Grile GFCI

1.
Optimizarea stocurilor implica cunoasterea prealabila a:

a) Cererii de produse si/sau servicii pe care intreprinderea trebuie sa o satisfaca
b) Modalitatea de reinnoire continua a stocurilor care vor fi antrenate in ciclu de
exploatare
c) Modalitatile de reinnoire, continua si periodica, a stocurilor care vor fi antrenate in ciclul
de exploatare
d) Nivelul cheltuielilor de aprovizionare si depozitare pe care le determina existenta
stocurilor
2. Cheltuielile de aprovizionare sunt:

a) Direct proportionale cu frecventa aprovizionarilor
b) Invers proportionale cu frecventa aprovizionarilor
c) Invers proportionale cu marirea stocului
d) Direct proportionale cu cu marimea stocului
e) Direct proportionale cu timpul de stocare
3. Cheltuielile de depozitare sunt:

a) Direct proportionale cu marimea stocurilor si invers proportionale cu timpul de stocare
b) Direct proportionale cu marimea stocurilor si cu timpul de stocare
c) Invers proportionale cu marimea stocurilor si cu timpul de stocare
d) Direct proportionale cu marimea stocurilor si direct proportionale cu timpul de stocare
e) Independente de marimea stocurilor si timpul de stocare
4. Pentru determinarea stocului optim se pot folosi

a) Modele ofensive
b) Modele deterministe
c) Modele defensive
d) Modele stohastice
e) Modele echilibrate
5. Modelele deterministe de stabilire a stocului optim sunt concepute in baza urmatoarelor

ipoteze:
a) Cerere constanta de elemente de stoc
b) Perioade fixe de aprovizionare
c) Imposibilitatea aparitiei lipsei de stoc
d) Constituire a unui stoc de siguranta
e) Inutilitatea constituirii stocului de siguranta
6. Modelele stohastice de determinare a stocului optim sunt concepute in baza urmatoarelor

ipoteze:
a) Aprovizionare la intervale egale
b) Aprovizionare la intervale inegale
c) Aprovizionare cu cantitati variabile de elemente de stoc
d) Aprovizionare cu cantitati fixe de elemente de stoc
e) Se exclude posibilitatea „rupturii” de stoc
7. Modelele stohastice de dterminare a stocului optim sunt concepute in baza urmatoarelor

ipoteze:
a) Aprovizionarea la intervale inegale, cu cantitati variabile de elemente de stoc si fara a
exclude posibilitatea „rupturii” de stoc
b) Aprovizionarea la intervale egale, cu cantitati variabile de elemente de stoc si fara a
exclude posibilitatea „rupturii” de stoc
c) Aprovizionarea la intervale inegale, cu cantitati fixe de elemente de stoc si fara a exclude
posibilitatea „rupturii” de stoc
d) Aprovizionarea la intervale inegale, cu cantitati variabile de elemente de stoc si fara
e) Aprovizionarea la intervale egale, cu cantitati variabile de elemente de stoc si fara
8. Pentru determinarea stocului curent si stocului de siguranta se utilizeaza

a) Modele deterministe
b) Modele stohastice
c) Modele ofensive
d) Modele defensive
e) Modele echilibrate
9. Potrvit metodei ABC, grupa A este reprezentata de

a) Stocuri de valoare mare, dar cu pondere mica in numarul total de elemente de stoc
b) Stocuri de valoare mica si cu pondere mica in numarul total de elemente de stoc
c) Stocuri de valoare mare si cu pondere mare in numarul total de elemente de stoc
d) Stocuri de valoare mica, dar cu pondere mare in numarul total de elemente de stoc
e) Stocuri de valoare medie si cu pondere medie in numarul total de elemente de stoc
10. Grupa formata din stocuri de valoare mica, dar cu pondere ridicata in numarul total de
articole de stoc, conform metodei ABC, este:
a) Grupa A
b) Grupa B
c) Grupa C
d) Nicio grupa
e) Toate grupele
11. Stocurile care se vor aproviziona in loturi mari si se vot gestiona utilizand metode sintetice,
conform metodei ABC, apartin:
a) Grupei A
b) Grupelor A si B
c) Grupei B
d) Grupei C
e) Grupelor A si B
12. Stocurile din grupa C, conform metodei ABC, sunt:

