Sunteți pe pagina 1din 4

Probleme la tema 2

Probleme la clasificarea costurilor în scopul luării deciziilor


Exemplul 1. Este necesar de a lua decizia aferentă alegerii mijlocului de transport pentru deplasarea
angajaților din X în Y. În cazul utilizării trenului ca mijloc de transport costul călătoriei pe angajat este de
850 lei. (500 lei - costul biletelor, 300 lei - pe zi, 50 lei - plata pentru lenjerie de pat). Pentru a calcula
costul unei călătorii cu o mașină de serviciu, trebuie de ținut cont de următoarele costuri:
- costul benzinei este de 700 lei;
- salariul șoferului - 200 lei;
- contribuțiile sociale și medicale -? lei;
- Total - ? lei
Cheltuielile aferente asigurării autovehiculelor, costurile de amortizare a acesteia și altele nu au fost luate
în considerare deoarece nu depind de decizia luată.

Exemplul 2. Întreprinderea A, care vinde produse pe piața externă, a cumpărat într-un volum excesiv
materiale în valoare de 500 mii lei. Ulterior, în legătură cu schimbarea tehnologiei, sa dovedit că, pentru
producția proprie, aceste materiale au puțină utilitate: produsele fabricate de acestea vor fi necompetitive
pe piața externă. Cu toate acestea, un client este gata să cumpere de la întreprindere produse din aceste
materiale pentru 800 mii lei. În acest caz, costurile suplimentare ale întreprinderii A pentru fabricarea de
produse vor fi de 600 mii lei.
Se cere: Este recomandabil de a lua o astfel de comandă?

Exemplul 3. Organizația comercială planifică dezvoltarea unei noi piețe. În acest caz, volumul
suplimentar de vânzare a mărfurilor ar trebui să fie de 100 de unități, iar prețul de vânzare ar trebui să
rămână neschimbat. În plus, este de așteptat să crească cheltuielile de publicitate cu 20%, iar costul chiriei
pentru noi spații comerciale - cu 30%.
În perioada curentă, venitul din vânzarea mărfurilor este de 10.000 lei, volumul vânzărilor fiind de 1000
de unități și prețul unitar este de 10 lei. Cheltuielile aferente întreținerii personalului este de 3000 lei.
Pentru publicitate - 900 lei, chirie – 2500 lei. Costurile variabile sunt 2 lei pe unitate de produs.
Se cere: De calculat costurile și cheltuielile diferențiate.

Exemplul 4. Care dintre tipurile de costuri enumerate mai jos pot fi atribuite la: a) costurilor fixe; b)
costuri variabile?
Tipuri de costuri:
- comisionul unui agent de vânzări;
- activitatea contabilului-șef;
- costuri asociate cu transportul produselor finite;
 - plata serviciilor de comunicații;
- salariile muncitorilor din producție;
- plata serviciilor unei bănci comerciale;
- chiria unui birou;
- amortizarea imobilizărilor necorporale;
- impozitele curente;
- costurile aferente deplasărilor de serviciu ale angajaților departamentului de marketing;
- costul rechizițiilor de birou utilizate de departamentul de vânzări

Probleme la metoda globală și parțială


Exemplu 5. Aplicație practică privind elaborarea Situației de profit și pierdere cu aplicarea metodei
costurilor globale și celor variabile (parțiale).

Informații selectate din contabilitatea entități Nistru SRL pentru anii X și X+1 (tabelul 1):
Tabelul. Date inițiale
Nr.
Indicatori Anul X Anul X+1
cr.
1. Volumul producției, unități 1 000 1 000
2. Volumul vânzărilor, unități 600 1 400
3. Costuri de producție totale, dintre care: 7 500 7 500
1
a) costuri directe de materiale 2 000 2 000
b) costuri cu personalul directe 1 000 1 000
c) costuri indirecte de producție variabile 1 500 1 500
d) costuri indirecte de producție fixe 3 000 3 000
Cheltuieli de distribuire totale, dintre care: 700 1 800
4. a) variabile 500 1 200
b) fixe 200 600
Cheltuieli administrative totale, dintre care: 1 500 2 000
5. a) variabile 300 650
b) fixe 1 200 1 350
6. Venituri din vânzări, lei 6 500 17 000
Se cere:
 întocmirea situației de profit și pierdere, conform metodei costurilor globale (tradițională) și
metodei costurilor variabile (parțiale);
 explicarea cauzelor apariției diferenței dintre rezultatele financiare calculate conform celor două
metode, cunoscând că entitatea fabrică un singur tip de produse.

