1 Seminar 1 - Contabilitate Manageriala

O firma realizeaza 2 comenzi: comanda 50 pentru produsul A si comanda 60 pentru produsul B.
Nu exista productie neterminata nici la inceputul lunii, nici la sfarsitul lunii.
Cheltuielile lunii curente sunt urmatoarele:
a) Cheltuieli directe
- materii prime şi materiale directe= 30.000 lei, din care cda. 50 = 20.000 lei şi cda. 60 = 10.000 lei
- salarii directe = 15.000 lei, din care: cda.50 = 10.000 lei şi cda. 60 = 5.000 lei
-cote directe (2,25%) din salariile directe.
b) Cheltuieli indirecte
- combustibil, energie şi apă = 4.000 lei, repartizate la sfârşitul lunii în funcţie de numărul orelor de
funcţionare a utilajelor de 200 ore, din care cda. 50 = 150 ore si cda. 60 = 50 ore.
- reparaţii utilaje = 1.000 lei, repartizate la sfârşitul lunii în funcţie de salariile directe.
c) Cheltuieli generale = 2.000 lei, repartizate la sfârşitul lunii în funcţie de costul de secţie.
În timpul lunii se realizează: cda.50 = 1.000 kg. produs A şi cda.60 = 1.500 kg. produs B, înregistrate la
cost standard de 28 lei/kg., respectiv 15 lei/kg.
Sa se inregistreze operatiunile conform metodei pe comenzi.
1) Înregistrăm preluarea cheltuielilor directe, indirecte şi generale cu ajutorul conturilor de calculaţie:
Elemente cheltuieli directe cda. 10 cda. 11

1. Materii prime şi materii directe 20.000 10.000
2. Salarii directe 10.000 5.000

3. Cote directe 225 113
TOTAL cheltuieli directe 30.225 15.113
% = 901 52.338 (Total cheltuieli)

921 45.338 (Cheltuieli directe)
921/10/A = 30.225
921/11/B = 15.113
923 5.000 (Cheltuieli indirecte)
924 2.000 (Cheltuieli generale)
2) Înregistrăm obţinerea produselor finite, pe comenzi, la cost standard:

cda. 50 (produs A) = 1.000 kg × 28 lei/buc = 28.000 lei
cda. 60 (produs B) = 1.500 × 15 lei/buc = 22.500 lei

931 =902 50.500
931/A = 28.000 902/A = 28.000
931/B = 22.500 902/B = 22.500
3) La sfârşitul lunii repartizăm cheltuielile indirecte şi generale asupra comenzilor şi produselor:

a) Repartizarea cheltuielilor indirecte:
-Combustibil, energie şi apă = 4.000 lei (de repartizat);

-bază de repartizare = nr. ore funcţionare utilaje
∑ BR = 150 (cda. 50) + 50 (cda. 60) = 200 ore
-Coeficient de suplimentare: 4.000 / 200 = 20

-Cotele de cheltuieli pe comenzi şi produse vor fi:
cda. 50 (A): BR50 × KS = 150 × 20 = 3000 lei
cda. 60 (B): BR60 × KS = 50 × 20 = 1000 lei
4.000 lei
-Reparaţii utilaje = 1.000 lei (de repartizat)

-bază de repartizare = salariile directe
∑ BR = 10.000 (cda. 50) + 5.000 (cda. 60) = 15.000 lei
KS = 1.000 / 15.000 = 0,06667
-cda. 50 (A): 10.000 × 0,06667 = 667 lei
-cda. 60 (B): 5.000 × 0,06667 = 333 lei
1.000 lei
cda. 50 cda. 60
Cote de cheltuieli indirecte repartizate
(A) (B)
1. Cheltuieli cu combustibil, energie, apă 3.000 1.000

2. Cheltuieli de reparaţii utilaje 667 333
TOTAL cheltuieli indirecte repartizate 3.667 1.333
Inchidem contul 923:

921 =923 5.000
921/50/A = 3.667
921/60/B= 1.333
b) Repartizarea cheltuielilor generale:
-Ch gen = 2.000 lei (de repartizat)
-bază de repartizare = costul de secţie (cheltuieli directe + cheltuieli indirecte repartizate)
cda. 50 cda. 60
Elemente cheltuieli
(A) (B)
1. Total cheltuieli directe 30.225 15.113
2. Cheltuieli indirecte repartizate 3.667 1.333

3. Cost de secţie 33.892 16.446
∑ BR = 33.892 (cda. 50) + 16.446 (cda. 60) = 50.338 lei

KS = 2.000 / 50.338 = 0,0397314156
-Cotele de cheltuieli generale pe comenzi şi produse vor fi:
-cda. 50 (A): 33.892 × 0,0397314156 = 1.347 lei
-cda. 60 (B): 16.446 × 0,0397314156 = 653 lei
2.000 lei
921 =924 2.000

921/50/A = 1.347
921/60/B = 653
4) Înregistrăm decontarea costului efectiv al producţiei finite: cost sectie + cheltuieli generale repartizate
cda. 50 cda. 60
Elemente cheltuieli
(A) (B)
1. Cost de secţie 33.892 16.446

2. Cote de cheltuieli generale repartizate 1.347 653
3. Cost de producţie efectiv (total) 35.239 17.099
902 =921 52.338

902/A = 35.239 921/50/A = 35.239
902/B= 17.099 921/60/B = 17.099
Determinăm costul unitar al fiecărui produs:
CA = 35.239 lei / 1.000 kg = 35,23 lei/buc.
CB = 17.099 lei / 1.500 bkg. = 11,4 lei/buc.
5) Determinăm abaterile dintre costul standard şi costul efectiv, pe comenzi şi produse:
Abatere
Produs Cost standard Cost efectiv
Favorabilă Nefavorabilă
50 (A) 28.000 35.239 - 7.239

60 (B) 22.500 17.099 5.401 -
TOTAL 50.500 52.338 1.838

903 = 902 1.838
903/A = 7.239 902/A = 7.239

903/B= 5.401 921/B = 5.401
Abaterile unitare vor fi:
A: 7.239 lei / 1.000 kg = + 7,23 lei/buc.; 28 lei/kg + 7,23 lei/kg = 35.23 lei/kg
B: 5.401 lei / 1.500 kg. = - 3,60 lei/buc.; 15 lei/kg. – 3,60 lei/kg. = 11,40 lei/kg
6) Înregistrăm decontarea producţiei la cost standard şi a abaterilor de preţ aferente (închidem conturile
931 şi 903):
901 = % 52.338 (Valoarea produselor la
cost efectiv)
931 50.500 (Valoarea produselor la
cost standard)
931/A = 28.000
931/B = 22.500
903 1.838 (Diferenţă de preţ
nefavorabilă)
903/A = 7.239
903/B = 5.401
SEMINAR nr.14
O unitate de constructii-montaj realizeaza o constructie X, inregistrata la cost de deviz in valoare de

45.000 lei.
Structura antecalculului de deviz este urmatoarea:
-materii prime si materiale (01) = 20.000 lei

-salarii (02) = 18.060 lei
-cote salarii (03) = 405 lei
-CIFU (04) = 4.247 lei
-CCS (05) = 1.000 lei
-CGI (06) = 1.288 lei
Cheltuielile efectuate in timpul lunii sunt urmatoarele:
-consum de materii prime (01) = 21.000 lei
-salarii directe (02) = 17.820 lei
-cote directe (03) = 400 lei
-factura de reparatii utilaje (04) = 1.000 lei, TVA deductibila 19%
-consum piese schimb pentru utilaje (04) = 2.000 lei
-amortizare mijloace de transport (05) = 700 lei
-cota de cheltuieli generale primita de la firma (06) = 1.300 lei
Sa se inregistreze in paralel in contabilitatea financiara si in contabilitatea manageriala, determinand

costul de productie al constructiei X, precum si diferentele de pret in raport cu costul de deviz.
REZOLVARE
1.Se consuma materii prime (01), in valoare de 21.000 lei
In contabilitatea financiara: In contabilitatea manageriala:
Preluam cheltuielile activitatii de baza
601 = 301 21.000 921 = 901 21.000
921/X/01=21.000
2.Se înregistreaza fondul de salarii (directe) (02) in valoare de 17.820 lei.
641 = 421 17.820 921 = 901 17.820
921/X/02=17.820
3. Se inregistrează cotele directe CAM (03) in valoare de 400 lei

646 = 436 400 921 = 901 400
921/X/03=400
4.Se primeste de la furnizor factura de reparatii utilaje (04) = 1.000 lei, TVA deductibila 19%
% = 401 1.190 921 = 901 1.000
611 1.000 921/X/04=1.000
4426 190
5.Se înregistrează consum de piese schimb pentru utilaje (04) în valoare de 2.000 lei
6024 = 3024 2.000 921 = 901 2.000
921/X/04=2.000
6.Se inregistreaza amorizare mijloace de transport (05) in valoare de 700 lei
6811 = 2813 700 921 = 901 700
921/X/05=700
7.Se primeste cota de cheltuieli generale de la firma (06), in valoare de 1.300 lei.
6588 = 481 1.300 921 = 901 1.300
921/X/06=1.300
8.Se inregistreaza obtinerea cladirii X, la costul standard prevazut in deviz, de 45.000 lei:
Obtinerea productiei la cost standard (din deviz)
345 = 711 45.000 931 = 902 45.000

931/X=45.000 902/X/01=20.000
902/X/02=18.060
902/X/03= 405
902/X/04= 4.247
902/X/05= 1.000
902/X/06= 1.288
9.Constructia se da in primire unui santier din cadrul firmei (decontari intre subunitati):
482 = 345 45.000 _
10.Se determina costul de productie efectiv si se deconteaza; se calculeaza costul unitar pe cladire.
Fisa de postcalcul cuprinde elementele:
01: Consum materii prime = 21.000 lei
Total 01 = 21.000 lei
02: Salarii = 17.820 lei
Total 02 = 17.820 lei
03: Cote salarii = 400 lei
Total 03 = 400 lei
04: Reparatii utilaje = 1.000 lei
Consum de piese schimb = 2.000 lei
Total 04 = 3.000 lei
05: Amortizari mijloace de transport = 700 lei
Total 05 = 700 lei
Total cost sectie = 42.920 lei
06: Cota cheltuieli generale = 1.300 lei
Total 06 = 1.300 lei
Total cost uzina = 44.220 lei
Costul unitar al constructiei X = 44.220 lei/1 cladire = 44.220lei/cladire, din care:
-materii prime si materiale (01) = 21.000 lei/1 cladire = 21.000 lei/cladire
-salarii (02) = 17.820 lei/1 cladire = 17.820 lei/ cladire

-cote salarii (03) = 400 lei/1 cladire = 400 lei/ cladire
-CIFU (04) = 3.000 lei/1 cladire = 3.000 lei/ cladire
-CCS (05) = 700 lei/1 cladire = 700 lei/ cladire
-CGI (06) = 1.300 lei/1 cladire = 1.300 lei/ cladire
_ 902 = 921 44.220
902/X/01=21.000 921/X/01=21.000
902/X/02=17.820 921/X/02=17.820
902/X/03= 400 921/X/03= 400
902/X/04= 3.000 921/X/04= 3.000
902/X/05= 700 921/X/05= 700
902/X/06= 1.300 921/X/06= 1.300
11.Se inregistreaza diferentele de pret dintre costul de deviz (antecalculat) si costul de productie efectiv
(postcalculat):
Situatia pe elemente de cheltuieli este urmatoarea:
01: cost standard= 20.000 lei; cost efectiv= 21.000 lei; diferente de pret= 1.000 lei
02: cost standard= 18.060 lei; cost efectiv= 17.820 lei; diferente de pret= 240 lei
03: cost standard= 405 lei; cost efectiv= 400 lei; diferente de pret= 5 lei
04: cost standard= 4.247 lei; cost efectiv= 3.000 lei; diferente de pret= 1.247 lei
05: cost standard= 1.000 lei; cost efectiv= 700 lei; diferente de pret= 300 lei
06: cost standard= 1.288 lei; cost efectiv= 1.300 lei; diferente de pret= 12 lei
Total 45.000 lei (cost st.) 44.220 lei (cost ef.) 780 lei (dif. favorabile)
Inregistram diferentele de pret
348 = 711 780 903 = 902 780
903/X/01=1.000 902/X/01=1.000
903/X/02= 240 902/X/02= 240
903/X/03= 5 902/X/03= 5
903/X/04=1.247 902/X/04= 1.247

903/X/05= 300 902/X/05= 300
903/X/06= 12 902/X/06= 12
12.Se deconteaza valoarea productiei de constructii-montaj la cost de deviz (standard), impreuna cu

diferentele de pret aferente acesteia (se inchid conturile de gestiune):
_ 901 = % 44.220 (cost productie)
931 45.000 (cost standard)
931/X= 45.000
903 780 (diferente favorabile)
903/X/01= 1.000
903/X/02= 240
903/X/03= 5
903/X/04= 1.247
903/X/05= 300
903/X/06= 12
SEMINAR nr.13
O societate agricola cuprinde 2 ferme, ferma vegetala A si ferma zootehnica B, pentru care cunoaștem
datele:
Ferma A: Producție obținuta (produs principal) = 10.000 kg.
Cost standard = 2 lei/kg.
Cheltuieli directe:
-consum de semințe= 5.000 lei
-salarii directe = 8.000 lei
-cote directe = 2,25%*salariile directe
-consum de îngrășăminte = 3.000 lei
-servicii de irigații facturate de furnizori = 1.000 lei, TVA deductibila 9%
-amortizare plantații = 2.500 lei
Ferma B: Producție obținuta: Produs principal = 15.000 kg.

Cost standard = 0,6 lei/kg.
Produs secundar = 1.000 kg.
Preț evaluare produs secundar = 0,2 lei/kg.
Cheltuieli directe:
-salarii directe = 4.000 lei
-cote directe = 2,25%*salariile directe
-consum de furaje = 1.000 lei
-amortizare utilaje = 2.800 lei
Cheltuielile generale ale societății agricole sunt:
-cheltuieli cu energie-apa facturate de furnizori = 1.000 lei, TVA deductibila 19%, repartizate după BR =
Total cheltuieli directe
-salarii TESA = 1.000 lei, repartizate după BR = salarii directe
-cote TESA = 2,25%*salariile TESA, repartizate: 2,25%*salariile TESA repartizate.
Sa se înregistreze in paralel in contabilitatea financiara si in contabilitatea manageriala, determinând

costul de producție unitar al celor 2 produse agricole principale, precum si diferențele de preț aferente
acestora.
REZOLVARE
1 .Ferma vegetala A înregistrează cheltuieli cu consumul de semințe in valoare de 5.000 lei, consum de
îngrășăminte in valoare de 3.000 lei
Ferma zootehnica B înregistrează cheltuieli cu consumul de furaje in valoare de 1.000 lei
6025 = 3025 5.000 Preluam cheltuielile activității de baza
6028 = 3028 3.000 921 = 901 9.000
6026 = 3026 1.000 921/A=8.000
921/B=1.000
2. Se înregistrează fondul de salarii (directe) in valoare de 13.292,5 lei, din care:
A = 8.000 lei si B = 4.000 lei, împreuna cu cotele directe(CAM) = 270 lei, din care: A = 180 lei si B = 90 lei
Salarii TESA: 1.000 + CAM 22,5
Preluam cheltuielile activită ții de baza salarii + cote = 12.00

+270= 12.270
641 = 421 13.000 921 = 901 12.270
646 = 436 292,5 921/A=8.180(8.000+180)
921/B=4.090(4.000+90)
Preluam cheltuieli generale
924 = 901 1.022,5
3.Se primește de la furnizor factura de irigații prestate de terți in valoare de 1.000 lei , TVA deductibila
9%, ferma A
Preluam cheltuielile activită ții de baza
% = 401 1.090 921 = 901 1.000
628 1.000 921/A=1.000
4426 90
4.Se înregistrează amortizările astfel: A = 2.500 lei (plantații) , iar B: 2.800 lei (utilaje agricole)
Preluam cheltuielile activită ții de baza
6811 = 2817 2.500 921 = 901 5.300
6811 = 2813 2.800 921/A=2.500
921/B=2.800
Total cheltuieli directe: A+B=19.680 + 7.890= 27.570
A: 5.000+3.000+8.180+1.000+2.500=19.680; B: 1.000+4.090+2.800=7.890
8. Se primește de la furnizor factura de energie si apa in valoare de 1.000 lei, TVA deductibila 19%.
Preluam cheltuieli generale
% = 401 1.190 924 = 901 1.000

605 1.000
4426 190
10.Se obțin produsele agricole la cost standard, astfel:
A: 10.000 kg. produs principal * 2 lei/kg. = 20.000 lei
B: 15.000 kg. produs principal * 0,6 lei/kg. = 9.000 lei
1.000 l. produs secundar * 0,2 lei/l. = 200 lei (preț de evaluare al produsului secundar)
Total B = 9.200 lei
Valoare producție la cost standard = 29.200 lei
Obținerea produselor finite
347 = 711 29.200 931 = 902 29.200
931/A=20.000 902/A=20.000
931/B=9.200 902/B=9.200
931/B/01=9.000 902/B/01=9.000
931/B/02= 200 902/B/02= 200
11. Situația cheltuielilor directe se prezinta astfel:
A: Cheltuieli cu consumul de semințe = 5.000 lei
Cheltuieli cu salarii si cote directe=8.180 lei
Cheltuieli cu consumul de îngrășăminte=3.000 lei
Cheltuieli cu servicii prestate de terți = 1.000 lei
Cheltuieli cu amortizări = 2.500 lei
Total A: 5.000+3.000+8.180+1.000+2.500=19.680 lei
B: Cheltuieli cu salarii si cote directe= 4.090 lei
Cheltuieli cu consumul de furaje=1.000 lei
Cheltuieli cu amortizări = 2.800 lei
B: 1.000+4.090+2.800=7.890 lei
Total cheltuieli directe: A+B=19.680 + 7.890= 27.570 lei