a) Supuse optimizarii
b) Gestionate prin metode analitice
c) Gestionate prin metode sintetice
d) Aprovizionate in loturi mari
e) Aprovizionate in loturi mici
13. Cantitatea de materie prima necesara pentru un an de zile unei intreprinderi este de 25000
tone. Costul de lansare a unei comenzi (ca) este de 420 lei , iar costul de depozitare (cd) pe
zi/tona de stoc este de 2,5 lei. In aceste conditii, costul minim pentru stocul de materii prime
este;
a) 137478,9 lei
b) 68741,4 lei
c) 68737,5 lei
d) 150000 lei
e) 200000 lei
14. Cantitatea de materie prima necesara pentru un an de zile unei intreprinderi este de 30.000
tone. In cazul in care ar putea interveni intarzieri in aprovizionarea cu materii prime cuprinse
intre 1-6 zile, marimea stocului de siguranta, in cazul unei politici defensive a intreprinderii ar
trebui sa fie egal cu:
a) 250 tone
b) 500 tone
c) 750 tone
d) 1000 tone
e) 1250 tone
15. Cantitatea de materie prima necesara pentru un an de zile unei intreprinderi este de 30.000
tone. In cazul in care ar putea interveni intarzieri in aprovizionarea cu materii prime cuprinse
intre 1-6 zile, marimea stocului de siguranta, in cazul unei politici agresive a intreprinderii ar
trebui sa fie egal cu:
a) 250 tone
b) 500 tone
c) 750 tone
d) 1000 tone
e) 1250 tone
16. Gestiunea creditelor comerciale are drept obiective

a) Cresterea eficientei capitalurilor imobilizate in creante comerciale
b) Cresterea eficientei capitalurilor imobilizate in active circulante
c) Maximizarea datoriilor comerciale, atat ca marime, cat si termen de rambursare
d) Minimizarea datoriilor comerciale, atat ca marime, cat si termen de rambursare
e) Cresterea eficientei capitalurilor imobilizate in creante comerciale si maximizarea
datoriilor comerciale, atat ca marime cat si ca termen de rambursare
17. Creditul comercial reprezinta

a) O investitie realizata de furnizor in ultima faza a ciclului de exploatare, care permite
clientilor sa faca achizitii
b) O investitie realizata de clienti in ultima faza a ciclului de exploatare, care permite
furnizorilor sa faca achizitii
c) Un imprumut, destinat finantarii ciclului de exploatare, acordat de vanzator
cumparatorului, al carui cost este suportat de vanzator
d) Un imprumut, destinat finantarii ciclului de exploatare, acordat de vanzator
cumparatorului, al carui cost este suportat de cumparator
e) Un imprumut, destinat finantarii ciclului de exploatare, acordat de cumparator
vanzatorului, al carui cost este suportat de vanzator
18. Factorii externi care conditioneaza marimea si durata creditului comercial sunt:
a) Competitivitatea mediului de afaceri
b) Varsta si dimensiunea intreprinderii
c) Gradul de integrare pe verticala
d) Gradul de utilizare a cantitatii de productie
e) Situatia pietei financiare
19. Factorii interni care conditioneaza marimea si durata creditului comercial sunt:
a) Competitivitatea mediului de afaceri
b) Varsta si dimensiunea intreprinderii
c) Gradul de integrare pe verticala
d) Gradul de utilizare a cantitatii de productie
e) Marjele de profit si factorii de natura financiara
20. In functie de durata de acordare a creditelor comerciale, se diferentiaza clientii

