Cuprins

Lanul logistic i rolul su n cadrul economiei . 3

Conceptul de logistic 3
Evoluia istoric a logisticii. Definirea i rolul logisticii 3
Modalitile de abordare a logisticii 6
Domeniul i rolul funciei logistice n ntreprindere . 11
Concluzii 15

2
 Lanul logistic i rolul su n cadrul economiei
Conceptul de logistic
Astzi auzim tot mai des vorbindu-se despre rolul deosebit al specialistului in
logistic n asigurarea competitivitii organizaiei. De fapt, auzim tot mai des
cuvntul logistic. Acest termen a fost utilizat iniial pentru domeniul militar
(referitor la micarea i aprovizionarea armatelor), ulterior fiind extins i n
activitatea economic i n alte domenii.
Tot mai multe organizaii au neles c este nevoie de un departament specializat
care s se ocupe de acest domeniu de activitate, n ultimul deceniu
contientizndu-se rolul i importana logisticii n asigurarea unui grad ridicat de
satisfacere a cerinelor clienilor i a unui nivel corespunztor de ndeplinire a
obiectivelor organizaiei.
Logistica se poate defini ca fiind procesul cu care se gestioneaz ntr-o manier
strategic transferul i stocarea materialelor, componentelor i produselor finite
ncepnd de la furnizori, traversnd societatea pn la ajungerea produselor la
consumatori.
Evoluia istoric a logisticii. Definirea i rolul logisticii
Termenul de logistic este de utilizare recent n gestiunea economic a
ntreprinderii, ns n alte domenii logistica exist de mult vreme. Principiile
logisticii sunt de origine militar. Acesta a fost utilizat pentru prima data in
domeniul militar. Conductorii militari au fost primii care au dat o utilizare nou
cuvntului logistic. Logistica este privit ca o parte a artei rzboiului , fiind
considerat ca aplicaia practic a artei de a mica trupele.
Pentru militari, logistica cuprinde mijloacele i aranjamentele ce permit
aplicarea planurilor strategice i tactice. Strategia decide locul de aciune, iar
logistica aduce trupele in acel loc. nc din Roma Antic, prin termenul de
logiste se nelegea intendentul nsrcinat s furnizeze armatei tot ceea ce este
nevoie pentru a duce un rzboi, iar termenul de logisteo exprima administrarea
- gestionarea fluxurilor necesare reuitei militare, logista fiind ofierul
nsrcinat cu organizarea amplasamentului pentru legiunile romane.
Logistica n Frana se dezvolt mai mult in sec. al XVIII-lea ca tiin a
raionamentului. In timpul celui de-al doilea rzboi mondial, americanii utilizau
cuvntul logistics pentru a desemna aprovizionrile (cu arme, muniii, piese de
schimb, reparaii) i mijloacele pentru a le face s ajung la locul i timpul dorit.
Dei noiunea de logistic n sensul mai larg de optimizare economic este
prezent n anumite lucrri nc din secolul al XIX-lea, cuvntul nu a devenit de
circulaia actual, dect cu ocazia celui de-al doilea rzboi mondial i mai ales sub
3
impulsul generalului Marshall, in acea vreme consilier militar al preedintelui
Roosevelt.
Aplicat la activitatea intreprinderii, logistica const dintr-o cercetare
permanent, ce urmrete optimizarea mijloacelor existente n scopul stpnirii
fluxurilor de informaii, a fluxului de materii prime, materiale i produse. Toate
dezvoltrile logisticii militare au fost preluate de ctre logistic cu aplicaii n
aprovizionare, producie i distribuia mrfurilor.
Logistica integrate
Noul concept de logistic integrat, respectiv de sistem logistic integrat, s-a
conturat n deceniul al noulea al secolului XX i conine noiuni legate de
deplasarea mrfurilor printr-un lan de verigi consecutive, de valoare adugat,
care au menirea s asigure ajungerea produselor la momentul i locul potrivit, n
cantitatea i forma adecvat.
Logistica strategic
Apariia conceptului de logistic strategic n anii 90 a reprezentat un pas
semnificativ n evoluia logisticii. Aceast nou perspectiv este definit de
utilizarea competenei logistice i a alianelor logistice din ntregul canal de
marketing, n scopul obinerii avantajului competitiv. Logistica strategic se
bazeaz pe aliane inter-organizaionale, care permit combinarea activelor i
performanelor unei companii cu serviciile oferite de ali operatori logistici. n
consecin, managerii logistici dedic o pondere ascendent din timpul lor,
activitilor de interfa cu furnizorii i clienii, diminund timpul acordat
operaiunilor din interiorul ntreprinderii.
Tot despre logistic Philip Kotler a afirmat c implic planificarea, realizarea i
controlul fizic al materialelor i produselor finite, de la punctele de origine la
punctele de utilizare, n vederea satisfacerii necesitilor consumatorilor in
condiiile obinerii de profit .
Alte accepiuni ale definiiei sunt urmtoarele: a. ansamblul activitilor care au
ca scop punerea la dispoziie, cu cost minim a unei caliti de produse, n locul i
la momentul n care exist cerere; b. logistica are ca principal misiune
gestionarea i optimizarea fluxurilor fizice de la furnizori pn la clieni.
Organizaia american Council of Logistic Management a adoptat urmtoarea
definiie a logisticii: Logistica este acea parte a procesului de furnizare a
produsului care planific, implementeaz i controleaz fluxul i depozitarea
eficace i eficient a produselor, serviciilor i informaiilor de la punctul de

