Sunteți pe pagina 1din 43

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

LUCRARI PROFESIONALE CECCAR 1. CONTABILITATE


121. La 10.02.N, societatea ALFA achiziioneaz un stoc de mrfuri la costul de 1.000 lei, TVA 19%, n baza avizului de nsoire. Dup o sptmn se primete factura, iar aceasta cuprinde un cost de 1.200 lei, TVA 19%. S se contabilizeze achiziia i primirea facturii.

Raspuns: :
a) Inregistrarea achizitiei cu Aviz de insotire % = 408 1.190 lei 371 1.000 4428 190 b) Inregistrarea regularizarii facturii la primirea ei cu noul cost lei 1.618 % = % 1.618 lei 1.190 408 401 1.428 200 371 4428 190 228 4426 122. La 10.02.N, societatea ALFA vinde un stoc de mrfuri la preul de vnzare de 1.000 lei, TVA 19%, n baza avizului de nsoire; costul mrfurilor vndute 800 lei. Dup o sptmn se ntocmete i se remite clientului factura, iar aceasta cuprinde un pre de 1.200 lei, TVA 19%. S se contabilizeze vnzarea i remiterea ulterioar a facturii.

Raspuns: :
a) Inregistrarea vanzare cu Aviz de insotire 418 = % 1.190 lei 707 1.000 4427 190 b) Scoaterea din gestiune(evidenta) a marfurilor vandute 607 = 371 800 lei c) Inregistrarea regularizarii facturii la primirea ei cu noul cost 1.618 % = % 1.618 lei 1.428 4111 418 1.190 190 4428 4427 228 707 200 sau 4111 = 418 1.190 4428 = 4427 190 4111 = % 238 707 200 4427 38
1

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

145. Societatea BETA produce ciocolat. Aceasta cumpr materii prime n valoare de 6.000 u.m. Stocul iniial de materii prime este de 1.000 u.m., iar stocul final este de 2.000 u.m. Salariile i amortizarea pentru producie sunt de 16.000 u.m., iar pentru distribuie sunt de 4.000 u.m. Aceasta are un stoc iniial la produse finite de 3.000 u.m. i un stoc final de 5.000 u.m. Calculai costul de producie i costul complet.

Raspuns: :
a. Achizitie materii prime: 301 = 401 6.000 u.m. Consum materii prime = Stoc initial + Intrari - Stoc final = 1.000 u.m. + 6.000 u.m. - 2.000 u.m.= 5.000 u.m . Materii prime consumate 5.000 u.m + Salarii si amortizari 16.000 u.m = Cost de productie 21.000 u.m + Cheltuieli de desfacere 4.000 u.m = Cost complet 25.000 u.m

146. Societatea BETA produce ciocolat. Ea a cumprat materii prime n valoare de 6.000 lei. Stocul iniial de materii prime este de 1.000 lei, iar stocul final este de 2.000 lei. Salariile i amortizarea pentru producie sunt de 16.000 lei, iar pentru distribuie sunt de 5.000 lei; se mai suport cheltuieli directe de vnzare de 1.000 lei. Societatea a nceput perioada cu un sold iniial la producie n curs de execuie de 1.000 lei, iar la sfritul perioadei producia n curs are valoarea de 5.000 lei; totodat, societatea are stoc iniial la produse finite de 3.000 lei i un stoc final de 1.000 lei. Calculai costul de producie i costul complet.

Raspuns: :
a. Achizitie materii prime: 301 = 401 6.000 u.m. Consum materii prime = Stoc initial + Intrari - Stoc final = 1.000 u.m. + 6.000 u.m. - 2.000 u.m.= 5.000 u.m . Materii prime consumate 5.000 u.m + Salarii si amortizari 16.000 u.m = Cost de productie 21.000 u.m + Cheltuieli de desfacere 5.000 u.m = Cost complet 25.000 u.m 148. O societate a nregistrat urmtoarele costuri: materii prime 8.000 lei, salarii pentru muncitori 4.000 lei, salarii pentru personalul de distribuie 2.000 lei, publicitate 1.000 lei, amortizarea mainilor productive 8.000 lei (subactivitate 10%), chirie 4.000 lei, din care pentru producie 60%. Calculai costurile de producie. Raspuns: :Costul de productie = materii prime + salarii pentru muncitori+ salarii pentru personalul de distribuie+ amortizarea corespunzatoare subactivitatii+chiria specifica productiei = 8000 + 4000 + 2000 +(8000x 10%)+(4000x 60%)= 17200

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

150. Se produc dou produse, A i B; cheltuieli indirecte 5.000 lei, din care fixe 1.000 lei, grad de subactivitate 20%, costuri directe 2.000 lei pentru A i 8.000 lei pentru B. Folosind costurile directe ca baz de repartizare, calculai costul de producie pentru A i B.

Raspuns: :
Cheltuieli variabile4.000Cheltuieli fixe1.000*80%=800 Cheltuieli indirecte de repartizat = 4.800 K= 4.800 / (2.000 +2800) = 0,48 Chelt indirecte aferente prod A =0,48*2.000=960 Chelt indirecte aferente prod B =0,48*8.000=3.840

A cheltuieli indirecte cheltuieli directe cost de productie


2000 960 2.960

B
8.000 3.840 11.840

151. Se produc dou produse, A i B, pentru care se suport urmtoarele costuri: materie prim: 3.000 lei pentru A i 5.000 lei pentru B; manoper direct 400 ore pentru A i 200 ore pentru B, costul unei ore de manoper fiind de 10 lei, salarii indirecte 10.000 lei i amortizarea mainilor folosite pentru ambele produse 5.000 lei. Calculai costul de producie pentru A i B utiliznd ca baz de repartizare: a) materia prim; b) numrul de ore de munc direct. Comentai impactul bazelor de repartizare.

Raspuns: :
a) Cheltuieli indirecte de repartizat = 10.000 lei salarii + 5.000 lei amortizare = 15.000 lei Coeficient de repartizare K = 15.000 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (3.000 lei + 5.000 lei) materii prime baza de repartizare = 1,875 Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 1,875 x 3.000 lei materii prime = 5.625 lei Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 1,875 x 5.000 lei materii prime = 9.375 lei Specificare Produs A Produs B Materii prime + Manoper direct + Cheltuieli indirecte repartizate = Cost de producie 3.000 lei 4.000 lei 5.625 lei 5.000 lei 2.000 lei 9.375 lei

12.625 lei

16.375 lei

Cost de producie total pentru cele dou produse = 12.625 lei +16.375 lei = 29.000 lei b) Cheltuieli indirecte de repartizat = 10.000 lei salarii + 5.000 lei amortizare = 15.000 lei Coeficient de repartizare K = 15.000 lei cheltuieli indirecte de repartizat / (4.000 lei + 2.000 lei) manoper direct baza de repartizare = 2,5
3

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

Cheltuieli indirecte aferente produsului A = 2,5 x 4.000 lei manoper direct = 10.000 lei Cheltuieli indirecte aferente produsului B = 2,5 x 2.000 lei manoper direct = 5.000 lei Specificare Materii prime + Manoper direct + Cheltuieli indirecte = Cost de producie repartizate Produs A 3.000 lei 4.000 lei Produs B 5.000 lei 2.000 lei

10.000 5.000 lei 17.000 12.000 lei lei lei Cost de producie total pentru cele dou produse = 17.000 lei +12.000 lei = 29.000 lei Indiferent de baza de repartizare, costul de producie este acelai. 153. Se produc dou produse, A i B; costuri directe 10.000 lei pentru A i 20.000 lei pentru B. Cheltuielile indirecte aferente produciei sunt de 22.000 lei, costul subactivitii este de 2.000 lei. Baza de repartizare este numrul de ore de manoper direct: 1.000 ore pentru A i 3.000 ore pentru B. La produsul A a existat producie n curs la nceputul lunii de 1.000 lei, sold final 0, iar la produsul B soldul iniial la producia n curs este de 500 lei, iar sold final este de 1.500 lei. Calculai cost ul produselor finite A i B obinute.

Raspuns: :
Calculul costului celor doua produse: Costuri directe Costuri indirecte de productie + Valoarea productiei meterminate initiale - Valoarea productiei neterminate finale Costul de productie al porduselor finite Produsul A 10.000 5.500 1.000 0 16.500 Produsul B 20.000 16.500 500 1.500 35.500 Total 30.000 22.000 1.500 1.500 52.000

197. O societate care ine evidena produselor finite la cost standard efectueaz urmtoarele operaii n cursul lunii august: consum de materii prime: 25.000 u.m.; consum de materiale consumabile: 5.000 u.m.; salarii: 10.000 u.m.; se obin produse finite la costul de producie efectiv de 40.000 u.m.; costul standard este de 44.000 u.m.; se vnd produse finite la preul de 60.000 u.m., TVA 19%, cost standard al produselor finite vndute: 22.000 u.m.; sunt acordate gratuit produse finite la cost standard de 11.000 u.m., TVA 19%; sunt utilizate produse finite pentru aciuni de protocol la cost standard de 11.000 u.m. Soldul iniial al contului 345 Produse finite este 5.000 u.m., iar soldul iniial al contului 348 este 1.000 u.m. (n negru). La sfritul anului valoarea realizabil net a produselor finite este de 4.000 u.m. Cerine: a) Efectuai nregistrrile contabile corespunztoare conform OMFP nr. 1.752/2005.
4

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR b) Calculai valoarea la care sunt prezentate n bilan produsele finite. c) Calculai cifra de afaceri i rezultatul din exploatare.

SEM 2. ANUL 2/2013

Raspuns: :
a. 1. consum de materii prime: 601 = 301 25.000 u.m.; 2. consum de materiale consumabile: 602 = 302 5.000 u.m.; 3. salarii: 641 = 421 10.000 u.m. 4. obinerea de produse finite la costul de producie efectiv costul de producie efectiv (CE) = 40.000 u.m costul standard (CS) = 44.000 u.m.; diferente favorabile de prt (rosu)= CN CE = - 4.000 % = 711 40.000 345 44.000 348 (4.000) 5. se vnd produse finite 4111 = % 71.400 701 60.000 4427 11.400 TVA colectat = 19% x 60.000 = 11.400 descarcarea gestiunii produselor vandute % = 711 20.653,06 345 22.000 348 (1346,94) K348 = (SI348 +R 348)/ (SId345 +Rd 345)= [1.000+ (4.000)]/ [5.000+ 44.000]= (0,061) (6,1%) dif.de prt favorabile aferente iesirii(rosu) = K348 x RC345= (0,061) x 22.000 = (1346,94).; acordarea gratuita a produselor finite la cost standard dif.de prt favorabile aferente iesirii(rosu) = K348 x RC345= (0,061) x 11.000 = (673,47). 658.2 = % 13.090 345 11.000 4426 2.090 TVA ded. aferent donatiei = 19% x 11.000 = 2.090 inregistrare diferente de prt aferente iesirii 711 = 348 (673,47). sunt utilizate produse finite pentru aciuni de protocol la cost standard de 11.000 u.m 623 = 345 11.000 inregistrare diferente de prt aferente iesirii 711 = 348 (673,47). dif.de prt favorabile aferente produselor folosite la protocol (rosu) = K348 x RC345= (0,061) x 11.000 = (673,47). b) 345 : Si = 5.000 RD= 44.000 RC = 22.000 +11.000+11.000 = 44.000 TSD = 49.000 TSC = 44.000 SFD= 5.000
5