12.La sfârșitul lunii se repartizează cheltuielile generale pe cele 2 ferme:
Cheltuieli generale de repartizat = 2.022,50 lei (apa + salarii TESA)
Cheltuieli cu apa (1.000 lei) se calculează BR = Total cheltuieli directe;
∑ BR = 19.680 lei(A) +7.890 lei(B) = 27.570 lei
Ks = 1.000/27.570= 0,03627130939
Cotele de cheltuieli: A = 0, 03627130939*19.680= 714 lei
B = 0, 03627130939*7.890 = 286 lei
Total = 1.000 lei
Cheltuieli cu salarii TESA (1.000 lei) se calculează BR = Total salarii directe;
∑ BR = 8.000 lei(A) +4.000 lei(B) = 12.000 lei
Ks = 1.000/12.000=0,0833334
Cotele de cheltuieli: A = 0, 0833334*8.000= 667 lei
B = 0, 0833334*4.000 = 333 lei
Total = 1.000 lei
Cheltuieli CAM = 22,5 : A = 2.25%*667= 15
B = 2.25% *333= 7,5
Repartizam cheltuielile generale
_ 921 = 924 2.022,5
921/A=1.396 (714+667+15)
921/B= 626,5 (286+333+7,5)
13. Se decontează costul total al producției agricole: Cheltuieli directe + Cheltuieli generale repartizate:
Total cost = 27.570 + 2.022,5= 29.592,50 lei, din care:
A: 19.680 + 1.396 = 21.076 lei
B: 7.890 + 626,5 = 8.516,50 lei
Decontam costul total
_ 902 = 921 29.592,5

902/A=21.076 921/A=21.076
902/B= 8.516,5 921/B=8.516,5
Costul de producție unitar pentru produsele agricole obținute va fi:
A: Cost unitar produs principal = 21.076 lei/10.000 kg. = 2,1076 lei/kg.
B: Având 2 produse, unul principal si unul secundar, folosim procedeul valorii ramase:
-Evaluam produsul secundar in funcție de costul standard din enunț: 1.000 l * 0,2 lei/l = 200 lei
-Cheltuieli totale B = 8.516,5 lei
-Cheltuieli aferente produsului principal = 8.516,50 – 200 = 8.316,50 lei
- Cost unitar produs principal = 8.316,50 lei/15.000 kg. = 0,5544 lei/kg.
14.Se înregistrează diferențele de preț aferente produselor agricole principale:
A: valoare producție la cost standard = 20.000 lei
valoare producție la cost efectiv = 21.076 lei
Diferențe de preț nefavorabile = 1.076 lei
B: valoare producție la cost standard = 9.000 lei (pentru produsul principal)
valoare producție la cost efectiv = 8.316,50 lei (pentru produsul principal)
Diferențe de preț favorabile = 683,5 lei (pentru produsul principal)
Total diferențe de preț nefavorabile = 392,5 lei
Înregistram diferențele de preț
348 = 711 392,5 903 = 902 392,50
903/A=1.076 902/A=1.076
903/B= 683,5 902/B= 683,5
Calculam abaterile unitare:
A: A u=1.076/10.000kg.=0,1076/kg2 lei/kg.+0,1076/kg.=2,1076
lei/kg
B: A u= 683,5 lei/15.000 kg=-0,045567 lei/kg  0,6 lei/kg.–0,04556lei/kg =

0,5544 lei/kg.
15.Se decontează costul standard al produselor agricole, împreuna cu diferențele de preț aferente:
_ 901 = % 29.592,5 (cost producție)
931/A= 20.000
931/B= 9.200
931/B/01 =9.000
931/B/02 = 200
903 392,5 (diferențe nefavorabile)
903/A= 1.076
903/B= 683,5
SEMINAR nr.12
1.O firma de alimentatie publica are un laborator A si o patiserie B. In timpul lunii se inregistreaza
urmatoarele operatiuni:
1.Laboratorul receptioneaza materiile prime la cost de achizitie de 5.000 lei, TVA deductibila 9%.
% = 401 5.450
301 5.000 -
4426 450
2.Se consuma 70% din materia prima pentru fabricarea produselor de patiserie.
601 = 301 3.500 (70%*5.000) 921 = 901 3.500
921/A=3.500
3.Se obtin produsele de patiserie, incarcand gestiunea laboratorului la pretul de livrare, cu un adaos de
60%.
- cost de achizitie al materiilor prime consumate = 3.500 lei
-adaos comercial laborator = 60%*3.500 = 2.100 lei

Pret de livrare din laborator = 3.500 +2.100 = 5.600 lei
345 = 711 5.600 _
4. Se descarca gestiunea de produse finite a laboratorului, prin transferul acestor produse in patiserie.
711 = 345 5.600 _
5. Patiseria incarca gestiunea de marfuri la pret de vanzare cu amanuntul, practicand un adaos de

alimentatie publica de 80%.
-pret de livrare din laborator = 5.600 lei
-adaos comercial de alimentatie publica = 80%*5.600 = 4.480 lei
-TVA neexigibila = 9%*(5.600 + 4.480) = 907 lei
Pret vanzare cu amanuntul = 5.600 + 4.480 + 907= 10.987 lei
Preluam veniturile din vanzari de produse finite pentru laborator
371 = % 10.987 931 = 902 5.600
7015 5.600 931/A=5.600 902/A=5.600
378 4.480
4428 907
6. Se vand o parte din produsele de patiserie (marfuri), cu numerar, la pret de vanzare cu amanuntul de
10.000 lei.
Preluam veniturile din vanzari de
marfuri pentru patiserie:
5311 = % 10.000 931 = 902 9.174
707 9.174 931/B=9.174 902/B=9.174
4427 826 (10.000*9/109)

7. Se descarca gestiunea de marfuri a patiseriei, la pretul de vanzare cu amanuntul de 10.000 lei.
Preluam cheltuielile comerciale
% = 371 10.000 925 = 901 5.097
607 5.097 925/B=5.097
378 4.077
4428 826
K= 4.480/(10.987-907)=0,4444
K*RC 707 = 0,4444*9.174=4.077 lei
8. Se inregistreaza fondul de salarii in valoare de 2.800 lei, din care: salarii directe = 2.000 lei (A = 1.000
lei si B = 1.000 lei) si salarii TESA = 800 lei, precum si cotele (CAM) de 2,25%. Repartizarea salariilor
generale se face dupa BR = salarii directe, iar repartizarea cotelor generale: 2,25%*salariile directe
repartizate.
In contabilitatea financiara: In contabilitatea manageriala
A=1.000+2,25%=1.022,5
B=1.000+2,25%=1.022,5
641 = 421 2.800 921 = 901 1.022,5
921/A=1022,5
646 = 436 63 925 = 901 1.022,5
925/B=1022,5
924 = 901 818
9.Se inregistreaza amortizarea frigiderelor in valoare de 500 lei, din care: A = 200 lei si B = 300 lei.
In contabilitatea financiara: In contabilitatea manageriala
Preluam cheltuielile activitatii de baza la laborator:

si respectiv cheltuielile comerciale la cofetarie:
6811 = 2813 500 921 = 901 200
921/A=200
925 = 901 300
925/B= 300
10.Se primeste de la furnizor factura de energie si apa in valoare de 100 lei, TVA deductibila 19%.
Repartizarea cheltuielilor cu energie-apa se face dupa BR = consum energie (A = 1.000 kwh si B = 1.500
kwh).
Preluam cheltuielile generale
% = 401 119 924 = 901 100
605 100
4426 19
11. Repartizarea cheltuielilor generale:
Salarii TESA = 800
BR = Salarii directe ∑ BR = 1000(A) + 1000 (B) = 2000
Ks = 800/2.000 = 0,4
Cote cheltuieli :
A: 0,4*1000= 400 ; B: 0,4*1000= 400
Cote TESA = 18
A: 2,25%*400=9; B: 2,25%*400=9
Energie, Apa = 100 lei
∑ BR = 1.000 kwh(A)+1.500 kwh(B) = 2.500 kwh
Ks = 100/2.500 = 0,04
A = 0,04*1.000 = 40 lei; B = 0,04*1.500 = 60 lei
_ % = 924 918
921 449
921/A=449
925 469
925/B= 469
Situatia c heltuielilor directe
cheltuieli cu stocuri (materii prime si marfuri): A = 3.500; B = 5.097; Total= 8.597lei
-salarii directe + cote directe: A = 1.022,5; B = 1.022,5; Total= 2.045 lei
-amortizari frigidere: A = 200; B =300; Total= 500 lei
Total cheltuieli directe = 11.142 lei, din care: A = 4.722,5 lei si B = 6419,5 lei
Decontarea costului total
cheltuieli directe = 11.142 lei
cheltuieli generale = 918 lei
Total cost = 11.142 + 918= 12.060 lei
din care: A: 4.722,5 + 449 = 5.171,5 lei si B: 6.419,5 + 469 = 6.888,5 lei
Decontam costul total:
_ 902 = % 12.060
902/A=5.171,5 921 5.171,5
902/B= 6.888,5 921/A=5.171,5
925 6.888,5
925/B=6.888,5
13. Se deconteaza veniturile si cheltuielile si se determina rezultatul brut al activitatii:
% = 121 14.774 A: venituri = 5.600 lei
7015 5.600 cheltuieli = 5.171,5 lei
707 9.174 profit brut = 428,5 lei
121 = % 12.060 B: venituri = 9.174 lei

601 3.500 cheltuieli = 6.888,5 lei
607 5097 profit brut = 2.285,5 lei
641 2.800 Total venituri = 14.774 lei
646 63 Total cost = 12.060 lei
6811 500
605 100
PBC=14.774 – 12.060= 2.714 lei PBC=428,5+2.285,5= 2.714 lei
903 = 902 2.714
903/A= 428,5 902/A= 428,5
903/B= 2.285,5 902/B= 2.285,5
_ 901 = % 12.060 (total cost)
931 14.774 (total venituri)
931/A= 5.600
931/B= 9.174
903 2.714 (profit brut)
903/A= 428,5
903/B= 2.285,5
2.O agentie de turism organizeaza 2 excursii A si B, excursia A in tara si excursia B in strainatate, pentru
care cunoastem datele: A- valoare servicii = 30.000 lei; comision agentie = 10%; TVA colectat 19% la
comision si B- valoare servicii = 15.000 Euro; comision agentie = 15%; curs la facturare = 4,8 lei/Euro
A. valoare servicii= 30.000
Comision agentie = 10%*30.000 = 3.000 lei
Total prestatie turistica = 33.000 lei

TVA colectata aplicata numai la comision = 570 lei (19%*3.000 lei)
Total prestatie cu TVA = 33.570 lei
B. valoare servicii 15.000 Euro *4.8lei/euro=72.000 lei
Comision agentie = 15%*15.000euro = 2.250euro * 4,8 lei/euro = 10.800 lei
Total 82800 lei
1.Se factureaza turistilor avansul: A = 40% si B = 60% din valoarea prestatiilor, si se incaseaza prin cont.
A = 40% * 33.570 = 13.428 (13.200+TVA 228)
B = 60% * 17.250E=10.350E*4,8lei/E=49.680lei
A: 4111 = % 13.428
419 13.200
4427 228 _
5121 = 4111 13.428
B: 4111 = 419 49.680
5124 = 4111 49.680
2.Se factureaza turistilor excursiile, conform datelor de mai sus.
A=33.000 lei+570 lei TVA si B=82.800 lei.
Preluarea veniturilor din prestari de
servicii:
A: 4111 = % 33.570 931 = 902 115.800
704 33.000 931/A=33.000 902/A=33.000
4427 570 931/B=82.800 902/B=82.800
B: 4111 = 704 82.800(17.250$*4,8lei/$)

3.Se storneaza facturile de avans si se incaseaza prin cont diferentele de creante, stiind ca pentru
excursia B, cursul la incasare este de 4,7 lei/Euro, fata de 4,8 lei/Euro.
A: 4111 = % 13.428
419 13.200
4427 228 _
B: 419 = 4111 49.680
A: 33.570 – 13.428 = 20.142 lei Preluam cheltuielile din diferente de curs valutar:
5121 = 4111 20.142
B: 17.250 $ - 10.350 $ = 6.900 $, care 921 = 901 690
se incaseaza la 4,7lei/$ fata de 4,8lei/$. 921/B=690
Rezulta cheltuieli din diferente de curs
valutar:
% = 4111 33.120 (6.900$*4,8 lei/euro)
5124 32430 (6.900$*4,7 lei/ euro)
665 690 (6.900$*0,1 lei/ euro)
4.Se primesc facturile de la prestatorii pentru cazare, masa, transport si asigurare si se achita prin cont:
A = 30.000 lei si B = 15.000 Euro, la 4,8 lei/Euro.
A = 30.000 lei (cu TVA deductibila inclusa)
B = 15.000 $ la 4,8 lei/$ = 72.000 lei
Preluam cheltuielile activitatii de baza:
A: 628 = 401 30.000 921 = 901 102.000
401 = 5121 30.000 921/A=30.000
B: 628 = 401 72.000 921/B=72.000
401 = 5124 72.000
5.Se primeste de la furnizor factura de telefon in valoare de 1.000 lei, TVA deductibila 19% si se achita
prin cont. Repartizarea cheltuielilor cu telefonul se face dupa BR = veniturile din prestari servicii.
Preluam cheltuielile generale:
% = 401 1190 924 = 901 1000
626 1000
4426 190; 401=5121 1190
Repartizarea cheltuielilor generale: cheltuieli cu tel =1000 lei
∑ BR = 33.000 lei(A)+82.800 lei(B) = 115.800 lei
Ks = 1000/115.800 = 0,0086356
Cotele de cheltuieli: A = 0,0086356*33.000 = 285 lei si B = 0,0086356*82.800 =715 lei; Total =1000 lei
_ 921 = 924 1000
921/A=285
921/B=715
Decontarea costului total
A: cheltuieli directe=30.000 lei; cheltuieli generale=285 lei; Cost total = 30.285lei
B: cheltuieli directe=72.690 lei ; cheltuieli generale=715 lei; Cost total = 73.405lei
Total cheltuieli directe: 102.690 lei; Total cheltuieli generale = 1000 lei;
Cost total = 103.690 lei
_ 902 = 921 103.690
902/A=30.285 921/A=30.285
902/B=73.405 921/B=73.405
Inchiderea veniturilor si cheltuielilor si determinarea rezultatului brut
704 = 121 115.800 A: venituri = 33.000 lei
cheltuieli = 30.285 lei
profit brut = 2.715 lei
121 = % 103.690 B: venituri = 82.800 lei

628 102.000 cheltuieli = 73.405 lei
665 690 profit brut = 9.395 lei
626 1000 Total venituri = 115.800 lei
Total cost = 103.690 lei
PBC= 115.800– 103.690 = 12.110 lei PBC=2.715+9.395= 12.110 lei
903 = 902 12.110
903/A=2.715 902/A=2.715
903/B= 9.395 902/B=9.395
Se inchid veniturile si rezultatele
901 = % 103.690
931 115.800
931/A=33.000
931/B=82.800
903 12.110
903/A=2.715
903/B= 9.395
SEMINAR nr.11
O firma de comert cu amanuntul are 2 magazine A si B.
1.Stoc de marfa la pret de vanzare cu amanuntul = 5.176,5 lei, din care: A = 1.606,5 lei si B = 3.570 lei
Adaos comercial aferent = 1.350 lei, din care: A = 350 lei si B = 1.000 lei
TVA neexigibila aferenta = 826,5 lei, din care: A = 256,5 lei si B = 570 lei
A: SID 371 = 1.606,5
SIC 378 = 350
SIC 4428 = 256,5
B: SID 371 = 3.570 _

SIC 378 = 1000
SIC 4428 = 570
2.Se cumpara marfa de la furnizor la cost de achizitie de 10.000 lei, din care: A=6.000 lei si B=4.000 lei,
TVA deductibila 19% si se incarca gestiunea la pret de vanzare cu amanuntul, stiind ca adaosul comercial
practicat este la A de 35% si la B de 50%.
A: % = 401 7.140
371 6.000
4426 1.140 _
371 = % 3639
378 2.100 (35%*6000)
4428 1.539 [19%*(6000+2100)]
VI la pret de vanzare cu amanuntul =6000+3639=9639 LEI
B. % = 401 4760
371 4000
4426 760
371 = % 3140
378 2.000 (50%*4.000)
4428 1.140 [19%*(4.000+2.000)]
VI la pret de vanzare cu amanuntul =4000+3140=7140 lei
3.Se vinde marfa cu numerar, la pret de vanzare cu amanuntul de 17.000 lei, TVA colectata 19%, din
care: A = 8.000 lei si B = 9.000 lei.
Preluam veniturile din vanzari
A: 5311 = % 8000 931 = 902 14.286
707 6723 931/A=6723 902/A=6723
4427 1277(8.000*19/119) 931/B=7563 902/B=7563
B: 5311 = % 9000
707 7.563
4427 1.437 (9.000*19/119)
4. Se descarca gestiunea de marfa vanduta, la pretul de vanzare cu amanuntul de 17.000 lei, din care: A
= 8.000 lei si B = 9.000 lei.
A: % = 371 8000 925 = 901 10.022
607 4980 925/A=4980
378 1743 925/B=5042
4428 1277 (TVA colectata)
K= (350+2100)/[(1606,5-256,5)+(9639-1539)]=2450/9450=
=0,2592
K*RC 707 = 0,2592*6723=1.743 lei
B: % = 371 9000
607 5042
378 2521
K= (1000+2000)/[(3570-570)+(7140-1140)]=3000/9000
=0,3333
K*RC 707 = 0,3333*7563=2521 lei
5. Se inregistreaza fondul de salarii brut de 1.000 lei si CAM 2,25%, din care:
- salarii directe = 800 lei: A = 500 lei si B = 300 lei si cote directe= 2,25% din salariile directe.
-salarii TESA= 200 lei si cote TESA 2,25% din salariile TESA. Repartizarea se face dupa BR = Salarii directe,
iar cotele se calculeaza: 2,25%*salariile TESA repartizate.
(salarii directe+cote directe=
800 + 18 = 818 lei) si respectiv
cheltuielile generale
(salarii generale + cote generale=

200 + 4,5 = 204,5 lei)
641 = 421 1000 925 = 901 818
646 = 436 22,5 925/A=511(500+11)
925/B=307(300+7)
924 = 901 204,5
6.Se primeste de la furnizor factura de chirie in valoare de 300 lei, TVA deductibila 19%. Repartizarea se
face dupa BR = Suprafata magazine: A = 5.000 m2 si B = 3.000 m2.