4
origine la punctul de consum, n scopul ndeplinirii cerinelor clienilor.
Logistica cuprinde toate activitile din lanul de aprovizionare-livrare.
Principalii factori care au impulsionat dezvoltarea logisticii in SUA au fost
considerai urmtorii:
Evoluia pieelor - schimbandu-se raportul dintre cerere i ofert, pieele au
devenit piee ale cumprtorilor. Cererea cumprtorilor variaz astzi foarte
rapid i oblig furnizorii s livreze prompt mrfurile pentru a satisface nevoile
clienilor i a rmne astfel competitivi. n prezent pieele s-au extins foarte mult
devenind internaionale. Distanele geografice i de timp ntre furnizori i
utilizatori sau consumatori foreaz exportatorii n perfecionarea livrrii de
produse. Ei sunt nevoii s-i asume tot mai multe riscuri datorit numrului mare
de frontiere, zone juridice, lingvistice, culturale, de clim pe care trebuie s le
parcurg.
Perfecionarea metodelor de producie - datorit progresului tehnic, producia a
devenit enorm, de o nalt tehnicitate i n ceea mai mare parte automatizat.
Perfecionarea produselor - a necesitat mult timp destinat cercetrii i
mbuntirii produsului, determinnd cheltuieli financiare ridicate, ceea ce oblig
productorii i furnizorii s nu-i permit nici un risc pe pia.
Noile tehnologii - conjunctura economic superioar a favorizat realizarea unor
progrese tehnice, tehnologice, electronice i metodice deosebite (cercetri
operaionale, teoria sistemelor, simularea, teoria deciziilor) care i-au gsit
aplicaii fructuoase n domeniul logisticii.
mbuntirea managementului n gestionarea intreprinderilor - factorii
menionai mai sus au determinat ca managementul i gestiunea ntreprinderii s
fie mai eficace la toate nivelurile, cernd s fie mai rapizi, mai agresivi pentru a
satisface nevoile clienilor, printr-o deservire perfect a cererii existente pe pia.
Dintre factorii care au determinat apariia logisticii precum i reevaluarea
rolului acesteia n cadrul unitilor economice, se pot enumera:
sporirea in ritm rapid a cheltuielilor de transport;
posibilitile limitate de cretere a eficienei produciei;
mutaiile nregistrate n gestiunea stocurilor;
nnoirea i diversificarea fr precedent a produciei de mrfuri;
necesitatea organizrii i coordonrii adecvate a fluxurilor informaionale;
utilizarea pe scar tot mai larg a calculatoarelor i revoluia informatic;
iniiativele legate de calitate (TQM Total Quality Management);
preocuprile de protejare a mediului ambiant.

