Sunteți pe pagina 1din 8

Întâlnirea II

 Particularități privind determinarea costurilor: procedeele de determinare a costului unitar

 Determinarea costurilor și a rezultatelor. Utilizarea sistemului de conturi

Exemple:
1. O entitate economică are ca obiect principal de activitate producția, fiind organizată astfel: un departament
de producție (DP), două secții auxiliare (Instalația eoliană – IE și un atelier de reparații – AR), un
departament administrativ (DA) și un departament de distribuție (DD). Din procesul de producție sunt
obţinute două produse: A (pentru care se utilizează materia primă X) şi B (pentru care se utilizează materia
primă Y). Din documentele aferente contabilității financiare au fost selectate următoarele informații:

Simbol cont Denumire cont Sold inițial Rulaj Total sume Sold final
D C D C D C D C
.... ....
301.X Materii prime 20.000 5.000 15.700 25.000 15.700 9.300
301.Y Materii prime 30.000 1.000 16.500 31.000 16.500 14.500
331.A Producție în curs de execuție 2.000 3.400 2.000 5.400 2.000 3.400
331.B Producție în curs de execuție 1.000 500 1.000 1.500 1.000 500
.... ....
601 Cheltuieli cu materii prime 32.200 32.200
641 Cheltuieli cu salariile 60.000 60.000
64x Cheltuieli “sociale” (2%) 1.200 1.200
681 Cheltuieli cu amortizarea 20.820 20.820
612 Cheltuieli cu chiriile 9.192 9.192
.... ....

În plus, se mai cunosc următoarele informații:


 Potrivit Raportului de lucru numărul total de ore efetuate pentru obținerea produselor tip A este de
150 ore, iar pentru obținerea produselor tip B este de 250 ore.
 Potrivit Contractelor individuale de muncă, muncitorii angajați pentru obținerea produselor A,
respectiv B sunt plătiți în funcție de numărul de ore lucrate, cu un tarif brut de 100 u.m./oră. În plus, se
cunosc următoarele informații: valoarea salariilor brute aferente personalului TESA este stabilită
astfel: pentru angajații din DP este de 7.000 u.m., pentru cei care asigură funcționarea IE este de 3.000
u.m., pentru cei din AR este de 4.000 u.m., pentru cei din DA este de 4.000 u.m., iar pentru cei din DD
este de 2.000 u.m..
 Cheltuielile cu chiriile provin din două Contracte de închiriere. Primul contract de închiriere prevede
plata unei chirii lunare în valoare 1.500 u.m. și are ca obiect închiriere unui teren pe care sunt
amplasate instalațiile eoliene. Al doilea contract de închiriere prevede plata unei chirii lunare în
valoare 7.692 u.m. și are ca obiect închiriere unei clădiri, suprafața totală închiriată fiind de 1.538,4
m2. Utilizarea acestei suprafețe este realizată astfel: 600 m 2 pentru hala de producție, 200 m2 pentru
atelierul de reparații, 160 m2 pentru departamentul marketing, 150 m2 pentru biroul managerului, 250
m2 pentru departamentul contabilitate și 178,4 m2 pentru spațiile comune (holuri, grupuri sanitare).
 Detalierea cheltuielilor cu amortizarea este realizată în conformitate cu informațiile existente în Fișa
mijlocului fix, locul unde sunt utilizate utilajele productive, respectiv scopul în care sunt utilizate
autoturismele și laptopurile deținute de companie. Detalierea este următoarea: DP – 5.860 u.m., IE –
4.440 u.m., AR – 2.920 u.m., DA – 3.040 u.m., DD 4.560 u.m..
 Între secțiile auxiliare au loc următoarele prestații reciproce:

1
Centrul IE AR DA DP DD Total
Instalația eoliană - IE (KW) - 4.000 2.000 10.000 4.000 20.000
Atelier reparații - AR (ore) 30 - 30 210 30 300

 Cheltuielile indirecte de producţie se repartizează în funcţie de cheltuielile cu salariile directe, cele


administrative în funcţie de costul bunurilor vândute, iar cele de distribuție în funcție de cifra de
afaceri.
 Gradul de activitate este de 100%.
 Costul standard a fost stabilit astfel: produsul A – 400 u.m./buc, iar produsul B – 125 u.m./buc.
 Producția obținută: A – 100 bucăți, produsul B – 500 bucăți.
 În cursul lunii se vând 80% din produsele finite obţinute.
 Prețul de vânzare a fost stabilit astfel: produsul A – 550 u.m./buc, iar produsul B – 150 u.m./buc.