% = 401 357 924 = 901 300
612 300
4426 57
7. Se inregistreaza amortizarea calculatoarelor, in valoare de 300 lei. Repartizarea se face dupa BR =

Valoare imobilizari: A = 10.000 lei si B = 12.000 lei.
6811 = 2814 300 924 = 901 300
8. . Situatia cheltuielilor directe se prezinta astfel:
- cheltuieli cu marfuri: A =4980; B =5042; Total=10.022lei
-salarii directe: A =500; B =300 ; Total=800 lei
-cote directe: A =11; B = 7; Total= 18 lei
Total cheltuieli directe = 10.840 lei, din care: A = 5491 lei
B = 5349 lei
9.Repartizam cheltuielile generale pe magazine:
-salarii TESA = 200 lei; BR = salarii directe; ∑ BR = 500(A)+300(B) = 800 lei
Ks = 200/800 = 0,25
Cotele de cheltuieli pe magazine: A = 0,25*500 = 125 lei
B = 0,25*300 = 75 lei
Total = 200 lei
-cote generale = 4,5 lei; se repartizeaza: 2,25%*salariile generale repartizate

Cotele de cheltuieli pe magazine: A = 2,25%*125 = 2,8 lei
B = 2,25%*75 = 1,7 lei
Total = 4,5 lei
-chirie=300, BR = Suprafata magazine; ∑ BR = 5000(A)+3000(B) = 8000 m 2.
Ks = 300/8000 = 0,0375
Cotele de cheltuieli pe magazine: A = 0,0375*5000 =187,5 lei
B = 0,0375*3000 = 112,5 lei
Total = 300 lei
- amortizare calculator = 300 lei; BR = valoare imobilizari; ∑ BR = 10.000(A)+12.000(B) = 22.000 lei
Ks = 300/22.000 = 0,0136
Cotele de cheltuieli pe magazine: A = 0,0136*10.000 = 136,37lei
B = 0,0136*12.000 = 163,63 lei
Total = 300 lei
Situatia cheltuielilor generale repartizate este urmatoarea:
-salarii generale: A = 125; B = 75; Total=200 lei
-cote generale: A = 2,8; B =1,7; Total= 4,5 lei
-chirie: A = 187,5; B = 112,5; Total =300 lei
-amortizari: A =136,37; B = 163,63; Total = 300 lei
Total cheltuieli generale repartizate = 804,5 lei, din care: A = 451,67 lei; B = 352,83 lei
_ 925 = 924 804,5
925/A=451,67
925/B=352,83
10. Se deconteaza costul total al activitatii de comert cu amanuntul: Cheltuieli directe + Cheltuieli
generale repartizate
Situatia costului total este urmatoarea:

Cheltuieli directe = 10.840 lei; Cheltuieli generale repartizate = 804,5 lei
Total cost 10.840+804,5 = 11.644,5lei, din care:
A: 5491+451,67= 5942,67 lei
B:5349+352,83= 5701,83 lei
_ 902 = 925 11.644,5
902/A=5942,67 925/A=5942,67
902/B= 5701,83 925/B= 5701,83
11.Se deconteaza veniturile si cheltuielile si se determina rezultatul brut al activitatii:
707 = 121 14.286 A: venituri:6723 =lei
121 = % 11.644,5 cheltuieli =5942,67 lei
607 10.022 profit brut = 780,33 lei
641 1000 B: venituri = 7563 lei
646 22,5 cheltuieli = 5701,83 lei
612 300 profit brut = 1861,17 lei
Total cost = 11.644,5 lei
Profit brut contabil = Profit brut =
14.286-11.644,5 = 2.641,5 lei 780,33+1861,17 = 2641,5 lei
903 = 902 2641,5
903/A=780,33 902/A=780,33
903/B= 1861,17 902/B= 1861,17
12.Se deconteaza veniturile si rezultatele in contabilitatea manageriala, pentru inchiderea conturilor de

gestiune:
_ 901 = % 11.644,5(total cost)

931/A=6723
931/B= 7563
903 2641,5 (profit brut)
903/A= 780,33
903/B= 1861,17
Corelatiile intre cele 2 circuite contabile:
RD 121 = RD 902 = Total cheltuieli
RC 121 = RC 902 = Total venituri
RD 903 = SF C/D 121 = Profit brut/Pierdere.
SEMINAR nr.11
O firma de comert cu amanuntul are 2 magazine A si B.
1.Stoc de marfa la pret de vanzare cu amanuntul = 5.176,5 lei, din care: A = 1.606,5 lei si B = 3.570 lei
Adaos comercial aferent = 1.350 lei, din care: A = 350 lei si B = 1.000 lei
TVA neexigibila aferenta = 826,5 lei, din care: A = 256,5 lei si B = 570 lei
A: SID 371 = 1.606,5
SIC 378 = 350
SIC 4428 = 256,5
B: SID 371 = 3.570 _
SIC 378 = 1000
SIC 4428 = 570

2.Se cumpara marfa de la furnizor la cost de achizitie de 10.000 lei, din care: A=6.000 lei si B=4.000 lei,
TVA deductibila 19% si se incarca gestiunea la pret de vanzare cu amanuntul, stiind ca adaosul comercial
practicat este la A de 35% si la B de 50%.
A: % = 401 7.140
371 6.000
4426 1.140 _
371 = % 3639
378 2.100 (35%*6000)
4428 1.539 [19%*(6000+2100)]
VI la pret de vanzare cu amanuntul =6000+3639=9639 LEI
B. % = 401 4760
371 4000
4426 760
371 = % 3140
378 2.000 (50%*4.000)
4428 1.140 [19%*(4.000+2.000)]
VI la pret de vanzare cu amanuntul =4000+3140=7140 lei
3.Se vinde marfa cu numerar, la pret de vanzare cu amanuntul de 17.000 lei, TVA colectata 19%, din
care: A = 8.000 lei si B = 9.000 lei.
A: 5311 = % 8000 931 = 902 14.286
707 6723 931/A=6723 902/A=6723
4427 1277(8.000*19/119) 931/B=7563 902/B=7563
B: 5311 = % 9000
707 7.563
4427 1.437 (9.000*19/119)

4. Se descarca gestiunea de marfa vanduta, la pretul de vanzare cu amanuntul de 17.000 lei, din care: A
= 8.000 lei si B = 9.000 lei.
A: % = 371 8000 925 = 901 10.022
607 4980 925/A=4980
378 1743 925/B=5042
K= (350+2100)/[(1606,5-256,5)+(9639-1539)]=2450/9450=
=0,2592
K*RC 707 = 0,2592*6723=1.743 lei
B: % = 371 9000
607 5042
378 2521
K= (1000+2000)/[(3570-570)+(7140-1140)]=3000/9000
=0,3333
K*RC 707 = 0,3333*7563=2521 lei
- salarii directe = 800 lei: A = 500 lei si B = 300 lei si cote directe= 2,25% din salariile directe.
-salarii TESA= 200 lei si cote TESA 2,25% din salariile TESA. Repartizarea se face dupa BR = Salarii directe,
iar cotele se calculeaza: 2,25%*salariile TESA repartizate.
(salarii directe+cote directe=
800 + 18 = 818 lei) si respectiv
cheltuielile generale
(salarii generale + cote generale=
200 + 4,5 = 204,5 lei)
641 = 421 1000 925 = 901 818

646 = 436 22,5 925/A=511(500+11)
925/B=307(300+7)
924 = 901 204,5
6.Se primeste de la furnizor factura de chirie in valoare de 300 lei, TVA deductibila 19%. Repartizarea se
face dupa BR = Suprafata magazine: A = 5.000 m2 si B = 3.000 m2.

% = 401 357 924 = 901 300
612 300
4426 57
7. Se inregistreaza amortizarea calculatoarelor, in valoare de 300 lei. Repartizarea se face dupa BR =

Valoare imobilizari: A = 10.000 lei si B = 12.000 lei.
6811 = 2814 300 924 = 901 300
8. . Situatia cheltuielilor directe se prezinta astfel:
- cheltuieli cu marfuri: A =4980; B =5042; Total=10.022lei
-salarii directe: A =500; B =300 ; Total=800 lei
-cote directe: A =11; B = 7; Total= 18 lei
Total cheltuieli directe = 10.840 lei, din care: A = 5491 lei
B = 5349 lei
9.Repartizam cheltuielile generale pe magazine:
-salarii TESA = 200 lei; BR = salarii directe; ∑ BR = 500(A)+300(B) = 800 lei
Ks = 200/800 = 0,25
Cotele de cheltuieli pe magazine: A = 0,25*500 = 125 lei
B = 0,25*300 = 75 lei
Total = 200 lei
-cote generale = 4,5 lei; se repartizeaza: 2,25%*salariile generale repartizate
Cotele de cheltuieli pe magazine: A = 2,25%*125 = 2,8 lei
B = 2,25%*75 = 1,7 lei

Total = 4,5 lei
-chirie=300, BR = Suprafata magazine; ∑ BR = 5000(A)+3000(B) = 8000 m 2.
Ks = 300/8000 = 0,0375
Cotele de cheltuieli pe magazine: A = 0,0375*5000 =187,5 lei
B = 0,0375*3000 = 112,5 lei
Total = 300 lei
- amortizare calculator = 300 lei; BR = valoare imobilizari; ∑ BR = 10.000(A)+12.000(B) = 22.000 lei
Ks = 300/22.000 = 0,0136
Cotele de cheltuieli pe magazine: A = 0,0136*10.000 = 136,37lei
B = 0,0136*12.000 = 163,63 lei
Total = 300 lei
Situatia cheltuielilor generale repartizate este urmatoarea:
-salarii generale: A = 125; B = 75; Total=200 lei
-cote generale: A = 2,8; B =1,7; Total= 4,5 lei
-chirie: A = 187,5; B = 112,5; Total =300 lei
-amortizari: A =136,37; B = 163,63; Total = 300 lei
Total cheltuieli generale repartizate = 804,5 lei, din care: A = 451,67 lei; B = 352,83 lei
_ 925 = 924 804,5
925/A=451,67
925/B=352,83
10. Se deconteaza costul total al activitatii de comert cu amanuntul: Cheltuieli directe + Cheltuieli
generale repartizate
Situatia costului total este urmatoarea:
Cheltuieli directe = 10.840 lei; Cheltuieli generale repartizate = 804,5 lei
Total cost 10.840+804,5 = 11.644,5lei, din care:

A: 5491+451,67= 5942,67 lei
B:5349+352,83= 5701,83 lei
_ 902 = 925 11.644,5
902/A=5942,67 925/A=5942,67
902/B= 5701,83 925/B= 5701,83
11.Se deconteaza veniturile si cheltuielile si se determina rezultatul brut al activitatii:
707 = 121 14.286 A: venituri:6723 =lei
121 = % 11.644,5 cheltuieli =5942,67 lei
607 10.022 profit brut = 780,33 lei
641 1000 B: venituri = 7563 lei
646 22,5 cheltuieli = 5701,83 lei
612 300 profit brut = 1861,17 lei
Profit brut contabil = Profit brut =
14.286-11.644,5 = 2.641,5 lei 780,33+1861,17 = 2641,5 lei
903 = 902 2641,5
903/A=780,33 902/A=780,33
903/B= 1861,17 902/B= 1861,17

gestiune:
_ 901 = % 11.644,5(total cost)
931/A=6723
931/B= 7563
903 2641,5 (profit brut)
903/A= 780,33
903/B= 1861,17
Corelatiile intre cele 2 circuite contabile:
RD 121 = RD 902 = Total cheltuieli
RC 121 = RC 902 = Total venituri
RD 903 = SF C/D 121 = Profit brut/Pierdere.
SEMINAR nr.10
O firma comerciala are 2 depozite A si B. Prin depozitul A se comercializeaza marfa X, iar prin depozitul
B, marfurile Y si Z.
Se inregistreaza urmatoarele operatiuni in cursul unei perioade de gestiune:
1.Se cumpara marfa de la furnizor la cost de achizitie de 10.000 lei, TVA deductibila 19%, din care: dep.A
= 3.000 lei: X=3.000 lei; dep.B = 7.000 lei: Y=5.000 lei si Z = 2.000 lei
2.Se vinde marfa clientilor, la pret de vanzare de 28.000 lei, TVA colectata 19%, din care: dep.A = 12.000
lei: X = 12.000 lei; dep.B = 16.000 lei: Y = 10.000 lei si Z = 6.000 lei
3. Se descarca gestiunea de marfa vanduta, la cost de achizitie de 10.000 lei, din care: dep.A = 3.000 lei:
X=3.000 lei; dep.B = 7.000 lei: Y=5.000 lei si Z = 2.000 lei
- salarii directe = 5.000 lei: dep.A = 2.000 lei: X = 2.000 lei; dep.B = 3.000 lei: Y = 2.500 lei si Z = 500 lei
-cote directe = 2,25% din salariile directe de mai sus.
5. Se inregistreaza amortizarea mobilierului, in valoare de 1.000 lei, din care: dep.A = 300 lei si dep.B =
700 lei. Repartizarea se face dupa BR = Valoare imobilizari: dep.A = 3.000 lei: X = 3.000 lei; dep.B = 4.000
lei: Y = 2.500 lei si Z = 1.500 lei
6.Se primeste de la furnizor factura de transport marfa in valoare de 2.000 lei, TVA deductibila 19%, din
care: dep.A = 800 lei si dep.B = 1.200 lei. Repartizarea se face dupa BR = Rulaj marfa: dep.A = 50.000 kg.:
X = 50.000 kg.; dep.B = 150.000 kg.: Y = 90.000 kg. si Z = 60.000 kg.
7.Se primesc de la furnizori: factura de chirie in valoare de 1.000 lei, TVA deductibila 19% si factura de
telefon in valoare de 5.000 lei, TVA deductibila 19%. Repartizarea se face dupa BR = Cheltuieli directe +
Cheltuieli indirecte repartizate.
Sa se inregistreze in paralel in contabilitatea financiara si in contabilitatea manageriala, determinand

rezultatul activitatii, pe total si pe fiecare depozit si marfa comercializata.
REZOLVARE
1.
% = 401 11.900
371 10.000
4426 1.900
2.
4111 = % 33.320 931 = 902 28.000
707 28.000 931/A/X=12.000 902/A/X=12.000
4427 5.320 931/B/Y=10.000 902/B/Y=10.000
931/B/Z=6.000 902/B/Z=6.000
3.