sau

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

348 : Si = 1.000 RD= (4.000) RC = (1.346,94 +673,47+673,47)= (2.693,88 ) TSD = (3.000) TSC = (2.693,88 ) SFD= (306,12) Costul produselor finite = 5.000-316 = 4.684 Valoarea neta a stocurilor de produse finite la data bilantului=Sf345-Sf348=4.693 Valoarea realizabila neta la data bilantului 469.312 Valoarea ajustarii pentru produsele finite=4693-4000=693 Inregistrarea deprecierii de 693lei 6814= 3945 693lei c) Calculul CA si a rezultatului din exploatare CA= 60.000 Venituri din exploatare=60.000+20.693=80.693lei Cheltuieli de exploatare=25.000+5.000+10.000+13.090+11.000=64.090lei Rezultatul din exploatare=16.603 199. Societatea ALFA prezint urmtoarea situaie a capitalurilor proprii la 01.01.N: capital social: 20.000 u.m.; rezerve: 2.000 u.m.; rezerve din reevaluare: 3.000 u.m.; rezultat reportat: 1.800 u.m. n cursul exerciiului N s-au realizat urmtoarele operaii: s-a majorat capitalul social prin aport n numerar, fiind emise 2.000 de aciuni, pre de emisiune 1,2 u.m., valoare nominal 1 u.m.; s-au distribuit dividende n valoare de 800 u.m.; s-a majorat capitalul social prin ncorporarea de rezerve n valoare de 3.000 u.m., fiind distribuite gratuit 3.000 de aciuni; s-au reevaluat imobilizri corporale cu urmtoarele caracteristici: cost de achiziie 6.000 u.m. , amortizare cumulat 2.000 u.m., valoare just 8.000 u.m.; au fost rscumprate 2.000 de aciuni la preul de 1,5 u.m. pe aciune, care au fost ulterior anulate. Rezultatul contabil net al exerciiului N a fost un profit de 2.500 u.m. a) Efectuai nregistrrile contabile corespunztoare pentru operaiile de mai sus. b) Calculai total capitaluri proprii la sfritul exerciiului N+1.

Raspuns: :
a1) majorare capital social 2.400 (2.000 ac *1,2)u.m. 456 = % 1011 1041

2.000 u.m. 400 u.m. 2.400 u.m. 2.000 u.m.

a2) ncasare aport 2.400 u.m. 512 = 456 a3) transferare capital social nevrsat la capital social vrsat 2.000 u.m. 1011 = 1012 b) distribuire dividende

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR 800 u.m. c) ncorporare rezerve 2.000 u.m. d) reevaluare imobilizri d1)anulare amortizare cumulat 2.000 u.m. 117 106 = = 457 1012

SEM 2. ANUL 2/2013 800 u.m. 2.000 u.m.

281

213

2.000 u.m.

Valoare net contabil = 6.000 -2.000 = 4.000 Valoare just = 8.000 8.000 - 4.000 = 4.000 diferen pozitiv din reevaluare d2)nregistrare diferenei pozitive din reevaluare, 4.000 u.m. 213 = e1) rscumprarea aciunilor 3.000 u.m. 109 = e2)anularea aciunilor 2.000 u.m. 1.000 D 1012 C 2.000 u.m.(e) SI 20.000 u.m. 2.000 u.m.(a) 3.000 u.m. (c) SF 23.000 u.m. D 105 C SI 3.000 u.m. 4.000 u.m.(d) SF 7.000 u.m. 117 SI C 1.800 u.m.

105 512

4.000 u.m. 3.000 u.m. (2.000 ac*1,5) 2.000 u.m. 1000 C 5.000 u.m.

1012 149

= =

109 1012

D 106 3.000 u.m.(c) SI

SF 2.000 u.m.

SF 1.800 u.m. NOT !!!S-a presupus un sold iniial al rezervelor de 5.000 u.m., ntruct se ncorporau mai mult dect existau. + + + + = Capital social Rezerve Rezerve din reevaluare Pierderi din rascumparare act Rezultat reportat Rezultat curent Capitaluri proprii 21.000 0 7.000 1.000 1.000 2.500 30.500
7

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

200. La 01.07.N, o ntreprindere obine o subvenie de 50.000 u.m. pentru a achiziiona o instalaie, al crei cost este de 90.000 u.m. i care va fi amortizat conform metodei degresive pe o durat de 8 ani. S se prezinte nregistrrile contabile aferente exerciiului N tiind c societatea recunoate subvenia primit n categoria veniturilor n avans.

Raspuns: :
a) achiziie instalaie 90.000 u.m. b) primire subvenie 50.000 u.m. c) ncasare subvenie 50.000 u.m. 213 445 = = 404 475 90.000 u.m. 50.000 u.m. 50.000 u.m.

512 = 445 100 6 * 2 * 11.250 u.m. d) nregistrare amortizare 90.000* 8ani 12 rata amortizrii lineare = 11.250 u.m. e) transfer subvenie la venituri 6.250 u.m. 50.000 * 12,5%*2*

100 12,5% 8ani


681 475 = = 281 7584 11.250 u.m. 6.250 u.m.

6 6.250 u.m. 12 204. Se cunosc urmtoarele informaii aferente exerciiului N (valori exprimate n milioane u.m.): Si 301 = 20, RC 707 = 450, Si 411 = 17, RD 601 = 620, Sf 301 = 45, Si 371 = 38, RD 607 = 40, Si 401 = 20, RC 704 = 575, RD 691 = 25, Sf 411 = 23, Sf 371 = 26, Sf 401 = 140, Si 4423 = 8, Si 441 = 2, Sf 441 = 5, Si 421 = 20, Sf 4423 = 5, Sf 421 = 40, RD 641 = 700. Toate achiziiile i vnzrile sunt impozabile TVA. Materiile prime i mrfurile intrate au fost achiziionate. Calculai fluxul net de trezorerie din activitile de exploatare.

Raspuns: :
Elemente patrimoniale 301materii prime 371 marfuri 411 clienti Total active 401 furnizori 4423 TVA de plata 421 salarii 441 impozit pe profit

Bilant la 31 dec an N / N-1 An N-1 An N Valoarea modificarii 20 45 +25 38 26 13 17 23 +6 75 84 18 20 140 +120 8 8 --------20 40 +20 2 5 +3

Tipul modificarii Crestere/descrestere Crestere Descrestere Crestere Crestere Crestere Crestere Crestere
8

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR Total datorii Contul de profit si pierdere RD 641 691 Total Rezultatul exploatare sume RC 700 707 25 704 1.385 Total din = Venituri cheltuieli Sume 450 575 1.025 = - 360 pierdere 50 193 143

SEM 2. ANUL 2/2013

Incasari din vanzari = CA + TVA colectat din factura de vanzare -cresterea creantei din bilant = 1025 + 194,75 - 6 = 1219,75 -6 = 1213,75 ( - ) Plati pt.furnizori = Costul bunurilor cumparate + valoarea TVA datorat la achizitie cresterea datoriei fata de furnizor din bilant = (673 +127,87) 120 = 800, 87 -120 = 680,87 (- ) Plati catre salariati = salarii datorate cresterea datoriei cu salariile din bilant = 700- 20 = 680 ( - ) Plati Ip = Ip din contul de profit si pierdere - cresterea Ip = 25- 3 = 22 = Fluxul de trezorerie net = 1.213,75 680,87 -680 - 69,88 -22 = - 239 sau 1)vnzare mrfuri 411 = % 535,5 lei 707 450 lei 4427 85,5 lei 2)consum materii prime 601=301 620 lei 3) achiziie materii prime % = 401 767,55 lei 301 645 lei 4426 122,55 lei 4) descrcare din gestiune a mrfurilor vndute 607 = 371 40 lei 5)achiziie mrfuri % = 401 33,32 lei 371 28 lei 4426 5,32 lei 6)prestare servicii ctre teri 411 = % 684,25 lei 704 575 lei 4427 109,25 lei 7) nregistrare cheltuieli cu impozitul pe profit 691 = 441 25 lei 8) nregistrare salarii700 lei 641 = 421 700 lei
9

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR 9) regularizare TVA 4427 = % 4426 4423 194,75 lei 127,87 lei 66,88 lei

SEM 2. ANUL 2/2013

Determinarea fluxului net de trezorerie din activitatea de exploatare : ncasri de la clieni 1.213,75 lei -Pli ctre furnizori 680,87 lei -Pli ctre salariai 680 lei -Pli privind TVA 69,88 lei -Pli privind impozitul pe profit 22 lei =Fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare -239 lei 205. SC ALFA SA contracteaz la data de 1 ianuarie N un mprumut din emisiunea de obligaiuni n urmtoarele condiii: numr de obligaiuni emise 6.000, valoarea nominal a unei obligaiuni 1 leu, pre de emisiune 0,95 lei, pre de rambursare 1,1 lei, durata mprumutului 20 ani, rata anual a dobnzii 10%. mprumutul este rambursat n rate anuale constante pltibile la sfritul anului. Dobnda se achit odat cu rata anual. Ce nregistrri se efectueaz conform OMFP nr. 1.752/ 2005 n anul N pentru acest mprumut obligatar?

Raspuns: :
a) Inregistrare emisiunii de obligatiuni % = 161 6600 lei 461 5700 lei 169 900 lei b) Inregistrarea incasarii imprumutului 5121 = 461 5700lei c) Inregistrarea dobanzii anuale 666 = 1681 600 lei Calcul dobanda = Credit x rata dobanzii = 6000*10% = 600 lei d) Inregistrare de plata a dobanzii 1681=5121 600lei e) Inregistrare rambursarii imprumutului 161 = 5121 330 lei f) Inregistrarea amortizarii primei 6868 = 169 45 lei 207. Efectuai nregistrrile contabile conform OMFP nr. 1.752/2005 modificat prin OMEF nr. 2.374/2007 pentru urmtoarele tranzacii/evenimente: a) se nchiriaz o cldire cu o valoare contabil de 60.000 u.m. pe o durat de 2 ani; b) se primete factura pentru chiria lunar de 800 u.m. + TVA 19%; c) se pltete factura; d) chiriaul execut lucrri de modernizare, efectund urmtoarele cheltuieli: consum de materiale n sum de 2.000 u.m.; cheltuieli cu energia n sum de 1.000 u.m. + TVA 19%;
10

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

e) la sfritul contractului de nchiriere cldirea este predat proprietarului mpreun cu investiia realizat de chiria.

Raspuns: :
VARIANTA 1. a) inchiriere cladire D: 8031 60.000 b) inregistrare factura privind chiria lunara L1.L24 % = 401 952 612 800 4426 152 lunar se face inregistrarea acestei facturi privind chiria datorata . chirie datorata = chirie lunara x 24 luni = 800 x 24 luni = 19.200 u.m c) Cheltuieli de modernizare a cladirii efectuate de chirias consum materiale 6021 = 3021 2.000 consum en.electrica % = 401 1.190 612 1.000 4426 190 d) predare cladire cu investitia facuta de chirias -inregistrare investitie 231 = 722 3.000 - receptive investitie 212 = 231 3.000 !!!daca se amortizeaza investitia apare inregistrarea 6811 = 2812 3.000: 24 luni = 125 u.m/luna -predare cladire : 8031 C 60.000 VARIANTA 2. a) primire cldire . 205 = 167 60.000 u.m. i debit 8038 60.000 u.m. nregistrare amortizare 6811 = 2805 30.000 u.m amortizare anuala = 60.000 : 2 ani =30.000 u.m. b) chirie lunar % = 404 952 u.m. 167 800 u.m. 4426 152 u.m c) plat furnizor 404 = 5121 952 u.m. d) modernizri % = 404 3.570 u.m. 212 3.000 u.m. 4426 570 u.m e) amortizarea modernizrii 6811 = 2812 500 u.m amortizare anuala a investitiei = 3000: 2 ani =1.500 u.m.
11

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR f) transmitere cladire cu investitie 2805 = 205 60.000 u.m. 2812 = 212 3.000 u.m. credit 8038 60.000 u.m.

