Sunteți pe pagina 1din 4

Minculeasa Ovidiu Alexandru Management-ID an 3

Temă control

1. Să se stabilească mărimea stocului curent în unităţi fizice şi în zile, pentru


cele patru materii prime, pe baza următoarelor elemente:

• datele privind intrările efective pentru materiile prime M1 şi M2 sunt prezentate în


tabelul următor:

Materia Data Cantitatea


primă intrării livrată (tone)
în
depozit
M1 11.01 20
M1 19.01 15
M1 31.01 40
M1 2.02 10
M2 11.01 10
M2 19.01 20
M2 14.02 15
M2 28.02 10
M2 10.03 20
M2 27.03 15
M2 15.04 15
M2 30.04 10
M2 12.05 25

• ultima livrare efectivă în perioada precedentă, a fost pentru M1 la data de


27.12, în cantitate de 10 tone, iar pentru M2 la 25.12, de 15 tone.
• planul de aprovizionare al unităţii mai prevede şi asigurarea cu
materiile prime M3 şi M4, pentru care livrarea se va face astfel:
- pentru M3, în raport cu norma minimă de livrare care este de 30 tone;
- pentru M4, în raport cu capacitatea de transport, care este de 2 tone.
• Necesarul de consum anual pentru materiile prime precizate, este:
- M1 – 500 tone;
- M2 – 720 tone;
- M3 – 120 tone; - M4 – 400 tone.
2. O fabrică de mobilă consumă anual 1800 m3 de cherestea,
resursă pe care o aprovizonează lunar. Durata de comandă
aprovizionare este de 10 zile, iar procesul de condiţionare
durează 3 săptămâni.
Să se determine stocul de producţie pe elemente, pe total şi pe niveluri de
formare.

3. Stabilirea consumurilor unitare de resurse materiale


are ca efecte:
a) creşterea gradului de utilizare a suprafeţei de depozite;
b) creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă;
c) asigurarea unui control asupra consumului;
d) creşterea cifrei de afaceri;
e) reducerea profitului obţinut de firmă.

4. Influenţa reducerii consumurilor de resurse materiale asupra vitezei de


rotaţie a capitalului circulant este evidenţiată prin intermediul indicatorilor:
a) necesarul de aprovizionat;
b) volumul de desfacere;
c) necesarul de consum de resurse materiale;
d) consumul mediu zilnic;
e) resursele interne utilizate pentru acoperirea unor necesităţi.

5. Factorii care influenţează mărimea stocurilor sunt:


a) volumul producţiei;
b) necesarul de aprovizionat;
c) spaţiile de depozitare;
d) capacitatea de producţie;
e) normele de consum.

6. Consumul mediu zilnic se stabileşte raportând:


a) necesarul de aprovizionat la numărul de zile calendaristice ale perioadei
de gestiune;
b) necesarul total la numărul de zile calendaristice;
c) necesarul de consum la numărul de zile calendaristice;
d) volumul producţiei la producţie medie zilnică;
e) volumul producţiei la numărul de zile calendaristice.
7. Mărimea stocurilor de producţie se stabileşte independent de:
a) costurile de producţie;
b) profitul firmei;
c) necesarul de consum;
d) necesarul de personal;
e) productivitatea muncii.

8. Frecvenţa livrărilor (aprovizionărilor) se stabileşte în funcţie de:


a) cifra de afaceri;
b) productivitatea muncii;
c) natura resurselor materiale;
d) momentele de consum;
e) rentabilitatea firmei.

9. Corelaţia dintre stocul de producţie şi volumul producţiei este evidenţiată


prin intermediul indicatorilor:
a) capacitatea de producţie;
b) indicatorul de utilizare intensivă a capacităţii de producţie;
c) necesarul de consum;
d) viteza de rotaţie;
e) profitul firmei.

10. Corelaţia dintre stocul de producţie şi planul de aprovizionare are în


vedere următorii parametrii:
a) perioada de gestiune;
b) durata de aprovizionare;
c) momentele calendaristice pentru livrare;
d) stocul de resurse materiale la sfârşit de an;
e) volumul de desfacere.

11. Periodicitatea fabricaţiei la producători condiţionează:


a) gradul de utilizare a resurselor materiale;
b) mărimea stocului de condiţionare;
c) cifra de afaceri;
d) intervalul de aprovizionare;
e) stocul preliminat la începutul perioadei de gestiune.

12. Stabilirea mărimii stocului de siguranţă se stabileşte independent de:


a) consumul mediu zilnic;
b) intervalul dintre două aprovizionări succesive;
c) devierea medie;
d) necesarul de materiale pentru consum;
e) mărimea loturilor în cazul cărora se înregistrează abateri.

13. Formarea stocurilor de iarnă este impusă de factorii:


a) proprietăţile fizico-chimice ale resurselor materiale;
b) cantitatea minimă de livrare;
c) condiţiile naturale de climă;
d) capacitatea mijloacelor de transport;
e) capacitatea de producţie;

14. Capacitatea de transport a mijloacelor folosite condiţionează mărimea


stocurilor în cazul resurselor materiale:
a) aduse din import;
b) deficitare;
c) cu mişcare lentă;
d) fără mişcare;
e) disponibile.

15. Capacitatea de depozitare disponibilă limitează:


a) volumul programat al producţiei;
b) necesarul total de resurse materiale;
c) cantitatea de materiale ce poate fi depozitată la un moment dat;
d) necesarul de aprovizionat;
e) capacitatea de producţie a firmei.

16. Consumurile de materiale standard influenţează în mod direct:


a) volumul planificat al producţiei;
b) necesarul de consum de resurse materiale;
a) capacitatea de depozitare;
b) necesarul de aprovizionat;
c) utilizarea capacităţii de producţie.

S-ar putea să vă placă și