Sunteți pe pagina 1din 25

CONTABILITATE 1. Dispuneti de urmatoarele date: vnzari de marfuri 8.000 u.m., costul marfurilor vndute 6.

000 lei; vnzari de produse finite 10.000 lei; venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii 4.000 lei; subventii de exploatare aferente materiilor prime 800 lei; productie imobilizata 20.000 lei; productie obtinuta la cost de productie 40.000 lei; stoc initial de produse finite 1.000 lei; stoc final de produse finite 32.000 lei; alte venituri din exploatare 10.000 lei; venituri din provizioane privind deprecierea creantelor clienti 3.000 lei. Care este marimea cifrei de afaceri si a veniturilor din exploatare? Raspuns: Cifra de afaceri = 8.000 (vanzari de marfuri) + 10.000 (vanzari de produse finite) + 4.000 (redevente) = 22.000 lei Cifra de afaceri + Venituri din productie imobilizata + Variatia stocurilor de produse finite (Sf - Si) + Alte venituri din exploatare = Venituri din exploatare 22.000 lei 20.000 lei 11.000 lei 10.000 lei 63.000 lei

2. Situatia creantelor clienti la sfrsitul anului N este: client A 23.800 lei, inclusiv TVA , probabilitate de Incasare 60%; client B 9.000 lei, exclusiv TVA, probabilitate de neIncasare 20%; client C 5.950 lei, inclusiv TVA, probabilitate de Incasare 70%. Care este marimea provizionului pentru deprecierea creantelor clienti ce trebuie constituit la sfrsitul anului N? Raspuns: Calculul ajustarii de valoare pentru: Clientul A: 19.193,55 x 40% Clientul B: 7.258,06 x 20% Clientul C: 4.798,39 x 30% TOTAL = 7.677,42 lei = 1.451,61 lei = 1.439,52 lei = 10.568,55 lei

3. Cu ocazia inventarului aferent exercitiului N se estimeaza o cheltuiala probabila privind activitatea de exploatare de 60.000 lei pentru un litigiu cu unul dintre colaboratorii externi ai Intreprinderii. In cursul anului N+1 se plateste colaboratorului extern suma de 40.000 lei ca rezultat al deciziei din instanta. Cum este afectat contul de profit si pierdere In anul N+1?

In exercitiul financiar N 1 Inregistrare ch. cu constituie provizion pt.litigii 6812 = 1511 60.000 In exercitiul financiar N + 1 1 Plata prin banca a colaboratorului extern, pe baza deciziei stabilita de instanta 658 = 5121 40.000 2 Anularea provizionului ramas fara obiect 1511 = 7812 60.000 3 Inchiderea ct.658 si 7812 121 = 658 40.000 7812 = 121 60.000 La inventar an N estimare cheltuiala probabila privind activitatea de exploatare de 60.000 lei pt.un litigiu cu un colaborator extern In anul N+1 plata colaborator extern 40.000 lei ca rezultat al deciziei In instanta 4. Societatea ABC a emis un Imprumut obligatar de 10.000 obligatiuni cu un pret de rambursare de 4.1 lei/obligatiune si o valoare nominal de 4 lei/obligatiune. La dorinta purtatorului, obligatiunile pot sa fie convertite In actiuni, paritatea de conversie fiind: o actiune cu valoare nominala de 3 lei pentru o obligatiune. Purtatorii a 2.000 de obligatiuni decid sa converteasca titlurile lor In actiuni ale societatii ABC. Care este valoarea primei de conversie a obligatiunilor In actiuni? Raspuns: (2.000 x 4,10) 8.200 161 = % 1012 6.000 (2.000 x 3 ) 1044 2.200 ( 8.200 6.000 ) Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni( V.N. x Nr. Total de obligatiuni ) Capital social varsat ( V.N. x Nr actiuni ) Prime de conversie a obligatiunilor (V.N. Totala a obligatiunilor - V.N. Totala actiunilor ) Oblig.convertite n aciuni paritate: 1 aciune cu val.nominal de 3 lei pt.1 obligaiune. Prima de conversie a obligaiunilor n aciune este de 1leu / tiltu.

5. In cadrul unui agent economic cu activitate de productie se realizeaza si se inregistreaza mai multe operatii economice, si anume: a) obtinerea a 1.000 unitati din produsul A, care se urmaresc la pretul prestabilit de 25 lei/unitate;

b) diferenta de pret aferenta productiei Inregistrate anterior este favorabila, de 5 lei/unitate; c) vnzarea a 50% din bunurile obtinute la un pret negociat care este cu 20% mai mare dect costul efectiv de productie aferent; d) scaderea din evidenta a productiei vndute. Cum se Inregistreaza In contabilitate aceste operatii? Raspuns: a) Obtinerea de produse finite la cost standard: 1.000 buc. x 25 lei/buc. = 25.000 lei: 345 = 711 25.000 lei

b) Diferente de pret favorabile: 1.000 buc. x 5 lei/buc. = 5.000 lei: 711 = 348 5.000 lei

c) Vanzarea: 1.000 buc. x 50% = 500 buc.: Costul efectiv = 25.000 lei - 5.000 lei = 20.000 lei Pretul de vanzare = 20.000 lei + 20.000 lei x 20% = 24.000 lei 4111 = % 701 4427 28.560 lei 24.000 lei 4.560 lei

d) Descarcarea gestiunii pentru costul standard de 500 buc. x 25 lei/buc. = 12.500 lei: 711 = 345 12.500 lei

e) Diferentele de pret aferente produselor vandute: K = Re 348 - 5.000 lei / Rd 345 - 25.000 lei = 0,2 Diferente de pret aferente produselor iesite: 0,2 x Re 345 - 12.500 lei = 2.500 lei 348 = 711 2.500 lei

