Sunteți pe pagina 1din 112

C U P R I N S

Pag.
CAPITOLUL I . 3
STRATEGIA DE APROVIZIONARE MATERIALA

1.1. Piaa furnizorilor


-component a mediului ambiant al intreprinderii- 3
1.2. Tipuri de strategii in aprovizionarea material 5
1.3. Analiza pieei de furnizare, evaluarea i selecia furnizorilor. 10
1.3.1. Identificarea ofertelor de produse, a furnizorilor i
zonarea pe grupe de importan 10
1.3.2. Alegerea materialelor, produselor. 13
1.3.3. Caracterizarea furnizorilor ca productori 15
1.3.4. Caracterizarea furnizorilor prin resursele oferite.. 17
1.3.5. Caracterizarea furnizorilor dup facilitile oferite 20
1.3.6. Caracterizarea furnizorilor prin calitatea managementului 23
1.3.7. Evaluarea i selecia furnizorilor 24
1.3.8. Testarea credibilitii furnizorilor.. 27
1.4. Elaborarea strategiei in aprovizionarea material 33

CAPITOLUL I I. 35
PREZENTAREA GENERALA A S.C. VEL PITAR S.A. BUCURESTI

2.1. Date de identificare.. 35


2.2. Scurt istoric.. 35
2.3. Obiectul de activitate 36
2.4. Evoluia principalilor indicatori economico-financiari
in perioada 1998 2001 .. 41
2.5. Analiza diagnostic. 58

1
CAPITOLUL I I I 64
ANALIZA STRATEGIEI DE APROVIZIONARE LA
S.C. VEL PITAR S.A. BUCURESTI

3.1. Organizarea in cadrul departamentului de aprovizionare. 64


3.2. Structura material disponibil i utilizat 67
3.3. Surse i forme de aprovizionare 72
3.4. Dimensionarea economic a stocurilor curente 74
3.5. Elaborarea i fundamentarea planurilor i programelor
strategice de aprovionare. 80
3.6. Alegerea i selecia furnizorilor, testarea credibilitii acestora 86
3.7. Sinteza aspectelor negative investigate in procesul aprovizionrii
materiale la nivelul anului 2001.. 89

CAPITOLUL I V 92
MASURI NECESARE A FI ADOPTATE IN VEDEREA
IMBUNATATIRII APROVIZIONARII MATERIALE SI A DECIZIEI DE
IDENTIFICARE SI SELECTIE A FURNIZORILOR LA S.C. VEL
PITAR S.A. BUCURESTI IN ANUL 2002

4.1. Msuri necesare a fi adoptate in vederea imbuntirii aprovizionrii


materiale i a deciziei de alegere a furnizorilor92
4.2. Dimensionarea pe criterii economice a cantitii de comandat i
aprovizionat utiliznd modele economico-matematice care iau in calcul
cheltuielile de lansare a unei comenzi i a cheltuielilor de
stocare . 98
4.3. Alegerea furnizorilor folosind mai multe criterii de selecionare. 103

BIBLIOGRAFIE 111

2
CAPITOLUL I

STRATEGIA DE APROVIZIONARE MATERIALA

1.1. Piaa furnizorilor


component a mediului ambiant al intreprinderii

Dezvoltarea unei intreprinderi, a unui sistem de producie este strict


determinat de mediul ambiant in care-i desfoar activitatea.
Din punct de vedere economic, mediul unei intreprinderi se poate defini
i prin relaiile de pia pe care aceasta le are cu ceilali participani la
realizarea activitii economice generale. Astfel, in funcie de situarea in timp
fa de procesul de producie, piaa unei intreprinderi poate fi segmentat in:
- piaa in aval sau piaa de desfacere;
- piaa in amonte sau piaa de asigurare cu resurse.
Piaa in amonte, la rndul ei se poate fragmenta in:
- piaa resurselor umane;
- piaa resurselor financiare;
- piaa resurselor informaionale;
- piaa resurselor de natur material etc.
Relaiile ce apar pe piaa de asigurare cu resurse materiale (piaa
furnizorilor) sunt, de regul, relaii concureniale, dei nu este exclus ca,
uneori, acestea s devin relaii de alian, complementaritate sau parteneriat.
Piaa in amonte, de pe poziia de cumprtor, prin oferta de resurse
materiale, echipamente tehnice, potenial etc., se poate caracteriza prin:

Inflaia care se manifest prin creteri ale costurilor i deci ale preurilor,
fenomen ce ingreuneaz decizia de optimizare a activitii de
aprovizionare;
Penuria este o ameninare care se manifest din ce in ce mai mult. Acest
fenomen poate s aib mai multe cauze obiective sau subiective. Obiectiv
poate fi o penurie fizic, in sensul c nu exist surse fizice de
aprovizionare, i o penurie economic, in sensul unui cost de obinere
prohibitiv, care inhib producerea i oferta pe pia a anumitor produse. De
foarte multe ori, penuria poate s aib la baz cauze subiective sau chiar s
fie provocat in vederea obinerii sau a meninerii unor avantaje
concureniale;
Creterea concurenei se regsete sub triplu aspect: al concurenei dintre
consumatori, dintre productori, precum i al concurenei dintre
consumatori i furnizori.

3
In ceea ce privete concurena dintre consumatori, aceasta are tendina de
cretere fiind strns dependent de fenomenul de penurie, dar i al
deversificrii consumatorilor (apariia de noi consumatori).
Din punct de vedere al concurenei consumator-furnizor se observ, de
asemenea, tendina de cretere ce se manifest prin creterea preurilor.
Aceast cretere este posibil prin creterea raportului de putere in
favoarea furnizorului (prin diversificarea consumatorilor i penurie), iar,
pe de alt parte, este determinat de procesele inflaioniste. Remarcm c
fenomenele asemntoare se manifest i pe plan mondial ins cu mai
puin virulen.
Extinderea numrului de ofertani prin apariia de noi furnizori pe pia cu
aceleai resurse; situaia conduce la creterea concurenei la vnzare i
scderea acesteia la cumprare.
Diversificarea ofertei prin apariia pe pia a unor resurse materiale noi,
inlocuitoare ale celor clasice, de produse noi cu sfer de utiliti
asemntoare sau mai extins fa de cele curente, cu grad de modernitate
sporit i caracteristici calitative superioare. Aciunea accentueaz uzura
moral a produselor, situaie care conduce la creterea procesului de
complexitate i de mobilitate in aprovizionarea material in special in
fazele de previziune i de derulare operativ a acestei activiti. Acest
aspect determin amplificarea activitii de identificare a resurselor noi
care apar pe pia, implicit a surselor de furnizare. Pentru aporvizionare, in
unele cazuri, aceast situaie poate avea efect nefavorabil; aceasta pentru
c diversificarea ofertei poate fi insoit de o cretere a dependenei
consumatorilor fa de anumite resurse specifice i, implicit, de sursele lor
de asigurare. Se apreciaz c o aprovizionare eficient se poate realiza
cnd se are in vedere asigurarea de resurse standardizate, nominalizate.
Restrngerea ofertei cantitative la anumite resurse materiale deficitare, cu
potenial limitat, pentru care perioada de epuizare este in continu scdere,
al cror cost pentru descoperire i exploatare de noi zcminte este foarte
mare (deci, pentru care preul de vnzare-cumprare are tendin de
cretere semnificativ).
Apariia frecvent de noi furnizori, ca i dispariia unei pri dintre acetia,
chiar i a unora deja existeni, fenomen care amplific gradul de
incertitudine, de nesiguran in asigurarea material; situaia impune
protecie prin analiza atent a fiecrui frunizor, testarea periodic a
credibilitii pentru prevenirea dereglrilor sau a apariiei unor
disfuncionaliti in conlucrarea cu partenerii, in aprovizionarea material
(asigurndu-se astfel luarea in timp util a msurilor care se impun, dup
caz).
Amplificarea costurilor de intrare, de transfer i de meninere pe unele
piee, in special occidentale, cu repercursiuni asupra rilor cu potenialul

4
economic mai redus, care traverseaz o perioad mai dificil in
dezvoltarea lor (intre acestea situndu-se i Romnia).

1.2. Tipuri de strategii in aprovizionarea material; principii i situaii


care le influeneaz

Prin strategiile de aprovizionare se urmrete asigurarea unui echilibru


intre necesarul de consum ale unitilor economice cu resursele materiale ce
pot fi achiziionate in scopul indeplinirii obiectivelor de ansamblu ale
unitatilor respective.
In cadrul strategiei se evideniaz att obiectivele ct i modalitile de
aciune pe termen scurt, mediu i lung.

Obiective:
Cele pe termen scurt urmresc acoperirea integral a necesarului de
consum, cu alte cuvinte asigurarea complet i complex a cererilor de
consum ale unitilor economice cu resurse de cea ma bun calitate i nu in
ultimul rnd la preuri avantajoase.
Cele pe termen mediu urmresc desfurarea unor activiti de cretere
a profitabilitii, crearea unor avantaje in asigurarea material prin stimularea
concurenei intre furnizori, derularea unor negocieri previzionate.
Cele pe termen lung urmresc luarea unor decizii privind fabricarea de
noi produse, renunarea la unele produse existente, retehnologizare,
extinderea pieelor de desfacere etc.
Obiectivul de baz: acoperirea complet i la timp a cererilor de
consum ale unitilor economice cu resurse materiale ce vor fi achiziionate
de la furnizori care ofer faciliti in vnzarea acestora, care prezint un grad
crescut de siguran si, nu in ultimul rnd cu costuri minime de achiziie i
depozitare.
Din obiectivul de baz al strategiei de aprovizionare material deriv o
serie de obiective secundare:
formarea unor stocuri minime care s asigure acoperirea ritmic,
complet i complex a cererilor pentru consum in condiiile
antrenrii unor costuri minime de achiziionare, transport i
depozitare a resurselor materiale;
stabilirea pe structur a necesitilor reale de resurse materiale
pentru consum (a cererilor reale de consum);
aprovizionarea de la sursele cele mai avantajoase furnizorii cei
mai economici i credibili;
meninerea stocurilor efective in limitele maxime si minime
prevzute, a consumurilor in limitele normale;

5
derularea unor aciuni de conservare i pstrare in cele mai bune
condiii a materialelor depozitate pe un anumit interval de timp (pe
timpul depozitrii stocrii);
prevenirea penuriei de resurse materiale asupra stocrii, formarea de
stocuri cu micare lent sau fr micare.

Modaliti de aciune in realizarea obiectivelor:


intocmirea unor planuri i programe de aprovizionare prin accesul la
documentaiile tehnice i economice de fabricare a produselor, de
execuie a lucrrilor sau de prestare a serviciilor;
analizarea prieei din amonte in vederea identificrii si selectrii a
acelor furnizori care prezint un grad crescut de seriozitate i cele
mai avantajoase condiii de livrare;
urmrirea dinamicii stocurilor prin metodele cele mai eficiente;
derularea unor aciuni de dimensionare a stocurilor cu ajutorul unor
metode economico- matematice;
implementarea unui sistem informaional utilizat pentru
eficientizarea procesului de aprovizionare-desfacere ( sistem de
urmrire, evideniere i gestionare a procesului de aprovizionae,
stocare i consum de resurse materiale);
asigurarea unor condiii raionale de protecie- consevare a
resurselor materiale.

Realizarea obiectivelor menionate mai sus asigur realizarea


obiectivului general de aprovizionare material complet, la timp, cu costuri
minime si cu un grad mare de certitudine.
Strategia global este constituit din mai multe strategii specifice, cum
urmeaz:
- strategii in domeniul preurilor;
- strategii pe surse de aprovizionare;
- strategii pentru obinerea de oportuniti de piaa:
- strategii defensive fa de furnizorii importani;
- strategii de echilibru fa de furnizorii egali;
- strategii de penetrare fa de furnizorii slabi;
Pentru elaborarea strategiilor de aprovizionare material nu exist un
model unic; aceasta datorit diversitii situaiilor particulare de la o economie
la alta, de la o intreprindere la alt intreprindere, de la resurs la resurs. Cu
toate acestea, in elaborarea strategiilor trebuie avute in vedere urmoarele
principii:

1. Lupta intre productor i consumator, transferat pe piaa produselor,


devine o lupt intre furnizor i cumprtor, in cadrul acesteia se creeaz i

6
dezvolt raporturile de putere, ca i tiina fructificrii avantajelor
concureniale pe care le deine fiecare factor. Din acest punct de vedere se
poate aprecia c raportul de putere este favorabil furnizorului sau
consumatorului (cumprtorului) dac:

Furnizorul:

vinde pe o pia concurenial, numrul de cumprtori fiind mare aspect


care ii permite libertate mare de aciune in a impune condiiile de pre,
calitate, de livrare etc.;
nu este forat s lupte impotriva produselor de substituie;
nu este stimulat s protejeze consumatorul pentru c ponderea acestuia de
reprezentare in vnzrile furnizorului este nesemnificativ;
ofer un produs care, prin calitate i imagine, este ese3nial pentru nevoile
consumatorului;
prin aciune i costuri de transfer ridicate pune in concuren consumatorii;
prezint o amentinare credibil de integrare in aval, situaie care ii va
permite s impun condiiile de vnzare etc.

Cumprtorul:

achiziioneaz cantiti mari de produse ale furnizorului, deinnd o


pondere important in cifra de afaceri a acestuia aspect care poate
conduce la condiionarea comportamentului furnizorului in cauz;
poate apela la ali furnizori fr costuri de transfer mari, intruct produsele
sunt standardizate sau normalizate;
are libertate de aciune, concurena in furnizarea produsului pe pia este
puternic (numrul de furnizori este mare);
manifest o ameninare credibil pentru integrare in amonte, aspect care
determin furnizorii la acordarea de concesii.

2. Elaborarea strategiilor pe principiul pas cu pas, care presupune ca


in fundamentarea strategiei s se stabileasc obiective i ci de aciune
adaptabile din mers la noile condiii reale care apar pe piaa de furnizare.
3. Segmentarea pieei furnizorilor pe grupe strategice.
Grupul strategic, concept folosit de M. Porter in modelul su,
reprezint un segment de furnizori care se caracterizeaz prin atuuri i ci de
aciune asemntoare. Gruparea se poate face, de exemplu, dup poziia pe
pia i avantajele concureniale. O asemenea grupare permite identificarea
mai uoar a ameninrilor (a elementelor de putere specifice segmentului
de furnizori), ca i a oportunitilor (a avantajelor consumatorului fa de

7
segmentul de furnizori respectiv). In raport cu aceste elemente se pot stabili
mai uor cile raionale de aciune eficient.
4. Identificarea lanurilor creatoare de pre, a canalelor de distribuie.
Astfel se pot analiza posibilitile reale de scurtcircuitare a unor intermediari
(a cror existen pe canalul de distribuie sporete artificial preul).
5. Folosirea activitilor de contramarketing care nu presupun
neutralizarea aciunilor de marketing ale furnizorilor i sunt in favoarea
consumatorului. Aceasta prin desfurarea unor aciuni similare de pe poziia
de cumprtor; astfel se manifest rolul de factor activ pe pia al
consumatorului, ceea ce inseamn c desfoar aciuni de marketing in
amonte, deci, de marketingul aprovizionrii.
6. Evaluarea influenei echipelor manageriale asupra strategiilor
furnizorilor; asemenea strategii se incadreaz, dup caz, in diferite stiluri de
conducere care pot fi: penetrante, bazate pe cooperare sau competiie,
permisive. Fa de astfel de comportamente se stabilesc aciuni in consecin.
Punerea in valoare a unor asemenea elemente caracteristice asigur elaborarea
unor strategii viabile de pe poziia de consumator.

Respectarea principiilor de aciune i analiz conduce la elaborarea


unor strategii eficiente in aprovizionarea material. In acelai scop ins se
impune cunoaterea anticipat a situaiilor concrete care influenez
strategiile in cumprarea de resurse materiale i echipamente tehnice i
interpretarea corect a acestora; dintre acestea menionez:

- disponibilitile de pe piaa de cumprare; dac cantitatea de resurs


material oferit pe pia este mare, libertatea de aciune a cumprtorului
este extins i invers;
- numrul de furnizori; cu ct este mai mare cu att cresc i posibilitile
cumprtorului de a alege mai uor pe cel care prezint cele mai
avantajoase condiii de vnzare;
- inelegerile intre furnizori; dac exist astfel de inelegeri, ele reduc
evantaiul posibilitilor de alegere ale firmei cumprtoare; raportul de
fore devine favorabil furiozorilor (dar aciunea poate fi interpretat ca
neloial, acionndu-se ca atare);
- costurile de intrare pe piaa de cumprare; dac sunt mari posibilitile de
aciune pentru reinnoirea surselor de aprovizionare, se reduc;
- costurile de ieire pentru furnizori; cu ct sunt mai ridicate pentru furnizor,
cu att cumprtorul are avantaje mai mari;
- costurile de meninere pe pia dac sunt mari, libertatea de aciune este
mic, situaia conducnd la retragere;
- situaia financiar a furnizorilor; cu ct capacitatea de autofinanare este
mai ridicat, deci fondurile proprii sunt mai importante, cu att furnizorul
dispune de o mai mare libertate de aciune; totodat, el se va afla mai puin

8
sub presiunea intreprinderii cumprtoare, iar aceasta din urm se bucur
de un risc mai mic in pierderea furnizorului;
- costurile de transfer; dac intreprinderea deplaseaz comenzile sale de la
un furnizor la altul fr cheltuieli suplimentare, ea nu este supus
costurilor de transfer. Ea este deci liber s deplaseze cererile sale acolo
unde interesele sunt cel mai bine realizate;
- costurile de informare pentru intreprindere; acestea includ cheltuielile care
sunt antrenate pentru cercetarea, prelucrerea i analiza informaiilor asupra
furnizorilor, a ofertelor acestora. Dac costul cercetrilor pentru
descoperirea de noi furnizori mai accesibili sunt prea ridicate, deci greu de
suportat, libertatea de aciune a firmei este limitat sau frnat;
- capacitatea financiar a cumprtorului; cu ct fondurile proprii (i deci,
capacitatea de autofinanare) sunt mai ridicate, cu att intreprinderea este
mai liber in a alege mai multe soluii: de independen, de transfer sau de
integrare;
Prin interpretarea corect a acestor situaii, caracteristice pieei de
furnizare-aprovizionare, se poate concepe o strategie de cumprare adecvat,
care ia in considerare reaciile ipotetice ale adversarilor (furnizori sau
cumprtori concureni, dup caz). Neluarea in seam a unor asemenea
situaii, ca i nerespectarea principiilor de aciune i analiz in elaborarea
strategiilor in aprovizionarea material, poate conduce ulterior la formarea
sentimentului de insatisfacie in cumprarea de resurse. Concret factorii
care pot determina un asemenea fenomen i care, implicit, influeneaz
decizia de cumprare sunt:

a) asocierea prea uoar la condiiile impuse de furnizor; se confund


cumprarea cu aprovizionarea . Aceastea determin confuzii relaionale in
lan ca, de pild, elaborarea contractului in paralel cu execuia imediat a
acestuia; ori, se tie c nu intotdeauna rezultatele executrii deciziei de
cumprare sunt conforme cu ateptrile, cu ceea ce s-a prevzut la
inceperea tratativelor. Aceasta inseamn c fiecare moment de aciune (de
exemplu, cumprare) al aprovizionrii trebuie tratat distinct i in
conexiune cu urmtorul component al acestui proces;
b) deciziile de cumprare se iau in virtutea unor relaii amicale, reflectnd
raporturi de colaborare intre parteneri; deseori situaia nu exprim
interesele intreprinderii, innd cont de scopul acesteia i de potitica de
cumprare stabilit. De pild, se cedeaz uor la unele elemente de interes
(pre, ambalaj, ritm de livrare, cost de transport) pentru a menine, in
continuare, relaii cu un furnizor tradiional, care ar fi manifestat, in
anumite perioade, inelegere fa de cumprtor;
nu sunt cunoscute intotdeauna obiectivele cumprrii, din care cauz
tratativele se poart fr orizont definit; ca urmare, nu se tie cnd i ct s se
cedeze, cnd i ct s se cear in schimb.

9
c) nu este stabilit din timp, pentru a fi utilizat in negocieri, orientarea
comercial a intreprinderii, prioritile pe care consiliul de administraie le
prefigureaz, scopul activitii de cumprare a resurselor in prioada care
urmeaz; de exemplu, trebuie s se tie din timp dac achiziionarea
acestor resurse va mai continua i in viitor, sau dac, urmarea unor mutaii
in nomenclatorul de produse, nu se va trece, in parte, la achiziionarea de
noi tipuri de resurse, dac, in funcie de conjunctura de pe pia i de
raportul cerere-ofert, nu trebuie solicitate noi reduceri de pre sau alte
avantaje comerciale;
d) nu se iau intotdeauna in considerare efectele pe care concurena le pune in
eviden i care pot influena, uneori pe termen lung, eficiena in
cumprare, profitul inreprinztorului cumprtor;
e) subsistemul care indeplinete funcia de cumprare nu are stabilit,
totdeauna, un concept clar de aciune, metodele cele mai adecvate pentru a
le opune partenerilor de tratative, pentru a realiza relaii comerciale de
durat, cu un profit ct mai mare i constant.

1.3. Analiza pieei de furnizare; evaluarea i selecia furnizorilor

1.3.1. Identificarea ofertelor de produse, a furnizorilor i zonarea


pe grupe de importan a acestora

Prima faz presupune o grupare a resurselor necesare intreprinderii care


urmeaz a fi aprovizionare (deci, care au fost incluse in nomenclatorul de
aprovizionat). Necesitatea gruprii este determinat in principal de impactul
pe care il au resursele materiale pentru activitatea general a intreprinderii cu
deosebire pentru cea de baz.
Gruparea resurselor materiale se poate face dup mai multe criterii,
intre care prezint interes mai mare urmtoarele:
- importana pentru activitatea economic a consumatorului;
- importana cantitativ;
- importana pieei de pe care se asigur;
- importana strategic pentru activitatea consumatorului.
Gruparea dup importana economic sau cantitativ se poate face dup
principiul pus in eviden de Pareto conform cruia 20% din numrul de
resurse deine o pondere de 80% in cheltuielile cu materiile prime din costul
de producie al intreprinderii consumatoare sau dup principiul ABC. Dup
importana pieei de pe care se asigur, resursele materiale se pot grupa in:
critice (specifice, care se asigur de pe o pia de monopol sau monopson) i
necritice cele standardizate, de uz general sau care se asigur de pe o pia
concurenial cu mare potenial. Dac se are in vedere importana strategic,

10
resursele materiale se pot grupa in: vitale, de importan foarte mare, medie,
mic i neimportante.
Pentru efectuarea unor analize mai complexe, este necesar gruparea
resurselor materiale dup cte dou criterii luate impreun; astfel, gruparea
dup importana economic i cea cantitativ se prezint conform tabelului
nr.1.1.
Tabel nr.1.1.
IMPORTANTA ECONOMICA
Importana
A B C
cantitativ
A I II III
B II III IV
C III IV V
Clasificarea din tabelul nr.1 permite evidenierea a patru grupe de
importan a resurselor materiale: vitale I (A-A); importante II i III (A-B, B-
C, A-C); de importan mic IV (B-C); neimportante V(C-C).
Dac se are in vedere importana economic i importana pieei de pe
care se asigur (care exprim i riscul in aprovizionare), resursele materiale se
grupeaz in trei grupe de importan: mare, medie, mic (tabel nr.1.2.). Prin
aceste grupe se exprim i caracterul resurselor pentru consumator, ca fiind:
strategice (vitale) A, riscante B, necritice C.
Tabel nr.1.2.
IMPORTANTA PIETEI
Importana
mare medie mic
economic
mare A A B
medie A B C
mic B C C

Pentru analiza de pia intr in atenie resursele din zona A i B, avnd


in vedere impactul asupra costurilor i riscul asigurrii de pe pia.
A doua faz se refer la analiza pieei furnizorilor, astfel se precizeaz
caracteristicile pieei de furnizare, respectiv a furnizorilor pentru care se vor
prezenta unele elemente specifice.
In cadrul acestei faze o prim aciune are in vedere investigarea,
prospectarea pieei de furnizare pentru a constata in ce msur resursele
materiale necesare intreprinderii sunt oferite pentru vnzare i care sunt
potenialii furnizori; in acest scop se consult cataloage comerciale, prospecte,

11
pliante, oferte de vnzare primite pe diferite canale de la ofertani sau
existente la Bursele de mrfuri, se emit cereri de ofert etc.
Pe aceast baz se va face selecia resurselor in raport cu necesitile
consumatorului, avnd in vedere zonarea pe grupe de importan a acestora
(realizat in etapa anterioar). Prin alegerea resurselor oferite de pia se face
i o prim selecie a potenialilor furnizori care vor intra in analiz i
apreciere.
Analiza se realizeaz difereniat pe categorii de furnizori, in funcie de
elementele care ii departajeaz. Ca urmare, anticipat, se face o grupare a
acestora dup anumite criterii: importana furnizorilor pe pia; ponderea
acestora in furnizarea resurselor materiale necesare consumatorului;
concordana dintre interesele funizorului cu cele ale consumatorului pe o
anumit perioad.
Gruparea in raport cu primele dou criterii se poate face dup aceeai
lege a lui Pareto (20/80) tabelul nr. 1.3.
Tabel nr. 1.3.
Zona Pondere numeric (%) Pondere valoric (%)
A 20 80

B 30 15

C 50 5

Pentru analiz se rein furnizorii din zonele A i B, cu accent pe cei din


zona B fa de care raporturile de putere sunt favorabile consumatorului sau
echilibrate. Cei din zona A pot deine poziia de monopol sau oligopol, caz in
care concurena in ofert este redus sau nul.
Gruparea in funcie de concordana intre interesele furnizorilor i cele
ale consumatorului are ca scop identificarea acelora cu care se pot iniia
aciuni de colaborare (de afaceri) eficiente pentru ambele pri sau se
descoper posibilitile de conlucrare in viitor.
Indiferent de modalitatea de grupare, furnizorii poteniali se pot
caracteriza i aprecia prin:
- calitatea de productor de resurse;
- resursele oferite pe pia;
- condiiile de livrare i facilitile oferite la furnizarea de produse
(de pre, calitate, de garanie, de decontri financiare etc.)
- calitatea managementului.
Aprecierea, din aceste puncte de vedere ale furnizorilor, urmeaz a se
face dup un studiu anterior al pieei de resurse materiale in raport cu natura i
structura celor identificate ca necesare pentru consumatori; aceasta pentru a

12
selecta, intr-o prim faz, resursele care rspund in cea mai mare msur
intereselor consumatorilor.

