C U

R I

N S

Pag. CAPITOLUL I . 3 STRATEGIA DE APROVIZIONARE MATERIALA 1.1. 1.2. 1.3. Piaa furnizorilor -component a mediului ambiant al intreprinderii- 3 Tipuri de strategii in aprovizionarea material 5 Analiza pieei de furnizare, evaluarea i selecia furnizorilor. 10 1.3.1. Identificarea ofertelor de produse, a furnizorilor i zonarea pe grupe de importan 10 1.3.2. Alegerea materialelor, produselor. 13 1.3.3. Caracterizarea furnizorilor ca productori 15 1.3.4. Caracterizarea furnizorilor prin resursele oferite.. 17 1.3.5. Caracterizarea furnizorilor dup facilitile oferite 20 1.3.6. Caracterizarea furnizorilor prin calitatea managementului 23 1.3.7. Evaluarea i selecia furnizorilor 24 1.3.8. Testarea credibilitii furnizorilor.. 27 Elaborarea strategiei in aprovizionarea material 33

1.4.

CAPITOLUL I I. 35 PREZENTAREA GENERALA A S.C. VEL PITAR S.A. BUCURESTI 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. Date de identificare.. Scurt istoric.. Obiectul de activitate Evoluia principalilor indicatori economico-financiari in perioada 1998 2001 .. Analiza diagnostic. 35 35 36 41 58

CAPITOLUL I I I 64 ANALIZA STRATEGIEI DE APROVIZIONARE LA S.C. VEL PITAR S.A. BUCURESTI 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5. 3.6. 3.7. Organizarea in cadrul departamentului de aprovizionare. Structura material disponibil i utilizat Surse i forme de aprovizionare Dimensionarea economic a stocurilor curente Elaborarea i fundamentarea planurilor i programelor strategice de aprovionare. Alegerea i selecia furnizorilor, testarea credibilitii acestora Sinteza aspectelor negative investigate in procesul aprovizionrii materiale la nivelul anului 2001.. 64 67 72 74 80 86 89

CAPITOLUL I V 92 MASURI NECESARE A FI ADOPTATE IN VEDEREA IMBUNATATIRII APROVIZIONARII MATERIALE SI A DECIZIEI DE IDENTIFICARE SI SELECTIE A FURNIZORILOR LA S.C. VEL PITAR S.A. BUCURESTI IN ANUL 2002 4.1. 4.2. Msuri necesare a fi adoptate in vederea imbuntirii aprovizionrii materiale i a deciziei de alegere a furnizorilor92 Dimensionarea pe criterii economice a cantitii de comandat i aprovizionat utiliznd modele economico-matematice care iau in calcul cheltuielile de lansare a unei comenzi i a cheltuielilor de stocare . 98 Alegerea furnizorilor folosind mai multe criterii de selecionare. 103

4.3.

BIBLIOGRAFIE 111

CAPITOLUL I STRATEGIA DE APROVIZIONARE MATERIALA

1.1. Piaa furnizorilor component a mediului ambiant al intreprinderii Dezvoltarea unei intreprinderi, a unui sistem de producie este strict determinat de mediul ambiant in care-i desfoar activitatea. Din punct de vedere economic, mediul unei intreprinderi se poate defini i prin relaiile de pia pe care aceasta le are cu ceilali participani la realizarea activitii economice generale. Astfel, in funcie de situarea in timp fa de procesul de producie, piaa unei intreprinderi poate fi segmentat in: - piaa in aval sau piaa de desfacere; - piaa in amonte sau piaa de asigurare cu resurse. Piaa in amonte, la rndul ei se poate fragmenta in: - piaa resurselor umane; - piaa resurselor financiare; - piaa resurselor informaionale; - piaa resurselor de natur material etc. Relaiile ce apar pe piaa de asigurare cu resurse materiale (piaa furnizorilor) sunt, de regul, relaii concureniale, dei nu este exclus ca, uneori, acestea s devin relaii de alian, complementaritate sau parteneriat. Piaa in amonte, de pe poziia de cumprtor, prin oferta de resurse materiale, echipamente tehnice, potenial etc., se poate caracteriza prin: Inflaia care se manifest prin creteri ale costurilor i deci ale preurilor, fenomen ce ingreuneaz decizia de optimizare a activitii de aprovizionare; Penuria este o ameninare care se manifest din ce in ce mai mult. Acest fenomen poate s aib mai multe cauze obiective sau subiective. Obiectiv poate fi o penurie fizic, in sensul c nu exist surse fizice de aprovizionare, i o penurie economic, in sensul unui cost de obinere prohibitiv, care inhib producerea i oferta pe pia a anumitor produse. De 3

foarte multe ori, penuria poate s aib la baz cauze subiective sau chiar s fie provocat in vederea obinerii sau a meninerii unor avantaje concureniale; Creterea concurenei se regsete sub triplu aspect: al concurenei dintre consumatori, dintre productori, precum i al concurenei dintre consumatori i furnizori. In ceea ce privete concurena dintre consumatori, aceasta are tendina de cretere fiind strns dependent de fenomenul de penurie, dar i al deversificrii consumatorilor (apariia de noi consumatori). Din punct de vedere al concurenei consumator-furnizor se observ, de asemenea, tendina de cretere ce se manifest prin creterea preurilor. Aceast cretere este posibil prin creterea raportului de putere in favoarea furnizorului (prin diversificarea consumatorilor i penurie), iar, pe de alt parte, este determinat de procesele inflaioniste. Remarcm c fenomenele asemntoare se manifest i pe plan mondial ins cu mai puin virulen. Extinderea numrului de ofertani prin apariia de noi furnizori pe pia cu aceleai resurse; situaia conduce la creterea concurenei la vnzare i scderea acesteia la cumprare. Diversificarea ofertei prin apariia pe pia a unor resurse materiale noi, inlocuitoare ale celor clasice, de produse noi cu sfer de utiliti asemntoare sau mai extins fa de cele curente, cu grad de modernitate sporit i caracteristici calitative superioare. Aciunea accentueaz uzura moral a produselor, situaie care conduce la creterea procesului de complexitate i de mobilitate in aprovizionarea material in special in fazele de previziune i de derulare operativ a acestei activiti. Acest aspect determin amplificarea activitii de identificare a resurselor noi care apar pe pia, implicit a surselor de furnizare. Pentru aporvizionare, in unele cazuri, aceast situaie poate avea efect nefavorabil; aceasta pentru c diversificarea ofertei poate fi insoit de o cretere a dependenei consumatorilor fa de anumite resurse specifice i, implicit, de sursele lor de asigurare. Se apreciaz c o aprovizionare eficient se poate realiza cnd se are in vedere asigurarea de resurse standardizate, nominalizate. Restrngerea ofertei cantitative la anumite resurse materiale deficitare, cu potenial limitat, pentru care perioada de epuizare este in continu scdere, al cror cost pentru descoperire i exploatare de noi zcminte este foarte mare (deci, pentru care preul de vnzare-cumprare are tendin de cretere semnificativ). Apariia frecvent de noi furnizori, ca i dispariia unei pri dintre acetia, chiar i a unora deja existeni, fenomen care amplific gradul de incertitudine, de nesiguran in asigurarea material; situaia impune protecie prin analiza atent a fiecrui frunizor, testarea periodic a credibilitii pentru prevenirea dereglrilor sau a apariiei unor 4

disfuncionaliti in conlucrarea cu partenerii, in aprovizionarea material (asigurndu-se astfel luarea in timp util a msurilor care se impun, dup caz). Amplificarea costurilor de intrare, de transfer i de meninere pe unele piee, in special occidentale, cu repercursiuni asupra rilor cu potenialul economic mai redus, care traverseaz o perioad mai dificil in dezvoltarea lor (intre acestea situndu-se i Romnia). 1.2. Tipuri de strategii in aprovizionarea material; principii i situaii care le influeneaz Prin strategiile de aprovizionare se urmrete asigurarea unui echilibru intre necesarul de consum ale unitilor economice cu resursele materiale ce pot fi achiziionate in scopul indeplinirii obiectivelor de ansamblu ale unitatilor respective. In cadrul strategiei se evideniaz att obiectivele ct i modalitile de aciune pe termen scurt, mediu i lung. Obiective: Cele pe termen scurt urmresc acoperirea integral a necesarului de consum, cu alte cuvinte asigurarea complet i complex a cererilor de consum ale unitilor economice cu resurse de cea ma bun calitate i nu in ultimul rnd la preuri avantajoase. Cele pe termen mediu urmresc desfurarea unor activiti de cretere a profitabilitii, crearea unor avantaje in asigurarea material prin stimularea concurenei intre furnizori, derularea unor negocieri previzionate. Cele pe termen lung urmresc luarea unor decizii privind fabricarea de noi produse, renunarea la unele produse existente, retehnologizare, extinderea pieelor de desfacere etc. Obiectivul de baz: acoperirea complet i la timp a cererilor de consum ale unitilor economice cu resurse materiale ce vor fi achiziionate de la furnizori care ofer faciliti in vnzarea acestora, care prezint un grad crescut de siguran si, nu in ultimul rnd cu costuri minime de achiziie i depozitare. Din obiectivul de baz al strategiei de aprovizionare material deriv o serie de obiective secundare: formarea unor stocuri minime care s asigure acoperirea ritmic, complet i complex a cererilor pentru consum in condiiile antrenrii unor costuri minime de achiziionare, transport i depozitare a resurselor materiale; stabilirea pe structur a necesitilor reale de resurse materiale pentru consum (a cererilor reale de consum); 5

 aprovizionarea de la sursele cele mai avantajoase furnizorii cei mai economici i credibili; meninerea stocurilor efective in limitele maxime si minime prevzute, a consumurilor in limitele normale; derularea unor aciuni de conservare i pstrare in cele mai bune condiii a materialelor depozitate pe un anumit interval de timp (pe timpul depozitrii stocrii); prevenirea penuriei de resurse materiale asupra stocrii, formarea de stocuri cu micare lent sau fr micare. Modaliti de aciune in realizarea obiectivelor: intocmirea unor planuri i programe de aprovizionare prin accesul la documentaiile tehnice i economice de fabricare a produselor, de execuie a lucrrilor sau de prestare a serviciilor; analizarea prieei din amonte in vederea identificrii si selectrii a acelor furnizori care prezint un grad crescut de seriozitate i cele mai avantajoase condiii de livrare; urmrirea dinamicii stocurilor prin metodele cele mai eficiente; derularea unor aciuni de dimensionare a stocurilor cu ajutorul unor metode economico- matematice; implementarea unui sistem informaional utilizat pentru eficientizarea procesului de aprovizionare-desfacere ( sistem de urmrire, evideniere i gestionare a procesului de aprovizionae, stocare i consum de resurse materiale); asigurarea unor condiii raionale de protecie- consevare a resurselor materiale. Realizarea obiectivelor menionate mai sus asigur realizarea obiectivului general de aprovizionare material complet, la timp, cu costuri minime si cu un grad mare de certitudine. Strategia global este constituit din mai multe strategii specifice, cum urmeaz: - strategii in domeniul preurilor; - strategii pe surse de aprovizionare; - strategii pentru obinerea de oportuniti de piaa: - strategii defensive fa de furnizorii importani; - strategii de echilibru fa de furnizorii egali; - strategii de penetrare fa de furnizorii slabi; Pentru elaborarea strategiilor de aprovizionare material nu exist un model unic; aceasta datorit diversitii situaiilor particulare de la o economie la alta, de la o intreprindere la alt intreprindere, de la resurs la

resurs. Cu toate acestea, in elaborarea strategiilor trebuie avute in vedere urmoarele principii: 1. Lupta intre productor i consumator, transferat pe piaa produselor, devine o lupt intre furnizor i cumprtor, in cadrul acesteia se creeaz i dezvolt raporturile de putere, ca i tiina fructificrii avantajelor concureniale pe care le deine fiecare factor. Din acest punct de vedere se poate aprecia c raportul de putere este favorabil furnizorului sau consumatorului (cumprtorului) dac: Furnizorul: vinde pe o pia concurenial, numrul de cumprtori fiind mare aspect care ii permite libertate mare de aciune in a impune condiiile de pre, calitate, de livrare etc.; nu este forat s lupte impotriva produselor de substituie; nu este stimulat s protejeze consumatorul pentru c ponderea acestuia de reprezentare in vnzrile furnizorului este nesemnificativ; ofer un produs care, prin calitate i imagine, este ese3nial pentru nevoile consumatorului; prin aciune i costuri de transfer ridicate pune in concuren consumatorii; prezint o amentinare credibil de integrare in aval, situaie care ii va permite s impun condiiile de vnzare etc. Cumprtorul: achiziioneaz cantiti mari de produse ale furnizorului, deinnd o pondere important in cifra de afaceri a acestuia aspect care poate conduce la condiionarea comportamentului furnizorului in cauz; poate apela la ali furnizori fr costuri de transfer mari, intruct produsele sunt standardizate sau normalizate; are libertate de aciune, concurena in furnizarea produsului pe pia este puternic (numrul de furnizori este mare); manifest o ameninare credibil pentru integrare in amonte, aspect care determin furnizorii la acordarea de concesii. 2. Elaborarea strategiilor pe principiul pas cu pas, care presupune ca in fundamentarea strategiei s se stabileasc obiective i ci de aciune adaptabile din mers la noile condiii reale care apar pe piaa de furnizare. 3. Segmentarea pieei furnizorilor pe grupe strategice. Grupul strategic, concept folosit de M. Porter in modelul su, reprezint un segment de furnizori care se caracterizeaz prin atuuri i ci de 7

aciune asemntoare. Gruparea se poate face, de exemplu, dup poziia pe pia i avantajele concureniale. O asemenea grupare permite identificarea mai uoar a ameninrilor (a elementelor de putere specifice segmentului de furnizori), ca i a oportunitilor (a avantajelor consumatorului fa de segmentul de furnizori respectiv). In raport cu aceste elemente se pot stabili mai uor cile raionale de aciune eficient. 4. Identificarea lanurilor creatoare de pre, a canalelor de distribuie. Astfel se pot analiza posibilitile reale de scurtcircuitare a unor intermediari (a cror existen pe canalul de distribuie sporete artificial preul). 5. Folosirea activitilor de contramarketing care nu presupun neutralizarea aciunilor de marketing ale furnizorilor i sunt in favoarea consumatorului. Aceasta prin desfurarea unor aciuni similare de pe poziia de cumprtor; astfel se manifest rolul de factor activ pe pia al consumatorului, ceea ce inseamn c desfoar aciuni de marketing in amonte, deci, de marketingul aprovizionrii. 6. Evaluarea influenei echipelor manageriale asupra strategiilor furnizorilor; asemenea strategii se incadreaz, dup caz, in diferite stiluri de conducere care pot fi: penetrante, bazate pe cooperare sau competiie, permisive. Fa de astfel de comportamente se stabilesc aciuni in consecin. Punerea in valoare a unor asemenea elemente caracteristice asigur elaborarea unor strategii viabile de pe poziia de consumator. Respectarea principiilor de aciune i analiz conduce la elaborarea unor strategii eficiente in aprovizionarea material. In acelai scop ins se impune cunoaterea anticipat a situaiilor concrete care influenez strategiile in cumprarea de resurse materiale i echipamente tehnice i interpretarea corect a acestora; dintre acestea menionez: - disponibilitile de pe piaa de cumprare; dac cantitatea de resurs material oferit pe pia este mare, libertatea de aciune a cumprtorului este extins i invers; - numrul de furnizori; cu ct este mai mare cu att cresc i posibilitile cumprtorului de a alege mai uor pe cel care prezint cele mai avantajoase condiii de vnzare; - inelegerile intre furnizori; dac exist astfel de inelegeri, ele reduc evantaiul posibilitilor de alegere ale firmei cumprtoare; raportul de fore devine favorabil furiozorilor (dar aciunea poate fi interpretat ca neloial, acionndu-se ca atare); - costurile de intrare pe piaa de cumprare; dac sunt mari posibilitile de aciune pentru reinnoirea surselor de aprovizionare, se reduc; - costurile de ieire pentru furnizori; cu ct sunt mai ridicate pentru furnizor, cu att cumprtorul are avantaje mai mari;

- costurile de meninere pe pia dac sunt mari, libertatea de aciune este mic, situaia conducnd la retragere; - situaia financiar a furnizorilor; cu ct capacitatea de autofinanare este mai ridicat, deci fondurile proprii sunt mai importante, cu att furnizorul dispune de o mai mare libertate de aciune; totodat, el se va afla mai puin sub presiunea intreprinderii cumprtoare, iar aceasta din urm se bucur de un risc mai mic in pierderea furnizorului; - costurile de transfer; dac intreprinderea deplaseaz comenzile sale de la un furnizor la altul fr cheltuieli suplimentare, ea nu este supus costurilor de transfer. Ea este deci liber s deplaseze cererile sale acolo unde interesele sunt cel mai bine realizate; - costurile de informare pentru intreprindere; acestea includ cheltuielile care sunt antrenate pentru cercetarea, prelucrerea i analiza informaiilor asupra furnizorilor, a ofertelor acestora. Dac costul cercetrilor pentru descoperirea de noi furnizori mai accesibili sunt prea ridicate, deci greu de suportat, libertatea de aciune a firmei este limitat sau frnat; - capacitatea financiar a cumprtorului; cu ct fondurile proprii (i deci, capacitatea de autofinanare) sunt mai ridicate, cu att intreprinderea este mai liber in a alege mai multe soluii: de independen, de transfer sau de integrare; Prin interpretarea corect a acestor situaii, caracteristice pieei de furnizare-aprovizionare, se poate concepe o strategie de cumprare adecvat, care ia in considerare reaciile ipotetice ale adversarilor (furnizori sau cumprtori concureni, dup caz). Neluarea in seam a unor asemenea situaii, ca i nerespectarea principiilor de aciune i analiz in elaborarea strategiilor in aprovizionarea material, poate conduce ulterior la formarea sentimentului de insatisfacie in cumprarea de resurse. Concret factorii care pot determina un asemenea fenomen i care, implicit, influeneaz decizia de cumprare sunt: a) asocierea prea uoar la condiiile impuse de furnizor; se confund cumprarea cu aprovizionarea . Aceastea determin confuzii relaionale in lan ca, de pild, elaborarea contractului in paralel cu execuia imediat a acestuia; ori, se tie c nu intotdeauna rezultatele executrii deciziei de cumprare sunt conforme cu ateptrile, cu ceea ce s-a prevzut la inceperea tratativelor. Aceasta inseamn c fiecare moment de aciune (de exemplu, cumprare) al aprovizionrii trebuie tratat distinct i in conexiune cu urmtorul component al acestui proces; b) deciziile de cumprare se iau in virtutea unor relaii amicale, reflectnd raporturi de colaborare intre parteneri; deseori situaia nu exprim interesele intreprinderii, innd cont de scopul acesteia i de potitica de cumprare stabilit. De pild, se cedeaz uor la unele elemente de interes (pre, ambalaj, ritm de livrare, cost de transport) pentru a menine, in 9

continuare, relaii cu un furnizor tradiional, care ar fi manifestat, in anumite perioade, inelegere fa de cumprtor; nu sunt cunoscute intotdeauna obiectivele cumprrii, din care cauz tratativele se poart fr orizont definit; ca urmare, nu se tie cnd i ct s se cedeze, cnd i ct s se cear in schimb. c) nu este stabilit din timp, pentru a fi utilizat in negocieri, orientarea comercial a intreprinderii, prioritile pe care consiliul de administraie le prefigureaz, scopul activitii de cumprare a resurselor in prioada care urmeaz; de exemplu, trebuie s se tie din timp dac achiziionarea acestor resurse va mai continua i in viitor, sau dac, urmarea unor mutaii in nomenclatorul de produse, nu se va trece, in parte, la achiziionarea de noi tipuri de resurse, dac, in funcie de conjunctura de pe pia i de raportul cerere-ofert, nu trebuie solicitate noi reduceri de pre sau alte avantaje comerciale; d) nu se iau intotdeauna in considerare efectele pe care concurena le pune in eviden i care pot influena, uneori pe termen lung, eficiena in cumprare, profitul inreprinztorului cumprtor; e) subsistemul care indeplinete funcia de cumprare nu are stabilit, totdeauna, un concept clar de aciune, metodele cele mai adecvate pentru a le opune partenerilor de tratative, pentru a realiza relaii comerciale de durat, cu un profit ct mai mare i constant. 1.3. Analiza pieei de furnizare; evaluarea i selecia furnizorilor 1.3.1. Identificarea ofertelor de produse, a furnizorilor i zonarea pe grupe de importan a acestora Prima faz presupune o grupare a resurselor necesare intreprinderii care urmeaz a fi aprovizionare (deci, care au fost incluse in nomenclatorul de aprovizionat). Necesitatea gruprii este determinat in principal de impactul pe care il au resursele materiale pentru activitatea general a intreprinderii cu deosebire pentru cea de baz. Gruparea resurselor materiale se poate face dup mai multe criterii, intre care prezint interes mai mare urmtoarele: - importana pentru activitatea economic a consumatorului; - importana cantitativ; - importana pieei de pe care se asigur; - importana strategic pentru activitatea consumatorului. Gruparea dup importana economic sau cantitativ se poate face dup principiul pus in eviden de Pareto conform cruia 20% din numrul de resurse deine o pondere de 80% in cheltuielile cu materiile prime din costul 10

de producie al intreprinderii consumatoare sau dup principiul ABC. Dup importana pieei de pe care se asigur, resursele materiale se pot grupa in: critice (specifice, care se asigur de pe o pia de monopol sau monopson) i necritice cele standardizate, de uz general sau care se asigur de pe o pia concurenial cu mare potenial. Dac se are in vedere importana strategic, resursele materiale se pot grupa in: vitale, de importan foarte mare, medie, mic i neimportante. Pentru efectuarea unor analize mai complexe, este necesar gruparea resurselor materiale dup cte dou criterii luate impreun; astfel, gruparea dup importana economic i cea cantitativ se prezint conform tabelului nr.1.1. Tabel nr.1.1. IMPORTANTA ECONOMICA Importana cantitativ A B C A I II III B II III IV C III IV V

Clasificarea din tabelul nr.1 permite evidenierea a patru grupe de importan a resurselor materiale: vitale I (A-A); importante II i III (A-B, BC, A-C); de importan mic IV (B-C); neimportante V(C-C). Dac se are in vedere importana economic i importana pieei de pe care se asigur (care exprim i riscul in aprovizionare), resursele materiale se grupeaz in trei grupe de importan: mare, medie, mic (tabel nr.1.2.). Prin aceste grupe se exprim i caracterul resurselor pentru consumator, ca fiind: strategice (vitale) A, riscante B, necritice C. Tabel nr.1.2. IMPORTANTA PIETEI Importana economic mare medie mic mare A A B medie A B C mic B C C

Pentru analiza de pia intr in atenie resursele din zona A i B, avnd in vedere impactul asupra costurilor i riscul asigurrii de pe pia.