Se cere:
1. Să se calculeze costul de producție al produselor A, respectiv B, diferențele existente între costul standard
și cel efectiv, costul complet al celor două produse și să se determine rezultatele analitice și rezultatul
global. Comentați situația existentă;
2. Pe baza înregistrărilor specifice din contabilitatea financiară (CF), determinați valoarea
stocajului/destocajului și valoarea rezultatului din exploatare;
3. Efectuați înregistrările în contabilitatea managerială (CM);
4. Să se întocmească contul de profit și pierdere după natură și cel după destinații (funcții);

2
2. Societatea Omega are ca obiect de activitate producția de topuri de hârtie A4 de două tipuri: tip I
(greutate 80 gr/m2) și tip II (greutate 160 gr/m 2). Activitatea de producție se derulează în cadrul unei
singure secții (SP). De asemenea, societatea achiziționează role de hârtie pentru ambalat pe care le
comercializează prin intermediul unui magazin propriu (M). În cadrul societății există și un atelier de
întreținere și reparații (AIR) și un departament administrativ (DA). Societatea este înregistrată în scop de
TVA. Pentru activitatea din cursul lunii decembrie, se cunosc următoarele informații:
 Magazinul propriu:
o 5.000 role hârtie pentru ambalat achiziționate, pentru care se cunosc:
 Preț de cumpărare 7,95 u.m./bucată;
 Cheltuieli cu transportul 250 u.m;
 TVA 19%.
o 5.000 role hârtie pentru ambalat vândute cu un preț de vânzare afișat la raft de 11,9 u.m./bucată.;
o 4.000 topuri hârtie tip I vândute, cu un preț de vânzare afișat la raft de 23,8 u.m./bucată.;
o 3.000 topuri hârtie tip II vândute cu un preț de vânzare afișat la raft de 35,7 u.m./bucată.;
o cheltuieli cu salariul vânzătorului: 3.000 u.m., contribuții “sociale” 2%;
o cheltuieli cu amortizarea magazinului: 5.500 u.m.
 Departamentul administrativ:
o cheltuieli cu salariile 10.000 u.m., contribuții “sociale” 2%;
o cheltuieli cu amortizarea sediului societății: 13.480 u.m.
 Departamentul producție:
o consum materii prime:
 5.000 u.m. pentru hârtie tip I;
 8.000 u.m. pentru hârtie tip II;
o cheltuieli cu salariile 50.000 u.m., contribuții “sociale” 2%;
o cheltuieli cu amortizarea utilajelor: 48.400 u.m.
o capacitate normală de producție: 10.000 topuri hârtie/ lună;
o producție obținută:
 5.000 topuri hârtie tip I;
 4.000 topuri hârtie tip II.
 Atelierul de întreținere și reparații:
o cheltuieli cu salariile 5.000 u.m., contribuții sociale 2%;
o număr ore întreținere și reparații calculatoare și utilaje:
 8 ore: pentru calculatorul din magazin;
 24 ore: pentru calculatoarele din departamentul administrativ;
 138 ore: pentru echipamentele din secția de producție.
 Alte informații:
o Societatea vinde un utilaj pentru care se cunosc următoarele informații:
 Preț de vânzare 10.000 u.m., TVA 19%;
 Cost achiziție 20.000 u.m.;
 Amortizare cumulată:12.000 u.m..
o Cheltuieli cu amenzile: 800 u.m.;
o Absorbția cheltuielilor cu caracter indirect se realizează astfel:
 Pentru cheltuielile din atelierul de întreținere și reparații, baza de absorbție este reprezentată
de numărul de ore de reparații efectuate;
 Pentru cheltuielile indirecte din secția de producție se utilizează indicii de echivalență calculați
ca raport direct, determinați în funcție de greutatea produselor, iar ca bază se alege hârtia tip I;
 Pentru cheltuielile generale de administrație: baza de absorbție este reprezentată de costul
bunurilor vândute;
 Pentru cheltuielile de distribuție : baza de absorbție este reprezentată de cifra de afaceri.
Determinați:
a) costul de producție al celor două tipuri de topuri de hârtie obținute și vândute,
3
b) costul complet și rezultatul analitic pentru produselor finite și mărfurilor comercializate;
c) Reconcilierea rezultatului obținut în CF cu cel obținut în CM.

4
 Introducere în rețeaua de bugete a unei întreprinderi (Capitolul 7)

O entitate fabrică şi comercializează prin intermediul unor distribuitori produsul finit A. Pentru fabricarea unei unităţi de
produs finit A sunt necesare 3 unităţi de materie primă X. Societatea programează achiziţii de materii prime pentru
trimestrul III al anului (iulie – septembrie). În acest trimestru se înregistrează cele mai mari vânzări. Pentru a nu
întâmpina dificultăţi, politica societăţii este de a respecta următoarele cerinţe referitoare la stocuri:
 produsele finite aflate în stoc la sfârşitul fiecărei luni trebuie să fie de 4.000 unităţi plus 20% din vânzările
estimate pentru luna următoare; preţul de vânzare unitar estimat este de 8 u.m;
 stocul de materii prime disponibil la sfârşitul fiecărei luni trebuie să fie de 50% din necesarul de producţie al
lunii următoare; costul de achiziţie unitar negociat cu furnizorul este de 2 u.m.;
 compania nu are stocuri de producţie în curs de execuţie;
 cota TVA estimată pentru perioada următoare este de 19%;
 bugetul vânzărilor pentru ultimele 6 luni ale anului este:
Luna Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Vânzări previzionate (unități 75.00 60.000 90.000 52.500 30.000 15.000
fizice) 0
Se cere: elaborarea bugetului producţiei, bugetului consumului de materii prime şi bugetului TVA pentru perioada iulie-
septembrie.