Preluam cheltuielile comerciale directe
607 = 371 10.000 925 = 901 10.000
925/A/X=3.000
925/B/Y=5.000
925/B/Z=2.000
4.
Preluam cheltuielile comerciale directe
(salarii directe+cote directe=5.000+112,5=5.112,5 lei)
641 = 421 5.000 925 = 901 5112,5
646 = 436 112,5 925/A/X=2.045 (2.000+45)
925/B/Y=2556,25 (2.500+56,25)
925/B/Z=511,25 (500+11,25)
5.
Preluam cheltuielile indirecte
6811 = 2814 1.000 923 = 901 1.000
923/A= 300
923/B= 700
6.
Preluam cheltuielile indirecte
% = 401 2.380 923 = 901 2.000
624 2.000 923/A= 800
4426 380 923/B = 1.200

7.
Preluam cheltuielile generale (1.000+5.000)
% = 401 1.190 924 = 901 6.000
612 1.000
4426 190
% = 401 5.950
626 5.000
4426 950
8. Situatia cheltuielilor directe se prezinta astfel:
- cheltuieli cu marfuri: A(X)=3.000; B(Y)=5.000; B(Z)=2.000; Total=10.000 lei
-salarii directe+cote directe: A(X)=2.045; B(Y)=2.556,25; B(Z)=511,25; Total=5.112,25 lei
Total cheltuieli directe = 15.112,5 lei, din care: A(X) = 5.045 lei
B(Y) = 7.556,25 lei
B(Z) = 2.511,25 lei
9. Deoarece depozitul B comercializeaza 2 tipuri de marfuri Y si Z, la sfarsitul lunii repartizam cheltuielile

indirecte pe cele 2 marfuri, in cadrul lui B (la depozitul A se comercializeaza un singur tip de marfa, prin
urmare nu sunt necesare calcule de repartizare):
-amortizari B = 700 lei; BR = Valoare imobilizari (2.500 lei pentru Y si 1.500 lei pentru Z); ∑ BR = 2.500 (Y)
+ 1.500 (Z) = 4.000 lei
Ks = 700/4.000 = 0,175
Cotele de cheltuieli pe marfuri: Y: 0,175*2.500 = 437,5 lei
Z: 0,175*1.500 = 262,5 lei
Total = 700 lei
-transport B = 1.200 lei; BR = Rulaj marfa (90.000kg pentru Y si 60.000 kg pentru Z); ∑ BR = 90.000(Y)
+60.000(Z) = 150.000 kg.
Ks = 1.200/150.000 = 0,008
Cotele de cheltuieli pe marfuri: X: 0,008*90.000 = 720 lei
Y: 0,008*60.000 = 480 lei
Total = 1.200 lei

Situatia cheltuielilor indirecte repartizate este urmatoarea:
-amortizari: A(X)=300; B(Y)=437,5; B(Z)=262,5; Total =1.000 lei
-transport: A(X)=800; B(Y)=720; B(Z)=480; Total=2.000 lei
Total cheltuieli indirecte repartizate = 3.000 lei, din care:
A(X) = 1.100 lei; B(Y) = 1.157,5 lei; B(Z) = 742,5 lei
Repartizam cheltuielile indirecte
_ 925 = 923 3.000
925/A/X=1.100 923/A=1.100
925/B/Y=1.157,5 923/B=1.900
925/B/Z=742,5
10. Repartizam cheltuielile generale pe depozite si pe marfuri:
-chirie + telefon = 6.000 lei; BR = Total cheltuieli directe + Total cheltuieli indirecte repartizate.
In acest sens, avem: ∑ BR = 15.112,5 + 3.000 = 18.112,5 lei, din care:
A(X) = 5.045 + 1.100 = 6.145 lei
B(Y) = 7.556,25 + 1.157,5 = 8.713,75 lei
B(Z) = 2.511,25 + 742,5 = 3.253,75 lei
Ks = 6.000/18.112,5 = 0,33126293995
Cotele de cheltuieli pe marfuri: X: 0,33126293995*6.145 = 2.035,61 lei
Y: 0,33126293995*8.713,75 = 2.886,54 lei
Z: 0,33126293995*3.253,75 = 1.077,85 lei
Total = 6.000 lei
_ 925 = 924 6.000
925/A/X=2.035,61
925/B/Y=2.886,54
925/B/Z=1.077,85
11. Se deconteaza costul total al activitatii de comert cu ridicata: Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte
repartizate + Cheltuieli generale repartizate
Situatia costului total este urmatoarea: (Cheltuieli directe + Cheltuieli indirecte repartizate) = 18.112,5
lei; Cheltuieli generale repartizate = 6.000 lei
Total cost = 18.112,5 + 6.000 = 24.112,5 lei, din care:
A(X): 6.145 +2.035,61 = 8.180,61 lei;
B(Y): 8.713,75 + 2.886,54 = 11.600,29 lei;
B(Z): 3.253,75 + 1.077,85 = 4.331,6 lei
_ 902 = 925 24.112,5
902/A/X=8.180,61 925/A/X=8.180,61
902/B/Y=11.600,29 925/B/Y=11.600,29
902/B/Z=4.331,6 925/B/Z=4.331,6
12. Se deconteaza veniturile si cheltuielile si se determina rezultatul brut al activitatii:
707 = 121 28.000 A(X): venituri =12.000 lei
121 = % 24.112,5 cheltuieli =8.180,61lei
607 10.000 profit brut = 3.819,39 lei
641 5.000 B(Y): venituri = 10.000 lei
646 112,5 cheltuieli =11.600,29 lei
6811 1.000 pierdere = - 1.600,29 lei
624 2.000 B(Z): venituri = 6.000 lei
612 1.000 cheltuieli = 4.331,6 lei
626 5.000 profit brut = 1.668,4 lei
Total venituri = 28.000 lei
PBC= 28.000 – 24.112,5 = 3.887,5 lei PBC= 3.819,39-1.600,29+1.668,4 = 3.887,5 lei
903 = 902 3.887,5

903/A/X= 3.819,39 902/A/X= 3.819,39
903/B/Y= 1.600,29 902/B/Y= 1.600,29
903/B/Z= 1.668,4 902/B/Z= 1.668,4

gestiune:
_ 901 = % 24.112,5 (total cost)
931/A/X=12.000
931/B/Y=10.000
931/B/Z= 6.000
903 3.887,5 (profit brut)
903/A/X= 3.819,39
903/B/Y= 1.600,29
903/B/Z= 1.668,4
SEMINAR nr.9
Se fabrica si se vând produsele A si B, pentru care cunoaștem datele:
A: Producție fizica = 1.000 buc.; Cost unitar cu materii prime si materiale (c um) = 10 lei/buc.; Cost unitar
cu manopera directa (cup) = 2 lei/buc.; Număr ore funcționare utilaje = 1,2 ore/buc.
B: Producție fizica = 400 buc.; Cost unitar cu materii prime si materiale (c um) = 6 lei/buc.; Cost unitar cu
manopera directa (cup) = 1,5 lei/buc.; Număr ore funcționare utilaje = 1 ora/buc.
∑ Q = 1.400 buc.
Număr comenzi de materiale: A = 10 comenzi; B = 20 comenzi
Număr tipuri de materiale stocate: A = 2 tipuri; B = 2 tipuri
Număr loturi de produse ce urmează a fi fabricate: A = 50 loturi; B = 20 loturi
Preț de vânzare: A = 50 lei/buc.: B = 35 lei/buc.
Activitățile generatoare de cheltuieli indirecte, cheltuielile aferente si inductorii de cost sunt următorii:
1.Comanda materiale: Cheltuieli indirecte = 2.000 lei; Inductor de cost = Număr comenzi de materiale
2.Gestiune stocuri materiale: Cheltuieli indirecte = 3.500 lei; Inductor de cost = Număr tipuri de
materiale stocate
3.Pregatirea producției: Cheltuieli indirecte = 1.200 lei; Inductor de cost = Număr loturi ce urmează a fi
fabricate
4.Lansare in fabricație: Cheltuieli indirecte = 4.000 lei; Inductor de cost = Număr loturi ce urmează a fi
fabricate
5.Intretinerea si funcționarea utilajelor: Cheltuieli indirecte = 8.000 lei; Inductor de cost = Număr ore
funcționare utilaje
6.Comercializare: Cheltuieli indirecte = 1.300 lei; Inductor de cost = Cifra de afaceri
TOTAL CHELTUIELI INDIRECTE DE REPARTIZAT = 20.000
Folosind metoda ABC, sa se efectueze:
1.Regruparea activităților si calculul costului pe inductori
2.Calculul costului activităților consumate
3.Calculul costului de producție aferent produselor
4.Calculul costurilor unitare pentru produsele A si B.
Rezolvare:
1.Regrupam activitățile in funcție de inductorii de cost comuni si calculam costul unitar al inductorilor:
1. Inductorul Număr de comenzi materiale influențează o activitate:
- Recepție materii prime si materiale = 2.000 lei
-Volum inductori = 10 + 20 = 30 comenzi materiale
- Cui = 2.000 lei/30 comenzi materiale = 66,6667 lei/comanda de materiale
2. Inductorul Număr tipuri de materiale stocate influențează o activitate:
-Gestiune materiale stocate = 3.500 lei
- Volum inductori = 2 tipuri la A si 2 tipuri la B
- Cui = 3.500 lei/4 tipuri de materiale = 875 /tip de material
3. Inductorul Număr ore funcționare utilaje influențează o activitate:
- Amortizare, întreținere, funcționare utilaje = 8.000 lei
- Volum inductori = 1.000 buc.*1,2 ore/buc.+ 400 buc.*1 ora/buc = 1.600 ore.
- Cui = 8.000 lei/1.600 ore = 5 lei/ora de funcționare utilaje
4. Inductorul Număr loturi ce urmează a fi fabricate influențează 2 activități:

- Pregătirea producției = 1.200 lei
- Lansare in fabricație = 4.000 lei
Total cheltuieli = 5.200 lei
 Volum inductori = A 50 loturi + B 20 loturi = 70 loturi
Cui = 5.200 lei / 70 loturi = 74,2857 lei / lot
5. Inductorul Cifra de afaceri influențează o activitate:
-Comercializare = 1.300 lei
- Volum inductor = CA = 64.000 lei  CA= 1.000 buc *50 lei + 400 buc * 35 lei = 64.000 lei
Cui = 1.300 lei / 64.000 lei = 0,020312 lei / leu CA
2.Calculam costul activităților consumate:
a).Costul activității de recepție materii prime = Cui recepție*număr de comenzi materiale pe produs
A: 66,6667 lei/comanda*10 comenzi materiale = 666,67 lei
B: 66,6667 lei/comanda*20 comenzi materiale = 1.333,33 lei
Total = 2.000 lei
b).Costul activității de gestiune = Cui gestiune, *număr tipuri materiale stocate
A: 875 lei/tip de material *2 tipuri = 1.750 lei
B: 875 lei/tip de material *2 tipuri = 1.750 lei
Total = 3.500 lei
c).Costul activității de întreținere si funcționare utilaje = Cui întreținere si funcționare utilaje* numar produse *număr
ore de funcționare utilaje
A: 5 lei/ora*1.000 buc.*1,2 ore/buc.= 6.000 lei
B: 5 lei/ora*400 buc.*1 ore/buc. = 2.000 lei
Total = 8.000 lei
d). Costul activității de pregătire a producției si lansare in fabricație = Cui loturi * număr de loturi per produs
A: 74,2857 lei / lot * 50 loturi = 3.714,28 lei

B: 74,2857 lei / lot * 20 loturi = 1.485,72 lei
Total = 5.200 lei
e). Costul de comercializare = Cui comercializare * numărul de produse * preț produsului
A: 0,020312 lei / leu * 1.000 buc * 50 lei = 1.015,6 lei
B: 0,020312 lei / leu * 400 buc * 35 lei = 284,4 lei
Total = 1.300 lei
Total cheltuieli indirecte repartizate = 2.000 + 3.500 + 8.000 + 5.200 + 1.300 = 20.000 lei
3.Calculam costul de producție al produselor fabricate
A: Costul primar = 1.000 buc.*(10lei/buc.+2 lei/buc.) = 12.000 lei
Costul activităților consumate = 666,67 lei + 1.750 lei + 6.000 lei + 3.714,28 lei + 1.015,60 lei =
13.146,55 lei
Cost producție A = 12.000 lei + 13.146,55 lei = 25.146,55 lei
B: Costul primar = 400 buc.*(6 lei/buc.+ 1,5 lei/buc.) = 3.000 lei
Costul activităților consumate =1.333,33 lei + 1.750 lei + 2.000 lei + 1.485,72 lei + 284,4 lei = 6.853,45 lei
Cost producție B = 3.000 lei + 6.853,45 lei = 9.853,45 lei
La nivelul întregii producții de 1.400 buc. avem:
-Total cheltuieli primare (directe) = 15.000 lei
-Total cheltuieli activități consumate (indirecte repartizate) = 20.000 lei
Total cheltuieli de producție = 15.000 + 20.000 =35.000 lei
4.Calculam costul unitar al produselor : Cu = Cost producție/Producție fizica
A: Cu = 25.146,55 lei/1.000 buc. = 25,15 lei/buc.
B: Cu = 9.853,45 lei/400 buc. = 24,63 lei/buc
SEMINAR nr.8
Se realizeaza produsele X si Y in 3 centre de productie, cunoscand urmatoarele date:
Produsul X=5.000 buc., trece prin centrele A, B si C; Produsul Y=10.000 buc, trece prin
centrele A si C.
Cheltuielile cu materii prime = 98.500 lei, din care: X = 25.000 lei si Y = 73.500 lei.
Centrul A: numar utilaje = 5; numar standard de muncitori pe un utilaj: direct productivi
=1; salariul tarifar orar: direct productivi =0,82 lei/ora; productie programata = 5.400
ore.
Centrul B: numar utilaje = 8; numar standard de muncitori pe un utilaj: direct productivi

ore.
Centrul C: numar utilaje = 7; numar standard de muncitori pe un utilaj: direct productivi

ore.
Bugetul operational cuprinde urmatoarele cheltuieli indirecte si generale:
-amortizare utilaje = 7.810 lei, care se repartizeaza dupa BR = Valoare utilaje (A=12.500
lei; B=26.000 lei; C=21.500 lei); ∑BR=60.000 lei.
-combustibil si energie = 4.500 lei, care se repartizeaza dupa BR = Putere instalata (A=50
kw; B=20kw; C=30 kw); ∑BR=100 kw.
-reparatii utilaje = 1.824 lei, care se repartizeaza dupa BR = Suprafata de lucru (A=50 m 2;
B=28 m2; C=36 m2); ∑BR=114 m2.
-salarii indirecte = 1.000 lei, care se repartizeaza dupa BR = Numar muncitori direct
productivi (A=5; B=8; C=7); ∑BR=20 muncitori.
-cote indirecte = 23 lei, care se repartizeaza: 2,25%* Salariile indirecte repartizate.
-alte cheltuieli din exploatare = 220 lei, care se repartizeaza dupa BR = Numar ore
functionare utilaje, respectiv productia exprimata in ore (A=5.400 ore; B=6.200 ore;
C=10.400 ore); ∑BR=22.000 ore.
Folosind metoda THM, sa se calculeze:

1.Salariul tarifar orar pe centre de productie
2. Cheltuielile cu manopera pe centre de productie
3.Repartizarea cheltuielilor indirecte si generale pe centre de productie
4.THM-ul pe fiecare centru de productie si THM-ul mediu
5.Costul unitar de prelucrare
6.Costul unitar cu materii prime si materiale;
7.Costul unitar al celor 2 produse.
1.Calculam salariul tarifar orar pe fiecare centru de productie
In acest sens, cunoastem datele:
Centrul A: numar utilaje = 5; numar standard de muncitori pe un utilaj: direct productivi
=1; salariul tarifar orar: direct productivi = 0,82 lei/ora; productie programata = 5.400
ore.
Salariul tarifar orar pe cetrul A = 5*1*0,82 = 4,1 lei
Centrul B: numar utilaje = 8; numar standard de muncitori pe un utilaj: direct productivi

ore.
Salariul tarifar orar pe cetrul B = 8*1*1,04 = 8,32 lei
Centrul C: numar utilaje = 7; numar standard de muncitori pe un utilaj: direct productivi

ore.
Salariul tarifar orar pe cetrul C = 7*1*0,95 = 6,65 lei
2.Calculam cheltuielile cu manopera pe fiecare centru de productie
A: Productia programata = 5.400 ore; Salariul tarifar orar pe centrul A =4,1 lei/ora
(calculat anterior)
Cheltuielile cu manopera pe centrul A = 5.400 ore*4,1 lei/ora = 22.140 lei
B: Productia programata = 6.200 ore; Salariul tarifar orar pe centrul B =8,32 lei/ora
(calculat anterior)
Cheltuielile cu manopera pe centrul B = 6.200 ore*8,32 lei/ora = 51.584 lei
C: Productia programata = 10.400 ore; Salariul tarifar orar pe centrul C =11,2lei/ora
(calculat anterior)
Cheltuielile cu manopera pe centrul C = 10.400 ore*6,65 lei/ora = 69.160 lei
Se constata ca avem: Total productie programata = 22.000
ore si Total cheltuieli cu manopera = 142.884 lei
3. Repartizam cheltuielile indirecte si generale pe centrele de productie, prin procedeul
suplimentarii (aceste cheltuieli se regasesc programate sub denumirea de buget
operational)
a-amortizare utilaje = 7.810 lei, care se repartizeaza dupa BR = Valoare utilaje
(A=12.500 lei; B=26.000 lei; C=21.500 lei); ∑BR=60.000 lei.
-combustibil si energie = 4.500 lei, care se repartizeaza dupa BR = Putere instalata (A=50
kw; B=20kw; C=30 kw); ∑BR=100 kw.
-reparatii utilaje = 1.824 lei, care se repartizeaza dupa BR = Suprafata de lucru (A=50 m 2;
B=28 m2; C=36 m2); ∑BR=114 m2.
-salarii indirecte = 1.000 lei, care se repartizeaza dupa BR = Numar muncitori direct
productivi (A=5; B=8; C=7); ∑BR=20 muncitori.
-cote indirecte = 23 lei, care se repartizeaza: 2,25%* Salariile indirecte repartizate.
b).Cheltuieli generale:
-alte cheltuieli din exploatare = 220 lei, care se repartizeaza dupa BR = Numar ore
functionare utilaje, respectiv productia exprimata in ore (A=5.400 ore; B=6.200 ore;
C=10.400 ore); ∑BR=22.000 ore.
Obs.: Pentru sistematizarea calculelor, vom considera fiecare criteriu (BR),
cu cheltuielile care se repartizeaza in functie de acesta.
-Criteriul Valoare utilaje, in functie de
care, avem de repartizat urmatoarele cheltuieli: amortizare utilaje = 7.810 lei;
Total cheltuieli de repartizat = 7.810 lei; ∑BR=60.000 lei
Ks = 7.810/60.000 = 0,1301666
Cotele de cheltuieli pe centre vor fi:
A: 0,1301666*12.500 = 1.627 lei
B: 0,1301666*26.000 = 3.384 lei
C: 0,1301666*21.500 = 2.799 lei
Total = 7.810 lei
-Criteriul Suprafata de lucru, in functie de
care, avem de repartizat urmatoarele cheltuieli: reparatii utilaje = 1.824 lei ;
Total cheltuieli de repartizat = 1.824 lei; ∑BR=114 m2
Ks = 1.824/114 = 16
A: 16*50 = 800 lei
B: 16*28 = 448 lei
C: 16*36 = 576 lei
Total = 1.824 lei
-Criteriul Numar muncitori direct productivi, in functie de
care, avem de repartizat urmatoarele cheltuieli: salarii indirecte = 1.000 lei
Total cheltuieli de repartizat = 1.000 lei; ∑BR=20 muncitori direct productivi
Ks = 1.000/20 = 50
A: 50*5 = 250 lei
B: 50*8 = 400 lei
C: 50*7 = 350 lei
Total = 1.000 lei
Calculam cotele aferente salariilor repartizate: cote indirecte = 23 lei
Total cheltuieli de repartizat = 23 lei
A: 2,25%* 250 = 6 lei
B: 2,25%* 400 = 9 lei
C: 2,25%* 350 = 8 lei
Total = 23 lei
-Criteriul Putere instalata, in functie de
care, avem de repartizat urmatoarele cheltuieli: energie si combustibil = 4.500 lei;
Total cheltuieli de repartizat = 4.500 lei; ∑BR=100 kw.
Ks = 4.500/100 = 45
A: 45*50 = 2.250 lei
B: 45*20 = 900 lei
C: 45*30 = 1.350 lei
Total = 4.500 lei
-Criteriul Numar ore functionare utilaje, in functie de
care, avem de repartizat urmatoarele cheltuieli: alte cheltuieli generale = 220 lei;
Total cheltuieli de repartizat = 220 lei; ∑BR=22.000 ore.
Ks = 220/22.000 = 0,01
A: 0,01*5.400 = 54 lei
B: 0,01*6.200 = 62 lei
C: 0,01*10.400= 104 lei
Total = 220 lei
Pe total, situatia repartizarii cheltuielilor indirecte si generale la nivelul fiecarui centru de
productie este urmatoarea:
A = 4.987 lei; B = 5.203 lei; C = 5.187 lei
Total cheltuieli indirecte si generale repartizate = 15.377 lei
4.Calculam THM-ul pe fiecare centru de productie
In acest sens, cunoastem datele din calculele anterioare:
A: Cheltuieli cu manopera = 22.140 lei; Cheltuieli indirecte si generale repartizate =

4.987 lei; Productie programata = 5.400 ore
THM = (22.140+4.987)/5.400 =5,02 lei/ora
B: Cheltuieli cu manopera = 51.584 lei; Cheltuieli indirecte si generale repartizate =

THM = (51.584+5.203)/6.200 =9,16 lei/ora
C: Cheltuieli cu manopera = 69.160 lei; Cheltuieli indirecte si generale repartizate =

THM = (69.160+5.187)/10.400 =7,15 lei/ora
Obs.: THM mediu va fi:
(Total cheltuieli cu manopera+Total cheltuieli indirecte si generale repartizate)/Total pro
ductie programata in ore
THM mediu = (142.884+15.377)/22.000 = 7,19 lei/ora.
5.Calculam costul unitar al prelucrarii pentru fiecare produs, tinand cont de centrele de
productie prin care trece produsul respectiv
Produsul X: trece prin centrele A, B si C; productie fizica = 5.000 buc.