SEM 2. ANUL 2/2013

208. Efectuai nregistrrile contabile conform OMFP nr. 1.752/2005 pentru urmtoarele tranzacii/evenimente: a) lipsa unui echipament la inventar n valoare de 2.000 u.m. amortizat 20%; b) imputarea acesteia unui salariat la preul de 2.200 u.m., TVA 19%; c) reinerea din salariu a sumei; d) donarea de ctre un ter a unui utilaj cu o valoare contabil de 4.000 u.m., amortizat 80%;

Raspuns: :
a) lipsa unui echipament la inventar n valoare de 2.000 u.m. amortizat 20%; % = 2131 2000 lei 6583 1600 2813 400 b) imputarea acesteia unui salariat la preul de 2.200 u.m., TVA 19%; 4282 = % 2618 lei 7583 2200lei 442 418 lei c) reinerea din salariu a sumei; 421 = 4282 2618 lei

d) donarea de ctre un ter a unui utilaj cu o valoare contabil de 4.000 u.m., amortizat 80%; 2131 = % 4000 lei 2813 3200lei 7582 800lei Inregistrare tva 635 = 4427 800 lei e) se primete un mprumut nerambursabil pentru achiziionarea unui echipament n sum de 4.000 u.m.; 4452 = 4752 4000lei 5121 = 4452 4000lei f) societatea ncheie un contract cu o firm de profil pentru executarea unor lucrri de desecare a unui teren. Lucrrile de amenajare sunt facturate la 4.000 u.m., TVA 19%. % = 404 4760 lei 2112 4000lei 4426 760 lei

12

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

235. Se dau urmtoarele informaii (n lei): Venituri din subvenii de exploatare 15.500 (din care 9.500 pentru cifra de afaceri, iar restul pentru cheltuielile cu dobnda); cheltuieli cu amortizarea 11.200; venituri din exploatare privind provizioanele 5.200; produse finite (sold iniial) 5.500; mrfuri (sold iniial) 2.700; cheltuieli cu sconturile acordate 8.100; achiziii de mrfuri 41.500; cheltuieli cu telecomunicaiile 7.800; venituri din vnzarea produselor finite la pre de vnzare de 105.000 i la cost de producie de 106.800; cheltuieli cu dobnzile 6.600; produse finite (sold final) 3.700; venituri din prestri de servicii 14.700; mrfuri (sold final) 4.100; valoarea contabil a activelor cedate 45.000; venituri din cedarea activelor 21.500; amortizarea cumulat a imobilizrilor cedate 17.000. Care este valoarea cifrei de afaceri nete i a rezultatului din exploatare?

Raspuns: :
a) subvenii de exploatare 5121 = % 15.500 lei 7411 9.500 lei 7418 6.000 lei b) nregistrare amortizare 6811 = 2811 1.200 lei c) reluare provizioane 151 = 7812 5.200 lei d) acordare sconturi 667 = 4111 8.100 lei e) achiziie mrfuri 371 = 401 41.500 lei f) nregistrare cheltuieli cu telecomunicaiile 626 = 401 7.800 lei f)vnzare produse finite 411 = 701 105.000 lei g)descrcare gestiune produse finite 711 = 345 106.800 lei h)nregistrare dobnzi 666 = 1682 6.600 lei j) SI + Obinere Descrcare gest = SF 5.500 + Obinere 106.800 = 3.700 Obinere = 105.000 lei 345 = 711 105.000 lei k) prestri servicii terilor 4111 = 704 14.700 lei l) descrcare gestiune mrfuri vndute SI + Achiziie Descrcare gest = SF+ 41.500 Descrcare gest = 4.100 Desccare gest = 40.100 lei 607 = 371 40.100 lei m) venituri din cedarea activelor 461 =7583 21.500 lei n) descrcare gestiune active vndute % = 2XX 45.000 lei 281X 17.000 lei 6583 28.000 lei
13

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR Venituri din vnzarea produselor finite + Venituri din prestri de servicii +Venituri din subvenii aferente cifrei de exploatare (ct7411) = CIFRA DE AFACERI NETA +Variaia stocurilor (SFD ) + Venituri din cedarea activelor = Total Venituri din exploatare Cheltuieli cu amortizarea + Cheltuieli privind valoarea contabil a activelor cedate +Cheltuieli cu telecomunicatii +Cheltuieli cu marfurile + Ajustari privind provizioanele( - Venituri) = Total Cheltuieli din exploatare

SEM 2. ANUL 2/2013 105.000 14.700 9.500

= 129.200 1.800 21.500 = 152.500 11.200 28.000 7.800 40.100 - 5.200 = 67.000

Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare Cheltuieli de exploatare =152.500 lei 81.900 lei = 70.600 lei RD345= SFD345 + RC345 SID345 = 3.700+ 106.800 5.500 = 105.000 Variaia stocurilor = Sic(produse finite existente la inceputul perioadei) + I- E = 5.500 + 105.000(costul productiei obtinute in cursul perioadei) - 106.800(costul productiei vandute) = 3.700 Cifra de afaceri net = ct 704 (14.700 lei) + ct 701 (105.000 lei)+ ct 7411 (9.500lei) = 129.200 lei

14

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

LUCRARI PROFESIONALE CECCAR 2. EXPERTIZA CONTABILA


23. Cine este expertul contabil? Raspuns: : Expertul contabil este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile Ordonantei nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si contabililor autorizati si are competenta profesionala de a organiza si conduce contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale, de a intocmi situatiile financiare si de a efectua expertize contabile. 25. Ce lucrri poate executa un expert contabil?

Raspuns: : Lucrarile

care se pot executa,fara a fi limitative,de catre expertii contabili sunt: a) Tinerea sau supravegherea contabilitatii si intocmirea bilantului contabil: acordarea asistentei privind organizarea si tinerea contabilitatii, inclusiv in cazul sistemelor informatice; elaborarea si punerea in aplicare a procedeelor contabile, a planului de conturi adaptat unitatii, a contabilitatii de gestiune, a tabloului de bord, a controlului de gestiune si controlului prin buget, in baza si cu respectarea normelor generale. b) efectuarea de analize economico-financiare ca: analiza structurilor financiare; analiza gestiunii financiare si a rentabilitatii capitalului investit; tehnici de analiza si de gestiune a fondului de rulment; sistem de credit leasing, factoring etc.; determinarea situatiilor financiare si de gestiune prin rapoarte procentuale; elaborarea de tablouri de finantare si planuri de trezorerie; elaborarea de tablouri de utilizari si resurse; asistenta in prevenirea si inlaturarea dificultatilor unitatii. c) efectuarea de audit financiar contabil, ca: diagnostic financiar = cresterea, rentabilitatea, echilibrul si riscurile financiare; audit intern = organizarea sau controlul regularitatii si sinceritatii sistemului; studii, asistenta pentru realizarea de investitii financiare; audit statutar si certificarea bilantului contabil.,cu respectarea reglementarilor specifice. d) efectuarea de evaluari patrimoniale: evaluari de bunuri si active patrimoniale; evaluari de intreprinderi si de valori mobiliare pentru vanzari, succesiuni, partaje, donatii sau la cererea celor interesati; evaluari de elemente intangibile. e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice in conditiile prevazute de lege,ca: expertize amiabile (la cerere); expertize contabil-judiciare;
15

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

arbitraje in cauze civile; expertize de gestiune. f) executarea de lucrari cu caracter fmanciar-contabil, ca: intocmirea de situatii periodice; consolidarea conturilor si bilantului; intocmirea de planuri de finantare pe termen mediu si lung. g) executarea de lucrari cu caracter fiscal, ca: studii si consultatii pe probleme de ordin fiscal; participarea la intocmirea si depunerea declaratiilor fiscale; asistenta in probleme de T.V.A. si impozite; fiscalitate imobiliara; asistenta in aplicarea tarifului vamal; asistarea contribuabilului cu ocazia verificarilor. h) efectuarea de lucrari de organizare administrativa si informatica; organigrame, structuri, definiri de functii; legaturi intre servicii, circulatia documentelor si informatiilor; analiza si organizarea fluxului informational; formarea profesionala continua; contributii la protectia patrimoniului unitatii; mecanizarea si automatizarea prelucrarii informatiilor, alegerea echipamentelor; alegerea soft-urilor necesare. i)indeplinirea atributiilor prevazute in mandatul de cenzor la societatile comerciale ,conform prevederilor legale; j)indeplinirea atributiilor prevazute de lege in procedurile de reorganizare judiciara si faliment,cum ar fi:fuziuni,divizari,dizolvari,retragerea sau excluderea unor asociati etc.; k)asistenta de specialitate pentru infiintarea si reorganizarea societatilor comerciale; l)efectuarea oricarui serviciu profesional care presupune cunostinte de contabilitate; m) alte activitati si servicii pentru intreprinderi 27. Incompatibiliti n exercitarea profesiei.

Raspuns: : Liber-profesionistul contabil nu trebuie s exercite n paralel activiti care afecteaz sau sunt
susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, independena, buna reputaie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei libere. In unele situaii, liber-profesionistul contabil poate primi spre conservare i utilizare, potrivit legii, fonduri ale clienilor, el trebuind: - s pstreze aceste fonduri, separat de fondurile sale; - s le utilizeze conform destinaiilor stabilite; - s aib posibilitatea s justifice existena si utilizarea fondurilor respective.

29. Care sunt rspunderile experilor contabili?

Raspuns: : Expertii contabili raspund, n exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ, civil


si penal, dupa caz, potrivit legii.
16

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

1. Raspunderea disciplinara a expertilor contabili .Raspunderea disciplinara este generata de fapte savrsite cu vinovatie n ceea ce priveste nerespectarea normelor generale de baza si specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionistilor contabili, nerespectarea regulilor de etica, conduita discreditabila sau dezonoranta. Sanctiunile disciplinare care se aplica expertilor contabili si contabililor autorizati, n raport cu gravitatea abaterilor savrsite, sunt urmatoarele: a) mustrare; b) avertisment scris; c) suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de timp de la 3 luni la un an; d) interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat. Punerea n miscare a actiunii disciplinare si aplicarea sanctiunilor disciplinare este n sarcina Comisiilor de disciplina, de pe lnga Consiliile filialelor si a Comisiei Superioare de disciplina, n conformitate cu reglementarile din Regulamentul de organizare si functionare a comisiilor de disciplina de pe lnga consiliile filialelor si Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romnia. Investigatiile asupra unor abateri disciplinare sunt generate n principal de plngeri formulate n scris, structurilor centrale si locale ale Corpului revenindu-le obligatia de a lua n consideratie toate plngerile. Investigatiile pot, totusi, sa fie introduse din oficiu de CECCAR sau de catre o entitate administrativa fara sa fie facuta o plngere. Este obligatorie nstiintarea membrului mpotriva caruia se face plngere , precum si cel care a facut plngerea. Investigatiile pot fi facute verbal sau prin corespondenta. Abaterile n functie de care se aplica sanctiunile disciplinare se stabilesc prin Regulamentul de organizare si functionare al CECCAR. Acesta prevede ca fapta savrsita de un membru al Corpului, indiferent de functia detinuta n structurile alese si functionale, prin care se ncalca dispozitiile legii, ale Regulamentului de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romnia, ale Codului etic national al profesionistilor contabili, hotarrile organelor de conducere ale Corpului, constituie abatere disciplinara. Sunt considerate abateri disciplinare urmatoarele fapte: a) comportament necuviincios fata de membrii Corpului, reprezentantii Ministerului Economiei si Finantelor sau fata de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului; b) absenta nemotivata de la ntrunirea adunarii generale a filialei sau de la Conferinta nationala; c) nerespectarea dispozitiilor Codului etic national al profesionistilor contabili si a normelor Corpului referitoare la publicitate; d) absenta nejustificata de la actiunile de pregatire si dezvoltare profesionala reglementate prin normele emise de Corp; e) prestarea de servicii profesionale fara viza anuala de exercitare a profesiei sau fara contract scris ncheiat cu clientul sau pe baza unui contract n care nu a fost nscrisa calitatea profesionala a celui care l ncheie: expert contabil sau contabil autorizat; f) nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional; g) nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor, n scopul sustragerii de la plata cotizatiei prevazute n prezentul regulament sau a impozitelor;