a) Cu incasarea imediata in numerar
b) Cu incasare la termen
c) Cu intarzierea termenelor de plata
d) Insolvabili
e) Fideli
21. Nivelul optim al discount-ului este acela care egalizeaza:

a) Veniturile cu costurile aferente aplicarii respectivei reduceri
b) Veniturile medii cu costurile medii aferente aplicarii respectivei reduceri
c) Veniturile marginale cu costurile marginale aferente aplicarii respectivei reduceri
d) Veniturile finale cu costurile finale aferente aplicarii respectivei reduceri
e) Veniturile totale cu costurile totale aplicarii respectivei reduceri
22. Efectele economice si financiare ale discount-ului, imediat perceptibile pentru intreprinderile
care il practica, sunt:
a) Incasarea anticipata a contravalorii vanzarilor
b) Incasarea la scadenta a contravalorii vanzarilor
c) Posibila reducere a pretului de vanzare
d) Diminuarea riscului de insolvabilitate a clientilor la care se expune intreprinderea
creditoare
e) Cresterea costurilor de gestiune a creditelor comerciale
23. Gestiunea creditului comercial implica un cost, care are drept componente
a) Costuri initiale
b) Costuri de gestiune operativa a creditului
c) Costuri relative la capitalul investit in creditul comercial
d) Costuri relative la intarzierile de plata
e) Pierderi determinate de acordarea creditelor comerciale
24. Interventia serviciului de control al creditului comercial se efectueaza anterior derularii

operatiunilor comerciale prin realizarea:
a) Studiului de oportunitate a creditului
b) Analizei financiare
c) Negocierii creditelor comerciale
d) Negocierii cu bancile a creditelor bancare pe termen scurt
e) Negocierii cu bancile a creditelor bancare pe termen lung
25. Informatii relevante despre client sunt oferite de:

a) Banci
b) Organisme specializate in elaborarea registrului comertului, a registrului ipotecilor si
cadastrului
c) Societati de consulatanta financiara
d) Compartimentul de marketing al intreprinderii
e) Presa
26. Fundamentarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare se realizeaza cu ajutorul
metodelor:
a) Analitice
b) Sintetice
c) Globale
d) Partiale
e) Directe
f)
27. Calcul necesarului de finantare a ciclului de exploatare prin metodele analistice este:
a) Laborios
b) Costisitor
c) Recomandat doar atunci cand se produc modificari structurale considerabile in
activitatea intreprinderii
d) Simplu
e) Usor
28. Punctele deplecare in determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare,

corespunzator metodelor analitice bazate pe costurile exploatarii, sunt reprezentate de:
a) Cheltuielile financiare
b) Cheltuielile de exploatare
c) Timpul intre doua reconstituiri succesive ale stocurilor de active circulante
d) Unii coefienti de corectie
e) Timpul intre doua reconstituiri succesive ale profitului
29. Metodele sintetice presupun determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare

a) Lunar
b) Trimestrial
c) Semestrial
d) Anual
e) Ori de cate ori este nevoie
30. Metodele analitice si sintetice de determinare a necesarului de finantare a ciclului de

