Sunteți pe pagina 1din 50

Cuprins

Cuprins...............................................................................................................................................................1
CONTABILITATE............................................................................................................................................2
FISCALITATE.................................................................................................................................................15
ADMINISTRAREA SI LICHIDAREA INTREPRINDERILOR....................................................................20
ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII .........................................................................................29
ORGANIZARE AUDIT INTERN...................................................................................................................42
AUDIT STATUTAR........................................................................................................................................45
EVALUAREA INTREPRINDERII.................................................................................................................48
EXPERTIZE CONTABILE.............................................................................................................................50
CONTABILITATE
1. O întreprindere de exploatare minieră achiziţionează în anul N un utilaj de extracţie în valoare de
15.000 lei. Întreprinderea estimează că la terminarea extracţiei (peste 5 ani) va efectua cheltuieli cu
demontarea, mutarea şi restaurarea activului, recunoscute printr-un provizion în valoare de 5.000 lei. Peste 5
ani, la terminarea extracţiei, costurile efective cu demontarea şi mutarea activului se ridică la 7.000 lei, din
care 2.000 lei materiale şi 5.000 lei salariale. Precizaţi înregistrările contabile aferente anilor N şi N+4

Rezolvare:

A. Înregistrările contabile în anul N


1.Înregistrările achiziţiei utilajului:
2131 = 404 15000 lei
2.Constituirea provizionului pentru dezafectarea imobilizărilor corporale, prin includerea lor în costul iniţial
al utilajului conform IAS 37, ,Provizioane, datorii contingente şi active contingente”:
2131 = 1513 5000 lei

B. Inregistari in anul N+4:


1.Inregistrarea cheltuielilor cu demontarea si cu mutarea utilajului la expirarea perioadei de utilizare:
1.1.Cheltuieli materiale:
602 = 302 2000 lei
1.2.Cheltuieli salariale:
641 = 421 5000 lei
2.Anularea provizionului constituit cu aceasta destinaţie şi rămas fără obiect:
1513 = 2131 7000 lei

2. Societatea comerciala ALFA SA are in stoc la inceputul lunii martie N:


-sold initial materii prime 2000 lei(evaluat la cost de achizitie);
-sold initial marfuri 7500 lei(evaluat la cost de achizitie).
In cursul lunii martie au loc urmatoarele operatii:
1)achizitie de materii prime la costul de achizitie de 1000 lei, TVA19%;
2)achizitie de marfuri la costul de achizitie de 200 lei,TVA 19%;
3)consum de materii prime la costul de 1500 lei;
4)vanzare de marfuri la pretul de vanzare de 800 lei,TVA 19%,costul de achizitie fiind de 600 lei.
La sfarsitul lunii are loc inventarierea in urma careia se stabilesc stocurile finale faptice:
-stoc faptic materii prime 1700 lei;
-stoc faptic marfuri 6500 lei.
Sa se contabilizeze operatiile de mai sus sis a se prezinte situatia in conturile de stoc stiind ca intreprinderea
utilizeaza metoda inventarului intermitent.

Rezolvare:

Potrivit acestei metode,intrarile de stocuri se contabilizeaza in conturi de cheltuieli dupa natura.Iesirile de


stocuri nu se inregistreaza in contabilitatea financiara, ci doar la locurile de gestiune.La sfarsitul perioadei de
gestiune se anuleaza soldurile initiale si sunt preluate in contabilitate soldurile constatate la inventar.

2
D 301 Materii C D 371 Marfuri C
prime
Sold 2000 2000 (5a) 1.Achizitie de materii Sold 7500 7500 (5b)
initial prime: initial
(6a) 1700 % (6b) 6500
1700 Sold = 401 6500 Sold
final 1190 final
faptic 601 faptic
= Furnizori
1000
Cheltuieli cu materiile prime
4426 190

2.Achizitia de marfuri:
% = 401 238
607 = Furnizori 200
Cheltuieli cu marfurile
4426 38
TVA deductibila

3.Consumul de materii prime:


Nu se contabilizeaza

4. Vanzare de marfuri:
4111 = % 952
Clienti 707 800
Venituri din vanzarea
marfurilor
4427 152
TVA colectata
Descarcarea de gestiune nu se contabilizeaza

5.Anularea soldurilor initiale:


a)Pentru materii prime:
601 = 301 2000
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime
b)Pentru marfuri:
607 = 371 7500
Cheltuieli cu marfurile Marfuri

6.Prelucrarea marfurilor:
a)Pentru materii prime:
301 = 601 1700
Materii prime Cheltuieli cu materii prime
b)Penru marfuri:
371 = 607 6500
Marfuri Cheltuieli cu marfurile

3. Pentru a realiza un contract ce vizează furnizarea a 270000 piese in 3 ani, o intreprindere a pus la
punct un echipament special al carui cost de productie este de 18.000 lei. In acord cu clientul,scadentarul
livrarilor de piese a fost fixat dupa cum urmeaza:
-in primul an: 54000 piese;
-in al doilea an:81000 piese;
-in al treilea an: 135000 piese.
3
Care este amortismentul anual daca intreprinderea opteaza pentru amortizarea in functie de numarul unitati
de productie?