5
S-au intensificat preocuprile de protejare a mediului ambiant. Preocuprile
pentru cerinele ecologice nu pot iei din sfera preocuprilor legate de logistic,
ntruct acest domeniu este cel n care apar cele mai multe interaciuni ntre fi rm
i mediul natural, interaciuni n msur s-l influeneze pozitiv sau negativ, de la
caz la caz.
Aplicarea pe scar tot mai larg a conceptului managementul calitii
totale (TQM) a dus la mutaii semnificative n domeniul logisticii. S-a extins
ideea de zero defecte. Este clar c sistemele logistice trebuie reproiectate pentru
a permite satisfacerea diferitelor ateptri ale clienilor. De aceea, sistemele
logistice au trebuit s fie regndite, astfel nct n locul unei singure soluii
logistice valabile pentru toate segmentele de clieni, au trebuit dezvoltate soluii
logistice adaptate uneori chiar cerinelor fiecrui client n parte n ceea ce privete
calitatea ateptrilor de la produsul sau serviciul solicitat.

Modalitile de abordare a logisticii

Dezvoltarea logisticii ntreprinderii i a caracteristicilor sale, n special
complexitatea activitilor care trebuie ndeplinite, au fcut ca majoritatea
ntreprinderilor moderne s considere i s trateze ansamblul micrii i stocajul
materiilor prime, materialelor, pieselor de schimb i produselor finite ca un
sistem, fiind astfel dou posibiliti de abordare a sistemului logistic:

Fig. 1 Schema de ansamblu a viziunii analitice a procesului logistic

abordarea analitic , ce studiaz n detaliu componentele unui sistem

(fig.1);
abordarea sistemic , ce studiaz finalitatea sistemului i relaia cu mediul.

6
Abordarea analitic, ia in considerare componentele unui sistem, cu elementele
urmtoarele: sistemul, obiectivele, indicatorii de performan, variabile de
aciune, flux, resurse, activitate, proces.
Sistemul este ansamblul de elemente n interaciune, organizate n funcie de un
obiectiv i n relaie cu mediul n care funcioneaz. Dac se are n vedere
interaciunea cu mediu, putem avea sisteme deschise i sisteme inchise (fr
schimb cu exteriorul).
Exemple de sisteme: sistemul de producie - cu subsistemele componente
(subsistemul de fabricaie, subsistemul de conducere-proces, aprovizionare -
desfacere, financiar-contabil, resurse umane, informaional). Sistemul de
producie este ansamblul de resurse (umane i tehnice) a cror finalitate este de-a
transforma un flux de elemente fizice pentru a satisface cerinele clienilor, fiind
format din subsisteme: decizional, informaional i fizic.
Obiectivul reprezint un scop precis, posibil de msurat, ce trebuie atins ntr-un
timp dat permind orientarea sistemului i reglarea sa. El poate fi exprimat sub
form de termen i valoare.
Indicatorii de performan sunt mrimi care msoar eficacitatea unui sistem sau
proces n raport cu un obiectiv, o norm sau un plan.
Variabile de aciune sunt parametrii asupra cruia pot aciona actorii sistemului
sau procesului pentru a le face s evolueze pentru atingerea obiectivelor propuse.
Fluxul reprezint deplasarea de elemente n timp i spaiu.
Activitatea conine ansamblul de sarcini elementare, realizate de persoane care
produc elemente de ieire avnd ca punct de plecare elemente de intrare.
Procesul reprezint ansamblu de activiti secveniale care au ca obiect tratarea
elementelor fluxului; complexitatea procesului depinde de numrul de activiti
din care este compus. Procesul este caracterizat de un inceput i un sfrit i este
definit de trei elemente sub forma de:

entiti (procesele leag entitile ntre ele prin relaii: inter-

organizaionale, inter-funcionale, interpersonale, etc.);
obiecte (procesele manipuleaz obiecte fizice, informaii);
activiti (procesele pot acoperi dou tipuri de activiti: manageriale i
operaionale).