6. Se obtine un credit bancar pentru o perioada de 6 ani cu o dobnda anuala de 20%, referitor la care se vor reflecta In contabilitate operatiile ce privesc: a) obtinerea creditului In valoare de 600.000 lei; b) dobnda datorata bancii pentru al doilea an stiind ca In anul 1 s-a rambursat rata si decontarea acesteia; c) rata devenita restanta la scadenta fixata pentru primul an;

d) rambursarea ratei restante determinate la finele primului an. Cum se Inregistreaza In contabilitate aceste operatii? Raspuns: a) Obtinerea creditului: 5121 = 1621 600.000 lei

a. Dobanda anuala pentru anul 2 calculata la creditul ramas: (600.000 lei - 100.000 lei) x 20% = 100.000 lei: 666 = 1682 Si plata: 1682 = 5121 c) Rata restanta: 1621 = 1622 d) 100.000 lei 100.000 lei 100.000 lei

Rambursarea ratei restante: 1622 = 5121 100.000 lei

7. O Intreprindere fabrica si vinde un produs In urmatoarele conditii: cantitate / cost variabil unitar / factor de acoperire: 8.000 buc. / 2.800 lei/buc. / 30%; costurile fixe totale sunt de 27.000.000 lei. Determinati care este cifra de afaceri la nivelul pragului de rentabilitate si pretul de vnzare unitar. Raspuns: Fa =
CF 27.000.000 lei = = 30 %, deci Pe = 90.000.000 lei Pe Pe

Specificare = Cifra de afaceri Cheltuieli variabile Marja asupra costurilor variabile

Total 8.000 buc pvu 8.000 buc 2.800 lei/buc = 22.400.000 lei 8.000 buc pvu 22.400.000 lei

% din Cifra de afaceri 100 % 70 % 30 %

(8.000 buc pvu 22.400.000 lei) / 8.000 buc pvu = 30 % 1 22.400.000 lei / 8.000 buc pvu = 0,3

8.000 buc pvu 22.400.000 lei = 2.400 buc pvu 5.600 buc pvu = 22.400.000 lei pvu = 4.000 lei/buc 8. Dispuneti de urmatoarele date: cifra de afaceri 53.400 u.m., cheltuielile fixe 14.554 u.m. si costul variabil 32.036 u.m. Cu cte procente poate sa scada cifra de afaceri a societatii pentru ca aceasta sa nu suporte pierderi? Raspuns: CA=53.400 lei Ch fx=14.554 lei Cost var=32.036 lei CV=32.036 lei Varianta1: 1. Cifra de afaceri (recalc. 53.400 x 68,12%) 2a. cheltuieli fixe 2b. cheltuieli variabile (recalc. 32.036 x 68,12%) 2. Total cost de producie 3. Rezultat (rd. 1 rd.2) [CA] [CF] [CV] 53.400 u.m. 14.554 u.m. 32.036 u.m. 46.590 u.m. 6.810 u.m. 36.378 u.m. 14.554 u.m. 21.824 u.m. 36.378 u.m. 0 u.m.

4. Coeficient de recalculare pentru rezultat 0 [rd.2a/(rd.1 +2b)x100] adic: CF/(CA-CV)x100 adic: 14.554 / (53.400 - 32.036) x 100 5. Procent de reducere cifr de afaceri pentru rezultat 0 (100 rd.4) Varianta 2: 1).Indicatori folositi in metoda Direct-Costing Punctul de Echilibru sau Punctul Mort sau Punctul Critic sau Cifra de Afaceri la Prag este acel nivel de activitate la cheltielile = veniturile, cheltuielile fixe acoperinduse din contributiile brute unitare.Poate fi exprimat cantitativ sau valoric. Dpdv valoric formula de calcul este : Pev = Chfx = um Fa Peq = Pev = buc, kg Pvu Orice unitate de produs obtinuta peste nivelul Peq(punctului de echilibru) va genera unprofit egal cu contributia bruta unitara (cbu). Cbu = CA-Chvar cantitatea relatia CA-Chvar = marja asupra costurilor variabile 68,12% 31,88 %

2).Factorul de acoperire(Fa)exprima rentabilitatea potentialaa activitatii analizate si este caklculata procentual. Pentru ca o activitate sa fie rentabila este indicat cafactorul de acoperire sa fie cat mai mare. Formula de calcul pentru Fa = contributia bruta unitara*100 Pret de vanzare unitar Fa = CA-Ch var*100 CA 3). Intervalul de siguranta (Isig)-marimi absolute4). Coeficientul (Indicele)de siguranta dinamic (%) Ambii exprima acelasi lucru si anume cu cat pot sascada vanzarile astfel incat productia sa ajunga la nivelul Punctului mort. Isig = CA-CA prag => Isig = 53.400-36.385 = 17.015 um Casig=Isig/CA*100 => Casig = (17.015 / 53.400)*100 = 31.86% Interpretare: Cu atat pot scadeavanzarile (31.86%) pentru a nu avea nici profit nici pierdere. 9. Se produc doua produse, A si B, pentru care se suporta urmatoarele costuri: materie prima: 3.000 lei pentru A si 5.000 lei pentru B; manopera directa 400 ore pentru A si 200 ore pentru B, costul unei ore de manopera fiind de 10 lei, salarii indirecte 10.000 lei si amortizarea masinilor folosite pentru ambele produse 5.000 lei. Calculati costul de productie pentru A si B utiliznd ca baza de repartizare: a) materia prima; b) numarul de ore de munca directa. Comentati impactul bazelor de repartizare. Raspuns: Calculul costului de productie pentru A si B folosind ca baza de repartizare: materia prima Costul de productie pt produsul A:___________________ ___12.625 lei Din care: Materie prima Manopera 400 ore x 10 lei/ora Costuri directe cu salarii 10.000 x 3.000/8.000 Costuri indirecte cu amortizarea 5.000 x 3.000/8.000 3.000 lei 4.000 lei 3.750 lei 1.875 lei

Costul de productie pt produsul B:___________________ ___16.375 lei Din care: Materie prima Manopera 200 ore x 10 lei/ora Costuri directe cu salarii 10.000 x 5.000/8.000 Costuri indirecte cu amortizarea 5.000 x 5.000/8.000 5.000 lei 2.000 lei 6.250 lei 3.125 lei