Rezolvare:

Amortizare anul 1:18000*(54000/270000)=3600lei


Amortizare anul 2:18000*(81000/270000)=5400 lei
Amortizare anul 3:18000*(135000/270000)=9000 lei

4. O intreprindere fabrica mobila, inclusiv mese.Costurile asociate cu fabricarea meselor si cu operatiile


generale ale firmei sunt urmatoarele:
a)lemnul utilizat pentru fabricarea meselor costa 100 u.m./masa;
b)mesele sunt asamblate de muncitori cu un cost de 40 u.m./masa;
c)muncitorii care asambleaza mesele sunt coordonati de catre responsabil,care are un salariu annual de
25.000 u.m.;
d)amortizarea masinilor utilizate in fabricarea meselor se ridica la 10.000 u.m./an;
e)salariul manageruluifirmei reprezinta 80.000 u.m./an
f)firma cheltuieste annual 30.000 u.m. pentru publicitate privind mesele;
g)vanzatorii primesc un comision de 30 u.m. pentru fiecare masa vanduta.
Clasificati fiecare cost in urmatoarele categorii:fix, variabil,cost al perioadei,cost al produsului,cost direct
sau indirect(pentru produsul, ,mese’).

Rezolvare:

A Cost variabil Cost direct Cost al produsului


B Cost variabil Cost direct Cost al produsului
C Cost fix Cost indirect Cost al produsului
D Cost fix Cost indirect Cost al produsului
E - - Cost al perioadei
F - - Cost al perioadei
G Cost variabil - Cost al perioadei

5. În cursul lunii ianuarie, SC BETA SA obţine produse finite în urmãtoarele condiţii: cheltuieli
directe de producţie 10.000 lei, cheltuieli indirecte de producţie 12.000 lei, din care variabile 8.000 lei;
capacitatea normalã de producţie 1.000 bucãţi, capacitatea realã de producţie 750 bucãţi. Societatea deţinea
la începutul perioadei în stoc 250 bucãţi de produse finite, evaluate la 25 lei/bucatã; ea vinde 900 bucãţi la
35 lei/bucatã; pentru evaluarea stocurilor la ieşire foloseşte metoda LIFO (ultimul intrat, primul ieşit). Care
este valoarea stocului de produse finite la sfârşitul anului?

Rezolvare:

Determinarea costului de producţie


• Cheltuieli directe 10.000

+ Cheltuieli variabile 8.000


+ Cheltuieli fixe 4.000*
750
1.000
= Cost de producţie al 21.000
perioadei

4
21 .000
Costul unitar= =28
750

D 345 Produse finite C


SI 250buc*25 24.750
Intrări 750 buc*28

SF 2.500

Valoare ieşiri=750 buc*28+150*25=24.750

6. La începutul anului N o întreprindere deţinea 10.000 euro. Cursul rol/euro la 01.01.N era de
23.000 lei/euro. Pe parcursul exerciţiului N au fost înregistrate urmãtoarele fluxuri monetare: încasãri de
30.000 euro la cursul zilei de 24.000 lei/euro şi de 10.000 euro la cursul zilei de 23.500 lei/euro, şi plãţi de
20.000 euro la cursul zilei de 24.300 lei/ euro şi de 15.000 euro la cursul zilei de 23.500 lei/euro. La 31.12.N
cursul era de 24.100 lei/euro. Care sunt valorile aferente trezoreriei nete a societãţii şi diferenţa de curs
nerealizatã?

