Parametrii de poziție

Plan:
- Modulul
- Mediana
- Cuantilele:
1. Cuartilele
2. Decile
3. Centile
- Mediala
Modulul
Modulul se numește valoarea caracteristicii cu frecvența cea mai mare.
Se notează: 𝑀0
a) În cazul variabilelor discrete (seriei pe avariante), modulul : 𝑀0 este
egal cu varianta ce are frecvența cea mai mare
Ex. 5.1
Nota (𝑥𝑖 ) 3 4 5 6 7 8 9 10
Frecvența(𝑓𝑖 ) 4 12 16 16 32 12 10 8
𝑀0 =7
b) În cazul variabilelor continue (seriilor pe intervale) modulul 𝑀0 se
calculează de formula:
Δ1
𝑀0 =Lim.inf.+ *k,
Δ1 +Δ2

Unde:
Lim.inf. = limita inferiaoară a intervalului care conține frecvența cea mai
mare;
Δ1 – dinferența dintre frecvența intervalului modal și cea a intervalului
anterior;
Δ2 – diferența dintre frecvența intervalului modal și cea a intervalului
următor;
K – mărimea intervalului modal
Remarcă 5.1 O variantă mai simplă (dar mai puțin exactă) este: 𝑀0 =
centrul intervalului cu frecvența cea mai mare.

Ex. 5.2 La un test am obținut rezultatele din tabel.

De calculat modulul 𝑀0
Punctajul(𝑥𝑖 ) 40-50 50-60 60-70 70-80 80-90 90-100
Frecvența(𝑓𝑖 ) 16 26 35 47 24 13

𝑓𝑚𝑎𝑥 = 47; Lim.inf.=70

12
Δ1 =47-35=12 =>𝑀0 =70+ *10=70+3,43=73,43
12+23
Δ2 =47-24=23
Prin varianta simpă am fi primit: 𝑀0 =75.
Remarcă 5.2 Pe lîngă distribuții unimodale cu un sngur punct de maxim,
există și distribuții multimodale ce reflectă neomogenitatea distribuției.

Ex 5.3 În Ex 5.2 avem 2 sau mai multe frecvențe 𝑓𝑖 cu valearea 𝑓𝑚𝑎𝑥 = 47.

Mediana
Def. Mediana (Mdn) se numește valoarea centrală a caracteristicii unei
serii ordonate, care împarte seria în două părți egale.
Pentru a afla al cîtelea subiect reprezintă mediana se calculează cota: cota
Mdn (sau ₵)
𝑛+1
a) Pentru serii simple: cota Mdn ≡ ₵=
2
b) Pentru serii cu frecvențe
∑𝑓𝑖 +1 𝑛+1
Cota Mdn ≡ ₵= ≡ (locul ≡ al cîtelea termen)
2 2

Ex 5.4 Cinci studenți au notele: 6,8,5,7,9

De determinat Mdn?
Rezolvare:
1. Ordonăm seria: 5,6,7,8,9; n= 5 - impar
5+1
2. Cota Mdn ≡ ₵= = 3. Deci Mdn = 7
2

Ex 5.5 Șase studenți au notele: 8,9,10,5,7,6.

De calculat Mdn?
Rezolvare:
1. Ordonăm seria: 5,6,7,8,9,10; n=6 - par
6+1
2. Cota Mdn ≡ ₵= =3,5 - locul unde se află Mdn.
2
3. Mdn este la mijloc între nota cu numărul 3 și noa cu numărul 4. Deci
7+8
Mdn= = 7,5.
2

Remarcă 5.3 În exemplul 5.5 cele 2 valori centrale 7 și 8 ne fiind egale

conduce la faptul că Mdn = 7,5 și nu coincide nici cu unul din termenii
seriei (nici cu o notă).
Ex 5.4 Nouă studenți au notele: 6,8,5,7,9,8,4,8,7
De calculat Mdn?
Rezolvare:
1. Ordonăm seria, primim: 4,5,6,7,7,8,8,8,9 n=9
 𝑛+1
2. Cota Mdn= =5 – al cincilea termen este Mdn
2

Deci Mdn=7
Ex 5.5 Fie avem notele:
1. 4,5,6,7,7,8,8,8,9,10; n=10
𝑛+1 11
2. Cota Mdn= = =5,5 - al 5,5 termen.
2 2
7+8
Deci Mdn= =7,5.
2

c) Pentru serii cu frecvențe sub forma varintelor (variabile discrete).