11

A doua faz se refer la analiza pieei furnizorilor, astfel se precizeaz caracteristicile pieei de furnizare, respectiv a furnizorilor pentru care se vor prezenta unele elemente specifice. In cadrul acestei faze o prim aciune are in vedere investigarea, prospectarea pieei de furnizare pentru a constata in ce msur resursele materiale necesare intreprinderii sunt oferite pentru vnzare i care sunt potenialii furnizori; in acest scop se consult cataloage comerciale, prospecte, pliante, oferte de vnzare primite pe diferite canale de la ofertani sau existente la Bursele de mrfuri, se emit cereri de ofert etc. Pe aceast baz se va face selecia resurselor in raport cu necesitile consumatorului, avnd in vedere zonarea pe grupe de importan a acestora (realizat in etapa anterioar). Prin alegerea resurselor oferite de pia se face i o prim selecie a potenialilor furnizori care vor intra in analiz i apreciere. Analiza se realizeaz difereniat pe categorii de furnizori, in funcie de elementele care ii departajeaz. Ca urmare, anticipat, se face o grupare a acestora dup anumite criterii: importana furnizorilor pe pia; ponderea acestora in furnizarea resurselor materiale necesare consumatorului; concordana dintre interesele funizorului cu cele ale consumatorului pe o anumit perioad. Gruparea in raport cu primele dou criterii se poate face dup aceeai lege a lui Pareto (20/80) tabelul nr. 1.3. Tabel nr. 1.3. Zona Pondere numeric (%) Pondere valoric (%) A B C 20 30 50 80 15 5

Pentru analiz se rein furnizorii din zonele A i B, cu accent pe cei din zona B fa de care raporturile de putere sunt favorabile consumatorului sau echilibrate. Cei din zona A pot deine poziia de monopol sau oligopol, caz in care concurena in ofert este redus sau nul. Gruparea in funcie de concordana intre interesele furnizorilor i cele ale consumatorului are ca scop identificarea acelora cu care se pot iniia aciuni de colaborare (de afaceri) eficiente pentru ambele pri sau se descoper posibilitile de conlucrare in viitor. Indiferent de modalitatea de grupare, furnizorii poteniali se pot caracteriza i aprecia prin: - calitatea de productor de resurse; 12

- resursele oferite pe pia; - condiiile de livrare i facilitile oferite la furnizarea de produse (de pre, calitate, de garanie, de decontri financiare etc.) - calitatea managementului. Aprecierea, din aceste puncte de vedere ale furnizorilor, urmeaz a se face dup un studiu anterior al pieei de resurse materiale in raport cu natura i structura celor identificate ca necesare pentru consumatori; aceasta pentru a selecta, intr-o prim faz, resursele care rspund in cea mai mare msur intereselor consumatorilor. 1.3.2. Alegerea materialelor i produselor In general, alegerea materialelor i produselor este o activitate care se completeaz cu criteriile de selectare. Decizia aparine in general consumatorului. Are la baz o analiz complet pe baza mai multor criterii: - sfera utilitii; - gradul in care rspunde caracteristicilor cererii: - capacitate; - parametrii specifici; - marca; - confort; - grad de modernitate; - garanii; - service acordat etc. Criteriile cele mai importante sunt cele cu privire la pre i calitate. Pentru a ilustra modul in care un consumator efectueaz alegerea sa intre diferite produse concurente, substituibile, pentru a-i maximiza eficiena rezultatelor pe care trebuie s le obin prin utilizarea lor, presupun urmtorul exemplu: mai multe intreprinderi ii propun s cumpere un material care este oferit la preuri diferite i in caliti diferite, dar substituente. Se are in vedere faptul c, intre preul materialului i calitatea lui, este o legtur direct, de influen reciproc (figura nr.1), chiar dac in formarea preului unui material mai intervin i factori conjuncturali. Calitate C B A 13

0 Figura nr.1

Pre

Din analiza figurii, reiese c preul scade mai puternic i mai rapid in raport cu diminuarea calitii materialului. Din cele trei materiale (A,B,C), primul este de calitatea cea mai slab dar i la preul cel mai mic, in timp ce la celelalte dou, preul crete, in raport relativ direct, cu creterea calitii materialelor oferite spre vnzare. Fa de situaia prezzut in figura nr.1, cumprtorul- consumator poate adopta una din urmtoarele situaii: a) Consumatorul poate opta pentru A: calitate modest i la un pre mic. In aceste condiii pe baza bugetului de care dispune va achiziiona o cantitate mai mare din A cu ajutorul creia va rspunde cerinelor consumatorilor. Nivelul calitativ redus va influena calitatea produselor pe care le va fabrica i, implicit, profitul. b) Consumatorul poate opta pentru C: calitatea i preul sunt ridicate. In limitele bugetului se vor achiziiona cantiti mai mici din C. Va produce puin, dar la o calitate mai inalt. c) Consumatorul poate opta pentru combinarea celor dou elemente, calitatepre, astfel inct cantitatea achiziionat s-i fie favorabil. La realizarea acestei aciuni, o influen semnificativ o are piaa, concurena, disponibilitatea de resurse materiale, relaiile cu furnizorii, evoluia consumului din punct de vedere tehnic i tehnologic, interesele consumatorului insui (dac va mai continua structura produciei etc.), situaia financiar, nivelul stocurilor .a. In acelai timp, consumatorul poate manifesta anumite preferine fa de design, fiabilitate, culoare, modernitate i alte caracteristici. Presupun patru produse substituente care se deosebesc, din punct de vedere al calitii, prin dou caracteristici: estetic i rezisten. Raportul dintre cele dou caracteristici pentru cele patru produse se prezint in figura nr.2. Estetica A B a b c d dd d Figura nr.2 D Rezistena C

14

Dac un client potenial este sesnibil la estetic el se va interesa mai inti de produsul A dect de produsul B; dac va fi interesat in principal de rezisten, atunci se va interesa mai inti de produsul D. ntre cele dou caracteristici ale celor patru produse este un cmp mare de alegere, in care se pot plasa soluiile cumprtorului, care sunt limitate de linia care unete punctele a, b, c, d i care se numete frontiera de eficien. O anumit poziie a consumatorului in raport cu cele dou criterii poart denumirea de echilibrul consumatorului. In teoria tradiional se presupune c consumatorul poate s-i exprime preferinele sau indiferena cu privire la combinarea caracteristicilor produselor, aceasta pentru c se poate stabili un cost marginal de substituire intre caracteristici denumit i cost schimb intre atribute sau caracteristici. 1.3.3. Caracterizarea furnizorilor ca productori Se realizeaz pe baza: a) capacittii tenice de proiectare i concepie; b) curba de experien; d) poziia pe pia pe care o ocup; a) capacitatea tehnic de proiectare i concepie: Arat modul in care firmele furnizoare se orienteaz spre modernizarea produselor i tehnologiilor. Se ine seama de gradul de modernitate al dotrii tehnice i de tehnologiile utilizate. Se analizeaz gradul de innoire a produselor. Se consider c prezint garanie acele firme care aloc sume importante din venituri pentru modernizarea tehnologiilor i care sunt preocupate de perfecionarea produselor sau materialelor pe care le produc. Orientarea unei pri din profit pentru aceast activitate reprezint o garanie privind funcionarea in viitor a firmei in condiii de eficien. b) curba de experien: Evideniaz intr-o form grafic relaia ce exist intre nivelul costului de fabricaie i cantitatea de produse ce umeaz a fi obinut => pe msura creterii cantitii de produse se acumuleaz o anumit experien in fabricaie care determin o scdere a costului. Preul (costul)

15

Volum producie Figura nr.3 Datele pentru eprimarea grafic a curbei de experien se stabilesc cu ajutorul relaiei: PI = P0 QI , In care: PI = preul (costul) pentru producia QI; P0 = preul (costul) primei pri de produs obinut; = coeficient de scdere a preului pe msura creterii produciei fabricate. Evoluia curbei prezint interes pentru aprovizionarea consumatorului care poate astfel sesiza corelaia dintre reducerea preului resursei i cea a costului de obinere a acesteia la productor-furnizor. Practic, se pot identifica trei situaii: ecartul dintre cost i pre rmne constant (figura nr. 4) escartul dintre pre i cost prezint tendin de cretere (la inceput, este posibil vnzarea chiar in pierdere pre sub costul de producie cazul practicrii preurilor de penetrare pe pi) figura nr.5. Pre (cost) Pre (cost)

P C 0 Volum producie Figura nr.4 Pre (cost) 0 Volum producie Figura nr.5 C

P C

16

0 Volum producie Figura nr.6 escartul dintre pre i cost prezint tendina de scdere (figura nr.6) Asemenea analize sunt mai greu de realizat de ctre consumatori din lipsa unor date certe; acetia pot folosi date statistice privind preul practicat de furnizor. In cazul unor relaii de parteneriat, datele pot fi puse la dispoziie chiar de furnizor. Prin asemenea analiz, consumatorul poate estima preul previzibil pe care furnizorul este dispus s-l ofere in funcie de experiena sa de producie. c) poziia pe pia a furnizorului: Poate fi analizat in funcie (figura nr.1.4.) de segmentul de pia deinut de firm poate varia foarte mult, avnd in vedere concurena produselor similare; avantajul concurenial al furnizorului este, in general, dependent de calitatea produsului oferit. Tabel nr. 1.4. SEGMENTUL DE PIATA OCUPAT mic Avantajul concurenial mic mediu mare Intre cele dou limite pot exista furnizori cu aciune agresiv cracterizai prin avantaj concurenial mare, limitat din punct de vedere al segmentului de pia. 1.3.4. Caracterizarea furnizorilor din punct de vedere al resurselor oferite Caracteristicile resurselor materiale oferite influeneaz: nivelul calitativ al produselor (i avantajul concurenial); nivelul costului produsului realizat de ctre cumprtori. Resursele oferite de furnizori se apreciaz in funcie de: mediu mare

17

a) Specificitatea resurselor: influeneaz complexitatea procesului de aprovizionare. Resursele oferite de furnizori pot fi: specializate i standardizate sau de uz general. Cele specializate sunt cerute de un numr mic de consumatori (pia limitat), iar condiiile de livrare, de cele mai multe ori, sunt impuse de furnizor avnd in vedere: - numrul sczut al furnizorilor pentru aceste resurse; - caracterul strict al sectorului in care are loc consumul => pentru a se aproviziona din alte surse cheltuielile sunt mai mari i gradul de incertitudine mai mare in derularea procesului de aprovizionare. Cele standardizate sau de uz general sunt oferite de un numr mai mare de furnizori ceea ce presupune o concuren in rndul furnizorilor, piaa fiind mai larg =>numr mare de consumatori. Astfel, consumatorii au posibilitatea de a selecta furnizorii, de a alege acele surse care prezint un avantaj mai mare. Pentru ambele categorii de resurse trebuie luate in considerare posibilitile de substituire (inlocuire) = ofer un spaiu de aciune mai mare pentru cumprtori => va obliga furnizorii s accepte unele condiii de livrare sau s ofere avantaje consumatorilor. b) Ciclul de via al resursei: este foarte important pentru furnizor deoarece condiiile de livrare impuse de acesta trebuie s fie in concordan cu faza ciclului de via in care se gsete resursa (lansare, dezvoltare, maturitate, declin): LANSARE = furnizorul urmrete satisfacerea preteniilor unui numr ct mai mare de consumatori i accept sugestiile consumatorilor sau observaiile preluate din studiile de marketing. Furnizorul are nevoie de resurse financiare mari i este tentat s pretind preuri mari pentru produsul sau resursa nou. In aceast faz nu se acord faciliti dat fiind avantajul concurenial al noii resurse. DEZVOLTARE = resursa sau produsul ii definitiveaz calitile care unt recunoscute de ctre consumatori. Se accept sugestiile consumatorilor i, datorit cheltuielilor mari, preurile rmn la un nivel ridicat. In aceast faz se acord faciliti la vnzarea resurselor. MATURITATE = se asigur un volum mare al vnzrilor, preurile capt stabilitate. In aceast faz se vor lua in considerare exigenele consumatorilor, pot fi acordate reduceri de pre. DECLIN = furnizourl are cheltuieli mari pentru meninerea poziiei pe pia a resursei i pentru lansarea unei noi resurse. 18

Pentru consumator, resursa aflat in aceasta faz, chiar dac se procur la un pre redus, nu poate constitui un punct de sprijin pentru c in scurt timp aceasta va fi eliminat de pe pia datorit apariiei unei alte resurse sau produs. Consumatorul are avantaje in faza de maturitate i de declin a resursei, dar pe o perioad scurt de timp. c) Poziia pe pia a resursei: se analizeaz in funcie de dinamic pieei i de segmentul de pia pe care-l ocup furnizorul. In literatura de specialitate se definesc patru poziii ale unei resurse (dilem, vedet, vac de lapte, piatra de moar), prezentate in figura nr.7. Dinamica pieei Vedeta - autofinanare - profit mediu Vaca de lapte - generator de lichiditi - profit mare Dilema - absoarbe lichiditi - profit moderat Piatra de moar - slab generator de lichiditi - profit sczut

Mare

Cota (segmentul) de pia Figura nr.7

mic

Poziia DILEMA este ocupat de o resurs care se caracterizeaz prin noutate i care se distribuir pe un segment limitat. Evoluia acestei resurse, att pentru furnizor, ct i pentru consumator este necunoscut datorit segmentului de pia mic pe care se gsete, in condiiile schimbrii condiiilor de pia. Poziia VEDETA este ocupat de o resurs aflat in faza de dezvoltare, piaa este in cretere => furnizorul incepe s capete incredere oferind condiii de vnzare consumatorilor pentru a se consuma cantiti ct mai mari. Consumatorul se va convinge de calitatea resursei, va avea tendina si extind consumul i va obine ct mai mari avantaje la cumprare. Poziia VACA DE LAPTE poziia resursei celei mai avantajoase, este ocupata de resursa aflata in faza de maturitate. 19

Furnizorul i cumprtorul au o politic stabil => furnizorul este tentat s ofere faciliti, iar consumatorul impune condiii din ce in ce mai avantajoase pentru a o cumpra. Poziia PIATRA DE MOARA este ocupata de resursa aflat in faza de declin => profitul furnizorului scade, se acord reduceri de pre pentru epuizarea stocurilor, se acord faciliti pentru meninerea volumului vnzrilor la un nivel care s asigure profitul. 1.3.5. Caracterizarea furnizorilor dup facilitile oferite: Pot fi acordate faciliti in politica de: 1) Distribuie 2) Service dup vnzare 3) Preuri 4) Decontare sau plat acceptat de cumprtor. 1) Faciliti in politica de distribuie: Distribuia reprezint totalitatea activitilor prin care se asigur trecerea resurselor sau produselor de la productor sau furnizor la consumator. Pentru realizarea ei se utilizeaz punctele de distribuie, canalele de distribuie i reelele de distribuie. Existena unei reele de distribuie presupune un avantaj att pentru furnizor pentru c poate acoperi un segment mai mare de pia, ct i pentru cumprtor pentru c se poate aproviziona de la distane mai mici, deci cheltuielile de transport, respectiv de aprovizionare sunt mai mici. O reea de distribuie dezvoltat poate determina meninerea poziiei pe pia a furnizorului, cunoaterea lui de un numr mai mare de cumprtori i d garania unei stabiliti in ceea ce privete livrarea produselor. Consumatorul poate s se aprovizioneze in cantiti variabile, reducndu-i volumul de stocuri i, astfel, antrennd un capital mai redus in procesul de aprovizionare. 2) Faciliti in politica de service dup vnzare: Dac service-ul din timpul vnzrii constituie o obligaie pentru furnizor, service-ul dup vnzare poate reprezenta un interes pentru consumator. Acesta achiziioneaz produse sau resurse pentru a utiliza i a obine profit de pe urma produselor pe care le realizeaz. Service-ul dup vnzare este reprezentat de activiti de transport, de asisten tehnic, de efectuare a unor aciuni de condiionare sau pregtire in funcie de cerinele consumatorilor. Service-ul dup vnzare este insoit i de un sistem complex de garanii. Prin aceast politic furnizorul demonstreaz grija pe care o are pentru ca produsul s ofere cele mai mari satisfacii consumatorului, iar acesta s poat obine rezultate scontate, anticipate prin utilizarea resursei. 20

Politica de service determin creterea increderii consumatorilor in furnizorul de resurse i conduce prin incheierea unor inelegeri de lung durat. Se asigur certitudine in aprovizionare, siguran in livrare-desfacere, lrgirea segmentului de pia pe care se va utiliza resursa. 3) Faciliti in politica de preuri: Politica de preuri este definit in contextul strategiei de vnzare elaborat de furnizor. Dac furnizorul elaboreaz o strategie prin care rumrete un profit pe termen lung, politica de preuri va urmri satisfacerea preteniilor consumatorilor i stimularea acestora in achiziionarea unor cantiti mai mari. Pentru definitivarea politicii de preuri trebuie cunoscute cererea i oferta de produse sau resurse i trebuie studiat nivelul de interese, nivelul calitativ al resursei oferite, modul de desfurare al negocierilor i alte elemente pe baza crora furnizorul poate orienta consumatorii. Preurile apreciate la vnzarea produselor i care se inscriu in contractele de livrare pot fi: Preul fix: Preul fix rmne neschimbat o perioad de timp convenit de ctre prile contractante, iar la expirarea perioadei se poate recalcula sau se poate realiza o inelegere. Pentru consumator ofer posibilitatea elaborrii unor strategii de cumprare bine fundamentate. Pentru furnizor preul fix poate reprezenta o pierdere datorit scderii profitului atunci cnd preul nu se modific. Preul renegociabil: Preul renegociabil inregistreaz schimbri datorit condiiilor in care se realizeaz vnzarea sau cumprarea resursei. Aceste condiii pot fi definite prin: - condiii de desfurare a procesului de producie la furnizor; - modificarea nivelului calitativ al resursei; - schimbarea condiiilor de comercializare a produsului, a condiiilor de pia. Renegocierea preului poate avrea loc cu ocazia formulrii fiecrei comenzi. Preul indexat: Preul indexat, in practic, se stabilete prin inelegerea intre furnizor i consumator, in condiiile inregistrrii unui indicator de inflaie mare. Astfel, consumatorul accept ca preul s fie in valut i achitat in moneda naional la cursul zilei.

21

Pentru consumator apar probleme cu privire la planificarea cheltuielilor de aprovizionare i la meninerea profitului pentru produsele la care se utilizeaz resursa. Pentru furnizor preul indexat reprezint un avantaj pentru c se elimin pierderile determinate de inflaie. In practic se utilizeaz noiunea de pre sntos sau pre logic. Cel sntos este preul ateptat de consumator in raport cu utilitatea resursei, este preul care asigur raportul cel mai favorabil valoare-calitate. Cel logic este preul ateptat de consumator in raport cu condiiile existente la un moment dat, condiii definite prin: - raportul dinte cererea i oferta la resursele respective; - nivelul inflaiei; - sau innd cont de alte elemente: concurena produselor aduse din exterior sau apariia unei nor resurse. In politica de preuri aplicat de furnizor se poate utiliza RABATUL. Acesta poate fi: rabat pentru intreaga activitate, ce presupune acordarea unor reduceri de pre atunci cnd se achiziioneaz sau cumpr o cantitate de resurse care se situeaz peste limita minim de vnzare. Rabat progresiv, ce presupune majorarea reducerilor de pre pe msura creterii cantitii achiziionate. Furnizorul stabilete un plafon cantitativ pentru care aplic preuri standard, iar pentru cantitile cumprate peste acest plafon minim se acord reduceri din ce in ce mai mari. In contractele de aprovizionare-desfacere pot fi stabilite BONIFICATII, care reprezint reduceri de preuri stabilite de ctre furnizori in funcie de modul de efectuare a plii: - cnd plata se realizeaz conform contractului, poate fi 0. - cnd plata se face rapid, poate reprezenta un procent substanial; - cnd plata se face cu anticipaii, poate fi mare. 4) Faciliti in potitica de decontare: In general, unitatea cumprtoare urmrete in negociere s obin un termen ct mai mare pentru realizarea plii mrfurilor cumprate. Perioada de creditare a cumprtorului de ctre furnizor reprezint perioada care se inregistreaz de la preluarea mrfii i pn la achitarea acesteia. Acordarea creditului i urmrirea duratei de creditare sunt in strns legtur cu obiectivele urmrite de ctre furnizor. De aceea, cumprtorul trebuie s cunoasc inainte de negociere: - dac aciunea de creditare este constant pentru furnizor; - care este scopul creditrii; - ce ateapt furnizorul de la cumprtor pentru acordarea creditului; 22

- care este plafonul maxim de creditare; - care este durata medie de creditare; - care sunt condiiile sau criteriile pe care le ia in consideraie furnizorul pentru acordarea creditului (sistemul de garanii). Intervalele mai lungi de plat asigur condiii avantajoase consumatorilor i determin o cretere a vnzrilor pentru furnizor. 1.3.6. Caracterizarea furnizorului prin calitatea managementului specific In aprecierea furnizorilor, calitatea managementului reprezint o caracteristic de seam, tiind c un management performant asigur obinerea unui profit ridicat i pe o perioad indelungat de timp. Caracterizarea managementului firmei are la baz urmtoarele elemente: a) Capacitatea de utilizare eficient a resursei proprii, ce poate fi apreciat innd cont de : evoluia preurilor: furnizorul este interesat in producerea unor cantiti ct mai mari de produse i de imbuntirea calitii acestora; imbuntirea calitii poate fi insoit i de modificarea preului de vnzare, dar meninerea preului de vnzare de ctre furnizori, chiar dac calitatea se imbuntete, poate constitui o dovad a potenialului economic puternic al furnizorilor, fiind i o garanie c ii poate indeplini obligaiile. nivelul productivittii muncii: o evoluie continu a productivitii muncii la furnizor ilustreaz putere economic. Apare certitudinea c furnizorul e demn de incredere i de pot incheia relaii de lung durat. potenialul financiar: caracterizeaz in mod direct capacitatea furnizorilor de a face fa plilor pentru procurarea materialelor i a utilizrii lor in scopul desfurrii procesului de producie. Potenialul financiar puternic determin furnizorul s acorde unele faciliti: intervale mai mari de plat, scutiri de penalitti atunci cnd au loc intrzieri. b) Capacitatea de a inelege i rezolva probleme de aprovizionare ale clienilor: orice furnizor este interesat in crearea i meninerea unui cerc ct mai mare de consumatori. Ci de aciune: acordarea unor faciliti la plat: intervale mai mari de efectuare a plii, nivelul sau scutirea de penaliti. livrarea in avans la cererea consumatorilor a loturilor de materiale i produse: in aceste condiii, furnizorul poate s accepte livrrile in avans fat de termenele prevzute, manifes, nivelul sau scutirea de penaliti. livrarea in avans la cererea consumatorilor a loturilor de materiale i produse: in aceste condiii, furnizorul poate s accepte livrrile in avans

23

fat de termenele prevzute, manifestnd inelegere fa de situaia special. reprogramarea livrrilor la cererea consumatorilo: renunarea la termenii prevzui i corectarea acestora in funcie de nevoile consumatorilor. Manifestarea inelegerii din partea furnizorilor reprezint un element de referin pentru client care va opta pentru furnizorul care e capabil s-i satisfac cerinele. incetarea livrrilor fr aplicarea de penalitti: in procesul de producie la consumator pot aprea situaii care conduc la formarea de stocuri materiale peste limitele normale. Pentru a nu intmpina dificulti financiare se sisteaza livrrile. Dac furnizorul accept fr s fac penalizri, atunci consumatorul va urmrii s se aprovizioneze de la acesta. c) Natura i calitatea relatiilor intreprinse in raport cu clienii: prin urmtoarele aspecte: asigurarea unor condiii favorabile, a unei ambiane plcute de desfurare a negocierilor; implic creterea interesului i demonstrarea seriozitii. preocuparea pentru asigurarea unor relaii amiabile furnizor-client; implic contracte pe termen lung. manifestarea dorinei de simplificare a procesului de negociere: enunarea scopului i a facilitilor oferite. manifestarea corectitudinii in indeplinirea obligaiilor asumate, adic respectarea cantitii livrate, termenelor de livrare, calitii etc. tratarea cu atenie a tuturor problemelor consumatorului; dovedete seriozitate. manifestarea dorinei de conlucrare permanent cu partenerii de afaceri: propuneri de asociere, de cooperare la realizarea unor produse/servicii. evitarea aplicrii unor restricii chiar dac livrarea se desfoar in condiii de monopol. Restricii: cantitate mic de livrare, modificarea preului, condiiile de plat. 1.3.7. Evaluarea i selecia furnizorilor Aciunea are la baz studiul datelor i informaiilor principale prin care se poate face caracterizarea fiecrui furnizor (date care se inregistreaz in cartoteci speciale deschise pe furnizor i care vor reprezenta documentaia iniial de informare). Pe baza datelor i informaiilor culese se asigur o apreciere comparativ care clasific fiecare furnizor dup un procentaj (sau o notare) atribuit in funcie de importana criteriilor de caracterizare stabilite. Sau conceput mai multe sisteme de notare a furnizorului. In calcul sunt luate criteriile obiective cele subiective. Aprecierea se face att pentru furnizorii reali, ct i a celor poteniali (noi sau deja existeni). 24

Criterii obiective de apreciere a furnizorilor reali (cureni, existeni) se consider: modul de derulare a livrrilor anterioare, se analizeaz dac s-au inregistrat abateri fa de termenele de livrare precizate in contractul comercial sau stabilite de comun acord cu furnizorul. Se determin astfel procentul de respectare a livrrilor programate (Kln), cu ajutorul relaiei:
n Kln = L 100 , t

In care: Ln = numrul de livrri normale (care s-au derulat la termenele prevzute) Lt = numrul total de livrri programate modul de reprezentare a condiiilor referitoare la cantitatea comandat, sortimentat prevzut, calitatea solicitat. In funcie de aceste elemente se stabilete potenialul de livrare al furnizorlui. Acesta se calculeaz in funcie de rezultatele operaiei de recepie in urma creia se verific cantitatea, calitatea i sortimentaia lotului sosit, partea care nu corespunde i se respinge, sau cea care lipsete. In acelai timp, se determin i procentul de respingere a cantitilor materiale necorespunztoare calitativ sau a celor lips, in funcie de care se apreciaz nivelul de serviciul asigurat de un furnizor, in perioada de pn la momentul analizei. evoluia in timp a preurilor de vnzare, un furnizor ale cror preuri au o evoluie neregulat, poate s aib realizri inconstante i din alte puncte de vedere. Alturi de aceste criterii se mai analizeaz i altele. Astfel, un furnizor care ofer i asisten tehnic asigur cumprtorului un element stimulator suplimentar valoros. Evaluarea criteriilor subiective se asigur pe baza informaiilor primite prin chestionare adresate periodic, de ctre agentii de cumprare, factorilor de decizie sau altor persoane din intreprinderea furnizoare. Informaia are in vedere nivelul i calitatea asistenei tehnice, ca i a serviciilor pe care le asigur furnizorul. Furnizorii care se situeaz sub standarde acceptabile trebuie intiinai pentru luarea de msuri in consecin; dac in perioada urmtoare nu se constat nici o imbuntire, furnizorii respectivi trebuie eliminai de pe lista partenerilor de afaceri. In ceea ce privete furnizorii poteniali, evaluarea este mai puin obiectiv, aciunea fiind orientat, de regul, pe urmtoarele laturi: capacitatea tehnic de producie i de proiectare a viitorului furnizor poate fi apreciat prin: discuii cu personalul tehnic i cel direct productiv;