A: Productie programata = 5.400ore; THM = 5,02 lei/ora
Cup = (5.400*5,02)15.000 =1,81 lei/buc.
B: Productie programata = 6.200 ore; THM = 9,16 lei/ora
Cup = (6.200*9,16)/5.000 = 11,36 lei/buc.
C: Productie programata = 10.400 ore; THM = 7,15 lei/ora
Cup = (10.400*7,15)/15.000 = 4,96 lei/buc.
Costul unitar de prelucrare pentru produsul X va rezulta prin insumarea costurilor pe cele
3 centre:
Cup = 1,81 + 11,36 + 4,96 = 18,13 lei/buc.
Produsul Y: trece prin centrele A si C; productie fizica = 10.000 buc.

A: Productie programata = 5.400ore; THM = 5,02 lei/ora
Cup = (5.400*5,02)15.000 = 1,81 lei/buc.

C: Productie programata = 10.400 ore; THM = 7,15 lei/ora
Cup = (10.400*7,15)/15.000 = 4,96lei/buc.
Costul unitar de prelucrare pentru produsul Y va rezulta prin insumarea costurilor pe cele
2 centre:
Cup = 1,81 + 4,96 = 6,77 lei/buc.
6.Calculam costul unitar cu materii prime si materiale, pentru fiecare produs
Cheltuielile cu materii prime = 98.500 lei, din care: X = 25.000 lei si Y = 73.500 lei.
Produsul X: cum = 25.000 lei/5.000 buc. = 5 lei/buc.
Produsul Y: cum = 73.500 lei/10.000 buc. = 7,35 lei/buc.
7.Calculam costul unitar al produselor X si Y, insumand costul unitar de prelucrare cu
costul unitar material:
C uX = Cup + Cum = 18,13 +5 = 23,13 lei/buc.
C uY = Cup + Cum = 6,77 + 7,35 = 14,12 lei/buc.
SEMINAR nr.7
Se fabrica produsele A, B si C, necesitand 3 operatii tehnologice.
Traseul tehnologic si productia programata a se realiza intr-o ora, sunt urmatoarele:
Produsul A trece prin operatiile 1, 2 si 3. Productia orara programata este:
Op.1 = 20 buc/ora; Op.2 = 25 buc/ora; Op.3 = 15 buc/ora.
Produsul B trece prin operatiile 1 si 2. Productia orara programata este:
Op.1 = 10kg/ora; Op.2 = 8kg/ora.
Produsul C trece prin operatiile 2 si 3. Productia orara programata este:
Op.2 = 16ml/ora; Op.3 = 18ml/ora.
Cheltuielile programate, aferente realizarii productiei (salarii, contributii, combustibil, energie, apa
etc) sunt in valoare de 7.060 lei, iar numarul de ore programate pentru prelucrare este de 2.500 ore,
defalcate pe operatii astfel:
Op.1: Cheltuieli = 2.100 lei; Numar ore = 600
Op.2: Cheltuieli = 2.800 lei; Numar ore = 1.000
Op.3: Cheltuieli = 2.160 lei; Numar ore = 900
Cheltuielile cu materii prime si materiale sunt in valoare de 8.000 lei, din care: A = 2.000 lei; B =
1.500 lei; C = 4.500 lei.
Productia fizica obtinuta este: A = 4.000 buc.; B = 1.000 kg.; C = 1.500 ml.
Folosind metoda GP, sa se calculeze:
- Indicii orari
- Indicele de baza
- GP-urile pe operatii
- Indicii de echivalenta pe operatii si pe produse
- Productia conventionala
- Costul unei unitati conventionale
- Costul unitar de prelucrare pe produse
- Costul unitar material pe produse
- Costul efectiv unitar pe produse.
REZOLVARE
1. Calculam Indicii orari:
Op.1: Io = 2.100 lei/600 ore = 3,5 lei/ora
Op.2: Io = 2.800 lei/1.000 ore = 2,8 lei/ora
Op.3: Io = 2.160 lei/900 ore = 2,4 lei/ora
2. Calculam Indicele de baza:
Produsul A trece prin operatiile 1, 2 si 3
Op.1: 3,5 / 20 = 0,175
Op.2: 2,8 / 25 = 0,112
Op.3: 2,4 / 15 = 0,16
Ib = 0,175+0,112+0,16 = 0,447
3. Calculam GP-urile pe operatii:
Op.1: GP1 = 3,5 / 0,447 = 7,82
Op.2: GP2 = 2,8 / 0,447 = 6,26
Op.3: GP3 = 2,4 / 0,447 = 5,36
4. Calculam Indicii de echivalenta:
 Produsul A trece prin operatiile 1, 2 si 3.
Op.1: GP1 = 7,82; Qorara programata = 20 buc/ora; Ie = 7,82/20 = 0,3915
Indicele de echivalenta total pentru A: 0,3915+0,2504+0,3581 = 1 (produs de baza)
 Produsul B trece prin operatiile 1 si 2.
Op.1: GP1 = 7,82; Qorara programata = 10 kg/ora; Ie = 7,82/10 = 0,782
Op.2: GP2 = 6,26; Qorara programata = 8 kg/ora; Ie = 6,26/8 = 0,7825

Indicele de echivalenta total pentru B: 0,782+0,7825= 1,5645
 Produsul C trece prin operatiile 2 si 3.
Op.2: GP3 = 6,26; Qorara programata = 16 ml/ora; I e = 6,26/16 = 0,3912
Op.3: GP4 = 5,36; Qorara programata = 18 ml/ora; I e = 5,36/18 = 0,2977
Indicele de echivalenta total pentru C: 0,3912+0,2977= 0,6889
5. Calculam productia omogena (conventionala, Qe)
A: 4.000 buc.* 1 = 4.000 u.c.
B: 1.000 kg.* 1,5645 = 1.565 u.c.
C: 1.500 ml.* 0,6889 = 1.033 u.c.
Rezulta Qconventional(Qe) = 4.000 + 1.565 + 1.033 = 6.598 u.c.
6. Calculam costul unei unitati conventionale
C uc = 7.060 lei/ 6.598 u.c. = 1,07 lei/u.c.
7. Calculam costul unitar de prelucrare(c p) pentru fiecare produs, conform relatiei:
Cp = (Qe*cuc)/Qef
A: cp = (4.000 uc*1,07 lei/uc)/4.000 buc = 1,07 lei/buc.
B: cp = (1.565 uc*1,07 lei/uc)/1.000 kg= 1,6745 lei/kg.
C: cp = (1.033 uc*1,07 lei/uc)/1.500 ml = 0,7368 lei/ml.
Daca insumam valorile de la numarator, in fractiile de mai sus, obtinem totalul cheltuielilor: 4.000*1,07
+ 1.565*1,07 + 1.033*1,07 = 7.060 lei.
8. Calculam costul unitar aferent materiilor prime si materialelor(cm)
A: cm = 2.000 lei/4.000 buc. = 0,5 lei/buc.
B: cm = 1.500 lei/1.000 kg. = 1,5 lei/kg.
C: cm = 4.500 lei/1.500 ml. =3 lei/ml.
9. Calculam costul unitar al fiecarui produs
A: cu = 1,07+ 0,5 = ~1,57 lei/buc.
B: cu = 1,6745 + 1,5 = ~3,17 lei/kg.
C: cu = 0,7368 + 3 = ~3,74 lei/ml.

SEMINAR nr.6
Se realizeaza 1.000 buc produs A in 2 sectii, iar timpul de executie programat este de 4.000 ore (2.200
ore S1+1.800 ore S2).
Pentru S1 avem: consum standard M1=3kg/buc; consum efectiv = 4 kg/buc; pret standard de
aprovizionare a materiei prime=1,8 lei/kg; pret efectiv de aprovizionare a materiei prime=2 lei/kg.
In S1 au loc 4 operatii, pentru care cunoastem datele:
Op1: tst=5 min; tef=8 min;Tst=1 leu/ora;Tef=1,1 lei/ora
Op2: tst=10 min; tef=12 min;Tst=2 lei/ora;Tef=1,9 lei/ora
Op3: tst=20 min; tef=15 min;Tst=1,5 lei/ora;Tef=1,5 lei/ora
∑tst = 50 min si ∑tef = 60 min.
Cheltuieli comune standard S1 = 3.500 lei si numar ore executie = 2.200 ore.
Pentru S2 avem: consum standard M2=5kg/buc; consum efectiv = 3kg/buc; pret standard de
aprovizionare a materiei prime=1 leu/kg; pret efectiv de aprovizionare a materiei prime=1,5 lei/kg.
In S2 au loc 3 operatii, pentru care cunoastem datele:
∑tst = 25 min si ∑tef = 26 min.
Cheltuieli comune standard S2 = 2.000 lei si numar ore executie = 1.800 ore.
Cheltuielile generale standard = 1.000 lei, se repartizeaza pe sectii in functie de numarul orelor de
executie. Ks = 1000lei/(2.200 ore+1800 ore)= 0,25 lei
Cheltuielile de regie efective (comune si generale) = 6.000 lei.
Folosind metoda Standard cost, sa se calculeze:
-Costul unitar standard pentru produsul A, pe cele 2 sectii si pe total
-Abaterile totale si partiale dintre costul de productie efectiv si costul standard.

I.Calculam costul unitar standard pentru produsul A, pe fiecare sectie si pe total, in functie de cele 3
componente:
SECTIA 1
1.Standardul de materii prime si materiale, stiind ca:
-consumul standard pentru materia prima M1 = 3 kg/buc.
-pretul standard de aprovizionare pentru M1 = 1,8 lei/kg
Costul standard pentru materia prima = 3kg/buc.*1,8lei/kg = 5,4 lei/buc.
2.Standardul de manopera, stiind ca in sectia S1 se realizeaza 4 operatii de prelucrare, pentru care

cunoastem datele:
Op.1: timp de prelucrare standard =5 min.; Tarif standard = 1 lei/ora
Manopera standard va fi: (1/60min.)*5= 0,0833lei/buc.
Op.2: timp de prelucrare standard =10 min.; Tarif standard =2 lei/ora
Manopera standard va fi: (2/60min.)*10 = 0,3333 lei/buc.
Op.3: timp de prelucrare standard =20 min.; Tarif standard = 1,5 lei/ora
Manopera standard va fi: (1,5/60min.)*20 = 0,5lei/buc.
Op.4: timp de prelucrare standard =15 min.; Tarif standard = 3,5 lei/ora
Manopera standard va fi: (3,5/60min.)*15 = 0,875 lei/buc.
Timpul standard total de prelucrare la S1 este de 50 min.
Costul standard pentru manopera este: 0,0833+0,3333+0,5+0,875= 1,79 lei/buc.
3.Standardul de regie, stiind ca:
-cheltuielile comune S1 = 3500 lei
-cota de cheltuieli generale S1 = 2.200 ore *0,25 lei = 550 lei
Cheltuielile de regie orare S1 = (3500+550)/2.200 ore = 1,8409 lei/ora
Timp total de prelucrare S1 pentru o buc.de produs A = 50 min.
Costul standard de regie va fi: (1,8409/60min.)*50min. = 1,534lei/buc.
Costul unitar standard pentru S1 rezulta prin insumarea celor 3 componente:
Standard de materiale; Standard de manopera; Standard de regie.
Vom avea : 5,4 lei/buc.+1,79 lei/buc.+1,534lei/buc. = 8,72 lei/buc.
SECTIA 2
1.Standardul de materii prime si materiale, stiind ca:

-consumul standard pentru materia prima M2 = 5kg/buc.
-pretul standard de aprovizionare pentru M2 = 1 leu/kg
Costul standard pentru materia prima = 5 kg/buc.*1 leu/kg = 5lei/buc.
2.Standardul de manopera, stiind ca in sectia S2 se realizeaza alte 3 operatii de prelucrare, pentru care
cunoastem datele:
Op.5: timp de prelucrare standard =8min.; Tarif standard = 3 lei/ora
Manopera standard va fi: (3/60min.)*8 = 0,4 lei/buc.
Op.6: timp de prelucrare standard =12min.; Tarif standard =2,5 lei/ora
Manopera standard va fi: (2,5/60min.)*12 = 0,5 lei/buc.
Op.7: timp de prelucrare standard =5 min.; Tarif standard = 4 lei/ora
Manopera standard va fi: (4/60min.)*5= 0,3333 lei/buc.
Tipul standard total de prelucrare la S2 este de 25 min.
Costul standard pentru manopera este 0,4+0,5+0,3333=1,2333 lei/buc.
3.Standardul de regie, stiind ca:
-cheltuielile comune S2 = 2000 lei
-cota de cheltuieli generale S2 = 1800 ore*0,25=450 lei
Cheltuielile de regie orare S2 = (2000+450)/1800 ore = 1,36 lei/ora
Timp total de prelucrare S2 pentru o buc.de produs A =25 min.
Costul standard de regie va fi: (1,36/60min.)*25 min. = 0,567 lei/buc.
Costul unitar standard pentru S2 rezulta prin insumarea celor 3 componente:
Standard de materiale; Standard de manopera; Standard de regie.
Vom avea: 5 lei/buc.+1,233 lei/buc.+0,567lei/buc. = 6,80lei/buc.
Costul unitar standard al produsului A rezulta prin insumarea costurilor unitare pe cele 2 sectii :
8,72lei/buc.+6,80lei/buc. = 15,52 lei/buc.
II.Determinam abaterile costurilor de productie efective fata de costul standard calculat
1.Abaterile pentru materii prime si materiale
SECTIA 1
-consum standard = 1000 buc.A * 3 kg/buc. = 3000 kg.
-consum efectiv = 1000 buc*4 kg/buc=4000 kg.
-pret de aprovizionare standard = 1,8lei/kg.
-pret de aprovizionare efectiv = 2 lei/kg.
Calculam cele 2 abateri:
a). - Abateri privind consumul, calculate in functie de pretul standard de aprovizionare:
∆QS1 = (Qef – Qst)*Pst = (4000 – 3000)*1,8 = +1800 lei (depasirea standardului de consum la materia prima
M1).
b). Abateri privind pretul de aprovizionare, calculate in functie de consumul efectiv:
∆PS1 = (Pef – Pst)*Qef = (2 – 1,8)*4000 = +800 lei (depasirea pretului de aprovizionare standard la materia
prima M1).
SECTIA 2
-consum standard = 1000 buc.A * 5kg/buc. = 5000 kg.
-consum efectiv = 1000buc*3kg/buc=3000 kg.
-pret de aprovizionare standard = 1 leu/kg.
-pret de aprovizionare efectiv = 1, 5lei/kg.
a). - Abateri privind consumul, calculate in functie de pretul standard de aprovizionare:
∆QS2 = (Qef – Qst)*Pst = (3000 – 5000)*1 = -2000 lei (economie la consumul de materie prima M2).
b). Abateri privind pretul de aprovizionare, calculate in functie de consumul efectiv:
∆PS2 = (Pef – Pst)*Qef = (1,5 – 1)*3000 = +1500 lei (depasirea pretului de aprovizionare standard la materia
prima M2).
Abaterile totale la materii prime si materiale (S1+S2), vor fi:
∆Q = +1800 lei – 2000 lei = -200 lei (economie la consumul standard de materiale)
∆P = +800 lei +1500 lei = +2300 lei (depasirea pretului de aprovizionare standard)
2.Abaterile pentru manopera
SECTIA 1
Se cunosc urmatoarele date privind timpii efectivi de prelucrare pentru intreaga productie a produsului
A (1000 buc.),timpii standard pentru intreaga productie,precum si Tarifele orare efective si Tarifele orare
standard, pentru cele 6 operatii desfasurate in S1:
Op.1: timp efectiv de prelucrare (tef) =8000 min.; Tarif efectiv (Tef) = 1,1 lei/ora;
timp standard de prelucrare(tst) = 1000*5min.=5000min.; Tarif standard (T st) = 1 lei/ora
Op.2: timp efectiv de prelucrare (tef) = 12000min.; Tarif efectiv (Tef) = 1,9 lei/ora
timp standard de prelucrare(tst) = 1000*10min.=10000min.; Tarif standard (T st)=2 lei/ora
Op.3: timp efectiv de prelucrare (tef) = 15000 min.; Tarif efectiv (Tef) = 1,5 lei/ora
timp standard de prelucrare(tst) = 1000*20min.=20000min.; Tarif standard (T st)=1,5 lei/ora
Op.4: timp efectiv de prelucrare (tef) = 25000 min.; Tarif efectiv (Tef) = 3,8lei/ora
Obs.: Timpii efectivi si tarifele efective se obtin din contabilitatea firmei.
Timpii standard se obtin inmultind cantitatea de produs A cu timpii standard unitari din enunt
(utilizati pentru calculul costului unitar standard)
Tarifele standard sunt cele din enunt, utilizate pentru calculul costului unitar standard.
a). Abateri privind timpii de prelucrare, calculate in functie de tariful orar standard:
∆t S1 = (tef – tst)*Tst = tef*Tst – tst*Tst
La nivelul fiecarei operatii, calculele sunt urmatoarele:
Op.1: 8000*(1/60) – 5000*(1/60) = 133,33-83,33=+50
Op.2: 12000*(2/60) – 10000*(2/60) = 400-333,33=+66,67
Op.3: 15000*(1,5/60) – 20000*(1,5/60) = 375-500= -125
Op.4: 25000*(3,5/60) – 15000*(3,5/60) = 1458,33-875=+583,33
Pe total S1 avem: ∑ tef*Tst = 2366,66 lei si ∑ tst*Tst = 1791,66 lei
Prin urmare: ∆t S1 =2366,66 lei – 1791,66 lei = +575 (timpii standard de prelucrare au fost depasiti).
b).Abateri privind tarifele orare, calculate in functie de timpii efectivi de prelucrare :
∆T S1 = (Tef – Tst)*tef = tef*Tef – tef*Tst
Op.1: 8000*(1,1/60) – 8000*(1/60) = 146,67-133,33=+13,34
Op.2: 12000*(1,9/60) – 12000*(2/60) = 380-400=-20
Op.3: 15000*(1,5/60) – 15000*(1,5/60) = 375-375=0 lei
Op.4: 25000*(3,8/60) –25000*(3,5/60) =1583,33-1458,33=+125