Calculul costului de productie pentru A si B folosind ca baza de repartizare: numarul de ore de munca directa Costul de productie pt produsul A:___________________ ___17.000 lei Din care: Materie prima Manopera 400 ore x 10 lei/ora Costuri directe cu salarii 10.000 x 400/600 Costuri indirecte cu amortizarea 5.000 x 400/600 3.000 lei 4.000 lei 6.667 lei 3.333 lei

Costul de productie pt produsul B:___________________ ___ 12.000 lei Din care: Materie prima Manopera 200 ore x 10 lei/ora Costuri directe cu salarii 10.000 x 200 / 600 Costuri indirecte cu amortizarea 5.000 x 200 / 600 5.000 lei 2.000 lei 3.333 lei 1.667 lei

Baza de repartizare materii prime face ca cea mai mare parte a costurilor indirecte sa se regaseasca pe produsul B, iar baza de repartizare nr.de ore de munca directa dace ca cea mai mare parte a costurilor indirecte sa se gaseasca pe produsul A. Intrucat cea mai mare parte a costurilor indirecte este reprezentata de salarii consideram ca cea mai buna baza de repartizare ar fi manopera directa. Ideal este a se folosi in mod combinat cele doua baze in sensul repartizarii manoperei indirecte cu ajutorul bazei de repartizare nr.de ore de munca directa si repartizarea amortizarii cu ajutorul bazei de repartizare materii prime intrucat de regula activitatea utilajelor si instalatiilor este indreptate spre prelucrarea materiilor prime. 10. Societatea BETA produce ciocolata. Aceasta cumpara materii prime In valoare de 6.000 u.m. Stocul initial de materii prime este de 1.000 u.m., iar stocul final este de 2.000 u.m. Salariile si amortizarea pentru productie sunt de 16.000 u.m., iar pentru distributie sunt de 4.000 u.m. Aceasta are un stoc initial la produse finite de 3.000 u.m. si un stoc final de 5.000 u.m. Calculati costul de productie si costul complet. Raspuns: D__________301_____________C SI 1.000

6.000____________________ SF 2.000 Achizitie materii prime: 301 = 401 6.000

Consum materii prime: 1.000 + 6.000 2.000 = 5.000 Materii prime consumate Salarii si amortizari Cost de productie Cheltuieli de desfacere Cost complet 5.000 16.000 21.000 4.000 25.000

+ = + =

11. Societatea Alfa are un capital social In suma de 50.000.000 reprezentnd 2.500 actiuni cu o valoare nominala de 2 lei/actiune. Societatea procedeaza la rascumpararea In vederea anularii a unui numar de 500 actiuni la un pret de rascumparare de 2 lei/actiune. Se diminueaza valoarea capitalului social pentru actiunile rascumparate. Sa se efectueze Inregistrarile contabile conform OMFP nr. 3055 Raspuns: 1. Rascumpararea actiunilor proprii: 109 = 5121 1012 = 109 1.000 1.000 2. Anularea actiunilor rascumparate, la valoarea nominala a cestora:

12. Situatia stocurilor unei societati comerciale se prezinta astfel: la sfrsitul anului N valorile contabile ale stocurilor sunt: 301 1.900 lei, 391 700 lei, 345 4.000 lei. La sfrsitul anului N+1 valorile contabile sunt: materii prime 2.000 lei si produse finite 4.500 lei, iar valorile realizabile nete sunt: pentru materii prime 2.000 lei si pentru produse finite 4.000 lei. Care sunt Inregistrarile la sfrsitul anului N+1? Raspuns: 1) Materii prime: Val.realizabila neta = Val.contabila => se anuleaza ajustarea pentru deprecierea existenta 2.000 = 2.000 391 = 7814 2) Produse finite: Val.realizabila neta < Val.contabila => se constituie o ajustare pentru depreciere 700 um

4.000 < 4.500 => ajustare 500 6814 = 394 500 um

13. Contabilizati conform OMFP nr. 3055 urmatoarele operatii: a) produse finite acordate sub forma de donatie. Evidenta produselor finite se tine la cost efectiv. Costul efectiv al produselor finite este de 50.000 u.m., TVA 24%; b) lipsa la inventar a unui echipament cu valoarea de 9.000 u.m., amortizat 70%, care este imputat unui salariat la pretul de 3.000 u.m., TVA 24%. Imputatia se retine din salariu; c) donarea de catre un tert a unui utilaj In valoare de 20.000 u.m., amortizat 80%. Raspuns: a) Produse finite acordate sub forma de donatie: 6582 = 345 6582 = 4427 b) Lipsa echipament la inventar: % = 2131 2813 6583 Imputare salariat: 4282 = % 7581 4427 421 = 4282 c) Donatie utilaj: % = 2132 2813 6582 635 = 4427 20.000 16.000 (80% * 20.000) 4.000 760 3.570 3.000 570 3.570 9.000 6.300 (70% * 9.000) 2.700 50.000 12.000 Daca cheltuiala este nedeductibila se colecteaza si TVA:

Retinere imputatie din salariu:

Daca cheltuiala este nedeductibila se colecteaza si TVA:

14. Societatea X obtine din productie proprie un echipament tehnologic. Cheltuielile efectuate au fost: cheltuieli directe 6.000 lei; cheltuieli indirecte 8.000 lei, din care variabile 6.000 lei si fixe 2.000 lei; cheltuieli administrative 1.000 lei; Gradul de utilizare al capacitatii de productie este de

90%. Costul productiei neterminate la sfrsitul perioadei de gestiune este de 1.000 lei. Costul productiei neterminate la Inceputul perioadei de gestiune este de 2.000 lei. Calculati costul echipamentului. Raspuns: + + + = Cheltuieli directe Cheltuieli Variabile Chlet.fixe * gr.de activ Productie in curs la inceputul perioadei Productie in curs la sf perioadei Cost de productie 6.000 6.000 2.000 * 90% = 1.800 2.000 1.000 14.800

15. Care este marimea ajustarii valorii imobilizarilor corporale si necorporale, cunoscndu-se urmatoarele elemente (valorile sunt exprimate In mii lei): cheltuieli cu despagubiri, donatii si activele cedate 5.000, venituri din vnzarea activelor si alte operatii de capital 7.000, venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 8.000, venituri din creante reactivate 2.000, venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare 5.000, venituri din provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor corporale 800, cheltuieli cu amortizarea imobilizarilor 2.000.