25

evaluarea ofertelor; vizitarea intreprinderii; folosirea comenzilor de testare. potenialul financiar are o semnificaie deosebit, pentru c insuficiena resurselor financiare limiteaz posibilitile furnizorului in: asigurarea bazei materiale necesare, desfurarea activitii proprii i , ca urmare, in respectarea termenelor de livrare. Se iau in calcul: rapoartele financiare ale furnizorilor poteniali, abilitatea de a plti debite pe termen lung i scurt, gradul de profitabilitate a activitii lor, forma de proprietate. experiena managerial ii gsete corespondentul in calitatea deciziilor pe care le adopt in incheierea contractelor pe termen lung i de valoare mare. Capacitatea tehnic poate exista, dar talentul, experiena managerial i organizarea pot s nu fie suficiente in realizarea unui contract economic, chiar i pe termen scurt. Abilitatea in conducere a furnizorului, in a-i controla i coordona propria activitate, conduce la realizarea produselor la timp, de calitate, la preuri stimulatoare. Pe baza evalurii se face o selecie efectiv, dar nu final, pentru c aceasta se va contura numai dup testarea credibilitii. Pentru o evaluare real i complex este necesar luarea in calcul a unui numr ct mai mare de criterii care s permit caracterizarea furnizorilor pe multiple planuri. De regul, criteriile se grupeaz pe grade de importan, ca de exemplu: 1. foarte importante: calitatea; preul. 2. de importan mare: timpul de satisfacere a comenzilor; potenialul de livrare; poziia financiar. 3. importan medie: flexibilitatea; adaptabilitatea; reputaia; competena managerial; importana afacerilor trecute. 4. importan sczut: posibilitatea unor acorduri de reciprocitate. Folosirea practic a criteriilor se face in contextul diferitelor metode de evaluare i selecie a furnizorilor dintre care: a) metoda acordrii de puncte in funcie de importana i gradul de manifestare a criteriului: const in stabilirea criteriilor de apreciere i 26

acordarea pentru fiecare a unui numr de puncte in funcie de importana specific. In continuare se calculeaz gradul de manifestare, de exprimare a fiecrui criteriu. Pe baza acestor elemente, printr-un model de calcul simplu, se poate stabili punctajul pentru fiecare furnizor. Un exemplu pe aceast metod: criterii de apreciere: 1. gradul de respectare a preului de livrare; 2. gradul de respectare a termenelor de livrare; 3. gradul de respectare a specificaiilor de calitate; 4. gradul de respectare a cantitii comandate. notele pentru importan sunt, in ordinea criteriilor: 10, 8, 9, 8. b) metoda acordrii de puncte pe grade de importan a criteriilor, cu detaliere pe subcriterii specifice. Marja de notare este in general aleas intre 1 i 100. Metoda presupune: stabilirea scrii de importan a criteriilor alese pentru evaluare; stabilirea sistemului de evaluare (notare) a furnizorilor in funcie de criteriile luate in calcul. 1.3.8. Testarea credibilitii furnizorilor, a agenilor economici in general In condiiile economiei concureniale, agenii economici se difereniaz, in ceea ce privete potenialul economic, capacitatea de plat i modalitatea de integrare in ansamblul economiei avnd in vedere relaiile ce se stabilesc pe linia aprovizionrii cu resurse materiale i energetice, a cooperrii sau a livrrii produselor finite i serviciilor. Fiecare agent e interesat in obinerea unor avantaje din punct de vedere financiar din relaiile cu ceilali parteneri. Orice aciune de asumare a unor credite/obligaii presupune un anumit risc. Diminuarea riscului se asigur prin mai multe modaliti: Protecie pe baza unor garanii suplimentare acordate de un ter. Protenie pentru dobndirea unor drepturi asupra bunurilor mobile i imobile ale debitorului. Protecie prin utilizarea informaiilor economico-financiare despre partener. Protecie pe baza unor garanii suplimentare acordate de un ter

27

Garania constituie un contract in care se prevd trei pri: creditorul, debitorul i o unitate economic ce garanteaz acordarea creditului ctre debitor => garant i ii asum responsabilitatea rambursrii creditului atunci cnd debitorul intr in incapacitate de plat inainte de rambursarea datoriei. Garania poate avea dou forme: garanie individual, atunci cnd un singur garant preia responsabilitatea rambursrii creditului in cazul intrrii in incapacitate de plat a debitorului. Cnd creditul are valoare foarte mare pot fi numii mai muli garani care s asigure rambursare datoriei de ctre un debitor dac acesta a intrat in incapacitate de plat. garanie colectiv, atunci cnd se achiziioneaz linii tehnologice de valori mari sau se realizeaz investiii cu valoare foarte mare. In cadrul garaniei un loc il ocup creanele si poliele. => CREANTA reprezint dreptul creditorului de a executa sau de a cere rambursarea unui credit la un anumit termen; datorii pe termen lung (in general). Dac nu se respect termenele de rambursare a valorii creanelor, creanele pot fi vndute (cedate/cesionate). Cesionaera creanelor se realizeaz la o valoare mai mic dect valoarea lor nominal pentru a asigura un ctig cumprtorului de creane. Poate fi realizat in dou moduri: a) cesionare inchis, atunci cnd deintorul creanelor vinde creanele ctre o alt unitate fr a anuna in prealabil pe debitor. b) cesionare deschis, atunci cnd are loc dup ce debitorul a fost avertizat. Cumprtorul de creane este o companie, o ar ce are posibilitatea de a se impune in faa debitorului pentru a-l obliga s-i achite datoriile. => POLITA reprezint o obligaie scris intr-o anumita form ce-i d dreptul deintorului s cear debitorului plata unei sume de bani sau rambursarea unei valori; garanie legal: atunci cnd debitorul refuz s achite obligaiile prevzute in poli, el poate fi obligat in mod legal la rambursarea datoriei. In timp ce creanele se recupereaz fie direct, fie din vnzare, poliele sunt documente prin care debitorul poate fi acionat in justiie. Incheierea polielor e destul de simpl, relaie direct intre creditor i debitor, plus prezena unui martor. 1) Protecie pentru dobndirea unor drepturi asupra bunurilor mobile i imobile ale debitorului Poate fi exercitat in urmtoarele forme:

28

transmiterea unui bun de valoare ctre creditor pentru a garanta creditul ce rumeaz a fi acordat. Odat cu transmiterea bunului de valoare se incheie i o convenie prin care creditorul are dreptul s valorifice bunul in cazul nerambursrii creditului sau a nerespectrii condiiilor de rambursare. Bunul de valoare rmne in proprietatea debitorului i poate fi retras atunci cnd creditul a fost rambursat. a) meninerea dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile pn la achitarea datoriei. In cazul cumprrii de mrfuri, acestea vor trece in proprietatea debitorului numai dup ce a fost achitat i utlima rat a creditului acordat la cumprare. Pentru bunuri imobile se practic asigurarea impotriva riscului prin IPOTECARE. Ipotecarea reprezint garantarea unui credit cu un bun imobil ce nu poate fi instrinat in perioada de rambursare a creditului. In cazul nerambursrii creditului, bunul imobil aflat sub ipotec poate fi valorificat pentru ca unitatea creditoare s-i recupereze partea din credit nerambursat. Ipoteca poate lua dou forme: ipoteca accesorial, atunci cnd valoarea ipotecat scade pe msura rambursrii creditului. a) ipoteca propriu-zis, atunci cnd valoarea ipotecat se menine pe toat perioada de acordare a creditului. Apare ca o garanie abstract cu ajutorul creia se poate acoperi orice garanie a debitorului pentru creditele primite. 3) Protecie prin utilizarea informaiilor economico-financiare despre partener Informaiile despre partenerii de afaceri pot fi procurate din mai multe surse: contactarea unor ageni economici care au avut/ au relaii cu furnizorul testat. De regul, informaiile ce se cer se refer la situaia economico-financiar i la comportamentul in relaiile cu partenerii. obinerea informaiilor de la instituii financiare sau bnci. In acest caz pot apare dou situaii: - att agentul economic ct i cel ce efectueaz testarea s fie servii de la aceeai banc. Ea posed informaii ce caracterizeaz activitatea unui partener. Astfel, informaiile vor fi reale, exacte deoarece banca este interesat in a menine relaii cu ambii ageni. - unitatea sau agentul testat este clientul altei bnci sau ii depune disponibilitile bneti la mai multe bnci. Informaiile primite de la banca agentului testat sunt discutabile in privina obiectivitii deoarece fiecare banc ii protejeaz clienii i chiar s-i avantajeze cnd intr in relaii cu ali parteneri. 29

Pentru ca informaiile s fie eficiente, utile este necesar s indeplineasc urmtoarele condiii: 1) obiectiv -> obiectivitate asigurat printr-o verificare a coninutului acestora din mai multe surse. 2) integrat -> orice informaie, impreun cu altele, trebuie s contribuie la formarea unei imagini de ansamblu asupra partenerului. 3) actualizat -> innoirea permanent a bazei de date astfel inct informaia s corespund noilor schimbri intervenite in mediul ambiant. 4) obinut in mod descentralizat -> descentralizarea procesului de culegere a informaiilor asigur obinerea acestora pe termen scurt i reducerea, pe ansamblu, a timpului necesar pentru elaborarea pachetului standard de informaii. 5) s satisfac in timp util cerinele omului de afaceri -> trebuie s fie sistematizat, selectat i s cear un timp minim de rspuns. 6) garantate -> garantarea informaiilor se realizeaz de ctre ageniile furnizoare de informaii prin recomandarea unor limite maxime de creditare a partenerului de afaceri. Agenia se constituie in garant in cazul insolvabilitii utilizatorului de informaii, in limita recomandrii de credit formulat. 7) trebuie s aib un caracter extensibil -> trebuie s fie furnizate intr-un volum i o structur diferit, in funcie de preteniile utilizatorului. Astfel, pe lng pachetul standard de informaii, ageniile furnizoare pot aduga i alte informaii la cerere pe baza cerinelor speciale ale firmelor. Pachetul standard de informaii cuprinde urmtoarele elemente: 1. Forma juridic: creaz o imagine asupra potenialului economic al firmei i a seriozitii acesteia. 2. Istoric: creaz o imagine asupra seriozitii, stabilitii i certitudinii in desfurarea activitii. => o firm cu un istoric bogat devine cunoscut, creaz o imagine pe pia, capteaz increderea partenerilor de afaceri. 1. Capitalul social: este o garanie pentru eventualele pagube care pot fi provocate partenerilor de afaceri. => o firm cu un capital social mare prezint o credibilitate sporit. 2. Conductorul ef: prezentat cu nume, prenume, experien profesional, pregtire de specialitate, vechime in funcii de conducere. => cnd la conducere se afl o personalitate cunoscut, exist o garanie mai mare pentru derularea afacerilor in mod avantajos. 3. Profilul de activitate: creaz o imagine asupra peiei de desfacere i viabilitii firmei.

30

4. Evoluia activitii firmei: analizat prin prisma mai multor indicatori: cifra de afaceri, numrul de salariai, productivitatea muncii, profitul, rata rentabilitii. 5. Numrul de salariai, din care muncitori: se analizeaz in evoluie (dinamic). => creterea numrului de salariai, in special a muncitorilor, dovedete o preocupare permanent a conducerii firmei pentru dezvoltarea afacerilor. 6. Volumul vnzrilor: analizat in dinamic. Creaz o imagine asupra segmentului de pia deinut de firm i asupra evoluiei acesteia in viitor. 7. Bunurile imobiliare: se constituie intr-o garanie pentru eventualele credite care pot fi contractate. 8. Activul i pasivul: d o imagine asupra situaiei financiare. 9. Banca utilizat: contribuie la caracterizarea firmei avnd in vedere c firmele mari ii depoziteaz disponibilitile bneti la bnci de renume care prezint o mare siguran i care pot interveni pentru uurarea situaiei financiare in acordarea de credite. 10.Comportamentul in pli: presupune cunoaterea modalitilor de efectuare de pli, ct i a respectrii termenelor de plat. => intrzierile in efectuarea plilor determin partenerul de afaceri la incheierea de contracte in care modalitile de plat s fie clar stabilite. 11.Recomandri: contribuie la creterea increderii utilizatorului de informaii fa de activitatea ageniei furnizoare i fa de structura pachetului de informaii. 12.Indicele de bonitate: reprezint un indicator sintetic cu ajutorul cruia se poate caracteriza credibilitatea unei firme i se poate crea o imagine general asupra unui agent economic. Calculul indicelui de bonitate presupune cunoaterea factorilor de risc i evaluarea acestora prin note. Fiecrui factor de risc i se atribuie o anumit pondere in cadrul ansamblului de factori de risc. Factori de risc 1. Modul de plat 2. Recomandri de credit 3. Evoluia afacerilor 4. Situaia comenzilor 5. Forma de organizare 6. Ramura de activitate 7. Vechimea firmei 8. Volumul vnzrilor % 20 NOTE 3 4 0,6

31

9. Numrul de salariai 9. Volumul vnzrilor/salariat 11. Capitalul social 12. Comportamentul in pli a clientului i a firmei 13. Conducerea firmei TOTAL

100

Fiecrui factor i se atribuie o not: nota 1 fiind condiia cea mai favorabil, iar nota 6 fiind condiia cea mai nefavorabil. Nota acordat se pondereaz cu greutatea specific acordat factorului de risc, iar valoarea obinut se va trece in dreptul factorului pe coloana notei. Se insumeaz cifrele pe fiecare coloan, apoi se va face totalul. Rezultatul obinut, dac se incadreaz intre 1,5-2,5 atunci bonitatea firmei este foarte bun, pot fi incheiate afaceri, incredere, acordarea de credite. Dac se depesc cele dou limite atunci firma prezint bonitate slab => I se recomand pruden i aprecierea firmei i cu ajutorul altor indicatori in afara indicelui de bonitate: 1. Potenialul de livrare (Z) = se calculeaz prin raportarea comenzilor primite de firm (exprimate in uniti fizice sau naturale) la cantitatea total de producie fabricat sau raportarea livrrilor efective (in uniti fizice sau naturale) la totalul comenzilor primite.
l Z = Q 100 , c

In care: Ql = cantitatea efectiv livrat Qc =cantitatea comandat => cu ct potenialul de livrare se apropie de 1 cu att aprecierile favorabile ale firmei cresc. 2. Numrul zilelor de intrziere in livrarea loturilor de materiale sau produse (Z ) = utilizat pentru aprecierea seriozitii firmei in relaiile cu consumatorii. Z = Ief Ic , In care: Ief = intervalul efectiv de livrare (mai mare) Ic = intervalul stabilit prin contractul comercial incheiat 3. Ponderea numrului de loturi livrate cu intrziere (Kl ) care se stabilete cu ajutorul relaiei: Kl = In care: 32
Li 100 Lp

L = numrul de loturi livrate cu intrziere; Lp = numrul total de loturi programate pentru livrare. => prin analiza elementelor luate in calcul i a indicatorului in sine, se poate stabili dac situaia este obinuit, se produce sistematic sau a fost determinat de un factor de for major (caz in care nu trebuie interpretata greit credibilitatea partenerului) 4. Nivelul de calitate atins i/sau meninut pe parcursul fabricaiei i vnzrii produsului = definit prin: fiabilitate (timpul de funcionare pn la prima reparaie), mentenabilitate (posibilitatea de intreinere i reparare major, service, piese de schimb etc.), sfera de utiliti pe care o asigur produsul, nivelul tehnic, clasa de noutate in care se incadreaz produsul i gradul de tehnicitate. 5. Nivelul costului de producie: unii furnizori, pentru a cuceri piaa, prezint oferte cu pre mai mic dect este normal; o asemenea situaie este privit cu neincredere de cumprtori, deoarece produsul astfel oferit ori: este de o calitate mai slab, are o sfer de utiliti mai redus, reprezint o lovitur de pia pentru a inltura concurena, dup care ar urma s se impun un pre superior prin care s se recupereze pierderile anterioare i/sau s se realizizi un profit mai mare. 1.4. Elaborarea strategiei in aprovizionarea material Aprovizionarea material necesit elaborarea unor politici strategice prin care se concretizeaz obiectivele de urmrit i cile de aciune. Totalitatea acestor politici vor constitui strategia in aprovizionarea material. Elaborarea strategiei presupune: - analiza necesitilor de consum prin indentificarea grupelor de resurse pe categorii de importan i posibiliti de obinere; - analiza sistematic a pieei pentru cunoaterea condiiilor de livrare, de calitate, puterea de negociere a furnizorilor etc. - identificarea oportunitilor de aciune strategic pe grupe de furnizori; - identificarea cilor de aciune. Prima analiz se realizeaz prin segmentarea nomenclatorului de resurse materiale pentru a se asigura gruparea acestora in funcie de importana economic i poziia pe care o ocup pe pia. A doua analiz are in vedere evidenierea concluziilor din analiza pieei furnizorilor (prioriti, avantaje). In stabilirea obiectivelor trebuie avute in vedere: - natura i caracteristicile resursei materiale; 33

- abordarea resursei in funcie de ofertele existente pe pia; - analiza fiecrei resurse prin corelaie cu cerinele la care trebuie s rspund produsul care o incorporeaz. In aciunea de elaborare a strategiei o importan deosebit se acord definirii politicilor de aprovizionare: ct se comand, cnd se comand, ce mijloace de transport urmeaz a fi folosite etc. Apoi se trece la evidenierea politicilor, a oportunitilor pe principalele domenii ale strategiei: a) politica de pre: unde se are in vedere preul pieei i preul limit accesibil. Informaii din cataloage comerciale, oferte, pliante etc.; b) politica de credit: se au in vedere unele faciliti de plat, cum ar fi: durata creditului acordat, bonificaia care se poate obine ; c) politica de acordare-obinere de servicii: cum ar fi servicii inaintea actului de cumprare, in timpul sau dup actul de cumprare i complementare actului. d) politica relaiilor care se stabilesc cu furnizorii: prin care se urmrete dezvoltarea unor relaii de colaborare cu furnizorii, crearea unui cadru relaional de inelegere de ctre furnizor, respectiv cumprtor etc.; e) politica de parteneriat: cooperarea intre consumator i furnizor.

34

CAPITOLUL II PREZENTAREA GENERALA A S.C. VEL PITAR S.A. BUCURESTI

2.1. DATE DE IDENTIFICARE

S.C. VEL PITAR S.A. este inregistrat la Registrul Comerului la J38/96/20.02.1991 i are codul fiscal R2537907. S.C. VEL PITAR S.A. este situat in Rmnicu-Vlcea, judeul Vlcea, la adresa Strada Timi nr. 22 . 2.2. SCURT ISTORIC AL S.C. VEL PITAR S.A. BUCURESTI

Ca urmare a fuziunii prin absorbie a societii MOPARIV S.A. (societatea absorbant) cu societile BERCENI S.A. cu sediul in Bucureti, str, Emil Racovi nr. 3-5, sector 4, inmatriculat la Registrul Comerului sub nr.J.40/581/1991, cod fiscal R386743, i GRANPAN SRL, cu sediul in Tecuci, str. Mihail Koglniceanu nr. 65, judeul Galai, inmatriculat la Registrul Comerului sub nr. J.17/543/2000, cod fiscal R13331995 (societile absorbite), capitalul social al societii MOPARIV S.A. se majoreaz cu suma de 12.993.843.000 lei, de la 25.817.040.000 lei la 38.810.883.000 lei, prin emisiunea unui numr de 12.993.843 aciuni noi cu valoarea nominal de 1.000 lei fiecare, ce se distribuie asociailor societilor absorbite pe baza raportului de schimb prevzut in proiectul de fuziune publicat in Monitorul Oficial al Romniei, Partea a iv-a, nr. 1952 din 13.11.2001. 35

Societatea de fa S.C. VEL PITAR S.A. BUCURESTI reprezint fosta societate BERCENI S.A.. Un nume cu tradiie in domeniul panificaiei, S.C. BERCENI S.A. ii regsete rdcinile in anul 1931 cnd a luat fiin o firm numit ANCORA avnd ca obiect de activitate: brutrie, finrie i cereale en-gros i en-detail. Din anul 1948 fabrica de pine ANCORA devine fabrica VICTORIA i va incepe un proces de imbuntiri i noi achiziii, astfel ca, incepnd cu anul 1972 se demareaz construcia unei noi secii care, ulterior, va avea numele BERCENI. Noua fabric de pine i biscuii BERCENI se va pune in funciune parial in decembrie 1973, cu o capacitate zilnic de 20 tone pine i 20 tone biscuii, ajungnd in martie 1974 la intreaga capacitate de 80 tone pine i 20 tone biscuii. Perioada de dup 1988 i pn la privatizare cunoate un lung proces de modernizare. Astfel, liniile de fabricaie au fost retehnologizate, folosindu-se cele mai performante utilaje din import, furnizate de productori de prestigiu. n acest sens, putem meniona linia de napolitane Franz Haas din Austria i malaxoarele i divizoarele Tecnopast din Italia. n urma procesului de privatizare din anul 1991, structura organizaiei a fost adaptat noilor cerine ale mediului de afaceri din Romnia. S-au creat departamente noi, cum ar fi cele de Vnzri, Marketing, Publicitate i Dezvoltare, orientate ctre pia, ce au ca scop redefinirea relaiei companiei cu clienii i partenerii de afaceri. Ca urmare a fuziunii prin absorbie a societii MOPARIV S.A. Rmnicu Vlcea (societatea absorbant) cu societile BERCENI S.A., cu sediul in Bucureti, i GRANPAN S.R.L., cu sediul in Tecuci, (societile absorbite), S.C. BERCENI S.A. se va numi VEL PITAR S.A. Rmnicu-Vlcea Sucursala Bucureti. Capitalul social al societii S.C. VEL PITAR S.A. , subscris i vrsat integral, este de 38.810.883.000 lei constituit dintr-un total de 38.810.883 aciuni nominative cu o valoare nominal de 1.000 lei fiecare, liber transferabile pe piaa organizat a valorilor mobiliare. 2.3. OBIECTUL DE ACTIVITATE Conform statutului, obiectul de activitate al societii este urmtor a. Producie: Fabricarea produselor de panificaie si patiserie. Fabricarea biscuiilor, picoturilor si alte produse similare. Fabricarea produselor zaharoas b. Comer: Comerul cu amnuntul al pinii, produselor de patiserie i produselor zaharoase. 36

 Comer intermediar specializat in vanzarea produselor cu caracter specific. Comer cu amnuntul, cu vanzarea predominant de produse alimentare si buturi c. Servicii: Transporturi rutiere de mrfuri Alte activiti anexe transporturilor rutiere mbinnd calitatea cu tradiia, VEL PITAR S.A. Sucursala Bucureti produce i comercializeaz o gam larg de produse din toate categoriile pine i specialiti de patiserie-cofetrie, biscuii, napolitane i semipreparate care se bucur de aprecierea tuturor. Astfel, din totalul produciei vndute (lei), in trimestrul I al anului 2001 pinea i specialitile de panificaie au reprezentat 84%, biscuiii 15%, napolitanele 1%. Activitatea comercial a societii se desfoar prin urmtoarele canale de distribuie: a) prin reeaua proprie de comercializare O mare parte din magazinele S.C. VEL PITAR S.A. Sucursala Bucureti au fost nchiriate n cvasi-totalitatea cazurilor chiriaii comercializnd, n continuare, produse ale societii. Magazinele pstrate n administrare au fost, n cea mai mare parte, modernizate i aduse la standarde acceptabile de orice practic de comer civilizat. b) prin intermediul clienilor pe baza de contract/convenie Numrul total de clieni activi a rmas relativ constant pe tot parcursul anului 2001. Merit remarcat faptul c o bun parte dintre aceti clieni sunt clieni noi att instituionale (uniti militare, cree, etc.) ct i ageni economici care i-au nlocuit pe cei la care s-a renunat n urma aplicrii programului de recuperare a creanelor. A fost lansat i un program de fidelizare a clienilor oneti printr-o mai bun comunicare cu acetia, printro serie de aciuni din sfera marketing-ului astfel nct societatea s beneficieze de o baz solid de clieni stabili. Activitatea de producie a fost concentrat n seciile de panificaie, biscuii i napolitane din Emil Racovia nr.3-5, sectia Borcea fiind trecut in conservare. Compania a restrns gama sortimental, renunndu-se la o serie de produse fr rentabilitate economic i fr perspective de a deveni rentabile. Producia de pine i napolitane a beneficiat de eforturi investiionale majore, menite s ofere produselor o calitate deosebit, urmnd ca secia de biscuii s beneficieze de astfel de eforturi in prima jumtate a acestui an. Planul de afaceri al societii a nregistrat schimbri semnificative n special prin cresterea vnzrilor de mrfuri datorate unor aciuni publicitare pentru promovarea produselor, prin participarea la diverse trguri, 37

afiarea unor panouri publicitare n locuri circulate, precum i prin modernizarea unor centre din reeaua comercial proprie. Principalele produse realizate de societate n anul 2001 sunt: - pine; - biscuii; - napolitane; - zaharoase; - specialiti. Societatea produce 11 sortimente de pine, 30 sortimente de specialiti de panificaie, 23 sortimente de zaharoase, 26 sortimente de biscuii (de diverse caliti, n vrac i ambalaje de diverse gramaje) i 13 sortimente de napolitane cu diverse creme i arome ambalate. Aceste produse sunt distribuite cu mijloace proprii de transport populaiei capitalei (n special locuitorilor sectorului 4) i a judeelor vecine, prin centre proprii de desfacere, precum i prin ali beneficiari (societi comerciale cu rspundere limitat, asociaii familiale, etc.) din Bucureti i zonele limitrofe. Biscuiii i napolitanele se livreaz i ctre alte judee din ar. Ponderea principalelor categorii de produse in totalul cifrei de afaceri: Anul Grupa de produse Panificaie Biscuii Zaharoase Total Panificaie Biscuii Napolitane Zaharoase Total Panificaie Biscuii Napolitane Zaharoase Total Panificaie Biscuii Napolitane Zaharoase Total Valoarea produciei marf (mii lei) 74.528.265 4.682.820 5.456.144 84.667.229 92.303.027 4.995.717 1.517.534 5.638.234 104.454.512 174.901.411 10.556.000 3.594.860 8.374.156 197.426.427 237.498.416 12.110.400 5.186.167 12.474.834 267.269.817 Cifra de afaceri (mii lei) Pondere V.P.M./cifra de afaceri (%) 77,70 4,89 5,70 88,49 83,12 4,50 1,36 5,08 94,06 84,17 5,08 1,73 4,03 95,01 84,72 4,32 1,85 4,45 95,34

1998

95.681.686

1999

111.041.425

2000

207.795.428

2001

280.333.352

38

Participarea principalelor produse la crearea cifrei de afaceri de-a lngul anilor 1998 2001 poate fi vizualizat in urmtoarele figuri:
Fig. nr. 1.1. Ponderea principalelor produse in cifra de afaceri din anul 1998
5,7 Panificatie Biscuiti Zaharoase 77,7

4,89

Fig. nr. 1.2. Ponderea principalelor produse in cifra de afaceri din anul 1999
1,36 4,5

5,08 Panificatie Biscuiti Napolitane Zaharoase 83,12

Fig. nr. 1.3. Structura principalelor produse in cifra de afaceri din anul 2000
1,73 5,08

4,03 Panificatie Biscuiti

Fig. nr. 1.4. Structura principalelor produseNapolitane in Zaharoase cifra de afaceri din anul 2001
84,17

1,85 4,32

4,45 Panificatie Biscuiti Napolitane Zaharoase 84,72

39

Societatea a dezvoltat n exerciiul financiar 2000 produse noi, cum ar fi: pine cu vitamine i alte produse vitaminizate, biscuii i napolitane glazutai cu ciocolat. Volumul de cheltuieli (investiii) alocat pentru producerea acestor sortimente va fi de 100.000$ n anul 2000. n funcie de conjunctura pieei societatea va trece la constituirea unei mori, investiie care va necesita aproximativ 600.000$. Piaa furnizorilor de materii prime i materiale este n exclusivitate piaa romneasc. Printre principalii furnizori de materii prime i materiale enumerm: furnizori de materii prime (fina): - S.C. PLEVNEI S.A. - S.C. FARINSAN S.A. - S.C. SPIPCO S.A. furnizori de materiale auxiliare: - S.C. PURATOS PROD S.R.L. (grsimi) - S.C. RM TRADING S.R.L. (amelioratori) - S.C. SOLARIS S.A. (ulei) - S.C. FULGERUL BRAGADIRU (drojdie) - S.C. BETA TANDAREI (zahr) - S.C. VINALCOOL ARGES (oet) n domeniul de activitate al societii concurena este deosebit, n special prin dezvoltarea micilor afaceri, cu anvergura limitat, dar semnificative prin plasarea acestora in zonele cu potenial comercial suficient de interesant pentru a opera profitabil.S.C. VEL PITAR S.A. deine pe grupe mari de produse urmtoarele ponderi pe piaa bucuretean: - pine i specialiti de panificaie: aprox. 9,74%; - biscuii i napolitane: aprox. 5%. Principalele evenimente cu influena pozitiv asupra veniturilor din activitatea de baz au fost reprezentate de creterea ariei de distribuie a produselor societii n condiii profitabile i stabilizarea unui portofoliu de clieni cu potenial deosebit.