1.3.2. Alegerea materialelor i produselor

In general, alegerea materialelor i produselor este o activitate care se


completeaz cu criteriile de selectare. Decizia aparine in general
consumatorului.
Are la baz o analiz complet pe baza mai multor criterii:
- sfera utilitii;
- gradul in care rspunde caracteristicilor cererii:
- capacitate;
- parametrii specifici;
- marca;
- confort;
- grad de modernitate;
- garanii;
- service acordat etc.
Criteriile cele mai importante sunt cele cu privire la pre i calitate.
Pentru a ilustra modul in care un consumator efectueaz alegerea sa
intre diferite produse concurente, substituibile, pentru a-i maximiza eficiena
rezultatelor pe care trebuie s le obin prin utilizarea lor, presupun urmtorul
exemplu: mai multe intreprinderi ii propun s cumpere un material care este
oferit la preuri diferite i in caliti diferite, dar substituente. Se are in vedere
faptul c, intre preul materialului i calitatea lui, este o legtur direct, de
influen reciproc (figura nr.1), chiar dac in formarea preului unui material
mai intervin i factori conjuncturali.
Calitate

0 Pre
Figura nr.1

Din analiza figurii, reiese c preul scade mai puternic i mai rapid in
raport cu diminuarea calitii materialului. Din cele trei materiale (A,B,C),
primul este de calitatea cea mai slab dar i la preul cel mai mic, in timp ce la
celelalte dou, preul crete, in raport relativ direct, cu creterea calitii

13
materialelor oferite spre vnzare. Fa de situaia prezzut in figura nr.1,
cumprtorul- consumator poate adopta una din urmtoarele situaii:
a) Consumatorul poate opta pentru A: calitate modest i la un pre mic.
In aceste condiii pe baza bugetului de care dispune va achiziiona o
cantitate mai mare din A cu ajutorul creia va rspunde cerinelor
consumatorilor.
Nivelul calitativ redus va influena calitatea produselor pe care le va
fabrica i, implicit, profitul.
b) Consumatorul poate opta pentru C: calitatea i preul sunt ridicate.
In limitele bugetului se vor achiziiona cantiti mai mici din C. Va
produce puin, dar la o calitate mai inalt.
c) Consumatorul poate opta pentru combinarea celor dou elemente, calitate-
pre, astfel inct cantitatea achiziionat s-i fie favorabil.
La realizarea acestei aciuni, o influen semnificativ o are piaa,
concurena, disponibilitatea de resurse materiale, relaiile cu furnizorii,
evoluia consumului din punct de vedere tehnic i tehnologic, interesele
consumatorului insui (dac va mai continua structura produciei etc.), situaia
financiar, nivelul stocurilor .a.
In acelai timp, consumatorul poate manifesta anumite preferine fa
de design, fiabilitate, culoare, modernitate i alte caracteristici.
Presupun patru produse substituente care se deosebesc, din punct de
vedere al calitii, prin dou caracteristici: estetic i rezisten. Raportul
dintre cele dou caracteristici pentru cele patru produse se prezint in figura
nr.2.
Estetica
A
B

a C
b
c D

dd
0 d Rezistena
Figura nr.2
d

Dac un client potenial este sesnibil la estetic el se va interesa mai


inti de produsul A dect de produsul B; dac va fi interesat in principal de
rezisten, atunci se va interesa mai inti de produsul D.
ntre cele dou caracteristici ale celor patru produse este un cmp mare
de alegere, in care se pot plasa soluiile cumprtorului, care sunt limitate de
linia care unete punctele a, b, c, d i care se numete frontiera de eficien.

14
O anumit poziie a consumatorului in raport cu cele dou criterii
poart denumirea de echilibrul consumatorului. In teoria tradiional se
presupune c consumatorul poate s-i exprime preferinele sau indiferena cu
privire la combinarea caracteristicilor produselor, aceasta pentru c se poate
stabili un cost marginal de substituire intre caracteristici denumit i cost
schimb intre atribute sau caracteristici.

1.3.3. Caracterizarea furnizorilor ca productori

Se realizeaz pe baza: a) capacittii tenice de proiectare i concepie;


b b) curba de experien;
c d) poziia pe pia pe care o ocup;
d
a) capacitatea tehnic de proiectare i concepie:
Arat modul in care firmele furnizoare se orienteaz spre modernizarea
produselor i tehnologiilor. Se ine seama de gradul de modernitate al dotrii
tehnice i de tehnologiile utilizate.
Se analizeaz gradul de innoire a produselor. Se consider c prezint
garanie acele firme care aloc sume importante din venituri pentru
modernizarea tehnologiilor i care sunt preocupate de perfecionarea
produselor sau materialelor pe care le produc.
Orientarea unei pri din profit pentru aceast activitate reprezint o
garanie privind funcionarea in viitor a firmei in condiii de eficien.

b) curba de experien:
Evideniaz intr-o form grafic relaia ce exist intre nivelul costului
de fabricaie i cantitatea de produse ce umeaz a fi obinut => pe msura
creterii cantitii de produse se acumuleaz o anumit experien in fabricaie
care determin o scdere a costului.
Preul (costul)

Volum producie
Figura nr.3
Datele pentru eprimarea grafic a curbei de experien se stabilesc cu
ajutorul relaiei:
PI = P0 QI,

15
In care:
PI = preul (costul) pentru producia QI;
P0 = preul (costul) primei pri de produs obinut;
= coeficient de scdere a preului pe msura creterii produciei
fabricate.
Evoluia curbei prezint interes pentru aprovizionarea consumatorului
care poate astfel sesiza corelaia dintre reducerea preului resursei i cea a
costului de obinere a acesteia la productor-furnizor. Practic, se pot identifica
trei situaii:
ecartul dintre cost i pre rmne constant (figura nr. 4)
escartul dintre pre i cost prezint tendin de cretere (la inceput, este
posibil vnzarea chiar in pierdere pre sub costul de producie cazul
practicrii preurilor de penetrare pe pi) figura nr.5.

Pre (cost) Pre (cost)

P P

C C

0 0
Volum Volum
producie producie
Figura nr.4 Figura nr.5

Pre (cost)

0
Volum producie
Figura nr.6

escartul dintre pre i cost prezint tendina de scdere (figura nr.6)

16
Asemenea analize sunt mai greu de realizat de ctre consumatori din
lipsa unor date certe; acetia pot folosi date statistice privind preul practicat
de furnizor. In cazul unor relaii de parteneriat, datele pot fi puse la dispoziie
chiar de furnizor. Prin asemenea analiz, consumatorul poate estima preul
previzibil pe care furnizorul este dispus s-l ofere in funcie de experiena sa
de producie.

c) poziia pe pia a furnizorului:


Poate fi analizat in funcie (figura nr.1.4.)
de segmentul de pia deinut de firm poate varia foarte mult,
avnd in vedere concurena produselor similare;
avantajul concurenial al furnizorului este, in general, dependent
de calitatea produsului oferit.

Tabel nr. 1.4.


SEGMENTUL DE PIATA OCUPAT
mic mediu mare
Avantajul
mic
concurenial
mediu
mare

Intre cele dou limite pot exista furnizori cu aciune agresiv


cracterizai prin avantaj concurenial mare, limitat din punct de vedere al
segmentului de pia.

1.3.4. Caracterizarea furnizorilor din punct de vedere al resurselor


oferite

Caracteristicile resurselor materiale oferite influeneaz:


nivelul calitativ al produselor (i avantajul concurenial);
nivelul costului produsului realizat de ctre cumprtori.
Resursele oferite de furnizori se apreciaz in funcie de:
a) Specificitatea resurselor: influeneaz complexitatea procesului de
aprovizionare. Resursele oferite de furnizori pot fi: specializate i
standardizate sau de uz general.
Cele specializate sunt cerute de un numr mic de consumatori (pia
limitat), iar condiiile de livrare, de cele mai multe ori, sunt impuse de
furnizor avnd in vedere:
- numrul sczut al furnizorilor pentru aceste resurse;

17
- caracterul strict al sectorului in care are loc consumul => pentru
a se aproviziona din alte surse cheltuielile sunt mai mari i gradul
de incertitudine mai mare in derularea procesului de
aprovizionare.
Cele standardizate sau de uz general sunt oferite de un numr mai mare
de furnizori ceea ce presupune o concuren in rndul furnizorilor, piaa fiind
mai larg =>numr mare de consumatori. Astfel, consumatorii au posibilitatea
de a selecta furnizorii, de a alege acele surse care prezint un avantaj mai
mare.
Pentru ambele categorii de resurse trebuie luate in considerare
posibilitile de substituire (inlocuire) = ofer un spaiu de aciune mai mare
pentru cumprtori => va obliga furnizorii s accepte unele condiii de livrare
sau s ofere avantaje consumatorilor.
b) Ciclul de via al resursei: este foarte important pentru furnizor
deoarece condiiile de livrare impuse de acesta trebuie s fie in
concordan cu faza ciclului de via in care se gsete resursa
(lansare, dezvoltare, maturitate, declin):
LANSARE = furnizorul urmrete satisfacerea preteniilor unui numr
ct mai mare de consumatori i accept sugestiile consumatorilor sau
observaiile preluate din studiile de marketing.
Furnizorul are nevoie de resurse financiare mari i este tentat s
pretind preuri mari pentru produsul sau resursa nou. In aceast faz nu se
acord faciliti dat fiind avantajul concurenial al noii resurse.
DEZVOLTARE = resursa sau produsul ii definitiveaz calitile care
unt recunoscute de ctre consumatori.
Se accept sugestiile consumatorilor i, datorit cheltuielilor mari,
preurile rmn la un nivel ridicat. In aceast faz se acord faciliti la
vnzarea resurselor.

MATURITATE = se asigur un volum mare al vnzrilor, preurile


capt stabilitate.
In aceast faz se vor lua in considerare exigenele consumatorilor, pot
fi acordate reduceri de pre.

DECLIN = furnizourl are cheltuieli mari pentru meninerea poziiei pe


pia a resursei i pentru lansarea unei noi resurse.
Pentru consumator, resursa aflat in aceasta faz, chiar dac se procur
la un pre redus, nu poate constitui un punct de sprijin pentru c in scurt timp
aceasta va fi eliminat de pe pia datorit apariiei unei alte resurse sau
produs.
Consumatorul are avantaje in faza de maturitate i de declin a resursei,
dar pe o perioad scurt de timp.

18
c) Poziia pe pia a resursei: se analizeaz in funcie de dinamic
pieei i de segmentul de pia pe care-l ocup furnizorul.
In literatura de specialitate se definesc patru poziii ale unei resurse
(dilem, vedet, vac de lapte, piatra de moar), prezentate in figura nr.7.

Dinamica
pieei

Vedeta Dilema
- autofinanare - absoarbe lichiditi
- profit mediu - profit moderat

Vaca de lapte Piatra de moar


- generator de - slab generator de
lichiditi lichiditi
- profit mare - profit sczut

Mare Cota (segmentul) de pia mic

Figura nr.7

Poziia DILEMA este ocupat de o resurs care se caracterizeaz prin


noutate i care se distribuir pe un segment limitat.
Evoluia acestei resurse, att pentru furnizor, ct i pentru consumator
este necunoscut datorit segmentului de pia mic pe care se gsete, in
condiiile schimbrii condiiilor de pia.
Poziia VEDETA este ocupat de o resurs aflat in faza de
dezvoltare, piaa este in cretere => furnizorul incepe s capete incredere
oferind condiii de vnzare consumatorilor pentru a se consuma cantiti ct
mai mari.
Consumatorul se va convinge de calitatea resursei, va avea tendina s-
i extind consumul i va obine ct mai mari avantaje la cumprare.
Poziia VACA DE LAPTE poziia resursei celei mai avantajoase,
este ocupata de resursa aflata in faza de maturitate.
Furnizorul i cumprtorul au o politic stabil => furnizorul este tentat
s ofere faciliti, iar consumatorul impune condiii din ce in ce mai
avantajoase pentru a o cumpra.
Poziia PIATRA DE MOARA este ocupata de resursa aflat in faza
de declin => profitul furnizorului scade, se acord reduceri de pre pentru

19
epuizarea stocurilor, se acord faciliti pentru meninerea volumului
vnzrilor la un nivel care s asigure profitul.

1.3.5. Caracterizarea furnizorilor dup facilitile oferite:

Pot fi acordate faciliti in politica de:


1) Distribuie
2) Service dup vnzare
3) Preuri
4) Decontare sau plat acceptat de cumprtor.
1) Faciliti in politica de distribuie:
Distribuia reprezint totalitatea activitilor prin care se asigur
trecerea resurselor sau produselor de la productor sau furnizor la consumator.
Pentru realizarea ei se utilizeaz punctele de distribuie, canalele de distribuie
i reelele de distribuie.
Existena unei reele de distribuie presupune un avantaj att pentru
furnizor pentru c poate acoperi un segment mai mare de pia, ct i pentru
cumprtor pentru c se poate aproviziona de la distane mai mici, deci
cheltuielile de transport, respectiv de aprovizionare sunt mai mici.
O reea de distribuie dezvoltat poate determina meninerea poziiei pe
pia a furnizorului, cunoaterea lui de un numr mai mare de cumprtori i
d garania unei stabiliti in ceea ce privete livrarea produselor.
Consumatorul poate s se aprovizioneze in cantiti variabile, reducndu-i
volumul de stocuri i, astfel, antrennd un capital mai redus in procesul de
aprovizionare.

2) Faciliti in politica de service dup vnzare:


Dac service-ul din timpul vnzrii constituie o obligaie pentru
furnizor, service-ul dup vnzare poate reprezenta un interes pentru
consumator. Acesta achiziioneaz produse sau resurse pentru a utiliza i a
obine profit de pe urma produselor pe care le realizeaz.
Service-ul dup vnzare este reprezentat de activiti de transport, de
asisten tehnic, de efectuare a unor aciuni de condiionare sau pregtire in
funcie de cerinele consumatorilor.
Service-ul dup vnzare este insoit i de un sistem complex de
garanii. Prin aceast politic furnizorul demonstreaz grija pe care o are
pentru ca produsul s ofere cele mai mari satisfacii consumatorului, iar acesta
s poat obine rezultate scontate, anticipate prin utilizarea resursei.
Politica de service determin creterea increderii consumatorilor in
furnizorul de resurse i conduce prin incheierea unor inelegeri de lung
durat. Se asigur certitudine in aprovizionare, siguran in livrare-desfacere,
lrgirea segmentului de pia pe care se va utiliza resursa.

20
3) Faciliti in politica de preuri:
Politica de preuri este definit in contextul strategiei de vnzare
elaborat de furnizor. Dac furnizorul elaboreaz o strategie prin care
rumrete un profit pe termen lung, politica de preuri va urmri satisfacerea
preteniilor consumatorilor i stimularea acestora in achiziionarea unor
cantiti mai mari.
Pentru definitivarea politicii de preuri trebuie cunoscute cererea i
oferta de produse sau resurse i trebuie studiat nivelul de interese, nivelul
calitativ al resursei oferite, modul de desfurare al negocierilor i alte
elemente pe baza crora furnizorul poate orienta consumatorii.
Preurile apreciate la vnzarea produselor i care se inscriu in
contractele de livrare pot fi:
Preul fix:
Preul fix rmne neschimbat o perioad de timp convenit de ctre
prile contractante, iar la expirarea perioadei se poate recalcula sau se poate
realiza o inelegere.
Pentru consumator ofer posibilitatea elaborrii unor strategii de
cumprare bine fundamentate.
Pentru furnizor preul fix poate reprezenta o pierdere datorit scderii
profitului atunci cnd preul nu se modific.

Preul renegociabil:
Preul renegociabil inregistreaz schimbri datorit condiiilor in care
se realizeaz vnzarea sau cumprarea resursei. Aceste condiii pot fi definite
prin:
- condiii de desfurare a procesului de producie la furnizor;
- modificarea nivelului calitativ al resursei;
- schimbarea condiiilor de comercializare a produsului, a
condiiilor de pia.
Renegocierea preului poate avrea loc cu ocazia formulrii fiecrei
comenzi.
Preul indexat:
Preul indexat, in practic, se stabilete prin inelegerea intre furnizor i
consumator, in condiiile inregistrrii unui indicator de inflaie mare. Astfel,
consumatorul accept ca preul s fie in valut i achitat in moneda naional
la cursul zilei.
Pentru consumator apar probleme cu privire la planificarea cheltuielilor
de aprovizionare i la meninerea profitului pentru produsele la care se
utilizeaz resursa.
Pentru furnizor preul indexat reprezint un avantaj pentru c se elimin
pierderile determinate de inflaie.
In practic se utilizeaz noiunea de pre sntos sau pre logic.

21
Cel sntos este preul ateptat de consumator in raport cu utilitatea
resursei, este preul care asigur raportul cel mai favorabil valoare-calitate.
Cel logic este preul ateptat de consumator in raport cu condiiile
existente la un moment dat, condiii definite prin:
- raportul dinte cererea i oferta la resursele respective;
- nivelul inflaiei;
- sau innd cont de alte elemente: concurena produselor aduse
din exterior sau apariia unei nor resurse.
In politica de preuri aplicat de furnizor se poate utiliza RABATUL.
Acesta poate fi:
rabat pentru intreaga activitate, ce presupune acordarea unor reduceri de
pre atunci cnd se achiziioneaz sau cumpr o cantitate de resurse care
se situeaz peste limita minim de vnzare.
Rabat progresiv, ce presupune majorarea reducerilor de pre pe msura
creterii cantitii achiziionate. Furnizorul stabilete un plafon cantitativ
pentru care aplic preuri standard, iar pentru cantitile cumprate peste
acest plafon minim se acord reduceri din ce in ce mai mari.
In contractele de aprovizionare-desfacere pot fi stabilite
BONIFICATII, care reprezint reduceri de preuri stabilite de ctre
furnizori in funcie de modul de efectuare a plii:
- cnd plata se realizeaz conform contractului, poate fi 0.
- cnd plata se face rapid, poate reprezenta un procent substanial;
- cnd plata se face cu anticipaii, poate fi mare.

4) Faciliti in potitica de decontare:


In general, unitatea cumprtoare urmrete in negociere s obin un
termen ct mai mare pentru realizarea plii mrfurilor cumprate.
Perioada de creditare a cumprtorului de ctre furnizor reprezint
perioada care se inregistreaz de la preluarea mrfii i pn la achitarea
acesteia. Acordarea creditului i urmrirea duratei de creditare sunt in strns
legtur cu obiectivele urmrite de ctre furnizor. De aceea, cumprtorul
trebuie s cunoasc inainte de negociere:
- dac aciunea de creditare este constant pentru furnizor;
- care este scopul creditrii;
- ce ateapt furnizorul de la cumprtor pentru acordarea
creditului;
- care este plafonul maxim de creditare;
- care este durata medie de creditare;
- care sunt condiiile sau criteriile pe care le ia in consideraie
furnizorul pentru acordarea creditului (sistemul de garanii).
Intervalele mai lungi de plat asigur condiii avantajoase
consumatorilor i determin o cretere a vnzrilor pentru furnizor.

22
1.3.6. Caracterizarea furnizorului prin calitatea managementului
specific

In aprecierea furnizorilor, calitatea managementului reprezint o


caracteristic de seam, tiind c un management performant asigur
obinerea unui profit ridicat i pe o perioad indelungat de timp.
Caracterizarea managementului firmei are la baz urmtoarele
elemente:
a) Capacitatea de utilizare eficient a resursei proprii, ce poate fi apreciat
innd cont de :
evoluia preurilor: furnizorul este interesat in producerea unor cantiti ct
mai mari de produse i de imbuntirea calitii acestora; imbuntirea
calitii poate fi insoit i de modificarea preului de vnzare, dar
meninerea preului de vnzare de ctre furnizori, chiar dac calitatea se
imbuntete, poate constitui o dovad a potenialului economic puternic
al furnizorilor, fiind i o garanie c ii poate indeplini obligaiile.
nivelul productivittii muncii: o evoluie continu a productivitii muncii
la furnizor ilustreaz putere economic. Apare certitudinea c furnizorul e
demn de incredere i de pot incheia relaii de lung durat.
potenialul financiar: caracterizeaz in mod direct capacitatea furnizorilor
de a face fa plilor pentru procurarea materialelor i a utilizrii lor in
scopul desfurrii procesului de producie. Potenialul financiar puternic
determin furnizorul s acorde unele faciliti: intervale mai mari de plat,
scutiri de penalitti atunci cnd au loc intrzieri.
b) Capacitatea de a inelege i rezolva probleme de aprovizionare ale
clienilor: orice furnizor este interesat in crearea i meninerea unui cerc ct
mai mare de consumatori. Ci de aciune:
acordarea unor faciliti la plat: intervale mai mari de efectuare a plii,
nivelul sau scutirea de penaliti.
livrarea in avans la cererea consumatorilor a loturilor de materiale i
produse: in aceste condiii, furnizorul poate s accepte livrrile in avans
fat de termenele prevzute, manifes, nivelul sau scutirea de penaliti.
livrarea in avans la cererea consumatorilor a loturilor de materiale i
produse: in aceste condiii, furnizorul poate s accepte livrrile in avans
fat de termenele prevzute, manifestnd inelegere fa de situaia
special.
reprogramarea livrrilor la cererea consumatorilo: renunarea la termenii
prevzui i corectarea acestora in funcie de nevoile consumatorilor.
Manifestarea inelegerii din partea furnizorilor reprezint un element de
referin pentru client care va opta pentru furnizorul care e capabil s-i
satisfac cerinele.
incetarea livrrilor fr aplicarea de penalitti: in procesul de producie la
consumator pot aprea situaii care conduc la formarea de stocuri

23
materiale peste limitele normale. Pentru a nu intmpina dificulti
financiare se sisteaza livrrile. Dac furnizorul accept fr s fac
penalizri, atunci consumatorul va urmrii s se aprovizioneze de la
acesta.
c) Natura i calitatea relatiilor intreprinse in raport cu clienii: prin
urmtoarele aspecte:
asigurarea unor condiii favorabile, a unei ambiane plcute de desfurare
a negocierilor; implic creterea interesului i demonstrarea seriozitii.
preocuparea pentru asigurarea unor relaii amiabile furnizor-client;
implic contracte pe termen lung.
manifestarea dorinei de simplificare a procesului de negociere: enunarea
scopului i a facilitilor oferite.
manifestarea corectitudinii in indeplinirea obligaiilor asumate, adic
respectarea cantitii livrate, termenelor de livrare, calitii etc.
tratarea cu atenie a tuturor problemelor consumatorului; dovedete
seriozitate.
manifestarea dorinei de conlucrare permanent cu partenerii de afaceri:
propuneri de asociere, de cooperare la realizarea unor produse/servicii.
evitarea aplicrii unor restricii chiar dac livrarea se desfoar in condiii
de monopol. Restricii: cantitate mic de livrare, modificarea preului,
condiiile de plat.

1.3.7. Evaluarea i selecia furnizorilor

Aciunea are la baz studiul datelor i informaiilor principale prin care


se poate face caracterizarea fiecrui furnizor (date care se inregistreaz in
cartoteci speciale deschise pe furnizor i care vor reprezenta documentaia
iniial de informare). Pe baza datelor i informaiilor culese se asigur o
apreciere comparativ care clasific fiecare furnizor dup un procentaj (sau o
notare) atribuit in funcie de importana criteriilor de caracterizare stabilite. S-
au conceput mai multe sisteme de notare a furnizorului. In calcul sunt luate
criteriile obiective cele subiective. Aprecierea se face att pentru
furnizorii reali, ct i a celor poteniali (noi sau deja existeni).
Criterii obiective de apreciere a furnizorilor reali (cureni, existeni) se
consider:
modul de derulare a livrrilor anterioare, se analizeaz dac s-au inregistrat
abateri fa de termenele de livrare precizate in contractul comercial sau
stabilite de comun acord cu furnizorul. Se determin astfel procentul de
respectare a livrrilor programate (Kln), cu ajutorul relaiei:

L
Kln = L 100 ,
n

24
In care:
Ln = numrul de livrri normale (care s-au derulat la termenele
prevzute)
Lt = numrul total de livrri programate
modul de reprezentare a condiiilor referitoare la cantitatea comandat,
sortimentat prevzut, calitatea solicitat. In funcie de aceste elemente
se stabilete potenialul de livrare al furnizorlui. Acesta se calculeaz in
funcie de rezultatele operaiei de recepie in urma creia se verific
cantitatea, calitatea i sortimentaia lotului sosit, partea care nu
corespunde i se respinge, sau cea care lipsete. In acelai timp, se
determin i procentul de respingere a cantitilor materiale
necorespunztoare calitativ sau a celor lips, in funcie de care se
apreciaz nivelul de serviciul asigurat de un furnizor, in perioada de pn
la momentul analizei.
evoluia in timp a preurilor de vnzare, un furnizor ale cror preuri au o
evoluie neregulat, poate s aib realizri inconstante i din alte puncte
de vedere.
Alturi de aceste criterii se mai analizeaz i altele. Astfel, un furnizor
care ofer i asisten tehnic asigur cumprtorului un element stimulator
suplimentar valoros.
Evaluarea criteriilor subiective se asigur pe baza informaiilor
primite prin chestionare adresate periodic, de ctre agentii de cumprare,
factorilor de decizie sau altor persoane din intreprinderea furnizoare.
Informaia are in vedere nivelul i calitatea asistenei tehnice, ca i a
serviciilor pe care le asigur furnizorul. Furnizorii care se situeaz sub
standarde acceptabile trebuie intiinai pentru luarea de msuri in consecin;
dac in perioada urmtoare nu se constat nici o imbuntire, furnizorii
respectivi trebuie eliminai de pe lista partenerilor de afaceri.
In ceea ce privete furnizorii poteniali, evaluarea este mai puin
obiectiv, aciunea fiind orientat, de regul, pe urmtoarele laturi:
capacitatea tehnic de producie i de proiectare a viitorului furnizor poate
fi apreciat prin: discuii cu personalul tehnic i cel direct productiv;
evaluarea ofertelor; vizitarea intreprinderii; folosirea comenzilor de testare.
potenialul financiar are o semnificaie deosebit, pentru c insuficiena
resurselor financiare limiteaz posibilitile furnizorului in: asigurarea
bazei materiale necesare, desfurarea activitii proprii i , ca urmare, in
respectarea termenelor de livrare. Se iau in calcul: rapoartele financiare ale
furnizorilor poteniali, abilitatea de a plti debite pe termen lung i scurt,
gradul de profitabilitate a activitii lor, forma de proprietate.
experiena managerial ii gsete corespondentul in calitatea deciziilor pe
care le adopt in incheierea contractelor pe termen lung i de valoare mare.
Capacitatea tehnic poate exista, dar talentul, experiena managerial i
organizarea pot s nu fie suficiente in realizarea unui contract economic,

25
chiar i pe termen scurt. Abilitatea in conducere a furnizorului, in a-i
controla i coordona propria activitate, conduce la realizarea produselor la
timp, de calitate, la preuri stimulatoare.