FISCALITATE 1. O persoana fizica obtine din Inchirierea unui apartament, conform contractului Incheiat, un venit lunar de 1500 lei Incepnd cu luna ianuarie pna In luna decembrie, inclusiv. La sfrsitul anului se constata ca persoana fizica a mai beneficiat de efectuarea de catre chiriasi a unor cheltuieli ce cad In sarcina sa (ce nu vor fi decontate chiriasilor) In suma de 3000 lei. Sa se determine diferenta de impozit pe venit datorat de persoana fizica cu ocazia regularizarii. Raspuns: Calculul impozitului platit sub forma de plati anticipate: Venit brut total = 1.500 x 12 = 18.000 lei Cheltuieli forfetare = 18.000 x 25% = 4.500 lei Venit net = 18.000 4.500 = 13.500 lei Impozit sub forma de plati anticipate = 13.500 x 16% = 2.160 lei Calcul impozit final: Venit brut total = 1.500 x 12 + 3.000 = 21.000 lei Cheltuieli forfetare = 21.000 x 25% = 5.250 lei

Venit net = 21.000 3.000 = 18.000 lei Impozit final = 18.000 x 16% = 2.880 lei Diferenta de impozit de plata = 2.880 2.160 = 720 lei 2. O persoana fizica obtine In luna mai 200X urmatoarele categorii de venituri : 3000 lei din drepturi de autor asupra unor opere monumentale si 10000 lei din drepturi de autor aferente unor opere literare. Persoana este salariata cu carte de munca la o societate comerciala. Determinati diferenta de recuperat ca urmare a definitivarii impozitului In anul 200X+1. Raspuns: Total drepturi de autor opere monumentale 3.000 lei Total drepturi de autor opere literare 10.000 lei Dat fiind ca este salariata persoana fizica nu va mai plati contributii salariale, doar impozit dupa scaderea cheltuielilor forfetare. Prin urmare: Venit net impozabil opere monumentale = 3000lei-3000lei*25% = 2.250 lei impozit de plata 360 lei Venit net impozabil opere literare = 10.000lei 10.000lei*20% = 8 000lei impozit de plata 1.280 lei 3. Un agent economic importa o cantitate de 10 videorecordere. Acestea au un pret extern unitar de 50 euro, iar cheltuielile efectuate cu transportul pe parcursul extern sunt de 100 euro. Taxa vamala aferenta acestui import este 10%, accizele sunt 20%. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. Sa se determine Accizele. Raspuns: Valoarea videorecorderelor este de: 50 euro x s lei x 100 buc = 2.000 lei Ch.transport extern= 100 x 4 = 400 lei Valoare taxa vamala = (2.000 + 400) x 10% = 240 lei Valoare accize = ( 2000+400+240) x 20% = 528 lei 4. Prezentati modul de majorare a impozitului pe cladiri In functie de numarul de cladiri detinute In proprietate. Raspuns: Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce detin mai multe cladiri (1) Persoanele fizice care au In proprietate doua sau mai multe cladiri datoreaza un impozit pe cladiri, majorat dupa cum urmeaza: a) cu 65% pentru prima cladire In afara celei de la adresa de domiciliu; b) cu 150% pentru a doua cladire In afara celei de la adresa de domiciliu;

c) cu 300% pentru a treia cladire si urmatoarele In afara celei de la adresa de domiciliu. (2) Nu intra sub incidenta alin. (1) persoanele fizice care detin In proprietate cladiri dobndite prin succesiune legala. (3) In cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri In afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determina In functie de ordinea In care proprietatile au fost dobndite, asa cum rezulta din documentele ce atesta calitatea de proprietar. (4) Persoanele fizice prevazute la alin. (1) au obligatia sa depuna o declaratie speciala la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale In raza carora Isi audomiciliul, precum si la cele In raza carora sunt situate celelalte cladiri ale acestora. Modelul declaratiei speciale va fi cel prevazut prin norme metodologice aprobate prin hotarre a Guvernului. 5. Sa se determine impozitul pe cladire datorat de proprietarul ei, persoana fizica, daca o vinde pe data de 22 septembrie, cunoscnd urmatoarele date: cladirea este situata In mediu urban, suprafata totala desfasurata este 105 mp, din care 30 mp sunt aferenti unui garaj situat la subsol, norma de impozitare unitara este 669 lei/mp, anul construirii cladirii este 1965. 6. Ce declaratie trebuie depusa anual de contribuabili pentru impozitul pe profit si care sunt termenele de depunere? Raspuns: Raspuns: Declaratia 101 Ca regula generala, potrivit art. 35, alin 1 din Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit pana la data de 15 aprilie inclusiv a anului urmator. Conform art. 34, alin 4 din Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul. Conform art. 34, alin 4 din Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pna la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul. Conform art. 34, alin 11 din Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, contribuabilii prevazuti la art. 34, alin. (1) lit. b) ( deci altii dect societatile comerciale bancare, persoane juridice romne, si sucursalele din Romnia ale bancilor, persoane juridice straine), care definitiveaza pana la data de 15 februarie Inchiderea exercitiului financiar anterior, depun declaratia anuala de impozit pe profit si

platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal Incheiat, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator. Conform art. 34, alin 12 din Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, persoanele juridice care Inceteaza sa existe in cursul anului fiscal au obligatia sa depuna, prin exceptie de la prevederile art. 35 alin. (1), declaratia anuala de impozit pe profit si sa plateasca impozitul pana la data depunerii situatiilor financiare la registrul comertului. Rezulta deci ca termenele de depunere a declaratiei anuale pentru impozitul pe profit sunt: 15 aprilie, 15 februarie si data depunerii situatiilor financiare la registrul comertului pentru persoanele juridice care Inceteaza sa existe in cursul anului fiscal. 7. O societate comerciala achizitioneaza si pune In functiune In luna mai 200X un mijloc fix In valoare de 100.000 lei. Durata de amortizare este de 5 ani. Din punct de vedere contabil mijlocul fix este amortizat liniar, iar din punct de vedere fiscal mijlocul fix este amortizat accelerat. Ce influenta are amortizarea fiscala, precum si cea contabila asupra profitului impozabil In perioada In care este amortizat? Raspuns: Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza: a) Incepnd cu luna urmatoare celei In care mijlocul fix amortizabil se pune In functiune; b) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare ramasa sau pe perioada contractului de concesionare sau Inchiriere, dupa caz; c) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, Inchiriate sau luate In locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz; d) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioada de 10 ani; e) amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie In solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, In functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila. Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza: 1. din 5 In 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la cheltuielile de investitii pentru descoperta;