40

2.4. EVOLUTIA PRINCIPALILOR INDICATORI Creterea gradului de complexitate a activitii economice a intreprinderilor, in contextul mecanismelor pieei, are implicaii profunde in procesul de conducere, care nu se poate realiza pe baz de rutin, ci pe o studiere atent a realitii, pe o analiz tiinific care s faciliteze adoptarea deciziilor corespunztoare. Prin esena ei, activitatea de conducere, indiferent de nivelul la care se exercit i de domeniul pe care-l vizeaz, implic cunoaterea temeinic a situaiei date, a intregului complex de cauze i factori care o determin, fapt care se realizeaz prin intermediul analizei economico-financiare. Pentru realizarea studiilor de diagnosticare se recomand luarea in considerare a informaiilor referitoare la situaia economico-financiar a S.C. VEL PITAR S.A. in dinamic, respectiv pe un interval de timp de minim 4 ani, in vederea formulrii unor concluzii pertinente sub forma punctelor forte, a punctelor slabe i a recomandrilor. Inforfaiile furnizate de tabelul nr. 5 sunt relevante pentru a ilustra, pe ansamblu, aspectele pozitive ce au marcat, in dinamic, activitile firmei. Este cazul att a indicatorilor cantitativi, de volum (de efecte cifra de afaceri, profitul, i eforturi capital social, numr mediu de salariai), ct i al indicatorilor calitativi, de eficien (rata rentabilitii, productivitatea muncii). Diagnosticarea viabilitii economice s-a realizat in limitele oferite de volumul, structura i calitatea informaiilor puse la dispoziie de personalul de specialitate al firmei, prin intermediul unor documente specifice (bilanul contabil pe anul 1999, 2000, balana analitic pe anul 2001, bugetul de venituri i cheltuieli, rapoarte statistice etc.). Elementele de analiz prezentate in continuare au menirea depistrii potenialului de viabilitate economic a intreprinderii, ca premis a conturrii unor recomandri ce pot fi valorificate in remodelarea managerial. 2.4.1. Analiza potenialului intern Situaia principalilor indicatori economico-financiari se prezint in tabelul nr. 2.1. In vederea actualizrii indicatorilor am utilizat urmtoarele niveluri ale inflaiei: 1999/1998 136,7% 2000/1999 145,8% 2001/2000 127%

41

42

INDICATOR economicofinanciar Cifra de afaceri (CA) CA in preuri comparabile Producia marf fabricat (Qf) Qf in preuri comparabile Numr salariai (Ns) Productivitatea muncii (W) W in preuri comparabile Salariul mediu (Sm)(lei/sal) Sm in preuri comparabile Fond salarii (Fs) Fs in preuri comparabile Mijloace fixe (Mf) Mf in preuri comparabile Mijloace fixe active (Mfa) Mfa in preuri comparabile Active circulante (Ac) Ac in preuri comparabile

1998 95.681.686 95.681686 116.251.447 116.251.447 953 100.400.510 100.400.510 1.700 1.700 1.620.100 1.620.100 16.700.000 16.700.000 6.365.014 6.365.014 8.771.426 8.771.426

1999 111.041.425 81.230.010 133.849.295 97.914.627 718 154.653.795 113.133.720 2.200 1.609 1.579.600 1.155.523 27.035.904 19.777.545 14.645.801 10.713.827 11.599.661 8.485.487

2000 207.795.428 104.258.135 227.818.391 114.304.346 823 252.485.332 126.680.600 3.300 1.656 2.715.900 1.362.661 57.157.832 28.678.056 31.293.705 15.701.131 22.945.499 11.512.549

Tabel nr. 2.1. -mii lei1999/ 2000/ 2001/2 2001 1998 1999 000 (%) (%) (%) 280.333.352 116,05 187,13 134,9 110.750.325 303.023.872 119.714.590 918 305.374.022 120.643.056 3.700 1.462 3.396.600 1.341.883 91.484.313 36.142.390 32.518.915 12.847.135 36.684.760 14.492.921 84,89 115,13 84,42 75,34 154,03 112,68 129,41 94,65 97,50 71,32 161,89 118,42 230,09 168,32 132,24 96,74 94,14 170,2 147,38 114,62 163,25 111,97 150 102,92 171,93 117,93 211,41 145,00 213,67 146,55 197,81 135,67 106,23 133,01 82,96 115,43 120,94 95,23 112,12 88,29 125,06 98,48 160,05 126,03 103,91 81,82 159,87 125,89

43

Capital social (Cs) Cs in preuri comparabile Total stocuri (S) S in preuri comparabile Cheltuieli materiale (Cm), din care: - Ch. cu mat. Prim. i mat. (Cmp) Ch cu m.p. i mat. In pre. Comp. Cm in preuri comparabile Cheltuieli totale (Ct) Ct in preuri comparabile Venituri totale (Vt) Vt in preuri comparabile Profit brut (Pb) Pb in preuri comparabile

14.186.693 14.186.693 3.640.781 3.640.781 61.525.451 43.962.101 43.962.101 61.525.451 115.451.579 115.451.579 117.135.450 117.135.450 1.683.871 1.683.871

14.186.693 10.377.976 4.385.533 3.208.144 63.074.175 40.917.060 29.932.011 46.140.581 132.202.750 96.710.132 134.752.461 98.575.319 2.549.711 1.865.187

14.186.693 7.117.953 7.774.944 3.900.958 121.165.421 85.819.915 43.058.812 60.792.871 222.348.912 111.560.119 230.861.067 115.830.961 8.512.155 4.270.842

14.186.693 5.604.687 13.861.967 5.476.399 158.886.020 103.791.516 41.004.554 62.770.549 335.480.224 132.537.008 348.969.673 137.866.238 13.489.449 5.329.230

100 73,15 120,45 88,11 102,51 93,07 68,08

100 68,59 177,28 121,60 192,09 209,74 143,86

100 78,74 178,29 140,39 131,13 120,94 95,23 103,25 150,88 118,80 151,16 119,02 158,47 124,78

74,99 131,76 114,5 168,18 83,76 115,36 115,03 171,32 84,15 117,51 151,41 333,84 110,76 228,98

44

Productivitatea muncii, important indicator de eficien, necesit o analiz mai nuanat, date fiind complexitatea sa, factorii ce o influeneaz i implicaiile deosebite asupra strii i dinamicii economice a intreprinderii. Lundu-se in calcul formula clasic de determinare a productivitii, respectiv W = CA/Ns, pot fi identificai diveri factori care concur la modificarea nivelului acesteia. W= unde: Mf/Ns = gradul de inzestrare tehnic Mf = mijloace fixe, total, din care Mfa mijloace fixe active Mfa/ Mf = raportul dintre mijloace fixe active i total mijloace fixe Qf/Mf = randamentul mijloacelor fixe active (producia marf obinut la 1 leu mijloace fixe active) CA/ Qf = gradul de valorificare (de vnzare) a produciei fabricate Tabelul nr. 2.2. ajut la o astfel de analiz: Tabel nr. 2.2. - mii lei REALIZARI Indicatori 1998 1999 2000 2001 CA 95.681.686 111.041.425 207.795.428 280.333.352 (mii UM) Ns 953 718 823 918 (pers.) Mf 16.700.000 27.035.904 57.157.832 91.484.313 (mii UM) Mfa 6.365.014 14.645.801 31.293.705 32.518.915 (mii UM) Qf 116.251.447 133.849.295 227.818.391 303.023.872 (mii UM) Mf/Ns 17.523.609 37.654.462 69.450.585 99.656.114 (UM/sal.) Mfa/Mf 0,381 0,541 0,547 0,355 Qf/Mfa 18,26 9,13 7,28 9,13 CA/Qf CA/Ns (UM/sal.) 0,82 100.400.510 0,83 154.653.795 0,91 252.485.332 0,93 305.374.022
C A Ns

Ns

M fa M
f

Qf M
fa

CA Qf

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

45

 W1 = W99 W98 = 154.653.795 UM 100.400.510 UM = + 54.253.285 UM W2 = W00 W99 = 252.485.332 UM 154.653.795 UM = + 97.831.537 UM W3 = W01 W00 = 305.374.022 UM 252.485.332 UM = + 52.888.690 UM Diferena s-a datorat: a) modificrii gradului de inzestrare tehnic a muncii
M
f

Ns

= 20.130.817 0,381 18,26 0,82 = 114.842.067 mii UM =

M f 00 N s 00

M f 99 N s 99

f 98

N s 98

Q f 98 M fa 98 CA 98 M M fa 98 Q f 98 f 98

Ns

f 99

= 31.79.123 0,541 9,13 0,83 = 130.352.782 mii UM =

M f 01 N s 01

N s 99

Q f 99 M fa 99 CA 98 M M fa 99 Q f 99 f 99

= 30.205.529 0,547 7,28 0,91 = 109.457.757 mii UM b) modificrii raportului dintre mijloacele fixe active i mijloacele fixe
M M
fa f

Ns

f 00

N s 00

Q f 00 M fa 00 CA 00 M M fa 00 Q f 00 f 00

M f 99 N s 99

fa 99 f 99

M M

fa 98 f 98

Q f 98 CA 98 M Q f 98 fa 98

= 37.654.462 0,16 18,26 0,82 = 90.209.246 mii UM

M M
fa f

M f 00 N s 00

fa 00 f 00

M M

fa 99 f 99

Q f 99 CA 99 M Q f 99 fa 99

= 69.450.585 0,006 9,13 0,83 = 3.157.737 mii UM

M M
fa f

M f 01 N s 01

fa 01 f 01

M M

fa 00 f 00

Q f 00 CA 00 M Q f 00 fa 00

UM c) modificrii randamentului activelor fixe

Qf M
fa

= 99.656.114 (-0,192) 7,28 0,91 = - 126.758.750 mii

M M M Q f 99 M fa 99 Q f 98 CA 98 M fa 98 Q f 98

f 99

= 37.654.462 0,541 (9,13) 0,82 = - 152.510.007 mii UM =

M
f 00

N s 99

fa 99 f 99

Qf M
fa

N s 00

M M

fa 00 f 00

Q f 00 M fa 00

Q f 99 CA 99 M fa 99 Q f 99

46

= 69.450.585 0,547 (-1,85) 0,83 = - 58.332.831 mii UM

Qf M
fa

f 01

= 99.656.114 0,355 1,85 0,91 = 59.558.729 mii UM d) modificrii gradului de valorificare a produciei fabricate
C A Qf

N s 01

M M

fa 01 f 01

Q f 01 M fa 01

Q f 00 CA 00 M fa 00 Q f 00

f 99

= 37.654.462 0,541 9,13 0,01 = 1.859.878 mii UM =

M
f 00

N s 99

M M

fa 99 f 99

Q f 99 M
fa 99

C 99 A Q f 99

C 98 A Q f 98

C A Qf

= 69.450.585 0,547 7,28 0,08 = 22.125.067 mii UM =

M
f 01

N s 00

M M

fa 00 f 00

Q f 00 M
fa 00

C 00 A Q f 00

C 99 A Q f 99

= 99.656.114 0,355 9,13 0,02 = 6.460.008 mii UM Din analiza efectuat mai sus rezult: Creterea cifrei de afaceri din activitatea de baz s-a realizat prin sporirea cantitii de produse fabricate, ca urmare a extinderii activitii i mrirea productivitii muncii. Sporirea nivelului productivitii muncii este efectul gradului de inzestrare tehnic, al imbuntirii structurii mijloacelor fixe productive prin investiii noi . Imbuntirea structurii mijloacelor fixe productive prin investiii s-a produs in doar dou situaii, i anume 1999/1998, 2000/1999, iar in 2001/2000 datorit investiiilor reduse, mijloacelor fixe productive s-au modificat foarte lent. Cea mai important contribuie a inregistrat-o modificarea randamentului mijloacelor fixe in 2001/2000, situaie explicat, pe de o parte, prin modificrile lente din cadrul activelor fixe i, pe de alt parte, prin creterea valorii produciei marf fabricate (implicit a cifrei de afaceri) i datorit modificrii preurilor (inflaiei). Consecina imbuntirii structurii mijloacelor fixe productive prin investiii in 1999/1998, 2000/1999 a creat premise nu numai pentru creterea produciei, ci i imbuntirea calitii acesteia, influennd asupra gradului de valorificare a produciei fabricate i implicit a cifrei de afaceri. O asemenea situaie se apreciaz favorabil, firma mrindu-i cota de pia i in acelai timp crend premisele necesare recuperrii in totalitate a fondurilor necesare investiiilor realizate in perioada respectiv i realizarea altora pentru dezvoltarea in continuare a activitii.

C A Qf

N s 01

M M

fa 01 f 01

Q f 01 C 01 A M fa 01 Q f 01

CA 00 Q f 00

47

Un alt element de evideniere a eficienei utilizrii resurselor umane in general, a eficienei firmei il reprezint maniera de respectare a unor corelaii intre principalele obiective rezultatele obinute din realizarea lor. Dou din acestea sunt de ordin cantitativ i se refer la raporturile dintre dinamica urmtorilor indicatori. ICA IFs INs, unde: ICA = indicele cifrei de afaceri; IFs = indicele fondului de salarii; INs = indicele numrului de salariai. Cea de-a doua este una de ordin calitativ i exprim raporturile dintre doi importani indicatori de eficien productivitatea muncii i salariul mediu. IW IS unde: IW = indicele productivitatea muncii; IS = indicele salariul mediu. Dup abordarea a dou perechi de astfel de indicatori cu niveluri inregistrate in intervalul de timp analizat, situaia este: 1999/1998: ICA = 116,05 % IFs = 97,5 % INs = 75,34 % IW = 154,03 % IS = 129,41 % 2000/1999: ICA = 187,13 % IFs = 171,93 % INs = 114,62 % IW = 163,25 % IS = 150 % 2001/2000: ICA = 134,9 % IFs = 125,06 % INs = 115,43 % IW = 120,94 % IS = 112,12 % Constatarea: ICA > IFs > INs i IW > IS Dou aspecte se cer a fi evideniate prin intermediul acestor corelaii: in primul rnd, dinamica ascendent a indicatorilor de volum i eficien care permit abordarea corelativ; in al doilea rnd, salturile spectaculoase ale acestor indicatori in anul 1999 fa de 1998 (IW = 154,03 %; ICA = 116,05 %). O asemenea situaie atest c intregul spor de cifr de afaceri (sau cea mai

48

mare parte a acestuia) s-a obinut pe seama productivitii muncii, deci pe ci intensive, dar i pe ci extensive. Analiza potenialului material implic abordarea celor dou categorii de active fixe i circulante prin prisma volumului, structurii, dinamicii i eficienei lor. Eficiena mijloacelor fixe poate fi determinat, in principal, prin indicatorii: - cifra de afaceri la 1000 UM mijloace fixe; - profitul la 1000 UM mijlace fixe. Nivelul acestora in intervalul de timp analizat este: Tabelul nr. 2.3. Nr. INDICATORI 1998 1999 2000 2001 crt. 1 cifra de afaceri la 5729,44 4107,18 3635,46 3064,27 1000 UM mijloace fixe 2.. profitul la 100,83 94,30 148,92 147,45 1000 UM mijlace fixe Analiza activelor circulante se axeaz cu prioritate pe analiza stocurilor i eficienei utilizrii acestora cu ajutorul unor indicatori specifici. In categoria stocurilor de active circulante se include: - stocuri de materii prime, materiale; - obiecte de inventar i baracamente; - stocuri aflate la teri; - mrfuri i ambalaje; - stocuri de producie neterminat; - stocuri de produse finite. Evoluia acestora in perioada analizat este evidentiat de tabelul nr.2. 4. urmtor: Tabelul nr. 2.4. - mii lei Nr. Crt 1. 2. 3. 4. Nivel inregistrat Elemente de stocuri Materii prime Materiale consumabile Obiecte de inventar i baracamente Producie in curs de execuie 1998 593.478 2.102.180 107.664 0 1999 220.139 2.747.381 159.661 0 2000 1.684.229 3.528.611 209.679 0 2001 1.492.122 4.315.859 299.498 0

49

5. 6. 7.

Semifabricate, produse finite, produse reziduale Stocuri aflate la teri Mrfuri i ambalaje TOTAL stocuri

115.396 173.939 548.124 3.640.781

307.662 135.211 815.479 4.385.533

396.624 51.196 1.904.605 7.774.944

477.949 3.349.483 3.927.046 13.861.967

Dup cum se observ din tabelul nr.2.4. de la an la an valoarea total a stocurilor prezint o cretere continu. Indicatorul principal de eficien a utilizrii activelor circulante este viteza de rotaie, exprimat prin: - coeficient (numr de rotaii) Nr =

CA Ac

c - durata unei rotaii - D = , unde CA CA = cifra de afaceri Ac = active circulante Tabelul urmtor este edificator in aceast privin:

360 A

Tabelul nr. 2.5. Nr. crt. 1 2 Indicatori 1998 Numr de rotaii Durata unei rotaii(zile) 10,9 33,02 Nivel realizat 1999 9,57 37,61 2000 9,05 39,77 2001 7,64 47,12

Viteza de rotaie a activelor circulante este un indicator sintetic calitativ de eficient, in care se reflect schimbrile intervenite in activitatea de exploatare i cea financiar a intreprinderii. Acest indicator sintetizeaz aspecte legate de desfurarea procesului de aprovizionare i producie, de reducerea costurilor, scurtarea ciclului de producie i a perioadei de desfacere i incasare a produciei. Incetinirea vitezei de rotaie in anii analizai (1999/1998, 2000/1999, 2001/2000) cu 4,59 zile, 2,16 zile i 7,35 zile se datorete in exclusivitate creterii soldului mediu al activelor circulante intr-un ritm superior celui al cifrei de afaceri.

50

2.4.2. Analiza cheltuielilor Un barometru important al eficienei societii, abordat prin prisma indicatorilor de eforturi, il constituie costurile. Evidenierea volumului, structurii i dinamicii lor reprezint tot attea elemente definitorii ale analizei diagnistic, ce pregtesc terenul analizei rezultatelor i performanelor intreprinderii. Comparativ cu dinamica cifrei de afaceri, dinamica cheltuielilor totale a inregistrat urmtoarele valori: Tabelul nr.2.6. Nr. 1999/ 2000/ 2001/ Indicatori (%) Crt. 1988 1999 2000 1. 2. 3. 4. 5. 6. Dinamica cifrei de afaceri Dinamica cheltuielilor totale Dinamica cheltuielilor materiale Dinamica cheltuielilor cu personalul Dinamica profitului brut Dinamica profitului net 116,05 187,13 114,5 168,18 102,51 192,09 115,42 144,05 151,41 333,84 156,12 460,66 134,9 150,88 131,13 125,92 158,47 195,91

Se constat creteri spectaculoase ale acestor indicatori cantitativi, de eforturi i efecte; o astfel de situaie, in ultim instan, intr-o dinamic oscilatorie a profitului brut i net i, de aici, a unor indicatori de eficien determinai pe baza profitului. Cauzele acestei evoluii trebuie cutate, in principal in modificrile preurilor de aprovizionare pentru materii prime i materiale, a tarifelor pentru energia electric, precum i a salariilor muncitorilor i celorlalte categorii de personal. Tot aici este necesar s fie depistate i rezervele de reducere relativ a cheltuielilor pe ansamblu i pe categorii comparativ cu cifra de afaceri, ca premis a amplificrii profitului. Prezint interes pentru analiz i rata de eficien a cheltuielilor sau rata medie a cheltuielilor, determinat cu relaia:
R

ch =

Ch 1000 CA

unde: 51

ch = cheltuieli la 1000 UM cifr de afaceri; Ch = cheltuieli totale; CA = cifra de afaceri. Nivelul acesteia a fost de: 1998 1206,6 UM 1999 1190,5 UM 2000 1070 UM 2001 1196,7 UM Se observ o imbuntire a nivelului cheltuielilor la 1000 lei cifr de afaceri in anul 1999 comparativ cu anul precedent, respectiv in anul 2000 fa de anul 1999 ( reducere de 16,1 lei, respectiv 120,5 lei ), situaie generat, in principal, de creterea mai rapid a cifrei de afaceri fa de costuri. In anul 2001 comparativ cu 2000 s-a inregistrat o cretere a cheltuielilor la 1000 lei cifr de afaceri, respectiv o majorare cu 126,7 lei (1196,7-1070). Un asemenea rezultat afecteaz rentabilitatea general a firmei cu toate consecinele care decurg. Pe baza acestui indicator poate fi determinat rata cheltuielilor materiale (respectiv cheltuieli materiale la 1000 lei venituri sau cifr de afaceri):
R R

cm=

Cm 1000 CA

Unde:
R

cm = cheltuieli materiale la 1000 lei cifr de afaceri

Cm = cheltuieli materiale CA = cifra de afaceri. Nivelul acesteia a fost: 1998 643,02 UM 1999 568,02 UM 2000 583,09 UM 2001 566,77 UM Se observ o reducere a cheltuielilor materiale la 1000 lei cifr de afaceri in anul 1999 comparativ cu anul 1998, respectiv 2001 fa de anul 2000 (cu 75 lei, respectiv cu 16,32 lei), situaie realizat pe seama scderii consumului specific de materiale pe produs. In anul 2000 comparativ cu anul 1999 se constat o cretere a cheltuielilor materiale la 1000 lei cifr de afaceri cu 15,07 lei (583,09568,02). Creterea este determinat de sporirea cantitii de materiale consumate, ca urmare a creterii produciei i de creterea preurilor. Ca posibiliti de intervenie pentru a micora consumurile fr a afecta competitivitatea produselor pot fi: reducerea pierderilor tehnologice i netehnologice, modificarea cheltuielilor prin inlocuire de materiale, reducerea 52

cheltuielilor de transport, aprovizionare, prin mai buna folosire a capacitii mijloacelor auto. 2.4.3. Analiza rentabilitii Analiza rentabilitii pleac de la formula clasic Rezultate = Venituri Cheltuieli, i prin intermediul unor aspecte cantitative i structurale referitoare la rezultatele economice, se ajunge la analiza rentabilitii, importani indicatori de eficien economic (indicatori calitativi). Analiza ratelor rentabilitii: Exprimarea relativ a nivelului de rentabilitate, completeaz diagnosticul prin capacitatea informaional a indicatorilor respectivi. In analiza economico-financiar a firmei, ratele de rentabilitate permit efectuarea de comparaii in spaiu, precum i fa de anumite norme sau standarde elaborate i acceptate de organisme de specialitate. In funcie de elementele luate in calcul, teoria i practica economic opereaz cu mai multe forme de exprimare a rentabilitii. Fiecare indicator are o putere informaional proprie indeplinind o funcie specific in activitatea practic de gestionare a capitalului i plasamentelor de capital. In cadrul ratelor de gestionare a capitalului se include: a) Rata rentabilitii veniturilor (Rv), care se exprim prin raportul: Rv =
P 100 V

In care: P = profitul inaintea impozitrii; V = veniturile totale aferente perioadei. Indicator Rata rentabilitii veniturilor (%) Tabelul nr.2.7. Realizri 1998 1,43 1999 1,89 2000 3,68 2001 3,86

Din tablelul nr.2.7. rezult o creterea a rentabilitii veniturilor de 0,46% (1,89 1,43) in 1999 fa de 1998, de 1,79% (3,68 1,89) in 2000 fa de 1999, de 0,18% (3,86 3,68) in 2001 fa de 2000, ceea ce constituie o rezultant a imbuntirii intregii activiti. b) Rata rentabilitii economice a activului (Re) caracterizeaz eficiena elementelor materiale angajate in activitatea firmei. Opiunea pentru o asemenea rat este dat de faptul c intregul capital folosit de firm este investit in elemente de activ, care, intr-o form sau alta, direct sau indirect, contribuie la obinerea profitului. Prezint importan in 53

gestionarea capitalului in dimensionarea eforturilor pentru obinerea unui anumit profit in raport de rezultatele concurenei sau diferite mrimi normative specifice domeniului in care funcioneaz firma. Re =
P 100 A

In care: P = profitul inainte de impozitare; A = totalul activului, respectiv active imobilizate i active circulante. Relaia poate fi scris i astfel: Re =
V P A V 100

, in care:

Raportul

V A P V

= caracterizeaz viteza de rotaie a activului; = rata rentabilitii veniturilor, care constituie de altfel i

care determin modificarea ratei rentabilitii economice a activului fa de un anumit criteriu. Ca parte component, poate fi i rata rentabilitii economice aferent exploatrii, ceea ce presupune luarea in calcul a rezultatului exploatrii i corespunztor activelor de exploatare. Pentru exemplificare se folosesc urmtoarele date: Tabelul nr. 2.8. - mii lei Realizri Nr. Indicatori crt. 1998 1999 2000 2001 1. 2. 3. Active imobilizate Active circulante Conturi de regularizare i asimilate TOTAL ACTIVE 4. 5. 6. 7. 8. TOTAL VENITURI Profit brut Viteza de rotaie a activului Rata rentabilitii veniturilor (%) Rata rentabilitii economice a activului (%) 26.857.643 8.771.426 416.041 36.045.110 117.135.450 1.683.871 3,24 1,43 4,67 29.305.570 11.599.661 942.282 41.847.513 134.752.461 2.549.711 3,22 1,89 6,09 59.280.521 22.945.499 628.714 82.854.734 230.861.067 8.512.155 2,79 3,68 10,27 55.699.186 36.684.760 4.680.349 97.064.295 348.969.673 13.489.449 3,59 3,86 13,90

54

Din tabelul nr.2.8. rezult o cretere a rentabilitii economice a activului cu 1,42% (6,09 4,67) ) in 1999 fa de 1998, , cu 4,18% (10,27 6,09) in 2000 fa de 1999, cu 3,63% (13,9 10,27) in 2001 fa de 2000 , ceea ce echivaleaz cu o reducere a imobilizrilor in elementele patrimoniale, ca efect al sporirii vitezei de rotaie a intregului activ. Dintre elementele ce-au contribuit la creterea vitezei de rotaie a activului pot fi: investiii puse in funciune care funcioneaz la parametrii proiectai, scderea investiiilor in curs de execuie, scderea stocurilor de producie neterminat sau existena unor stocuri cu desfacere asigurat. c) Rata rentabilitii resurselor consumate (Rc) sau rentabilitatea costurilor: Dup cum rezult din denumire, caracterizeaz eficiena costurilor. In activitatea practic, prezint importan in estimarea i negocierea preurilor de vnzare a produselor sau tarifelor pentru prestri servicii. De asemenea, permite poziionarea produselor sub aspectul rentabilitii fa de media pe firm. Elementele de calcul ale ratei rentabilitii resurselor consumate sunt rezultatul exploatrii (RE) i cheltuielile de exploatare (Ce). Rc =
RE 100 Ce

Pe baza datelor furnizate de tabelul nr. 2.9. se poate trece la calculul ratei rentabilitii resurselor consumate, respective tabelul nr. 2.10. Tabelul nr. 2.9. - mii lei Realizri 1998 116.297.027 112.985.903 3.311.124 2,93 1999 134.243.327 125.597.830 8.645.497 6,88 2000 228.712.608 213.308.306 15.404.302 7,22 2001 335.927.430 321.333.721 14.593.709 4,54

Nr. crt. 1. 2. 3. 4.