Abordarea sistemic este prezentat n figura 2 i evideniaz finalitatea

ntreprinderii n relaiile cu mediul su de evoluie. n aceast viziune lanul
logistic reprezint :

integrarea diferitelor procese care leag clientul final de furnizor, procese

care furnizeaz bunuri, servicii i informaii i care creeaz valoare;
7
 totalitatea etapelor necesare pentru a satisface clientul,
succesiunea de activiti care adaug valoare unui produs.

Fig. 2 Finalitatea ntreprinderii n relaia cu mediul extern

Procesul logistic funciile de baz. Dac avem n vedere elementele

eseniale ale procesului de realizare a produselor necesare satisfacerii nevoilor
clienilor, pentru realizarea lor intreprinderea va utiliza mai multe funcii de baz
ale logisticii pentru a gestiona i a utiliza cele dou tipuri de fluxuri (fizice de
materiale i informaionale) ce au sensuri inverse de circulaie.
Funciile de baz al logisticii sunt cele referitoare la: previzionare;
aprovizionare, cumprare; gestionarea comenzilor; gestionarea stocurilor;
gestionarea depozitelor; manipularea produselor; planificarea i organizarea

8
produciei; implementarea geografic a uzinelor i depozitelor; fluxul de
informaii; ambalare; distribuia i transportul de mrfuri; servicii ctre clieni
(figura 3).

Fig. 3 Funciile procesul logistic general i sensul de circulaie a fluxurilor

Regrupnd aceste funcii de activiti ale firmei vom putea s evideniem mai
detaliat sistemul logistic global al firmei in subsisteme (figura 4). Eficiena
logisticii presupune corelarea aprovizionrii, produciei i distribuiei fizice,
activiti desfurate n interiorul ntreprinderii i la interfaa cu secvenele din
aval i amonte, in cadrul canalelor de marketing. Integrarea celor trei arii este
posibil prin intermediul fluxului informaional. Schimbul de informaii n
interiorul organizaiei i ntre firme faciliteaz planificarea i controlul
operaiunilor zilnice.

Fig. M.1.1.4. Descompunerea procesului logistic global in subsisteme logistice

9
Ca urmare domeniile logisticii pot fi studiate la trei nivele :

operaiile sau misiunile elementare ale procesului logistic;

subsistemele de organizare (aprovizionare, producie, distribuie, etc);
sistemul logistic integrat, care propune o abordare unitar a concepiei de
produs i de service dup vnzare.

Operaiile elementare ale procesului logistic - sub acest aspect logistica este
divizat intr-o succesiune de funcii elementare, care contribuie la procesul de
susinere a marketingului i a produciei.
Aceste funcii au fost mprite n:

operaii de baz: transport, gestiunea stocurilor, tratarea comenzilor,

operaii de suport: urmrirea i tratarea informaiilor, depozitarea,
cumprarea, ambalajul, manipularea i administrarea, ordonanarea
produciei,

Toate aceste funcii sunt ndreptate spre obiectivul central al servirii

consumatorului. Subsistemele de organizare reprezint o abordare clasic prin
care se realizeaz o regrupare a operaiilor logistice n trei zone de
responsabiliti ce pot face obiectul unui pilotaj distinct:
A. Zona amonte:
programarea cumprrii achiziiei;
aprovizionarea unitilor de producie, transportul i stocajul.
B. Zona intreprindere:
planificarea i ordonanarea produciei;
aprovizionarea posturilor de lucru;
circulaia produciei neterminate.
C. zona aval:
distribuia fizic;
transportul;
service-ul dup vnzare.
Plecandu-se de la aceast divizare pe subsisteme a logisticii ntreprinderii s-a
ajuns la definirea acesteia intr-o viziune managerial - logistica este un
instrument de pilotaj al fluxurilor fizice prin fluxurile de informaii, iar prin

10
aplicarea raionamentelor analizei sistemelor s-au stabilit reguli de coordonare a
fluxurilor de producie i de distribuie.
Subsistemul logistic global are n vedere toate operaiile logistice ce se
efectueaz pe lungimea traseului ce pornete de la previzionarea surselor de
materii prime pn la clientul final, cuprinzand aprovizionarea logistica
amonte, producia logistica intern (industrial) i distribuia logistica aval
(comercial). Dac se are n vedere gradul de participare al responsabililor cu
logistica i impactul deciziilor logistice asupra activitii firmei, ca i natur a
deciziei, acestea sunt sintetizate n fig. 5.