17

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

h) fapta membrului Corpului de a nu depune n termenele stabilite, la filiala de care apartine, declaratiile anuale; pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui consiliului de administratie sau administratorului unic, dupa caz; i) ncalcarea dispozitiilor cu privire la incompatibilitati sau conflicte de interese; j) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control si auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesionala; k) nedepunerea declaratiilor sau declaratiilor neconforme cu realitatea, n relatiile cu Corpul sau cu tertii; l) nscrierea n rapoartele de expertiza contabila sau n alte lucrari efectuate pentru terti de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fara consimtamntul acestora sau fara sa fi fost consultati; m) nerespectarea normelor si standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuarii lucrarilor pentru terti; n) nendeplinirea obligatiilor prevazute n Regulamentul privind auditul calitatii serviciilor profesionale; o) orice alte ncalcari ale normelor si hotarrilor luate de organele de conducere ale Corpului. Stabilirea si aplicarea sanctiunilor disciplinare se coroboreaza cu gravitatea ncalcarii si cu consecintele acesteia. Prezentam alaturat sanctiunile ce se aplica unor abateri disciplinare savrsite de membrii CECCAR: Exemplificam cteva dintre faptele savrsite n legatura cu expertizele contabile si care pot atrage raspunderea disciplinara a expertilor contabili: e1) Efectuarea de expertize contabile extrajudiciare fara contract scris de prestari servicii sau pe baza unui contract n care nu a fost nscrisa calitatea profesionala de expert contabil. e2) Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional. e3) Nerespectarea Normei profesionale a CECCAR nr. 35 Norma si comentariile misiunilor privind expertizele contabile. e4) efectuarea de expertize contabile judiciare si/sau extrajudiciare fara viza anuala pentru exercitarea profesiei , legal acordata. e5) ncalcarea, cu intentie, prin actiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, elaborate de organismul profesional, daca fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material. Aplicarea unei sanctiuni disciplinare definitive trebuie sa fie adusa la cunostinta publicului prin: a) afisarea unui extras al hotarrii de sanctionare la sediul filialei Corpului, nsotita de publicarea acestuia n revista Corpului; b) comunicarea masurii, n scris, directiei generale a finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si tribunalului, n cazul aplicarii sanctiunilor prevazute la art. 17 alin. (1) lit. c) si d) din Ordonanta Guvernului nr. 65/1994, republicata. n cazul aplicarii sanctiunii de suspendare a dreptului de exercitare a profesiei printr-o hotarre definitiva, cel n cauza este obligat sa depuna, sub luare de semnatura, la filiala de care apartine carnetul de expert contabil sau de contabil autorizat si parafa; acestea i vor fi restituite la expirarea termenului de suspendare. Aceeasi obligatie exista si n cazul aplicarii masurii de interzicere a dreptului de exercitare a profesiei.

18

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

Membrul care refuza sa se conformeze va fi radiat din Tabloul Corpului, efectundu-se publicitatea corespunzatoare. 2. Raspunderea civila a expertilor contabili Raspunderea civila a expertului contabil poate fi instituita n temeiul art. 998 din Codul civil, potrivita caruia orice fapta care cauzeaza un prejudiciu obliga partera responsabila sa repare greseala. Datorita ariei extrem de ample careia i devin aplicabile principiile de raspundere invocate prin textele articolelor 999-100 din Codul civil, acestea devin opozabile oricarui angajament care genereaza raspundere juridica Potrivit Legii speciale care reglementeaza activitatea de expertiza contabila, limitele raspunderii civile a expertilor contabili se stabilesc prin contractele de prestari de servicii ncheiate n conditiile legii, n functie de uzantele interne si internationale ale profesiei contabile. Expertii contabili garanteaza raspunderea civila privind activitatea desfasurata, prin subscrierea unei polite de asigurare sau prin varsarea unei contributii la fondul de garantii. Expertii contabili pot conveni cu clientii lor limitarea raspunderii civile a acestora pentru oricare dintre activitatile si serviciile pe care acestia le furnizeaza, n conditiile legii. Nu poate fi prevazuta n contract limitarea raspunderii civile a expertului contabil n cazul n care obiectul contractului n constituie furnizarea serviciilor de audit statutar. Politele de asigurare acopera, n limita sumei asigurate, despagubirile pe care asiguratul este obligat sa le plateasca unei terte parti pentru un prejudiciu de natura materiala si financiara survenit ca urmare a urmatoarelor acte savrsite pe parcursul exercitiului profesional: a) Neglijenta, superficialitate, omisiune sau nendeplinirea obligatiilor si atributiunilor specifice profesiei n efectuarea urmatoarelor activitati: tinerea contabilitatii; ntocmirea verificarea si certificarea situatiilor financiare; efectuarea de analize economico-financiare sau tehnice; audit pe diferite domenii; expertizari contabile/tehnice; acordarea de consultanta economico-financiara, contabila, fiscala, tehnica, etc.; ntocmirea de declaratii fiscale; activitati de cenzorat si audit financiar-contabil; evaluari administrative; lichidari ; alte activitati exercitate de liber-profesionist. b) Pierderea, deteriorarea sau distrugerea documentelor originale sau a suporturilor magnetice primite de asigurat, n vederea nregistrarii si prelucrarii datelor financiar-contabile sau evaluarilor tehnico-economice. Expertii contabili au obligatia de a informa operativ societatea de asigurare asupra oricarei plngeri formulate mpotriva sa, sau asupra oricarei situatii care poate avea drept consecinta formularea unor cereri de despagubire. 3. Raspunderea administrativa (contraventionala) si penala a expertilor contabili Raspunderea administrativa si penala se supun legilor speciale. Onorariile stabilite pentru expertizele contabile dispuse din oficiu n cursul procesului penal, conform art. 116,124 si 125 din Codul de procedura penala sau n legi speciale, prin care a fost prejudiciat avutul public, vor fi avansate de la bugetul de stat prin bugetele Ministerului Justitiei, Ministerului Public sau Ministerului Internelor si Reformei Administrative , dupa caz, urmnd ca sumele sa fie recuperate de la persoanele vinovate la pronuntarea hotarrii judecatoresti definitive. Este interzisa efectuarea de catre expertii contabili de lucrari specifice profesiei pentru operatorii economici sau pentru institutiile unde sunt salariati sau pentru cei cu care acestea sunt n raporturi contractuale sau se afla n concurenta. De asemenea, le este interzis sa efectueze lucrari pentru operatorii economici, n cazul n care sunt rude sau afini pna la gradul al patrulea inclusiv sau soti ai administratorilor. n procesul civil si penal, expertul contabil poate fi sanctionat administrativ prin:
19

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

a. nlocuirea sa de catre organul de cercetare abilitat.; b. Aducerea sa cu mandat, n caz de pricini urgente sau atunci cnd i se cer lamuriri.; c. Amenda judiciara. Sanctionarea cu amenda judiciara se aplica n cazurile de lipsa nejustificata , atunci cnd este citat, sau n cazul tergiversarii ntocmirii si depunerii raportului de expertiza contabila.; d. Trimiterea expertului contabil n fata autoritatilor penale, n caz de banuieli puternice de ascundere a adevarului sau de luare de mita, caz n care instanta va nchei un proces verbal n acest sens. n situatii mai grave, cnd se ntrunesc elementele constitutive ale savrsirii unei infractiuni, sanctiunile penale pot lua urmatoarele forme: - nchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi pentru infractiunea de luare de mita. Banii, valorile sau orice bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata acestora n echivalent banesc. - nchisoare de la 1 la 5 ani pentru marturie mincinoasa. Marturia mincinoasa nu se pedepseste daca, n cauzele penale, mai nainte de arestarea inculpatului, ori n toate cauzele, mai nainte de a se fi pronuntat o hotarre sau de a se fi dat o alta solutie ca urmare a marturiei mincinoase, martorul si retrage marturia. Daca retragerea marturiei a intervenit n cauzele penale dupa arestarea inculpatului , sau n toate cauzele, mai nainte dupa ce s-a pronuntat o hotarre sau dupa ce s-a dat o alta solutie ca urmare a marturiei mincinoase, instanta va reduce pedeapsa. Articolul76 din Codul penal vizeaza aplicarea pedepselor penale n cazul existentei circumstantelor atenuante. Astfel, cnd minimul special al pedepsei nchisorii este de un an sau mai mare (pna la 3 ani exclusiv), pedeapsa se coboara sub acest minim, pna la minimul general. - nchisoare de la 3 luni la 7 ani, pentru savrsirea infractiunii de favorizare a infractorului. Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare dect pedeapsa prevazuta de lege pentru autor. Cele trei ncadrari juridice au fost date cu titlu exemplificativ , dupa caz, expertul contabil putnd fi sanctionat penal si pentru alte infractiuni, daca se ntrunesc elementele constitutive. 4. Alte responsabilitati si sanctiuni opozabile expertilor contabili si contabililor autorizati Potrivit reglementarilor legale si profesionale n vigoare, exercitarea oricarei atributii specifice calitatii de expert contabil si de contabil autorizat de catre persoane neautorizate sau care se afla n situatie de incompatibilitate constituie infractiune si se sanctioneaza potrivit legii penale. Profesionistii contabili membri CECCAR care exercita atributii specifice calitatii de expert contabil si de contabil autorizat fara viza anuala se sanctioneaza disciplinar potrivit Regulamentului de Organizare si Functionare al CECCAR. Neplata cotizatiei profesionale de catre membrii CECCAR pe o perioada de un an atrage radierea din Tabloul Corpului.Condamnarile care interzic dreptul de gestiune si administrare a societatilor comerciale , savrsirea unor abateri grave de alta natura, prevazute n regulament, precum si nedepunerea n contul bugetului statului , n termenul si la nivelul prevazut de lege, a impozitului asupra onorariilor ncasate de la persoane fizice, atrag radierea din Tabloul Corpului. 31. Care sunt caracteristicile eseniale ale unei profesii contabile? Raspuns: : Caracteristicile eseniale ale unei profesii contabile sunt: -deinerea unei competene intelectuale specifice, -obinut prin formare i nvmnt;
20

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

-respectarea de ctre membri a unui ansamblu de valori i de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se refer la obiectivitate; -recunoaterea unei datorii vizavi de public, n ansamblu. Uneori datoria membrilor, vizavi de profesiunea lor i de public, poate fi n contradicie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligaiile lor de loialitate, vizavi deangajator.innd seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale naionale s defineasc regului de rtic pentru membrii lor, nct s garanteze o calitate optim a serviciilor i s pstreze ncrederea publicului n profesie. Profesia contabil liberal este bazat pe moralitate ireproabil, pe independen, pe tiin n profesie, pe competen.