Indicatori Venituri din exploatare Cheltuieli pentru exploatare Rezultatul din exploatare Rata rentabilitii resurselor consumate (%)

Se constat c rentabilitatea resurselor consumate a crescut cu 3,95% in anul 1999 fa de 1998 i cu 0,34% in anul 2000 fa de 1999, dar in anul 2001 fa de 2000 a sczut semnificativ cu 2,68%.

55

Reducerea rentabilitii costurilor in anul 2001 se datoreaz sporirii cheltuiellilor pentru exploatare, respectiv a costurilor de producie, de aceea trebuie avute in vedere luarea unor msuri de scdere a acestora. d) Rata rentabilitii financiare a capitalului: Aceast rat vizeaz eficiena utilizrii capitalului investit, respectiv utilizat i sunt utilizai doi indicatori: Rf =
Pn 100 Kpr

In care: Pn = profitul net; Kpr = capitalul propriu ( capital social + rezerve) Rf =

Pb 100 Kper

In care: Pb = profitul brut; Kper = capitalul permanent (Kpr + datorii pe termen mediu i lung) Tabelul nr. 2.10. - mii lei Realizri 1998 14.186.693 784.155 14.970.848 3.960.155 18.931.033 1.683.871 866.212 5,79 8,89 1999 14.186.693 911.641 15.098.334 7.566.273 22.664.607 2.549.711 1.352.404 8,96 11,25 2000 14.186.693 7.141.291 21.327.984 357.665 21.685.649 8.512.155 6.230.000 29,21 39,25 2001 14.186.693 14.295.972 28.482.665 952.808 29.435.473 13.489.449 12.205.734 42,85 45,83

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Indicatori Capital social Rezerve Capital propriu Datorii pe termen mediu i lung Capital permanent Profitul brut Profitul net Rentabilitatea financiar a capitalului propriu (%) Rentabilitatea financiar a capitalului permanent (%)

Din analiza datelor oferite de tabelul nr. 2.10. rezult o sporire a rentabilitii capitalului propriu cu 3,17% in anul 1999 fa de 1998, cu 20,25% in anul 2000 fa de 1999, cu 13,64% in anul 2001 fa de anul 2000. 56

De asemenea se constat i o sporire a rentabilitii capitalului permanent cu 2,36% in anul 1999 fa de 1998, cu 28% in anul 2000 fa de 1999, cu 6,58% in anul 2001 fa de 2000. Dup cum se observ rata rentabilitaii financiare a capitalului propriu este mai mic dect cea aferent capitalului permanent. In aceast situaie, firma nu trebuie s apeleze la imprumuturi pe termen lung i mediu. 2.4.4. Analiza patrimonial: Analiza patrimoniului societii comerciale necesit att analiza structurii acestuia, ct i analiza funcional a situaiei financiar-patrimoniale. Analiza funcional a situaiei financiar-patrimoniale, este centrat pe fondul de rulment (FR) i necesarul de fond de rulment (NFR). Fondul de rulment calculat cu ajutorul bilanului patrimonial, este rezultatul formulei: FR = Capital permanent Active imobilizate Nevoia de fond de rulment se obine, la rndul su, cu formula: NFR = Nevoile de finanare Resursele generate de operaiunile ciclice Informaiile prezentate in tabelul nr. 2.11. sunt necesare calculului fondului de rulment i a necesarului de fond de rulment. Tabelul nr. 2.11. - mii lei Realizri 1998 18.931.033 26.857.643 1999 22.664.607 29.305.570 2000 21.685.649 59.280.521 2001 29.435.473 55.699.186 - 26.263.713 - 3.162.720 26.405.167 29.567.887

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 4.1 a b

Indicatori Capital permanent Active imobilizate Fond de rulment Nevoia de fond de rulment, adic: Active circulante (fr disponibiliti i plasamente) din care se scad: Provizioane pentru riscuri i cheltuieli Datorii pe termen scurt

- 7.926.610 - 6.640.963 - 37.594.872 - 4.332.486 - 2.916.217 7.836.086 12.168.572 10.082.740 12.998.957 - 9.462.463 18.862.486 28.324.949

57

Din analiza datelor furnizate de tabelul anterior se observ c in toi anii analizai fondul de rulment este negativ, cu alte cuvinte capitalurile permanente nu reprezint o sum suficient pentru a finana integral imobilizarile. Acestea trebuie deci s fie parial finanate prin resurse pe termen lung. Solvabilitatea i capacitatea de plat a societii evideniaz proprietatea prii materiale a capitalului de a se transforma in bani. Indicatorii utilizai in acest sens sunt: lichiditatea patrimonial, solvabilitatea patrimonial, trezoreria i gradul de asigurare a firmei cu disponibiliti bneti, indicatori aflai in tabelul nr. 2.12. Tabelul nr. 2.12. - mii lei Realizri 1998 5.130.645 12.168.572 0,4216 19.916.383 36.045.110 55 1999 7.214.128 12.998.957 0,5545 21.282.283 41.847.513 51 2000 15.170.555 28.324.949 0,5356 54.239.138 82.854.734 65 2001 22.822.793 29.567.887 0,7719 85.787.861 112.356.544 76 - 23.100.993 28,80

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Indicatori Disponibiliti + mijloace care pot deveni lichide Datorii curente Lichiditatea patrimonial Activul net contabil Total pasiv Solvabilitatea patrimonial (%) Trezoreria net Gradul de asigurare a firmei cu disponibiliti bneti (%)

- 3.594.124 - 3.724.746 - 28.132.409 10,66 13,08 17,79

a) Lichiditatea patrimonial este subunitar, ceea ce nu denot un grad corespunztor de siguran pentru acordarea de noi credite. - lichiditatea patrimonial =
D D c

> 1,

unde: D = disponibiliti + mijloace care pot deveni lichide; Dc = datorii curente. b) Solvabilitatea patrimonial: valorile sunt situate peste 50%, deci situaia este considerat normal, acest lucru arat c societatea se poate bucura de increderea furnizorilor i a creditorilor si. 58

- solvabilitatea patrimonial =

Anc P

unde: Anc = activul net contabil (total activ datorii) P = total pasiv c) Trezoreria este negativ, ceea ce semnific faptul c firma este dependent de resursele sale financiare pe termen scurt. Aceast situaie de dependen, sau de tensiune asupra trezoreriei, evideniaz faptul c lichiditile sun insuficiente pentru a permite rambursarea datoriilor pe termen scurt. Meninerea resurselor de trezorerie apare ca o constrngere impus societii i limiteaz autonomia sa financiar pe termen scurt. Dar, aceast situaie nu trebuie interpretat ca pe un simptom de insolvabilitate. T = FR NFR, unde : FR = fond de rulment NFR = necesar de fond de rulment d) Gradul de asigurare a firmei cu disponibiliti bneti se determin ca raport intre disponibilitile bneti i activele circulante totale. Se consider o situaie normal atunci cnd indicatorul are valori cuprinse intre 3% - 5% asigurndu-se necesarul zilnic curent de pli normale, imediate, ale societii. Dup cum se observ din tabelul nr. 17, nivelul se ridic cu mult peste 5% ceea ce nu impune adoptarea unor msuri de redresare. 2.5. ANALIZA DIAGNOSTIC Prin luarea in considerare a informaiilor referitoare la situaia economico-financiar a societii comerciale VEL PITAR S.A., respectiv pe un interval de timp de 4 ani (1998 2001), se pot evidenia eventualele puncte forte, respectiv slabe. Abordarea cauzal a principalelor disfuncionaliti i puncte forte va permite evidenierea ctorva recomandri de natur strategic i tactic.

59

Puncte forte Situaie economicofinanciar de ansamblu pozitiv, in sensul c firma a inregistrat profit in perioada investigat, iar dinamica acestuia a fost ascendent. Respectarea corelaiilor principale dintre obiective, respectiv rezultate obinute, in intervalul analizat. ICA>IFs>INs i IW>IS

Termen de comparaie Realizrile inregistrate in anii precedeni.

Cauze

Implicaii

- Orientarea managementului firmei pe Creterea economic i noi piee i asigurarea unei caliti care s comercial a firmei; rspund ct mai bine exigenelor Imbuntirea imaginii pe piaa acestora; intern, in pofida intensificrii - Evoluia inflaiei; concurenei. - Promovarea unui management dinamic. Asigurarea premiselor economice necesare obinerii de profit i a unor niveluri pozitive ale ratelor rentabilitii. Promovarea unor elemente motivaionale atractive pentru salariai (sporuri, prime). Consolidarea economic i comercial a intreprinderii. Asigurarea premiselor necesare pentru respectarea corelaiilor dintre principalii indicatori economici i pentru creterea profitului.

- Dinamica ascendent a indicatorilor de volum i de eficien, utilizai in construirea acestor corelaii; - Meninerea in cote rezonabile a numrului de salariai (aprox. 823); - Orientarea spre latura calitativ, intensiv a proceselor de munc (productivitatea muncii inregistreaz creteri ce acoper cea mai mare parte a sporului obinut de cifra de afaceri). Inregistrarea unei Nivelele - Accentul pus pe latura calitativ a dinamici accelerate a analizate in proceselor de munc; productivitii muncii in anii - Evoluia inflaiei; intervalul de timp analizat: precedeni. - Meninerea in cote rezonabile a 154,03% 1999/1998 numrului de salariai (aprox. 823 de 163,25% 2000/1999 persoane); 120,94% 2001/2000 - Creterea productivitii orare a muncii; - Creterea volumului de producie.

Dinamica inregistrat de cifra de afaceri, fondul de salarii, productivitatea muncii i salariul mediu.

60

Solvabilitatea Nivelul patrimonial in limitele inregistrat in normale (peste 50%) perioada de referin i cel considerat corespunztor pentru o intreprindere. Rata rentabilitii Rata inregistreaz o evoluie rentabilitii cresctoare de-a lungul inregistrat in perioadei analizate (rata anii rentabilitii veniturilor, precedeni. rata rentabilitii economice a activului). Reducerea cheltuielilor Cheltuielile materiale la 1000 lei cifr materiale la de afaceri. 1000 lei cifr de afaceri inregistrate in anul 1998 Creterea reprezentrii Poziia intreprinderii pe piaa ocupat de intern, coroborat cu o firm inainte cretere a produciei de 1998. fabricate i comercializate (in preuri comparabile)

Evoluiile pozitive inregistrate de unii Asigurarea capacitii de plat a indicatori economici (profit, etc) firmei.

- Imbuntirea intregii activiti. Scderea imobilizrilor - Creterea profitului brut intr-un ritm mai elemente patrimoniale. alert dect cel al veniturilor, respectiv al activului; - Creterea vitezei de rotaie a activului.

in

- reducerea pierderilor tehnologice; Creterea profitului i a cifrei de - dimensionarea raional, eficient a afaceri. consumurilor specifice; Eficientizarea intreprinderii in - gestionarea mai bun a resurselor; ansamblul su. - evoluia inflaiei. - Modificri structurale importante in Iniierea unor demersuri cererea i oferta in domeniu. manageriale axate pe rentabilizarea - Derularea cu succes a unor activiti unor subdiviziuni organizatorice i comerciale: aprovizionare, marketing, cercetarea pieei. publicitate. - Elemente motivaionale atractive pentru

61

personalul cu pregtire superioar.

Puncte slabe

Termen de comparaie

Cauze

Implicaii

62

Scderea eficienei utilizrii activelor fixe (dinamica descendent a cifrei de afaceri la 1000 lei active fixe)

Nivelele Creterea volumului mijloacelor fixe intrrealizate in anii un ritm mai mare dect cel al cifrei de precedeni de afaceri i cel al profitului. cifra de afaceri i profitul brut la 1000 lei active fixe. Dinamica ridicat a Evoluia inflaiei; cheltuielilor materiale. Aprovizionarea neritmic; Personal neproductiv, supradimensionat. Incrcarea neuniform a capacitilor de producie. Trezorerie negativ i lichiditate subunitar. Scderea rentabilitii resurselor consumate in anul 2001. Eficiena utilizrii activelor circulante inregistreaz scderi de la an la an.

Necesitatea unei mai bune utilizri a activelor fixe.

Greuti in obinerea de avantaj concurenial pe anumite segmente de pia. Diminuarea ratei de eficien a cheltuielilor (rata medie a cheltuielilor) Anii analizai Lichiditi insuficiente. Firma este dependent de resursele sale financiare pe termen scurt. Autonomie financiar limitat. Anul 2000 Sporirea cheltuielilor pentru exploatare, Diminuarea intr-o anumit respectiv a costurilor de producie. msur a profitului brut al Evoluia inflaiei. intreprinderii. Creterea costurilor totale ale intreprinderii. Viteza de Creterea soldului mediu al activelor Creterea costurilor, mrirea totaie a circulante intr-un ritm superior celui al cifrei cilcului de producie i a perioadei activelor de afaceri. de desfacere i de incasare a circulante produciei. inregistrat in

63

anul precedent celui analizat.

64

CAPITOLUL III ANALIZA STRATEGIEI DE APROVIZIONARE LA S.C. VEL PITAR S.A.

3.1. ORGANIZAREA IN CADRUL DEPARTAMENTULUI DE APROVIZIONARE In cadrul societii comerciale VEL PITAR S.A. un rol managerial foarte important il reprezint relaia aprovizionare producie desfacere, componentele relaiei fiind vzute ca fcnd parte dintr-un sistem integrat. Aprovizionarea reprezint veriga cea mai important datorit existenei unui feedback, astfel materialele achiziionate intr in producie pentru transformarea lor in produse finite. Din producie se sesizeaz un feedback in momentul ieirii produsului finit, iar altul de la distribuie in momentrul in care produsul ajunge la client. Obiectivele iniiate de departamentul de aprovizionare: Aprovizionarea cu materii prime i materiale de cea mai bun calitate, astfel inct raportul pre-calitate s fie cel optim; Aprovizionarea cu orice tip de materiale tehnice pentru liniile de producie i orice tip de echipamente tehnice; Meninerea in permanen a contactului cu departamentul CTC, producie, marketing, toate fiind implicate in obinerea produsului finit i in stabilirea preului final de vnzare; Aprovizionarea cu ambalaje este foarte important pentru c volumul este foarte mare i sunt zeci de buci pe sptmn, ct i gsirea furnizorilor capabili s produc ambalaje la preul dorit i s le livreze la termenele inainte stabilite; Aprovizionarea cu tipizate, model A4, A5; Pstrarea unui climat propriu desfurrii activitii i dezvoltrii continue a personalului din cadrul departamentului; Modaliti de aciune: Contactarea furnizorilor, negocierea cu acetia in ceea ce privete calitatea, preul de livrare plat, modalitile de plat (transportul furnizorului sau transportul delegatului cu marfa); Verificarea in permanen la orice livrare a calitii materiilor prime i a materialelor, ambalajelor; Inaintarea la conducere, spre aprobare, a unor referate ce conin materialel de aprovizionat, cantitile i preul acestora; Urmrirea intrrilor de materiale in societate, ct i a consumurilor i a stocurilor.

65

Organizarea in cadrul departamentului: Fiecare membru al departamentului are un sector de activitate ce cuprinde anumite obiective: pstrarea relaiilor cu furnizorii i negocierea dac este nevoie; stabilirea modalitilor de plat i a termenelor; la inceputul fiecrei sptmni se face o planificare a activitilor i un referat inaintat conducerii spre aprobare ce conine materialele de aprovizionat, cantitile i preurile acestora. Fiecare membru urmrete s indeplineasc obiectivele trasate de ef. La sfritul fiecrei luni ejul departamentului evalueaz activitatea subordonailor din punct de vedere al indeplinirii obiectivelor, al modalitilor de aciune, al termenelor la care au fost indeplinite obiectivele i a resurselor materiale, financiare folosite. Departamentul aprovizionare pstreaz o legtur permanent i nemijlocit cu directorul general al societii prin diferite situaii: statistici, referate intocmite zilnic, sptmnal sau lunar, in funcie de specificul firmei. Prin aceste situaii directorul general urmrete att intrrile de materiale in societate, ct i consumul i stocurile, face o corelaie intre consumurile inaintate de ctre biroul de producie i cele ale biroului de aprovizionare.

66

STRUCTURA DEPARTAMENTULUI DE APROVIZIONARE DIN CADRUL S.C. VEL PITAR S.A.

Format din: - biroul de aprovizionare: 5 membrii - magazia tehnic: 1 membru - magazia ambalaje + magazia imprimate: 1 gestionar - magazia materiale: 2 membrii - siloz fin: 12 membrii

Director logistic

Sef departament aprovizionare

Biroul de aprov.
Siloz fin

Magazia tehnic

Magazia ambalaje

Magazia imprimate

Magazia materiale

67

3.2. STRUCTURA MATERIALA DISPONIBILA SI UTILIZATA Procesul de aprovizionare cu materii prime, materiale, combustibil i energie, in structura necesar, are un rol deosebit de important in cadrul activitii desfurate de societate i aceasta datorit influenei hotrtoare pe care resursele materiale o au asupra rezultatelor acestuia. De aceea o importan major capt att realizarea unei aprovizionri raionale ct i utilizarea cu mazimum de eficien a resurselor disponibile. Pentru desfasurarea in condiii normale a fiecarui proces de producie, indiferent de ramura industrial, trebuie s existe resurse materiale, umane i financiare corespunztoare. Rolul i poziia fiecrei categorii de resurse implicate in procesul de producie conduc la gruparea lor in resurse stocabile i nestocabile. Resursele stocabile sunt: materii prime, materiale de baz, auxiliare crora factorul timp nu le influeneaz dimensiunea sau parametrii caliltativi. Un disponibil de resurse materiale mai mare dect necesarul zilnic, saptmnal sau lunar se pot stoca. Resursele nestocabile sunt: fora de munc, o parte a resurselor materiale a cror dimensiune este condiionat, in procesul valorificrii, de factorul timp. Un disponibil de capacitate de producie sau for de munc mai mare dect necesarul la un moment dat nu se poate stoca, deci resursa respectiv se pierde. Resursele materiale necesare unitii economice se difereniaz dup mai multe criterii, astfel: 1. dup rolul pe care il au in desfurarea activitii unitii: materii prime de baz; materiale auxiliare. 2. dup destinaia de consum: 75% pentru realizarea produciei de baz; 25% pentru realizarea produciei auxiliare. 3. dup sursa de furnizare: 100% din produse se asigur din ar. 4. dup forma de aprovizionare: 30% din materiale se asigur prin contracte economice; 60% pe baz de comenzi anticipate; 10% se asigur direct de pe pia.

68

MATERII PRIME SI MATERIALE FAINA: Din cauza faptului c nu exist moar principala materie prim de aprovizionat este fina pentru c fabrica are un consum de fin situat intre 50 60 t/zi i deoarece conducerea solicit existena unui stoc minim de siguran de 150 t, rezult necesitatea aprovizionrii cu o cantitate minim de fin de 80 90 t/zi. Cerine de calitate: (parametrii prevzui in STAS) - umiditate max. 14,5% - gluten umed min. 26% - deformare cuprins intre 3%-12% Acesta reprezint primul pas in negocierea cu potenialii furnizori, respectiv satisfacerea cerinelor privind calitatea finii. Tipuri de fin + furnizori: TIP FAINA 000 (480) 650 1350 Na t/spt 10t 480t 8t UTILIT. FURNIZORI P Pre (lei) 6250 6200 5000 5500 5300 4800 4750 4600

Specialiti S.C. SPICUL S.A (cozonaci, S.A. Sun Comm Serv S.C. chec) S.C. Spicul S.A. Arge S.C. Spicul S.A. Bucur Pine S.C. Vel Pitar S.A. Rm.Vlcea S.C. Granpan S.A. Tecuci Pine integral i S.C. Spicul S.A. Arge S.C. Gorjpan S.A. Tg. Jiu neagr

Modalitile de aprovizionare: - fin ambalat la saci de 40 50 kg. pe care o transport cu cele 3 maini din dotare (una de 8t i dou de 20t); - fin vrac (la cistern) transportat cu 2 maini (una de 8t si alta de 12t). Din punct de vedere al preului de fin: este intotdeauna negociat cu furnizorii. Achiziionarea finii se realizeaz dup negocieri. Dac prile ajung la o inelegere se va incheia un contract comercial in care sunt precizate prile, obiectul contractului, modalitile de plat, rspunderea prilor, fora major, dispoziiile finale. 69

DROJDIA: Indicatorul de baz din punct de vedere al acceptrii sau refuzrii unui transport de drojdie este puterea de cretere. Orice abatere, ct i orice miros nespecific duce la respingerea mrfii. - puterea de cretere: 42 52 min. Na t/spt. FURNIZORI S.C. LESAFFRE S.A. 13-16t S.C. PAKMAYA S.A. S.C. HASMAYA S.A. PRET lei/ kg. 21500 18500 18000

MATERIALE AUXILIARE AMELIORATORI: Folosii pentru imbuntirea calitii finii, meninerea prospeimii produselor finite i pstrarea gustului i a greutii specifice a pinii. TIPURI XXL TALENTO REKOR PRET + TVA mii. lei/ kg. 90 87 85 FURNIZORI S.C. Esarom S.A. Romnia S.C Puratos Prod S.R.L. S.C. Food Ingredients S.A. Na Kg/lun 1500 500 800

VITAMINE: Na kg/3luni 300-400 FURNIZORI S.C. RONOXAN SRL PRET mii lei/ kg. 300-400

70

SARE: Na t/lun 40 FURNIZORI S.C. SALINA S.A. Tg. Ocna S.C. SALINA S.A. Slatina PRET lei/ kg. 1800 1950

Miere industrial: - aprovzionare la doua sptmni; Na t/lun 5-6 Zahr: Na t/lun FURNIZORI S.C. PIC S.R.L. 30 S.C. SUN VALEDO S.R.L. S.C. ROMPAN S.A. PRET lei/ kg. 10500 10550 10600 FURNIZORI S.C. IOMCOOP SRL Sibiu PRET mii lei/ kg. 20

Glucoz: Na t/lun 8 FURNIZORI S.C. ANYLOM S.A. Sibiu S.C. ANYLUM S.A. Tg. Secuiesc PRET lei/ kg. 10000 10000

71

Margarin: Na t/lun 1,2 Ulei: Na t/lun 2.5 FURNIZORI S.C. SUN VALEDO S.R.L. S.C. CALIPSO S.R.L. PRET lei/ l 24500 24000 FURNIZORI S.C. PURATOS PROD S.R.L. PRET lei/ kg. 22500

Grsimi vegetale: - plantol folosit la biscuii Na t/lun 18 - 20 FURNIZORI S.C. RENDER S.R.L. S.C. ESAROM S.R.L. PRET lei/ l 20300 21500

Oet: Na t/lun 3 FURNIZORI S.C. VINALCOOL ARGES S.R.L. PRET lei/ l 8500

Lapte praf: Na t/lun 1 FURNIZORI S.C. TENIPLUS COMIMPEX S.R.L. PRET lei/ l 54000

Alte materiale auxiliare: untur, ou praf, ou buci, nuci, cacao natural, scorioar etc.