Rezolvare:

Situaţia în contul 5124:


D 5124 C
Sold iniţial 10.000 Euro x 23.000 lei/ Plăţi 20.000 Euro x 24.300 lei/€ =
€ = 230.000.000 lei 486.000.000 lei
Încasări: 30.000 Euro x 24.000 lei/€ = Plăţi 15.000 Euro x 23.500 lei/€ =
720.000.000 lei 352.500.000 lei
Încasări 10.000 Euro x 23.500 lei/€ =
235.000.000 lei
Total încasări 955.000.000 lei
Total încasări + sold iniţial Total plăţi 838.500.000 lei
1.185.000.000 lei
Sfd 15.000 Euro reprezentând
346.500.000 lei
La data de 31.12.N soldul final de 15.000 Euro reprezintă 15.000 Euro x 24.100 lei/€. = 361.500.000
lei
Diferenţa de curs nerealizată 361.500.000 lei – 346.500.000 lei = 15.000.000 lei reprezintă un venit
din diferenţe de curs valutar:
Înregistrarea contabilă:
15.000.000 lei 5124 = 765 15.000.000 lei
Trezoreria netă = Total încasări – Total plăţi + Diferenţa de curs nerealizată = 955.000.000 lei –
838.500.000 lei + 15.000.000 lei = 131.500.000 lei

7. Dispuneţi de urmãtoarele informaţii: toate acţiunile filialei au fost achiziţionate cu 4.600 lei.
Valorile juste ale activelor achiziţionate şi ale obligaţiilor preluate sunt urmãtoarele: stocuri 1.500 lei;
creanţe 200 lei; numerar 2.000 lei; terenuri şi clãdiri 4.000 lei; furnizori 1.600 lei; împrumuturi din emisiuni
de obligaţiuni 1.500 lei. Au fost efectuate plãţi în valoare de 4.200 lei pentru achiziţia clãdirilor. Determinaţi
fluxul de numerar provenit din activitatea de investiţii conform IAS 7 „Situaţiile fluxurilor de trezorerie”.
- Plăţi privind achiziţia filialei (1) -2.600 lei
- Plăţi privind achiziţia clădirilor -4.200 lei
= Flux de numerar provenit din activitatea -6.800 lei
de investiţii
5
(1)
Valoarea se determină astfel:
 Stocuri 1.500 lei
+ Creanţe 200 lei
+ Numerar 2.000 lei
+ Terenuri şi clădiri 4.000 lei
= Total activ 7.700 lei
- Datorii (1.600+1.500) -3.100 lei
= Activ net contabil 4.600 lei
- Numerar -2.000 lei
= Valoarea plătită pentru filială 2.600 lei
sau:
+ Plăţi privind acţiunile filialei 4.600 lei
- Numerar -2.000 lei
= Valoarea plătită pentru filială 2.600 lei

8. Se dau urmãtoarele informaţii în conturi (solduri finale) la sfârşitul anului N:


– vânzãri de produse finite 6.000 lei;
– vânzãri de mãrfuri 1.800 lei;
– costul mãrfurilor vândute 1.200 lei;
– variaţia stocurilor (sold debitor) 800 lei;
– venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 700 lei;
– producţie imobilizatã 5.000 lei.
Conform OMFP nr. 1.752/2005, calculaţi cifra de afaceri netã şi total venituri din exploatare.

Rezolvare:

Cifra de afaceri=Venituri de produse finite+Vanzari de marfuri+Venituri din subventi=


=6000+1800+700=8500 lei
Total venituri din exploatare=(Cifra de afaceri-Variatia stocurilor)+Productia imobilizata
=(8500-800)+5000=12700 lei

9. Se dau urmãtoarele informaţii (în lei): Venituri din subvenţii de exploatare 15.500 (din care 9.500
pentru cifra de afaceri, iar restul pentru cheltuielile cu dobânda); cheltuieli cu amortizarea 11.200; venituri
din exploatare privind provizioanele 5.200; produse finite (sold iniţial) 5.500; mãrfuri (sold iniţial) 2.700;
cheltuieli cu sconturile acordate 8.100; achiziţii de mãrfuri 41.500; cheltuieli cu telecomunicaţiile 7.800;
venituri din vânzarea produselor finite la preţ de vânzare de 105.000 şi la cost de producţie de 106.800;
cheltuieli cu dobânzile 6.600; produse finite (sold final) 3.700; venituri din
prestãri de servicii 14.700; mãrfuri (sold final) 4.100; valoarea contabilã a activelor cedate 45.000; venituri
din cedarea activelor 21.500; amortizarea cumulatã a imobilizãrilor cedate 17.000. Care este valoarea cifrei
de afaceri nete şi a rezultatului din exploatare?