2. din 10 In 10 ani la saline; f) mijloacele de transport pot fi amortizate si In functie de numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazut In cartile tehnice, pentru cele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004; g) pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pna la nivelul corespunzator suprafetei construite prevazute de legea locuintei; h) numai pentru autoturismele folosite In conditiile prevazute la art. 21 alin. (3) lit. n). Norme metodologice (9) In cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza: a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea fiscala de la data intrarii In patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix; b) pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia.

AN I amortizare fiscala amortizare contabila 50.000 20.000

An II 12.500 20.000

An III

An IV An V 12.500 12.500 12.500 20.000 20.000 20.000

Intodeauna la calcul impozitului pe profit vom lua in considerare amortizarea fiscala si nu cea contabila. Astfel avem : An I : amortizare fiscala 50.000, amortizare contabila : 20.000, se ia in calcul 50.000 An II : amortizare fiscala 12.500, amortizare contabila : 20.000, se ia in calcul 12.500, diferenta de 7.500 e nedeductibila An III : amortizare fiscala 12.500, amortizare contabila : 20.000, se ia in calcul 12.500, diferenta de 7.500 e nedeductibila An IV : amortizare fiscala 12.500, amortizare contabila : 20.000, se ia in calcul 12.500, diferenta de 7.500 e nedeductibila An V : amortizare fiscala 12.500, amortizare contabila : 20.000, se ia in calcul 12.500, diferenta de 7.500 e nedeductibila 8. O societate comerciala a Inregistrat venituri totale de 790.000 lei din care cifra de afaceri este de 750.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 600.000 lei din care 10.000 lei reprezinta impozitul pe profit platit In cursul anului, 30.000 lei reprezinta cheltuieli cu sponsorizarea, 3.000 lei reprezinta majorari de Intrziere rezultate In urma unui control fiscal, 5.000 lei reprezinta

contravaloarea unor servicii de consultanta furnizate de un partener, pentru care nu exista contract Incheiat si nu este justificata necesitatea lor. Sa se determine impozitul pe profit de virat statului. Raspus: a) Determinam profitul impozabil. Venituri impozabile = 790.000 lei Analiza cheltuielilor: cheltuieli cu impozitul pe profit platit 10.000 lei nedeductibile cheltuieli cu sponsorizarea 30.000 lei nedeductibile cheltuieli cu majorari de Intrziere in urma controlului fiscal 3.000 lei nedeductibile cheltuieli cu servicii de consultanta fara contract si justificare 5.000 lei nedeductibile

Total cheltuieli nedeductibile = 10.000 + 30.000 + 3.000 + 5.000 = 48.000 lei Profit impozabil = 790.000 600.000 + 48.000 = 238.000 lei b)Determinarea impozitului pe profit datorat Impozit pe profit datorat = 16% x 238.000 = 38.080 lei c) Determinam impozitul pe profit de plata Potrivit art. 21, alin. 4, lit. p din Codul Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli Indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: 1. este In limita a 3 la mie din cifra de afaceri; 2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat. Calculam: 3 x CA = 3 x 750.000 = 2.250 lei 20% x Impozit pe profit datorat = 20% x 38.080 = 7.616 lei => din impozitul datorat putem deduce cheltuieli cu sponsorizarea In suma de 2.250 lei Impozit pe profit de plata = Impozit pe profit datorat - Impozit pe profit platit Cheltuieli cu sponsorizarea care se pot scadea= 38.080 - 10.000 2.250 = 25.830 lei 9. Cnd intervine exigibilitatea TVA In cazul livrarilor intracomunitare de bunuri. Rezolvare: Exigibilitatea TVA reprezinta dreptul organului fiscal de a pretinde platitorului la o anumita data, plata taxei datorate bugetului de stat .

Raspuns: Exigibilitatea taxei reprezinta data la care autoritatea fiscala devine Indreptatita, In baza legii, sa solicite plata de catre persoanele obligate la plata taxei, chiar daca plata acestei taxe poate fi amnata. Exigibilitatea platii taxei reprezinta data la care o persoana are obligatia de a plati taxa la bugetul statului. Aceasta data determina si momentul de la care se datoreaza majorari de Intrziere pentru neplata taxei. 1. Exigibilitatea pentru livrari de bunuri si prestari de servicii Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.Prin derogare de la acest principiu, exigibilitatea taxei intervine: a) la data emiterii unei facturi, Inainte de data la care intervine faptul generator; b) la data la care se Incaseaza avansul, pentru platile In avans efectuate Inainte de data la care intervine faptul generator. Fac exceptie de la aceste prevederi avansurile Incasate pentru plata importurilor si a taxei pe valoarea adaugata aferente importului, precum si orice avansuri Incasate pentru operatiuni scutite sau care nu sunt impozabile. Avansurile reprezinta plata partiala sau integrala a contravalorii bunurilor si serviciilor, efectuata Inainte de data livrarii sau prestarii acestora; c) la data extragerii numerarului, pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate prin masini automate de vnzare, de jocuri sau alte masini similare. 2. Exigibilitatea pentru livrari intracomunitare de bunuri, scutite de taxa Prin exceptie de la prevederile aferente pct.1, In cazul unei livrari intracomunitare de bunuri, scutite de taxa conform art. 143 alin. (2) CF, exigibilitatea taxei intervine In cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei In care a intervenit faptul generator. Prin exceptie de la prevederea anterioara, exigibilitatea taxei intervine la emiterea facturii prevazute la art. 155 alin. (1), daca factura este emisa Inainte de a 15-a zi a lunii urmatoare celei In care a intervenit faptul generator. 3. Exigibilitatea pentru achizitii intracomunitare de bunuri In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrari de bunuri similare, In statul membru In care se face achizitia. In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine In cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei In care a intervenit faptul generator Prin exceptie de la prevederile anterioare, exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevazute In legislatia altui stat membru la articolul echivalent art. 155 alin. (1), daca aceasta este emisa Inainte de cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei In care a intervenit faptul generator. 4.Exigibilitatea pentru importul de bunuri