Fig. 5. Gradul de participare i impactul deciziilor logistice

Domeniul i rolul funciei logistice n ntreprindere

Activitatile logistice se integreaza in roata viata intreprinderii. Se foloseste
notiunea de lant logistic cu scopul de a da o logica globala circulatiei ansamblului
de fluxuri ale intreprinderii. nsa, extinderea campului de aplicare a analizei
logistice depinde direct de nivelul de dezvoltare a functiei in cadrul intreprinderii.

11
Distingnd operatiunile de planificare, administrative si fizice ca apartinand
procesului logistic exista o serie de domenii specifice, dupa cum urmeaza:
- operatiunile de planificare cuprind domeniile: previziunea cererii de produse
finite, corectarea ei prin urmarirea comenzilor sau mai tarziu, programarea
transportului in vederea livrarii lor, gestiunea fluxurilor de produse finite,
planificarea operationala a productiei, programarea mijloacelor de productie,
gestiunea fluxurilor de semi-finite, programarea aprovizionarilor etc.;
- operatiunile administrative cuprind domeniile: tratarea administrativa a
comenzilor, urmarirea serviciului prestat, controlul rutelor de livrare, evidenta
stocurilor de produse finite si inventarelor, comenzi ale depozitelor regionale catre
cele centrale, comenzi la productie, evidenta stocurilor de semi-fabricate, evidenta
stocurilor de materiale si componente, etc.;
- operatiunile fizice cuprind domeniile: pregatirea fizica a comenzilor, realizarea
livrarii comenzilor, aranjarea si intretinerea articolelor in depozite, livrari catre
depozitele regionale de la cele centrale, transferul si manipularea de la iesirea din
productie pana la depozitul central, asamblarea si conditionarea la iesirea din
uzina, transferuri inter-uzine si inter-ateliere, transferul si manipularea
materialelor si componentelor, livrarea materialelor de la originea lor pana la locul
de transformare etc.
n cadrul acestor operaiuni fluxul informatiilor se deruleaza in sens descendent,
in timp ce cele fizice in sens ascendent.
Logistica produsului priveste toate fazele ciclului de productie, de la
aprovizionarea cu materii prime, pana la stocarea in depozite. Logistica de
sustinere intervine incepand de la vanzarea produselor si include post-vanzarea si
intretinerea. Logistica ramane o functie transversala in stransa relatie cu alte
functii ale intreprinderii, fiind dificil de precizat locul sau in structura
intreprinderii.
Logistica are un rol important pentru intreprindere, circa 87 % din timpul in care
un produs se gaseste intr-un loc este de fapt, utilizat pentru deplasarea si stocarea
lui. Logistica urmareste implicarea integrarii controlului circulatiei fluxurilor in
strategia intreprinderii.
n acest mod, logistica poate conditiona:
Cresterea ntreprinderii, fie pentru ca strategia implica un control perfect al
problemelor logistice (logistica ulterioara), fie pentru ca logistica este o parte
componenta a strategiilor industriale la care ea contribuie prin modelarea lor
(logistica anterioara);