Pe baza evalurii se face o selecie efectiv, dar nu final, pentru c


aceasta se va contura numai dup testarea credibilitii.
Pentru o evaluare real i complex este necesar luarea in calcul a
unui numr ct mai mare de criterii care s permit caracterizarea furnizorilor
pe multiple planuri.
De regul, criteriile se grupeaz pe grade de importan, ca de
exemplu:
1. foarte importante:
calitatea;
preul.
2. de importan mare:
timpul de satisfacere a comenzilor;
potenialul de livrare;
poziia financiar.
3. importan medie:
flexibilitatea;
adaptabilitatea;
reputaia;
competena managerial;
importana afacerilor trecute.
4. importan sczut:
posibilitatea unor acorduri de reciprocitate.
Folosirea practic a criteriilor se face in contextul diferitelor metode de
evaluare i selecie a furnizorilor dintre care:
a) metoda acordrii de puncte in funcie de importana i gradul de
manifestare a criteriului: const in stabilirea criteriilor de apreciere i
acordarea pentru fiecare a unui numr de puncte in funcie de importana
specific. In continuare se calculeaz gradul de manifestare, de exprimare
a fiecrui criteriu. Pe baza acestor elemente, printr-un model de calcul
simplu, se poate stabili punctajul pentru fiecare furnizor. Un exemplu pe
aceast metod:
criterii de apreciere:
1. gradul de respectare a preului de livrare;
2. gradul de respectare a termenelor de livrare;
3. gradul de respectare a specificaiilor de calitate;
4. gradul de respectare a cantitii comandate.
notele pentru importan sunt, in ordinea criteriilor: 10, 8, 9, 8.

26
b) metoda acordrii de puncte pe grade de importan a criteriilor, cu
detaliere pe subcriterii specifice. Marja de notare este in general aleas
intre 1 i 100. Metoda presupune:
stabilirea scrii de importan a criteriilor alese pentru evaluare;
stabilirea sistemului de evaluare (notare) a furnizorilor in funcie de
criteriile luate in calcul.

1.3.8. Testarea credibilitii furnizorilor, a agenilor economici in


general

In condiiile economiei concureniale, agenii economici se


difereniaz, in ceea ce privete potenialul economic, capacitatea de plat i
modalitatea de integrare in ansamblul economiei avnd in vedere relaiile ce
se stabilesc pe linia aprovizionrii cu resurse materiale i energetice, a
cooperrii sau a livrrii produselor finite i serviciilor.
Fiecare agent e interesat in obinerea unor avantaje din punct de vedere
financiar din relaiile cu ceilali parteneri.
Orice aciune de asumare a unor credite/obligaii presupune un anumit
risc. Diminuarea riscului se asigur prin mai multe modaliti:
1) Protecie pe baza unor garanii suplimentare acordate de un ter.
2) Protenie pentru dobndirea unor drepturi asupra bunurilor mobile i
imobile ale debitorului.
3) Protecie prin utilizarea informaiilor economico-financiare despre
partener.

1) Protecie pe baza unor garanii suplimentare acordate de un


ter

Garania constituie un contract in care se prevd trei pri: creditorul,


debitorul i o unitate economic ce garanteaz acordarea creditului ctre
debitor => garant i ii asum responsabilitatea rambursrii creditului atunci
cnd debitorul intr in incapacitate de plat inainte de rambursarea datoriei.
Garania poate avea dou forme:
garanie individual, atunci cnd un singur garant preia responsabilitatea
rambursrii creditului in cazul intrrii in incapacitate de plat a debitorului.
Cnd creditul are valoare foarte mare pot fi numii mai muli garani care
s asigure rambursare datoriei de ctre un debitor dac acesta a intrat in
incapacitate de plat.
garanie colectiv, atunci cnd se achiziioneaz linii tehnologice de valori
mari sau se realizeaz investiii cu valoare foarte mare.
In cadrul garaniei un loc il ocup creanele si poliele.

27
=> CREANTA reprezint dreptul creditorului de a executa sau de a cere
rambursarea unui credit la un anumit termen; datorii pe termen lung (in
general).
Dac nu se respect termenele de rambursare a valorii creanelor,
creanele pot fi vndute (cedate/cesionate).
Cesionaera creanelor se realizeaz la o valoare mai mic dect
valoarea lor nominal pentru a asigura un ctig cumprtorului de creane.
Poate fi realizat in dou moduri:
a) cesionare inchis, atunci cnd deintorul creanelor vinde creanele ctre
o alt unitate fr a anuna in prealabil pe debitor.
b) cesionare deschis, atunci cnd are loc dup ce debitorul a fost avertizat.
Cumprtorul de creane este o companie, o ar ce are posibilitatea de
a se impune in faa debitorului pentru a-l obliga s-i achite datoriile.
=> POLITA reprezint o obligaie scris intr-o anumita form ce-i d
dreptul deintorului s cear debitorului plata unei sume de bani sau
rambursarea unei valori; garanie legal: atunci cnd debitorul refuz s achite
obligaiile prevzute in poli, el poate fi obligat in mod legal la rambursarea
datoriei.
In timp ce creanele se recupereaz fie direct, fie din vnzare, poliele
sunt documente prin care debitorul poate fi acionat in justiie. Incheierea
polielor e destul de simpl, relaie direct intre creditor i debitor, plus
prezena unui martor.

2) Protecie pentru dobndirea unor drepturi asupra bunurilor


mobile i imobile ale debitorului

Poate fi exercitat in urmtoarele forme:


a) transmiterea unui bun de valoare ctre creditor pentru a garanta creditul ce
rumeaz a fi acordat. Odat cu transmiterea bunului de valoare se incheie
i o convenie prin care creditorul are dreptul s valorifice bunul in cazul
nerambursrii creditului sau a nerespectrii condiiilor de rambursare.
Bunul de valoare rmne in proprietatea debitorului i poate fi retras atunci
cnd creditul a fost rambursat.
b) meninerea dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile pn la
achitarea datoriei. In cazul cumprrii de mrfuri, acestea vor trece in
proprietatea debitorului numai dup ce a fost achitat i utlima rat a
creditului acordat la cumprare.
Pentru bunuri imobile se practic asigurarea impotriva riscului prin
IPOTECARE.
Ipotecarea reprezint garantarea unui credit cu un bun imobil ce nu
poate fi instrinat in perioada de rambursare a creditului. In cazul
nerambursrii creditului, bunul imobil aflat sub ipotec poate fi valorificat
pentru ca unitatea creditoare s-i recupereze partea din credit nerambursat.

28
Ipoteca poate lua dou forme:
a) ipoteca accesorial, atunci cnd valoarea ipotecat scade pe msura
rambursrii creditului.
b) ipoteca propriu-zis, atunci cnd valoarea ipotecat se menine pe toat
perioada de acordare a creditului. Apare ca o garanie abstract cu ajutorul
creia se poate acoperi orice garanie a debitorului pentru creditele primite.

3) Protecie prin utilizarea informaiilor economico-financiare despre partener

Informaiile despre partenerii de afaceri pot fi procurate din mai multe


surse:
contactarea unor ageni economici care au avut/ au relaii cu furnizorul
testat.
De regul, informaiile ce se cer se refer la situaia economico-financiar
i la comportamentul in relaiile cu partenerii.
obinerea informaiilor de la instituii financiare sau bnci. In acest caz pot
apare dou situaii:
- att agentul economic ct i cel ce efectueaz testarea s fie servii de la
aceeai banc. Ea posed informaii ce caracterizeaz activitatea unui
partener. Astfel, informaiile vor fi reale, exacte deoarece banca este interesat
in a menine relaii cu ambii ageni.
- unitatea sau agentul testat este clientul altei bnci sau ii depune
disponibilitile bneti la mai multe bnci. Informaiile primite de la banca
agentului testat sunt discutabile in privina obiectivitii deoarece fiecare
banc ii protejeaz clienii i chiar s-i avantajeze cnd intr in relaii cu ali
parteneri.
Pentru ca informaiile s fie eficiente, utile este necesar s
indeplineasc urmtoarele condiii:
1) obiectiv -> obiectivitate asigurat printr-o verificare a coninutului
acestora din mai multe surse.
2) integrat -> orice informaie, impreun cu altele, trebuie s contribuie la
formarea unei imagini de ansamblu asupra partenerului.
3) actualizat -> innoirea permanent a bazei de date astfel inct informaia
s corespund noilor schimbri intervenite in mediul ambiant.
4) obinut in mod descentralizat -> descentralizarea procesului de culegere
a informaiilor asigur obinerea acestora pe termen scurt i reducerea, pe
ansamblu, a timpului necesar pentru elaborarea pachetului standard de
informaii.
5) s satisfac in timp util cerinele omului de afaceri -> trebuie s fie
sistematizat, selectat i s cear un timp minim de rspuns.
6) garantate -> garantarea informaiilor se realizeaz de ctre ageniile
furnizoare de informaii prin recomandarea unor limite maxime de
creditare a partenerului de afaceri. Agenia se constituie in garant in cazul

29
insolvabilitii utilizatorului de informaii, in limita recomandrii de credit
formulat.
7) trebuie s aib un caracter extensibil -> trebuie s fie furnizate intr-un
volum i o structur diferit, in funcie de preteniile utilizatorului. Astfel,
pe lng pachetul standard de informaii, ageniile furnizoare pot aduga i
alte informaii la cerere pe baza cerinelor speciale ale firmelor.

Pachetul standard de informaii cuprinde urmtoarele elemente:

1. Forma juridic: creaz o imagine asupra potenialului economic al firmei


i a seriozitii acesteia.
2. Istoric: creaz o imagine asupra seriozitii, stabilitii i certitudinii in
desfurarea activitii.
=> o firm cu un istoric bogat devine cunoscut, creaz o imagine pe pia,
capteaz increderea partenerilor de afaceri.
1. Capitalul social: este o garanie pentru eventualele pagube care pot fi
provocate partenerilor de afaceri.
=> o firm cu un capital social mare prezint o credibilitate sporit.
2. Conductorul ef: prezentat cu nume, prenume, experien profesional,
pregtire de specialitate, vechime in funcii de conducere.
=> cnd la conducere se afl o personalitate cunoscut, exist o garanie mai
mare pentru derularea afacerilor in mod avantajos.
3. Profilul de activitate: creaz o imagine asupra peiei de desfacere i
viabilitii firmei.
4. Evoluia activitii firmei: analizat prin prisma mai multor indicatori:
cifra de afaceri, numrul de salariai, productivitatea muncii, profitul, rata
rentabilitii.
5. Numrul de salariai, din care muncitori: se analizeaz in evoluie
(dinamic).
=> creterea numrului de salariai, in special a muncitorilor, dovedete o
preocupare permanent a conducerii firmei pentru dezvoltarea afacerilor.
6. Volumul vnzrilor: analizat in dinamic. Creaz o imagine asupra
segmentului de pia deinut de firm i asupra evoluiei acesteia in viitor.
7. Bunurile imobiliare: se constituie intr-o garanie pentru eventualele credite
care pot fi contractate.
8. Activul i pasivul: d o imagine asupra situaiei financiare.
9. Banca utilizat: contribuie la caracterizarea firmei avnd in vedere c
firmele mari ii depoziteaz disponibilitile bneti la bnci de renume
care prezint o mare siguran i care pot interveni pentru uurarea situaiei
financiare in acordarea de credite.
10.Comportamentul in pli: presupune cunoaterea modalitilor de efectuare
de pli, ct i a respectrii termenelor de plat.

30
=> intrzierile in efectuarea plilor determin partenerul de afaceri la
incheierea de contracte in care modalitile de plat s fie clar stabilite.
11.Recomandri: contribuie la creterea increderii utilizatorului de informaii
fa de activitatea ageniei furnizoare i fa de structura pachetului de
informaii.
12.Indicele de bonitate: reprezint un indicator sintetic cu ajutorul cruia se
poate caracteriza credibilitatea unei firme i se poate crea o imagine
general asupra unui agent economic.

Calculul indicelui de bonitate presupune cunoaterea factorilor de risc


i evaluarea acestora prin note. Fiecrui factor de risc i se atribuie o anumit
pondere in cadrul ansamblului de factori de risc.

Factori de risc NOTE


%
1 2 3 4 5 6
1. Modul de plat 20 0,6
2. Recomandri de credit
3. Evoluia afacerilor
4. Situaia comenzilor
5. Forma de organizare
6. Ramura de activitate
7. Vechimea firmei
8. Volumul vnzrilor
9. Numrul de salariai
9. Volumul vnzrilor/salariat
11. Capitalul social
12. Comportamentul in pli
a clientului i a firmei
13. Conducerea firmei
TOTAL 100

Fiecrui factor i se atribuie o not: nota 1 fiind condiia cea mai


favorabil, iar nota 6 fiind condiia cea mai nefavorabil.
Nota acordat se pondereaz cu greutatea specific acordat factorului
de risc, iar valoarea obinut se va trece in dreptul factorului pe coloana notei.
Se insumeaz cifrele pe fiecare coloan, apoi se va face totalul.
Rezultatul obinut, dac se incadreaz intre 1,5-2,5 atunci bonitatea
firmei este foarte bun, pot fi incheiate afaceri, incredere, acordarea de
credite. Dac se depesc cele dou limite atunci firma prezint bonitate slab

31
=> I se recomand pruden i aprecierea firmei i cu ajutorul altor indicatori
in afara indicelui de bonitate:
1. Potenialul de livrare (Z) = se calculeaz prin raportarea comenzilor
primite de firm (exprimate in uniti fizice sau naturale) la cantitatea
total de producie fabricat sau raportarea livrrilor efective (in uniti
fizice sau naturale) la totalul comenzilor primite.

l Q
Z = Q 100 ,
c

In care:
Ql = cantitatea efectiv livrat
Qc =cantitatea comandat
=> cu ct potenialul de livrare se apropie de 1 cu att aprecierile favorabile
ale firmei cresc.
2. Numrul zilelor de intrziere in livrarea loturilor de materiale sau
produse (Z) = utilizat pentru aprecierea seriozitii firmei in relaiile cu
consumatorii.
Z = Ief Ic ,
In care:
Ief = intervalul efectiv de livrare (mai mare)
Ic = intervalul stabilit prin contractul comercial incheiat
3. Ponderea numrului de loturi livrate cu intrziere (Kl) care se
stabilete cu ajutorul relaiei:
Li
Kl = 100 ,
Lp
In care:
L = numrul de loturi livrate cu intrziere;
Lp = numrul total de loturi programate pentru livrare.
=> prin analiza elementelor luate in calcul i a indicatorului in sine, se poate
stabili dac situaia este obinuit, se produce sistematic sau a fost
determinat de un factor de for major (caz in care nu trebuie interpretata
greit credibilitatea partenerului)
4. Nivelul de calitate atins i/sau meninut pe parcursul fabricaiei i vnzrii
produsului = definit prin:
fiabilitate (timpul de funcionare pn la prima reparaie),
mentenabilitate (posibilitatea de intreinere i reparare major,
service, piese de schimb etc.),
sfera de utiliti pe care o asigur produsul,
nivelul tehnic, clasa de noutate in care se incadreaz produsul i
gradul de tehnicitate.

32
5. Nivelul costului de producie: unii furnizori, pentru a cuceri piaa,
prezint oferte cu pre mai mic dect este normal; o asemenea situaie este
privit cu neincredere de cumprtori, deoarece produsul astfel oferit ori:
este de o calitate mai slab,
are o sfer de utiliti mai redus,
reprezint o lovitur de pia pentru a inltura concurena, dup care
ar urma s se impun un pre superior prin care s se recupereze
pierderile anterioare i/sau s se realizizi un profit mai mare.

1.4. Elaborarea strategiei in aprovizionarea material

Aprovizionarea material necesit elaborarea unor politici strategice


prin care se concretizeaz obiectivele de urmrit i cile de aciune.
Totalitatea acestor politici vor constitui strategia in aprovizionarea material.
Elaborarea strategiei presupune:
- analiza necesitilor de consum prin indentificarea grupelor de resurse pe
categorii de importan i posibiliti de obinere;
- analiza sistematic a pieei pentru cunoaterea condiiilor de livrare, de
calitate, puterea de negociere a furnizorilor etc.
- identificarea oportunitilor de aciune strategic pe grupe de furnizori;
- identificarea cilor de aciune.
Prima analiz se realizeaz prin segmentarea nomenclatorului de
resurse materiale pentru a se asigura gruparea acestora in funcie de
importana economic i poziia pe care o ocup pe pia.
A doua analiz are in vedere evidenierea concluziilor din analiza pieei
furnizorilor (prioriti, avantaje).
In stabilirea obiectivelor trebuie avute in vedere:
- natura i caracteristicile resursei materiale;
- abordarea resursei in funcie de ofertele existente pe pia;
- analiza fiecrei resurse prin corelaie cu cerinele la care trebuie
s rspund produsul care o incorporeaz.
In aciunea de elaborare a strategiei o importan deosebit se acord
definirii politicilor de aprovizionare: ct se comand, cnd se comand, ce
mijloace de transport urmeaz a fi folosite etc.
Apoi se trece la evidenierea politicilor, a oportunitilor pe
principalele domenii ale strategiei:
a) politica de pre: unde se are in vedere preul pieei i preul limit
accesibil. Informaii din cataloage comerciale, oferte, pliante etc.;
b) politica de credit: se au in vedere unele faciliti de plat, cum ar fi: durata
creditului acordat, bonificaia care se poate obine ;
c) politica de acordare-obinere de servicii: cum ar fi servicii inaintea actului
de cumprare, in timpul sau dup actul de cumprare i complementare
actului.

33
d) politica relaiilor care se stabilesc cu furnizorii: prin care se urmrete
dezvoltarea unor relaii de colaborare cu furnizorii, crearea unui cadru
relaional de inelegere de ctre furnizor, respectiv cumprtor etc.;
e) politica de parteneriat: cooperarea intre consumator i furnizor.

34
CAPITOLUL II

PREZENTAREA GENERALA
A S.C. VEL PITAR S.A.
BUCURESTI

2.1. DATE DE IDENTIFICARE

S.C. VEL PITAR S.A. este inregistrat la Registrul Comerului la


J38/96/20.02.1991 i are codul fiscal R2537907.
S.C. VEL PITAR S.A. este situat in Rmnicu-Vlcea, judeul Vlcea,
la adresa Strada Timi nr. 22 .

2.2. SCURT ISTORIC AL S.C. VEL PITAR S.A. BUCURESTI

Ca urmare a fuziunii prin absorbie a societii MOPARIV S.A.


(societatea absorbant) cu societile BERCENI S.A. cu sediul in Bucureti,
str, Emil Racovi nr. 3-5, sector 4, inmatriculat la Registrul Comerului sub
nr.J.40/581/1991, cod fiscal R386743, i GRANPAN SRL, cu sediul in
Tecuci, str. Mihail Koglniceanu nr. 65, judeul Galai, inmatriculat la
Registrul Comerului sub nr. J.17/543/2000, cod fiscal R13331995 (societile
absorbite), capitalul social al societii MOPARIV S.A. se majoreaz cu suma
de 12.993.843.000 lei, de la 25.817.040.000 lei la 38.810.883.000 lei, prin
emisiunea unui numr de 12.993.843 aciuni noi cu valoarea nominal de
1.000 lei fiecare, ce se distribuie asociailor societilor absorbite pe baza
raportului de schimb prevzut in proiectul de fuziune publicat in Monitorul
Oficial al Romniei, Partea a iv-a, nr. 1952 din 13.11.2001.
Societatea de fa S.C. VEL PITAR S.A. BUCURESTI reprezint fosta
societate BERCENI S.A..
Un nume cu tradiie in domeniul panificaiei, S.C. BERCENI S.A. ii
regsete rdcinile in anul 1931 cnd a luat fiin o firm numit ANCORA
avnd ca obiect de activitate: brutrie, finrie i cereale en-gros i en-detail.
Din anul 1948 fabrica de pine ANCORA devine fabrica VICTORIA i
va incepe un proces de imbuntiri i noi achiziii, astfel ca, incepnd cu anul
1972 se demareaz construcia unei noi secii care, ulterior, va avea numele
BERCENI. Noua fabric de pine i biscuii BERCENI se va pune in
funciune parial in decembrie 1973, cu o capacitate zilnic de 20 tone pine
i 20 tone biscuii, ajungnd in martie 1974 la intreaga capacitate de 80 tone
pine i 20 tone biscuii.
Perioada de dup 1988 i pn la privatizare cunoate un lung proces de
modernizare. Astfel, liniile de fabricaie au fost retehnologizate, folosindu-se
cele mai performante utilaje din import, furnizate de productori de prestigiu.

35
n acest sens, putem meniona linia de napolitane Franz Haas din Austria i
malaxoarele i divizoarele Tecnopast din Italia.
n urma procesului de privatizare din anul 1991, structura organizaiei a
fost adaptat noilor cerine ale mediului de afaceri din Romnia. S-au creat
departamente noi, cum ar fi cele de Vnzri, Marketing, Publicitate i
Dezvoltare, orientate ctre pia, ce au ca scop redefinirea relaiei companiei
cu clienii i partenerii de afaceri.
Ca urmare a fuziunii prin absorbie a societii MOPARIV S.A.
Rmnicu Vlcea (societatea absorbant) cu societile BERCENI S.A., cu
sediul in Bucureti,
i GRANPAN S.R.L., cu sediul in Tecuci, (societile absorbite), S.C.
BERCENI S.A. se va numi VEL PITAR S.A. Rmnicu-Vlcea Sucursala
Bucureti.
Capitalul social al societii S.C. VEL PITAR S.A. , subscris i vrsat
integral, este de 38.810.883.000 lei constituit dintr-un total de 38.810.883
aciuni nominative cu o valoare nominal de 1.000 lei fiecare, liber
transferabile pe piaa organizat a valorilor mobiliare.

2.3. OBIECTUL DE ACTIVITATE

Conform statutului, obiectul de activitate al societii este urmtor


a. Producie:
Fabricarea produselor de panificaie si patiserie.
Fabricarea biscuiilor, picoturilor si alte produse similare.
Fabricarea produselor zaharoas
b. Comer:
Comerul cu amnuntul al pinii, produselor de patiserie i
produselor zaharoase.
Comer intermediar specializat in vanzarea produselor cu caracter
specific.
Comer cu amnuntul, cu vanzarea predominant de produse
alimentare si buturi
c. Servicii:
Transporturi rutiere de mrfuri
Alte activiti anexe transporturilor rutiere
mbinnd calitatea cu tradiia, VEL PITAR S.A. Sucursala Bucureti
produce i comercializeaz o gam larg de produse din toate categoriile
pine i specialiti de patiserie-cofetrie, biscuii, napolitane i semipreparate
care se bucur de aprecierea tuturor. Astfel, din totalul produciei vndute
(lei), in trimestrul I al anului 2001 pinea i specialitile de panificaie au
reprezentat 84%, biscuiii 15%, napolitanele 1%.

36
Activitatea comercial a societii se desfoar prin urmtoarele
canale de distribuie:
a) prin reeaua proprie de comercializare
O mare parte din magazinele S.C. VEL PITAR S.A. Sucursala
Bucureti au fost nchiriate n cvasi-totalitatea cazurilor chiriaii
comercializnd, n continuare, produse ale societii. Magazinele pstrate n
administrare au fost, n cea mai mare parte, modernizate i aduse la standarde
acceptabile de orice practic de comer civilizat.
b) prin intermediul clienilor pe baza de contract/convenie
Numrul total de clieni activi a rmas relativ constant pe tot parcursul
anului 2001. Merit remarcat faptul c o bun parte dintre aceti clieni sunt
clieni noi att instituionale (uniti militare, cree, etc.) ct i ageni
economici care i-au nlocuit pe cei la care s-a renunat n urma aplicrii
programului de recuperare a creanelor. A fost lansat i un program de
fidelizare a clienilor oneti printr-o mai bun comunicare cu acetia, printr-
o serie de aciuni din sfera marketing-ului astfel nct societatea s
beneficieze de o baz solid de clieni stabili.
Activitatea de producie a fost concentrat n seciile de panificaie,
biscuii i napolitane din Emil Racovia nr.3-5, sectia Borcea fiind trecut in
conservare.
Compania a restrns gama sortimental, renunndu-se la o serie de
produse fr rentabilitate economic i fr perspective de a deveni rentabile.
Producia de pine i napolitane a beneficiat de eforturi investiionale
majore, menite s ofere produselor o calitate deosebit, urmnd ca secia de
biscuii s beneficieze de astfel de eforturi in prima jumtate a acestui an.
Planul de afaceri al societii a nregistrat schimbri semnificative n
special prin cresterea vnzrilor de mrfuri datorate unor aciuni publicitare
pentru promovarea produselor, prin participarea la diverse trguri, afiarea
unor panouri publicitare n locuri circulate, precum i prin modernizarea unor
centre din reeaua comercial proprie.
Principalele produse realizate de societate n anul 2001 sunt:
- pine;
- biscuii;
- napolitane;
- zaharoase;
- specialiti.
Societatea produce 11 sortimente de pine, 30 sortimente de specialiti
de panificaie, 23 sortimente de zaharoase, 26 sortimente de biscuii (de
diverse caliti, n vrac i ambalaje de diverse gramaje) i 13 sortimente de
napolitane cu diverse creme i arome ambalate.
Aceste produse sunt distribuite cu mijloace proprii de transport
populaiei capitalei (n special locuitorilor sectorului 4) i a judeelor vecine,

37
prin centre proprii de desfacere, precum i prin ali beneficiari (societi
comerciale cu rspundere limitat, asociaii familiale, etc.) din Bucureti i
zonele limitrofe. Biscuiii i napolitanele se livreaz i ctre alte judee din
ar. Ponderea principalelor categorii de produse in totalul cifrei de afaceri:

Cifra de Pondere
Grupa de Valoarea produciei
Anul afaceri V.P.M./cifra
produse marf (mii lei)
(mii lei) de afaceri (%)
Panificaie 74.528.265 77,70
Biscuii 4.682.820 4,89
1998
Zaharoase 5.456.144 5,70
Total 84.667.229 95.681.686 88,49
Panificaie 92.303.027 83,12
Biscuii 4.995.717 4,50
1999 Napolitane 1.517.534 1,36
Zaharoase 5.638.234 5,08
Total 104.454.512 111.041.425 94,06
Panificaie 174.901.411 84,17
Biscuii 10.556.000 5,08
2000 Napolitane 3.594.860 1,73
Zaharoase 8.374.156 4,03
Total 197.426.427 207.795.428 95,01
Panificaie 237.498.416 84,72
Biscuii 12.110.400 4,32
2001 Napolitane 5.186.167 1,85
Zaharoase 12.474.834 4,45
Total 267.269.817 280.333.352 95,34

Participarea principalelor produse la crearea cifrei de afaceri de-a lngul


anilor 1998 2001 poate fi vizualizat in urmtoarele figuri:

Fig. nr. 1.1. Ponderea principalelor produse in


cifra de afaceri din anul 1998

4,89 5,7

Panificatie
Biscuiti
Zaharoase

77,7

38
Fig. nr. 1.2. Ponderea principalelor produse in
cifra de afaceri din anul 1999

1,36
5,08
4,5
Panificatie
Biscuiti
Napolitane
Zaharoase
83,12

Fig. nr. 1.3. Structura principalelor produse in


cifra de afaceri din anul 2000

1,73
4,03
5,08
Panificatie
Biscuiti
Napolitane
Zaharoase
84,17

Fig. nr. 1.4. Structura principalelor produse in


cifra de afaceri din anul 2001

1,85
4,45
4,32
Panificatie
Biscuiti
Napolitane
Zaharoase
84,72

39
Societatea a dezvoltat n exerciiul financiar 2000 produse noi, cum ar
fi: pine cu vitamine i alte produse vitaminizate, biscuii i napolitane
glazutai cu ciocolat. Volumul de cheltuieli (investiii) alocat pentru
producerea acestor sortimente va fi de 100.000$ n anul 2000. n funcie de
conjunctura pieei societatea va trece la constituirea unei mori, investiie care
va necesita aproximativ 600.000$.
Piaa furnizorilor de materii prime i materiale este n exclusivitate
piaa romneasc. Printre principalii furnizori de materii prime i materiale
enumerm:
furnizori de materii prime (fina):
- S.C. PLEVNEI S.A.
- S.C. FARINSAN S.A.
- S.C. SPIPCO S.A.
furnizori de materiale auxiliare:
- S.C. PURATOS PROD S.R.L. (grsimi)
- S.C. RM TRADING S.R.L. (amelioratori)
- S.C. SOLARIS S.A. (ulei)
- S.C. FULGERUL BRAGADIRU (drojdie)
- S.C. BETA TANDAREI (zahr)
- S.C. VINALCOOL ARGES (oet)
n domeniul de activitate al societii concurena este deosebit, n
special prin dezvoltarea micilor afaceri, cu anvergura limitat, dar
semnificative prin plasarea acestora in zonele cu potenial comercial suficient
de interesant pentru a opera profitabil.S.C. VEL PITAR S.A. deine pe grupe
mari de produse urmtoarele ponderi pe piaa bucuretean:
- pine i specialiti de panificaie: aprox. 9,74%;
- biscuii i napolitane: aprox. 5%.
Principalele evenimente cu influena pozitiv asupra veniturilor din
activitatea de baz au fost reprezentate de creterea ariei de distribuie a
produselor societii n condiii profitabile i stabilizarea unui portofoliu de
clieni cu potenial deosebit.