In cazul In care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervin la data la care intervin faptul generator si exigibilitatea respectivelor taxe comunitare. In cazul In care, la import, bunurile nu sunt supuse taxelor comunitare prevazute la alin. anterior, faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervin la data la care ar interveni faptul generator si exigibilitatea acelor taxe comunitare daca bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de taxe. In cazul In care, la import, bunurile sunt plasate Intr-un regim vamal special, faptul generator si exigibilitatea taxei intervin la data la care acestea Inceteaza a mai fi plasate Intr-un astfel de regim. Faptul generator si exigibilitatea pentru achizitii intracomunitare de bunuri (1) In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrari de bunuri similare, In statul membru In care se face achizitia. (2) In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine In cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei In care a intervenit faptul generator (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevazute In legislatia altui stat membru la articolul echivalent art. 155 alin. (1) sau, dupa caz, la data emiterii autofacturii prevazute la art. 155 alin.(4), daca factura sau autofactura este emisa Inainte de cea de-a 15-a zi a lunii urmatoare celei In care a intervenit faptul generator. Norme metodologice Exista o relatie clara Intre faptul generator In cazul unei livrari intracomunitare de bunuri i faptul generator In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, care intervin In acela i moment, respectiv In momentul livrarii de bunuri. Pentru a evita orice neconcordanta Intre livrarile intracomunitare de bunuri, scutite de TVA, care se includ In declaratia recapitulativa pentru astfel de livrari, In statul membru de origine, i achizitiile intracomunitare, evidentiate In decontul de TVA i In declaratia recapitulativa pentru achizitii intracomunitare, prevazuta la art. 156^4 din Codul fiscal, In Romnia, momentul exigibilitatii a fost stabilit fie In a 15-a zi a lunii urmatoare celei In care a avut loc faptul generator, fie la data facturii pentru contravaloarea totala sau partiala, att pentru livrarile intracomunitare, ct i pentru achizitiile intracomunitare.

Exemplul 1. Factura pentru livrarea intracomunitara este emisa In luna urmatoare celei In care se efectueaza livrarea: Alt stat Livrare intracomunitara scutita de TVA Data livrarii: 25.01.2010 Data facturii: 12.02.2010 Faptul generator: 25.01.2010 Exigibilitatea: 12.02.2010 Livrarea este inclusa In declaratia recapitulativa si decontul de TVA aferente lunii februarie 2010 Faptul generator: 25.01.2010 Exigibilitatea: 12.02.2010 Achizitia intracomunitara se evidentiaza In declaratia recapitulativa si decontul de TVA aferente lunii februarie 2010 Romnia Achizitie intracomunitara supusa TVA si taxabila

Exemplul 2. Factura pentru livrarea intracomunitara este emisa In aceeasi luna In care se efectueaza livrarea intracomunitara: Alt stat Livrare intracomunitara scutita de TVA Data livrarii: 25.01.2010 Data facturii: 29.01.2010 Faptul generator: 25.01.2010 Faptul generator: 25.01.2010 Romnia Achizitie intracomunitara supusa TVA si taxabila

Exigibilitatea: 29.01.2010 Livrarea este inclusa In declaratia recapitulativa aferenta lunii ianuarie si se evidentiaza In decontul de TVA din luna ianuarie 2010

Exigibilitatea: 29.01.2010 Achizitia intracomunitara este inclusa In declaratia recapitulativa aferenta lunii ianuarie si se evidentiaza In decontul de TVA din luna ianuarie"

10. Precizati In ce consta operatiunea triunghiulara din punctul de vedere al TVA. Rezolvare : Operatiunea triunghiulara se deruleaza intre trei agenti economici stabiliti in state membre UE. Aceste operatiuni au urmatoarele caracteristici esentiale: a. livrarea de marfuri trebuie efectuata de un furnizor catre un cumparator revanzator inregistrati fiecare in scopuri de TVA in state membre diferite; b.livrarea de bunuri efectuata de furnizorul din primul stat membru trebuie urmata obligatoriu de livrarea acelorasi bunuri de catre cumparatorul revanzator din al doilea stat membru catre beneficiarul direct situat in al treilea stat membru; c. beneficiarul final trebuie sa fie inregistrat in scopuri de TVA in al treilea stat membru in vederea indeplinirii obligatiei de plata a TVA d. bunurile trebuie sa fie expediate sau transportate direct din primul stat membru (al furnizorului) catre al treilea stat membru (al beneficiarului) livrarii; e. furnizorul sau cumparatorul revanzator isi asuma responsabilitatea transportului de bunuri in conformitate cu conditiile cuprinse in contractele incheiate intre cele doua parti (din primul si al doilea stat membru). Pe scurt operatiunea triunghiulara are loc atunci cand firma Z in calitate de beneficiar final al livrarii ar face parte dintr-un stat membru si ar fi obligata la plata taxei de catre firma Y in calitate de cumparator revanzator, persoana impozabila, care este stabilita in Ungaria, iar marfa este livrata direct de la un furnizor X din Romania. Obligatiile celor trei firme sunt urmatoarele: 1. firma X din Romania in calitate de furnizor, inregistrata in scopuri de T.V.A. in Romania: -emite factura catre firma B din Ungaria si inscrie codul de inregistrare in scopuri de TVA al firmei obtinut in urma solicitarii acestuia;