21

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

LUCRARI PROFESIONALE CECCAR 3. AUDIT FINANCIAR CONTABIL


1. Care sunt elementele fundamentale ale conceptului de audit statutar?

Raspuns: :
Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: - profesionistul competent i independent care trebuie sa fie profesionist contabil, ce poate fi o persoana fizica sau juridica;examinarea este exclusiv profesionala; obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituiesituaiile financiare ale entitii, n totalitatea lor: bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie dereferenialul contabil aplicabil; - scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente; -obiectul opiniei: imaginea fidel,clar i complet a poziiei financiare(patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitateaauditat; -criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprimopinia l constit uie standardele (normele) nationale sau internationale. 3. In cazul examinarii limitate opinia este exprimata sub forma unei: a) asigurari pozitive b) asigurari negative c) fara asigurare

Raspuns: : b.
7. Identificati cinci caracteristici prin care auditul statutar se deosebeste de auditul intern. Raspuns: : C a r ac t e ri st i ci l e pri n c a re a ud i t u l st at ut a r se de os eb es t e d e a u di t ul i n t er n s u nt urmatoarele: auditul intern este salariat al intreprinderii, cel statutar este un prestator de serviciiindependent de intreprindere;-auditul intern lucreaza in folosul responsabililor intreprinderii, cel statutar in folosulutilizatorilor situatiilor financiare;-obiectul auditului intern este sa aprecieze buna functtionare a dispozitivelor decontrol intern, cel al auditului statutar este sa certifice regularitatea, sinceritatea siimaginea fidela a conturilor, a situatiei financiare si rezultatelor intreprinderii;-ca domeniu de aplicare, auditul statutar cuprinde toatefunctiile intreprinderii, dar inlegatura numai cu obiectivul sau de certificare pe cand auditul intern are undomeniu de aplicare mult mai vast (functiile intreprinderii si dimensiunile lor);-in vederea prevenirii fraudelor auditul intern are o arie mult mai larga de lucru decatauditul statutar;-independenta auditorului statutar este absoluta, cea a auditorului intern esterestrictiva;-auditul statutar este periodic, iar cel intern este permanent;-metodele folosite in realizarea auditului statutar sunt comparatiile, analizele,inventarierea, pe cand auditul intern acestea sunt specifice si adaptateintreprinderii. 20. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul principiul prudentei.

22

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

Raspuns: :
Principiul prudentei trebuie sa raspunda , potrivit Directivei a IV a la doua imperative:a) numai beneficiile realizate la data inchiderii bilantului pot fi inscrise in acest contb) trebuie sa se tina seama de toate riscurile previzibile si de pierderile eventuale care au aparutin cursul exercitiului sau al unui exercitiu anterior, chiar daca aceste riscuri saupierderi nu sunt cunoscute decat intre data de inchidere a exercitiului si data de intocmireabilantului. Trebuie sa se tina cont de deprecieri, indiferent daca exercitiul se incheie cu pierderisau cu beneficii. Principiul trebuie aplicat cu buna credinta; el nu admite supraevaluarea de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor tinand cont dedeprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului financiar curent sau anterior. In elaborarea situatiilor financiare pot aparea incertitudini care inevitabil sunt recunoscuteprin prezentarea naturii si a valorii lor. De exemplu, incasarea creantelor incerte silitigioase, durata de viata probabila a echipamentelor tehnologice, reclamatii cu privire laprodusele in garantie. In acelasi timp , prudenta nu permite constituirea de rezerve sauprovizioane fara obiect sau supradimensionate, subevaluarea constienta aactivelor sau veniturilor, dar nicisupraevaluarea deliberata a datoriilor sau acheltuielilor. Astfel, situatiile financiare numai pot fi credibile 22. Nominalizati si exemplificati cinci tehnici de audit pentru obtinerea probelor de audit.

Raspuns: :
Conform Standardului International de Audit (ISA) 500 Probe de audit, auditorul utilizeaza unulsau mai multe tipuri de proceduri de audit dintre urmatoarele:-inspectia inregistrarilor si a documentelor inspectia imobilizarilor corporale-observarea-investigarea-confirmarea-recalcularea-reefectuareaproceduri analitice. Tehnicile cele mai frecvent utilizate: confirmarea externa (directa), tehnica observarii fizice,tehnica sondajului, tehnica interviului, tehnica examinrii analitice,. Exemplu: Confirmarea extern (direct) este o procedur care const n a cere unui ter avnd legturi de afacere cu intreprindereaverificat, s confirme direct auditorului informaiile privind existena operaiilor, a soldurilor etc.Auditorul are latitudinea de a determina condiiile i ntinderea acestei proceduri.Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului; dac aceasta nu searat favorabil pentru o astfel de procedur, auditorul se poate gsi n una din urmtoarele dou situaii:- sau consider c tehnicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de prob;- sau consider c alte controale nu-l conduc la elemente probante fa de limitele impusede conducerea intreprinderii, care va suporta consecinele necesare cu privire la certificare.Standardul Internaional de Audit (ISA) nr. 505 definete principalele cazuri n care auditorul areobligaia s procedeze la folosirea tehnicii confirmrii directe: -confirmarea unor cauze n baza crora s-au realizat unele tranzacii; -confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor i alte informaii considerate necesare; -confirmarea conturilor de clieni i debitori; -confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consignaie i alte stocuri la teri; -valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari; -mprumuturi de la teri; -confirmarea soldurilor costurilor de furnizori i creditori.

23

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

31. Exemplificati modul in care poate fi amenintata independenta unui cabinet, o societate sau membrii acestora ca urmare a unor cauze datorate unor actiuni de intimidare.

Raspuns: :
Au loc atunci cnd un membru al cabinetului sau societatii poate fi implicat sa actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de la angajatii clientului. Fara a exista o limitare a exemplelor amenintarilor de acest fel la adresa independentei, acestea pot fi: amenintarea cauzata de cererea din partea clientului catre cabinetul/societatea respectiva de a nlocui un membru al acesteia, n cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de contabilitate; presiune din partea clientului, pentru a reduce necorespunzator cantitatea de munca executata de membrii cabinetului/societatii, n scopul reducerii onorariilor.

35. Selectarea si abordarea politicilor contabile adecvate este responsabilitate: a) auditorului b) conducerii societatii c) conducatorului compartimentului contabil

Raspuns: : c
51. Simulati o misiune de examen limitat asupra stocurilor. Raspuns: : Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire). Obiectivul unei misiuni de examen limitat este sa permita auditorului sa concluzioneze ca nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care sa-l faca sa creada ca situatiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referential contabil identificat( asigurare negativa). Auditorul trebuie sa respecte regulile de etica: independenta, integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitate, profesionalismul si respectful fata de normele tehnice si profesionale. Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat (revizuire). 1. - cunoasterea activitatiilor ntreprinderii si ale sectorului din care face parte; 2. - analiza principiilor si practicilor contabile urmate de ntreprinderi; 3. - analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea si ntocmirea documentelor de sinteza; 4 .- primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificarii variatiilor, tendintelor si elementelor neobisnuite. n cazul n care se considera ca informatiile supuse examenului limitat pot contine anomalii semnificative, auditorul trebuie sa puna n lucru proceduri complementare sau mai extinse. Normele de raportare n cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire). Raportul de examen limitat trebuie sa contina o concluzie scrisa, clar exprimata, sub forma unei asigurari negative. Raportul trebuie sa indice daca situatiile financiare nu dau o imagine fidela, conform unui referential contabil identificat.El trebuie sa precizeze de asemenea ca nici o opinie de audit nu este exprimata. Intr-o misiune de examen limitat, auditorul furnizeaza un nivel moderat de asigurare ca informatiile nu sunt viciate de anomalii semnificative. Aceasta situatie este exprimata sub forma
24

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

unei certificari negative. Misiunea presupune investigatii si proceduri analitice concepute pentru a aprecia fiabilitatea unei declaratii care deriva din responsabilitatea unei parti pentru utilizarea de catre o alta parte. Ea nu include evaluarea sistemului contabil si de control intern, controlul conturilor, confirmarea de solduri ale tertilor, observarea si inspectia care sunt proceduri specifice auditului. Misiuni de examen limitat al stocurilor Standardul International (privind angajamentele/misiunile) de Revizuire (examen limitat) (ISRE) nr. 2400 stabileste procedurile si principiile fundamentale, precum si modul lor de aplicare n cazul unei misiuni de examen limitat al stocurilor. Standardul poate fi aplicat si n cazul misiunilor de examen limitat al informatiilor financiare, contabile sau de alt natur. a) Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat Obiectivul unei misiuni de examen limitat este s permit auditorului s concluzioneze - pe baz de proceduri care nu pun n lucru toate diligentele necesare pentru un audit - c nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care s-I fac s cread c situatiile financiare nu au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referential contabil identificat (asigurare negativ). Auditorul trebuie s respecte regulile de etic nscrise n Codul etic si anume: independenta, integritatea, obiectivitatea, competenta profesional, confidentialitatea, profesionalismul si respectul fat de normele tehnice si profesionale. Auditorul trebuie s planifice si s execute examenul limitat fiind constient c anumite circumstante pot exista care s conduc la anomalii semnificative n situatiile financiare. Pentru a exprima o asigurare negativ n raportul su asupra examenului limitat, auditorul trebuie s reuneasc elemente probante suficiente si adecvate n vederea fondrii concluziilor folosind n mod esential proceduri constnd n cereri de informatii sau de explicatii precum si proceduri analitice. O misiune de examen limitat furnizeaz un nivel de asigurare moderat c informatiile examinate nu contin anomalii semnificative; asigurarea este n acelasi timp negativ. Termenii si conditiile realizrii unei misiuni de examen limitat se convin de auditor si de clientul su; acestia se nscriu ntr-o scrisoare de misiune sau n contractul de prestri servicii de audit. Punctele principale care nu pot lipsi din scrisoarea de misiune sau contract se refer la: obiectivul misiunii; responsabilitatea conducerii cu privire la situatiile financiare; ntinderea examenului limitat fcnd trimitere la standardele internationale de audit sau la normele sau practicile nationale; accesul nelimitat al auditorului la orice document sau informatii considerate necesare pentru realizarea misiunii; continutul raportului care va fi emis de auditor; faptul c nu se poate astepta de la misiunea de examen limitat descoperirea erorilor, acte sau fapte ilegale, fraude sau alte manopere frauduloase n gestiune; faptul c nici un audit nu va fi efectuat si, n consecint, nu va fi emis o opinie de audit. Pentru a sublinia acest punct si evita orice confuzie, auditorul poate preciza c o misiune de examen limitat nu are ca obiectiv satisfacerea exigentelor legale sau ale unor terti ntruct nu este vorba de un audit.
25