72

3.3. SURSE SI FORME DE APROVIZIONARE In cadrul multiplelor relaii care apar intre unitile economice un loc aparte il ocup cele referitoare la activitatea de aprovizionare, tehnicomaterial i de desfacere; prin relaiile de aprovizionare tehnico-material de desfacere se asigur pe de o parte, baza material necesar relurii procesului de producie, iar pe de alt parte, furnizarea beneficiarilor din economie produse finite. Unitile economice sunt obligate ca inainte de organizarea i caracterizarea relaiilor dintre ele s se stabileasc cea mai eficient form de aprovizionare tehnico-material, pe care urmeaz s o foloseasc in procesul de asigurare a bazei materiale (pentru fiecare material sau produs). Alegerea formei de aprovizionare trebuie s asigure: optimizarea transportului, desfaurarea procesului de aprovizionare cu cheltuieli minime, prevenirea imobilizrilor neraionale a resurselor materiale in stocuri supranormative, fr sau cu micare lent, creterea operativitii i ritmicitii in asigurarea proceselor de producie cu materiale necesare, conservarea i pstrarea integritii resurselor materiale, folosirea judicioas a spaiilor de depozitare, creterea gradului de mecanizare a lucrrilor de incrcare, descrcare, manipulare, transport i depozitare. S.C. VEL PITAR S.R.L. folosete ca forme de aprovizionare aprovizionarea direct i aprovizionarea depozitelor bazelor de aprovizionare. Aprovizionarea direct presupune ca modul de organizare i concretizare pe baz de contracte a relaiilor economice dintre factorii participani la acest proces, modul de livrare a materialelor i sistemul de achitare a contravalorii produselor livrate s se realizeze prin relaia direct intre unitile furnizoare (productoare) i VEL PITAR S.A. Societatea a optat pentru aceast form de aprovizionare deoarece aceasta prezint avantajul c ofer condiii partenerilor de contract s se cunoasc bine, s stabileasc astfel relaii tradiionale, totodat aceast form ofer S.C. VEL PITAR S.A. posibilitatea de a urmri procesul de fabricaie la productor, s constate stadiul acestuia, calitatea execuiei produselor i s intervin atunci cnd se manifest abateri. O alt form de aprovizionare folosit de S.C. VEL PITAR S.A. este aprovizionarea prin baze. Aceast form presupune ca la organizarea i derularea procesului de producie s participe , alturi de unitile productoare i consumatoare i bazele de aprovizionare i desfacere. Astfel cele trei activiti (organizarea relatiilor pe baz de contracte, livrarea produselor i activitatea contravalorii lor) se realizeaz integral prin unitile de specialitate. Aceast form de aprovizionare este folosit de S.C. VEL PITAR S.A. cu deosebire pentru livrrile in loturi mici, asigurndu-se astfel condiii pentru prevenirea de stocuri disponibile i pentru valorificarea operativ a celor existente. Faptul c preul de achiziie prin intermediul 73

acestor baze este mai ridicat dect cel al productorului, baza de aprovizionare practicnd un comision al preului de fabric este compensat de celelalte avantaje, printre care: crearea condiiilor pentru reducerea substanial a stocurilor, pentru livrrile de la baz, existnd posibilitatea efecturii zilnice (sau la cinci zile, la zece zile) satisfacerea operativ a unor centre intmpltor neprevzute ale S.C. VEL PITAR S.A. care apar pe parcursul realizrii produciei. De asemenea, societatea prefer ca form de aprovizionare, achiziionarea de produse pe baz de comenzi anticipate, acestea deinnd o pondere de 60%, prin contracte economice incheiate cu furnizorii in proporie de 30%, direct de pe pia se asigur resursele mai puin importante i care pot fi procurate fr problem, i anume: o mic parte din materialele electrice i scule, carburanii i lubrefianii. Contractele incheiate cu furnizorii asigur certitudinea obinerii resurselor materiale la momentul oportun. Formele de furnizare a resurselor materiale sunt de dou tipuri i anume: - cu eliberare din depozitul furnizorului; - cu expediere. Pe baza elaborrii unor calcule de eficien, S.C. VEL PITAR S.A. a ales forma de furnizare cu eliberare din depozitul furnizorului, respectiv aducerea materialelor cu mijloace proprii de transport. Acest lucru il putem exemplifica astfel: Furnizorul este S.C. ANYLOM S.A. Sibiu de la care se aprovizioneaz cu glucoz folosit la realizarea produselor S.C. VEL PITAR S.A.; Analiznd cele dou forme de furnizare se constat urmtoarele diferene: 1. Dac transportul resurselor materiale de la furnizori se realizeaz cu mijloace de transport ale S.C. VEL PITAR S.A. pentru o cantitate de 4.000kg glucoz i la un pre de achiziie de 10.000lei/kg avem urmtoarele cheltuieli: 4.000 10.000 = 40.000.000 lei cheltuieli de achiziie. La acestea se adaug cheltuielile de transport; intre localiti exist o distan de 546 km dus-intors, iar preul unui litru de motorin este de 15.000 lei. 546 35/100 = 191l motorin 191 15.000 = 2.865.000 lei Diurna oferului este de 50.000 mii lei/zi. Astfel totalul cheltuielilor de aprovizionare este de 42.915.000 lei, adic suma cheltuielilor de transport, achiziie, diurna. 2. Dac transportul este fcut de ctre furnizori cu mijloacele sale avem: - cheltuieli de achiziie = 40.000.000 lei - cheltuieli de transport = 2.865.000 lei - diurna oferului = 50.000 lei 74

In plus apare un comision de aducere a resurselor de 5% din valoarea materialelor: 40.000.000 5% = 2.000.000 lei. Astfel totalul cheltuielilor de aprovizionare va fi de 44.915.000 lei. In concluzie, folosirea mijloacelor proprii este mai rentabil pentru S.C. VEL PITAR S.A., deoarece asigur cheltuieli de aprovizionare mai mici. Exist un aspect demn de remarcat in conduita de alegere a furnizorilor i anume: alegerea acelor furnizori dispui s incheie contracte, tendina general a unitilor economice fiind de evitare a acestei modaliti de concretizare a relaiilor economice datorit fluctuaiilor dese de pre a materiilor prime, majorrilor de pre la energia electric. Majoritatea furnizorilor prefer livrarea pe baz de comenzi anticipate momentului livrrii, situaie nefavorabil deoarece asigurarea prin cumprri de contracte este cea mai eficient prezentnd cel mai inalt grad de certitudine. Concluzionnd se poate spune c S.C. VEL PITAR S.A. ii alege furnizorii tinnd cont de cteva criterii i anume: preul de livrare, distana de transport, pe baza relaiilor tradiionale stabilite de mult vreme cu unii parteneri. In acelai timp, pentru selecia furnizorilor nu se ine seama de unele elemente importante de apreciere a furnizorilor cum ar fi potenialul financiar sau experiena managerial. 3.4. DIMENSIONAREA ECONOMICA A STOCURILOR CURENTE Dimensionarea economic a stocurilor reprezint o aciune de actualitate i de mare importan pentru imbuntirea situaiei financiare a unitilor din diferite sectoare de activitate. De aceasta depinde i gradul de activizare prin care se asigur fondurile materiale i financiar valutare, de care dispune unitatea, depinde de asemenea i eficiena folosirii lor, precum si de efortul suplimentar antrenat de formarea i deinerea de stocuri. In determinarea de stocuri curente (Scr), se pot folosi mai multe metode, in funcie de scopul urmrit i de elementele care se iau in calcul. Conform metodei statice, se presupune luarea in considerare a intervalelor efective la care s-au realizat aprovizionrile de la furnizori, in perioada anterioar (Ief) i a cantitilor de materiale efective, intrate in depozite (Qefi). Relaia de calcul care se folosete pentru determinarea stocului curent, in expresia fizic, este: Scr = Cmz I, unde: Cmz = consum mediu zilnic; I = intervalul mediu intre dou aprovizionri succesive.

75

Consumul mediu zilnic se calculeaz prin raportarea necesarului de materiale pentru indeplinirea programului de producie (Npl) la perioada de gestiune pentru care aceasta se ia in calcul ( ). Cmz = Npl / sau Cmz = Npl / 360 Intervalul mediu intre dou aprovizionri se stabilete folosind media aritmetic ponderat:

I=

qefi Iefi qefi

Qefi = cantitatea efectiv intrat in depozitul firmei; Iefi = intervalul efectiv intre dou intrri succesive; qefi = suma cantitilor efective. Pentru a analiza evoluia stocului curent in cursul unei luni, la principalele resurse necesare fabricrii produselor de panificaie, pe baza fielor de magazie se determin necesarul planificat (Npl) la aceste resurse. Pentru determinarea necesarului planificat se prezint in tabelul nr. 3.1. cantitile de producie fabricat (Qp) i normele de consum (nc), pentru resursele materiale folosite. Tabelul nr. 3.1. Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. Denumire material Fin tip 650 Drojdie Vitamine Sare XXL Ulei UM Kg Kg Kg Kg Kg l Nc/1000kg produs finit 785 25 20 50 15 90 Qp 80.000 80.000 80.000 80.000 80.000 80.000 Np 62.800.000 2.000.000 1.600.000 4.000.000 1.200.000 7.200.000 Cmz 174.444 5.555 4.444 11.111 3.333 20.000

76

FISA DE MAGAZIE A FAINII TIP 650 Tabel nr. 3.2. COD: 3399221 UM: TONE Pre: 6850 lei/kg Data 01.05 02.05 03.05 04.05 05.05 06.05 07.05 08.05 09.05 10.05 11.05 12.05 13.05 14.05 15.05 16.05 90 115 220 300 100 80 103 45 95 85 100 65 Cantitatea intrat 150 Cantitatea ieit Stoc final 150 150 185 185 195 195 195 192 227 227 227 147 147 147 122 Data 17.05 18.05 19.05 20.05 21.05 22.05 23.05 24.05 25.05 26.05 27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 300 200 50 315 205 75 165 100 170 120 200 170 150 140 Cantitatea intrat Cantitatea Stoc ieit final 55 67 67 77 77 77 107 107 102 82 82 82 67 62 37 37

122 In continuare pentru a evidenia evoluia stocului curent in cursul unei luni, se va prezenta fia de magazie pe dou resurse folosite la obinerea de produse de panificatie. Intervalul dintre dou aprovizionri succesive (I) la resursa fin tip 650 se determin astfel (avnd la baz fia de magazie):
2060 qefi Iefi = 2000 = 1.03 zile qefi qefi Iefi = 150 1 + 100 1 + 95 2 + 100 0 + 80 2 + 220 2 + 90 3 + 150 2 + 200 1 + 165 0 + 100 2 + 300 0 + 200 0 + 50 1 = 2060t

I=

77

 qefi = 150 + 100 + 95 + 100 + 80 + 220 + 90 + 150 + 200 + 165 + 100 + 300 + 200 + 50 = 2000t
Cunoscnd necesarul planificat (Npl) pentru fina tip 650 care este de 62.800.000 kg/an i intervalul intre cele dou aprovizionri succesive ( I ), care este de 1.03 zile, se determin stocul curent, in cadrul lunii analizate, dup relaia: Scr = Cmz I = 360 1.03 = 360 1.03 = 180t Aa cum reiese din fia de magazie se constat o situaie nu tocmai satisfactoare a intrrilor de fin. La inceputul lunii a existat o intrare de 150t fin tip 650, cantitate ce s-a situat sub stocul curent ( care a fost de 180t). Dar din ziua a 3- a , ca urmare a intrrilor mult mai mari dect consumurile stocul efectiv se situeaz peste cel curent : cu 5t in 03.05, cu 15t in 05.05 i, respectiv 47t in 09.05. Suprastocarea a continuat pn in ziua de 12- a inclusiv, dup care datorit unor intrri mai mici dect ieirile s-a obinut un stoc efectiv sub cel curent. Situaia s-a modificat incepnd cu ziua a 19- a cnd apare din nou fenomenul de suprastocare pn in ziua a 24-a din lun cnd se ajunge la un stoc efectiv sub cel curent. Si in ultima zi a lunii stocul efectiv de 37t se situeaz sub cel curent. In ceea ce privete fenomenul de suprastocare el atrage o serie de aspecte negative cum ar fi: cheltuieli mari de depozitare, necesitatea asigurrii unor condiii specifice de depozitare, iar meninerea pe o perioad indelungat a stocului duce la degradarea materialelor depozitate cu influene negative asupra calitii produsului finit. Cantitatea suprastocat fiind de 208t pe 9 zile, la un pre unitar de 6850 lei/kg/zi, a existat o imobilizare de 1.424.800 lei/t.
Np 62800

78

Asemntor se prezint in tabelul nr. 3.3. fia de magazie a drojdiei: FISA DE MAGAZIE A DROJDIEI COD: 2299331 UM: TONE Data 01.05 02.05 03.05 04.05 05.05 06.05 07.05 08.05 09.05 10.05 11.05 12.05 13.05 14.05 15.05 16.05 30 15 20 25 15 10 10 9 5 4 Cantitatea intrat 2 Cantitatea ieit Stoc final 2 2 2 3 3 3 3 4 4 9 9 9 4 4 4 19 Data 17.05 18.05 19.05 20.05 21.05 22.05 23.05 24.05 25.05 26.05 27.05 28.05 29.05 30.05 31.05 2 3 2 25 27 15 Tabel nr. 3.3. Pre: 19500 lei /kg Cantitatea Cantitatea Stoc intrat ieit final 10 5 24 24 24 24 9 9 9 9 7 7 5 5 5 4 4

Intervalul dintre dou aprovizionri succesive (I) se determin astfel (avnd la baz fia de magazie):

I=

qefi Iefi = qefi

271 119

= 2.3 zile

qefi Iefi = 2 2 + 5 3 + 10 1 + 15 2 + 20 2 + 30 0 + 10 7 + 25 4 + 2 1 = 271t

79

Qefi = cantitatea efectiv intrat in depozitul firmei; Iefi = intervalul efectiv intre dou intrri succesive; qefi = suma cantitilor efective

Cunoscnd necesarul planificat (Npl) pentru drojdie care este de 2.000.000 kg/an i intervalul intre cele dou aprovizionri succesive ( I ), care este de 2.3 zile, se determin stocul curent, in cadrul lunii analizate, dup relaia: Scr = Cmz I =
Np 2.3 360

qefi = 2 + 5 + 10 + 15 + 20 + 30 + 10 + 25 + 2 = 119t

2000 2.3 360

= 13t

Din fia de magazie prezentat mai sus reiese c in depozitul unitii a intrat o cantitate de 2t drojdie inc din prima zi a lunii. Astfel stocul efectiv la sfritul zilei era de 2t. Din ziua a 16-a situaia se schimb, stocul incepnd s se supradimensioneze ajungnd la 19t. In a 17-a zi stocul efectiv ajunge la 24t drojdie, meninndu-se timp de patru zile. Ca urmare a unui consum in producie de 15t stocul efectiv scade mult sub stocul curent, eliminnd suprastocarea din ziua de 21 a lunii. In ceea ce privete aspectul de suprastocare existent de-a lungul a 5 zile, a atras o serie de fenomene negative: cheltuieli mari pentru intreinere, depozitare, conservare, scderea calitii materialului depozitat o perioad indelungat de timp, imobilizri de fonduri financiare. Avnd in vedere cantitatea suprastocat de 50t drojdie pe perioada a 5 zile, la un pre de 19500 lei/kg, se obine o imobilizare a fondurilor de 975.000 mii lei/kg. Acest lucru este in defavoarea activitii de ansamblu a firmei, ducnd la scderea eficienei i rentabilitii activitii. Astfel, aceste fonduri puteau fi folosite in alte scopuri mai productive sau de investiii, ducnd in final la dezvoltarea activitii societaii.

3.5. ELABORAREA SI FUNDAMENTAREA PLANURILOR SI PROGRAMELOR STRATEGICE DE APROVIZIONARE

80

Pentru a se asigura desfurarea activitii la parametrii proiectai este necesar elaborarea unei strategii, a unui plan i a unor programe judicioase de aprovizionare. Aceast strategie trebuie ins corelat cu strategia general a societii pentru c numai astfel are loc o derulare a activitii bazat pe eficien. In cadrul departamentului de aprovizionare se nominalizeaz cererile de resurse materiale ale S.C. VEL PITAR S.A. pe o anumit perioad (de obicei un an), pe categorii de resurse (materii prime, materiale auxiliare, piese de schimb, ambalaje), nivelul acestora i sursele de acoperire. Astfel , planul strategic rspunde la o serie de intrebri specifice asigurrii de materiale: ce trebuie comandat i asigurat pentru perioada de gestiune; in ce cantitate trebuie aprovizionat fiecare resurs material pentru perioada de timp avut in vedere din ce resurse trebuie acoperite necesitile? Din cele prezentate se observ c desfurarea cu operativitate i eficien a procesului de aprovizionare in concordan cu cerinele de consum din intreprindere necesit un sistem informaional amplu, cuprinztor aezat pe baze informatice. Se prezint in tabelul nr. 3.1. situaia aprovizionrii pe baz de contracte, pe anul 2001 la S.C. VEL PITAR S.A.. Se consider c necesarul de aprovizionat este egal cu necesarul pentru indeplinirea planului (Npl):

Nr. Crt.

Denumire material

UM

Tabelul nr. 3.4. Necesar de Contractat Diferene Grad de Neacoperire aprovizionat (+/-) acoperire (%) 81

(%) 1. 1.1. 1.2. 1.3. 2. 3. 3.1. 3.2. 3.3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. Fin Fin tip 000(480) Fin tip 650 Fin tip 1350 Drojdie Amelioratori XXL TALENTO REKOR Vitamine Sare Miere Industrial Zahr Glucoz Margarin Ulei Grsimi vegetale Oet Lapte praf t t t t t Kg t Kg Kg Kg t t t t t t t t t 24864 480 24000 384 720 33600 18 6000 9600 1600 480 72 360 96 18 30 240 36 12 24289 430 23500 359 600 30800 16.5 4700 9600 1575 400 50 270 87 12 15 180 36 12 -575 -50 -500 -25 -120 -2800 -1.5 -1300 0 25 -80 -22 -90 -9 -6 -15 -60 0 0 97.7 89.6 97.9 93.5 83.3 91.7 91.6 78.3 100 98.4 83.3 69.4 75 90.6 66.6 50 75 100 100 2.3 10.4 2.1 6.5 16.7 8.3 8.4 21.7 0 1.6 16.7 30.6 25 9.4 33.4 50 25 0 0

Conform acestui tabel se constat c necesarul de aprovizionat este mai mare dect cel contractele incheiate: I. Materii prime: Faina: necesarul de aprovizionat este de 24864t , pe cnd cantitatea contractat a fost de numai 24289t, existnd un grad de acoperire a necesarului prin contracte de 97.7%; Drojdia: necesarul de aprovizionat este de 720t , pe cnd cantitatea contractat a fost de numai 600t, existnd un grad de acoperire a necesarului prin contracte de 83.3%; 82

II. Materiale auxiliare: Amelioratori: necesarul de aprovizionat este de 33600kg , pe cnd cantitatea contractat a fost de numai 30800kg, existnd un grad de acoperire a necesarului prin contracte de 91.7%; Vitamine: necesarul de aprovizionat este de 1600t , pe cnd cantitatea contractat a fost de numai 1000t, existnd un grad de acoperire a necesarului prin contracte de 62.5%; In ceea ce privete resursele al cror grad de asigurare a fost satisfcut, putem exemplifica: rekor, lapte praf i oet. Privind celelalte materiale auxiliare se constat c necesarul de aprovizionat il depete pe cel contractat, deficitele determinnd un anumit grad de neacoperire. In concluzie, analiznd tablul nr. 3.1. se observ c pentru toate tipurile de materii prime i materiale auxiliare s-au incheiat contracte, avnd in vedere necesarul de aprovizionat. In majoritatea cazurilor cantitatea contractat a fost mai mic dect necesarul, deoarece nu au existat suficiente resurse financiare de achitare a contravalorii resurselor. De asemenea, la unele materii cantitatea existent pe pia este sub cerere, unitatea consumatoare determinnd o neacoperire a necesarului de resurse pentru producie. Efectul nefavorabil determinat de contractarea unor cantiti mai mici dect cele necesare de aprovizionat este mrit i de faptul c nu are loc o intrare efectiv a intregii cantiti contractate. In continuare se prezint gradul de realizare a asigurrii materiale a necesarului de aprovizionat pe trimestrul I al anului 2002:

Nr. Crt.

Denumire material

UM

Necesar de Contractat aprovizionat

Diferene (+/-)

Tabelul nr. 3.5. Grad de Intrri din acoperire cump. 83

(%) Fin Fin tip 000 1.1. 000(480) Fin tip 1.2. 650 Fin tip 1.3. 1350 2. Drojdie 3. 3.1. 3.2. 3.3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. Amelioratori XXL TALENTO REKOR Vitamine Sare Miere Industrial Zahr Glucoz Margarin Ulei Grsimi vegetale Oet Lapte praf 1. t t t t t kg t kg kg kg t t t t t t t t t 6216 120 6000 96 180 8400 4.5 1500 2400 400 120 18 90 24 4.5 7.5 60 9 3 6180 100 5990 90 150 8250 4.5 1450 2300 200 120 18 90 20 4.3 7.2 55 7 2.5 -36 -20 -10 -6 -30 -150 0 -50 0 -200 0 0 0 -4 -0.2 -0.3 -5 -2 -0.5 99.4 83.3 99.9 93.7 83.3 98.2 100 96.7 100 50 100 100 100 83.3 95.5 96 91.6 77.7 83.3

directe de pe pia 36 15 10 6 25 140 0 45 0 100 0 0 0 3 0.2 0.3 4 1 0.5

Analiznd datele din tabelul nr. 3.5. se constat c o bun parte din diferena dintre necesarul de aprovizionat i intrrile pe baz de comenzi a fost asigurat prin cumprrile de pe pia. Cu toate acestea la majoritatea materiilor prime i materialelor auxiliare folosite in procesul de producie au mai rmas restane la aprovizionat. Aceste neacoperiri ale necesarului in totalitate au drept consecin nerealizarea produciei la diferite sortimente. Pe ansamblu, necesarul de aprovizionat este acoperit (100%) la amelioratorul rekor, respectiv sare, miere industrial i zahr.

84

Strategia de aprovizionare a unitilor economice se definete prin mai muli indicatori specifici, care, in funcie de natura economic, pot fi grupai in dou categorii: a) Indicatori care reflect necesittile de consum de materii prime, materiale, combustibil, energie, lubrefiani, piese de schimb, destinate realizrii activitii de ansamblu a unitii, in primul rnd a celei de baz, in vederea indeplinirii obiectivelor strategice. b) Indicatori care evideniaz sursele i potenialul de acoperire cantitativ i structural cu surse materiale a necesitilor de consum. Pentru ca activitatea general a intreprinderii s se desfoare in bune condiii, este necesar asigurarea unui echilibru intre necesiti i resurse, pe intreaga perioad de gestiune, situaie care se exprim prin urmtoarea relaie: Npl + Ssf = Spi + Ari + Na , unde: Npl = necesarul planificat; Ssf = stoc la sfritul anului; Spi = stoc preliminat la sfritul anului; Ari = alte resurse interne; Na = necesar de aprovizionat. Orice abatere de la aceast egalitate atrage fie imobilizri nejustificate de resurse materiale sub forma stocurilor peste limitele prestabilite (normale), fie apariia la un moment dat a fenomenului opus i anume ruptura de stoc, situaie care perturb desfurarea normal a activitii generale a societii. In consecin, ambele stri genereaz efecte economice negative. In tabelul nr. 3.6. se prezint cele dou categorii de indicatori:

Tabel nr. 3.6.