Mediana(Mdn) va lua acea valoare a caracteristicii care corespunde primei
frecvențe cumulate (𝑓𝑐 ), care depășește cota ei(Cota Mdn).
Algoritmul:
1. Ordonarea crescătoare a variantelor
2. Cumularea frecvențelor 𝑓𝑐
3. Calcularea cotei Cota Mdn
4. Stabilirea medianei Mdn
Ex 5.6 Să se determine mediana Mdn a seriei pe variante.
Notă 6 7 8 9 10
Frecvență 4 8 22 10 8
Rezolvare:
Notă Frecvențe Frecvenșe cumulate
6 4 4
7 8 12
8 22 34
9 10 44
10 8 52

n=52
 52+1
Cota Mdn= =26,5
2

12 ≤ 26,5 ≤ 34 Deci Mdn = 8

d) Pentru serii cu frecvențe sub forma intervalelor (variabile continue).
Întîi este necesar de a determina intervalul median, adică intervalul care
cuprinde cota.
Algoritmul:
1. Cumularea frecvențelor 𝑓𝑐
2. Calcularea cotei Cota Mdn
3. Stabilirea intervalului median
4. Calcularea medianei
𝐶𝑜𝑡𝑎 𝑀𝑑𝑛−𝑓𝑐
Mdn = Lim.inf.+ *k.
𝑓𝑖

Unde:
Lim.inf. – limita inferioară a intervalului median
Cota Mdn – cota medianei
𝑓𝑐 – frecvenșa cumulată pînă la intervalul median
𝑓𝑖 – frecvența corespunzătoare inrevalului median
K – mărimea intervalului median.

Ex 5.7 Avînd rezultatele din tabelă să se calculeze valoarea medianei

Mdn?
Punctajul (𝑥𝑖 ) Frecvența (𝑓𝑖 ) Frecvența cumulată (𝑓𝑐 )
40-50 16 16
50-60 26 42
60-70 35 47
70-80 47 124
 80-90 24 148
90-100 13 161
∑𝑓𝑖 =161
1. Cumularea frecvențelor
161+1
2. Cota Mdn= =81
2
3. Intervalul median Subiectul cu nr. 81 se situează în intervalul 70-80
– intervalul median
4. 𝑓𝑐 = 77 – frecvența cummulată pînă la intervalul median
𝑓𝑖 = 47 – frecvența intervalului median
K= 10 – mărimea intervalului median
Lim.inf.= 70 – limita inferioară a intervalului median

𝐶𝑜𝑡𝑎 𝑀𝑑𝑛−𝑓𝑐 81−77

Deci: Mdn = Lim.inf.+ *k= 70+ *=70,85
𝑓𝑖 47

Ex. 5.8 De calculat mediana aritmetică - 𝑥̅ , modulul - 𝑀0 și median Mdn

seriei de date:
Grupe 45-55 55-65 65-75 75-85 85-95
Frecvențe 10 30 60 40 20

Rezolvare:
Grupe 𝑓𝑖 Valoarea 𝑓𝑖 𝑥𝑖 𝑓𝑐
centrală 𝑥𝑖
[45-55) 10 50 500 10
[55-65) 30 60 1800 40
[65-75) 60 70 4200 100
[75-85) 40 80 3200 140
[85-95) 20 90 1800 160

∑𝑓𝑖 =160 ∑𝑓𝑖 𝑥𝑖 =11500

 11500
𝑥̅ = =71.875
160
∆𝑓 60−30
𝑀0 = Lim.inf.+ ∗ 𝑘 = 65 + (60−30)+(60−40) ∗ 10 = 71
∆1 +∆2
161
Cota Mdn= =80.5 Intervalul median: [65-75)
2
𝐶𝑜𝑡𝑎 𝑀−𝑓𝑐 50,5−40
Mdn=Lim.inf.+ *k=65+ *10=71,75
𝑓𝑖 60

Remarcă 5.4 (𝑀0 =71)≤(Mdn=71,75)≤( 𝑥̅ =71.875)

Cuantilele
Def. Cuantilele sunt indicatorii de poziție ce împart terenii seriei într-un
anumit număr de părți
1. Mediana – două părți egale
2. Quartila – patru părți egale
3. Decila – zece părți egale
4. Centila – 100 părți egale, etc.