Pe total S1 avem: ∑ tef*Tef = 2485 si ∑ tef*Tst = 2366,66 lei.
Prin urmare: ∆T S1 =2485 lei – 2366,66lei = +118,34 lei (depasirea tarifului standard)
SECTIA 2
Se cunosc urmatoarele date privind timpii efectivi de prelucrare pentru intreaga productie a produsului
A (1000buc.),timpii standard pentru intreaga productie,precum si Tarifele orare efective si Tarifele orare
standard, pentru cele 3 operatii desfasurate in S2:
Op.5: timp efectiv de prelucrare (tef) =6000 min.; Tarif efectiv (Tef) = 3,5 lei/ora;
timp standard de prelucrare(tst) = 1000*8 min.=8000min.; Tarif standard (T st ) = 3lei/ora
timp standard de prelucrare(tst) = 1000*5.=5000min.; Tarif standard (T st)=4lei/ora
a). Abateri privind timpii de prelucrare, calculate in functie de tariful orar standard:
∆t S1 = (tef – tst)*Tst = tef*Tst – tst*Tst
Op.5: 6000*(3/60) – 8000*(3/60) =300-400=-100
Op.6: 10000*(2,5/60) – 12000*(2,5/60) = 416,67-500=-83,34
Op.7: 10000*(4/60) – 5000*(4/60) =666,67-333,33=+333,34
Pe total S1 avem: ∑ tef*Tst = 1383,34 lei si ∑ tst*Tst = 1233,33 lei
Prin urmare: ∆t S2 = 1383,34 lei – 1233,33lei = +150,01lei (depasirea timpilor de prelucrare standard).
b).Abateri privind tarifele orare, calculate in functie de timpii efectivi de prelucrare :
∆T S2 = (Tef – Tst)*tef = tef*Tef – tef*Tst
Op.5: 6000*(3,5/60) – 6000*(3/60) = 350-300=+50
Op.6: 10000*(2,4/60) – 10000*(2,5/60) = 400-416,67=-16,67
Op.7: 10000*(4,5/60) – 10000*(4/60) = 750-666,67=+83,34 lei
Pe total S2 avem: ∑ tef*Tef = 1500 lei si ∑ tef*Tst = 1383,34 lei.
Prin urmare: ∆T S2 = 1500lei – 1383,34 lei = +116,67lei (depasirea tarifelor standard).

Abaterile totale de manopera (S1+S2), vor fi:
∆t = 575+ 150,01 = +725,01 lei (depasirea timpilor de prelucrare standard)
∆T = 118,34 + 116,67 = +235 lei (depasirea tarifelor orare standard)
3.Abaterile pentru regie
Avem urmatoarele date:
- cheltuieli de regie standard = 6500 lei, din care: cheltuieli comune S1 = 3500 lei; cheltuieli comune S2 =
2000 lei;cheltuieli generale = 1000 lei
-cheltuieli de regie efective (din contabilitatea firmei) =6000 lei
Abaterea de regie (de buget) = Ref – Rst = 6000 lei – 6500 lei = -500lei (economie la cheltuielile de regie).
SEMINAR nr.5
Se realizeaza produsele A, B si C, pentru care cunoastem datele:
A: Cheltuieli variabile = 8.000 lei; Productie fizica = 2.000 buc.;Pret vanzare = 6 lei/buc.
B: Cheltuieli variabile = 3.000 lei; Productie fizica = 600 buc.; Pret vanzare = 8 lei/buc.
C: Cheltuieli variabile = 6.000 lei; Productie fizica = 1.000 buc.;Pret vanzare = 10 lei/buc.
Cheltuielile fixe ale perioadei au fost de 2.000 lei.
CV=17.000 , Q=3600 buc
Folosind metoda Direct costing, sa se calculeze:
1.Indicatorii de analiza a rentabilitatii: costul variabil unitar; marja bruta unitara; cifra de afaceri; marja
bruta totala; rezultatul brut.
2.Indicatorii de analiza a relatiei pret-cost-volum: punctul de echilibru (fizic si valoric) ; factorul de

acoperire; indicele de siguranta dinamic; intervalul de siguranta; indicele de prelevare; coeficientul de
elasticitate.
REZOLVARE
1. Indicatorii de analiza a rentabilitatii: costul variabil unitar; marja bruta unitara; cifra de afaceri;
marja bruta totala; rezultatul brut.
1.Costul variabil unitar: cvu i = CVi/Qi
A: cvu = 8.000/2.000 = 4 lei/buc.
B: cvu = 3.000/600 = 5 lei/buc.
C: cvu = 6.000/1.000 = 6 lei/buc.
2.Marja bruta unitara: Mbu I = pvi - cvu i
A: Mbu = 6-4 =2 lei/buc.
B: Mbu = 8-5 = 3 lei/buc.
C: Mbu = 10-6 = 4 lei/buc.
3.Cifra de afaceri: CA = ∑(Qi * pvi)
CA = 2.000*6 + 600*8 + 1000*10 = 26.800 lei
4.Marja bruta totala – se poate calcula in 2 variante:
4.1. MB = CA-CV
MB = 26.800-17.000= 9.800 lei
4.2. MB = ∑ (Qi*Mbu i)
MB = 2.000*2 + 600*3 + 1.000*4 = 9.800 lei
5.Rezultatul brut: R = MB-CF
R = 9.800-2.000 = 7.800 lei
2.Indicatorii de analiza a relatiei pret-cost-volum: punctul de echilibru (fizic si valoric) ; factorul de

acoperire; indicele de siguranta dinamic; intervalul de siguranta; indicele de prelevare; coeficientul de
elasticitate.
1.Punctul de echilibru(Pe)
a).Punctul de echilibru fizic
-Calculam marja bruta unitara medie: Mbu mediu = MB/∑Qi
Mbu mediu = 9.800lei/3.600 buc.= 2,722 lei/buc.
-Calculam punctul de echilibru teoretic: P et = CF/Mbu mediu
Pet = 2.000 lei/2,722 lei/buc. = 735 buc.(volumul productiei pentru care rentabilitatea este nula).
-Calculam structura productiei : gi = (Qi/∑Qi)*100
gA = (2.000/3.600)*100 = 55,55%
gB = (600/3.600)*100 = 16,67%
gC = (1.000/3.600)*100 = 27,78%
Total = 100%
-Calculam Pe pe produs : Pe I = Pet*gi
A: Pe = 735 buc.*55,55% = 408 buc.
B: Pe = 735 buc.*16,67% =123 buc.
C: Pe = 735 buc.*27,78% = 204 buc.
Total = 735 buc.(P et)
b).Punctul de echilibru valoric – reprezinta volumul vanzarilor pentru care profitul este zero.
Se mai numeste si cifra de afaceri critica (CA critic).
Se poate calcula in 2 variante:
b 1. CAcritic = ∑( Pei fizic*pvi)
CAcritic = 408*6 + 123*8 + 204*10 = 5.472 lei

b 2. CAcritic = P et*pvmediu, unde: pvmediu = CA/Q
pvmediu = 26.800 lei/3.600 buc. = 7,4444 lei/buc.
CAcritic = 735 buc.*7,4444 lei/buc. = 5.472 lei
2.Factorul de acoperire(Fa) – arata cate procente din cifra de afaceri critica sunt necesare pentru
acoperirea cheltuielilor fixe ale perioadei.
Pentru calculul la nivelul intregii productii exista 2 variante:
2.1.Fa = (CF/CAcritic)*100
Fa = (2.000/5.472)*100 = 36,55%
2.2.Fa = (MB/CA)*100
Fa= (9.800/26.800)*100 = 36,55%
Pentru calculul la nivel de produs avem: F a = (Mbu i/pvi)*100
A: Fa = (2/6)*100 = 33,33%
B: Fa = (3/8)*100 = 37,5%
C: Fa = (4/10)*100 = 40%
Observam ca produsul cu factorul de acoperire cel mai ridicat este produsul C, prin urmare, deciziile
viitoare privind productia si vanzarea, ar trebui orientate catre acest produs.
In mod indirect, factorul de acoperire la nivel de produs poate ajuta la determinarea pretului de vanzare
al produsului, conform relatiei:
Pvi = cvu i/(1-Fa)
Prin urmare, vom avea:
A: pv = 4/(1-0,3333) = 6 lei/buc.
B: pv = 5/(1-0,375) = 8 lei/buc.
C: pv = 6/(1-0,4) = 10 lei/buc.
3.Indicele de siguranta dinamic(I d) – arata cu ce procent pot scadea vanzarile, pentru a atinge
rentabilitatea nula.
Se poate calcula in 3 variante:
3.1.Id =[(CA-CAcritic)/CA ]*100
Id =[(26.800-5.472)/26.800] *100 = 79,58%
3.2.Id = (R/MB)*100
Id = (7.800/9.800)*100 = 79,58%
3.3.Id = Grad de activitate maxima-Grad de activitate la nivelul punctului de echilibru teoretic, unde:
-gradul de activitate maxima = 100%
-gradul de activitate la nivelul punctului de echilibru teoretic = (P et/Q)*100 = (735/3.600)*100 =

20,42%
Id = 100%-20,42% = 79,58%
4.Intervalul de siguranta(I s) – arata cu ce valoare pot scadea vanzarile, pentru a atinge rentabilitatea
nula.
Se calculeaza conform relatiei: Is = CA – CAcritic
Is = 26.800 – 5.472 = 21.328 lei
Practic, indicele de siguranta si intervalul de siguranta reflecta acelasi lucru, primul in marimi relative, al
doilea in marimi absolute.
5.Indicele de prelevare(I p) – reflecta procentul din cifra de afaceri care acopera cheltuielile fixe ale
perioadei.
Se calculeaza conform relatiei: Ip = (CF/CA)*100
Ip = (2.000/26.800)*100 = 7,46%
6.Coeficientul de elasticitate (levierul operaţional Lo) exprimă cu cât se modifică rezultatul (profitul),
dacă cifra de afaceri se modifică cu o unitate, respectiv elasticitatea rezultatului în raport cu cifra de
afaceri.
MB 1
Lo = , sau Lo =
Se calculează conform relaţiei: R Id .
Pe exemplul nostru, Lo = 9.800 / 7.800 = 1,256 sau : Lo = 1 / 0,7958 = 1,256
Deci, la creşterea cu 1 leu a cifrei de afaceri, profitul creşte cu 1,256 lei.
Cu ajutorul acestui indicator se apreciază riscul economic, respectiv incapacitatea firmei de a se adapta
la timp şi cu eforturi rezonabile la modificarea condiţiilor economice şi concurenţiale. Cu cât coeficientul
este mai mare, cu atât riscul economic la care este expusă firma, este mai mare.
O firma realizeaza 2 comenzi: comanda 50 pentru produsul A si comanda 60 pentru produsul B.
Nu exista productie neterminata nici la inceputul lunii, nici la sfarsitul lunii.
Cheltuielile lunii curente sunt urmatoarele:
a) Cheltuieli directe
- materii prime şi materiale directe= 30.000 lei, din care cda. 50 = 20.000 lei şi cda. 60 = 10.000 lei
- salarii directe = 15.000 lei, din care: cda.50 = 10.000 lei şi cda. 60 = 5.000 lei
-cote directe (2,25%) din salariile directe.

- combustibil, energie şi apă = 4.000 lei, repartizate la sfârşitul lunii în funcţie de numărul orelor de
funcţionare a utilajelor de 200 ore, din care cda. 50 = 150 ore si cda. 60 = 50 ore.
- reparaţii utilaje = 1.000 lei, repartizate la sfârşitul lunii în funcţie de salariile directe.
c) Cheltuieli generale = 2.000 lei, repartizate la sfârşitul lunii în funcţie de costul de secţie.
În timpul lunii se realizează: cda.50 = 1.000 kg. produs A şi cda.60 = 1.500 kg. produs B, înregistrate la
cost standard de 28 lei/kg., respectiv 15 lei/kg.
Sa se inregistreze operatiunile conform metodei pe comenzi.
1) Înregistrăm preluarea cheltuielilor directe, indirecte şi generale cu ajutorul conturilor de calculaţie:
Elemente cheltuieli directe cda. 10 cda. 11

1. Materii prime şi materii directe 20.000 10.000
2. Salarii directe 10.000 5.000
3. Cote directe 225 113

TOTAL cheltuieli directe 30.225 15.113

921/10/A = 30.225
921/11/B = 15.113
924 2.000 (Cheltuieli generale)
2) Înregistrăm obţinerea produselor finite, pe comenzi, la cost standard:

cda. 50 (produs A) = 1.000 kg × 28 lei/buc = 28.000 lei
cda. 60 (produs B) = 1.500 × 15 lei/buc = 22.500 lei
931 =902 50.500

931/A = 28.000 902/A = 28.000
931/B = 22.500 902/B = 22.500
3) La sfârşitul lunii repartizăm cheltuielile indirecte şi generale asupra comenzilor şi produselor:

a) Repartizarea cheltuielilor indirecte:
-Combustibil, energie şi apă = 4.000 lei (de repartizat);

-bază de repartizare = nr. ore funcţionare utilaje
∑ BR = 150 (cda. 50) + 50 (cda. 60) = 200 ore
-Coeficient de suplimentare: 4.000 / 200 = 20
cda. 50 (A): BR50 × KS = 150 × 20 = 3000 lei
cda. 60 (B): BR60 × KS = 50 × 20 = 1000 lei
4.000 lei
-Reparaţii utilaje = 1.000 lei (de repartizat)

-bază de repartizare = salariile directe
∑ BR = 10.000 (cda. 50) + 5.000 (cda. 60) = 15.000 lei
KS = 1.000 / 15.000 = 0,06667
-cda. 50 (A): 10.000 × 0,06667 = 667 lei
-cda. 60 (B): 5.000 × 0,06667 = 333 lei
1.000 lei
cda. 50 cda. 60
Cote de cheltuieli indirecte repartizate
(A) (B)
1. Cheltuieli cu combustibil, energie, apă 3.000 1.000

2. Cheltuieli de reparaţii utilaje 667 333
TOTAL cheltuieli indirecte repartizate 3.667 1.333

921 =923 5.000
921/50/A = 3.667
921/60/B= 1.333
b) Repartizarea cheltuielilor generale:

-Ch gen = 2.000 lei (de repartizat)
-bază de repartizare = costul de secţie (cheltuieli directe + cheltuieli indirecte repartizate)
cda. 50 cda. 60
Elemente cheltuieli
(A) (B)
1. Total cheltuieli directe 30.225 15.113

2. Cheltuieli indirecte repartizate 3.667 1.333
3. Cost de secţie 33.892 16.446
∑ BR = 33.892 (cda. 50) + 16.446 (cda. 60) = 50.338 lei

KS = 2.000 / 50.338 = 0,0397314156
-Cotele de cheltuieli generale pe comenzi şi produse vor fi:
-cda. 50 (A): 33.892 × 0,0397314156 = 1.347 lei
-cda. 60 (B): 16.446 × 0,0397314156 = 653 lei
2.000 lei
921 =924 2.000

921/50/A = 1.347
921/60/B = 653
4) Înregistrăm decontarea costului efectiv al producţiei finite: cost sectie + cheltuieli generale repartizate
cda. 50 cda. 60
Elemente cheltuieli
(A) (B)
1. Cost de secţie 33.892 16.446