Exemplul 6. SRL NDG introduce un produs nou cu următoarea structură a costurilor și prețului:
lei
Prețul de vânzare unitar 20.00
Costuri variabile unitare 12.50
Costuri fixe ale perioadei (producției), lei 12,000
Se ignoră alte costuri fixe ce nu sunt legate de producție.
Volumul de produse, unități 2,000
La începutul Perioadei 1 nu a existat stoc inițial și nici stoc final la sfârșitul Perioadei 3 și costurile efectiv
generate au coincis cu cele bugetate. Activitatea pentru fiecare perioadă a fost după cum urmează:
Unități produse Unități vândute
Perioadă 1 2,500 1,900
2 2,100 2,300
3 1,400 1,800
Total 6,000 6,000
Se cere: De calculat profitul sau pierderile perioadei pe baza:
1. Metodei costurilor globale.
2. Metodei costurile parțiale.
3. De explicat cauzele abaterilor

Probleme la metoda ABC.


Exemplul 7 . O societate comercială care are ca obiect de activitate producerea și comercializarea de
produse din porțelan. Societatea efectuează antecalculul costurilor pe fiecare produs, model, sortiment, în
timp ce costurile efective (postcalculul) sunt stabilite pentru întreaga producție obținută în cursul
perioadei de gestiune, fără a exista posibilitatea comparării costurilor efective cu cele antecalculate. În
cadrul acestei întreprinderi pentru calculația costului producției obținute se utilizează metoda de calculație
pe faze, varianta „fără semifabricate”.
Se consideră două produse: Coșuleț împletit „Maria”, model 11645 (A) și Coșuleț împletit
„Bianca”, model 11650 (B), în legătură cu care se cunosc următoarele informații:
Elemente U.M. A B Total
Costuri directe LEI 2.000 3.600 5.600
Costuri indirecte de producție LEI - - 2.200
Cheltuieli administrative LEI - - 500
Cheltuieli de destituire LEI - - 300
Cantitate fabricată buc. 400 600 1.000
Costurile indirecte de producție sunt repartizate în baza costurilor directe.
Cheltuielile administrație și cele de distribuire sunt repartizate pe baza costului de producție.
2
Marja de profit este de 20 % din prețul de vânzare.
Analiza și gruparea activităților se prezintă astfel:
Activitatea Cost Inductorul
(LEI)
Comenzi materii prime și materiale 200 Număr comenzi lansate
Gestiunea stocurilor 200 Număr sorto-tipo - dimensiuni materii
prime
Pregătirea și lansarea fabricației 400 Număr loturi lansate
Producție 1.400 Ore funcționare utilaje
Administrație 500 Ore calculație cost
Desfacere 300 Număr de produse
Mai dispunem de următoarele informații:
Inductor A B Total
Număr comenzi 5 9 14
Număr sorto-tipodimensiuni materii 4 6 10
prime
Număr loturi 400 50 900
0
Ore funcționare utilaje 100 30 400
0
Ore calculație cost 30 35 65
Număr de produse 400 60 1.000
0

Se cere:
1. De calculat costului total și prețul de vânzare pentru cele două produse, cu ajutorul metodei
tradiționale de calculație a costului și, respectiv, al metodei ABC

Exemplul 8. O entitate fabrica și comercializează 2 produse A și B. Informațiile comunicate de


contabilitatea managerială pentru luna octombrie 20XX sunt următoarele:

Elemente Produsul A Produsul B


Cantitate fabricata și vândută, unități 500 700
Materii prime pe unitate, lei 50 100
Manopera directă pe unitate, lei 100 150
Preț vânzare unitar, lei 230 360
Costul unei ore de manoperă directă 2,5 lei/oră
Analiza și gruparea activităților de funcționare pentru această entitate pot fi rezumate astfel:
Activitatea Valoarea Inductorul
Comanda materii prime 16.000 Număr de comenzi
Comercializare 6.000 Venituri din vânzări
Lansare în fabricație 15.000 Număr de loturi
Producție 40.000 Ore manopera directa
Gestiunea stocurilor 8.000 Număr de tipuri de materii prime
Pregătirea producției 5.000 Număr de loturi
Administrare generală 10.000 Cost adăugat la costul direct
Informații complementare:
Inductori Total Produsul A Produsul B
Număr de comenzi 4 1 3
Număr de tipuri de materii prime 4 2 2
Număr de loturi 100 70 30
Se cere: Utilizând metoda ABC:
1) Calculați costul unitare ale produselor.
2) Costul total al produselor.