40
2.4. EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI

Creterea gradului de complexitate a activitii economice a


intreprinderilor, in contextul mecanismelor pieei, are implicaii profunde in
procesul de conducere, care nu se poate realiza pe baz de rutin, ci pe o
studiere atent a realitii, pe o analiz tiinific care s faciliteze adoptarea
deciziilor corespunztoare.
Prin esena ei, activitatea de conducere, indiferent de nivelul la care se
exercit i de domeniul pe care-l vizeaz, implic cunoaterea temeinic a
situaiei date, a intregului complex de cauze i factori care o determin, fapt
care se realizeaz prin intermediul analizei economico-financiare.
Pentru realizarea studiilor de diagnosticare se recomand luarea in
considerare a informaiilor referitoare la situaia economico-financiar a S.C.
VEL PITAR S.A. in dinamic, respectiv pe un interval de timp de minim 4
ani, in vederea formulrii unor concluzii pertinente sub forma punctelor forte,
a punctelor slabe i a recomandrilor.
Inforfaiile furnizate de tabelul nr. 5 sunt relevante pentru a ilustra, pe
ansamblu, aspectele pozitive ce au marcat, in dinamic, activitile firmei.
Este cazul att a indicatorilor cantitativi, de volum (de efecte cifra de
afaceri, profitul, i eforturi capital social, numr mediu de salariai), ct i al
indicatorilor calitativi, de eficien (rata rentabilitii, productivitatea muncii).
Diagnosticarea viabilitii economice s-a realizat in limitele oferite de
volumul, structura i calitatea informaiilor puse la dispoziie de personalul de
specialitate al firmei, prin intermediul unor documente specifice (bilanul
contabil pe anul 1999, 2000, balana analitic pe anul 2001, bugetul de
venituri i cheltuieli, rapoarte statistice etc.).
Elementele de analiz prezentate in continuare au menirea depistrii
potenialului de viabilitate economic a intreprinderii, ca premis a conturrii
unor recomandri ce pot fi valorificate in remodelarea managerial.

2.4.1. Analiza potenialului intern

Situaia principalilor indicatori economico-financiari se prezint in


tabelul nr. 2.1.
In vederea actualizrii indicatorilor am utilizat urmtoarele niveluri ale
inflaiei: 1999/1998 136,7%
2000/1999 145,8%
2001/2000 127%

41
Tabel nr. 2.1. -mii lei-
INDICATOR 1999/ 2000/ 2001/2
economico- 1998 1999 2000 2001 1998 1999 000
financiar (%) (%) (%)
Cifra de afaceri (CA) 95.681.686 111.041.425 207.795.428 280.333.352 116,05 187,13 134,9
CA in preuri comparabile 95.681686 81.230.010 104.258.135 110.750.325 84,89 94,14 106,23
Producia marf fabricat (Qf) 116.251.447 133.849.295 227.818.391 303.023.872 115,13 170,2 133,01
Qf in preuri comparabile 116.251.447 97.914.627 114.304.346 119.714.590 84,42 147,38 82,96
Numr salariai (Ns) 953 718 823 918 75,34 114,62 115,43
Productivitatea muncii (W) 100.400.510 154.653.795 252.485.332 305.374.022 154,03 163,25 120,94
W in preuri comparabile 100.400.510 113.133.720 126.680.600 120.643.056 112,68 111,97 95,23
Salariul mediu (Sm)(lei/sal) 1.700 2.200 3.300 3.700 129,41 150 112,12
Sm in preuri comparabile 1.700 1.609 1.656 1.462 94,65 102,92 88,29
Fond salarii (Fs) 1.620.100 1.579.600 2.715.900 3.396.600 97,50 171,93 125,06
Fs in preuri comparabile 1.620.100 1.155.523 1.362.661 1.341.883 71,32 117,93 98,48
Mijloace fixe (Mf) 16.700.000 27.035.904 57.157.832 91.484.313 161,89 211,41 160,05
Mf in preuri comparabile 16.700.000 19.777.545 28.678.056 36.142.390 118,42 145,00 126,03
Mijloace fixe active (Mfa) 6.365.014 14.645.801 31.293.705 32.518.915 230,09 213,67 103,91
Mfa in preuri comparabile 6.365.014 10.713.827 15.701.131 12.847.135 168,32 146,55 81,82
Active circulante (Ac) 8.771.426 11.599.661 22.945.499 36.684.760 132,24 197,81 159,87
Ac in preuri comparabile 8.771.426 8.485.487 11.512.549 14.492.921 96,74 135,67 125,89

42
Capital social (Cs) 14.186.693 14.186.693 14.186.693 14.186.693 100 100 100
Cs in preuri comparabile 14.186.693 10.377.976 7.117.953 5.604.687 73,15 68,59 78,74
Total stocuri (S) 3.640.781 4.385.533 7.774.944 13.861.967 120,45 177,28 178,29
S in preuri comparabile 3.640.781 3.208.144 3.900.958 5.476.399 88,11 121,60 140,39
Cheltuieli materiale (Cm),
61.525.451 63.074.175 121.165.421 158.886.020 102,51 192,09 131,13
din care:
- Ch. cu mat. Prim. i mat.
43.962.101 40.917.060 85.819.915 103.791.516 93,07 209,74 120,94
(Cmp)
Ch cu m.p. i mat.
43.962.101 29.932.011 43.058.812 41.004.554 68,08 143,86 95,23
In pre. Comp.
Cm in preuri comparabile 61.525.451 46.140.581 60.792.871 62.770.549 74,99 131,76 103,25
Cheltuieli totale (Ct) 115.451.579 132.202.750 222.348.912 335.480.224 114,5 168,18 150,88
Ct in preuri comparabile 115.451.579 96.710.132 111.560.119 132.537.008 83,76 115,36 118,80
Venituri totale (Vt) 117.135.450 134.752.461 230.861.067 348.969.673 115,03 171,32 151,16
Vt in preuri comparabile 117.135.450 98.575.319 115.830.961 137.866.238 84,15 117,51 119,02
Profit brut (Pb) 1.683.871 2.549.711 8.512.155 13.489.449 151,41 333,84 158,47
Pb in preuri comparabile 1.683.871 1.865.187 4.270.842 5.329.230 110,76 228,98 124,78

43
Productivitatea muncii, important indicator de eficien, necesit o
analiz mai nuanat, date fiind complexitatea sa, factorii ce o influeneaz i
implicaiile deosebite asupra strii i dinamicii economice a intreprinderii.
Lundu-se in calcul formula clasic de determinare a productivitii,
respectiv W = CA/Ns, pot fi identificai diveri factori care concur la
modificarea nivelului acesteia.

CA Mf M fa Qf CA
W= = ,
Ns Ns Mf M fa Qf
unde:
Mf/Ns = gradul de inzestrare tehnic
Mf = mijloace fixe, total, din care Mfa mijloace fixe active
Mfa/ Mf = raportul dintre mijloace fixe active i total mijloace fixe
Qf/Mf = randamentul mijloacelor fixe active (producia marf obinut
la 1 leu mijloace fixe active)
CA/ Qf = gradul de valorificare (de vnzare) a produciei fabricate
Tabelul nr. 2.2. ajut la o astfel de analiz:
Tabel nr. 2.2. - mii lei -
Nr. REALIZARI
Indicatori
crt. 1998 1999 2000 2001
CA
1. 95.681.686 111.041.425 207.795.428 280.333.352
(mii UM)
Ns
2. 953 718 823 918
(pers.)
Mf
3. 16.700.000 27.035.904 57.157.832 91.484.313
(mii UM)
Mfa
4. 6.365.014 14.645.801 31.293.705 32.518.915
(mii UM)
Qf
5. 116.251.447 133.849.295 227.818.391 303.023.872
(mii UM)
Mf/Ns
6. 17.523.609 37.654.462 69.450.585 99.656.114
(UM/sal.)
7. Mfa/Mf 0,381 0,541 0,547 0,355
8. Qf/Mfa 18,26 9,13 7,28 9,13
9. CA/Qf 0,82 0,83 0,91 0,93
CA/Ns
10. 100.400.510 154.653.795 252.485.332 305.374.022
(UM/sal.)

44
W1 = W99 W98 = 154.653.795 UM 100.400.510 UM = + 54.253.285 UM
W2 = W00 W99 = 252.485.332 UM 154.653.795 UM = + 97.831.537 UM
W3 = W01 W00 = 305.374.022 UM 252.485.332 UM = + 52.888.690 UM
Diferena s-a datorat:
a) modificrii gradului de inzestrare tehnic a muncii
Mf M f 99 M f 98 M fa 98 Q f 98 CA98
= - =
Ns N s 99 N s 98 M f 98 M fa 98 Q f 98
= 20.130.817 0,381 18,26 0,82 = 114.842.067 mii UM

Mf M f 00 M M fa 99 Q f 99 CA98
= -
f 99
=
Ns N s 00 N s 99 M f 99 M fa 99 Q f 99
= 31.79.123 0,541 9,13 0,83 = 130.352.782 mii UM

Mf M f 01 M f 00 M fa 00 Q f 00 CA00
= - =
Ns N s 01 N s 00 M f 00 M fa 00 Q f 00
= 30.205.529 0,547 7,28 0,91 = 109.457.757 mii UM
b) modificrii raportului dintre mijloacele fixe active i mijloacele fixe
M fa M f 99 M fa 99 M fa 98 Q f 98 CA98
M = M - M M Q =
f N s 99 f 99 f 98 fa 98 f 98

= 37.654.462 0,16 18,26 0,82 = 90.209.246 mii UM

M M f 00 M M Q f 99 CA99
M
fa
= M fa 00 - =
fa 99

M

f N s 00 f 00 M f 99 fa 99 Q f 99

= 69.450.585 0,006 9,13 0,83 = 3.157.737 mii UM

M M f 01 M M Q f 00 CA00
M
fa
= M fa 01 - =
fa 00

M

f N s 01 f 01 M f 00 fa 00 Q f 00

= 99.656.114 (-0,192) 7,28 0,91 = - 126.758.750 mii


UM
c) modificrii randamentului activelor fixe
Qf M M Q f 99 Q f 98 CA98
M =
f 99

fa 99
- =
N s 99 M M M fa 98 Q f 98
fa f 99 fa 99

= 37.654.462 0,541 (9,13) 0,82 = - 152.510.007 mii


UM

Qf M M Q f 00 Q f 99 CA99
M =
f 00

fa 00
- =
N s 00 M M M fa 99 Q f 99
fa f 00 fa 00

= 69.450.585 0,547 (-1,85) 0,83 = - 58.332.831 mii UM

45
Qf M M Q f 01 Q f 00 CA00
M =
f 01

fa 01
- =
N s 01 M M M fa 00 Q f 00
fa f 01 fa 01

= 99.656.114 0,355 1,85 0,91 = 59.558.729 mii UM


d) modificrii gradului de valorificare a produciei fabricate
CA M f 99 M Q f 99 CA99 CA98
Qf = N s 99
M
fa 99

M fa 99 Q f 99 - Q f 98

=
f 99
= 37.654.462 0,541 9,13 0,01 = 1.859.878 mii UM

CA M f 00 M Q f 00 CA00 CA99
Qf = N s 00
M
fa 00
M

Q - Q f 99

=
f 00 fa 00 f 00
= 69.450.585 0,547 7,28 0,08 = 22.125.067 mii UM

CA M f 01 M Q f 01 CA01 CA00
Qf = N s 01
M
fa 01

M fa 01 Q f 01 - Q f 00

=
f 01
= 99.656.114 0,355 9,13 0,02 = 6.460.008 mii UM
Din analiza efectuat mai sus rezult:
Creterea cifrei de afaceri din activitatea de baz s-a realizat prin
sporirea cantitii de produse fabricate, ca urmare a extinderii activitii i
mrirea productivitii muncii.
Sporirea nivelului productivitii muncii este efectul gradului de
inzestrare tehnic, al imbuntirii structurii mijloacelor fixe productive prin
investiii noi .
Imbuntirea structurii mijloacelor fixe productive prin investiii s-a
produs in doar dou situaii, i anume 1999/1998, 2000/1999, iar in
2001/2000 datorit investiiilor reduse, mijloacelor fixe productive s-au
modificat foarte lent.
Cea mai important contribuie a inregistrat-o modificarea
randamentului mijloacelor fixe in 2001/2000, situaie explicat, pe de o parte,
prin modificrile lente din cadrul activelor fixe i, pe de alt parte, prin
creterea valorii produciei marf fabricate (implicit a cifrei de afaceri) i
datorit modificrii preurilor (inflaiei).
Consecina imbuntirii structurii mijloacelor fixe productive prin
investiii in 1999/1998, 2000/1999 a creat premise nu numai pentru creterea
produciei, ci i imbuntirea calitii acesteia, influennd asupra gradului de
valorificare a produciei fabricate i implicit a cifrei de afaceri. O asemenea
situaie se apreciaz favorabil, firma mrindu-i cota de pia i in acelai
timp crend premisele necesare recuperrii in totalitate a fondurilor necesare
investiiilor realizate in perioada respectiv i realizarea altora pentru
dezvoltarea in continuare a activitii.
Un alt element de evideniere a eficienei utilizrii resurselor umane in
general, a eficienei firmei il reprezint maniera de respectare a unor corelaii
intre principalele obiective rezultatele obinute din realizarea lor.

46
Dou din acestea sunt de ordin cantitativ i se refer la raporturile
dintre dinamica urmtorilor indicatori.
ICA IFs INs, unde:

ICA = indicele cifrei de afaceri;


IFs = indicele fondului de salarii;
INs = indicele numrului de salariai.
Cea de-a doua este una de ordin calitativ i exprim raporturile dintre
doi importani indicatori de eficien productivitatea muncii i salariul
mediu.
IW IS unde:
IW = indicele productivitatea muncii;
IS = indicele salariul mediu.
Dup abordarea a dou perechi de astfel de indicatori cu niveluri
inregistrate in intervalul de timp analizat, situaia este:
1999/1998:
ICA = 116,05 %
IFs = 97,5 %
INs = 75,34 %
IW = 154,03 %
IS = 129,41 %
2000/1999:
ICA = 187,13 %
IFs = 171,93 %
INs = 114,62 %
IW = 163,25 %
IS = 150 %
2001/2000:
ICA = 134,9 %
IFs = 125,06 %
INs = 115,43 %
IW = 120,94 %
IS = 112,12 %
Constatarea: ICA > IFs > INs i IW > IS
Dou aspecte se cer a fi evideniate prin intermediul acestor corelaii: in
primul rnd, dinamica ascendent a indicatorilor de volum i eficien care
permit abordarea corelativ; in al doilea rnd, salturile spectaculoase ale
acestor indicatori in anul 1999 fa de 1998 (I W = 154,03 %; ICA = 116,05 %).
O asemenea situaie atest c intregul spor de cifr de afaceri (sau cea mai
mare parte a acestuia) s-a obinut pe seama productivitii muncii, deci pe ci
intensive, dar i pe ci extensive.

47
Analiza potenialului material implic abordarea celor dou categorii
de active fixe i circulante prin prisma volumului, structurii, dinamicii i
eficienei lor.
Eficiena mijloacelor fixe poate fi determinat, in principal, prin
indicatorii:
- cifra de afaceri la 1000 UM mijloace fixe;
- profitul la 1000 UM mijlace fixe.
Nivelul acestora in intervalul de timp analizat este:
Tabelul nr. 2.3.
Nr. INDICATORI 1998 1999 2000 2001
crt.
1 cifra de afaceri la 5729,44 4107,18 3635,46 3064,27
1000 UM mijloace fixe
2.. profitul la 100,83 94,30 148,92 147,45
1000 UM mijlace fixe

Analiza activelor circulante se axeaz cu prioritate pe analiza


stocurilor i eficienei utilizrii acestora cu ajutorul unor indicatori specifici.
In categoria stocurilor de active circulante se include:
- stocuri de materii prime, materiale;
- obiecte de inventar i baracamente;
- stocuri aflate la teri;
- mrfuri i ambalaje;
- stocuri de producie neterminat;
- stocuri de produse finite.
Evoluia acestora in perioada analizat este evidentiat de tabelul nr.2.
4. urmtor:
Tabelul nr. 2.4. - mii lei -
Nivel inregistrat
Nr.
Crt Elemente de
1998 1999 2000 2001
stocuri
1. Materii prime 593.478 220.139 1.684.229 1.492.122
Materiale
2. 2.102.180 2.747.381 3.528.611 4.315.859
Consumabile
Obiecte de
3. inventar i 107.664 159.661 209.679 299.498
baracamente
Producie in
4. 0 0 0 0
curs de execuie
5. 115.396 307.662 396.624 477.949
Semifabricate,

48
produse finite,
produse reziduale
Stocuri aflate la
6. 173.939 135.211 51.196 3.349.483
Teri
Mrfuri i
7. 548.124 815.479 1.904.605 3.927.046
ambalaje
TOTAL stocuri 3.640.781 4.385.533 7.774.944 13.861.967

Dup cum se observ din tabelul nr.2.4. de la an la an valoarea total a


stocurilor prezint o cretere continu.
Indicatorul principal de eficien a utilizrii activelor circulante este
viteza de rotaie, exprimat prin:
CA
- coeficient (numr de rotaii) Nr = Ac
360 A
- durata unei rotaii - D = c
, unde
CA
CA = cifra de afaceri
Ac = active circulante
Tabelul urmtor este edificator in aceast privin:

Tabelul nr. 2.5.


Indicatori Nivel realizat
Nr.
crt. 1998 1999 2000 2001
1 Numr de rotaii 10,9 9,57 9,05 7,64
2 Durata unei rotaii(zile) 33,02 37,61 39,77 47,12

Viteza de rotaie a activelor circulante este un indicator sintetic calitativ


de eficient, in care se reflect schimbrile intervenite in activitatea de
exploatare i cea financiar a intreprinderii. Acest indicator sintetizeaz
aspecte legate de desfurarea procesului de aprovizionare i producie, de
reducerea costurilor, scurtarea ciclului de producie i a perioadei de desfacere
i incasare a produciei.
Incetinirea vitezei de rotaie in anii analizai (1999/1998, 2000/1999,
2001/2000) cu 4,59 zile, 2,16 zile i 7,35 zile se datorete in exclusivitate
creterii soldului mediu al activelor circulante intr-un ritm superior celui al
cifrei de afaceri.

49
2.4.2. Analiza cheltuielilor

Un barometru important al eficienei societii, abordat prin prisma


indicatorilor de eforturi, il constituie costurile. Evidenierea volumului,
structurii i dinamicii lor reprezint tot attea elemente definitorii ale analizei
diagnistic, ce pregtesc terenul analizei rezultatelor i performanelor
intreprinderii.
Comparativ cu dinamica cifrei de afaceri, dinamica cheltuielilor totale a
inregistrat urmtoarele valori:
Tabelul nr.2.6.
Nr. 1999/ 2000/ 2001/
Indicatori (%)
Crt. 1988 1999 2000
1. Dinamica cifrei de afaceri 116,05 187,13 134,9
2. Dinamica cheltuielilor totale 114,5 168,18 150,88
3. Dinamica cheltuielilor materiale 102,51 192,09 131,13
4. Dinamica cheltuielilor cu personalul 115,42 144,05 125,92
5. Dinamica profitului brut 151,41 333,84 158,47
6. Dinamica profitului net 156,12 460,66 195,91

Se constat creteri spectaculoase ale acestor indicatori cantitativi, de


eforturi i efecte; o astfel de situaie, in ultim instan, intr-o dinamic
oscilatorie a profitului brut i net i, de aici, a unor indicatori de eficien
determinai pe baza profitului.
Cauzele acestei evoluii trebuie cutate, in principal in modificrile
preurilor de aprovizionare pentru materii prime i materiale, a tarifelor pentru
energia electric, precum i a salariilor muncitorilor i celorlalte categorii de
personal. Tot aici este necesar s fie depistate i rezervele de reducere relativ
a cheltuielilor pe ansamblu i pe categorii comparativ cu cifra de afaceri,
ca premis a amplificrii profitului.
Prezint interes pentru analiz i rata de eficien a cheltuielilor sau rata
medie a cheltuielilor, determinat cu relaia:
Ch
R ch = 1000 ,
CA

unde:
R ch = cheltuieli la 1000 UM cifr de afaceri;
Ch = cheltuieli totale;

50
CA = cifra de afaceri.
Nivelul acesteia a fost de:
1998 1206,6 UM
1999 1190,5 UM
2000 1070 UM
2001 1196,7 UM
Se observ o imbuntire a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifr de
afaceri in anul 1999 comparativ cu anul precedent, respectiv in anul 2000 fa
de anul 1999 ( reducere de 16,1 lei, respectiv 120,5 lei ), situaie generat, in
principal, de creterea mai rapid a cifrei de afaceri fa de costuri.
In anul 2001 comparativ cu 2000 s-a inregistrat o cretere a
cheltuielilor la 1000 lei cifr de afaceri, respectiv o majorare cu 126,7 lei
(1196,7-1070). Un asemenea rezultat afecteaz rentabilitatea general a firmei
cu toate consecinele care decurg.
Pe baza acestui indicator poate fi determinat rata cheltuielilor
materiale (respectiv cheltuieli materiale la 1000 lei venituri sau cifr de
afaceri):
Cm
R cm= 1000 ,
CA
Unde:
R cm = cheltuieli materiale la 1000 lei cifr de afaceri

Cm = cheltuieli materiale
CA = cifra de afaceri.
Nivelul acesteia a fost:
1998 643,02 UM
1999 568,02 UM
2000 583,09 UM
2001 566,77 UM

Se observ o reducere a cheltuielilor materiale la 1000 lei cifr de


afaceri in anul 1999 comparativ cu anul 1998, respectiv 2001 fa de anul
2000 (cu 75 lei, respectiv cu 16,32 lei), situaie realizat pe seama scderii
consumului specific de materiale pe produs.
In anul 2000 comparativ cu anul 1999 se constat o cretere a
cheltuielilor materiale la 1000 lei cifr de afaceri cu 15,07 lei (583,09-
568,02). Creterea este determinat de sporirea cantitii de materiale
consumate, ca urmare a creterii produciei i de creterea preurilor.
Ca posibiliti de intervenie pentru a micora consumurile fr a afecta
competitivitatea produselor pot fi: reducerea pierderilor tehnologice i
netehnologice, modificarea cheltuielilor prin inlocuire de materiale, reducerea
cheltuielilor de transport, aprovizionare, prin mai buna folosire a capacitii
mijloacelor auto.