exploatare au ca indicatori de fundamentare
a) Costurile fixe
b) Costurile variabile
c) Costurile exploatarii
d) Cifra de afaceri previzionata
e) Profitul previzionat
31. Potrivit metodei sintetice bazate pe costurile exploatarii, necesarul anual de finantare a
ciclului de exploatare se calculeaza in functie de:
a) Productia fizica previzionata in bugetul de productie
b) Costul unitar antecalculat
c) Costul unitar post calculat
d) Durata de rotatie a activelor circulante
e) Productia de marfa previonata
32. In conditiile in care necesarul anual de materii prime pentru o intreprindere este de 60.000
de bucati la un pret de aprovizionare de 6 lei/bucata, iar intervalul mediu pentru stocul
curent este de 5 zile, intervalul mediu pentru stocul de siguranta este de 8 zile, iontervalul
pentru stocul de conditionare este de 6 zile, intervalul pentru transportul intern este de 2
zile, atunci necesarul mediu anual de finantare pentru stocul curent este de:
a) 5000 lei
b) 2500 lei
c) 8000 lei
d) 6000 lei
e) 2000 lei
zile, atunci necesarul mediu anual de finantare pentru stocul siguranta este de:
a) 5000 lei
b) 2500 lei
c) 8000 lei
d) 6000 lei
e) 2000 lei
zile, atunci necesarul mediu anual de finantare pentru stocul de conditionare este de:
a) 5000 lei
b) 2500 lei
c) 8000 lei
d) 6000 lei
e) 2000 lei
zile, atunci necesarul mediu anual de finantare pentru stocul pentru transportul intern este
de:
a) 5000 lei
b) 2500 lei
c) 8000 lei
d) 6000 lei
e) 2000 lei
zile, atunci necesarul mediu anual de finantare pentru stocul de materii prime este de:
a) 18500 lei
b) 2500 lei
c) 8000 lei
d) 6000 lei
e) 2000 lei
37. In conditiile in care, la o intreprindere , productia previonata (Qp) pentru perioada N este de
90000 de kilograme si in perioada N+1 este de 85000 de kilograme, iar consumul specific
pentru perioada N este de 2 litri/kilogram si in perioada N+1 este de 3 litri/kilogram, atunci
necasarul anual de materii prime este de:
a) 435000 litri
b) 175000 kilograme
c) 180000 litri
d) 255000 litri
e) 435000 kilograme
38. Necesarul mediu anual de finantare pentru stocul de materii prime (NFm) este 54000 lei.
Necesarul anual de materii prime (Na) este de 92000 de litri, iar pretul de aprovionareal
materiilor prime (pa) este de 5 lei/litru. Cheltuielile previonate pentru stocurile diverse
de materii prime (Chd) sunt de 200000 lei. In aceste conditii, necesarul mediu anual de
finantare pentru elementele nesemnificative (diverse) de stoc de materii prime este de:
a) 124200 lei
b) 23478,26 lei
c) 49680 lei
d) 586956,51 lei
e) 260000 lei
39. La o intreprindere, productia previzionata (Qp) pentru perioada N este de 90000 de

kilograme si in perioada N+1 este de 85000 de kilograme, costul de productie unitar
antecalculat (ca) pentru perioada N este de 7 lei/kg si pentru perioada N+1 este de 9 lei/kg,
coeficientii de corectie (k) sunt de 0,8 pentru perioada N si 0,85 pentru perioada N+1, iar
durata de fabricatie (D) este de 12 zile in perioada N si de 10 zile in perioada N+1. In aceste
conditii, necesarul mediu anual de finatare pentru produsele in curs de fabricatie este de:
a) 32737,5 lei
b) 34862,5 lei
c) 18062,5 lei
d) 16800 lei
e) 38750 lei
40. La o intreprindere, productia previonata (Qp) este de 90000 kg pentru perioada N si de
85000 kg pentru perioada N+1, costul unitar antecalculat al produselor finite (capf) este de
10 lei/kg in perioada N si de 9 lei/kg in perioada N+1, durata de stationare in magazie a
produselor finite (Dst) este de 6 zile in perioada N si de 5 zile in perioada N+1. In aceste
conditii necesarul mediu anual de finantare pentru produsele finite este de:
a) 15000 lei
b) 10625 lei
c) 4625 lei
d) 30000 lei
e) 25625 lei
41. La o intreprindere, productia previonata (Qp) este de 90000 kg pentru perioada N si de