85

Necesiti de resurse materiale pentru consum 1. Necesarul pentru realizarea planului i a programelor de producie, desfurarea activitii de ansamblu a intreprinderii (Npl) 2. Necesar pentru formarea stocului de resurse materiale la sfritul perioadei de gestiune (Ssf) 3. Necesar total de resurse materiale pentru realizarea planului de producie specific unitii economice, a activitii generale a acesteia (Ntpl = Npl + Ssf) Total necesiti resurse materiale i energetice pentru desfurarea activitii de ansamblu a unitii economice (Ntpl)

Surse pentru acoperirea necesitilor de consum (pe surse de provenien) a) Surse interne (proprii) ale unitii 1. stocul preliminat de resurse materiale pentru inceputul perioadei de gestiune (Spi) 2. alte resurse interne (Ari) b) Surse din afara unitii economice 3. Necesar de aprovizionat cu resurse materiale de pe piaa intern de materii prime i materiale (Na) Total resurse materiale i energetice de acoperire a necesitilor de consum ale unitii economice (Spi + Ari + Na)

Pentru determinarea necesarului se folosesc mai multe metode de calcul, dintre care cea mai utilizat este metoda de calcul direct. Astfel, necesarul pentru realizarea planului i a programelor de producie (Npl) se determin inmulind volumul fizic pe structur al produciei prevzut pentru fabricaie (Qp) i consumul specific stabilit prin proiect (Csp). Npl = Qp Csp In cadrul societii comerciale Vel Pitar S.A., in stabilirea necesarului de aprovizionat (Na) se folosete urmtoarea formul: Na = Npl, adic se consider egal necesarul de aprovizionat cu cel pentru indeplinirea planului. Acest mod de calcul al necesarului de aprovizionat este incorect, deoarece nu se ine seama i de stocurile normate, de cele preliminate la inceputul anului 2002 i nici de resursele interne. Aceast situaie a condus la acumularea unor cantiti peste necesarul real al produciei, presupunnd cheltuieli de aprovizionare suplimentare ct i de depozitare stocare. Astfel stocurile efective mari peste limitele normale, s-au datorat neconcordanei dintre intrrile de materiale i consumurile efective ale acestora, care in acele perioade a fost mai sczut. Aceast situaie a avut ca efect suprasolicitrile din anul precedent la: fin tip 650 (in luna mai conform fiei de magazie analizat) timp de 9 zile, la drojdie timp de 5 zile. Astfel, suprastocarea unei cantiti de 50 t drojdie a condus la o imobilizare de 97.500 mii lei/t. O situaie asemntoare se constat i la piese turnate din font, unde fondurile imobilizate sunt de 1.424.800 lei/t ca urmare a unei suprastocri de 208 t timp de 9 zile. Toate aceste suprastocri nu sunt justificate economic, deoarece s-a folosit o metod de calcul incorect a necesarului de aprovizionat. 86

Recurgndu-se la determinarea in mod corect a necesarului de aprovizionat se pot obine economii materiale i financire (conf. Cap. IV din proiect). 3.6. ALEGEREA SI SELECTIA FURNIZORILOR, TESTAREA CREDIBILITATII ACESTORA In aprovizionarea materialelor i echipamentelor tehnologice o importan deosebit revine deciziei de selecie a surselor de furnizare i a furnizorilor. Aciunea are la baz studiul probabil al datelor i informaiilor principale prin care se poate face caracterizarea fiecrui furnizor (date care se inregistreaz in cartoteci speciale deschise de furnizori). Pe baza acestor date se face o apreciere comparativ care clasific fiecare furnizor dup un procentaj atribuit in funcie de importana elementelor de caracterizare stabilite. Ca elemente obiective de apreciere a furnizorilor reali se consider: - modul de derulare a livrrilor anterioare. Astfel se stabilete dac s-au inregistrat abateri fa de termenele de livrare precizate in contractul economic, sau stabilite de comun acord cu furnizorul. Procentul de respectare a livrrilor programate (Kln) se determin astfel: Kln = Ln/Lt 100, unde: - Ln = numr de livrri normale - Lt = numr total de livrri programate - modul de respectare a condiiilor referitoare la cantitatea comandat, sortimentaia prevzut, cantitatea solicitat. Astfel in anul 2000 s-a primit de la furnizorul de vitamine o cantitate mai mare dect cea prevzut in contractul incheiat. Acest lucru a dus la suprastocare, fenomen negativ cu multiple consecine cum ar fi: cheltuieli suplimentare de pstrare depozitare, imobilizri de fonduri financiare. Evoluia in timp a preurilor de vnzare. Un furnizor ale crui preuri au o evoluie neregulat, poate s aib realizri inconstante i din alte puncte de vedere. In aceste condiii prezentate, decizia luat are o importan foarte mare pentru activitatea viitoare. Prin urmare, se poate defini procesul decizional ca un ansamblu de activiti, pe care le desfoar un individ i/sau un grup confruntat cu un fenomen care genereaz mai multe variante de aciune, obiectivul activitii fiind alegerea unei variante care corespunde sistemului de valori ale individului i/sau grupului. In concluzie, procesul decizional este specific omului, orice decizie adoptat are ca rezultat un anumit efect, favorabil sau nefavorabil pentru cel care a luat-o; de aici reiese importana adoptrii acelei

87

decizii care s conduc spre situaii avantajoase din punct de vedere economic, tehnic, organizatoric. Exist dou situaii distincte in alegerea i selecia furnizorilor. Prima, atunci cnd alegerea furnizorului este independent de decideni cnd funizorul X deine monopolul in domeniul anumitor resurse materiale. A doua situaie, cnd alegerea furnizorului este dependent de decideni. In acest ultim caz se impune cutarea furnizorilor cei mai eficieni pentru firm. In ceea ce privete clasificarea deciziilor se folosesc mai multe criterii: - dup numrul de participani la procesul decizional, exist decizii individuale i decizii colective. Majoritatea deciziilor importante care se iau in practica social-economic sunt decizii colective. Decidenii procesului decizional sunt toi indivizii care particip la acest proces. In funcie de contribuia pe care o au la decizie, decidenii pot avea roluri diferite: - iniiatorii procesului decizional; - promotorii, persoane care, graie poziiei ierarhice pe care o dein, intervin in mod decisiv in activitatea decizional i in aplicarea deciziei; - consilierii, specialitii de inalt calificare in procesul decizional; - realizatorii, cei care vor beneficia de aplicarea deciziei; - opozanii, cei care se opun in diferite forme. Deci, participanii la procesul decizional au o specializare ridicat, ca urmare a creterii permanente a complexitii i dificultii proceselor analizate. Alte tipuri de decizii mai sunt: - decizie voluntar, cnd eful ierarhic superior analizeaz propunerile i alege una din variante; - decizia bazat pe consultare i componen; cnd eful ierarhic are o atitudine deschis fa de dezvoltarea de tip tiinific evitnd prerile preconcepute; - decizia de tip democratic, care se face prin vot, aparent simpl, aceasta poate eua printr-o procedur formal birocratic, sau chiar incorect. Eficiena procesului decizional depinde de calitatea informrii decidenilor, precum i de calitile participanilor la ele. Referitor la alegerea i selecia furnizorilor trebuie s se in cont, in primul rnd, de interesele societii, pentru a nu cdea in extrema cealalt i anume fidelitatea fa de furnizor, mai mult dect fat de firma pe care o reprezint. De asemenea, alegerea furnizorilor trebuie s fie bine fundamentat, pentru a elimina tendina de a trece rspunderea asupra furnizorilor pentru eecurile firmei. Derularea relaiilor cu furnizorii poate imbrca trei forme: 88

- prima situaie, cnd furnizorii tind s devin un obstacol in derularea normal a activitii productorului; - a doua situaie, cnd relaiile furnozor-beneficiar se deruleaz normal; - a treia situaie, cnd furnizorul particip la dezvoltarea activitii productorului, prin informri permanente cu privire la noile situaii, imbuntiri aduse materialelor ce face obiectul contractului de vnzare-cumprare. In cadrul societii comerciale Vel Pitar S.A. Bucureti, decizia de selecie a furnizorilor nu este fundamentat corect. De exemplu, resursa material fin tip 1350 utilizat la pine integral i neagr, unde dintre doi furnizori, S.C. GORJPAN S.A. Tg. Jiu i S.C. SPICUL S.A. Arge, se alege furnizorul S.C. GORJPAN S.A. Tg. Jiu deoarece practic un pre de vnzare de 4600 lei/kg, comparativ cu 4750 lei/kg practicat de S.C. SPICUL S.A. Arge. Criteriul de selecionare a fost preul mai mic care s-a oferit, neinndu-se cont de distana mare care mrete valoarea cheltuielilor de transport-aprovizionare. Un alt exemplu se refer la combustibil aprovizionat de la Rafinria VEGA Ploieti care practic un pre mai ridicat fa de PRETOTEL Ploieti cu 9 lei/kg bitum. Acest lucru se intmpl deoarece S.C. VEL PITAR S.A. intreine relaii vechi, tradiionale cu Rafinria. Aceast situaie se poate remedia prin selectarea furnizorilor pe baza unor criterii fundamentate tiinific, exemplificate in Cap. IV proiect. Testarea credibilitii furnizorilor este efectuat prin consultarea unor ageni economici care au avut sau au legtur cu partenerul sau prin apelarea la uniti specializate care livreaz informaii de natur economic. Cu toate c testarea este efectuat pot aprea unele deficiene in procesul de aprovizionare. Au existat situaii in care nu au fost respectate clauzele contractuale evideniate in contractele economice incheiate cu unii furnizori, cum ar fi: - Termenul de livrare. Expedierea materialelor fcndu-se cu intrziere, lucru ce a atras discontinuitate in procesul de producie. De asemenea, s-a observat i situaia unor livrri inainte de termen, aceasta avnd consecine nefavorabile cum ar fi: suprastocarea de materiale i materii prime. - Cantitatea ce trebuie livrat. De exemplu, la cartonul pentru ambalaj, societatea din Buteni a expediat o cantitate mult mai mare dect cea inscris ceea ce a determinat suprastoc. In aceast situaie unitatea furnizoare a sczut preul la cantitatea suplimentar. - Calitatea materiilor i materialelor. Se intlnesc situaii cnd materialele primite au ali parametrii dect pe cei prevzui in contract. - Modalitatea de transport; cnd in contract se precizeaz clar c materialele trebuie transportate cu mijloacele proprii societtii, unitatea furnizoare le transport pentru obinerea unui adaos comercial.

89

In ceea ce privete beneficiarii, nici acetia nu au respectat in totalitate clauzele contractuale, rmnnd datori S.C. VEL PITAR S.A. o mare perioad de timp dup livrarea produselor finite. Acest lucru s-a intmplat datorit lipsei de disponibiliti financiare a acestora. 3.7. SINTEZA ASPECTELOR NEGATIVE INREGISTRATE IN PROCESUL APROVIZIONARII MATERIALE LA NIVELUL ANULUI 2001 SI PLANIFICAREA LA NIVELUL ANULUI 2002 In aprovizionarea tehnico-materiala a S.C. VEL PITAR S.A. Bucuresti, s-au ivit o serie de aspecte negative, care au fost generate de nerespectarea conditiilor de realizare a acestui proces, dnd nastere la o serie de implicatii economice nefavorabile. Un aspect negativ este contractarea bazei materiale sub necesitatile de aprovizionare si pentru 2001, ceea ce va determina reducerea volumului fizic si valoric al productiei programate. In urma reducerii deficitului dintre necesarul de aprovizionat si cantitatea contractata se urmareste gasirea altor modalitati de asigurare: comenzi anticipate sau cumparari directe de pe piata, la pretul existent la momentul respectiv. Cel de al doilea aspect negativ il reprezinta suprastocurile existente la multe resurse materiale, urmare a necorelarii intrarilor de materiale cu iesirile pentru consum. Alt aspect negativ este rezultat din folosirea unei formule eronate de calcul a necesarului de aprovizionat. Astfel, s-a considerat egal necesarul de aprovizionat cu cel pentru indeplinirea planului, eliminand din calcul stocurile normate, preliminate si resursele interne. Acest lucru a dus la efectuarea de cheltuieli suplimentare de achizitionare a unor resurse materiale in cantitati mult mai mari decat cele necesare. In privinta alegerii furnizorilor nu se tine seama de distanta mare dintre furnizor-beneficiar, ceea ce conduce la cresterea cheltuielilor de transport aprovizionare. De asemenea, se mentin relatiile traditionale cu diversi furnizori in ciuda pretului ridicat practicat de acestia. Ca o sinteza a aspectelor negative care au rezultat din procesul de asigurare material pe anul 2000, se prezint tabelul nr. 3.5.

90

Nr crt 1.

Aspect negativ Neacoperirea cu contracte a necesarului de aprovizionat

2.

Folosirea unei formule incorecte de calcul a necesarului de aprovizionat

Cauza generatoare -lipsa disponibilitatilor financiare ale S.C.VEL PITAR S.A. -potentialul redus de livrare al unor furnizori Folosirea acestei metode de mai multi ani din considerentul ca ar fi mai simpla

Consecinte economice nefavorabile Diminuarea valorii productiei fabricate si a beneficiarului aferent.

3.

Alegerea funizorilor nu se face tinand cont de criteriile de selectionare a surselor de furnizare

Se doreste mentinerea unor relatii traditionale sau amicale cu diferiti furnizori ce practica un pret de vanzare mai mare. Nu se studiaza piata de materii prime, materiale in vederea alegerii acelor furnizori ce practica un pret mai mic de vanzare si care sunt situati in acelasi oras.

Aprovizionarea unei cantitati peste cea necesara, lucru care presupune: cheltuieli suplimentare de depozitare-stocare, stocuri peste normativ; degradarea resurselor stocate in timp indelungat; ocuparea unor spatii suplimentare de depozitare; folosirea unui numar mai mare de magazioneri. Existena unor materiale in depozite care ar putea fi de o calitate mult mai bun sau la preuri mai mici.

91

4.

5.

Testarea superficiala a Lipsa de credibilitatii furnizorilor preocupare pentru obtinerea de informatii multiple si reale despre partenerul de afaceri. Nefolosirea institutiilor de specialitate in obtinerea unor informatii referitoare la:indicatori econimici ai firmei studiate;modalitati de actiuni ai acestuia. Tratarea cu superficialitate a acestui aspect nefiind constienti de implicatiile ulterioare. Deficiente in activitatea -planificare de transporturi nerationala a acestei activitati -ineficienta mijloacelor de transport

Aparitia riscului in activitatea S.C. VEL PITAR S.A. poate determina reducerea profitului. Livrarea unor materiale care nu corespund parametrilor de calitate prevazuti in contracte.

-intarzieri in procesul de aprovizionare care pot determina intreruperi in procesul de productie; -livrari cu intarziere a produselor la beneficiari fata de termenul stabilit in contract; -plata unor penalitati de 0,01% din valoarea produselor livrate cu intarziere.

92

CAPITOLUL IV CONCLUZII MASURI NECESARE A FI ADOPTATE IN VEDEREA IMBUNATATIRII APROVIZIONARII MATERIALE SI A DECIZIEI DE IDENTIFICARE SI SELECTIE A FURNIZORILOR LA S.C. VEL PITAR S.A. IN ANUL 2002
4.1. Msuri necesare a fi adoptate in vederea imbuntirii aprovizionrii materiale i a deciziei de alegere i selecie a furnizorilor la S.C. VEL PITAR S.A.

Orice agent economic care actioneaza in cadrul economiei de piata, urmareste desfasurarea activitatii astfel incat sa obtina un maximum de profit si deci o rentabilitate ridicata. Pentru aceasta trebuie insa sa intemeieze programe de modernizare si imbunatatire a activitatii de ansamblu. Astfel el incepe prin elaborarea unor masuri privind imbunatatirea asigurarii materiale, astfel incat aceasta sa permita desfasurarea in bune conditii a intregului proces de productie. Stabilirea acestor masuri, trebuie sa aiba in vedere si posibilitatea de aplicare rapida a acestora in practica, in scopul obtinerii unei eficiente economice superioare. Obiectul procesului de imbunatatire a activitatii de asigurare materiala il va constitui eliminarea aspectelor negative desprinse la nivelul anului 2001 si primul trimestru din anul in curs. Pentru atenuarea influentei acestor aspecte negative intalnite in procesul asigurarii materiale in 2001 si trimestrul I 2002 si chiar eliminarea lor se propun mai multe masuri: 1. imbunatatirea metodologiei de calcul a necesarului de aprovizionat pentru anul 2002, prin folosirea formulei corecte 2. fundamentarea cantitatii optime de comandat; 3. realizarea unor intrari de materiale (pe baza de contract) cat mai aproape de cantitatea contractata; 4. efectuarea in permanenta a unor studii ( atat in plan intern cat si extern ) pentru gasirea de noi furnizori, care sa ofere conditii cat mai avantajoase de pret si calitate a materiilor prime.

93

La alegerea furnizorilor se folosesc mai multe criterii importante de selectionare: a) imbunatatirea activitatii de transport b) testarea credibilitatii furnizorilor c) imbunatatirea activitatii depozitelor d) computerizarea activitatii de aprovizionare 1. Imbuntirea metodologiei de calcul a necesarului de aprovizionat pentru anul 2001, prin folosirea metodei corecte. Na2002 = Npl2002 + Ssf2002 - Spi2002 Ari Na = necesarul de aprovizionat Npl = necesarul pentru indeplinirea planului Ssf = stoc la sfritul anului 2002 Spi = stoc preliminat la inceputul anului 2002 Ari = alte resurse interne In calculul necesarului de aprovizionat se pornete de la determinarea necesarului planificat pe 2002 la materiile prime necesare fabricrii a 612 t produs finit (produse de panificaie). Producie (t) planificat de produse de panificatie 612 612 Tabel nr. 4.1. Norma de consum Necesarul pt. la 1000 kg produs indepl. planului finit de 612 t p. f./an 785 25 480420 15300

Denumire resurs Fain tip 650 Drojdie

UM t t

Calculul stocului la sfritul anului 2002 (Ssf2002) Pentru calculul intervalului mediu intre reaprovizionri, necesar in determinarea stocului la sfritul anului 2002, se utilizeaz rezultatele obinute in tabelul nr. 4.2., unde se prezint situaia intrrilor calendaristice i cantitative de fin i drojdie, prevzute pentru anul 2001.

I=

Qef Ief Qef Def Qef Qef

Tabel nr. 4.2. 94

Res. mat.

Data 25.01 18.02 20.03 15.04 17.05 20.06 21.07 09.08 20.09 19.10 17.11 20.12

Qef (t) 150 140 135 107 120 131 145 165 120 136 152 105 1606 5000 4300 3000 2000 2050 3500 5450 3700 4230 2350 5000 4000 44580

Ief 27 24 30 26 32 34 31 19 42 29 29 33 27 26 18 45 21 36 34 33 24 36 29 25

Qef*Ief 4050 3360 4050 2782 3840 4454 4495 3135 5040 3944 4408 3465 47023 135000 111800 54000 90000 43050 126000 185300 122100 101520 84600 145000 100000 1298370

Interval mediu (zile)

Def

Def*Qef

(zile)

1 47023/ 1606 = 29 3 5 2 13 4

135 360 655 290 1560 420 3420 3420/756 = 4.5

Fin tip 650 (t)

Total 25.01 20.02 10.03 24.04 15.05 Drojdie 20.06 (kg) 24.07 26.08 19.09 25.10 23.11 18.12 Total

32000 16 1298370/ 44580 = 29 7 5 4 7 87750 24500 27250 14800 16450 87750/ 17000 = 5.2

Unde: Qef = cantitatea efectiv intrat (planificat) Ief = intervalul planificat (zile) Unde: suma cantitilor efective corespunztoare devierii sunt: 756 = 135 + 120 + 131 + 145 + 120 + 105 17000 = 2000 + 3500 + 5450 + 3700 + 2350 Pe baza tabelului 4.3. se calculeaz stocul curent (Scr) i stocul de siguran (Ssig), folosind urmtoarele formule: Scr = I Cmz = I Npl/360 (tone);

ef = abatere de la I

Scr = I (zile);

95

Ssig = Cmz (tone);

Ssig = (zile); Tabel nr. 4.3. Stoc normat de producie in -tone-

Stoc normat de producie in -zileNr crt 0 1 2 Denumire material 1 Fain 650 Drojdie Npl 2 1606 44580 Cmz

Scr Ssig Scr Ssig Ssf02 Ssf02 (zile) (zile) (tone) (tone) 3 4 5 4+5 6 7 6+7 4.5 29 5 34 130 20 150 124 29 5 34 3596 620 4216

Unde: Ssig in zile = Ssig in tone/Cmz Scr in zile = Scr in tone/ Cmz Calculul stocului preliminat la inceputul perioadei de gestiune (Spi02) Spi02 = Sex + I + C, unde Spi02 = stoc preliminat la inceputul perioadei (2002); Sex = stoc existent in momentul elaborrii planului strategic de aprovizionare (1sept. 2001) I = intrri de resurse materiale; C = consum de resurse materiale. In momentul elaborrii planului strategic de aprovizionare, la 1 sept. 2001, conform fielor de magazie, in depozitul societii se mai aflau 200t fin i 4000kg drojdie. Tabel nr. 4.4. Nr. Stocuri existente la 1 septembrie 2001 Denumire material UM Crt. -Sex1 Fain 650 T 200 2 Drojdie kg 4000 Pe baza anexelor la contractul de aprovizionare, care evideniaz programul de aprovizionare pe ultimul trimestru al anului 2002, se apreciaz c intrarile in trimestrul IV 2001 vor fi de 450t fin i 5500kg drojdie. Consumul estimat in baza programului de fabricatie pe trimestrul IV 2001 este de 430t faina si 4600kg drojdie. Pe baza acestor date se intocmeste tabelul nr. 4.5. Tabel nr. 4.5. Nr. Denumire material UM Intrare Ieire Crt. 1 Fain 650 T 450 400 2 Drojdie kg 5500 4600

96

Folosind formula Spi02 = Sex01 + I01 - C01 se determin stocul preliminat la inceputul anului 2002 la fin i drojdie: Spi02 fin = 200 + 450 400 = 250t Spi02 drojdie = 4000 + 5500 4600 = 14100kg In tabelul nr. 4.6. se cumuleaz toate datele aflate i se determin necesarul de aprovizionat la cele dou tipuri de resurse . Tabel nr. 4.6. Necesar de Denumire UM Npl Ssf02 Ntpl Ari Aprovizionat S 02 material (Na) 0 1 2 3 4 5 6 7 = 4-5-6 Fin 650 t 1606 150 1756 250 1506 Drojdie kg 44580 4216 48796 14100 34696 In tabel s-a folosit urmtoarea formul pentru calculul: Necesar total pentru indeplinirea planului (Ntpl) Ntpl = Npl + Ssf Necesar de aprovizionat (Na) Na = Ntpl Ssf Ari, unde Ari = 0 (consider c nu exist in cadrul S.C. VEL PITAR S.A. alte resurse interne) In tabelul nr 4.7. se prezint comparaia intre vechea metodologie de calcul (unde Na = Npl) i metodologia corect de calcul a necesarului de aprovizionat (unde Na = Ntpl Ssf Ari).

97

Tabel nr. 4.7. Na calculat de S.C. VEL PITAR S.A. pentru anul 2002 Na = Npl 1. La fin tip 650 Na = 1606 t (din tabelul nr. 4.6.) Pre unitar = 6850 lei/kg Valoare Na = 1606*6850 = 11.001.100 mii lei 2. La drojdie Na = 44580 kg (din tabelul nr. 4.6.) Pre unitar = 19500 lei/kg Valoare Na = 44580*19500 = 869.310.000 lei Na calculat conform metodologiei corecte , pentru acelai an, 2002 Na = Ntpl- Spi-Ari = Npl-Ssf-Spi-Ari 1. La fin tip 650 Na = 1506 t (din tabelul nr. 4.6.) Pre unitar = 6850 lei/kg Valoare Na = 1506*6850 = = 10.316.100 mii lei Economie valoric: 100 t*6850 lei/kg = 685.000.000 lei 2. La drojdie Na = 34696 kg (din tabelul nr. 4.6.) Pre unitar = 19500 lei/kg Valoare Na = 34696*19500 = 676.572.000 lei Economie valoric: 9884 kg*19500 lei/kg = 192.738.000 lei Faina 100t FIZICA Drojdie 9884 kg Fina 685.000.000 lei VALORICA Drojdie 192.738.000 lei Analiznd datele din tabelul nr. 4.7., se constat: Datorit folosirii unei formule eronate de calcul a Necesarului de aprovizionat se achiziioneaz o cantitate de resurse materiale mai mare dect cea necesar in mod real, dac s-ar ine seama i de mrimea stocurilor. Acest lucru determin realizarea unei suprastocri de materiale i deci o imobilizare din punct de vedere economic, situaie ce duce la scderea eficienei de ansamblu a activitii S.C.VEL PITAR S.A. . Efectul direct al stocrii este creterea cheltuielilor pentru deinerea stocurilor materiale, din aceast categorie de cheltuieli fcnd parte: cheltuielile cu salariile muncitorilor i a personalului administrativ din depozite, cheltuieli cu energia electric, combustibilul necesar , depozitrii; cheltuieli pentru iluminat; Prin aplicarea metodologiei de calcul corecte se obin economii la

TOTAL ECONOMIE

98

cheltuielile materiale i anume: la fin de 685.000.000 lei, la drojdie de 192.738.000 lei, sume ce pot fi folosite in alte direcii determinnd creterea rentabilitii activitii desfurate de S.C. VEL PITAR S.A.. 4.2. Dimensionarea pe criterii economice a cantitii de comandat (lotului) i aprovizionat utiliznd modele economico-matematice care iau in calcul cheltuielile de lansare a unei comenzi i a cheltuielilor de stocare In literatura de specialitate s-au prezentat mai multe modele economico-matematice de estimare a cheltuielilor la nivel microeconomic. Dintre acestea am selectat modelul care prin funciile sale rspunde cel mai bine cerinelor de estimare a cheltuielilor la lansarea comenzilor i a cheltuielilor de stocare. Acest model de stabilire a cantitii optime de comandat asigur fundamentarea pe baze economice a loturilor ce se aprovizioneaz de la furnizori. In momentul sosirii la beneficiar, aceste loturi trec in stocurile curente ale fabricii. Astfel, comandarea unor loturi de o mrime optim va conduce la formarea i deinerea unor stocuri normale, corespunztoare cerinelor reale ale produciei, evitndu-se suprastocarea. Formula de calcul a lotului optim este: n=
2 Na Cl Cs

,unde Na = necesar de aprovizionat

Cl = cheltuieli de lansare Cs = cheltuieli de stocare = perioada de gestiune (360 zile) Iar a elementelor asociate, urmtoarele: Y= I =
Na n

, unde Y = frecvena optim a reaprovizionare , unde I = intervalul optim intre reaprovizionri

Ca = 2 Na Cl Cs + Na p, unede Ca = costul de aprovizionare minim. Efectuarea calculelor pe cele dou resurse, folosind in primul caz formula veche de calcul a necesarului de aprovizionat (Na = Npl), iar in al doilea caz formula corect (Na = Npl Ssf Spi) (Ari nu exist).