51
2.4.3. Analiza rentabilitii

Analiza rentabilitii pleac de la formula clasic Rezultate = Venituri


Cheltuieli, i prin intermediul unor aspecte cantitative i structurale
referitoare la rezultatele economice, se ajunge la analiza rentabilitii,
importani indicatori de eficien economic (indicatori calitativi).
Analiza ratelor rentabilitii:
Exprimarea relativ a nivelului de rentabilitate, completeaz
diagnosticul prin capacitatea informaional a indicatorilor respectivi.
In analiza economico-financiar a firmei, ratele de rentabilitate permit
efectuarea de comparaii in spaiu, precum i fa de anumite norme sau
standarde elaborate i acceptate de organisme de specialitate.
In funcie de elementele luate in calcul, teoria i practica economic
opereaz cu mai multe forme de exprimare a rentabilitii.
Fiecare indicator are o putere informaional proprie indeplinind o
funcie specific in activitatea practic de gestionare a capitalului i
plasamentelor de capital.
In cadrul ratelor de gestionare a capitalului se include:
a) Rata rentabilitii veniturilor (Rv), care se exprim prin raportul:
P
Rv = 100 ,
V
In care:
P = profitul inaintea impozitrii;
V = veniturile totale aferente perioadei.
Tabelul nr.2.7.
Realizri
Indicator
1998 1999 2000 2001
Rata rentabilitii
1,43 1,89 3,68 3,86
veniturilor (%)

Din tablelul nr.2.7. rezult o creterea a rentabilitii veniturilor de


0,46% (1,89 1,43) in 1999 fa de 1998, de 1,79% (3,68 1,89) in 2000 fa
de 1999, de 0,18% (3,86 3,68) in 2001 fa de 2000, ceea ce constituie o
rezultant a imbuntirii intregii activiti.
b) Rata rentabilitii economice a activului (Re) caracterizeaz eficiena
elementelor materiale angajate in activitatea firmei.
Opiunea pentru o asemenea rat este dat de faptul c intregul capital
folosit de firm este investit in elemente de activ, care, intr-o form sau alta,
direct sau indirect, contribuie la obinerea profitului. Prezint importan in
gestionarea capitalului in dimensionarea eforturilor pentru obinerea unui

52
anumit profit in raport de rezultatele concurenei sau diferite mrimi
normative specifice domeniului in care funcioneaz firma.
P
Re = 100 ,
A
In care:
P = profitul inainte de impozitare;
A = totalul activului, respectiv active imobilizate i active circulante.
Relaia poate fi scris i astfel:
V P
Re = A V 100 ,

in care:
V
Raportul A
= caracterizeaz viteza de rotaie a activului;
P
V
= rata rentabilitii veniturilor, care constituie de altfel i
care determin modificarea ratei rentabilitii economice a
activului fa de un anumit criteriu.
Ca parte component, poate fi i rata rentabilitii economice aferent
exploatrii, ceea ce presupune luarea in calcul a rezultatului exploatrii i
corespunztor activelor de exploatare.
Pentru exemplificare se folosesc urmtoarele date:
Tabelul nr. 2.8. - mii lei -
Nr. Realizri
Indicatori
crt. 1998 1999 2000 2001
Active
1. 26.857.643 29.305.570 59.280.521 55.699.186
imobilizate
2. Active circulante 8.771.426 11.599.661 22.945.499 36.684.760
Conturi de
3. regularizare i 416.041 942.282 628.714 4.680.349
asimilate
TOTAL ACTIVE 36.045.110 41.847.513 82.854.734 97.064.295
TOTAL
4. 117.135.450 134.752.461 230.861.067 348.969.673
VENITURI
5. Profit brut 1.683.871 2.549.711 8.512.155 13.489.449
Viteza de rotaie a
6. 3,24 3,22 2,79 3,59
activului
Rata rentabilitii
7. 1,43 1,89 3,68 3,86
veniturilor (%)
Rata rentabilitii
8. economice a 4,67 6,09 10,27 13,90
activului (%)

53
Din tabelul nr.2.8. rezult o cretere a rentabilitii economice a
activului cu 1,42% (6,09 4,67) ) in 1999 fa de 1998, , cu 4,18% (10,27
6,09) in 2000 fa de 1999, cu 3,63% (13,9 10,27) in 2001 fa de 2000 ,
ceea ce echivaleaz cu o reducere a imobilizrilor in elementele patrimoniale,
ca efect al sporirii vitezei de rotaie a intregului activ.
Dintre elementele ce-au contribuit la creterea vitezei de rotaie a
activului pot fi: investiii puse in funciune care funcioneaz la parametrii
proiectai, scderea investiiilor in curs de execuie, scderea stocurilor de
producie neterminat sau existena unor stocuri cu desfacere asigurat.
c) Rata rentabilitii resurselor consumate (Rc) sau rentabilitatea costurilor:
Dup cum rezult din denumire, caracterizeaz eficiena costurilor. In
activitatea practic, prezint importan in estimarea i negocierea preurilor
de vnzare a produselor sau tarifelor pentru prestri servicii. De asemenea,
permite poziionarea produselor sub aspectul rentabilitii fa de media pe
firm.
Elementele de calcul ale ratei rentabilitii resurselor consumate sunt
rezultatul exploatrii (RE) i cheltuielile de exploatare (Ce).
RE
Rc = 100
Ce
Pe baza datelor furnizate de tabelul nr. 2.9. se poate trece la calculul
ratei rentabilitii resurselor consumate, respective tabelul nr. 2.10.

Tabelul nr. 2.9. - mii lei -


Nr. Realizri
Indicatori
crt. 1998 1999 2000 2001
Venituri din
1. 116.297.027 134.243.327 228.712.608 335.927.430
exploatare
Cheltuieli pentru
2. 112.985.903 125.597.830 213.308.306 321.333.721
exploatare
Rezultatul din
3. 3.311.124 8.645.497 15.404.302 14.593.709
exploatare
Rata rentabilitii
resurselor
4. 2,93 6,88 7,22 4,54
consumate
(%)

Se constat c rentabilitatea resurselor consumate a crescut cu 3,95% in


anul 1999 fa de 1998 i cu 0,34% in anul 2000 fa de 1999, dar in anul
2001 fa de 2000 a sczut semnificativ cu 2,68%.

54
Reducerea rentabilitii costurilor in anul 2001 se datoreaz sporirii
cheltuiellilor pentru exploatare, respectiv a costurilor de producie, de aceea
trebuie avute in vedere luarea unor msuri de scdere a acestora.
d) Rata rentabilitii financiare a capitalului:
Aceast rat vizeaz eficiena utilizrii capitalului investit, respectiv
utilizat i sunt utilizai doi indicatori:
Pn
Rf = 100 ,
Kpr
In care:
Pn = profitul net;
Kpr = capitalul propriu ( capital social + rezerve)

Pb
Rf = 100 ,
Kper
In care:
Pb = profitul brut;
Kper = capitalul permanent (Kpr + datorii pe termen mediu i lung)

Tabelul nr. 2.10. - mii lei


Nr. Realizri
Indicatori
crt. 1998 1999 2000 2001
1. Capital social 14.186.693 14.186.693 14.186.693 14.186.693
2. Rezerve 784.155 911.641 7.141.291 14.295.972
3. Capital propriu 14.970.848 15.098.334 21.327.984 28.482.665
Datorii pe termen
4. 3.960.155 7.566.273 357.665 952.808
mediu i lung
5. Capital permanent 18.931.033 22.664.607 21.685.649 29.435.473
6. Profitul brut 1.683.871 2.549.711 8.512.155 13.489.449
7. Profitul net 866.212 1.352.404 6.230.000 12.205.734
Rentabilitatea
8. financiar a capitalului 5,79 8,96 29,21 42,85
propriu (%)
Rentabilitatea
9. financiar a capitalului 8,89 11,25 39,25 45,83
permanent (%)

Din analiza datelor oferite de tabelul nr. 2.10. rezult o sporire a


rentabilitii capitalului propriu cu 3,17% in anul 1999 fa de 1998, cu
20,25% in anul 2000 fa de 1999, cu 13,64% in anul 2001 fa de anul 2000.

55
De asemenea se constat i o sporire a rentabilitii capitalului
permanent cu 2,36% in anul 1999 fa de 1998, cu 28% in anul 2000 fa de
1999, cu 6,58% in anul 2001 fa de 2000.
Dup cum se observ rata rentabilitaii financiare a capitalului propriu
este mai mic dect cea aferent capitalului permanent. In aceast situaie,
firma nu trebuie s apeleze la imprumuturi pe termen lung i mediu.

2.4.4. Analiza patrimonial:

Analiza patrimoniului societii comerciale necesit att analiza


structurii acestuia, ct i analiza funcional a situaiei financiar-patrimoniale.
Analiza funcional a situaiei financiar-patrimoniale, este centrat pe
fondul de rulment (FR) i necesarul de fond de rulment (NFR).
Fondul de rulment calculat cu ajutorul bilanului patrimonial, este
rezultatul formulei:
FR = Capital permanent Active imobilizate
Nevoia de fond de rulment se obine, la rndul su, cu formula:
NFR = Nevoile de finanare Resursele generate de operaiunile
ciclice
Informaiile prezentate in tabelul nr. 2.11. sunt necesare calculului
fondului de rulment i a necesarului de fond de rulment.

Tabelul nr. 2.11. - mii lei -


Nr. Realizri
Indicatori
crt. 1998 1999 2000 2001
1. Capital permanent 18.931.033 22.664.607 21.685.649 29.435.473
2. Active imobilizate 26.857.643 29.305.570 59.280.521 55.699.186
3. Fond de rulment - 7.926.610 - 6.640.963 - 37.594.872 - 26.263.713
Nevoia de fond de
4. - 4.332.486 - 2.916.217 - 9.462.463 - 3.162.720
rulment, adic:
Active circulante (fr
disponibiliti i
4.1 7.836.086 10.082.740 18.862.486 26.405.167
plasamente) din care se
scad:
Provizioane pentru
a - - - -
riscuri i cheltuieli
b Datorii pe termen scurt 12.168.572 12.998.957 28.324.949 29.567.887

56
Din analiza datelor furnizate de tabelul anterior se observ c in toi
anii analizai fondul de rulment este negativ, cu alte cuvinte capitalurile
permanente nu reprezint o sum suficient pentru a finana integral
imobilizarile. Acestea trebuie deci s fie parial finanate prin resurse pe
termen lung.
Solvabilitatea i capacitatea de plat a societii evideniaz
proprietatea prii materiale a capitalului de a se transforma in bani.
Indicatorii utilizai in acest sens sunt: lichiditatea patrimonial,
solvabilitatea patrimonial, trezoreria i gradul de asigurare a firmei cu
disponibiliti bneti, indicatori aflai in tabelul nr. 2.12.

Tabelul nr. 2.12. - mii lei -


Nr. Realizri
Indicatori
crt. 1998 1999 2000 2001
Disponibiliti +
1. mijloace care pot 5.130.645 7.214.128 15.170.555 22.822.793
deveni lichide
2. Datorii curente 12.168.572 12.998.957 28.324.949 29.567.887
Lichiditatea
3. 0,4216 0,5545 0,5356 0,7719
patrimonial
4. Activul net contabil 19.916.383 21.282.283 54.239.138 85.787.861
5. Total pasiv 36.045.110 41.847.513 82.854.734 112.356.544
Solvabilitatea
6. 55 51 65 76
patrimonial (%)
7. Trezoreria net - 3.594.124 - 3.724.746 - 28.132.409 - 23.100.993
Gradul de asigurare a
firmei cu
8. 10,66 13,08 17,79 28,80
disponibiliti bneti
(%)

a) Lichiditatea patrimonial este subunitar, ceea ce nu denot un grad


corespunztor de siguran pentru acordarea de noi credite.

D
- lichiditatea patrimonial = Dc
> 1,
unde: D = disponibiliti + mijloace care pot deveni lichide;
Dc = datorii curente.
b) Solvabilitatea patrimonial: valorile sunt situate peste 50%, deci
situaia este considerat normal, acest lucru arat c societatea se
poate bucura de increderea furnizorilor i a creditorilor si.

57
Anc
- solvabilitatea patrimonial = P
,
unde: Anc = activul net contabil (total activ datorii)
P = total pasiv
c) Trezoreria este negativ, ceea ce semnific faptul c firma este
dependent de resursele sale financiare pe termen scurt. Aceast
situaie de dependen, sau de tensiune asupra trezoreriei,
evideniaz faptul c lichiditile sun insuficiente pentru a permite
rambursarea datoriilor pe termen scurt. Meninerea resurselor de
trezorerie apare ca o constrngere impus societii i limiteaz
autonomia sa financiar pe termen scurt. Dar, aceast situaie nu
trebuie interpretat ca pe un simptom de insolvabilitate.
T = FR NFR,
unde : FR = fond de rulment
NFR = necesar de fond de rulment
d) Gradul de asigurare a firmei cu disponibiliti bneti se determin
ca raport intre disponibilitile bneti i activele circulante totale.
Se consider o situaie normal atunci cnd indicatorul are valori
cuprinse intre 3% - 5% asigurndu-se necesarul zilnic curent de pli normale,
imediate, ale societii. Dup cum se observ din tabelul nr. 17, nivelul se
ridic cu mult peste 5% ceea ce nu impune adoptarea unor msuri de
redresare.

2.5. ANALIZA DIAGNOSTIC

Prin luarea in considerare a informaiilor referitoare la situaia


economico-financiar a societii comerciale VEL PITAR S.A., respectiv pe
un interval de timp de 4 ani (1998 2001), se pot evidenia eventualele
puncte forte, respectiv slabe.
Abordarea cauzal a principalelor disfuncionaliti i puncte forte va
permite evidenierea ctorva recomandri de natur strategic i tactic.

58
Termen de
Puncte forte Cauze Implicaii
comparaie
Situaie economico- Realizrile - Orientarea managementului firmei pe Creterea economic i
financiar de ansamblu inregistrate in noi piee i asigurarea unei caliti care s comercial a firmei;
pozitiv, in sensul c firma anii rspund ct mai bine exigenelor Imbuntirea imaginii pe piaa
a inregistrat profit in precedeni. acestora; intern, in pofida intensificrii
perioada investigat, iar - Evoluia inflaiei; concurenei.
dinamica acestuia a fost - Promovarea unui management dinamic.
ascendent.
Respectarea corelaiilor Dinamica
- Dinamica ascendent a indicatorilor de Asigurarea premiselor economice
principale dintre obiective, inregistrat de
volum i de eficien, utilizai in necesare obinerii de profit i a unor
respectiv rezultate cifra de
construirea acestor corelaii; niveluri pozitive ale ratelor
obinute, in intervalul afaceri, fondul
- Meninerea in cote rezonabile a rentabilitii.
analizat. de salarii,
numrului de salariai (aprox. 823); Promovarea unor elemente
ICA>IFs>INs i IW>IS productivitatea
- Orientarea spre latura calitativ, motivaionale atractive pentru
muncii i
intensiv a proceselor de munc salariai (sporuri, prime).
salariul mediu.
(productivitatea muncii inregistreaz Consolidarea economic i
creteri ce acoper cea mai mare parte a comercial a intreprinderii.
sporului obinut de cifra de afaceri).
Inregistrarea unei Nivelele - Accentul pus pe latura calitativ a Asigurarea premiselor necesare
dinamici accelerate a analizate in proceselor de munc; pentru respectarea corelaiilor
productivitii muncii in anii - Evoluia inflaiei; dintre principalii indicatori
intervalul de timp analizat: precedeni. - Meninerea in cote rezonabile a economici i pentru creterea
1999/1998 154,03% numrului de salariai (aprox. 823 de profitului.
2000/1999 163,25% persoane);
2001/2000 120,94% - Creterea productivitii orare a muncii;
- Creterea volumului de producie.

59
Solvabilitatea Nivelul Evoluiile pozitive inregistrate de unii Asigurarea capacitii de plat a
patrimonial in limitele inregistrat in indicatori economici (profit, etc) firmei.
normale (peste 50%) perioada de
referin i cel
considerat
corespunztor
pentru o
intreprindere.
Rata rentabilitii Rata - Imbuntirea intregii activiti. Scderea imobilizrilor in
inregistreaz o evoluie rentabilitii - Creterea profitului brut intr-un ritm mai elemente patrimoniale.
cresctoare de-a lungul inregistrat in alert dect cel al veniturilor, respectiv al
perioadei analizate (rata anii activului;
rentabilitii veniturilor, precedeni. - Creterea vitezei de rotaie a activului.
rata rentabilitii
economice a activului).
Reducerea cheltuielilor Cheltuielile - reducerea pierderilor tehnologice; Creterea profitului i a cifrei de
materiale la 1000 lei cifr materiale la - dimensionarea raional, eficient a afaceri.
de afaceri. 1000 lei cifr consumurilor specifice; Eficientizarea intreprinderii in
de afaceri - gestionarea mai bun a resurselor; ansamblul su.
inregistrate in - evoluia inflaiei.
anul 1998
Creterea reprezentrii Poziia - Modificri structurale importante in Iniierea unor demersuri
intreprinderii pe piaa ocupat de cererea i oferta in domeniu. manageriale axate pe rentabilizarea
intern, coroborat cu o firm inainte - Derularea cu succes a unor activiti unor subdiviziuni organizatorice i
cretere a produciei de 1998. comerciale: aprovizionare, marketing, cercetarea pieei.
fabricate i comercializate publicitate.
(in preuri comparabile) - Elemente motivaionale atractive pentru

60
personalul cu pregtire superioar.

Termen de
Puncte slabe Cauze Implicaii
comparaie

61
Scderea eficienei Nivelele Creterea volumului mijloacelor fixe intr- Necesitatea unei mai bune
utilizrii activelor fixerealizate in anii un ritm mai mare dect cel al cifrei de utilizri a activelor fixe.
(dinamica descendent precedeni de afaceri i cel al profitului.
a cifrei de afaceri la cifra de afaceri
1000 lei active fixe) i profitul brut
la 1000 lei
active fixe.
Dinamica ridicat a Evoluia inflaiei; Greuti in obinerea de avantaj
cheltuielilor materiale. Aprovizionarea neritmic; concurenial pe anumite segmente
Personal neproductiv, supradimensionat. de pia.
Incrcarea neuniform a capacitilor de Diminuarea ratei de eficien a
producie. cheltuielilor (rata medie a
cheltuielilor)
Trezorerie negativ i Anii analizai Lichiditi insuficiente. Firma este dependent de
lichiditate subunitar. resursele sale financiare pe termen
scurt.
Autonomie financiar limitat.
Scderea rentabilitii Anul 2000 Sporirea cheltuielilor pentru exploatare, Diminuarea intr-o anumit
resurselor consumate in respectiv a costurilor de producie. msur a profitului brut al
anul 2001. Evoluia inflaiei. intreprinderii.
Creterea costurilor totale ale
intreprinderii.
Eficiena utilizrii Viteza de Creterea soldului mediu al activelor Creterea costurilor, mrirea
activelor circulante totaie a circulante intr-un ritm superior celui al cifrei cilcului de producie i a perioadei
inregistreaz scderi de activelor de afaceri. de desfacere i de incasare a
la an la an. circulante produciei.
inregistrat in

62
anul precedent
celui analizat.

63
CAPITOLUL III

ANALIZA STRATEGIEI DE APROVIZIONARE LA S.C.


VEL PITAR S.A.

3.1. ORGANIZAREA IN CADRUL DEPARTAMENTULUI DE


APROVIZIONARE

In cadrul societii comerciale VEL PITAR S.A. un rol managerial


foarte important il reprezint relaia aprovizionare producie desfacere,
componentele relaiei fiind vzute ca fcnd parte dintr-un sistem integrat.
Aprovizionarea reprezint veriga cea mai important datorit existenei
unui feedback, astfel materialele achiziionate intr in producie pentru
transformarea lor in produse finite. Din producie se sesizeaz un feedback in
momentul ieirii produsului finit, iar altul de la distribuie in momentrul in
care produsul ajunge la client.
Obiectivele iniiate de departamentul de aprovizionare:
Aprovizionarea cu materii prime i materiale de cea mai bun
calitate, astfel inct raportul pre-calitate s fie cel optim;
Aprovizionarea cu orice tip de materiale tehnice pentru liniile de
producie i orice tip de echipamente tehnice;
Meninerea in permanen a contactului cu departamentul CTC,
producie, marketing, toate fiind implicate in obinerea produsului
finit i in stabilirea preului final de vnzare;
Aprovizionarea cu ambalaje este foarte important pentru c
volumul este foarte mare i sunt zeci de buci pe sptmn, ct i
gsirea furnizorilor capabili s produc ambalaje la preul dorit i s
le livreze la termenele inainte stabilite;
Aprovizionarea cu tipizate, model A4, A5;
Pstrarea unui climat propriu desfurrii activitii i dezvoltrii
continue a personalului din cadrul departamentului;
Modaliti de aciune:
Contactarea furnizorilor, negocierea cu acetia in ceea ce privete
calitatea, preul de livrare plat, modalitile de plat (transportul
furnizorului sau transportul delegatului cu marfa);
Verificarea in permanen la orice livrare a calitii materiilor prime
i a materialelor, ambalajelor;
Inaintarea la conducere, spre aprobare, a unor referate ce conin
materialel de aprovizionat, cantitile i preul acestora;
Urmrirea intrrilor de materiale in societate, ct i a consumurilor
i a stocurilor.

64
Organizarea in cadrul departamentului:
Fiecare membru al departamentului are un sector de activitate ce
cuprinde anumite obiective:
pstrarea relaiilor cu furnizorii i negocierea dac este
nevoie;
stabilirea modalitilor de plat i a termenelor;
la inceputul fiecrei sptmni se face o planificare a
activitilor i un referat inaintat conducerii spre aprobare ce
conine materialele de aprovizionat, cantitile i preurile
acestora.
Fiecare membru urmrete s indeplineasc obiectivele trasate de ef.
La sfritul fiecrei luni ejul departamentului evalueaz activitatea
subordonailor din punct de vedere al indeplinirii obiectivelor, al modalitilor
de aciune, al termenelor la care au fost indeplinite obiectivele i a resurselor
materiale, financiare folosite.
Departamentul aprovizionare pstreaz o legtur permanent i
nemijlocit cu directorul general al societii prin diferite situaii: statistici,
referate intocmite zilnic, sptmnal sau lunar, in funcie de specificul firmei.
Prin aceste situaii directorul general urmrete att intrrile de
materiale in societate, ct i consumul i stocurile, face o corelaie intre
consumurile inaintate de ctre biroul de producie i cele ale biroului de
aprovizionare.

65
STRUCTURA DEPARTAMENTULUI DE APROVIZIONARE
DIN CADRUL S.C. VEL PITAR S.A.

Format din:
- biroul de aprovizionare: 5 membrii
- magazia tehnic: 1 membru
- magazia ambalaje + magazia imprimate: 1 gestionar
- magazia materiale: 2 membrii
- siloz fin: 12 membrii

Director logistic

Sef departament
aprovizionare

Biroul Magazia Magazia Magazia Magazia


de tehnic ambalaje imprimate materiale
aprov.

Siloz
fin

66
3.2. STRUCTURA MATERIALA DISPONIBILA SI UTILIZATA

Procesul de aprovizionare cu materii prime, materiale, combustibil i


energie, in structura necesar, are un rol deosebit de important in cadrul
activitii desfurate de societate i aceasta datorit influenei hotrtoare pe
care resursele materiale o au asupra rezultatelor acestuia. De aceea o
importan major capt att realizarea unei aprovizionri raionale ct i
utilizarea cu mazimum de eficien a resurselor disponibile.
Pentru desfasurarea in condiii normale a fiecarui proces de producie,
indiferent de ramura industrial, trebuie s existe resurse materiale, umane i
financiare corespunztoare.
Rolul i poziia fiecrei categorii de resurse implicate in procesul de
producie conduc la gruparea lor in resurse stocabile i nestocabile.
Resursele stocabile sunt: materii prime, materiale de baz, auxiliare
crora factorul timp nu le influeneaz dimensiunea sau parametrii caliltativi.
Un disponibil de resurse materiale mai mare dect necesarul zilnic,
saptmnal sau lunar se pot stoca.
Resursele nestocabile sunt: fora de munc, o parte a resurselor
materiale a cror dimensiune este condiionat, in procesul valorificrii, de
factorul timp. Un disponibil de capacitate de producie sau for de munc
mai mare dect necesarul la un moment dat nu se poate stoca, deci resursa
respectiv se pierde.
Resursele materiale necesare unitii economice se difereniaz dup
mai multe criterii, astfel:
1. dup rolul pe care il au in desfurarea activitii unitii:
materii prime de baz;
materiale auxiliare.
2. dup destinaia de consum:
75% pentru realizarea produciei de baz;
25% pentru realizarea produciei auxiliare.
3. dup sursa de furnizare: 100% din produse se asigur din ar.
4. dup forma de aprovizionare:
30% din materiale se asigur prin contracte economice;
60% pe baz de comenzi anticipate;
10% se asigur direct de pe pia.

67
MATERII PRIME SI MATERIALE

FAINA:

Din cauza faptului c nu exist moar principala materie prim de


aprovizionat este fina pentru c fabrica are un consum de fin situat intre 50
60 t/zi i deoarece conducerea solicit existena unui stoc minim de
siguran de 150 t, rezult necesitatea aprovizionrii cu o cantitate minim de
fin de 80 90 t/zi.

Cerine de calitate: (parametrii prevzui in STAS)


- umiditate max. 14,5%
- gluten umed min. 26%
- deformare cuprins intre 3%-12%
Acesta reprezint primul pas in negocierea cu potenialii furnizori,
respectiv satisfacerea cerinelor privind calitatea finii.

Tipuri de fin + furnizori:


P
TIP Na FURNIZORI
UTILIT. Pre
FAINA t/spt
(lei)
Specialiti S.C. SPICUL S.A 6250
000 (480) 10t (cozonaci, S.A. Sun Comm Serv S.C. 6200
chec)
S.C. Spicul S.A. Arge 5000
650 480t Pine S.C. Spicul S.A. Bucur 5500
S.C. Vel Pitar S.A. Rm.Vlcea 5300
Pine S.C. Granpan S.A. Tecuci 4800
1350 8t integral i S.C. Spicul S.A. Arge 4750
neagr S.C. Gorjpan S.A. Tg. Jiu 4600

Modalitile de aprovizionare:
- fin ambalat la saci de 40 50 kg. pe care o transport cu cele 3
maini din dotare (una de 8t i dou de 20t);
- fin vrac (la cistern) transportat cu 2 maini (una de 8t si alta de
12t).
Din punct de vedere al preului de fin: este intotdeauna negociat cu
furnizorii.
Achiziionarea finii se realizeaz dup negocieri. Dac prile ajung la
o inelegere se va incheia un contract comercial in care sunt precizate prile,
obiectul contractului, modalitile de plat, rspunderea prilor, fora major,
dispoziiile finale.
DROJDIA:

68
Indicatorul de baz din punct de vedere al acceptrii sau refuzrii unui
transport de drojdie este puterea de cretere. Orice abatere, ct i orice miros
nespecific duce la respingerea mrfii.
- puterea de cretere: 42 52 min.

Na PRET
FURNIZORI
t/spt. lei/ kg.

S.C. LESAFFRE S.A. 21500

S.C. PAKMAYA S.A.


13-16t 18500

S.C. HASMAYA S.A. 18000

MATERIALE AUXILIARE

AMELIORATORI:

Folosii pentru imbuntirea calitii finii, meninerea prospeimii


produselor finite i pstrarea gustului i a greutii specifice a pinii.

PRET + TVA Na
TIPURI FURNIZORI
mii. lei/ kg. Kg/lun
1500
XXL 90 S.C. Esarom S.A. Romnia

TALENTO 87 S.C Puratos Prod S.R.L. 500

REKOR 85 S.C. Food Ingredients S.A. 800

VITAMINE:

Na PRET
FURNIZORI
kg/3luni mii lei/ kg.
300-400 S.C. RONOXAN SRL 300-400

SARE:

69
Na PRET
FURNIZORI
t/lun lei/ kg.
S.C. SALINA S.A. Tg. Ocna 1800
40
S.C. SALINA S.A. Slatina 1950

Miere industrial:

- aprovzionare la doua sptmni;

Na PRET
FURNIZORI
t/lun mii lei/ kg.
5-6 S.C. IOMCOOP SRL Sibiu 20

Zahr:

Na PRET
FURNIZORI
t/lun lei/ kg.

S.C. PIC S.R.L. 10500

S.C. SUN VALEDO S.R.L.