Quartilele – (i=1,2,3)
. Quartila 1 – în 25% (un sfert) și respectiv 75% (trei sferturi) dintre
𝑛+1
subiecți. Cota 𝑄1 =
4

. Quartila 2 – în 50% și respectiv 50%. Este mediana Mdn

2(𝑛+1) 𝑛+1
Cota 𝑄2 = =
4 2

. Quartila 3 – în 75% și respectiv 25%

3(𝑛+1)
Cota 𝑄3 =
4
Formula de calculare a quartilelor este:
𝐶𝑜𝑡𝑎𝑄𝑖 −𝑓𝑐𝑖
𝑄𝑖 =Lim.inf.+ *𝑘𝑖 (i=1,2,3)
𝑓𝑐𝑖

Unde:
Lim.inf. – limita inferiaoară a intervalului quartilei
Cota 𝑄𝑖 – Cota Quartilei
𝑓𝑐𝑖 – frecvența cumulată pînă la intervalul quartil (i)
𝑓𝑞𝑖 – frecvența intervalului quartilei (i)
K – lungimea intervalului quartilei (i)

Ex. 5.9 În exemplul 5.8 de calculat quartilele 𝑄1 , 𝑄2 și 𝑄3 .

𝑛+1 161
Calculăm 𝑄1 Cota 𝑄1 = = = 10,25
4 4

Grupe 𝑓𝑖 Valoarea 𝑓𝑐𝑖

centrală 𝑥𝑖
45-55 10 50 10
55-65 30 60 40
65-75 60 70 100
75-85 40 80 140
85-95 20 90 160

𝑓𝑐1 =𝑓𝑐2 n=∑𝑓𝑖 =160 Intervalul quartil 1 este cel pentru care 𝑓𝑐1
întrece cota 𝑄1 =40,25, deci intervalul quartil 1 este 65-75
Lim.inf.=65, 𝑓𝑐1 =40, 𝑓𝑞1 =60, k=10. Deci:
𝐶𝑜𝑡𝑎𝑄𝑖 −𝑓𝑐𝑖 40,25−40 0,25
𝑄1 =Lim.inf.+ *𝑘𝑖 =65+ *10=65+ =65,04
𝑓𝑞𝑖 60 6
 𝑛+1 161
Calculăm 𝑄2 =Mdn Cota 𝑄2 = = =80,5. Intervalul quartil 2 este
2 2
cel pentru care 𝑓𝑐2 întrece cota 𝑄2 =80,5, deci intervalul quartil este 65-75
𝐿𝑖𝑚. 𝑖𝑛𝑓.2 =65, 𝑓𝑐2 =40, 𝑓𝑞2 =60, 𝑘2 = 10
𝐶𝑜𝑡𝑎𝑄2 −𝑓𝑐2 80.5−40 40.5
Deci, Mdn=𝑄2 =𝐿𝑖𝑚. 𝑖𝑛𝑓.2 + *𝑘2 =65+ *10=65+ =71.75
𝑓𝑞2 60 6

3(𝑛+1) 3∗161
Calcumăm 𝑄3 Cota𝑄3 = = =120,75
4 4

Intervalul quartil 3 este primul pentru care 𝑓𝑐3 întrece Cota 𝑄3 =120,75.
Deci intervalul quartil este 75-85.
𝐿𝑖𝑚. 𝑖𝑛𝑓.3 =75, 𝑓𝑐3 =100, 𝑓𝑞3 =40, 𝑘3 =10
Deci:
𝐶𝑜𝑡𝑎𝑄3 −𝑓𝑐3 120,75−100 20,75
𝑞3 =𝐿𝑖𝑚. 𝑖𝑛𝑓.3 + *𝑘3 =75+ *10=75+ =80,18
𝑓𝑞3 40 4

Decilele - 𝐷𝑖 (i=1,9
̅̅̅̅)

1. Decila 1 - 𝐷1 : împarte seria în 10% și 90% părți

𝑛+1
Cota 𝐷1 =
10

2. Decila 2 -𝐷2 : împarte seria în 20% și 80% părți

2(𝑛+1)
Cota 𝐷1 =
10

3. Decila 9 -𝐷9 : împarte seria în 90% și 10% părți

9(𝑛+1)
Cota 𝐷9 =
10

𝑖(𝑛+1)
Deci cota 𝐷𝑖 = , i=1,2,3,...,9.
10
Formula de calcul a decilelor este:
𝐶𝑜𝑡𝑎𝐷𝑖 −𝑓𝑐𝑖
𝐷𝑖 =𝐿𝑖𝑚. 𝑖𝑛𝑓.𝑖 + *𝑘𝑖 , i=1,2,3,...,9 unde:
𝑓𝐷𝑖

𝐿𝑖𝑚. 𝑖𝑛𝑓.𝑖 – limita inferioară a intervalului decil

Cota 𝐷𝑖 – cota decilei
𝑓𝑐𝑖 – frecvența cumulată pînă la intervalul decil
𝑓𝐷𝑖 – frecvența intervalului decil
𝑘𝑖 – mărimea intervalului decil