1. Pentru fin tip 650: 99

Caz I. n = Y= I =

2 Na Cl 360 Cs

4496800 / 684

= 81 t

Na n

= =

1606 81

= 20 ori/an = 18 zile

Cost minim Ca = 2 Na Cl Cs + Na p = 2 1606 1400 1.9 360 + 1606 6850 = 11.056.560.000 lei Caz II. n = Y= I =
2 Na Cl 360 Cs

360 20

4216800 / 684

= 78 t

Na n

= =

1506 78
360 19

= 19 ori/an = 19 zile

Cost minim Ca = 2 Na Cl Cs + Na p = 2 1506 1400 1.9 360 + 1506 6850 = 10.369.806.000 lei In calcule s-au folosit: Cs = 1.9 lei/t/zi Cl = 1400 lei/lot P = 6850 lei /kg Prin compararea rezultatelor din cele dou cazuri se observ c: Modificarea mrimii loturilor de reaprovizionare in sensul micorrii acestora cu 7 t la fin. S-au redus cheltuielile realizndu-se economii de 686.754.000 lei fin; Modificarea frecvenei optime a reaprovizionrii in sensul reducerii cu o aprovizionare pe an; Intervalul optim intre reaprovizionri crete cu 1 zi pentru fin. Varianta cea mai eficient este cea care folosete formula corect de determinare a necesarului de aprovizionat, deoarece presupune cheltuieli mai mici dect cealalt cu 686.754.000 lei fin. 2. Pentru drojdie: Cs = 0.2 lei/t/zi Cl = 1200 lei/lot P = 19500 lei/kg Caz I. n =
2 Na Cl 360 Cs

106992000

/ 72

= 1219 kg

100

Y= I =

Na n

= =

44580 1219
360 37

= 37 ori/an

= 10 zile

Cost minim Ca = 2 Na Cl Cs + Na p = 2 44580 1200 0.2 360 + 44580 19500 = 869.397.769 lei Caz II. n = Y= I =
2 Na Cl 360 Cs

83270400

/ 72

= 1075 kg

Na n

= =

34696 1075

= 32 ori/an

Cost minim Ca = 2 Na Cl Cs + Na p = 2 34696 1200 0.2 360 + 34696 19500 = 676.649.430 lei Compararea rezultatelor din cele dou cazuri la drojdie, se observ c: Are loc o modificare a mrimii lotului de aprovizionat, in sensul micorrii acestuia cu 144 kg drojdie; Aceasta determin reducerea cheltuielilor, obinndu-se economii de 192.748.339 lei la drojdie; Intervalul intre reaprovizionri crete cu o zi pentru drojdie; Frecvena se reduce cu 5 zile/an. Evoluia costurilor totale in raport cu mrimea lotului de livrare la fin tip 650 COST C* = 10.369.806 Cs

360 32

= 11 zile

n* Lot de livrare (t) Evoluia costurilor totale in raport cu mrimea lotului de livrare la drojdie C* = 676.649.430 101

COST

Cs

n* = 1075

Lot de livrare (kg)

In determinarea necesarului de aprovizionat potrivit metodei corecte de calcul Na02 = Npl02 + Ssf02 Spi02 Ari, s-a folosit metoda statistic pentru calculul stocului la sfritul anului 2002 ct i pentru stabilirea stocului curent la nivelul anului 2002. Astfel s-a obinut un stoc curent de 130t fina tip 650 (din tabelul nr. 4.3.) i un stoc de siguran de 20 t fin, precum i un stoc curent de 3596 kg drojdie i un stoc de siguran de 620 kg. Astfel stocul la sfritul anului 2002 va fi de 150t fin tip 650, i 4216 kg drojdie. Dup stabilirea intervalului optim intre reaprovizionri pentru fin i drojdie, in cazul determinrii corecte a necesarului de aprovizionat i a unui consum mediu zilnic de 4.5 zile la fin i 124 zile la drojdie (cf. tabelului nr. 4.3.) se va determina stocul curent corect: Scr* = I* Cmz a. pentru fin tip 650 Scr* = 19 4.5 = 85.5 t b. pentru drojdie Scr* = 11 124 = 495 kg Cunoscnd stocurile de siguran pentru ambele resurse (ele rmn constante) se determin stocul la sfritul anului 2002: - la fin: Ssf02 = Scr + Ssig = 85.5 + 20 = 110.5 t - la drojdie: Ssf02 = Scr + Ssig = 495 + 620 = 1115 kg Analiznd aceste rezultate se constat o diferen fa de situaia precedent (cnd s-a calculat Na=Npl) cnd stocul la sfritul anului 2002 era de 150 t fin i 4216 kg drojdie i se prezint in tabelul nr. 4.8..

Tabel nr. 4.8. Resursa material 1. Fin tip 650 Ssf02 folosind I 150 t Ssf02 folosind I* 110.5 kg 102

2. Drojdie

Reducere - fizic: 39.5 t - valoric: 39.5 t 6850 lei/kg = 270.575.000 lei Economii la chelt. cu stocarea: 39.5 t 1.9 lei/kg/zi = 75050 lei/zi/kg 4216 t 1115 kg Reducere - fizic: 3101 kg - valoric: 3101 kg 19500 lei/kg = 60.469.500 lei Economii la chelt. cu stocarea: 3101 kg 0.2 lei/kg/zi = 620 lei/zi/kg TOTAL ECONOMII LA CFELTUIELI CU 75670 lei/zi STOCAREA

Pentru fin tip 650 necesarul valoric (Nv) pentru cantitatea de aprovizionat este de 11.001.100.000 lei in prima variant, i 10.316.100.000 lei in cea de-a doua variant, i se calculeaz viteza de rotaie (Vrz) in cadrul celor dou cazuri. Sef = stoc in expresie valoric = 150 t 6.850 lei/kg = 1.027.500.000 lei Vrz (I) = Sef 360/Nv = 1.027.500.000 360/11.001.100.000 = = 33.6 zile Sef = stoc in expresie valoric = 110.5 t 6.850 lei/kg = 756.925.000 lei Vrz (I*) = Sef 360/Nv = 756.925.000 360/10.316.100.000 = = 26.4 zile Vrz (I*) - Vrz (I) = 26.4 33.6 = - 7.2 zile Numrul de rotaii va fi de: Nr(I) = 360/Vrz(I) = 360/33.6 = 10.7 rotaii/an Nr(I*) = 360/Vrz(I*) = 360/7.2 = 50 rotaii/an Nr(I*) - Nr(I) = 50 10.7 = 39.3 rotaii/an Deci pentru resursa fin tip 650 se observ o cretere a numrului de rotaii pe an cu 39.3 rotaii/an, avnd loc o scdere a vitezei de rotaie a capitalului circulant, astfel durata unei rotaii scade cu 7.2 zile. Toate acestea ducnd la sporirea eficienei economice in utilizarea resurselor materiale. La fel se procedeaz i cu resursa drojdie: Sef = stoc in expresie valoric = 4216 kg 19.500 lei/kg = 82.212.000 lei

103

Vrz (I) = Sef 360/Nv = 82.212.000 360/869.310.000 = = 34 zile Sef = stoc in expresie valoric = 1115 kg 19.500 lei/kg = 21.742.500 lei Vrz (I*) = Sef 360/Nv = 21.742.500 360/676.572.000 = = 11.6 zile Vrz (I*) - Vrz (I) = 11.6 - 34 = - 22.4 zile Numrul de rotaii va fi de: Nr(I) = 360/Vrz(I) = 360/34 = 10.5 rotaii/an Nr(I*) = 360/Vrz(I*) = 360/11.6 = 31 rotaii/an Nr(I*) - Nr(I) = 31 10.5 = 20.5 rotaii/an Deci pentru resursa drojdie se observ o cretere a numrului de rotaii pe an cu 20.5 rotaii/an, avnd loc o scdere a vitezei de rotaie a capitalului circulant, astfel durata unei rotaii scade cu 22.4 zile. Toate acestea ducnd la sporirea eficienei economice in utilizarea resurselor materiale. 4.3. Alegerea furnizorilor folosind mai multe criterii de selecionare

Pentru excluderea unei alegeri subiective a diferiilor furnizori (relaii tradiionale, amicale) se vor utiliza criterii de selecionare fundamentate tiinific. a) Criteriul ce se refer la cheltuielile de transport: Firma S.C. Anylom S.A. Sibiu S.C. Anylum S.A. Tg. Secuiesc Vnzare (lei) 10000 10000 Transport (lei/kg) 3276000 3000000 Aprovi- Aprovizizionat onrii (kg) (lei) 1000kg 13276000 1000kg 13000000 AproviZionat (lei/kg) 13276 13000

b) Un alt criteriu de alegere al furnizorilor este preul de livrare. Pentru analiza alegerii furnizorilor, conform acestui criteriu, se folosesc datele din tabelul nr. 4.10. Tabel nr. 4.10 104

Denumire material Fin tip 1350 Fin tip 650 Sare

Sursa de finanare S.C. Gorjpan S.A Tg. Jiu S.A. Granpan S.A. Tecuci S.C. Spicul S.A. Bucureti S.C. Gorjpan S.A. Tg. Jiu S.C. Salina S.A. Tg. Ocna S.C. Salina S.A. Slatina

UM Lei/kg Lei/kg Lei/kg Lei/kg Lei/kg Lei/kg

Pre de livrare 4600 4800 5500 5300 1800 1950

Diferentele de pre practicate de furnizori, trebuie analizate in interdependena cu distanele teritoriale respectiv cu cheltuielile de transport necesare aducerii materialelor la beneficiar (S.C. Vel Pitar S.A.). Din tabelul nr. 4.10 se observ c Gorjpan Tg. Jiu practic un pre mai avantajos la fin i anume 3500 lei/kg pentru S.C. Vel Pitar S.A. fa de S.C. Spicul S.A. Bucuresti care ofer acelai material dar la 5500 lei/kg. Dar acest avantaj de pre poate fi eleminat datorit distanei mari pn la Tg. Jiu (297 km), lucru care mrete simitor cheltuielile de transport. Desigur, putem beneficia de acest avantaj aprovizionndu-ne cu o cantitate mai mare de material. Deci, se desprinde ca o concluzie c in situaia aprovizionrii cu o cantitate mai mic trebuie s apelm la furnizorul din Bucureti i numai pentru o cantitate mai mare vom alege furnizorul mai indeprtat. Deci, dac ne aprovizionm de la Gorjpan Tg. Jiu cu 75 t fin 650, ne cost: - preul cantitii aprovizionate: 75t 5300 = 397.500.000 lei - cheltuielile de transport, datorit distanei de 594 km dus-intors vor fi de: 594 40/100 = 238 l motorin 238 l 15.000 lei/l = 12.770.000 lei 397.500.000 + 12.770.000 = 410.270.000 lei Deci, costul aprovizionrii de la Gorjpan Tg. Jiu va fi de 410.270.000 lei. In cazul aprovizionrii de la S.C. Spicul S.A. Bucureti cu 50 t fin tip 650 va trebui s achitm un pre 75 t 5500 lei/kg = 412.500.000 lei. De asemenea se vor include i cheltuielile de transport, in vederea determinrii costului total al materialelor aprovizionate. Cheltuielile de transport in Bucureti sunt de 360.000 lei, datorit distanei de 60 km, consumul de motorin de 24l i preul pe litru de motorin de 15000 lei (24 15000). Cumulnd cele dou costuri se va obine costul total al materialelor aprovizionate: 412.500.000 + 360000 = 412.860.000 lei. Comparnd cele dou costuri (furnizorul din Tg. Jiu i cel din Bucureti ) se va alege pe cel din Tg. Jiu deoarece costul aprovizionrii de la el este de numai 410.270.000 lei fa de 412.860.000 lei pltind de la Spicul Bucureti, ceea ce inseamn o economie de 2.590.000 lei.

105

In cazul in care cantitatea necesar de aprovizionat este mult mai mic i anume de 50 t fin tip 650, alta va fi situaia. - pentru Gorjpan Tg. Jiu: preul materialului va fi de: 50 t 5300 lei/kg = 265.000.000 lei chetluielile de transport vor fi de 12.770.000 lei. Total cheltuieli de aprovizionare: 265.000.000 + 12.770.000 = 277.770.000 lei - pentru Spicul Bucureti: preul materialului va fi de: 50 t 5500 lei/kg = 275.000.000 lei chetluielile de transport vor fi de 360.000 lei. Total cheltuieli de aprovizionare: 275.000.000 + 360.000 = 275.360.000 lei Rezult c la o cantitate mai mic de material se prefer aprovizionarea de la S.C. Spicul S.A. Bucureti, costul aprovizionrii fiind de 275.360.000 lei fa de S.C. Gorjpan S.A. Tg. Jiu de 277.770.000 lei. Acest lucru determin o economie de 2.410.000 lei. c) Exist situaii cnd este necesar evitarea furnizorului direct. Se presupune situaia cnd un agent economic privat, dispune de 5 t fin tip 000 la un pre de 6000 lei/kg, datorit existenei materialului in stoc de mai mult timp. Pe parcursul acestei perioade de stocare preul la fabrica productoare a fost majorat ajungnd la 6500 lei/kg. Deci, S.C. Vel Pitar S.A. va prefera achiziionarea a 5 t de la agentul economic privat unde preul este cu 500 lei/kg mai mic dect la productor. Costul total pentru achiziionarea a 5 t fin tip 000 de la agentul economic privat este de: 50000 kg 6000 lei/kg = 300.000.000 lei Costul pentru achiziionarea aceleiai cantiti de la productor este de: 50000 kg 6500 lei/kg = 325.000.000 lei Deci S.C. Vel Pitar S.A. ar realiza o economie de 25.000.000 lei. In aceast situaie, s-a considerat c productorul i agentul economic privat se afl in aceeai localitate, deci cheltuielile de transport sunt egale, neinfluennd decizia de alegere a furnizorului. Prin efectuarea in permanen a unor studii de pia exist posibilitatea gsirii unor furnizori ce ofer cele mai avantajoase condiii la creterea competitivitii firmei pe pia. De o mare importan este desfurarea negocierilor cu partenerii, de rezultatele acestei aciuni depinznd eficiena viitoare a S.C. Vel Pitar S.A.. Scopul principal ce trebuie urmrit este incheierea de contracte economice cu furnizorii, care s prevad plata unor penaliti ridicate, in cazul nerespectrii de ctre acetia a obligaiilor asumate (livrarea resurselor in cantitatea, calitatea i la termenul stabilit). Aceast msur ar avea ca efect pozitiv i diminuarea intrzierilor in aprovizionarea ca urmare a incapacitii furnizorilor de a onora comenzile.

106

Eliminarea acestor intrzieri s-ar mai putea realiza i prin imbuntirea activitii de transport, a planificrii acesteia astfel inct s se duc la timp in depozit toate resursele materiale necesare desfurrii procesului de producie. Se urmrete trasarea unui grafic pentru fiecare mijloc de transport in vederea indeplinirii programului stabilit. Pentru imbuntirea activitii depozitelor se pot lua msuri de: a. reaezarea materialelorin depozite pentru o folosire ct mai eficient a spaiilor existente; b. dotarea depozitelor cu mijloace mecanizate pentru eliminarea muncii fizice i grele i pentru creterea operativitii activitilor de incrcaredescrcare. c. asigurarea unei evidene corecte in documentele specifice pentru a asigura o informare rapid i real asupra situaiei existente. Pentru creterea eficienei activitii de aprovizionare este necesar folosirea unor sisteme electronice de calcul, deci informatizarea acesteia. Aceast msur ar conduce la obinerea unor informaii rapide i corecte in ceea ce privete: necesarul de materii prime i materiale pentru fiecare secie; situaia din depozite; la fundamentarea mai bun a necesarului de aprovizionat (Na). Testarea credibilitii furnizorilor Este un criteriu foarte important in selecia furnizorilor, evideniind sigurana oferit de acetia in conlucrarea ulterioar. Testarea d posibilitatea diminurii riscului in afaceri. Elementul principal care asigur credibilitatea este solvabilitatea financiar, adic capacitatea firmei de a face fa tuturor angajamentelor pe baza ansamblului resurselor ce formeaz patrimoniul. Pentru a avea o imagine global asupra unui agent economic, se calculeaz indicele de bonitate (de solvabilitate). In calculul acestui indice se folosete un sistem de notare de la 1 la 6 (nota maxim fiind nota 1, care semnific o incredere maxim in partenerul de afaceri, iar nota 6, nota minim, care semnific situaia opus). In continuare se prezint doi furnizori la fin tip 650: S.C. Gorjpan S.A. Tg. Jiu i S.C. Spicul S.A. Bucureti i calculul indicelui de bonitate pentru fiecare.

Nota acordat 107

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Factori de risc Modul de plat Recomandarea privind creditul Evoluia afacerilor Situaia comenzilor Forma de organizare Ramura de activitate Vechimea firmei Volumul vnzrilor Volumul vnzrilor/ salariat Nr. salariai Capital social Comportarea in pli a firmei Comportarea in pli a clientului Conducerea firmei Total

Furnizor Gorjpan Gorjpan Gorjpan Gorjpan Gorjpan Gorjpan Gorjpan Gorjpan Gorjpan Gorjpan Gorjpan Gorjpan Gorjpan Gorjpan

Ponderea 20 25 8 7 4 4 4 3 4 2 5 5 5 4 100

2 0.4 0.5

5 6

0.24 0.14 0.16 0.08 0.08 0.09 0.12 0.4 0.2 0.05 0.1 0.12 0.05 1.7 0.57 0.36

Nota acordat 108

Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

Factori de risc Modul de plat Recomandarea privind creditul Evoluia afacerilor Situaia comenzilor Forma de organizare Ramura de activitate Vechimea firmei Volumul vnzrilor Volumul vnzrilor/ salariat Nr. salariai Capital social Comportarea in pli a firmei Comportarea in pli a clientului Conducerea firmei Total

Furnizor Spicul Spicul Spicul Spicul Spicul Spicul Spicul Spicul Spicul Spicul Spicul Spicul Spicul Spicul

Ponderea 20 20 25 25 8 8 7 7 4 4 4 4 4 4 3 3 4 4 2 2 5 5 5 5 5 5 4 4 100

2 0.4 0.5

5 6

0.24 0.21 0.16 0.12 0.08 0.06 0.08 0.6 0.2 0.05 0.1 0.16 0.05 1.22 1.17 0.52

Indicele de bonitate pentru: - Gorjpan Tg. Jiu = 0.05 + 1.7 + 0.57 + 0.36 = 2.68 - Spicul Bucureti = 0.05 + 1.22 + 1.17 + 0.52 = 2.96 In practic se consider c un partener notat cu 1,5 2,5 este un partener de afaceri credibil. In exemplul anterior cel care prezint incredere 109

este Gorjpan Tg. Jiu pentru c are un indice de bonitate de 2.68, deci mai bun dect Spicul Bucureti al crui indice este de 2.96. SINTEZA MASURILOR DE IMBUNATATIRE PROPUSE
Tabelul nr. 4.12. Masura de imbuntire propus Imbuntirea Metodologiei de Calcul a necesarului de aprovizionat prin utilizarea metodei corecte de calcul a acestuia Efectul economic Achiziionarea unor cantiti mai mici de materiale i, implicit, reducerea cheltuielilor cu aprovizionarea acestora. Model de calcul In condiii normale. In condiii de imbuntire Fin tip 650 Na = 1606t Na = 1506t Valoare Na = Valoare Na = 11.001.100 mii lei 10.316.000 mii lei Drojdie Na = 44580 kg Na = 34696 kg Valoare Na = Valoare Na = 869.310.000 lei 676.572.000 lei Reducerea achiziiei de materiale: - fin tip 650: 100 t - drojdie: 9884 kg Reducere a alocrilor bneti: - fin tip 650: 685.000.000 lei - drojdie: 192.738.000 lei Dimensionarea pe criterii economice a cantitii de comandat, folosind modelul economicomatematic ce ia in calcul cheltuielile de lansare i de stocare Micorarea mrimii lotului de aprovizionare cu 7 t fin tip 650 i cu 144 kg drojdie. Aceasta a dus la o diminuare a cheltuielilor cu fina de 685.754.000 lei i de 192.748.339 lei la drojdie. In condiii normale. In condiii de imbuntire. Fin tip 650 Diferena n = 81 t n* = 78t -7 t * Y = 20 ori/an Y = 19 ori/an -1 ori/an I = 18 zile I* = 19 zile 1 zi * C = 11.056.560 mii lei C = 10.369.806 mii lei -686.754.000 lei Drojdie n = 1219 kg n* = 1075 kg -7 t * Y = 37 ori/an Y = 32 ori/an -5 ori/an I = 10 zile I* = 11 zile 1 zi C = 869.397.769 lei C* = 676.649.430 lei -192.748.339 lei

Imbuntirea metodologiei de calcul a stocului la sfritul anului Ssf02

a. reducerea fizic a stocului la sf. anului, ceea ce duce la diminuarea chelt. cu stocarea de 75670 lei/zi

In condiii normale. In condiii de imbuntire Ssf fin = 150 t Ssf* fin = 110.5 t Cs = 1.9 lei/t/zi Cs* = 1.9 lei/t/zi Ssf drojdie = 4216 kg Ssf *drojdie = 1115 kg Cs = 0.2 lei/t/zi Cs* = 0.2 lei/t/zi REDUCERE FIZICA A STOCULUI

110

- Fin = 39.5 t - Drojdie = 3101 kg REDUCEREA CHEL. CU STOCAREA - Fin = 75050 lei/zi - Drojdie = 620 lei/zi TOTAL REDUCERE CHEL. STOCARE = 75670 lei/zi b. accelerarea vitezei de rotaie cu 39.3 rot/an la fin tip 650 i cu 20.5 rot/an la drojdie. In condiii normale.In condiii de imbuntire Fin tip 650 Diferen Vrz = 33.6 zile Vrz* = 26.4 zile -7.2 zile * Nrz = 10.7 rot/an Nrz = 50 rot/an 39.3 rot/an Drojdie Vrz = 34 zile Vrz* = 11.6 zile -22.4 zile * Nrz = 10.5 rot/an Nrz = 31 rot/an 20.5 rot/an

Alegerea furnizorilor folosind mai multe criterii de selecie: a. Cheltuielile de transport pentru resursa glucoz.

Se alege furnizorul Furnizori: ANYLUM Tg. Anylum Bucureti Anylom Tg. Secuiesc Secuiesc i se reduc Cost total de aprovizionare cheltuielile cu 13.276.000 lei 13.000.000 lei 276.000 lei pentru achiziionarea a 1000 kg glucoz.

b. Preul de livrare pentru resursa fin tip Se alege furnizorul 650; Gorjpan Tg. Jiu pentru aprovizionarea unei cantiti mari i se alege Spicul Bucureti pentru o cantitate mai mic. Astfel reducerea cheltuielilor pentru achiziionarea a 75 t fin tip 650 de la Gorjpan Tg. Jiu este de 2.590.000 lei, iar in cazul achiziionrii a 50 t de la Spicul Bucureti reducerea este de 2.410.000 lei.

Furnizori: Gorjpan Tg. Jiu Spicul Bucureti Cost aproviz. cu 75 t fin tip 650 410.500.000 lei 412.860.000 lei alegerea Gorjpan Tg. Jiu datorit diferenei de 2.590.000 lei pentru achiziionarea a 75t fin Cost aproviz. cu 50 t fin tip 650 277.770.000 lei 275.360.000 lei alegerea Spicul Bucureti datorit diferenei de 2.410.000 lei pentru achiziionarea a 50t fin

111

c. Luarea in considerare nu numai a relaiilor tradiionale cu firma productoare din Bucureti ci i incheierea unor contracte cu agenii economici privai mai nou aprui pe pia.

Furnizori: Se alege agentul Firma productoare Agentul economic privat economic privat Costul total de aprov. a 5 t fin tip 000 deoarece are fina (6500 5 t) (6000 5 t) tip 000 la un pre 325.000.000 lei 300.000.000 lei mai mic dect firma productoare (acest lucru datorit existenei in stoc de fin de-a lungul unei perioade de timp in care tona de fin s-a scumpit la productor)

Imbuntirea Aducerea in activitii de depozitul S.C. Vel transport Pitar S.A. a tuturor resurselor necesare procesului de producie la timpul stabilit. Imbuntirea Folosirea ct mai activitii eficient a spaiilor depozitelor existente, eliminarea muncii fizice grele i creterea operativitii activitilor de incrcaredescrcare ,realizarea unei evidene riguroase a materialelor existente in depozite. Testarea Eliminarea sau Au fost supui testrii doi furnizori: credibilitii reducerea riscului in - Gorjpan Tg. Jiu furnizorilor prin afaceri. - Spicul Bucureti calculul indicelui de bonitate.

112

BIBLIOGRAFIE
1. Gh. Banu, M. Pricop: 2. Gh. Banu, M. Pricop: Managementul aprovizionrii i desfacerii, Ed. Economic, Bucureti, 2001 Managementul aprovizionrii i desfacerii. Culegere de aplicaii, Ed. Economic, Bucureti, 1999 3. Ghe. Crstea: 4. Ion Vasilescu, Ion Romnu: 5. A. Ifnescu, C. Stnescu, A. Bicui: 6. O. Nicolescu, I. Verboncu: 7. O. Nicolescu, I. Verboncu: 8. Dumitru Fundtur: 9. Steinmann, Schreyog: Analiza economico-financiar, Ediia a II-a Ed. Economic, Bucureti, 1999 Managementul pe baza centrelor de profit, Ed. Tribuna Economic, Bucureti, 1998 Management i eficien, Ed. Nora, Bucureti, 1999 Managementul resurselor materiale, Ed. Economic, Bucureti, 1999 Management, Ediia a III-a, Ed. Gabler, Wiesbaden, 1993 Asigurarea i gestiunea resurselor materiale, Ed. Economic, Bucureti, 2000 Investiii, Ed. Economic, Bucureti, 2001

113