12
Controlul costurilor. Aceasta se poate realiza:
- printr-o cunoastere mai buna a ansamblului costurilor produsului, de
la aprovizionarea cu materii prime pana la post-vanzare, in special
cand intreprinderea dispune de o logistica integrata;
- prin scaderea costurilor logistice datorita unei abordari si actiuni
globale asupra ansamblului fluxurilor intreprinderii.
Posibilitatea de a externaliza o parte din activitatile intreprinderii. Analiza
logisticii permite intreprinderii sa se concentreze pe vocatia sa principala,
incredintand unor forme specializate unele operatiuni ca transportul si stocarea
marfurilor. Intreprinderea poate recurge la prestari de servicii, la subcontractare
sau chiar la crearea uneia sau mai multor filiale specializate.
Normalizarea produselor si procesului de management. Optimizarea
fluxurilor implica elaborarea de norme:
- de standardizare a anumitor componente si produse;
- relative cantitatilor stocate sau transportate;
- referitoare la procedurile de programare-lansare, aprovizionare;
- referitoare la costuri.
Diversificarea intreprinderii. Controlul lantului logistic permite intreprinderii
largirea gamei activitatilor sale.
Flexibilitatea si adaptabilitatea intreprinderii, datorate, intre altele, dezvoltarii
normalizarii, unei mai mari suplete in distributia din amonte si aval, unui mai bun
control al gestiunii transportului si stocarii.
Logistica influenteaza direct:
- mediul local al intreprinderii dezvoltarea regionala, infrastructura
de transport, etc.;
- mediul national al intreprinderii politica transporturilor, cercetarea
stiintifica, progresul tehnic, etc.
Logistica exercita o anumita influenta asupra:
- sectorului transportului. Dezvoltarea logisticii genereaza profunde
mutatii si restructurari la diferitii actori din domeniul transporturilor
care pot sa-si modifice politicile si principiile de conducere a
activitatilor;

13
- dezvoltarii regionale. Intreprinderile sunt atrase sa se implanteze in
regiunile dotate cu o infrastructura logistica solida, contribuind la
avantul lor economic si la dezvoltarea lor;
- politicilor economice. Luarea in considerare a rolului in crestere a
logisticii conduce statul si colectivitatile locale la intensificarea
interventiilor lor pentru imbunatatirea retelelor de transport pentru a
ajuta o regiune defavorizata, pentru realizarea unei politici de
transporturi, pentru orientarea mutatiilor din sectorul transporturilor,
etc.
- mediului stiintific si tehnic. Domeniul sau include atat crearea, cat si
transmiterea informatiilor necesare optimizarii gestiunii fluxurilor.
Dezvoltarea logisticii este legata de cea a noilor tehnologii ale
informatiei si comunicatiilor. Logistica constituie un element al
politicii stiintifice si tehnice a tarilor industrializate. Analiza
logisticii favorizeaza generalizarea unor metode moderne de
productie automatizarea, robotizarea, etc.

14
 Concluzii

n concluzie, performana i uneori chiar perenitatea ntreprinderii depind azi de

controlul procesului logistic: strategia, cresterea sau flexibilitatea sunt direct
asociate gestiunii fluxurilor, care conditioneaza deciziile strategice si
perspectivele de evolutie ale intreprinderii.
n momentul de fa, logistica a devenit un instrument de sporire a
competitivitii i de poziionare pe pia. Pe plan mondial se consider c,
logistica a ajuns una dintre ariile eseniale ale activitii organizaiei.
Se poate aprecia ca logistica poate juca un rol important in economie, care insa
nu intotdeauna este apreciat pozitiv. Astfel, desfasurarea unor activitati logistice
poate sa displaca populatiei, in masura in care poate antrena deteriorarea calitatii
vietii congestionarea traficului, zgomot, probleme de vecinatate, poluare,
stocarea materialelor periculoase etc. Cu toate acestea, influentele favorabile
prevaleaza, prin favorizarea crearii de locuri de munca directe (persoane care
exercita meserii legate de activitati logistice) si indirecte (subcontractanti,
intreprinderi de constructii, de salubritate etc.) care conduc la cresterea populatiei
si implicit, la antrenarea cererii de servicii publice (scoli, transport in comun,
spitale etc.).
Exista o stransa legatura intre imbunatatirea productivitatii si progresele
logisticii. Din acest motiv analiza constrangerilor si mizelor logisticii sunt luate
in considerare de catre institutiile de stat in elaborarea politicilor economice,
industriale si tehnice.

15