-incadreaza operatiunea la livrare intracomunitara scutita cu drept de deducere a T.V.A. si o raporteaza in declaratia 394 la livrari in cadrul unei operatiuni triunghiulare. In declaratie se va evidentia suma totala a livrarilor de bunuri efectuate in statul membru de sosire a bunurilor expediate sau transportate, pe fiecare beneficiar al livrarii ulterioare care are desemnat un cod T si pentru care exigibilitatea taxei a luat nastere in trimestrul calendaristic respectiv. -bunurile achizitionate de firma Y in calitate de cumparator revanzator sunt transportate de firma transportatoare care poate fi firma X sau Y , sau un tert in contul firmei Y, direct din Romania catre beneficiarul direct al livrarii ulterioare efectuate in Bulgaria, conform conditiilor prevazute in contractul incheiat intre firma X si Y. 2. firma Y din Ungaria, inregistrata in scopuri de T.V.A. are urmatoarele obligatii: -comunica codul sau de inregistrare in scopuri de T.V.A. firmei X din Romania; - incadreaza operatiunea la livrari intracomunitare scutite efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare; -emite factura cu mentiunea ca persoana obligata la plata TVA este beneficiarul livrarii 3.firma Z din Bulgaria, inregistrata in scopuri de T.V.A., desemnata de firma Y ca fiind obligata la plata taxei, incadreaza operatiunea la achizitii intracomunitare, impoziteaza livrarea prin taxare inversa si o raporteaza in declaratia 394 ca fiind achizitie intracomunitara efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare.

DEONTOLOGIE 1. Care sunt conditiile de calitate a reglementarii profesiei contabile? Raspuns: Reglementarea trebuie sa fie de calitate pentru a raspunde interesului public, adica trebuie sa fie: proportionala, transparenta, sa nu fie Impotriva competitiei, nediscriminatorie, precisa, segmentata In functie de tinta sa, implementata consecvent si just, supusa unei examinari periodice.

Efectul unei reglementari bine elaborate va consta in furnizarea asigurarii potrivit careia natura si calitatea serviciilor contabile raspund atat nevoilor beneficiarilor, cat si nevoilor economiei in general.

2. Modalitati de implementare a reglementarii profesiei. Raspuns: Sunt trei modalitati de implementare a reglamentarii: 1. Autoreglementarea, specifica economiilor liberale: Organismul profesional este recunoscut de guvern, care Ii deleaga responsabilitatea de a reglementa profesia; 2. Reglementarea externa : Profesia este reglementata de guvern, fie prin intermediul unei agentii guvernamentale,fie prin intermediul unei agentii independente, careia guvernul i-a delegat sarcini de reglementare; 3. Coreglementarea: Reprezinta o combinare Intre autoreglementare si reglementarea externa Autoreglementarea si reglementarea externa trebuie sa se comporte In asa fel Inct sa fie complementare, si nu sa se concureze. Modalitati de combinare Intre autoreglementare si reglementarea externa: Autoreglementarea Impreuna cu supravegherea Intreprinsa de o agentie independneta: O combinare In care organismul profesional este responsabil pentru anumite aspecte ale supravegherea este complementara reglementarii si o Intareste reglementarii, iar guvernul sau o agentie independenta, pentru alte aspecte. Combinarea intre autoreglemantare si reglementarea externa poate depinde de urmatorii factori : experienta istorica; performanta de autoreglementare a organismului profesional; orientarea politica generala catre reglementarea ca instrument de conducere economica; calea de dezvoltare a economiei; natura si caracteristicile esecurilor pietei. Organismele profesionale trebuie sajoace un rol hotartor In reglementarea profesiei fiind cel mai bine pozitionate pentru apararea interesului public: Publicul are nevoie de servicii de calitate, dar si reputatia organismului profesional va reflecta calitatea serviciilor oferite de membrii sai; Ele sunt apropiate de pietele In care opereaza membrii lor si deci cunosc felul In care reglementarea poate afecta comportamentul; Ele pot urmari eficienta sistemului de reglementare; Ele au responsabilitatea de a comunica si de a lucra cu guvernele In interesul public. La randul lor, guvernele trebuie sa se asigure ca reglamentarea respective isi atinge obiectivul referitor la interesul public la cel mai scazut cost posibil. Pentr aceasta , guvernele trebuie: Sa Inteleaga natura si caracteristicile problemelor pe care reglementarea cauta sa le rezolve; Sa beneficieze de un sistem de monitorizare a performantei organismului Insarcinat cu

reglementarea profesiei; Sa se bazeze pe rezultate, respectiv calitatea generala si consecventa serviciilor contabile; Sa aiba abilitatea de a amenda legislatia si reglementarea atunci si acolo unde este nevoie. Organismele profesionale si guvernele au interese si obiective comune: profesionistii contabili sa serveasca interesul public prin utilizarea de standarde de Inalta calitate In serviciile prestate. Abilitatea cea mai importanta a profesiei contabile este aceea de a pune pe primul loc interesul public, lucru care va face ca profesia sa cstige respectul comunitatilor si al organelor de reglementare din tara si la nivel global. 3. Reglementarea profesiei contabile la nivel european. Raspuns: 1.Reglementarea generala Profesia contabila este reglementata de Directiva 89/48/CEE Inlocuita prin Directiva 2005/36/CEE cu privire la recunoasterea calificarilor profesionale. PROFESIONISTUL CONTABIL este definit ca fiind specialistul care a absolvit Intr-un stat membru cel mai Inalt nivel de pregatire si formare cerut In acea tara pentru activitatea de profesionist contabil si care are acces fara restrictii la toate srviciile si activitatile componente ale profesiei contabile, inclusiv, odata autorizat, la activitatea de audit statutar. Acesti profesionisti contabili au : Studii universitare de specialitate; Un stagiu practic de cel putin trei ani; Au promovat un test de aptitudini Calitatea profesionala obtinuta are diferite denumiri:expert contabil (In tarile latinocontinantale), chartered accountant (zona anglo-saxona), contabil public (CPA) In SUA 2.Reglementarea speciala Reglenentata distinct prin Directiva 84/253/CEE, cunoscuta sub denumirea de a 8-a Directiva ,Inlocuita prin Directiva 2006/43/CF, cunoscuta si sub denumirea de noua Directiva a 8-a. Prevederi principale ale Directivei a 8-a: Conditiile de autorizare si de retragere a autorizarii unui profesionist contabil de a efectua audit statutar. Conditii ce trebuie Indeplinite de o persoana fizica sa fie autorizata sa efectueze audit statutar sunt: - sa aiba studii universitare relevante sau un nivel echivalent; - sa fi sustinut un examen de acces la calitatea de profesionist contabil;