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

b) Proceduri de realizare :ntr-un examen limitat auditorul recurge la propriul su rationament profesional pentru a determina natura, calendarul si ntinderea procedurilor de examen limitat. Pentru aceasta el se sprijin pe elementele urmtoare: -cunostintele obtinute cu ocazia unor misiuni de audit sau misiuni de examen limitat efectuate anterior; -cunoasterea activittilor ntreprinderii, a principiilor si conventiilor contabile aplicate n sectorul din care face parte ntreprinderea precum si a sistemului contabil al acesteia; -caracterul semnificativ al tranzactiilor si soldurilor conturilor. Pentru stabilirea pragului de semnificatie vor fi aplicate aceleasi principii ca si n cazul misiunilor de audit de baz. Procedurile examenului limitat presupun etapele urmtoare: -cunoasterea activittilor ntreprinderii si ale sectorului din care face parte; -analiza principiilor si practicilor contabile urmate de ntreprinderi; -analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea si ntocmirea documentelor de sintez, strngerea informatiilor ce vor fi nscrise n notele anexe si pregtirea situatiilor financiare. -primirea n lucru a procedurilor analitice destinate identificrii variatiilor, tendintelor si elementelor neobisnuite cutnd n mod deosebit n: . compararea stocurilor din situatiile financiare curente cu cele ale exercitiilor precedente; . compararea stocurilor din situatiile financiare cu situatiile bugetare ale perioadei si cele previzionale; . studiul diferentelor dintre cifrele nscrise n structura stocurilor din situatiile financiare si cele planificate sau cu cele realizate de alte ntreprinderi din acelasi sector. c) Raportarea :Raportul de examen limitat trebuie s contin o concluzie scris, clar exprimat, sub forma unei asigurri negative. Pe baza lucrrilor realizate sunt evaluate informatiile strnse n timpul examenului limitat; raportul trebuie s indice dac situatiile financiare nu dau o imagine fidel (sau "nu prezint n mod sincern toate aspectele lor semnificative"), conform unui referential contabil identificat. Raportul de examen limitat al situatiilor financiare descrie ntinderea misiunii permitndu-i lectorului s nteleag natura lucrrilor realizate. El trebuie s precizeze de asemenea c nici o opinie de audit nu este exprimat. Principalele elemente care se regsesc ntr-un raport de examen limitat sunt: - titlul; - destinatarul; - paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde: identificarea situatiilor financiare supuse examenului limitat; responsabilittile auditorului si ale conducerii ntreprinderii; paragraful ntinderii examenului limitat cuprinznd: trimiterea la Standardul International de Audit (ISA) nr. 910 referitor la examenele limitate (sau norme nationale); mentiune a c examenul este limitat la ntretineri cu clientul si la proceduri analitice; mentiunea c nici un audit nu a fost realizat, c procedurile puse n lucru furnizeaz un nivel de asigurare mai putin ridicat dect n cazul auditului si c nici o opinie de audit nu este exprimat; -exprimarea unei asigurri negative; -data raportului;
26

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

-adresa auditorului si semntura. Raportul de examen limitat trebuie de asemenea: -s exprime o asigurare negativ preciznd c auditorul nu a descoperit fapte care s-l fac s gndeasc, c prezentarea stocurilor in situatiile financiare nu are o imagine fidel conform unui referential contabil identificat; -dac auditorul a descoperit fapte care afecteaz imaginea fidel conform referentialului contabil identificat, descrie aceste fapte si, n msura posibilului, cuantific incidentele asupra situatiilor financiare si n acest caz: fie nsoteste asigurarea negativ de o rezerv; fie - atunci cnd incidenta faptelor descoperite asupra stocurilor este att de semnificativ nct auditorul pune o concluzie nefavorabil indicnd c stocurile nu dau o imagine fidel conform referentialului contabil identificat. Principalele elemente care se regsesc ntr -un raport de examen limitat sunt:- titluldestinatarul;-un paragraf de prezentare sau introducere care cuprinde: identificarea situaiilor financiare supuse examenului limitat; responsabilitile practicianului i ale conducerii ntreprinderii;- paragraful ntinderii examenului limitat, cuprinznd: trimiterea la Standardul Internaional pentru Misiuni de Examen Limitat nr. 2400 referitor laexamenele limitate(sau la norme naionale); meniunea c examenul este limitat la ntreineri cu clientul i la proceduri analitice; meniunea c niciun audit nu a fost realizat, c procedurile puse n lucru furnizeaz un nivel de asigurare mai puin ridicat dect n cazul auditului i c nicio opinie de audit nu este exprimat; -exprimarea unei asigurri negative; -data raportului;-adresa practicianului i semntura .Auditorul se asigur c intreprinderea intocmeste periodic o situatie comparativa a soldurilor fiecaruicont de trezorerie din contabilitate si din extrasele de cont bancare; el controleaza aceste situatiicomparative cel putin o data pe an 10 lucrari de efectuat la examinarea conturilor de trezorerie. ntului despre orice extras, vechi sauneobisnuit ;

daca totalul corespunde cu soldul contului din balantagenerala ; cel alexercitiilor precedente sau despre nivelul asteptat ; nterbancare in timpul perioadei anterioare si posterioare datei deinchidere ; pentruvanzari si returul vanzarilor ; ate la inregistrarea vanzarilor si de determinat dacaele fac obiectul unor remize sau ristorno ;

27

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

deevaluare a provizioanelor pentru creantele incerte, de determinat daca aceasta este adecvata sicorecta ; acestaeste cazul, daca au fost efectuate ajustari pentru a regulariza aceste tranzactii si de inclus marfurilecorespunzatoare in stocuri

4.EVALUAREA NTREPRINDERII
6. Estimarea de ctre experti a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicatie: a) o perceptie diferit despre riscuri; b) nivel diferit de informare si documentare; c) nu este posibil o astfel de situatie.

Raspuns: : a.
25. Sinteza diagnosticelor functiilor ntreprinderilor reprezint: a) o metod de cunoastere a rentabilittii; b) o modalitate de determinare a profitului net; c) o centralizare a concluziilor privind diagnosticele functiilor ntreprinderii la un moment dat.

Raspuns: :c.
33. Evaluarea economic si financiar a ntreprinderii se face pe baza: a) unui act normativ; b) unei expertize si diagnostic; c) bilantului contabil al ntreprinderii.

Raspuns: : c.
Bilanul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezint activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se ntocmete, potrivit legii. Bilanul contabil este sursa de date ce se prelucreaz pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar. 82. Clasificati diferitele tipuri de evaluri.

Raspuns: :
Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii - evaluari contabile - evaluari administrative (cele solicitate de administrator) - evaluari bazate pe expertiza si diagnostic Din punct de vedere al obiectului evaluarii: - evaluari de intreprinderi - evaluari de bunuri
28

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR - evaluari de grupe de bunuri

SEM 2. ANUL 2/2013

Din punctul de vedere al scopului evaluarii: - evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare - evaluari contractuale - evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale 102. Care sunt componentele fundamentale ale oricrei evaluri de ntreprindere?

Raspuns: :
Componentele fundamentale ale oricrei evaluri sunt: - activul net corectat si - capacitatea beneficiara 121. Ce semnificatie are coeficientul de volatilitate al actiunilor unei ntreprinderi asupra valorii acesteia?

Raspuns: :
Coeficientul de volatilitate al aciunilor unei intreprinderi semnific puterea de cumprare a aciunilor Beta reflect riscul de pia al societii emitente. Nu exist motive n a considera c acest parametru trebuie sa fie constant n timp. Din contr, n funcie de deciziile pe care societatea le ia, riscul de pia al acesteia va varia. Astfel, creterea ratei de ndatorare a societaii va crete riscul financiar i implicit riscul de pia msurat prin beta. Adoptarea unor proiecte de activitate riscante, de ctre societate, va duce la creterea riscului acesteia. A considera c ntreprinderea emitent a titlului are aceleai caracteristici de la o perioad la alta este valabil numai dac aceste perioade sunt foarte apropiate. Pe perioade lungi societaile nu vor mai avea aceeai structur financiar, aceeai parte din pia sau aceeai tehnologie. n consecin ele nu vor mai avea aceleai perspective privind beneficiile.Altfel spus, coeficientul beta care msoar riscul de pia, nu va avea motive sa fie constant pe perioade mari de timp. = coeficient care semnifica volatilitatea actiunii intreprinderii dee valuat. Conform teoriei moderne a portofoliilor, este elementul central pentru c el msoar riscul sistematic a l acelui titlu sau portofoliu. El exprima si masoara sensul si marimea abaterii rentabilitatii actiunilor intreprinderii fata de marimea abaterii rentabilitatii actiunilor pe piata (ramura) din care face parte intreprinderea. n funcie de valoarea pe care o ia acesta, aciunile se pot mpri n mai multe categorii : - aciuni cu volatilitate unitar: variaz n acelai sens i n aceeai proporie cu piaa; achiziionarea unei astfel de aciuni presupune expunereainvestitorului exact la riscul pieei ; - aciuni cu volatilitate subunitar (nevolatile): variaz n acelai sensdar ntr-o proporie mai mic ca piaa; expunerea la riscul pieei este maimic, ele fiind aciunile defensive - aciuni cu volatilitate supraunitar (volatile): variaz n acelai sens dar ntro proporie mai mare ca piaa; sunt aciunile ofensive care amplific variaia pieei i sunt atractive cnd se anticipeaz o tendin ascendent a pieei . Cu ajutorul coeficientului de volatilitate se determina costul capitalului propriu in baza relatiei: Ccp = Rn+(Rr-Rn) x

29

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

167. Care este structura standard a unui raport de evaluare a ntreprinderii? Raspuns: :Structura standard a unui raport de evaluare : Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza raportului. 1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandri privind: 1.1. Scopul evaluarii 1.2. Scara valorilor satbilite si valoarea medie 1.3. recomandarile privind perspectivele intreprinderii 2.Prezentarea intreprinderii - numele , forma juridica, adresa, codul SIRUES, - Scurt istoric,crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transformare etc. - stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a modalitatilor de formare si a eventualelor modificari intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, pozitia ocupata in cadrul ramurii respective,in vederea explicarii metodei de evaluare folosite cuantum, evaluare, etc. 3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit In cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la Registrul Comertului. Daca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara prezentarea unor cv 4. Diagnosticul de evaluare 4.1. Diagnosticul juridic 4.1.1 obiectiv: aprecierea situaiei juridice a ntreprinderii in raport cu proprietarii, terii si cu salariaii. 4.12. Constatri: innd seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor stabili daca intreprinederea este constituita legal, daca exista acte si contracte privind drepturile de proprietate, daca exista contracte ncheiate cu partenerii de afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fizice sau juridice, daca exista contracte de munca individuale si colective, si vor analiza regimul fiscal al intreprinderii. 4.1.3. Concluzii: dupa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de lucru utilizate se stabilesc: -oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un character previzibil pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislatie si reglementari favorabile, conditii economico financiare optime; -riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil negative, respective condintionarii inverse oportunitatilor; -punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare si functionare a entitatii evaluate, contract, statut corespunzatoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara asigurata, absenta litigiilro, regelementari fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp; -punctele slabe, deficientele consatate in organizarea si functionarea entitatii: contarct si satatut necorespunzatoare situatiei de fapt, existenta unor litigii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac, obligatii fiscale nerespectate,etc. 4.2. Diagnosticul commercial 4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor 42.2. Constatari
30

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti c) se analizeza furnizorii d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei; 4.2.3. Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante: oprtunitati ; riscuri ;puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc.; puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc. 4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare 4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator. 4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii 4.3.3. Concluzii prezentate sub forma: oportunitatilor; riscurilor; punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente, punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor. 4.4.Diagnosticul resurselor umane 4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la realizarea activitatilor intreprinderii 4.4.2. Constatari: a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinderii; date cu privire la personal- varsat, pregatire, grad de ocupare, vechime in intreprindere, etc. b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si experienta, stil de conducere, sistem de remunerare c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din intreprindere, nr. de zile de greva., 4.4.3. Concluzii analizanda datele de mai sus se pot stabili: -oportunitati; -riscuri; - puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format, organizare buna, exista motivarea muncii. puncte slabe: proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba, salarizare nestimulativa,etc. 4.5. Diagnosticul financiar contabil 4.51. Obiective - stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si asituatiei financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de sanatate financaira a acesteia; -utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor proprii; -evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata; -diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice si rata de rotatie a
31

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

capitalurilor investite; -utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice; -analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realizarea unui audit asupra situatiilor financiare 4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare datele is informatiile continute in conturile anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani perluate potrivit metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale, 4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma: oportunitatilor; riscurilor; punctelor forte; punctelor slabe; 4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii .Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprinzand concluziile stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective datorate mediului exterior intreprinderii (cu doua subcoloane afernte oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe) .Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale prezentate se el;aboreaza bilantul economic al intreprinderii. 5. Bazele lucrarii de evaluare .Se vor ment datele si inf puse ladisp de client,cf.caietului de sarcini si preved din contractul incheiat.5.1. Expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii utilizate la elaborarea raportului de evaluare; 5.2. Bibliografie ;5.3. Factori de risc: 5.3.1. Factori de risc extern; 5.3.2. Factori de risc intern. 5.4. Ipoteze de evaluare: 5.4.1. Ipoteze macroeconomice;5.4.2. Ipoteze microeconomice. 6.Metode de evaluare aplicate.Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor de evaluare pentru fiecare in parte, cf grupelor de mai jos: 6.1. Metode patrimoniale; 6.2.Metode prin rentabiliatte; 6.3. Metode combinate; 6.4. Metode combinate; 6.5. Metode bursiere; 6.6.Alte metode. 7.Gama de valori, valoarea actiunilor. Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea met de evaluare mentionate la pct.6, in mod corespunzator se detremina valorile minime si maxime ale actiunilor. 8.Concluziile si opiniile evaluatorului .Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere ec cat si fin. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare. 288. Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute valoare patrimonial a ntreprinderii.