30 10550

S.C. ROMPAN S.A. 10600

Glucoz:

Na PRET
FURNIZORI
t/lun lei/ kg.
S.C. ANYLOM S.A. Sibiu 10000
8 S.C. ANYLUM S.A. Tg.
10000
Secuiesc

Margarin:

70
Na PRET
FURNIZORI
t/lun lei/ kg.
1,2 S.C. PURATOS PROD S.R.L. 22500

Ulei:

Na PRET
FURNIZORI
t/lun lei/ l
S.C. SUN VALEDO S.R.L. 24500
2.5
S.C. CALIPSO S.R.L. 24000

Grsimi vegetale: - plantol folosit la biscuii

Na PRET
FURNIZORI
t/lun lei/ l
S.C. RENDER S.R.L. 20300
18 - 20
S.C. ESAROM S.R.L. 21500

Oet:

Na PRET
FURNIZORI
t/lun lei/ l
3 S.C. VINALCOOL ARGES S.R.L. 8500

Lapte praf:

Na PRET
FURNIZORI
t/lun lei/ l
1 S.C. TENIPLUS COMIMPEX S.R.L. 54000

Alte materiale auxiliare: untur, ou praf, ou buci, nuci, cacao


natural, scorioar etc.

3.3. SURSE SI FORME DE APROVIZIONARE

71
In cadrul multiplelor relaii care apar intre unitile economice un loc
aparte il ocup cele referitoare la activitatea de aprovizionare, tehnico-
material i de desfacere; prin relaiile de aprovizionare tehnico-material
de desfacere se asigur pe de o parte, baza material necesar relurii
procesului de producie, iar pe de alt parte, furnizarea beneficiarilor din
economie produse finite.
Unitile economice sunt obligate ca inainte de organizarea i
caracterizarea relaiilor dintre ele s se stabileasc cea mai eficient form de
aprovizionare tehnico-material, pe care urmeaz s o foloseasc in procesul
de asigurare a bazei materiale (pentru fiecare material sau produs). Alegerea
formei de aprovizionare trebuie s asigure: optimizarea transportului,
desfaurarea procesului de aprovizionare cu cheltuieli minime, prevenirea
imobilizrilor neraionale a resurselor materiale in stocuri supranormative,
fr sau cu micare lent, creterea operativitii i ritmicitii in asigurarea
proceselor de producie cu materiale necesare, conservarea i pstrarea
integritii resurselor materiale, folosirea judicioas a spaiilor de depozitare,
creterea gradului de mecanizare a lucrrilor de incrcare, descrcare,
manipulare, transport i depozitare.
S.C. VEL PITAR S.R.L. folosete ca forme de aprovizionare
aprovizionarea direct i aprovizionarea depozitelor bazelor de aprovizionare.
Aprovizionarea direct presupune ca modul de organizare i
concretizare pe baz de contracte a relaiilor economice dintre factorii
participani la acest proces, modul de livrare a materialelor i sistemul de
achitare a contravalorii produselor livrate s se realizeze prin relaia direct
intre unitile furnizoare (productoare) i VEL PITAR S.A.
Societatea a optat pentru aceast form de aprovizionare deoarece
aceasta prezint avantajul c ofer condiii partenerilor de contract s se
cunoasc bine, s stabileasc astfel relaii tradiionale, totodat aceast form
ofer S.C. VEL PITAR S.A. posibilitatea de a urmri procesul de fabricaie la
productor, s constate stadiul acestuia, calitatea execuiei produselor i s
intervin atunci cnd se manifest abateri.
O alt form de aprovizionare folosit de S.C. VEL PITAR S.A. este
aprovizionarea prin baze. Aceast form presupune ca la organizarea i
derularea procesului de producie s participe , alturi de unitile
productoare i consumatoare i bazele de aprovizionare i desfacere. Astfel
cele trei activiti (organizarea relatiilor pe baz de contracte, livrarea
produselor i activitatea contravalorii lor) se realizeaz integral prin unitile
de specialitate. Aceast form de aprovizionare este folosit de S.C. VEL
PITAR S.A. cu deosebire pentru livrrile in loturi mici, asigurndu-se astfel
condiii pentru prevenirea de stocuri disponibile i pentru valorificarea
operativ a celor existente. Faptul c preul de achiziie prin intermediul
acestor baze este mai ridicat dect cel al productorului, baza de

72
aprovizionare practicnd un comision al preului de fabric este compensat de
celelalte avantaje, printre care: crearea condiiilor pentru reducerea
substanial a stocurilor, pentru livrrile de la baz, existnd posibilitatea
efecturii zilnice (sau la cinci zile, la zece zile) satisfacerea operativ a unor
centre intmpltor neprevzute ale S.C. VEL PITAR S.A. care apar pe
parcursul realizrii produciei.
De asemenea, societatea prefer ca form de aprovizionare,
achiziionarea de produse pe baz de comenzi anticipate, acestea deinnd o
pondere de 60%, prin contracte economice incheiate cu furnizorii in proporie
de 30%, direct de pe pia se asigur resursele mai puin importante i care
pot fi procurate fr problem, i anume: o mic parte din materialele
electrice i scule, carburanii i lubrefianii.
Contractele incheiate cu furnizorii asigur certitudinea obinerii
resurselor materiale la momentul oportun. Formele de furnizare a resurselor
materiale sunt de dou tipuri i anume:
- cu eliberare din depozitul furnizorului;
- cu expediere.
Pe baza elaborrii unor calcule de eficien, S.C. VEL PITAR S.A. a
ales forma de furnizare cu eliberare din depozitul furnizorului, respectiv
aducerea materialelor cu mijloace proprii de transport.
Acest lucru il putem exemplifica astfel:
Furnizorul este S.C. ANYLOM S.A. Sibiu de la care se aprovizioneaz
cu glucoz folosit la realizarea produselor S.C. VEL PITAR S.A.;
Analiznd cele dou forme de furnizare se constat urmtoarele
diferene:
1. Dac transportul resurselor materiale de la furnizori se realizeaz cu
mijloace de transport ale S.C. VEL PITAR S.A. pentru o cantitate de 4.000kg
glucoz i la un pre de achiziie de 10.000lei/kg avem urmtoarele cheltuieli:
4.000 10.000 = 40.000.000 lei cheltuieli de achiziie. La acestea se adaug
cheltuielile de transport; intre localiti exist o distan de 546 km dus-intors,
iar preul unui litru de motorin este de 15.000 lei.
546 35/100 = 191l motorin
191 15.000 = 2.865.000 lei
Diurna oferului este de 50.000 mii lei/zi.
Astfel totalul cheltuielilor de aprovizionare este de 42.915.000 lei, adic suma
cheltuielilor de transport, achiziie, diurna.
2. Dac transportul este fcut de ctre furnizori cu mijloacele sale
avem:
- cheltuieli de achiziie = 40.000.000 lei
- cheltuieli de transport = 2.865.000 lei
- diurna oferului = 50.000 lei

73
In plus apare un comision de aducere a resurselor de 5% din valoarea
materialelor: 40.000.000 5% = 2.000.000 lei. Astfel totalul cheltuielilor de
aprovizionare va fi de 44.915.000 lei.
In concluzie, folosirea mijloacelor proprii este mai rentabil pentru S.C.
VEL PITAR S.A., deoarece asigur cheltuieli de aprovizionare mai mici.
Exist un aspect demn de remarcat in conduita de alegere a furnizorilor
i anume: alegerea acelor furnizori dispui s incheie contracte, tendina
general a unitilor economice fiind de evitare a acestei modaliti de
concretizare a relaiilor economice datorit fluctuaiilor dese de pre a
materiilor prime, majorrilor de pre la energia electric. Majoritatea
furnizorilor prefer livrarea pe baz de comenzi anticipate momentului
livrrii, situaie nefavorabil deoarece asigurarea prin cumprri de contracte
este cea mai eficient prezentnd cel mai inalt grad de certitudine.
Concluzionnd se poate spune c S.C. VEL PITAR S.A. ii alege
furnizorii tinnd cont de cteva criterii i anume: preul de livrare, distana de
transport, pe baza relaiilor tradiionale stabilite de mult vreme cu unii
parteneri. In acelai timp, pentru selecia furnizorilor nu se ine seama de
unele elemente importante de apreciere a furnizorilor cum ar fi potenialul
financiar sau experiena managerial.

3.4. DIMENSIONAREA ECONOMICA A STOCURILOR


CURENTE

Dimensionarea economic a stocurilor reprezint o aciune de


actualitate i de mare importan pentru imbuntirea situaiei financiare a
unitilor din diferite sectoare de activitate. De aceasta depinde i gradul de
activizare prin care se asigur fondurile materiale i financiar valutare, de care
dispune unitatea, depinde de asemenea i eficiena folosirii lor, precum si de
efortul suplimentar antrenat de formarea i deinerea de stocuri.
In determinarea de stocuri curente (Scr), se pot folosi mai multe
metode, in funcie de scopul urmrit i de elementele care se iau in calcul.
Conform metodei statice, se presupune luarea in considerare a
intervalelor efective la care s-au realizat aprovizionrile de la furnizori, in
perioada anterioar (Ief) i a cantitilor de materiale efective, intrate in
depozite (Qefi). Relaia de calcul care se folosete pentru determinarea
stocului curent, in expresia fizic, este:
Scr = Cmz I,
unde: Cmz = consum mediu zilnic;
I = intervalul mediu intre dou aprovizionri succesive.

74
Consumul mediu zilnic se calculeaz prin raportarea necesarului de
materiale pentru indeplinirea programului de producie (Npl) la perioada de
gestiune pentru care aceasta se ia in calcul ().

Cmz = Npl / sau Cmz = Npl / 360


Intervalul mediu intre dou aprovizionri se stabilete folosind media
aritmetic ponderat:

qefi Iefi
I=
qefi

Qefi = cantitatea efectiv intrat in depozitul firmei;


Iefi = intervalul efectiv intre dou intrri succesive;
qefi = suma cantitilor efective.
Pentru a analiza evoluia stocului curent in cursul unei luni, la
principalele resurse necesare fabricrii produselor de panificaie, pe baza
fielor de magazie se determin necesarul planificat (Npl) la aceste resurse.
Pentru determinarea necesarului planificat se prezint in tabelul nr. 3.1.
cantitile de producie fabricat (Qp) i normele de consum (nc), pentru
resursele materiale folosite.

Tabelul nr. 3.1.


Nr. Denumire Nc/1000kg
UM Qp Np Cmz
Crt. material produs finit
Fin tip
1. Kg 785 80.000 62.800.000 174.444
650
2. Drojdie Kg 25 80.000 2.000.000 5.555
3. Vitamine Kg 20 80.000 1.600.000 4.444
4. Sare Kg 50 80.000 4.000.000 11.111
5. XXL Kg 15 80.000 1.200.000 3.333
6. Ulei l 90 80.000 7.200.000 20.000

75
FISA DE MAGAZIE A FAINII TIP 650 Tabel nr. 3.2.
COD: 3399221 UM: TONE Pre: 6850 lei/kg

Cantitatea Cantitatea Stoc Cantitatea Cantitatea Stoc


Data Data
intrat ieit final intrat ieit final
01.05 150 150 17.05 55 67
02.05 150 18.05 67
03.05 100 65 185 19.05 150 140 77
04.05 185 20.05 77
05.05 95 85 195 21.05 77
06.05 195 22.05 200 170 107
07.05 195 23.05 107
08.05 100 103 192 24.05 165 170 102
09.05 80 45 227 25.05 100 120 82
10.05 227 26.05 82
11.05 227 27.05 82
12.05 220 300 147 28.05 300 315 67
13.05 147 29.05 200 205 62
14.05 147 30.05 50 75 37
15.05 90 115 122 31.05 37
16.05 122
In continuare pentru a evidenia evoluia stocului curent in cursul unei
luni, se va prezenta fia de magazie pe dou resurse folosite la obinerea de
produse de panificatie.
Intervalul dintre dou aprovizionri succesive (I) la resursa fin tip
650 se determin astfel (avnd la baz fia de magazie):

qefi Iefi 2060


I=
qefi = 2000 = 1.03 zile
qefi Iefi = 1501 + 1001 + 952 + 1000 + 802 +
2202 + 903 + 1502 + 2001 + 1650 + 1002 + 3000 + 2000
+ 501 = 2060t

76
qefi = 150 + 100 + 95 + 100 + 80 + 220 + 90 + 150 + 200 +
165 + 100 + 300 + 200 + 50 = 2000t
Cunoscnd necesarul planificat (Npl) pentru fina tip 650 care este de
62.800.000 kg/an i intervalul intre cele dou aprovizionri succesive ( I ),
care este de 1.03 zile, se determin stocul curent, in cadrul lunii analizate,
dup relaia:
Np 62800
Scr = Cmz I = 360 1.03 = 360 1.03 = 180t
Aa cum reiese din fia de magazie se constat o situaie nu tocmai
satisfactoare a intrrilor de fin. La inceputul lunii a existat o intrare de
150t fin tip 650, cantitate ce s-a situat sub stocul curent ( care a fost de
180t). Dar din ziua a 3- a , ca urmare a intrrilor mult mai mari dect
consumurile stocul efectiv se situeaz peste cel curent : cu 5t in 03.05, cu 15t
in 05.05 i, respectiv 47t in 09.05. Suprastocarea a continuat pn in ziua de
12- a inclusiv, dup care datorit unor intrri mai mici dect ieirile s-a
obinut un stoc efectiv sub cel curent. Situaia s-a modificat incepnd cu ziua
a 19- a cnd apare din nou fenomenul de suprastocare pn in ziua a 24-a din
lun cnd se ajunge la un stoc efectiv sub cel curent. Si in ultima zi a lunii
stocul efectiv de 37t se situeaz sub cel curent.
In ceea ce privete fenomenul de suprastocare el atrage o serie de
aspecte negative cum ar fi: cheltuieli mari de depozitare, necesitatea asigurrii
unor condiii specifice de depozitare, iar meninerea pe o perioad indelungat
a stocului duce la degradarea materialelor depozitate cu influene negative
asupra calitii produsului finit.
Cantitatea suprastocat fiind de 208t pe 9 zile, la un pre unitar de 6850
lei/kg/zi, a existat o imobilizare de 1.424.800 lei/t.

77
Asemntor se prezint in tabelul nr. 3.3. fia de magazie a drojdiei:

FISA DE MAGAZIE A DROJDIEI Tabel nr. 3.3.


COD: 2299331 UM: TONE Pre: 19500 lei /kg

Cantitatea Cantitatea Stoc Cantitatea Cantitatea Stoc


Data Data
intrat ieit final intrat ieit final
01.05 2 2 17.05 10 5 24
02.05 2 18.05 24
03.05 2 19.05 24
04.05 5 4 3 20.05 24
05.05 3 21.05 15 9
06.05 3 22.05 9
07.05 3 23.05 9
08.05 10 9 4 24.05 9
09.05 4 25.05 25 27 7
10.05 15 10 9 26.05 7
11.05 9 27.05 2 5
12.05 9 28.05 5
13.05 20 25 4 29.05 5
14.05 4 30.05 2 3 4
15.05 4 31.05 4
16.05 30 15 19

Intervalul dintre dou aprovizionri succesive (I) se determin


astfel (avnd la baz fia de magazie):

qefi Iefi 271


I=
qefi = 119
= 2.3 zile

Qefi = cantitatea efectiv intrat in depozitul firmei;


Iefi = intervalul efectiv intre dou intrri succesive;
qefi = suma cantitilor efective
qefi Iefi = 22 + 53 + 101 + 152 + 202 + 300 +
107 + 254 + 21 = 271t

78
qefi = 2 + 5 + 10 + 15 + 20 + 30 + 10 + 25 + 2 = 119t
Cunoscnd necesarul planificat (Npl) pentru drojdie care este de
2.000.000 kg/an i intervalul intre cele dou aprovizionri succesive ( I ), care
este de 2.3 zile, se determin stocul curent, in cadrul lunii analizate, dup
relaia:
Np 2000
Scr = Cmz I = 360
2.3 = 360
2.3 = 13t

Din fia de magazie prezentat mai sus reiese c in depozitul unitii a


intrat o cantitate de 2t drojdie inc din prima zi a lunii. Astfel stocul efectiv la
sfritul zilei era de 2t. Din ziua a 16-a situaia se schimb, stocul incepnd s
se supradimensioneze ajungnd la 19t. In a 17-a zi stocul efectiv ajunge la 24t
drojdie, meninndu-se timp de patru zile.
Ca urmare a unui consum in producie de 15t stocul efectiv scade mult
sub stocul curent, eliminnd suprastocarea din ziua de 21 a lunii.
In ceea ce privete aspectul de suprastocare existent de-a lungul a 5
zile, a atras o serie de fenomene negative: cheltuieli mari pentru intreinere,
depozitare, conservare, scderea calitii materialului depozitat o perioad
indelungat de timp, imobilizri de fonduri financiare. Avnd in vedere
cantitatea suprastocat de 50t drojdie pe perioada a 5 zile, la un pre de 19500
lei/kg, se obine o imobilizare a fondurilor de 975.000 mii lei/kg. Acest lucru
este in defavoarea activitii de ansamblu a firmei, ducnd la scderea
eficienei i rentabilitii activitii. Astfel, aceste fonduri puteau fi folosite in
alte scopuri mai productive sau de investiii, ducnd in final la dezvoltarea
activitii societaii.

3.5. ELABORAREA SI FUNDAMENTAREA PLANURILOR SI


PROGRAMELOR STRATEGICE DE APROVIZIONARE

79
Pentru a se asigura desfurarea activitii la parametrii proiectai este
necesar elaborarea unei strategii, a unui plan i a unor programe judicioase
de aprovizionare. Aceast strategie trebuie ins corelat cu strategia general
a societii pentru c numai astfel are loc o derulare a activitii bazat pe
eficien.
In cadrul departamentului de aprovizionare se nominalizeaz cererile
de resurse materiale ale S.C. VEL PITAR S.A. pe o anumit perioad (de
obicei un an), pe categorii de resurse (materii prime, materiale auxiliare, piese
de schimb, ambalaje), nivelul acestora i sursele de acoperire. Astfel , planul
strategic rspunde la o serie de intrebri specifice asigurrii de materiale:
ce trebuie comandat i asigurat pentru perioada de gestiune;
in ce cantitate trebuie aprovizionat fiecare resurs material pentru
perioada de timp avut in vedere
din ce resurse trebuie acoperite necesitile?
Din cele prezentate se observ c desfurarea cu operativitate i
eficien a procesului de aprovizionare in concordan cu cerinele de consum
din intreprindere necesit un sistem informaional amplu, cuprinztor aezat
pe baze informatice.
Se prezint in tabelul nr. 3.1. situaia aprovizionrii pe baz de
contracte, pe anul 2001 la S.C. VEL PITAR S.A.. Se consider c necesarul
de aprovizionat este egal cu necesarul pentru indeplinirea planului (Npl):

Tabelul nr. 3.4.


Nr. Denumire UM Necesar de Contractat Diferene Grad de Neacoperire
Crt. material aprovizionat (+/-) acoperire (%)

80
(%)
1. Fin t 24864 24289 -575 97.7 2.3
Fin tip 430
1.1. t 480 -50 89.6 10.4
000(480)
Fin tip
1.2. t 24000 23500 -500 97.9 2.1
650
Fin tip
1.3. t 384 359 -25 93.5 6.5
1350
2. Drojdie t 720 600 -120 83.3 16.7
3. Amelioratori Kg 33600 30800 -2800 91.7 8.3
3.1. XXL t 18 16.5 -1.5 91.6 8.4
3.2. TALENTO Kg 6000 4700 -1300 78.3 21.7
3.3. REKOR Kg 9600 9600 0 100 0
4. Vitamine Kg 1600 1575 25 98.4 1.6
5. Sare t 480 400 -80 83.3 16.7
Miere
6. t 72 50 -22 69.4 30.6
Industrial
7. Zahr t 360 270 -90 75 25
8. Glucoz t 96 87 -9 90.6 9.4
9. Margarin t 18 12 -6 66.6 33.4
10. Ulei t 30 15 -15 50 50
Grsimi
11. t 240 180 -60 75 25
vegetale
12. Oet t 36 36 0 100 0
13. Lapte praf t 12 12 0 100 0

Conform acestui tabel se constat c necesarul de aprovizionat este mai


mare dect cel contractele incheiate:
I. Materii prime:
Faina: necesarul de aprovizionat este de 24864t , pe cnd cantitatea
contractat a fost de numai 24289t, existnd un grad de acoperire a
necesarului prin contracte de 97.7%;
Drojdia: necesarul de aprovizionat este de 720t , pe cnd cantitatea
contractat a fost de numai 600t, existnd un grad de acoperire a
necesarului prin contracte de 83.3%;

81
II. Materiale auxiliare:
Amelioratori: necesarul de aprovizionat este de 33600kg , pe cnd
cantitatea contractat a fost de numai 30800kg, existnd un grad de
acoperire a necesarului prin contracte de 91.7%;
Vitamine: necesarul de aprovizionat este de 1600t , pe cnd cantitatea
contractat a fost de numai 1000t, existnd un grad de acoperire a
necesarului prin contracte de 62.5%;
In ceea ce privete resursele al cror grad de asigurare a fost satisfcut,
putem exemplifica: rekor, lapte praf i oet. Privind celelalte materiale
auxiliare se constat c necesarul de aprovizionat il depete pe cel
contractat, deficitele determinnd un anumit grad de neacoperire.
In concluzie, analiznd tablul nr. 3.1. se observ c pentru toate tipurile
de materii prime i materiale auxiliare s-au incheiat contracte, avnd in vedere
necesarul de aprovizionat. In majoritatea cazurilor cantitatea contractat a fost
mai mic dect necesarul, deoarece nu au existat suficiente resurse financiare
de achitare a contravalorii resurselor. De asemenea, la unele materii cantitatea
existent pe pia este sub cerere, unitatea consumatoare determinnd o
neacoperire a necesarului de resurse pentru producie. Efectul nefavorabil
determinat de contractarea unor cantiti mai mici dect cele necesare de
aprovizionat este mrit i de faptul c nu are loc o intrare efectiv a intregii
cantiti contractate.
In continuare se prezint gradul de realizare a asigurrii materiale a
necesarului de aprovizionat pe trimestrul I al anului 2002:

Tabelul nr. 3.5.


Nr. Denumire UM Necesar de Contractat Diferene Grad de Intrri din
Crt. material aprovizionat (+/-) acoperire cump.

82
directe de pe
(%)
pia
1. Fin t 6216 6180 -36 99.4 36
Fin tip 000 100
1.1. t 120 -20 83.3 15
000(480)
Fin tip
1.2. t 6000 5990 -10 99.9 10
650
Fin tip
1.3. t 96 90 -6 93.7 6
1350
2. Drojdie t 180 150 -30 83.3 25
3. Amelioratori kg 8400 8250 -150 98.2 140
3.1. XXL t 4.5 4.5 0 100 0
3.2. TALENTO kg 1500 1450 -50 96.7 45
3.3. REKOR kg 2400 2300 0 100 0
4. Vitamine kg 400 200 -200 50 100
5. Sare t 120 120 0 100 0
Miere
6. t 18 18 0 100 0
Industrial
7. Zahr t 90 90 0 100 0
8. Glucoz t 24 20 -4 83.3 3
9. Margarin t 4.5 4.3 -0.2 95.5 0.2
10. Ulei t 7.5 7.2 -0.3 96 0.3
Grsimi
11. t 60 55 -5 91.6 4
vegetale
12. Oet t 9 7 -2 77.7 1
13. Lapte praf t 3 2.5 -0.5 83.3 0.5

Analiznd datele din tabelul nr. 3.5. se constat c o bun parte din
diferena dintre necesarul de aprovizionat i intrrile pe baz de comenzi a
fost asigurat prin cumprrile de pe pia. Cu toate acestea la majoritatea
materiilor prime i materialelor auxiliare folosite in procesul de producie au
mai rmas restane la aprovizionat. Aceste neacoperiri ale necesarului in
totalitate au drept consecin nerealizarea produciei la diferite sortimente.
Pe ansamblu, necesarul de aprovizionat este acoperit (100%) la
amelioratorul rekor, respectiv sare, miere industrial i zahr.

83
Strategia de aprovizionare a unitilor economice se definete prin mai
muli indicatori specifici, care, in funcie de natura economic, pot fi grupai
in dou categorii:

a) Indicatori care reflect necesittile de consum de materii prime, materiale,


combustibil, energie, lubrefiani, piese de schimb, destinate realizrii
activitii de ansamblu a unitii, in primul rnd a celei de baz, in vederea
indeplinirii obiectivelor strategice.
b) Indicatori care evideniaz sursele i potenialul de acoperire cantitativ i
structural cu surse materiale a necesitilor de consum.
Pentru ca activitatea general a intreprinderii s se desfoare in bune
condiii, este necesar asigurarea unui echilibru intre necesiti i resurse, pe
intreaga perioad de gestiune, situaie care se exprim prin urmtoarea relaie:

Npl + Ssf = Spi + Ari + Na , unde:

Npl = necesarul planificat;


Ssf = stoc la sfritul anului;
Spi = stoc preliminat la sfritul anului;
Ari = alte resurse interne;
Na = necesar de aprovizionat.
Orice abatere de la aceast egalitate atrage fie imobilizri nejustificate
de resurse materiale sub forma stocurilor peste limitele prestabilite (normale),
fie apariia la un moment dat a fenomenului opus i anume ruptura de stoc,
situaie care perturb desfurarea normal a activitii generale a societii.
In consecin, ambele stri genereaz efecte economice negative.
In tabelul nr. 3.6. se prezint cele dou categorii de indicatori:

Tabel nr. 3.6.

84
Necesiti de resurse materiale pentru Surse pentru acoperirea necesitilor de
consum consum (pe surse de provenien)
1. Necesarul pentru realizarea planului i a) Surse interne (proprii) ale unitii
a programelor de producie, desfurarea 1. stocul preliminat de resurse materiale
activitii de ansamblu a intreprinderii pentru inceputul perioadei de gestiune
(Npl) (Spi)
2. Necesar pentru formarea stocului de 2. alte resurse interne (Ari)
resurse materiale la sfritul perioadei de
gestiune (Ssf)
3. Necesar total de resurse materiale b) Surse din afara unitii economice
pentru realizarea planului de producie 3. Necesar de aprovizionat cu resurse
specific unitii economice, a activitii materiale de pe piaa intern de materii
generale a acesteia (Ntpl = Npl + Ssf) prime i materiale (Na)
Total necesiti resurse materiale i Total resurse materiale i energetice de
energetice pentru desfurarea activitii acoperire a necesitilor de consum ale
de ansamblu a unitii economice (Ntpl) unitii economice (Spi + Ari + Na)

Pentru determinarea necesarului se folosesc mai multe metode de


calcul, dintre care cea mai utilizat este metoda de calcul direct. Astfel,
necesarul pentru realizarea planului i a programelor de producie (Npl) se
determin inmulind volumul fizic pe structur al produciei prevzut pentru
fabricaie (Qp) i consumul specific stabilit prin proiect (Csp).
Npl = Qp Csp

In cadrul societii comerciale Vel Pitar S.A., in stabilirea necesarului


de aprovizionat (Na) se folosete urmtoarea formul: Na = Npl, adic se
consider egal necesarul de aprovizionat cu cel pentru indeplinirea planului.
Acest mod de calcul al necesarului de aprovizionat este incorect,
deoarece nu se ine seama i de stocurile normate, de cele preliminate la
inceputul anului 2002 i nici de resursele interne. Aceast situaie a condus la
acumularea unor cantiti peste necesarul real al produciei, presupunnd
cheltuieli de aprovizionare suplimentare ct i de depozitare stocare. Astfel
stocurile efective mari peste limitele normale, s-au datorat neconcordanei
dintre intrrile de materiale i consumurile efective ale acestora, care in acele
perioade a fost mai sczut. Aceast situaie a avut ca efect suprasolicitrile din
anul precedent la: fin tip 650 (in luna mai conform fiei de magazie
analizat) timp de 9 zile, la drojdie timp de 5 zile. Astfel, suprastocarea unei
cantiti de 50 t drojdie a condus la o imobilizare de 97.500 mii lei/t.
O situaie asemntoare se constat i la piese turnate din font, unde
fondurile imobilizate sunt de 1.424.800 lei/t ca urmare a unei suprastocri de
208 t timp de 9 zile.
Toate aceste suprastocri nu sunt justificate economic, deoarece s-a
folosit o metod de calcul incorect a necesarului de aprovizionat.