85000 kg pentru perioada N+1, costul unitar antecalculat al produselor finite (capf) este de
10 lei/kg in perioada N si de 9 lei/kg in perioada N+1, durata de stationare in magazie a
produselor finite (Dst) este de 6 zile in perioada N si de 5 zile in perioada N+1. In aceste
conditii necesarul mediu anual de finantare pentru produsele expediate este de:
a) 25000 lei
b) 21250 lei
c) 4625 lei
d) 50000 lei
e) 46250 lei
42. La o intreprindere, cifra de afaceri din anul anterior este de 100000 lei, iar cifra de afaceri
previonata este de 150000 lei si se repartizeaza pe trimestre astfel: trimestrul I-40%,
trimestrul II-15%, trimestrul III 25%, trimestrul IV-20%. Soldurile stocurilor active circulante in
perioada perecedenta sunt:
- Stocurile de materii prime: 10000 lei
- Stocurile de produse in curs-6000 lei
- Stocurile de produse finite-15000 lei
- Crentele client- 40000 lei
Necesarul mediu anual de finantare a ciclului de exploatre va fi de:
a) 7100 lei
b) 255,5 zile
c) 106500 lei
d) 47333,33
e) 26625 lei
Durata de rotatie a activelor circulante in cifra de afaceri necesarapentru calculul necesarului
mediu anual de finantare a ciclului de exploatare, este de
a) 63,9 zile
b) 255,6 zile
c) 106500 lei
d) 25560 lei
e) 30 zile
Necesare de finantare a ciclului de exploatare pentru trimestrul I este de
a) 42600 lei
b) 15975 lei
c) 26625 lei
d) 21300 lei
e) 106500 lei
Necesare de finantare a ciclului de exploatare pentru trimestrul II este de
a) 42600 lei
b) 15975 lei
c) 26625 lei
d) 21300 lei
e) 106500 lei
Necesare de finantare a ciclului de exploatare pentru trimestrul III este de
a) 42600 lei
b) 15975 lei
c) 26625 lei
d) 21300 lei
e) 106500 lei
Necesare de finantare a ciclului de exploatare pentru trimestrul II este de
a) 42600 lei
b) 15975 lei
c) 26625 lei
d) 21300 lei
e) 106500 lei
Necesarul mediu anual de finantare pentru materii prime este de:
a) 106500 lei
b) 15000 lei
c) 9000 lei
d) 22500 lei
e) 60000 lei
Necesarul mediu anual de finantare pentru produse in curs este de:
a) 106500 lei
b) 15000 lei
c) 9000 lei
d) 22500 lei
e) 60000 lei
Necesarul mediu anual de finantare pentru produse finite este de:
a) 106500 lei
b) 15000 lei
c) 9000 lei
d) 22500 lei
e) 60000 lei
Necesarul mediu anual de finantare pentru produse expediate este de:
a) 106500 lei
b) 15000 lei
c) 9000 lei
d) 22500 lei
e) 60000 lei
Durata de rotatie a activelor circulante in cifra de afaceri, necesara pentru calculul
necesarului trimestrial de finantare a ciclului de exploatare, este de:
a) 63,9 zile
b) 255,6 zile
c) 106500 lei
d) 25560 lei
e) 30 zile
53. Trezoreria neta este:

a) Excedentul de disponibilitati derivat din activitatea desfasurata de intreprindere intr-un
exercitiu financiar
b) Diferenta dintre fondul de rulment si necesarul de fond de rulment
c) Excedentul de disponibilitati rezultat din evolutia curenta a operatiunilor de incasari si
plati dintr-un exercitiu financiar
d) Diferenta dintre activele de trezorerie si pasivele de trezorerie
e) Suma dintre activele de trezorerie si pasivele de trezorerie
54. Activele de trezorerie reprezinta elemente precum

a) Actiuni detinute la entitati afiliate
b) Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
c) Obligatiuni emise si rascumparate
d) Efecte de platit
e) Efecte de incasat
55. Activele de trezorerie reprezinta elemente precum:

a) Obligatiuni
b) Efecte de remis spre scontare
c) Cecuri de incasat
d) Acreditive
e) Avansuri de trezorerie
56. Conturile curente la banci sunt:

a) Active de trezorerie
b) Pasive de trezorerie
c) Trezoreria neta
d) Necesar de fond de rulment
e) Profit sau pierdere
57. Pasivele de trezorerie sunt reprezentate de:
a) Credite bancare pe termen lung
b) Credite bancare pe termen scurt
c) Efecte remise spre scontare
d) Credite externe guvernamentale
e) Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen scurt
58. Pasivele de trezorerie sunt reprezentate de:

a) credite externe garantate de stat
b) credite externe garantate de banci
c) credite de la trezoreria statului
d) credite interne garantate de stat
e) credite bancare pe termen scurt nerambusabile la scadenta
59. Obiectivele gestiunii trezoreriei sunt:

a) Cresterea operativitatii incasarii creantelor, in orice conditii
b) Cresterea operativitatii incasarii creantelor, fara a afecta relatiile cu clientii
c) Esalonarea efectuarii platilor la scadenta, cu respectarea obligatiunilor asumate
d) Asigurarea unui sold pozitiv zero de trezorerie
e) Asigurarea unui sold zero de trezorerie
60. In cadrul intreprinderilor de mari dimensiuni, activitatile specifice functiei de trezorerie se

grupeaza in urmatoarele servicii:
a) Back office
b) Big office
c) Small office
d) Front office
e) Middle office
61. Serviciul insarcinat cu fundamentarea si punerea in aplicare a strategiilor gestiunii de

trezorerie este:
a) Back office
b) Big office
c) Small office
d) Front office
e) Middle office
62. Negocierile cu piata monetara si gestionarea soldului pozitiv sau negativ de trezorerie sunt
activitati care:
a) Reprezinta doar sarcini ale trezorierului
b) Solicita implicarea responsabilului financiar
c) Nu solicita implicarea responsabilului financiar
d) Se inscriu in politica generala a intreprinderii
e) Nu se inscriu in politica generala a intreprinderii
63. Rolul fundamental in previzonarea nevoilor de trezorerie il are:

a) Managerul
b) Responsabilul financiar
c) Directorul financiar
d) Trezorierul
e) Contabilul
64. Trezorierul are rol fundamental in:

a) Negocierea celor mai bune conditii de creditare
b) Selectarea celei mai avantajoase combinatii de credite pe termen scurt
c) Modificarea termenelor de plata a datoriilor catre furnizori si a incasarilor creantelor
comerciale, fara a afecta relatiile cu acestia
d) Stabilirea modului de plasare a excedentului de trezorerie
e) Acoperirea deficitului de trezorerie
65. Instrumentele utilizate in planificarea financiara a intreprinderii sunt:

a) Planul financiar
b) Bugetul financiar
c) Bugetul de trezorerie
d) Bugetul de casa
e) Planul de trezorerie
66. Previziunile de trezorerie se pot realiza in bugete

a) Saptamanale
b) Lunare
c) Trimestriale
d) Semestriale
e) Anuale
67. Intrarile de trezorerie sub forma incasarilor din afara exploatarii din bugetul de trezorerie
sunt urmatoarele:
a) Vanzarea actiunilor si obligatiunilor
b) Lichidarea unor depozite banesti
c) Emisiunea de obligatiuni
d) Achizitionarea de imobilizari
e) Dividende platite
68. Isirile de trezorerie sub forma platilor pentru activitati din afara exploatarii din bugetul de
trezorerie sunt urmatoarele:
a) Achizitii de materii prime si materiale
b) Plati pentru operatiuni de leasing financiar
c) Emisiunea de obligatiuni
d) Achizitionarea de imobilizari
e) Dividende platite
69. Intr-un buget echilibrat, soldul final de trezorerie trebuie sa fie:

a) Pozitiv
b) Negativ
c) Cat mai aproape de zero
d) Pozitiv si in crestere
e) Negativ si in scadere
70. Optimul de trezorerie se inregistreaza atunci cand soldul final de trezorerie este:
a) Pozitiv
b) Negativ
c) Cat mai aproape de zero
d) Pozitiv si in crestere
e) Negativ si in scadere
71. Cele mai frecvente oportunitati de plasament al excedentului de trezorerie sunt:

a) Rambursarea imediata a datoriilor comerciale catre furnizori, pentru a beneficia de
facilitati de pret
b) Efectuarea unor dezinvestitii
c) Achizitionarea de materii prime, in conditiile anticiparii cresterii pretului acestora
d) Achizitionarea de materii prime, in conditiile anticiparii scaderii pretului acestora
e) Emisiunea de actiuni si obligatiuni, respectiv plasamente financiare pe termen mediu si
lung
72. Intervalul de timp dintre livrare si incasare, de care se tine seama in elaborarea planului zilnic
de incasari si plati, este alcatuit din:
a) Durata transportului pana la beneficiar
b) Durata receptiei si emiterii documentelor de plata
c) Durata aferenta pauzei de masa a angajatilor
d) Timpul necesar depunerii la banca a instrumentului de plata de catre client
e) Timpul necesar depunerii la banca a instrumentului de plata de catre furnizor
73. Platile superioare previziunilor si incasarilor inferioare previziunilor se considera ca:

a) Erodeaza trezoreria
b) Amplifica trezoreria
c) Nu influenteaza trezoreria
d) Amelioreaza trezoreria
e) Imbogateste trezoreria

Grile GFCI

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile GFCI

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Optimizarea stocurilor implica cunoasterea prealabila a:

2. Cheltuielile de aprovizionare sunt:

3. Cheltuielile de depozitare sunt:

4. Pentru determinarea stocului optim se pot folosi

5. Modelele deterministe de stabilire a stocului optim sunt concepute in baza urmatoarelor

6. Modelele stohastice de determinare a stocului optim sunt concepute in baza urmatoarelor

7. Modelele stohastice de dterminare a stocului optim sunt concepute in baza urmatoarelor

8. Pentru determinarea stocului curent si stocului de siguranta se utilizeaza

9. Potrvit metodei ABC, grupa A este reprezentata de

12. Stocurile din grupa C, conform metodei ABC, sunt:

16. Gestiunea creditelor comerciale are drept obiective

17. Creditul comercial reprezinta

20. In functie de durata de acordare a creditelor comerciale, se diferentiaza clientii

21. Nivelul optim al discount-ului este acela care egalizeaza:

24. Interventia serviciului de control al creditului comercial se efectueaza anterior derularii

25. Informatii relevante despre client sunt oferite de:

28. Punctele deplecare in determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare,

29. Metodele sintetice presupun determinarea necesarului de finantare a ciclului de exploatare

30. Metodele analitice si sintetice de determinare a necesarului de finantare a ciclului de

39. La o intreprindere, productia previzionata (Qp) pentru perioada N este de 90000 de

41. La o intreprindere, productia previonata (Qp) este de 90000 kg pentru perioada N si de

Necesarul mediu anual de finantare a ciclului de exploatre va fi de:

53. Trezoreria neta este:

54. Activele de trezorerie reprezinta elemente precum

55. Activele de trezorerie reprezinta elemente precum:

56. Conturile curente la banci sunt:

58. Pasivele de trezorerie sunt reprezentate de:

59. Obiectivele gestiunii trezoreriei sunt:

60. In cadrul intreprinderilor de mari dimensiuni, activitatile specifice functiei de trezorerie se

61. Serviciul insarcinat cu fundamentarea si punerea in aplicare a strategiilor gestiunii de

63. Rolul fundamental in previzonarea nevoilor de trezorerie il are:

64. Trezorierul are rol fundamental in:

65. Instrumentele utilizate in planificarea financiara a intreprinderii sunt:

66. Previziunile de trezorerie se pot realiza in bugete

69. Intr-un buget echilibrat, soldul final de trezorerie trebuie sa fie:

71. Cele mai frecvente oportunitati de plasament al excedentului de trezorerie sunt:

73. Platile superioare previziunilor si incasarilor inferioare previziunilor se considera ca:

S-ar putea să vă placă și