Ex. 5.10. În exemplul 5.8 de calculat 𝐷3

Grupe 𝑓𝑖 𝑥𝑖 𝑓𝑐𝑖
45-55 10 50 10
55-65 30 60 40
65-75 60 70 100
75-85 40 80 140
85-95 20 90 160
Total 160

161
Cota 𝐷3 = *3=48,3
10

Intervalul decil(3) este: 65-75

𝐿𝑖𝑚. 𝑖𝑛𝑓.3 =65, 𝑓𝑐3 =40, 𝑓𝐷3 =60, 𝑘3 =10; Deci:
𝐶𝑜𝑡𝑎𝐷3 −𝑓𝑐3 48,3−40
𝐷3 =𝐿𝑖𝑚. 𝑖𝑛𝑓.3 + *𝑘3 =65+ *10=66,38
𝑓𝐷3 60
Mediala
Def. Mediala (Ml) este ondicatorul de poziție egal cu acel nivel al
caracteristicii (𝑥𝑖 ) care împarte suma grupelor 𝑥𝑖 𝑓𝑖 în două părți egale.
Algoritmul:
1. Ml se determină într-un mod identic cu mediana, dar în loc de 𝑓𝑖 se
utilizează 𝑥𝑖 𝑓𝑖
2. Pentru aceeași serie statistică, Mediala (Ml) este mai mare ca
mediana (Mdn).
Mdn < Ml
3. Compararea celor 2 mărimi servește la determinarea fenomenului
de concentrare
𝐶𝑜𝑡𝑎 𝑀𝑙− (𝑥𝑖 𝑓𝑖 )𝑐
Deci: Ml = Lim.inf.+ *𝑘𝑖 , unde:
(𝑥𝑖 𝑓𝑖 )𝑖

Lim.inf. – limita inferioară a intervalului medil;

∑𝑥𝑖 𝑓𝑖
Cota Ml – cota medialei Ml= ;
2

(𝑥𝑖 𝑓𝑖 )𝑐 – grupele cumulate pînă la intervalul medial;

(𝑥𝑖 𝑓𝑖 )𝑖 – mărimea grupului pentru intervalul medial;
𝑘𝑖 – mărimea intervalului medial.

Ex. 5.11. Utilizînd exemplul 5.8, de calculat Ml – mediala.

Rezolvare:
Grupe 𝑓𝑖 𝑥𝑖 𝑥𝑖 𝑓𝑖 (𝑥𝑖 𝑓𝑖 )𝑐
45-55 10 50 500 500
5-65 30 60 1800 2300
65-75 60 70 4200 6500
75-85 40 80 3200 9700
85-95 20 90 1800 11500
11500

11500
Cota Ml = = 5750
2

(𝑥𝑓)𝑐 = 2300
(𝑥𝑓)𝑖 = 4200
Intervalul medial este: 65-75.
Lim.inf. = 65
K = 10
𝐶𝑜𝑡𝑒 𝑀𝑙−(𝑥𝑓)𝑐 5750−2300
Deci Ml = Lim.inf.+ *k=65+ *10=73,21
(𝑥𝑓)𝑖 4200

(Mdn=71,75)<(Ml=73,21)
Relațiile dintre valorile tendinței centrale
Într-o distribuție unimodală simetrică, cele trei mărimi medii
fundamentale: media aritmetică - 𝑥̅ ; modulul - 𝑀0 și Mediana – Mdn
coincid:
Deci 𝑥̅ = 𝑀0 = Mdn
Cînd distribuția se întinde spre valorile cele mai mari, curba se alungește
spre dreapta. Aici media este valoarea centrală cea mai mare, modulul
este cea mai mică, iar mediana se situează la aproximativ 2 treimi distanță
dintre modul și medie.

Cînd distribuția se întinde spre valorile cele mai mici, curba se alungește
spre stînga. Aici media este valoarea centrală cea mai mică,modulul este
cea mai mare, iarmediana se situează la aproximativ 2 treimi distanță spre
stînga dintre modul și medie.
Deci ai loc formulele:
𝑀0 - 𝑥̅ = 3(Mdn - 𝑥̅ )
| 𝑥̅ − 𝑀0 | ≈ 3| 𝑥̅ − 𝑀𝑑𝑛|
| 𝑀𝑑𝑛 − 𝑀0 | ≈ 2| 𝑥̅ − 𝑀𝑑𝑛|