2. Cote de cheltuieli generale repartizate 1.347 653
3. Cost de producţie efectiv (total) 35.239 17.099
902 =921 52.338

902/A = 35.239 921/50/A = 35.239
902/B= 17.099 921/60/B = 17.099
Determinăm costul unitar al fiecărui produs:
CA = 35.239 lei / 1.000 kg = 35,23 lei/buc.
CB = 17.099 lei / 1.500 bkg. = 11,4 lei/buc.
5) Determinăm abaterile dintre costul standard şi costul efectiv, pe comenzi şi produse:
Abatere
Produs Cost standard Cost efectiv
Favorabilă Nefavorabilă
50 (A) 28.000 35.239 - 7.239
60 (B) 22.500 17.099 5.401 -

TOTAL 50.500 52.338 1.838
903 = 902 1.838
903/A = 7.239 902/A = 7.239

903/B= 5.401 921/B = 5.401
Abaterile unitare vor fi:
A: 7.239 lei / 1.000 kg = + 7,23 lei/buc.; 28 lei/kg + 7,23 lei/kg = 35.23 lei/kg
B: 5.401 lei / 1.500 kg. = - 3,60 lei/buc.; 15 lei/kg. – 3,60 lei/kg. = 11,40 lei/kg
6) Înregistrăm decontarea producţiei la cost standard şi a abaterilor de preţ aferente (închidem conturile
931 şi 903):
901 = % 52.338 (Valoarea produselor la
cost efectiv)
931 50.500 (Valoarea produselor la
cost standard)
931/A = 28.000
931/B = 22.500
903 1.838 (Diferenţă de preţ
nefavorabilă)
903/A = 7.239
903/B = 5.401
ONTABILITATE MANAGERIALA (CA I)

CURS nr.3/03.03.2021
II. METODA PE FAZE CU SEMIFABRICATE
Se aplică în firmele în care din fiecare fază de fabricaţie se obţin semifabricate care se depozitează:
industria pielăriei, ţesăturilor etc.
Caracteristicile acestei variante sunt următoarele:
- din fiecare fază se obţin semifabricate care se depozitează un timp, după care se consumă
în fazele următoare, sau sunt vândute ca atare terţilor;
- se calculează costul fiecărui semifabricat în structura pe elemente de cheltuieli primare,
sau pe articole de calculaţie, ţinând cont de materiile prime sau semifabricatele primite
din faza anterioară, la care se adaugă cheltuielile din faza curentă;
- întrucât costul semifabricatului dintr-o fază se transmite în faza următoare, costul calculat
pentru producţia ultimei faze, reprezintă costul produsului finit.
Deosebirea faţă de varianta I constă şi în faptul că, în analiticele conturilor de gestiune apar
semifabricate aferente fiecărei faze.
Exemplu: O firma realizează 2 produse A şi B în 2 faze de prelucrare succesive (I şi II).
Din faza I rezultă: 1.000 buc. semifabricat SA
2.000 buc. semifabricat SB
Din faza a II a rezultă :1.000 buc. produs finit A, înregistrat la cost standard de 3,6 lei/buc.
2.000 buc. produs finit B, înregistrat la cost standard de 1 leu/buc.
Firma nu înregistrează producţie neterminată nici la începutul, nici la sfârşitul lunii.
Pentru simplificarea calculelor, consideram că se înregistrează în timpul lunii cheltuielile
curente din exemplul de la cursul anterior.
Etapele de calcul vor fi următoarele:
1. Înregistrăm preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiară:

- directe – pe faze
- faza I – pe semifabricatele SA şi SB
- faza II – pe produsele A şi B
- indirecte – pe faze
- generale, nedefalcate.
901/I/SA = 1.792,4
901/I/SB = 1.079,5
901/II/A = 419,3
901/II/B= 139,8
923 992,4 (Cheltuieli indirecte)
923/I = 484,65
923/II= 507,75
924 576,6 (Cheltuieli generale)
2. Înregistrăm obţinerea produselor finite A şi B la preţ standard:
931 = 902 5.600
931/A = 3.600 902/A = 3.600
931/B = 2.000 902/B = 2.000
3. La sfârşitul lunii înregistrăm repartizarea cheltuielilor indirecte şi generale asupra semifabricatelor şi

produselor finite.
a) Repartizarea cheltuielilor indirecte (amortizări, salarii indirecte şi cote indirecte), conform

calculelor deja prezentate în exemplul anterior:
921 =923 992,4
921/I/SA = 333,7 923/I = 484,65
921/I/SB = 150,95 923/II = 507,75
921/II/A = 364,4
921/II/B = 143,35
b) Repartizarea cheltuielilor generale (cheltuieli cu chiriile), conform calculelor din exemplul
anterior:
921 =924 576,6
921/I/SA = 277,14
921/I/SB = 160,39
921/II/A = 102,16
921/II/B = 36,91
4. Înregistrăm obţinerea semifabricatelor SA şi SB la cost efectiv, în faza I:
FAZA I
Elemente de cheltuieli SA SB
1. Materii prime şi materiale 1.200 800
2. Salarii indirecte 482 240
3. Cote directe 10,4 6,2
4. Reparaţii utilaje 100 33,3
5. Amortizare repartizată 210 90
6. Salarii indirecte repartizate 121 60
7. Cote indirecte repartizate 2,7 0,95
8. Alte cheltuieli repartizate 277,14 160,39
TOTAL 2.403,26 1.390,84
Deci avem: cost efectiv SA = 2.403,26 lei
cost efectiv SB = 1.390,84 lei
TOTAL = 3.794,08 lei
Formula contabilă este identică cu obţinerea de produse:

931 =902 3.794,08
931/SA = 2.403,24 902/SA = 2.403,24
931/SB = 1.390,84 902/SB = 1.390,84
Costul unitar al semifabricatelor va fi:
CuSA = 2.403,24 lei / 1.000buc. = 2,40 lei/buc.
CuSB = 1.390,84 lei / 2.000 buc. = 0,70 lei/buc.
5. Înregistrăm decontarea costului efectiv al semifabricatelor din faza I (ca şi în cazul produselor):
902 =921 3.794,08
902/SA = 2.403,24 921/I/SA = 2.403,24
902/SB = 1.390,84 921/I/SB = 1.390,84
6. Înregistrăm consumul semifabricatelor SA şi SB preluate în faza II, pentru obtinerea produselor finite
(transferul semifabricatelor din faza I in faza II, presupune incarcarea contului de calculatie din faza II cu
costul semifabricatelor ce vor intra in componenta produselor finite):
921 = 931 3.794,08
921/II/A=2.403,24 931/SA=2.403,24
921/II/B=1.390,84 931/SB= 1.390,84
7. Înregistrăm decontarea costului produselor finite obtinute in faza II:
Cost efectiv aferent Cheltuieli aferente Cost efectiv aferent
Elemente de
semifabricatelor fazei II produselor finite
cheltuieli
SA SB A B A B
1. Materii prime şi
1.200 800 - - 1.200 800
materiale
2. Salarii directe 482 240 361 121 843 361
3. Cote directe 10,4 6,2 8,3 2,1 18,7 8,3
4. Reparaţii utilaje 100 33,3 50 16,7 150 50
5. Amortizare
210 90 134 66 344 156
repartizată
6. Salarii indirecte
121 60 225,4 75,6 346,4 135,6
repartizate
7. Cote indirecte
2,7 0,95 5 1,75 7,7 2,7
repartizate
8. Alte cheltuieli
277,14 160,39 102,16 36,91 379,3 197,3
repartizate
TOTAL 2.403,24 1.390,84 885,86 320,06 3.289,1 1.710,9
Deci, costul efectiv este: A = 3.289,1 lei
B = 1.710,9 lei
902 =921 5.000
902/A = 3.289,1 921/II/A = 3.289,1
902/B = 1.710,9 921/II/B = 1.710,9
Determinăm costul unitar al celor 2 produse:
CuA = 3.289,1 lei / 1.000 buc. = 3,29 lei/buc.
CUb = 1.710,9 lei / 2.000 buc. = 0,86 lei/buc.
8. Calculăm şi înregistrăm diferenţele de preţ aferente produselor finite A şi B:
Valoare la Valoare la Abatere

Produs
cost standard cost efectiv Favorabilă Nefavorabilă
A 3.600 3.289,1 310,9 -
B 2.000 1.710,9 289,1 -

TOTAL 5.600 5.000 600 -
903 =902 600

903/A = 310,9 902/A = 310,9
903/B= 289,1 902/B = 289,1
Abaterile unitare sunt:
A = 310,9 lei / 1.000 buc. = - 0,31 lei/buc.; 3,6 lei/buc. – 0,31 lei/buc. = 3,29 lei/buc.(C p)
B = 289,1 lei / 2.000 buc. = - 0,14 lei/buc.; 1 leu/buc. – 0,14 lei/buc. = 0,86 lei/buc.(C p)
9. Înregistrăm decontarea productiei finite la cost standard, impreuna cu diferentele de pret aferente:
901 = % 5.000 (Valoarea produselor finite la

cost efectiv)
931 5.600 (Valoarea produselor finite la
cost standard)
931/A = 3.600
931/B = 2.000
903 600 (Diferenţa de preţ favorabilă
aferentă produselor finite)
903/A = 310,9
903/B = 289,1
Intrucat nu avem productie neterminata la sfarsitul lunii, toate conturile de gestiune se soldeaza.
SEMINAR nr.3
O firma fabrica produsele A si B in 2 faze de productie succesive I si II.
Din faza I rezultă: 2.000 kg. semifabricat SA
1.000 kg. semifabricat SB
Din faza a II a rezultă :2.000 kg. produs finit A, înregistrat la cost standard de 5 lei/kg.
1.000 kg. produs finit B, înregistrat la cost standard de 1,5 lei/kg.
Firma nu înregistrează producţie neterminată nici la începutul, nici la sfârşitul lunii.
Cheltuielile lunii curente consideram ca sunt cele din seminarul precedent.
Sa se inregistreze operatiunile conform metodei pe faze cu semifabricate.
1. Înregistrăm preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiară:

- directe – pe faze
- faza I – pe semifabricatele SA şi SB
- faza II – pe produsele A şi B
- indirecte – pe faze
- generale, nedefalcate.

921/I/SA = 2.815,75
921/I/SB = 1.706,75
921/II/A = 763,50
921/II/B= 559
923/I = 1318
923/II= 909
924 500 (Cheltuieli generale)
2. Înregistrăm obţinerea produselor finite A şi B la preţ standard:
931 = 902 11.500
931/A = 10.000 902/A = 10.000
931/B = 1.500 902/B = 1.500
3. La sfârşitul lunii înregistrăm repartizarea cheltuielilor indirecte şi generale asupra semifabricatelor şi

produselor finite.
a) Repartizarea cheltuielilor indirecte (amortizări, salarii indirecte şi cote indirecte), conform

calculelor deja prezentate în exemplul anterior:
921 =923 2.227
921/I/SA = 947,60 923/I = 1.318
921/I/SB = 370,40 923/II = 909
921/II/A = 578,40
921/II/B = 330,60
b) Repartizarea cheltuielilor generale (cheltuieli cu chiriile), conform calculelor din exemplul
anterior:
921 =924 500
921/I/SA = 233,11
921/I/SB = 128,66
921/II/A = 83,12
921/II/B = 55,11
4. Înregistrăm obţinerea semifabricatelor SA şi SB la cost efectiv, în faza I:
FAZA I
Elemente de cheltuieli SA SB
1. Materii prime şi materiale 1800 1200
3. Cote directe 15,75 6,75
4. Reparaţii utilaje 300 200
5. Amortizare repartizată 375 125
6. Salarii indirecte repartizate 560 240
7. Cote indirecte repartizate 12,60 5,4
8. Alte cheltuieli repartizate 233,11 128,66
TOTAL 3996,46 2205,81
Deci avem: cost efectiv SA = 3.996,46 lei
cost efectiv SB = 2.205,81 lei
TOTAL = 6202,27 lei
Formula contabilă este identică cu obţinerea de produse:

931 =902 6202,27
931/SA = 3.996,46 902/SA = 3.996,46
931/SB = 2.205,81 902/SB = 2.205,81
Costul unitar al semifabricatelor va fi:
CuSA = 3.996,46 lei / 2.000kg. = 1,99 lei/kg
CuSB = 2.205,81lei / 1.000 kg. = 2,2 lei/kg.
5. Înregistrăm decontarea costului efectiv al semifabricatelor din faza I (ca şi în cazul produselor):
902 =921 6202,27
902/SA = 3.996,46 921/I/SA = 3.996,46
902/SB = 2.205,81 921/I/SB = 2.205,81
6. Înregistrăm consumul semifabricatelor SA şi SB preluate în faza II, pentru obtinerea produselor finite
(transferul semifabricatelor din faza I in faza II, presupune incarcarea contului de calculatie din faza II cu
costul semifabricatelor ce vor intra in componenta produselor finite):
921 = 931 6202,27
921/II/A=3.996,46 931/SA=3.996,46
921/II/B=2.205,81 931/SB= 2.205,81
7. Înregistrăm decontarea costului produselor finite obtinute in faza II:
Cost efectiv aferent Cheltuieli aferente Cost efectiv aferent
Elemente de
semifabricatelor fazei II produselor finite
cheltuieli
SA SB A B A B
1. Materii prime şi
1800 1200 - - 1800 1200
materiale
2. Salarii directe 700 300 600 400 1300 700
3. Cote directe 15,75 6,75 13.5 9 29,25 15,75
4. Reparaţii utilaje 300 200 150 150 450 350
5. Amortizare
375 125 333 167 708 292
repartizată
560 240 240 160 700 400
repartizate
7. Cote indirecte
12,60 5,4 5,4 3,6 18 9
repartizate
8. Alte cheltuieli
233,11 128,66 83,12 55,11 316,23 444.89
repartizate
TOTAL 3996,46 2205,81 1425,02 944,71 5421,48 3150,52
Deci, costul efectiv este: A = 5.421,48 lei
B = 3.150,52 lei
902 =921 8.572
902/A = 5.421,48 921/II/A = 5.421,48
902/B = 3.150,52 921/II/B = 3.150,52
Determinăm costul unitar al celor 2 produse:
CuA = 5.421,48 lei / 2.000 kg. = 2,72 lei/kg.
CUb = 3.150,52 lei / 1.000 kg. = 3,15 lei/kg.
8. Calculăm şi înregistrăm diferenţele de preţ aferente produselor finite A şi B:
Valoare la Valoare la Abatere

Produs
cost standard cost efectiv Favorabilă Nefavorabilă
A 10.000 5421,48 4578,52 -

B 1.500 3.150,52 - 1650,52
TOTAL 11.500 8.572 2.928
903 =902 2928

903/A = 4578,52 902/A = 4578,52
903/B= 1650,52 902/B = 1650,52
Abaterile unitare sunt:
A = 4.578,52 lei / 2.000 kg. = - 2,28 lei/kg.; 5 lei/kg. – 2,28 lei/kg. = 2,72 lei/kg.(C p)
B = 1.650,52 lei / 1.000 kg. = 1,65 lei/kg.; 1,5 lei/kg. + 1,65 lei/kg. = 3,15 lei/kg.(C p)
9. Înregistrăm decontarea productiei finite la cost standard, impreuna cu diferentele de pret aferente:
901 = % 8.572 (Valoarea produselor finite la

cost efectiv)
931 11.500 (Valoarea produselor finite la
cost standard)
931/A = 10.000
931/B = 1.500
903 2.928 (Diferenţa de preţ favorabilă
aferentă produselor finite)
903/A = 4578,52
903/B = 1650,52
SEMINAR nr.2
O firma fabrica produsele A si B in 2 faze de productie succesive I si II.