5
Contul de rezultat diferențial
Se cunosc următoarele informații pentru o societate comercială:
Stoc inițial de materii prime 204.200
Stoc inițial de produse finite 420.000
Stoc final de materii prime 198.500
Stoc final de produse finite 385.000
Achiziții de materii prime 785.000
Cifra de afaceri (2.500buc) 2.500.000
Cheltuieli variabile de aprovizionare 142.300
Cheltuieli variabile de producție 740.000
Cheltuieli variabile de distribuție 248.500
Cheltuieli fixe 390.000
Să se elaboreze contul de profit și pierdere diferențial, cu prezentarea marjelor atât în valori absolute,
cât și în valori relative (ca pondere a marjelor în cifra de afaceri).

6
Indicatori pe baza contului de rezultat diferențial

Se cunosc următoarele informații pentru o societate comercială:


• Cantitatea vândută 3.700 buc
• Preț de vânzare unitar 1.000 lei/buc
• Cheltuieli variabile 2.960.000 lei
• Cheltuieli fixe 400.000 lei
• Profit planificat 540.000 lei
Să de determine următorii indicatori:
1. Costul unitar (c);
2. Contribuția de acoperire la nivel de produs (Ca) și la nivel global (Cagl);
3. Cifra de afaceri (CA);
4. Rezultatul (R);
5. Pragul de rentabilitate (Pr);
6. Cantitatea care trebuie vândută pentru a obține un profit planificat (țintă) (Qpl);
7. Cifra de afaceri critică (CAcr);
8. Data atingerii pragului de rentabilitate;
9. Factorul de acoperire (Fa);
10. Indicele de prelevare (Ip);
11. Marja de securitate (MS);
12. Rata marjei de siguranță (RMS);
13. Coeficientul de volatilitate sau levierul operațional (Lo).

Principalii indicatori determinați pe baza contului de rezultat sunt:

1. Costul unitar este determinat ținând seama doar de cheltuieli variabile


ChV
c=
Q
2. Contribuția de acoperire (Ca) reprezintă contribuția fiecărui produs la obținerea rezultatului și
implicit la acoperirea cheltuielilor fixe:
 la nivel de produs Ca= p-c
 la nivel global
Ca =∑ Qx (Pv−c)
gl
3. Cifra de afaceri (CA) reprezintă valoarea producției fabricate și vândute la preț de vânzare:
n
CA=∑ (Qxp)
i=1
4. Rezultatul este obţinut din întreaga activitate de producţie şi de desfacere dintr-o perioadă de
gestiune şi nu pe fiecare unitate de produs fabricat şi vândut.

R= Cagl -ChF
5. Pragul de rentabilitate numit și punct de echilibru, punct critic sau punct mort, reprezintă cantitatea
ce trebuie vândută pentru ca întreprinderea să acopere totalitatea cheltuielilor fixe și variabile

ChF
Pr=
Ca

6. Cantitatea ce trebuie vândută pentru a obține un profit planificat (Qpl) se determină:

7
ChF+ profitt int a
Q pl =
Ca
7. Cifra de afaceri critică (CAcr) exprimă valoarea vânzărilor la nivelul pragului de rentabilitate:

CAcr= Pr x p

8. Data atingerii pragului de rentabilitate se poate determina în ipoteza în care CA este obținută în
mod regulat.

9. Factorul de acoperire (Fa) arată câte procente din volumul vânzărilor sunt necesare pentru
acoperirea cheltuielilor fixe şi obţinerea unui profit. Se poate determina:

Cagl ChF
Fa= ⋅100 Fa= ⋅100
CA sau CAcr
10. Indicele de prelevare (Ip) indică procentul cifrei de afaceri care servește la acoperirea cheltuielilor
fixe. Cu cât valoarea este mai mică cu atât este atins mai ușor pragul de rentabilitate.

ChF
Ip= ⋅100
CA
11. Marja de securitate (MS) numită și intervalul de siguranţă sau marja de siguranţă arată cu cât
pot să scadă vânzările pentru ca enitatea economică să ajungă la nivelul pragului de rentabilitate. O scădere
peste acest indice de securitate va face ca enitatea economică să intre în zona pierderilor.

MS = CA - CAcr
12. Rata marjei de siguranță (RMS) sau coeficientul de siguranță dinamic exprimă în cifre
relative cu cât pot scădea vânzările pentru ca enitatea economică să ajungă la nivelul pragului de
rentabilitate.

CA−CAcr
RMS= ⋅100
CA
13. Coeficientul de volatilitate sau levierul operațional (Lo) indică variația procentuală a
rezultatului corespunzătoare unei variații procentuale a cifrei de afaceri. Astfel, Lo=2 semnifică o creștere a
rezultatului cu 20% la o creștere a cifrei de afaceri cu 10%. Acest indicator arată elasticitatea rezultatului în
raport cu cifra de afaceri.

Cagl
Lo=
R

http://www.ceccarbusinessmagazine.ro/studiu-comparativ-intre-metoda-abc-si-metoda-traditionala-privind-
calculul-costului-de-productie-a4275/