3
Exemplul 9. Calculul Costul-țintă, Prețul-țintă
Entitatea Sigma produce câteva feluri de produse și plănuiește să proiecteze modificări pentru
produsul N1. Studiile de piață de la Sigma indică faptul că clienții vor ca entitatea să modifice produsul
N1, fără ca acesta să piardă din calitate și să-l vândă la un preț mult mai scăzut.
Sigma se așteaptă de la concurenții săi să micșoreze cu 10% prețurile produselor similare,
propuse de ei pe piață. Managementul de la Sigma prognozează să reducă prețul produsului N1 cu 50 de
lei, de la 450 lei la 400 lei pe unitate. La acest preț mai mic, managerul de marketing de la Sigma
prognozează o creștere a vânzărilor anuale da la 10 000 la 25 000 unități.
Managementul de la Sigma dorește un profit operațional țintă de 30 % din veniturile obținute din
vânzări.
Potrivit datelor din contabilitatea curentă ale produsului N1 totalul costurilor complete curente
constituie 3 450 000 lei.
Se cere:
1. Calculați veniturile-țintă, costurile-țintă și profitul-țintă, pe unitate și pe totalul produselor N1.
2. Comparați costurile-țintă și costurile curente.
3. Explicați care ar fi posibilitățile de a reduce costul de producție pe unitate și a obține costul-țintă.

Exemplul 10. Aplicație practică privind metoda Target-Costing


O societate comercială prevede să lanseze pe piață un nou produs. Cercetările și estimările inițiale arată că
ciclul de viață al produsului va fi de 3 ani și va avea 3 faze: Lansare, Creștere și Maturitate. Capacitatea
de producție maximă a entității economice este de 30.000 unități, această capacitate fiind exploatată în
proporție de 70% în prima fază, 90% în a doua fază și 100% în faza de maturitate. Prețul de vânzare
estimat este de 40 lei, dar se prevede că, datorită apariției unor produse similare pe piață, în faza de
maturitate acesta se va reduce cu 10%. Conducerea întreprinderii îi propune obținerea unei marje asupra
prețului de vânzare de 10% în faza de lansare, 20% în faza de creștere 20% în faza de maturitate.
Cheltuielile cu publicitatea vor fi de 3 lei/buc. în faza de lansare, 1,5 lei/buc. în faza de creștere de 0,5
lei/buc. în faza de maturitate. Costurile previzionate unitare, în faza de lansare sunt următoarele:
a) Materii prime: A: 1 buc. – 4 lei/buc. B: 2 buc. – 1,5 lei/buc. C: 1 buc. – 2 lei/buc.
b) Manopera: 2 lei/buc.
c) Cheltuieli de întreținere și funcționare: 1,5 lei/buc.
d) Cheltuieli de montaj: o cost variabil unitar: 4 lei/buc. / cheltuieli fixe totale de montaj 67.500 lei.
e) Gestionarea loturilor (1 lot = 400 buc.).
Datorită contractelor încheiate cu furnizorii, costul materialelor se va reduce cu 15% în faza de creștere cu
10% în faza de maturitate față de faza precedentă. Costul variabil unitar de montaj se va reduce cu 25% în
faza 2 i cu 10% în faza 3 față de faza
2. Celelalte cheltuieli rămân nemodificate pe toată durata de viață a produsului.
Se cere:
1. calculul costurilor țintă ale produsului pe fiecare dintre cele 3 faze ale ciclului de viață;
2. calculul costurilor estimate ale produsului pe fiecare dintre cele 3 faze ale ciclului de viață;
3. compararea i interpretarea rezultatelor obținute;
4. calcularea rezultatelor totale estimate pe fiecare fază a ciclului de viață.

S-ar putea să vă placă și