85
Recurgndu-se la determinarea in mod corect a necesarului de
aprovizionat se pot obine economii materiale i financire (conf. Cap. IV din
proiect).

3.6. ALEGEREA SI SELECTIA FURNIZORILOR, TESTAREA


CREDIBILITATII ACESTORA

In aprovizionarea materialelor i echipamentelor tehnologice o


importan deosebit revine deciziei de selecie a surselor de furnizare i a
furnizorilor. Aciunea are la baz studiul probabil al datelor i informaiilor
principale prin care se poate face caracterizarea fiecrui furnizor (date care se
inregistreaz in cartoteci speciale deschise de furnizori). Pe baza acestor date
se face o apreciere comparativ care clasific fiecare furnizor dup un
procentaj atribuit in funcie de importana elementelor de caracterizare
stabilite.
Ca elemente obiective de apreciere a furnizorilor reali se consider:
- modul de derulare a livrrilor anterioare. Astfel se stabilete dac s-au
inregistrat abateri fa de termenele de livrare precizate in contractul
economic, sau stabilite de comun acord cu furnizorul. Procentul de respectare
a livrrilor programate (Kln) se determin astfel:
Kln = Ln/Lt 100,
unde: - Ln = numr de livrri normale
- Lt = numr total de livrri programate
- modul de respectare a condiiilor referitoare la cantitatea comandat,
sortimentaia prevzut, cantitatea solicitat. Astfel in anul 2000 s-a primit de
la furnizorul de vitamine o cantitate mai mare dect cea prevzut in
contractul incheiat. Acest lucru a dus la suprastocare, fenomen negativ cu
multiple consecine cum ar fi: cheltuieli suplimentare de pstrare depozitare,
imobilizri de fonduri financiare.
Evoluia in timp a preurilor de vnzare. Un furnizor ale crui preuri au
o evoluie neregulat, poate s aib realizri inconstante i din alte puncte de
vedere.
In aceste condiii prezentate, decizia luat are o importan foarte mare
pentru activitatea viitoare.
Prin urmare, se poate defini procesul decizional ca un ansamblu de
activiti, pe care le desfoar un individ i/sau un grup confruntat cu un
fenomen care genereaz mai multe variante de aciune, obiectivul activitii
fiind alegerea unei variante care corespunde sistemului de valori ale
individului i/sau grupului. In concluzie, procesul decizional este specific
omului, orice decizie adoptat are ca rezultat un anumit efect, favorabil sau
nefavorabil pentru cel care a luat-o; de aici reiese importana adoptrii acelei

86
decizii care s conduc spre situaii avantajoase din punct de vedere
economic, tehnic, organizatoric.
Exist dou situaii distincte in alegerea i selecia furnizorilor. Prima,
atunci cnd alegerea furnizorului este independent de decideni cnd
funizorul X deine monopolul in domeniul anumitor resurse materiale. A doua
situaie, cnd alegerea furnizorului este dependent de decideni. In acest
ultim caz se impune cutarea furnizorilor cei mai eficieni pentru firm.
In ceea ce privete clasificarea deciziilor se folosesc mai multe criterii:
- dup numrul de participani la procesul decizional, exist decizii
individuale i decizii colective. Majoritatea deciziilor importante care se iau
in practica social-economic sunt decizii colective.
Decidenii procesului decizional sunt toi indivizii care particip la
acest proces. In funcie de contribuia pe care o au la decizie, decidenii pot
avea roluri diferite:
- iniiatorii procesului decizional;
- promotorii, persoane care, graie poziiei ierarhice pe care o
dein, intervin in mod decisiv in activitatea decizional i in
aplicarea deciziei;
- consilierii, specialitii de inalt calificare in procesul decizional;
- realizatorii, cei care vor beneficia de aplicarea deciziei;
- opozanii, cei care se opun in diferite forme.
Deci, participanii la procesul decizional au o specializare ridicat, ca
urmare a creterii permanente a complexitii i dificultii proceselor
analizate.
Alte tipuri de decizii mai sunt:
- decizie voluntar, cnd eful ierarhic superior analizeaz
propunerile i alege una din variante;
- decizia bazat pe consultare i componen; cnd eful ierarhic
are o atitudine deschis fa de dezvoltarea de tip tiinific
evitnd prerile preconcepute;
- decizia de tip democratic, care se face prin vot, aparent simpl,
aceasta poate eua printr-o procedur formal birocratic, sau
chiar incorect.
Eficiena procesului decizional depinde de calitatea informrii
decidenilor, precum i de calitile participanilor la ele.
Referitor la alegerea i selecia furnizorilor trebuie s se in cont, in
primul rnd, de interesele societii, pentru a nu cdea in extrema cealalt i
anume fidelitatea fa de furnizor, mai mult dect fat de firma pe care o
reprezint. De asemenea, alegerea furnizorilor trebuie s fie bine
fundamentat, pentru a elimina tendina de a trece rspunderea asupra
furnizorilor pentru eecurile firmei.
Derularea relaiilor cu furnizorii poate imbrca trei forme:

87
- prima situaie, cnd furnizorii tind s devin un obstacol in
derularea normal a activitii productorului;
- a doua situaie, cnd relaiile furnozor-beneficiar se deruleaz
normal;
- a treia situaie, cnd furnizorul particip la dezvoltarea activitii
productorului, prin informri permanente cu privire la noile
situaii, imbuntiri aduse materialelor ce face obiectul
contractului de vnzare-cumprare.
In cadrul societii comerciale Vel Pitar S.A. Bucureti, decizia de
selecie a furnizorilor nu este fundamentat corect. De exemplu, resursa
material fin tip 1350 utilizat la pine integral i neagr, unde dintre doi
furnizori, S.C. GORJPAN S.A. Tg. Jiu i S.C. SPICUL S.A. Arge, se alege
furnizorul S.C. GORJPAN S.A. Tg. Jiu deoarece practic un pre de vnzare
de 4600 lei/kg, comparativ cu 4750 lei/kg practicat de S.C. SPICUL S.A.
Arge. Criteriul de selecionare a fost preul mai mic care s-a oferit,
neinndu-se cont de distana mare care mrete valoarea cheltuielilor de
transport-aprovizionare. Un alt exemplu se refer la combustibil aprovizionat
de la Rafinria VEGA Ploieti care practic un pre mai ridicat fa de
PRETOTEL Ploieti cu 9 lei/kg bitum. Acest lucru se intmpl deoarece S.C.
VEL PITAR S.A. intreine relaii vechi, tradiionale cu Rafinria.
Aceast situaie se poate remedia prin selectarea furnizorilor pe baza
unor criterii fundamentate tiinific, exemplificate in Cap. IV proiect.
Testarea credibilitii furnizorilor este efectuat prin consultarea unor
ageni economici care au avut sau au legtur cu partenerul sau prin apelarea
la uniti specializate care livreaz informaii de natur economic.
Cu toate c testarea este efectuat pot aprea unele deficiene in
procesul de aprovizionare. Au existat situaii in care nu au fost respectate
clauzele contractuale evideniate in contractele economice incheiate cu unii
furnizori, cum ar fi:
- Termenul de livrare. Expedierea materialelor fcndu-se cu intrziere,
lucru ce a atras discontinuitate in procesul de producie. De asemenea, s-a
observat i situaia unor livrri inainte de termen, aceasta avnd consecine
nefavorabile cum ar fi: suprastocarea de materiale i materii prime.
- Cantitatea ce trebuie livrat. De exemplu, la cartonul pentru ambalaj,
societatea din Buteni a expediat o cantitate mult mai mare dect cea inscris
ceea ce a determinat suprastoc. In aceast situaie unitatea furnizoare a sczut
preul la cantitatea suplimentar.
- Calitatea materiilor i materialelor. Se intlnesc situaii cnd
materialele primite au ali parametrii dect pe cei prevzui in contract.
- Modalitatea de transport; cnd in contract se precizeaz clar c
materialele trebuie transportate cu mijloacele proprii societtii, unitatea
furnizoare le transport pentru obinerea unui adaos comercial.

88
In ceea ce privete beneficiarii, nici acetia nu au respectat in totalitate
clauzele contractuale, rmnnd datori S.C. VEL PITAR S.A. o mare perioad
de timp dup livrarea produselor finite. Acest lucru s-a intmplat datorit
lipsei de disponibiliti financiare a acestora.

3.7. SINTEZA ASPECTELOR NEGATIVE INREGISTRATE


IN PROCESUL APROVIZIONARII MATERIALE
LA NIVELUL ANULUI 2001
SI PLANIFICAREA LA NIVELUL ANULUI 2002

In aprovizionarea tehnico-materiala a S.C. VEL PITAR S.A.


Bucuresti, s-au ivit o serie de aspecte negative, care au fost generate de
nerespectarea conditiilor de realizare a acestui proces, dnd nastere la o serie
de implicatii economice nefavorabile.
Un aspect negativ este contractarea bazei materiale sub necesitatile de
aprovizionare si pentru 2001, ceea ce va determina reducerea volumului fizic
si valoric al productiei programate. In urma reducerii deficitului dintre
necesarul de aprovizionat si cantitatea contractata se urmareste gasirea altor
modalitati de asigurare: comenzi anticipate sau cumparari directe de pe piata,
la pretul existent la momentul respectiv.
Cel de al doilea aspect negativ il reprezinta suprastocurile existente la
multe resurse materiale, urmare a necorelarii intrarilor de materiale cu iesirile
pentru consum.
Alt aspect negativ este rezultat din folosirea unei formule eronate de
calcul a necesarului de aprovizionat. Astfel, s-a considerat egal necesarul de
aprovizionat cu cel pentru indeplinirea planului, eliminand din calcul stocurile
normate, preliminate si resursele interne. Acest lucru a dus la efectuarea de
cheltuieli suplimentare de achizitionare a unor resurse materiale in cantitati
mult mai mari decat cele necesare.
In privinta alegerii furnizorilor nu se tine seama de distanta mare dintre
furnizor-beneficiar, ceea ce conduce la cresterea cheltuielilor de transport
aprovizionare. De asemenea, se mentin relatiile traditionale cu diversi
furnizori in ciuda pretului ridicat practicat de acestia.
Ca o sinteza a aspectelor negative care au rezultat din procesul de
asigurare material pe anul 2000, se prezint tabelul nr. 3.5.

89
Nr Aspect negativ Cauza Consecinte economice
crt generatoare nefavorabile
1. Neacoperirea cu -lipsa Diminuarea valorii
contracte a necesarului de disponibilitatilor productiei fabricate si a
aprovizionat financiare ale beneficiarului aferent.
S.C.VEL PITAR
S.A.
-potentialul redus
de livrare al unor
furnizori
2. Folosirea unei formule Folosirea acestei Aprovizionarea unei
incorecte de calcul a metode de mai cantitati peste cea
necesarului de multi ani din necesara, lucru care
aprovizionat considerentul ca presupune: cheltuieli
ar fi mai simpla suplimentare de
depozitare-stocare,
stocuri peste normativ;
degradarea resurselor
stocate in timp
indelungat; ocuparea
unor spatii suplimentare
de depozitare; folosirea
unui numar mai mare
de magazioneri.
3. Alegerea funizorilor nu Se doreste Existena unor
se face tinand cont de mentinerea unor materiale in depozite
criteriile de selectionare a relatii traditionale care ar putea fi de o
surselor de furnizare sau amicale cu calitate mult mai bun
diferiti furnizori sau la preuri mai mici.
ce practica un
pret de vanzare
mai mare. Nu se
studiaza piata de
materii prime,
materiale in
vederea alegerii
acelor furnizori
ce practica un
pret mai mic de
vanzare si care
sunt situati in
acelasi oras.

90
4. Testarea superficiala a Lipsa de Aparitia riscului in
credibilitatii furnizorilor preocupare pentru activitatea S.C. VEL
obtinerea de PITAR S.A. poate
informatii determina reducerea
multiple si reale profitului.
despre partenerul Livrarea unor materiale
de afaceri. care nu corespund
Nefolosirea parametrilor de calitate
institutiilor de prevazuti in contracte.
specialitate in
obtinerea unor
informatii
referitoare la:-
indicatori
econimici ai
firmei studiate;-
modalitati de
actiuni ai
acestuia. Tratarea
cu superficialitate
a acestui aspect
nefiind constienti
de implicatiile
ulterioare.
5. Deficiente in activitatea -planificare -intarzieri in procesul
de transporturi nerationala a de aprovizionare care
acestei activitati pot determina
-ineficienta intreruperi in procesul
mijloacelor de de productie; -livrari cu
transport intarziere a produselor
la beneficiari fata de
termenul stabilit in
contract; -plata unor
penalitati de 0,01% din
valoarea produselor
livrate cu intarziere.

91
CAPITOLUL IV

CONCLUZII

MASURI NECESARE A FI ADOPTATE IN VEDEREA


IMBUNATATIRII APROVIZIONARII MATERIALE SI A
DECIZIEI DE IDENTIFICARE SI SELECTIE A
FURNIZORILOR LA S.C. VEL PITAR S.A. IN ANUL 2002

4.1. Msuri necesare a fi adoptate in vederea imbuntirii


aprovizionrii materiale i a deciziei de alegere i selecie a
furnizorilor la S.C. VEL PITAR S.A.

Orice agent economic care actioneaza in cadrul economiei de piata,


urmareste desfasurarea activitatii astfel incat sa obtina un maximum de profit
si deci o rentabilitate ridicata. Pentru aceasta trebuie insa sa intemeieze
programe de modernizare si imbunatatire a activitatii de ansamblu. Astfel el
incepe prin elaborarea unor masuri privind imbunatatirea asigurarii materiale,
astfel incat aceasta sa permita desfasurarea in bune conditii a intregului proces
de productie. Stabilirea acestor masuri, trebuie sa aiba in vedere si
posibilitatea de aplicare rapida a acestora in practica, in scopul obtinerii unei
eficiente economice superioare.
Obiectul procesului de imbunatatire a activitatii de asigurare materiala
il va constitui eliminarea aspectelor negative desprinse la nivelul anului 2001
si primul trimestru din anul in curs.
Pentru atenuarea influentei acestor aspecte negative intalnite in
procesul asigurarii materiale in 2001 si trimestrul I 2002 si chiar eliminarea
lor se propun mai multe masuri:
1. imbunatatirea metodologiei de calcul a necesarului de
aprovizionat pentru anul 2002, prin folosirea formulei corecte
2. fundamentarea cantitatii optime de comandat;
3. realizarea unor intrari de materiale (pe baza de contract) cat
mai aproape de cantitatea contractata;
4. efectuarea in permanenta a unor studii ( atat in plan intern
cat si extern ) pentru gasirea de noi furnizori, care sa ofere
conditii cat mai avantajoase de pret si calitate a materiilor
prime.

92
La alegerea furnizorilor se folosesc mai multe criterii importante de
selectionare:
a) imbunatatirea activitatii de transport
b) testarea credibilitatii furnizorilor
c) imbunatatirea activitatii depozitelor
d) computerizarea activitatii de aprovizionare

1. Imbuntirea metodologiei de calcul a necesarului de


aprovizionat pentru anul 2001, prin folosirea metodei corecte.
Na2002 = Npl2002 + Ssf2002 - Spi2002 Ari

Na = necesarul de aprovizionat
Npl = necesarul pentru indeplinirea planului
Ssf = stoc la sfritul anului 2002
Spi = stoc preliminat la inceputul anului 2002
Ari = alte resurse interne
In calculul necesarului de aprovizionat se pornete de la determinarea
necesarului planificat pe 2002 la materiile prime necesare fabricrii a 612 t
produs finit (produse de panificaie).

Tabel nr. 4.1.


Producie (t) Norma de consum Necesarul pt.
Denumire
UM planificat de la 1000 kg produs indepl. planului
resurs
produse de panificatie finit de 612 t p. f./an
Fain tip 612
t 785 480420
650
Drojdie t 612 25 15300

Calculul stocului la sfritul anului 2002 (Ssf2002)


Pentru calculul intervalului mediu intre reaprovizionri, necesar in
determinarea stocului la sfritul anului 2002, se utilizeaz rezultatele
obinute in tabelul nr. 4.2., unde se prezint situaia intrrilor calendaristice i
cantitative de fin i drojdie, prevzute pentru anul 2001.

Qef Ief
I=
Qef

Def Qef
= Qef

Tabel nr. 4.2.

93
Interval
Res. Data Qef
Ief Qef*Ief mediu Def Def*Qef
mat. (t) (zile)
(zile)
25.01 150 27 4050
18.02 140 24 3360
20.03 135 30 4050 1 135
15.04 107 26 2782
17.05 120 32 3840 3 360
Fin
20.06 131 34 4454 47023/ 5 655 3420/756
tip 650
21.07 145 31 4495 1606 = 29 2 290 = 4.5
(t)
09.08 165 19 3135
20.09 120 42 5040 13 1560
19.10 136 29 3944
17.11 152 29 4408
20.12 105 33 3465 4 420
Total 1606 47023 3420
25.01 5000 27 135000
20.02 4300 26 111800
10.03 3000 18 54000
24.04 2000 45 90000 32000
15.05 2050 21 43050 16
87750/
Drojdie 20.06 3500 36 126000 1298370/ 24500
17000 =
(kg) 24.07 5450 34 185300 44580 = 29 7 27250
5.2
26.08 3700 33 122100 5 14800
19.09 4230 24 101520 4
25.10 2350 36 84600 16450
23.11 5000 29 145000 7
18.12 4000 25 100000
Total 44580 1298370 87750

Unde: Qef = cantitatea efectiv intrat (planificat)


Ief = intervalul planificat (zile)
ef = abatere de la I
Unde: suma cantitilor efective corespunztoare devierii sunt:
756 = 135 + 120 + 131 + 145 + 120 + 105
17000 = 2000 + 3500 + 5450 + 3700 + 2350
Pe baza tabelului 4.3. se calculeaz stocul curent (Scr) i stocul de
siguran (Ssig), folosind urmtoarele formule:

Scr = I Cmz Scr = I (zile);
= I Npl/360 (tone);

94

Ssig = Cmz (tone); Ssig = (zile);

Tabel nr. 4.3.


Stoc normat de producie in -zile- Stoc normat de producie in -tone-
Nr Denumire Scr Ssig Scr Ssig
Npl Cmz Ssf02 Ssf02
crt material (zile) (zile) (tone) (tone)
0 1 2 3 4 5 4+5 6 7 6+7
1 Fain 650 1606 4.5 29 5 34 130 20 150
2 Drojdie 44580 124 29 5 34 3596 620 4216

Unde: Ssig in zile = Ssig in tone/Cmz


Scr in zile = Scr in tone/ Cmz
Calculul stocului preliminat la inceputul perioadei de gestiune (Spi02)
Spi02 = Sex + I + C, unde
Spi02 = stoc preliminat la inceputul perioadei (2002);
Sex = stoc existent in momentul elaborrii planului
strategic de aprovizionare (1sept. 2001)
I = intrri de resurse materiale;
C = consum de resurse materiale.
In momentul elaborrii planului strategic de aprovizionare, la 1 sept.
2001, conform fielor de magazie, in depozitul societii se mai aflau 200t
fin i 4000kg drojdie.
Tabel nr. 4.4.
Nr. Stocuri existente la 1 septembrie 2001
Denumire material UM
Crt. -Sex-
1 Fain 650 T 200
2 Drojdie kg 4000

Pe baza anexelor la contractul de aprovizionare, care evideniaz


programul de aprovizionare pe ultimul trimestru al anului 2002, se apreciaz
c intrarile in trimestrul IV 2001 vor fi de 450t fin i 5500kg drojdie.
Consumul estimat in baza programului de fabricatie pe trimestrul IV 2001
este de 430t faina si 4600kg drojdie. Pe baza acestor date se intocmeste
tabelul nr. 4.5.
Tabel nr. 4.5.
Nr.
Denumire material UM Intrare Ieire
Crt.
1 Fain 650 T 450 400
2 Drojdie kg 5500 4600

95
Folosind formula Spi02 = Sex01 + I01 - C01 se determin stocul preliminat
la inceputul anului 2002 la fin i drojdie:
Spi02 fin = 200 + 450 400 = 250t
Spi02 drojdie = 4000 + 5500 4600 = 14100kg
In tabelul nr. 4.6. se cumuleaz toate datele aflate i se determin
necesarul de aprovizionat la cele dou tipuri de resurse .
Tabel nr. 4.6.
Necesar de
Denumire
UM Npl Ssf02 Ntpl S02 Ari Aprovizionat
material
(Na)
0 1 2 3 4 5 6 7 = 4-5-6
Fin 650 t 1606 150 1756 250 - 1506
Drojdie kg 44580 4216 48796 14100 - 34696

In tabel s-a folosit urmtoarea formul pentru calculul:


Necesar total pentru indeplinirea planului (Ntpl)
Ntpl = Npl + Ssf
Necesar de aprovizionat (Na)
Na = Ntpl Ssf Ari, unde Ari = 0 (consider c nu exist in cadrul S.C.
VEL PITAR S.A. alte resurse interne)
In tabelul nr 4.7. se prezint comparaia intre vechea metodologie de
calcul (unde Na = Npl) i metodologia corect de calcul a necesarului de
aprovizionat (unde Na = Ntpl Ssf Ari).

96
Tabel nr. 4.7.
Na calculat de S.C. VEL PITAR
Na calculat conform metodologiei
S.A.
corecte , pentru acelai an, 2002
pentru anul 2002
Na = Ntpl- Spi-Ari = Npl-Ssf-Spi-Ari
Na = Npl
1. La fin tip 650 1. La fin tip 650
Na = 1606 t (din tabelul nr. 4.6.) Na = 1506 t (din tabelul nr. 4.6.)
Pre unitar = 6850 lei/kg Pre unitar = 6850 lei/kg
Valoare Na = 1606*6850 = 11.001.100 Valoare Na = 1506*6850 =
mii lei = 10.316.100 mii lei
Economie valoric:
100 t*6850 lei/kg = 685.000.000 lei
2. La drojdie 2. La drojdie
Na = 44580 kg (din tabelul nr. 4.6.) Na = 34696 kg (din tabelul nr. 4.6.)
Pre unitar = 19500 lei/kg Pre unitar = 19500 lei/kg
Valoare Na = 44580*19500 Valoare Na = 34696*19500
= 869.310.000 lei = 676.572.000 lei
Economie valoric:
9884 kg*19500 lei/kg = 192.738.000
lei
Faina 100t
FIZICA
Drojdie 9884 kg
TOTAL ECONOMIE
Fina 685.000.000 lei
VALORICA
Drojdie 192.738.000 lei

Analiznd datele din tabelul nr. 4.7., se constat:


Datorit folosirii unei formule eronate de calcul a Necesarului de
aprovizionat se achiziioneaz o cantitate de resurse materiale mai mare
dect cea necesar in mod real, dac s-ar ine seama i de mrimea stocurilor.
Acest lucru determin realizarea unei suprastocri de materiale i deci o
imobilizare din punct de vedere economic, situaie ce duce la scderea
eficienei de ansamblu a activitii S.C.VEL PITAR S.A. . Efectul direct al
stocrii este creterea cheltuielilor pentru deinerea stocurilor materiale, din
aceast categorie de cheltuieli fcnd parte: cheltuielile cu salariile
muncitorilor i a personalului administrativ din depozite, cheltuieli cu energia
electric, combustibilul necesar , depozitrii; cheltuieli pentru iluminat;
Prin aplicarea metodologiei de calcul corecte se obin economii la

97
cheltuielile materiale i anume: la fin de 685.000.000 lei, la drojdie de
192.738.000 lei, sume ce pot fi folosite in alte direcii determinnd creterea
rentabilitii activitii desfurate de S.C. VEL PITAR S.A..

4.2. Dimensionarea pe criterii economice a cantitii de


comandat (lotului) i aprovizionat utiliznd modele
economico-matematice care iau in calcul cheltuielile de
lansare a unei comenzi i a cheltuielilor de stocare

In literatura de specialitate s-au prezentat mai multe modele


economico-matematice de estimare a cheltuielilor la nivel microeconomic.
Dintre acestea am selectat modelul care prin funciile sale rspunde cel mai
bine cerinelor de estimare a cheltuielilor la lansarea comenzilor i a
cheltuielilor de stocare.
Acest model de stabilire a cantitii optime de comandat asigur
fundamentarea pe baze economice a loturilor ce se aprovizioneaz de la
furnizori. In momentul sosirii la beneficiar, aceste loturi trec in stocurile
curente ale fabricii. Astfel, comandarea unor loturi de o mrime optim va
conduce la formarea i deinerea unor stocuri normale, corespunztoare
cerinelor reale ale produciei, evitndu-se suprastocarea.
Formula de calcul a lotului optim este:

2 Na Cl
n= ,unde Na = necesar de aprovizionat
Cs
Cl = cheltuieli de lansare
Cs = cheltuieli de stocare
= perioada de gestiune (360 zile)
Iar a elementelor asociate, urmtoarele:
Na
Y= n
, unde Y = frecvena optim a reaprovizionare

I = Y
, unde I = intervalul optim intre reaprovizionri
Ca = 2 Na Cl Cs + Na p, unede Ca = costul de aprovizionare
minim.
Efectuarea calculelor pe cele dou resurse, folosind in primul caz
formula veche de calcul a necesarului de aprovizionat (Na = Npl), iar in al
doilea caz formula corect (Na = Npl Ssf Spi) (Ari nu exist).