1.Productia neterminata la inceputul lunii este in valoare de 2.000 lei, din care:
-materii prime (I) = 1.500 lei: A = 1.000 lei si B = 500 lei
-reparatii utilaje (II) = 500 lei: A = 300 lei si B = 200 lei.
Faza I Faza II
Elemente de cheltuieli Produs
Produs B Produs A Produs B
A
1. Materii prime şi materiale 1000 500 – –
2. Reparaţii utilaje – – 300 200
TOTAL CHELTUIELI
aferente producţiei
1000 500 300 200
neterminate
la începutul lunii
921 = 933 2000
921/I/A =1000 933/I/A =1000 921 Cheltuielile activitatii de baza
921/I/B =500 933/I/B =500 933 Costul productiei in curs de executie
921/II/A=300 933/II/A=300
921/II/B=200 933/II/B=200
2.Cheltuielile lunii curente sunt:
a). Cheltuieli directe
-cheltuieli cu materii prime şi materiale directe (I) =3.000 lei, din care: A = 1.800 lei şi B = 1.200 lei
-cheltuieli cu salariile directe = 2.000 lei, din care:
- faza I = 1.000 lei : A = 700 lei si B = 300 lei
- faza II =1.000 lei: A = 600 lei si B = 400 lei
-cheltuieli cu cotele directe (2,25%) din salariile directe.
-cheltuieli cu reparaţii = 800 lei, identificate pe faze şi pe produse în raport cu numărul orelor de
funcţionare a utilajelor:
- faza I = 500 ore: A = 300 ore si B = 200 ore
- faza II =300 ore: A = 150 ore si B = 150 ore
Cheltuieli orare = 800 lei / 800 ore = 1 leu / 1 ora
Faza I Faza II
Elemente de cheltuieli
A B A B
1. Materii prime şi materiale 1.800 1.200 – –
2. Salarii directe 700 300 600 400
3. Cote directe (2,25%) 15,75 6,75 13,50 9,0
4. Reparaţii* 300 200 150 150
TOTAL CHELTUIELI 2.815,7
1.706,75 763,50 559,00
DIRECTE 5
-cheltuieli cu amortizarea utilajelor = 1.000 lei din care: faza I = 500 lei si faza II = 500 lei,
repartizate la sfârşitul lunii în raport cu valoarea de intrare a utilajelor, care este:
- faza I = 20.000 lei: A = 15.000 lei si B = 5.000 lei
- faza II =30.000 lei: A = 20.000 lei si B = 10.000 lei
-cheltuieli cu salarii indirecte = 1.200 lei, din care: faza I = 800 lei si faza II = 400 lei, repartizate la
sfarsitul lunii dupa salariile directe.
-cote indirecte (2,25%) din salariile indirecte, repartizate la sfarsitul lunii aplicand 2,25% la salariile
indirecte repartizate.
Elemente de cheltuieli Faza I Faza II

1. Amortizări utilaje 500 500
3. Cote indirecte 18 9
TOTAL CHELTUIELI INDIRECTE 1.318 909
c) Cheltuieli generale
-chirii= 500 lei, repartizate la sfârşitul lunii în funcţie de costul de secţie.
Total Cheltuieli = 5.845 + 2.227 + 500 = 8.572
% = 901 8.572
921 = 5.845 (ch directe)
921/I/A = 2.815,75
921/I/B = 1.706,75
921/II/A = 763,50
921/II/B = 559,00
923 = 2.227 (ch indirecte)
923/I = 1.318
9232/II = 909
924 = 500 (ch generale)
3.În timpul lunii se realizează 2.000 kg. produs A la cost standard de 5 lei/kg. şi 1.000 kg. produs B la cost
standard de 1,5 lei/kg.
A: 2.000*5 = 10.000
B: 1.000*1,5= 1.500
931 = 902 11.500

931/A 902/A 10.000
931/B 902/B 1.500
Repartizarea cheltuielilor indirecte

a) cheltuieli cu amortizarea utilajelor = 1.000 lei din care: faza I = 500 lei si faza II = 500 lei,
repartizate la sfârşitul lunii în raport cu valoarea de intrare a utilajelor, care este:
- faza I = 20.000 lei: A = 15.000 lei si B = 5.000 lei
- faza II =30.000 lei: A = 20.000 lei si B = 10.000 lei
Faza I: 500
BR = 20.000 K si= 500/20.000=0.025
A = 15.000*0.025 = 375
B = 5.000*0.025 = 125_________________
500
Faza II: 500
BR = 30.000 K si=500/30.0000.01666666
A = 20.000*0.01666666 = 333,33
B = 10.000*0.01666666 = 166,67__________________
500
b) cheltuieli cu salarii indirecte = 1.200 lei, din care: faza I = 800 lei si faza II = 400 lei, repartizate la
sfarsitul lunii dupa salariile directe.
Faza I: cheltuieli de repartizat = 800 lei

BR = salariile directe
 BR = 700 lei (A) + 300 lei (B) = 1.000 lei

KS I =800 / 1.000 = 0,8
A: BRA × KS I = 700 × 0,8 = 560 lei
B: BRB × KS I = 300 × 0,8 = 240 lei
800 lei
Faza II: cheltuieli de repartizat = 400 lei
 BR = 600 lei (A) + 400 lei (B) = 1000 lei

KS II = 400 / 1.000 = 0,4
A: 600 × 0,4 = 240 lei
B: 400 × 0,4 = 160lei
400 lei
c) cote indirecte (2,25%) din salariile indirecte, repartizate la sfarsitul lunii aplicand 2,25% la salariile
indirecte repartizate.
Faza I = 18 lei, din care: A: 560 × 2,25% = 12,6 lei si B: 240 × 2,25% = 5,4 lei
Faza II = 9 lei, din care:A: 240 × 2,25% = 5,4 lei si B: 160 × 2,25% = 3,6 lei
Elemente de cheltuieli Faza I Faza II
indirecte repartizate A B A B
1. Amortizări 375 125 333,33 166,67
2. Salarii indirecte 560 240 240 160
3. Cote indirecte 12,6 5,4 5,4 3,6
TOTAL CHELTUIELI
370,
INDIRECTE 947,60 578,73 330,27
4
REPARTIZATE
921 = 923 2.227

921/I/A = 947,60 923/I = 1.318
921/I/B = 370,40 923/II = 909
921/II/A = 578,73
921/II/B = 330,27
Repartizarea cheltuielilor generale:

-alte cheltuieli de exploatare de repartizat = 500 lei
BR = costul de secţie (cheltuieli directe + cotele de cheltuieli indirecte repartizate)
Determinăm costul de secţie pe faze şi pe produse:
Faza I Faza II
Elemente de cheltuieli
A B A B
1. Total cheltuieli directe 2.815,75 1.706,75 763,50 559,00
2. Total cheltuieli
indirecte 947,60 370,40 578,73 330,27
repartizate
Cost de secţie (1 + 2) 3.763,35 2.077,15 1.342,23 889,27
 BR = 8.072 lei
KSg= 500 / 8.072 = 0,0619425177343904
Faza I: BRA I × KSg = 3.763,35 × 0, 0619425177343904= 233,11 lei
BRB I × KSg = 2.077,15 x 0, 0619425177343904= 128,66 lei
Faza II: BRA II × KSg = 1.342,23 × 0, 0619425177343904= 83,14 lei
BRB II × KSg = 889,27 × 0, 0619425177343904= 55,09 lei
500 lei
Elemente de Faza I Faza II
cheltuieli
A B A B
generale de repartizat
1. Alte cheltuieli 233,11 128,66 83,14 55,09
921 = 924 500

921/I/A = 233,11
921/I/B = 128,66
921/II/A = 83,14
921/II/B = 55,09
Înregistrăm decontarea costului efectiv aferent producţiei finite format din:

costul producţiei neterminate cheltuieli efectuate
+
la începutul lunii în timpul lunii
Pe total (din debitul contului 921) avem: 2.000 lei + 8.572 lei= 10.572 lei
Pe elemente de cheltuieli, avem următoarea structură a costului aferent producţiei finite pe cele două
faze:
FAZA I:
Cheltuieli cu producţia Cheltuieli cu producţia Cheltuieli cu
Elemente de neterminată iniţială Cheltuieli curente (+) neterminată finală (–) producţia finită
cheltuieli (+)
A B A B A B A B
1. Materii prime
şi 1000 500 1.800 1.200 0 0 2.800 1.700
materiale
2. Salarii directe – – 700 300 0 0 700 300
3. Cote directe – – 15,75 6,75 0 0 15,75 6,75
4. Reparaţii utilaje – – 300 200 – – 300 200
5. Amortizare
– – 375 125 – – 375 125
repartizată
– – 560 240 – – 560 240
repartizate
7. Cote indirecte
– – 12,6 5,4 – – 12,6 5,4
repartizate
8. Alte cheltuieli
– – 233,11 128,66 - – 231,11 128,66
repartizate
TOTAL 1.000 500 3.996,46 2.205,81 0 0 4.996,46 2.705,81
Prin urmare, costul efectiv aferent fazei I este: A= 4.996,46 lei şi B= 2.705,81 lei
FAZA II:

Elemente de Cheltuieli curente (+)
neterminată iniţială (+) neterminată finală (–) producţia finită
cheltuieli
A B A B A B A B
1. Materii prime
şi - - - - - - - -
materiale
2. Salarii directe – - 600 40 0 0 600 400
Elemente de Cheltuieli curente (+)
neterminată iniţială (+) neterminată finală (–) producţia finită
cheltuieli
A B A B A B A B
3. Cote directe – - 13,50 9 0 0 13,50 9
4. Reparaţii utilaje 300 200 150 150 – – 450 350
5. Amortizare
– – 333,33 166,67 – – 333,33 166,67
repartizată
– – 240 160 – – 240 160
repartizate
7. Cote indirecte
– – 5,4 3,6 – – 5,4 3,6
repartizate
8. Alte cheltuieli
– – 83,14 55,09 0 0 83,14 55,09
repartizate
TOTAL 300 200 1.425,37 584,36 0 0 1.725,37 1.144,36
Prin urmare, costul efectiv aferent fazei II este: A= 1.725,37 lei şi B= 1.144,36 lei
Însumând costurile pe cele două faze, obţinem costul efectiv pentru cele două produse:
A: 4.996,46 lei + 1.725,37 lei = 6.721,83 lei si B: 2.705,81 lei + 1.144,36 lei = 3.850,17 lei
A+B = 10.572
902 = 921 10.572

902/A = 6.721,83 921/I/A = 4.996,46
902/B = 3.850,17 921/I/B = 2.705,81
921/II/A = 1.725,37
921/II/B = 1.144,36
Costul unitar aferent produselor va fi:

CA = 6.721,83 lei / 2.000 kg = 3,36 lei/kg. si CB = 3.850,17 lei / 1.000 kg. = 3,85 lei/kg.
7. Calculăm şi înregistrăm diferenţele de preţ pentru cele două produse, comparând valoarea producţiei
la cost standard, cu valoarea producţiei la cost efectiv.
Produ Valoare la cost standard Valoare la cost efectiv Diferenţă de preţ
s (RC 902) (RD 902) Favorabilă Nefavorabilă
A 10.000 6.721,83 3.278,17
B 1.500 3.850,17 2.350,17
TOTAL 11.500 10.572 928 -
903 = 902 928

903/A =3.278,17 902/A =3.278,17
903/B =2.350,17 902/B =2.350,17
Determinăm abaterile unitare:

A = 3.278,17 lei / 2.000 kg. = - 1,64 lei/kg. (favorabilă); 5 lei/kg. – 1,64 lei/kg. = 3,36 lei/ kg.(C p)
B = 2.350,17 lei / 1.000 kg. = +2,35 lei/kg.(nefavorabilă); 1,5 leu/ kg. + 2,35 lei/ kg. = 3,85 lei/ kg.(C p)
8. Se înregistrează decontarea producţiei la cost standard şi a diferenţelor de preţ aferente (închidem
conturile 931 „Costul producţiei obţinute” şi 903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ”)
901 = % 10.572 (valoarea producţiei finite la cost efectiv)

931 11.500 (valoarea producţiei finite la cost standard)
931/A = 10.000
931/B = 1.500
903 928 (diferenţa de preţ favorabilă)
903/A = 3.278,17
903/B = 2.350,17
SEMINAR nr.1
O fabrica realizeaza intr-o luna 50.000 kg.produs A, inregistrate la cost standard de 1 leu/kg.
Cheltuielile ocazionate de obtinerea productiei au fost de 53.000 lei, detaliate astfel:
-materii prime si materiale directe = 23.000 lei;
-salarii directe = 10.000 lei;
-cote directe (2,25%) = 225 lei;
-combustibil, energie, apa = 4.000 lei, din care: indirecte = 2.500 lei si generale = 1.500 lei;
-reparatii utilaje = 1.500 lei (indirecte);
-amortizari = 5.000 lei, din care: indirecte = 4.000 lei si generale = 1.000 lei;
-salarii TESA = 3.000 lei;
-cote TESA (2,25%) = 67,5 lei;
-alte cheltuieli = 6.207,5 lei, din care: generale = 4.000 lei si de desfacere = 2.207,5 lei.
La sfarsitul lunii se inregistreaza productie neterminata in valoare de 2.000 lei, la cost de productie.
Sa se inregistreze operatiunile conform metodei globale.

REZOLVARE
Din enunţul problemei avem următoarea structură a cheltuielilor efectuate:

- cheltuieli directe = 23.000 + 10.000 + 225 = 33.225 lei
- cheltuieli indirecte 2.500 + 1.500 + 4.000 = 8.000 lei
- cheltuieli generale = 1.500 + 1.000 + 3.000 + 67,5 + 4.000 =9.567,5 lei
- cheltuieli de desfacere = 2.207,5 lei
1) Înregistrăm preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiară în contabilitatea manageriala:

% = 901 53.000
921 33.225
923 8.000
924 9.567,5
925 2.207,5
2) Înregistrăm producţia obţinută la cost standard:

931 = 902 50.000 (50.000 kg × 1 leu/kg)
3) La sfârşitul lunii, înregistrăm decontarea cheltuielilor activităţii indirecte, generale şi de desfacere

asupra cheltuielilor directe (închidem conturile: 923; 924; 925).
921 = % 19.775
923 8.000
924 9.567,5
925 2.207,5
În acest moment, în debitul contului 921 „Cheltuielile activităţii de bază” avem colectate toate
cheltuielile aferente producţiei din timpul lunii.
4) La sfârşitul lunii se separă cheltuielile aferente producţiei neterminate.

933 = 921 2.000 (costul efectiv al producţiei neterminate)
5) La sfârşitul lunii se decontează costul efectiv al producţiei finite (închiderea contului 921):
902 = 921 51.000 (53.000 – 2.000)
total cheltuieli producţie
neterminată
Se calculează costul unitar al produsului finit: 51.000 lei/50.000 kg. = 1,02 lei/kg.
6) Se determină şi se înregistrează diferenţele de preţ aferente producţiei finite.

51.000 (cost efectiv) - 50.000 (cost standard) = 1.000 lei (diferenţe nefavorabile, care se înregistrează în
negru).
903 = 902 1.000
Se calculează abaterea unitară: 1.000 lei/ 50.000 kg.= 0,02 lei/kg. (nefavorabilă)
7) Se înregistrează decontarea producţiei finite la cost standard (închidere cont 931) şi a diferenţelor de
preţ aferente (închidere cont 903).
901 = % 51.000 (cost efectiv al producţiei finite)
903 1.000 (diferenţe preţ nefavorabile)
Sistematic avem:
D 921 C
33.225 2.000
19.775 51.000
TSD=53.000 TSC=53.000
D 923 C D 924 C
8.000 8.000 9.567,5 9.567,5
D 925 C D 901 C
2.207,5 2.207,5 51.000 53.000
SfC = 2.000
D 931 C D 902 C
50.000 50.000 51.000 50.000
1.000
TSD=51.000 TSC=51.000
D 933 C D 903 C
2.000 1.000 1.000
SfD = 2.000
8) La începutul lunii următoare, reluăm producţia neterminată:
921 = 933 2.000
Contul 933 se soldează, având sold debitor din luna precedentă de 2.000 lei.

1 Seminar 1 - Contabilitate Manageriala

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1 Seminar 1 - Contabilitate Manageriala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

O firma realizeaza 2 comenzi: comanda 50 pentru produsul A si comanda 60 pentru produsul B.

Nu exista productie neterminata nici la inceputul lunii, nici la sfarsitul lunii.

Cheltuielile lunii curente sunt urmatoarele:

-cote directe (2,25%) din salariile directe.

Sa se inregistreze operatiunile conform metodei pe comenzi.

1) Înregistrăm preluarea cheltuielilor directe, indirecte şi generale cu ajutorul conturilor de calculaţie:

Elemente cheltuieli directe cda. 10 cda. 11

2. Salarii directe 10.000 5.000

TOTAL cheltuieli directe 30.225 15.113

% = 901 52.338 (Total cheltuieli)

2) Înregistrăm obţinerea produselor finite, pe comenzi, la cost standard:

cda. 60 (produs B) = 1.500 × 15 lei/buc = 22.500 lei

3) La sfârşitul lunii repartizăm cheltuielile indirecte şi generale asupra comenzilor şi produselor:

-Combustibil, energie şi apă = 4.000 lei (de repartizat);

-Coeficient de suplimentare: 4.000 / 200 = 20

cda. 60 (B): BR60 × KS = 50 × 20 = 1000 lei

-Reparaţii utilaje = 1.000 lei (de repartizat)

-cda. 60 (B): 5.000 × 0,06667 = 333 lei

1. Cheltuieli cu combustibil, energie, apă 3.000 1.000

TOTAL cheltuieli indirecte repartizate 3.667 1.333

Inchidem contul 923:

2. Cheltuieli indirecte repartizate 3.667 1.333

∑ BR = 33.892 (cda. 50) + 16.446 (cda. 60) = 50.338 lei

-cda. 50 (A): 33.892 × 0,0397314156 = 1.347 lei

-cda. 60 (B): 16.446 × 0,0397314156 = 653 lei

Inchidem contul 924:

921 =924 2.000

1. Cost de secţie 33.892 16.446

3. Cost de producţie efectiv (total) 35.239 17.099

902 =921 52.338

50 (A) 28.000 35.239 - 7.239

TOTAL 50.500 52.338 1.838

903/A = 7.239 902/A = 7.239

Abaterile unitare vor fi:

O unitate de constructii-montaj realizeaza o constructie X, inregistrata la cost de deviz in valoare de

Structura antecalculului de deviz este urmatoarea:

-materii prime si materiale (01) = 20.000 lei

-cote salarii (03) = 405 lei

-CIFU (04) = 4.247 lei

-CCS (05) = 1.000 lei

-CGI (06) = 1.288 lei

Cheltuielile efectuate in timpul lunii sunt urmatoarele:

-consum de materii prime (01) = 21.000 lei

-salarii directe (02) = 17.820 lei

-cote directe (03) = 400 lei

-factura de reparatii utilaje (04) = 1.000 lei, TVA deductibila 19%

-consum piese schimb pentru utilaje (04) = 2.000 lei

-amortizare mijloace de transport (05) = 700 lei

-cota de cheltuieli generale primita de la firma (06) = 1.300 lei

Sa se inregistreze in paralel in contabilitatea financiara si in contabilitatea manageriala, determinand

In contabilitatea financiara: In contabilitatea manageriala:

Preluam cheltuielile activitatii de baza

601 = 301 21.000 921 = 901 21.000

2.Se înregistreaza fondul de salarii (directe) (02) in valoare de 17.820 lei.

In contabilitatea financiara: In contabilitatea manageriala:

Preluam cheltuielile activitatii de baza

641 = 421 17.820 921 = 901 17.820

3. Se inregistrează cotele directe CAM (03) in valoare de 400 lei

In contabilitatea financiara: In contabilitatea manageriala:

646 = 436 400 921 = 901 400

In contabilitatea financiara: In contabilitatea manageriala:

Preluam cheltuielile activitatii de baza

% = 401 1.190 921 = 901 1.000

611 1.000 921/X/04=1.000