Raspuns: :
Valoarea patrimoniala sau valoarea propriu zisa, este activul net corijat obinut ca diferena intre activul bilanului economic si datoriile nscrise in acest bilan. ANC = A-D Valoarea substaniala bruta este egala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, dei sunt nregistrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza ntreprinderea la un moment dat, prezentnd valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului. VB = VM + NC EV, VM = valoarea bunurilor materiale; NC = active date in locaie EV = active nenecesare, uzate
32

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

Valoarea substanial brut se refer la activitatea de baz i se folosete la metodele de randament. Valoarea substanial brut (VSB) reprezint totalitatea mijloacelor corporale ale intreprinderii angajate i organizate pentru a realiza obiectul su de activitate, fr a ine cont de modul de finanare a acestora. Evaluarea se face in 2 etape : - evaluarea elemenetelor corporale - evaluarea elementelor necorporale.

5. ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII


55. Analizai poziia financiar a unei ntreprinderi din sectorul desfacerii cu amnuntul de produse alimentare Indicator Imobilizri Stocuri Creante Disponibiliti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt 31.12.n 80000 20000 5000 1000 50000 40000 14000 2000

Raspuns: :
BILANT CONTABIL A. ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL B. ACTIVE CIRCULANTE TOTAL I.STOCURI II.CREANTE III. CASA SI CONTURI LA BANCI C.CHELTUIELI IN AVANS D. DATORII < 1 AN E. ACTIVE CIRC. NETE/DAT CURENTE NETE F. TOTAL ACTIVE DATORII CURENTE G.DATORII > 1AN H. PROVIZIOANE I.VENITURI IN AVANS 80.000 26.000 20.000 5.000 1.000 0 16.000 10.000 (26.000+0-16.000) 90.000 (106.000-16.000) 40.000 0 0
33

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR J.CAPITAL SI REZERVE TOTAL 50.000 I.CAPITAL 50.000 II.PRIME DE CAPITAL 0 III.REZERVE DIN REEVALUARE 0 IV REZERVE 0 V. PROFIT SAU PIERDERE REPORTATA 0 VI.PROFITUL SAU PIERDEREA EX FINANCIAR 0 CAPITAL PROPRIU TOTAL 50.000 CAPITALURI TOTAL 50.000

SEM 2. ANUL 2/2013

BILANT FINANCIAR Este elaborat in conceptie patrimoniala, este util pentru evidentierea relatiei dintre resursele disponibile si nevoile de finantare ale entitatii, constituie suportul analizei financiare. ACTIVE=NECESARURI NETE PASIVE= RESURSE Necesar Permanent 80.000 Capitaluri permanente A.Active imobilizate nete 80.000 Capitaluri proprii 50.000 Datorii mai mari de 1 an 40.000 Provizioane 0 Subventii pt investitii 0 Necesar temporar Resurse temporare B Active circulante 26.0000 Datorii mai mici de 1 an 16.000 1) Active circulante mai mici de 1 an 26.000 Datorii exploatare 14.000 I Stocuri 20.000 Datorii pe termen scurt 0 II Creante mai mici de un an 5.000 Rate scadente anul curent din datoriile III Invest fin pe tscurt 0 bancare pe termen lung 2.000 IV Casa si conturi la banci 1000 2) Active circ.mai mari 1 an 0 C Cheltuieli in avans 0 TOTAL ACTIVE NETE 106.000 TOTAL PASIVE NETE 106.000 Formatul vertical de bilant contabil faciliteaza analiza echilibrelor financiare fara a fi necesare regrupari de posturi si apelarea la anexe pentru separarea datoriilor dupa vechime, unii indicatori gasindu-se direct ca post de bilant de exemplu fondul de rulment. Situatia neta (SN) = TOTAL ACTIVE DATORII TOTALE-VENITURI IN AVANSPROVIZIOANE SN = 106.000-16.000-40.000-0-0 = 50.000 Situatia neta este pozitiva si reflecta o gestiune economica sanatoasa care maximizeaza valoarea intreprinderii. Analiza fondului de rulment, echilibru determinat conform cu conceptiile de prezentare a bilantului financiar.
34

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

Pe baza bilantului financiar se grupeaza posturile dupa criteriul permanentei; echilibrul financiar presupune finantarea activelor cu durata mai mare de 1 an din resursele cu scadente peste un an iar finantarea activelor mai mici de un an din resursele sub un an. FR = CP AIN CP = Capitalul propriu +Datorii mai mari de 1 an AIN= active imobilizate amortizare a)FR : bilantul financiar FR = (50.000+40.000)-80.000=10.000 b)FR :bilantul contabil se permite determinarea mai rapida a FR in 2 moduri: FR = Total active Datorii curente- Active imobilizate nete = F-A FR = 106.000-16.000-80.000=10.000 FR = Active circulante / Datorii curente nete (c):10.000 FR =10.000>0 arata echilibrul financiar pe termen lung adica partea capitalurilor permanente ramase dupa finantarea imobilizarilor nete pe care intrepinderea le consacra finantarii activelor circulante. Necesarul de fond de rulment (NFR)indicator de echilibru financiar pe termen scurt a)Pentru bilantul contabil: NFR= Necesitati ciclice Resurse ciclice NFR = 25.000-16.0000=9.000>0 b)pt bilantul financiar NFR = Active fara disponibil DEX NFR = 25.000-16.000 =9.000>0 Din a) si b) =>NFR < FR adica nevoia de fond de rulment reuseste sa se finanteze integral din resursa ei de acoperire , ramanand o parte din aceasta resursa in vederea concretizarii pe trezorerie => stare de echilibru financiar pe termen scurt Trezoreria neta (TN) a)Pentru bilantul contabil: TN = FR NFR sau TN = DATORII CURENTE NETE (E )- NFR TN : 10.000 -9.000 =-1.000 b)Pt bilantul financiar b1) Pe baza partii superioare a bilantului financiar TN = FR NFR TN = 10.000-9.000 = 1.000 b2) Pe baza partii inferioare a bilantului financiar TN = Trezoreria activa Trezoreria pasiva TN = 1000-0=1.000 TN > 0 => Echilibru Financiar Curent

35

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

TN > 0 ; FR > 0 ; NFR > 0 => NFR este finantat in intregime din resaurse permanente care degaja disponibilitati care pot ascunde o subutilizare a capitalului

ACTIV ACTIVE IMOBILIZATE NETE TREZORERIA NETA NECESARUL DE FOND DE RULMENT ACTIVE CIRCULANTE

PASIV CAPITALURI PROPRII FOND DE RULMENT DATORII DE EXPLOATARE

FR > 0 => ECHILIBRU FINANCIAR PE TERMEN LUNG NFR < FR => ECHILIBRU FINANCIAR PE TERMEN SCURT TN > 0 => ECHILIBRU FINANCIAR CURENT 73. S se calculeze soldurile intermediare de gestiune n cazul societii ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos i s se analizeze evoluia acestora: Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Subventii de exploatare Producia vndut Producia imobilizat Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit 31.12.n (u.m.) 0 2000 20000 0 3000 0 7000 300 1500 1400 1000 31.12.n+1 (u.m.) 1000 1500 22000 1000 4000 800 7800 400 1500 1500 1000

Raspuns: :

36

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

37

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

6. ADMINISTRAREA AFACERII

27. Ce se nelege prin termenul de insolven? Raspuns: : Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile: a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cand debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori; b) insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei. 49. Obligaiile administratorilor n cadrul societilor pe aciuni.

Raspuns: :
Art. 137 Lg 31/1990 (1) Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori, numarul acestora fiind totdeauna impar. Cand sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie. (2) Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare anuale fac obiectul unei obligatii legale de auditare sunt administrate de cel putin 3 administratori. (3) Dispozitiile prezentei legi cu privire la consiliul de administratie si care nu privesc sau nu presupun pluralitatea administratorilor se aplica administratorului unic in mod corespunzator. Legea societatilor comerciale nr. 31/1990 republicata, stabileste o serie de obligatii ale administratorului, dintre care amintim: 1. Obligatia de a indeplini formalitatile necesare constituirii societatii; 2. Obligatia de a depune semnaturile la Registrul comertului semnatura in registru poate fi inlocuita prin prezentarea acesteia, legalizata de notarul public; 3. Obligatia de a prelua si pastra documentele privind constituirea societatii; 4. Obligatia de a administra societatea, adica de a face operatiunile cerute pentru indeplinirea obiectului societatii; 5. Obligatia de a urmari efectuarea de catre asociati a varsamintelor datorate; 6. Obligatia de a tine registrele cerute de lege; 7. Obligatia de a intocmi bilantul societatii si contul de beneficii si pierderi, precum si de a asigura respectarea legii la repartizarea beneficiilor si plata dividendelor; 8. Obligatia de a convoca si participa la toate adunarile societatii; 9. Obligatia de a duce la indeplinire hotararile adunarii asociatilor; 10. Obligatia de a indeplini indatoririle prevazute de actul constitutiv, precum si indatoririle stabilite de lege 11. de a colabora cu lichidatorii, in cazul dezolvarii si lichidarii societatii etc. Art. 180. - ( 1) Administratorii sunt obligai ca, n termen de 15 zile de la data adunrii generale, s depun o copie de pe bilanul contabil, nsoit de contul de profit i pierderi, la administraia financiar, anexnd raportul lor, raportul cenzorilor i procesul-verbal al adunrii generale. (2) Un exemplar al bilanului contabil, vizat de administraia financiar, mpreun cu actele menionate la alineatul precedent, vor fi depuse la oficiul registrului comerului.
38