1. Pentru fin tip 650:

98
2 Na Cl
Caz I. n = = 4496800 / 684 = 81 t
360 Cs

Na 1606
Y= n
= 81
= 20 ori/an

360
I = Y
= 20
= 18 zile
Cost minim Ca = 2 Na Cl Cs + Na p
= 2 1606 1400 1.9 360 + 1606 6850
= 11.056.560.000 lei

2 Na Cl
Caz II. n = = 4216800 / 684 = 78 t
360 Cs

Na 1506
Y= n
= 78
= 19 ori/an

360
I = Y
= 19
= 19 zile
Cost minim Ca = 2 Na Cl Cs + Na p
= 2 1506 1400 1.9 360 + 1506 6850
= 10.369.806.000 lei
In calcule s-au folosit: Cs = 1.9 lei/t/zi
Cl = 1400 lei/lot
P = 6850 lei /kg
Prin compararea rezultatelor din cele dou cazuri se observ c:
Modificarea mrimii loturilor de reaprovizionare in sensul micorrii
acestora cu 7 t la fin.
S-au redus cheltuielile realizndu-se economii de 686.754.000 lei fin;
Modificarea frecvenei optime a reaprovizionrii in sensul reducerii cu o
aprovizionare pe an;
Intervalul optim intre reaprovizionri crete cu 1 zi pentru fin.
Varianta cea mai eficient este cea care folosete formula corect de
determinare a necesarului de aprovizionat, deoarece presupune cheltuieli mai
mici dect cealalt cu 686.754.000 lei fin.

2. Pentru drojdie:
Cs = 0.2 lei/t/zi
Cl = 1200 lei/lot
P = 19500 lei/kg
2 Na Cl
Caz I. n = = 106992000 / 72 = 1219 kg
360 Cs

99
Na 44580
Y= n
= 1219
= 37 ori/an

360
I = Y
= 37
= 10 zile
Cost minim Ca = 2 Na Cl Cs + Na p
= 2 44580 1200 0.2 360 + 44580 19500
= 869.397.769 lei

2 Na Cl
Caz II. n = = 83270400 / 72 = 1075 kg
360 Cs

Na 34696
Y= n
= 1075
= 32 ori/an

360
I = Y
= 32
= 11 zile
Cost minim Ca = 2 Na Cl Cs + Na p
= 2 34696 1200 0.2 360 + 34696 19500
= 676.649.430 lei
Compararea rezultatelor din cele dou cazuri la drojdie, se observ c:
Are loc o modificare a mrimii lotului de aprovizionat, in sensul micorrii
acestuia cu 144 kg drojdie;
Aceasta determin reducerea cheltuielilor, obinndu-se economii de
192.748.339 lei la drojdie;
Intervalul intre reaprovizionri crete cu o zi pentru drojdie;
Frecvena se reduce cu 5 zile/an.

Evoluia costurilor totale in raport cu mrimea lotului de livrare


la fin tip 650

COST C* = 10.369.806

Cs

0 n* Lot de livrare (t)


Evoluia costurilor totale in raport cu mrimea lotului de livrare
la drojdie

COST C* = 676.649.430

100
Cs

0 n* = 1075 Lot de livrare (kg)

In determinarea necesarului de aprovizionat potrivit metodei corecte de


calcul Na02 = Npl02 + Ssf02 Spi02 Ari, s-a folosit metoda statistic pentru
calculul stocului la sfritul anului 2002 ct i pentru stabilirea stocului curent
la nivelul anului 2002.
Astfel s-a obinut un stoc curent de 130t fina tip 650 (din tabelul nr.
4.3.) i un stoc de siguran de 20 t fin, precum i un stoc curent de 3596 kg
drojdie i un stoc de siguran de 620 kg. Astfel stocul la sfritul anului 2002
va fi de 150t fin tip 650, i 4216 kg drojdie.
Dup stabilirea intervalului optim intre reaprovizionri pentru fin i
drojdie, in cazul determinrii corecte a necesarului de aprovizionat i a unui
consum mediu zilnic de 4.5 zile la fin i 124 zile la drojdie (cf. tabelului nr.
4.3.) se va determina stocul curent corect:
Scr* = I* Cmz
a. pentru fin tip 650 Scr* = 19 4.5 = 85.5 t
b. pentru drojdie Scr* = 11 124 = 495 kg

Cunoscnd stocurile de siguran pentru ambele resurse (ele rmn


constante) se determin stocul la sfritul anului 2002:
- la fin: Ssf02 = Scr + Ssig = 85.5 + 20 = 110.5 t
- la drojdie: Ssf02 = Scr + Ssig = 495 + 620 = 1115 kg
Analiznd aceste rezultate se constat o diferen fa de situaia
precedent (cnd s-a calculat Na=Npl) cnd stocul la sfritul anului 2002 era
de 150 t fin i 4216 kg drojdie i se prezint in tabelul nr. 4.8..

Tabel nr. 4.8.


Resursa material Ssf02 folosind I Ssf02 folosind I*
1. Fin tip 650 150 t 110.5 kg

101
Reducere
- fizic: 39.5 t
- valoric: 39.5 t 6850 lei/kg = 270.575.000 lei
Economii la chelt. cu stocarea:
39.5 t 1.9 lei/kg/zi = 75050 lei/zi/kg
4216 t 1115 kg
Reducere
2. Drojdie - fizic: 3101 kg
- valoric: 3101 kg 19500 lei/kg = 60.469.500 lei
Economii la chelt. cu stocarea:
3101 kg 0.2 lei/kg/zi = 620 lei/zi/kg
TOTAL ECONOMII LA
CFELTUIELI CU 75670 lei/zi
STOCAREA

Pentru fin tip 650 necesarul valoric (Nv) pentru cantitatea de


aprovizionat este de 11.001.100.000 lei in prima variant, i 10.316.100.000
lei in cea de-a doua variant, i se calculeaz viteza de rotaie (Vrz) in cadrul
celor dou cazuri.
Sef = stoc in expresie valoric = 150 t 6.850 lei/kg = 1.027.500.000 lei

Vrz (I) = Sef 360/Nv = 1.027.500.000 360/11.001.100.000 =


= 33.6 zile
Sef = stoc in expresie valoric = 110.5 t 6.850 lei/kg = 756.925.000 lei
Vrz (I*) = Sef 360/Nv = 756.925.000 360/10.316.100.000 =
= 26.4 zile
Vrz (I*) - Vrz (I) = 26.4 33.6 = - 7.2 zile

Numrul de rotaii va fi de:


Nr(I) = 360/Vrz(I) = 360/33.6 = 10.7 rotaii/an
Nr(I*) = 360/Vrz(I*) = 360/7.2 = 50 rotaii/an
Nr(I*) - Nr(I) = 50 10.7 = 39.3 rotaii/an

Deci pentru resursa fin tip 650 se observ o cretere a numrului de


rotaii pe an cu 39.3 rotaii/an, avnd loc o scdere a vitezei de rotaie a
capitalului circulant, astfel durata unei rotaii scade cu 7.2 zile. Toate acestea
ducnd la sporirea eficienei economice in utilizarea resurselor materiale.
La fel se procedeaz i cu resursa drojdie:

Sef = stoc in expresie valoric = 4216 kg 19.500 lei/kg = 82.212.000 lei

102
Vrz (I) = Sef 360/Nv = 82.212.000 360/869.310.000 =
= 34 zile
Sef = stoc in expresie valoric = 1115 kg 19.500 lei/kg = 21.742.500 lei
Vrz (I*) = Sef 360/Nv = 21.742.500 360/676.572.000 =
= 11.6 zile
Vrz (I*) - Vrz (I) = 11.6 - 34 = - 22.4 zile

Numrul de rotaii va fi de:


Nr(I) = 360/Vrz(I) = 360/34 = 10.5 rotaii/an
Nr(I*) = 360/Vrz(I*) = 360/11.6 = 31 rotaii/an
Nr(I*) - Nr(I) = 31 10.5 = 20.5 rotaii/an

Deci pentru resursa drojdie se observ o cretere a numrului de rotaii


pe an cu 20.5 rotaii/an, avnd loc o scdere a vitezei de rotaie a capitalului
circulant, astfel durata unei rotaii scade cu 22.4 zile. Toate acestea ducnd la
sporirea eficienei economice in utilizarea resurselor materiale.

4.3. Alegerea furnizorilor folosind mai multe criterii de


selecionare

Pentru excluderea unei alegeri subiective a diferiilor furnizori (relaii


tradiionale, amicale) se vor utiliza criterii de selecionare fundamentate
tiinific.
a) Criteriul ce se refer la cheltuielile de transport:

Aprovi- Aprovizi- Aprovi-


Vnzare Transport
Firma zionat onrii Zionat
(lei) (lei/kg)
(kg) (lei) (lei/kg)
S.C. Anylom S.A.
10000 3276000 1000kg 13276000 13276
Sibiu
S.C. Anylum S.A.
10000 3000000 1000kg 13000000 13000
Tg. Secuiesc

b) Un alt criteriu de alegere al furnizorilor este preul de livrare.


Pentru analiza alegerii furnizorilor, conform acestui criteriu, se folosesc
datele din tabelul nr. 4.10.
Tabel nr. 4.10

103
Denumire
Sursa de finanare UM Pre de livrare
material
S.C. Gorjpan S.A Tg. Jiu Lei/kg 4600
Fin tip 1350
S.A. Granpan S.A. Tecuci Lei/kg 4800
S.C. Spicul S.A. Bucureti Lei/kg 5500
Fin tip 650
S.C. Gorjpan S.A. Tg. Jiu Lei/kg 5300
S.C. Salina S.A. Tg. Ocna Lei/kg 1800
Sare
S.C. Salina S.A. Slatina Lei/kg 1950

Diferentele de pre practicate de furnizori, trebuie analizate in


interdependena cu distanele teritoriale respectiv cu cheltuielile de transport
necesare aducerii materialelor la beneficiar (S.C. Vel Pitar S.A.).
Din tabelul nr. 4.10 se observ c Gorjpan Tg. Jiu practic un pre mai
avantajos la fin i anume 3500 lei/kg pentru S.C. Vel Pitar S.A. fa de S.C.
Spicul S.A. Bucuresti care ofer acelai material dar la 5500 lei/kg. Dar acest
avantaj de pre poate fi eleminat datorit distanei mari pn la Tg. Jiu (297
km), lucru care mrete simitor cheltuielile de transport. Desigur, putem
beneficia de acest avantaj aprovizionndu-ne cu o cantitate mai mare de
material. Deci, se desprinde ca o concluzie c in situaia aprovizionrii cu o
cantitate mai mic trebuie s apelm la furnizorul din Bucureti i numai
pentru o cantitate mai mare vom alege furnizorul mai indeprtat.
Deci, dac ne aprovizionm de la Gorjpan Tg. Jiu cu 75 t fin 650, ne
cost:
- preul cantitii aprovizionate: 75t 5300 = 397.500.000 lei
- cheltuielile de transport, datorit distanei de 594 km dus-intors
vor fi de: 594 40/100 = 238 l motorin
238 l 15.000 lei/l = 12.770.000 lei
397.500.000 + 12.770.000 = 410.270.000 lei
Deci, costul aprovizionrii de la Gorjpan Tg. Jiu va fi de 410.270.000
lei.
In cazul aprovizionrii de la S.C. Spicul S.A. Bucureti cu 50 t fin tip
650 va trebui s achitm un pre 75 t 5500 lei/kg = 412.500.000 lei. De
asemenea se vor include i cheltuielile de transport, in vederea determinrii
costului total al materialelor aprovizionate. Cheltuielile de transport in
Bucureti sunt de 360.000 lei, datorit distanei de 60 km, consumul de
motorin de 24l i preul pe litru de motorin de 15000 lei (24 15000).
Cumulnd cele dou costuri se va obine costul total al materialelor
aprovizionate: 412.500.000 + 360000 = 412.860.000 lei.
Comparnd cele dou costuri (furnizorul din Tg. Jiu i cel din Bucureti
) se va alege pe cel din Tg. Jiu deoarece costul aprovizionrii de la el este de
numai 410.270.000 lei fa de 412.860.000 lei pltind de la Spicul Bucureti,
ceea ce inseamn o economie de 2.590.000 lei.

104
In cazul in care cantitatea necesar de aprovizionat este mult mai mic
i anume de 50 t fin tip 650, alta va fi situaia.
- pentru Gorjpan Tg. Jiu:
preul materialului va fi de: 50 t 5300 lei/kg = 265.000.000 lei
chetluielile de transport vor fi de 12.770.000 lei.
Total cheltuieli de aprovizionare: 265.000.000 + 12.770.000 = 277.770.000 lei
- pentru Spicul Bucureti:
preul materialului va fi de: 50 t 5500 lei/kg = 275.000.000 lei
chetluielile de transport vor fi de 360.000 lei.
Total cheltuieli de aprovizionare: 275.000.000 + 360.000 = 275.360.000 lei
Rezult c la o cantitate mai mic de material se prefer aprovizionarea
de la S.C. Spicul S.A. Bucureti, costul aprovizionrii fiind de 275.360.000
lei fa de S.C. Gorjpan S.A. Tg. Jiu de 277.770.000 lei. Acest lucru
determin o economie de 2.410.000 lei.
c) Exist situaii cnd este necesar evitarea furnizorului direct. Se
presupune situaia cnd un agent economic privat, dispune de 5 t fin tip 000
la un pre de 6000 lei/kg, datorit existenei materialului in stoc de mai mult
timp. Pe parcursul acestei perioade de stocare preul la fabrica productoare a
fost majorat ajungnd la 6500 lei/kg. Deci, S.C. Vel Pitar S.A. va prefera
achiziionarea a 5 t de la agentul economic privat unde preul este cu 500
lei/kg mai mic dect la productor.
Costul total pentru achiziionarea a 5 t fin tip 000 de la agentul
economic privat este de:
50000 kg 6000 lei/kg = 300.000.000 lei
Costul pentru achiziionarea aceleiai cantiti de la productor este de:
50000 kg 6500 lei/kg = 325.000.000 lei
Deci S.C. Vel Pitar S.A. ar realiza o economie de 25.000.000 lei.
In aceast situaie, s-a considerat c productorul i agentul economic
privat se afl in aceeai localitate, deci cheltuielile de transport sunt egale,
neinfluennd decizia de alegere a furnizorului.
Prin efectuarea in permanen a unor studii de pia exist
posibilitatea gsirii unor furnizori ce ofer cele mai avantajoase condiii la
creterea competitivitii firmei pe pia. De o mare importan este
desfurarea negocierilor cu partenerii, de rezultatele acestei aciuni
depinznd eficiena viitoare a S.C. Vel Pitar S.A.. Scopul principal ce trebuie
urmrit este incheierea de contracte economice cu furnizorii, care s prevad
plata unor penaliti ridicate, in cazul nerespectrii de ctre acetia a
obligaiilor asumate (livrarea resurselor in cantitatea, calitatea i la termenul
stabilit).
Aceast msur ar avea ca efect pozitiv i diminuarea intrzierilor in
aprovizionarea ca urmare a incapacitii furnizorilor de a onora comenzile.
Eliminarea acestor intrzieri s-ar mai putea realiza i prin imbuntirea
activitii de transport, a planificrii acesteia astfel inct s se duc la timp in

105
depozit toate resursele materiale necesare desfurrii procesului de
producie. Se urmrete trasarea unui grafic pentru fiecare mijloc de transport
in vederea indeplinirii programului stabilit.
Pentru imbuntirea activitii depozitelor se pot lua msuri de:
a. reaezarea materialelorin depozite pentru o folosire ct mai eficient a
spaiilor existente;
b. dotarea depozitelor cu mijloace mecanizate pentru eliminarea muncii
fizice i grele i pentru creterea operativitii activitilor de incrcare-
descrcare.
c. asigurarea unei evidene corecte in documentele specifice pentru a asigura
o informare rapid i real asupra situaiei existente.
Pentru creterea eficienei activitii de aprovizionare este necesar
folosirea unor sisteme electronice de calcul, deci informatizarea acesteia.
Aceast msur ar conduce la obinerea unor informaii rapide i corecte in
ceea ce privete:
necesarul de materii prime i materiale pentru fiecare secie;
situaia din depozite;
la fundamentarea mai bun a necesarului de aprovizionat (Na).
Testarea credibilitii furnizorilor
Este un criteriu foarte important in selecia furnizorilor, evideniind
sigurana oferit de acetia in conlucrarea ulterioar. Testarea d posibilitatea
diminurii riscului in afaceri. Elementul principal care asigur credibilitatea
este solvabilitatea financiar, adic capacitatea firmei de a face fa tuturor
angajamentelor pe baza ansamblului resurselor ce formeaz patrimoniul.
Pentru a avea o imagine global asupra unui agent economic, se
calculeaz indicele de bonitate (de solvabilitate). In calculul acestui indice se
folosete un sistem de notare de la 1 la 6 (nota maxim fiind nota 1, care
semnific o incredere maxim in partenerul de afaceri, iar nota 6, nota
minim, care semnific situaia opus).
In continuare se prezint doi furnizori la fin tip 650: S.C. Gorjpan
S.A. Tg. Jiu i S.C. Spicul S.A. Bucureti i calculul indicelui de bonitate
pentru fiecare.

Nota acordat
Nr.
Factori de risc Furnizor Ponderea 1 2 3 4 5 6
crt.

106
Gorjpan 20 0.4
1. Modul de plat
Recomandarea
Gorjpan 25 0.5
2. privind
creditul
Evoluia Gorjpan 8 0.24
3.
afacerilor
Situaia Gorjpan 7
4. 0.14
comenzilor
Forma de Gorjpan 4 0.16
5.
organizare
Ramura de Gorjpan 4
6. 0.08
activitate
Gorjpan 4 0.08
7. Vechimea firmei
Volumul Gorjpan 3
8. 0.09
vnzrilor
Volumul
Gorjpan 4
9. vnzrilor/ 0.12
salariat
Gorjpan 2
10. Nr. salariai 0.4
Gorjpan 5 0.2
11. Capital social
Comportarea in
Gorjpan 5 0.05
12. pli
a firmei
Comportarea in
Gorjpan 5 0.1
13. pli
a clientului
Conducerea Gorjpan 4
14. 0.12
firmei
100 0.05 1.7 0.57 0.36
Total

Nota acordat
Nr.
Factori de risc Furnizor Ponderea 1 2 3 4 5 6
crt.

107
20 0.4
1. Modul de plat Spicul
20
Recomandarea
25 0.5
2. privind Spicul
25
creditul
Evoluia 8 0.24
3. Spicul
afacerilor 8
Situaia 7
4. Spicul 0.21
comenzilor 7
Forma de 4 0.16
5. Spicul
organizare 4
Ramura de 4
6. Spicul 0.12
activitate 4
4 0.08
7. Vechimea firmei Spicul
4
Volumul 3
8. Spicul 0.06
vnzrilor 3
Volumul
4
9. vnzrilor/ Spicul 0.08
4
salariat
2
10. Nr. salariai Spicul 0.6
2
5 0.2
11. Capital social Spicul
5
Comportarea in
5 0.05
12. pli Spicul
5
a firmei
Comportarea in
5 0.1
13. pli Spicul
5
a clientului
Conducerea 4
14. Spicul 0.16
firmei 4
Total
100 0.05 1.22 1.17 0.52

Indicele de bonitate pentru:


- Gorjpan Tg. Jiu = 0.05 + 1.7 + 0.57 + 0.36 = 2.68
- Spicul Bucureti = 0.05 + 1.22 + 1.17 + 0.52 = 2.96
In practic se consider c un partener notat cu 1,5 2,5 este un
partener de afaceri credibil. In exemplul anterior cel care prezint incredere
este Gorjpan Tg. Jiu pentru c are un indice de bonitate de 2.68, deci mai bun
dect Spicul Bucureti al crui indice este de 2.96.

108
SINTEZA MASURILOR DE IMBUNATATIRE PROPUSE
Tabelul nr. 4.12.
Masura de
imbuntire Efectul economic Model de calcul
propus
Imbuntirea Achiziionarea unor In condiii normale. In condiii de imbuntire
Metodologiei de cantiti mai mici de Fin tip 650
Calcul a materiale i, implicit, Na = 1606t Na = 1506t
necesarului de reducerea Valoare Na = Valoare Na =
aprovizionat prin cheltuielilor cu 11.001.100 mii lei 10.316.000 mii lei
utilizarea aprovizionarea Drojdie
metodei corecte acestora. Na = 44580 kg Na = 34696 kg
de calcul a Valoare Na = Valoare Na =
acestuia 869.310.000 lei 676.572.000 lei

Reducerea achiziiei de materiale:


- fin tip 650: 100 t
- drojdie: 9884 kg

Reducere a alocrilor bneti:


- fin tip 650: 685.000.000 lei
- drojdie: 192.738.000 lei

Dimensionarea pe Micorarea mrimii In condiii normale. In condiii de imbuntire.


criterii economice lotului de Fin tip 650 Diferena
a cantitii de aprovizionare cu 7 t n = 81 t n* = 78t -7 t
*
comandat, fin tip 650 i cu Y = 20 ori/an Y = 19 ori/an -1 ori/an
folosind modelul 144 kg drojdie. I = 18 zile I* = 19 zile 1 zi
*
economico- Aceasta a dus la o C = 11.056.560 mii lei C = 10.369.806 mii lei
matematic ce ia in diminuare a -686.754.000 lei
calcul cheltuielile cheltuielilor cu fina Drojdie
de lansare i de de 685.754.000 lei n = 1219 kg n* = 1075 kg -7 t
stocare i de 192.748.339 lei Y = 37 ori/an Y* = 32 ori/an -5 ori/an
*
la drojdie. I = 10 zile I = 11 zile 1 zi
C = 869.397.769 lei C* = 676.649.430 lei
-192.748.339 lei

Imbuntirea a. reducerea fizic a In condiii normale. In condiii de imbuntire


metodologiei de stocului la sf. anului, Ssf fin = 150 t Ssf* fin = 110.5 t
calcul a stocului ceea ce duce la Cs = 1.9 lei/t/zi Cs* = 1.9 lei/t/zi
la sfritul anului diminuarea chelt. cu Ssf drojdie = 4216 kg Ssf *drojdie = 1115 kg
Ssf02 stocarea de 75670 Cs = 0.2 lei/t/zi Cs* = 0.2 lei/t/zi
lei/zi
REDUCERE FIZICA A STOCULUI
- Fin = 39.5 t
- Drojdie = 3101 kg
REDUCEREA CHEL. CU STOCAREA

109
- Fin = 75050 lei/zi
- Drojdie = 620 lei/zi
TOTAL REDUCERE CHEL. STOCARE = 75670
lei/zi

b. accelerarea vitezei In condiii normale.In condiii de imbuntire


de rotaie cu 39.3 Fin tip 650 Diferen
*
rot/an la fin tip Vrz = 33.6 zile Vrz = 26.4 zile -7.2 zile
650 i cu 20.5 rot/an Nrz = 10.7 rot/an Nrz* = 50 rot/an 39.3
la drojdie. rot/an
Drojdie
Vrz = 34 zile Vrz* = 11.6 zile -22.4 zile
Nrz = 10.5 rot/an Nrz *= 31 rot/an 20.5 rot/an

Alegerea
furnizorilor Se alege furnizorul Furnizori:
folosind mai ANYLUM Tg. Anylum Bucureti Anylom Tg. Secuiesc
multe criterii de Secuiesc i se reduc Cost total de aprovizionare
selecie: cheltuielile cu 13.276.000 lei 13.000.000 lei
a. Cheltuielile de 276.000 lei pentru
transport pentru achiziionarea a
resursa glucoz. 1000 kg glucoz.

b. Preul de
livrare pentru Furnizori:
resursa fin tip Se alege furnizorul Gorjpan Tg. Jiu Spicul Bucureti
650; Gorjpan Tg. Jiu Cost aproviz. cu 75 t fin tip 650
pentru 410.500.000 lei 412.860.000 lei
aprovizionarea unei alegerea Gorjpan Tg. Jiu datorit diferenei de
cantiti mari i se 2.590.000 lei pentru achiziionarea a 75t fin
alege Spicul Cost aproviz. cu 50 t fin tip 650
Bucureti pentru o 277.770.000 lei 275.360.000 lei
cantitate mai mic. alegerea Spicul Bucureti datorit diferenei de
Astfel reducerea 2.410.000 lei pentru achiziionarea a 50t fin
cheltuielilor pentru
achiziionarea a 75 t
fin tip 650 de la
Gorjpan Tg. Jiu este
de 2.590.000 lei, iar
in cazul
achiziionrii a 50 t
de la Spicul
Bucureti reducerea
este de 2.410.000 lei.

c. Luarea in Furnizori:
considerare nu Se alege agentul Firma productoare Agentul economic privat

110
numai a relaiilor economic privat Costul total de aprov. a 5 t fin tip 000
tradiionale cu deoarece are fina (6500 5 t) (6000 5 t)
firma tip 000 la un pre 325.000.000 lei 300.000.000 lei
productoare din mai mic dect firma
Bucureti ci i productoare (acest
incheierea unor lucru datorit
contracte cu existenei in stoc de
agenii economici fin de-a lungul
privai mai nou unei perioade de
aprui pe pia. timp in care tona de
fin s-a scumpit la
productor)

Imbuntirea Aducerea in
activitii de depozitul S.C. Vel
transport Pitar S.A. a tuturor
resurselor necesare
procesului de
producie la timpul
stabilit.
Imbuntirea Folosirea ct mai
activitii eficient a spaiilor
depozitelor existente, eliminarea
muncii fizice grele i
creterea
operativitii
activitilor de
incrcare-
descrcare
,realizarea unei
evidene riguroase a
materialelor
existente in depozite.
Testarea Eliminarea sau Au fost supui testrii doi furnizori:
credibilitii reducerea riscului in - Gorjpan Tg. Jiu
furnizorilor prin afaceri. - Spicul Bucureti
calculul indicelui
de bonitate.

111
BIBLIOGRAFIE

1. Gh. Banu, M. Pricop: Managementul aprovizionrii i desfacerii,


Ed. Economic, Bucureti, 2001
2. Gh. Banu, M. Pricop: Managementul aprovizionrii i desfacerii.
Culegere de aplicaii, Ed. Economic,
Bucureti, 1999
3. Ghe. Crstea: Asigurarea i gestiunea resurselor
materiale, Ed. Economic, Bucureti, 2000
4. Ion Vasilescu, Investiii, Ed. Economic, Bucureti, 2001
Ion Romnu:
5. A. Ifnescu, C. Stnescu, Analiza economico-financiar, Ediia a II-a
A. Bicui: Ed. Economic, Bucureti, 1999
6. O. Nicolescu, Managementul pe baza centrelor de
I. Verboncu: profit, Ed. Tribuna Economic, Bucureti,
1998
7. O. Nicolescu, Management i eficien, Ed. Nora,
I. Verboncu: Bucureti, 1999
8. Dumitru Fundtur: Managementul resurselor materiale, Ed.
Economic, Bucureti, 1999
9. Steinmann, Schreyog: Management, Ediia a III-a, Ed. Gabler,
Wiesbaden, 1993

112