- sa fi efectuat un stagiu de pregatire practica de cel putin trei ani; - sa fi promovat un examen de competenta profesionala Conditiile speciale privind independenta auditorului, calitatea prestatiilor de audit statutar si Crearea unui sistem de supraveghere publica asupra activitatii de audit statutar si a auditorilor standardele aplicabile statutari. Auditul statutar Incheie fluxul informatiilor desprinse din situatiile financiare Inainte acestea sa ajunga la utilizatorii (consumatorii) finali auditorul statutar plasndu-se ca ultim aparator al interesului public. 4. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Raspuns: Profesia contabila este in mod curent definita ca totalitatea activitatiilor care presupun cunostinte in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efectueaza, precum si organismele lor profesionale. Profesia contabila este o profesie cu o arie de activitate larga si diversa. Lista principalelor activitati care compun profesia contabila este formata din tinerea contabilitatii, elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare, audit statutar, alte lucrari de audit financiar-contabil, servicii fiscale, servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor, evaluari de intreprinderi si titluri, alte servicii contabile si paracontabile. Profesionistii contabili, ca furnizori de servicii profesionale, nu numai ca pot, dar si trebuie sa se asocieze pentru a satisface mai bine interesul public, organismul rezultat avand menirea sa asigure unitatea de conceptie si de metoda pentru serviciile profesionale pe care le efectueaza ca angajati sau in practica libera. Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel national rezulta din responsabilitatea pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public, cel putin din punctul de vedere a trei domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale oricarui organism profesional: educatia, etica si controlul de calitate. Atat publicul cat si entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie protejate de o eventuala incompetenta a profesionistilor contabili; aceasta protectie este asigurata atunci cand organismul profesional stabileste masuri eficiente in ceea ce priveste educatia profesionistilor contabili si in ceea ce priveste calitatea serviciilor furnizate de profesionistii contabili. Publicul trebuie protejat de eventuale intelegeri neconforme intre profesionistii contabili si entitatile beneficiare ale serviciilor prestate de catre acestia, aceasta protectie este asigurata atunci cand organismul profesional stabileste masuri eficiente de etica si deontologie profesionala. Rolul profesiei contabile este de a satisface interesul public si de dezvoltare a economiei. Profesia contabila se distinge de celelalte profesii, intre ele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de

toate partile interesate in activitatile desfasurate de intreprindere: actionari, salariati, furnizori-creditori, banci, buget, conturile nationale, organisme de bursa, investitori, etc. Profesionistul contabil, fie ca elaboreaza, fie ca auditeaza situatiile financiare ale intreprinderii, este platit de catre intreprinderea respectiva, dar utilizatorii(consumatorii) informatiilor desprinse din aceste situatii financiare sunt partile interesate, cele care formeaza publicul si ale caror interese trebuie aparate. Nu exista progres uman fara dezvoltarea pietelor, dar pietele nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili, deci profesionistii contabili satisfac un interes general. Indeplinirea rolului contabilitatii si a profesionistilor contabili in dezvoltarea economica durabila prin satisfacerea interesului public este conditionata de existenta unor organisme profesionale nationale puternice care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului. Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale, ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni individuali, in intreprinderi comerciale, industriale, financiare, in organizatii non-profit, in entitati din domeniul public, in institutii, in educatie, etc. Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara, in management, in fiscalitate, in sisteme informatice, in finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in consultanta, in educatie, etc. Ei asista guvernele in atingereaobiectivelor lor economice si sociale, contribuie la performantele pietelor financiare, etc. Criteriile de recunoastere a unui organism profesional de catre autoritatile publice si de organismele internationale se bazeaza pe faptul ca un organism national al profesiei contabile trebuie: - Sa fie un organism necomercial si neguvernamental; - Sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai; - Membrii sai sa fie profesionisti contabili; - Sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului; - Sa aiba capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si contabile (etica, disciplina, practica profesionala, controlul calitatii); - Membrii sai trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil, activitatile traditionale efectuate de profesionistii contabili; - Sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si obiectivelor sale. 2.Conceptul de integritate Integritatea este unul dintre principiile etice fundamentale ale profesiei contabile. Ea presupune ca un profesionist contabil trebuie sa fie drept si onest in toate relatiile profesionale si de afaceri si sa nu se asocieze la declaratii false sau care ar putea induce in eroare consumatorii.Un profesionist contabil nu trebuie sa se asocieze la rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii cand apreciaza ca acestea: - Contin o declaratie in mod semnificativ falsa sau care induce in eroare;

- Contin declaratii sau informatii eronate; - Omit sau ascund informatii, atunci cand aceste omisiuni induc in eroare. 5. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei. Raspuns: Progresul uman duce la dezvoltarea pietelor,dar aceste nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili deci profesia contabila satisface un interes general. Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblu lor constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi,iar profesionistul contabil este artizanul acesteia. Profesionisti contabili au un rol important in dezvoltarea economica durabila prin satisfacerea interesului public numai daca exista la nivel national organisme profesionale puternice care sa lupte pentru aplicare standardelor internetionale in domeniul auditului si contabilitatii. Profesionisti contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale. Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili ,in orice sector din economie ar lucra ,sunt foarte diversificate: Ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara; In mamagement; In fiscalitate; In sisteme informatice; In finante corporative si inteligenta manageriala, Ca auditorui interni sau externi, In consultanta,in educatie,etc; Asigura guvernele in atingerea obiectivelor lor economicesi sociale; Contribuie la performantele pietelor financiare etc.