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

(3) Un anun prin care se confirm depunerea acestor acte va fi publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, pe cheltuiala societii i prin grija oficiului registrului comerului, pentru societile comerciale care au o cifr anual de afaceri de peste 100 miliarde lei. Administratorii sunt raspunzatori de indeplinirea tuturor obligatiilor, potrivit prevederilor art. 72 si 73. (2) Administratorii raspund fata de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele indeplinite de directori sau de personalul incadrat, cand dauna nu s-ar fi produs daca ei ar fi exercitat supravegherea impusa de indatoririle functiei lor. Art. 72 Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele special prevazute in Lg 31/1990 Art. 73 (1) Administratorii sunt solidar raspunzatori fata de societate pentru: a) realitatea varsamintelor efectuate de asociati; b) existenta reala a dividendelor platite; c) existenta registrelor cerute de lege si corecta lor tinere; d) exacta indeplinire a hotararilor adunarilor generale; e) stricta indeplinire a indatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun. (2) Actiunea in raspundere impotriva administratorilor apartine si creditorilor societatii, care o vor putea exercita numai in caz de deschidere a procedurii reglementate de Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata. (1) Administratorii sunt obligai s pun la dispoziia acionarilor registrele prevzute la art. 172 alin. (1) lit. a) i b) i s elibereze la cerere, pe cheltuiala acestora, extrase de pe ele. (2) De asemenea, sunt obligai s pun la dispoziia deintorilor de obligaiuni, n aceleai condiii, registrul prevzut la art. 172 alin. (1) lit. f). Art. 172. - (1) n afar de evidenele prevzute de lege, societile pe aciuni trebuie s in: a) un registru al acionarilor, care s arate, dup caz, numele i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul acionarilor cu aciuni nominative, precum i vrsmintele fcute n contul aciunilor. Evidena aciunilor emise n form dematerializat i tranzacionate pe o pia organizat va fi inut de un registru independent privat al acionarilor, conform Legii nr 52/1994; b) un registru al edinelor i deliberrilor adunrilor generale; c) un registru al edinelor i deliberrilor consiliului de administraie; d) un registru al edinelor i deliberrilor comitetului de direcie; e) un registru al deliberrilor i constatrilor fcute de cenzori n exercitarea mandatului lor; f) un registru al obligaiunilor, care s arate totalul obligaiunilor emise i al celor rambursate, precum i numele i prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul titularilor, cnd ele sunt nominative. Evidena obligaiunilor emise n form dematerializat i tranzacionate pe o pia organizat va fi inut conform Legii nr. 52/1994. (2) Registrele prevzute la alin. (1) lit. a), b), c) i f) vor fi inute prin grija consiliului de administraie, cel prevzut la lit. d), prin grija comitetului de direcie, iar cel prevzut la lit. e), prin grija cenzorilor. 54. Rolul cenzorilor n cadrul societii pe aciuni.

Raspuns: :
39

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

(1) Cenzorii sunt obligai s supravegheze gestiunea societii, s verifice dac situaiilefinanciare sunt legal ntocmite i n concordan cu registrele, dac acestea din urm suntinute regulat i dac evaluarea elementelor patrimoniale s-a fcut conform regulilor stabilite pentru ntocmirea i prezentarea situaiilor financiare. (2) Despre toate acestea, precum i asupra propunerilor pe care le vor considerane cesare cu privire la situaiile financiare i repartizarea profitului, cenzorii vor prezentaadunrii generale un raport amnunit. Modalitatea i procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari dinRomnia. (3) Adunarea general poate aproba situaiile financiare anuale numai dac acestea suntnsoite de raportul cenzorilor sau, dup caz, al auditorilor financiari. (4) Cenzorii sau, dup caz, auditorii interni vor aduce la cunotin mem brilor consiliului de administraie neregulile n administraie i nclcrile dispoziiilor legale iale prevederilor actului constitutiv pe care le constat, iar cazurile mai importante le vor aduce la cunotin adunrii generale.

7. Consultanta fiscala 7.1. Impozite directe


Problema 7. S se calculeze i nregistreze n contabilitate impozitul pe profit pe baza urmtoarelor date: Venituri totale: 1.200.000 lei, din care: - venituri din vnzarea produselor finite: 800.000 lei; - venituri din vnzarea ambalajelor: 200.000 lei; - venituri din reluarea unor ajustri pentru deprecierea imobilizrilor corporale: 30.000 lei; - venituri din vnzarea investiiilor financiare pe termen scurt: 170.000 lei; Cheltuieli totale: 700.000, din care: - cheltuieli cu ambalajele: 180.000 lei; - cheltuieli cu salariile: 300.000 lei; - cheltuieli cu materialele nestocate: 40.000 lei; - cheltuieli cu comisioanele bancare: 7.000 lei; - cheltuieli cu investiiile financiare pe termen scurt cedate: 150.000 lei; - cheltuieli cu alte impozite, taxe i vrsminte asimilate: 23.000 lei;

Raspuns: :
Profit contabil brut =Total Venituri Total Cheltuieli = 1.200.000 700.000 = 500.000lei Profit impozabil = Profit contabil brut+ chelt. nedeductibile-Venituri neimpozabile = 500.000 + 0 0= 500.000 Ip = 16% x Profit impozabil = 16% x 500.000 = 80.000 lei . Inregistrare impozit pe profit 691 = 441 80.000

40

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

Problema 14. O persoan fizic deine n proprietate un teren dobndit n anul 2000, preul de achiziie fiind de 7.000 lei. Terenul este vndut n anul 2007 pentru un pre de vnzare de 120.000 lei. S se stabileasc impozitul de pltit de ctre persoana fizic ca urm are a transferului dreptului de proprietate i care este destinaia acetuia?

Raspuns: :
- pentru constructiile si terenurile dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv, impozitul este de 3 % daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea tranzactiei depaseste 200.000 lei, impozitul este de 6.000 lei plus 2 % din ce depaseste 200.000 lei. - pentru constructiile si terenurile dobandite la o data mai mare de 3 ani, impozitul este de 2 % daca valoarea tranzactiei este de pana la 200.000 lei inclusiv; in cazul in care valoarea tranzactiei depaseste 200.000 lei,impozitul este de 4.000 lei plus 1 % din ce depaseste 200.000 lei, 120.000 * 2% = 2400 lei Impozit = 4.000 + [(750.000-200.000) x 2%] = 6000+11000 = 17000 Art 77 al. (7) Impozitul stabilit in conditiile alin. (1) si (3) se distribuie astfel:a) o cota de 50% se face venit la bugetul consolidat; b) o cota de 50% se face venit la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale pe teritoriul carora se afla bunurile imobile ce au facut obiectul instrainari Problema 15. O persoan fizic deine n proprietate o cas dobndit n anul 2006, preul de achiziie fiind de 500.000 lei. Casa este vndut n anul 2007 pentru un pre de vnzare de 750.000 lei. S se calculeze impozitul ce trebuie pltit de ctre persoana fizic i care este destinaia acestuia?

Raspuns: :

Impozit = 6000 + [(750.000-200.000) x 2%] = 6000+11000 = 17000

7.2. Impozite indirecte


Problema 6. Hotelul Palace a realizat ntr-o perioad de pe urma activitii de cazare un venit de 700 mil. lei. n preul de cazare este inclus i costul micului dejun, acesta reprezentnd 12,5%. S se calculeze TVA aferent venitului obinut. Raspuns: : TVA = 700 mil. * 24% = 168.000 lei Problema 7. Casa de producie Tudor a realizat ntr-o perioad fiscal, de pe urma produciei de programe de televiziune, venituri de 890.000 lei. n aceeai perioad s-a ncasat de la diverse firme beneficiare suma de 563.000 lei pentru spoturi publicitare realizate. Pentru desfurarea activitii casa de producie a achiziionat bunuri i a beneficiat de servicii n valoare de 486.000 lei, TVA 19%. tiind c pro-rata definitiv a anului precedent a fost de 0,2 se cere: -s se calculeze mrimea TVA colectat de unitate; -s se precizeze valoarea TVA datorat sau achitat pentru bunurile i serviciile achiziionate; -s se stabileasc i nregistreze n contabilitate decontul de TVA.

41

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

Raspuns: :

RC TVA colectat = 19% x venituri din vanzari ,servicii prestate = 19% x( 890.000 + 563.000) = 276.070 RD TVA deductibila = 19% x valoarea achizitiilor =19% x 486.000= 92.340 Decontul de TVA TVA colect. > TVA ded , firma are TVA de plata = TVA colectat TVA deductibil = 276.070 92.340 = 183.730 TSD 4426 = 92.340 TSC 4426 =92.340 TSC 4427 = 276.070 TSD 4427 = 276.070 RC 4423 = 183.730 Regularizare TVA 4427 = % 4426 4423 276.070 92.340 183.730

7.3. Impozite si taxe


Problema 3. Organizatorii unui spectacol artistic dedicat Zilei Europei au obinut ncasri din vnzarea biletelor de intrare n sum de 700 lei. S se calculeze impozitul pe spectacole pe care trebuie s l achite organizatorii spectacolului bugetului local.

Raspuns: : Conform Cod fiscal art. 274 alin. 2 lit. b), in cazul oricareialte manifestari artistice decat
cele mentionate la lit. a) (piesede teatru, balet, opera, opereta, concert filarmonic, prezentareaunui film cinematografic, spectacole de circ), cota de impozit este egala cu 5% din veniturile incasate. Impozit pe spectacole = 5%x Veniturile incasate = 5%x 700 = 35 lei

8.Fezabilitate
1. Care este coninutul unui Plan de afaceri enumerai principalele aspecte;

Raspuns: : Orice afacere

parcurge urmtoarele etape: Apariia ideii (conceptului) de afacere; Conceperea viziunii asupra afacerii; Elaborarea unei strategii pentru transpunerea n realitate a viziunii; Elaborarea planului de afaceri pentru a aplica strategia Orice plan de afaceri presupune o anumita succesiune de operaiuni. Pentru ntocmirea sa e necesar parcurgerea urmtoarelor 3 etape: 1) culegerea informaiilor necesare (preuri, concureni, furnizori, date tehnice, juridice, etc.);

42

VOINEA CARMEN NICOLETA

CECCAR

SEM 2. ANUL 2/2013

2) planificarea efectiv a activitilor respective alegerea strategiei potrivite i gsirea cilor de atingere a obiectivelor stabilite; 3) redactarea planului (etapa de alegere a formei optime de prezentare ctre destinatar a rezultatului etapei anterioare) Un plan de afaceri se bazeaz pe urmtoarele elemente: un ntreprinztor (omul de afaceri), care i asum contient anumite riscuri i care vrea s obin un anumit profit; mai multe activiti care consum resurse i care genereaz profit (ideea de afacere); un mediu n care se desfoar aceste activitati (mediul de afaceri). 18. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea tradiional a proiectelor investiionale este termenul de recuperare a investiiei neactualizate. Care este modul de calcul i coninutul indicatorului?

Raspuns: :
Termenul de recuperare a investitiei (TR) TR = investitie/ cah-flow mediu actualizat Termenul de recuperare a sumei alocate pentru investiii exprim numrul de ani de recuperare, prin fluxuri de venituri medii anuale actualizate a capitalului investit. Termenul de recuperare reprezint numrul de ani, dup care suma fluxurilor marginale de venit(actualizate) devine egal (i acoperitoare) cu suma investiiei. Acest indicator asigur o alegere a variantelor de investiii n funcie de rapiditatea recuperrii capitalului investit. Este o metod simpl de luare a deciziei de investiii care evalueaz riscurile. Prin aceast modalitate de calcul se penalizeaz investiiile care recupereaz capitalul investit ntr -o perioad mai mare de timp, pentru c riscul de nerecuperare crete proporional cu aceast perioad. Se urmrete ca termenul de recuperare s fie mai mic dect durata de via a investiiei, ndeosebi mai mic dect durata sa comercial.

43