Rezolvare:

a) subvenţii de exploatare
15.500 lei 5121 = % 15.500 lei
7411 9.500 lei
7418 6.000 lei
b) înregistrare amortizare
11.200 lei 6811 = 281 11.200 lei
c) reluare provizioane
5.200 lei 151 = 7812 5.200 lei
d) acordare sconturi
8.100 lei 667 = 4111 8.100 lei
6
e) achiziţie mărfuri
41.500 lei 371 = 401 41.500 lei
f) înregistrare cheltuieli cu telecomunicaţiile
7.800 lei 626 = 401 7.800 lei
a) vânzare produse finite
105.000 lei 411 = 701 105.000 lei
b) descărcare gestiune produse finite
106.800 lei 711 = 345 106.800 lei
c) înregistrare dobânzi
6.600 lei 666 = 1682 6.600 lei
j)
D 345 C
SI 5.500
106.800
SF 3.700
SI + Obţinere – Descărcare gest = SF
5.500 + Obţinere – 106.800 = 3.700
Obţinere = 105.000
105.000 lei 345 = 711 105.000 lei
k) prestări servicii terţilor
14.700 lei 4111 = 704 14.700 lei
l) descărcare gestiune mărfuri vândute
D 371 C
SI 2.700
41.500
SF 4.100

SI + Achiziţie – Descărcare gest = SF


1.700 + 41.500 – Descărcare gest = 4.100
Descăcare gest = 40.100
40.100 lei 607 = 371 40.100 lei
m) venituri din cedarea activelor
21.500 lei 461 = 7583 21.500 lei
n) descărcare gestiune active vândute
45.000 lei % = 2XX 45.000 lei
17.000 lei 281
28.000 lei 6583

• Venituri din prestări servicii 14.700 lei


+ Venituri din vânzări de produse finite 105.000 lei
- Variaţia stocurilor (SFD ) 1.800 lei
+ Venituri din subvenţii aferente cifrei de afaceri 9.500 lei
+ Alte venituri din exploatare (7583) 21.500 lei
= Total venituri de exploatare 152.500 lei
• Cheltuieli cu amortizarea 11.200 lei
+ Cheltuieli cu telecomunicaţiile 7.800 lei
+ Cheltuieli cu mărfurile 40.100 lei
+ Cheltuieli cu cedarea activelor 28.000 lei
- Ajustări privind provizioanele (Venituri din reluarea 5.200 lei
provizioanelor)
= Total cheltuieli de exploatare 81.900 lei

7
Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare – Cheltuieli de exploatare = 152.500 lei –
81.900 lei = 70.600 lei
Cifra de afaceri netă = ct 704 (14.700 lei) + ct 701 (105.000 lei)+ ct 7411 (9.500 lei) = 129.200 lei

10. Care sunt particularităţile bilanţului contabil întocmit conform OMFP nr. 3.055/2009?

Răspuns:

1. Formatul este predefinit, întreprinderile neputând detalia sau restrânge posturile bilanţiere; sursa
acestui model se găseşte în articolul 10 al Directivei a IV-a a CEE.
2. Cheltuielile de constituire sunt recunoscute în activul bilanţului chiar dacă nu răspund criteriilor de
recunoaştere stabilite de IASB în cadrul conceptual.
3. Fondul comercial negativ este considerat venit în avans şi nu este recunoscut ca venit, aşa cum solicită
practica internaţională.
4. Activele pe termen lung destinate vânzării nu sunt prezentate separat, ci sunt cumulate cu cele deţinute
pentru a fi utilizate.
5. Creanţele (altele decât cele financiare) cu scadenţa mai mare de un an sunt prezentate distinct în masa
activelor circulante.
6. Cheltuielile în avans şi provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli nu se împart în funcţie de scadenţe.
Veniturile în avans sunt separate în partea ce va fi reluată la venituri într-o perioadă de până la un an şi sume
de reluat într-o perioadă mai mare de un an.
7. Primele de rambursare a împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni se deduc din împrumutul obligatar.
8. Acţiunile proprii se deduc din capitalurile proprii.
9. Prezenţa la poziţiile E şi F a doi indicatori de analiză financiară relevanţi în aprecierea modului în
care întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii.
Continuitatea activităţii se apreciază pe baza unui cumul de factori. Un criteriu relevant în aprecierea
continuităţii este modul în care întreprinderea îşi asigură echilibrul financiar. Se consideră că întreprinderea îşi
asigură minimul de echilibru financiar dacă îşi finanţează activele pe termen lung din surse de finanţare pe
termen lung şi respectiv activele pe termen scurt din surse pe termen scurt.
Să procedăm în cele ce urmează la modelarea bilanţului OMFP nr. 3.055/2009 pentru a pune în evidenţă
echilibrul financiar. Vom aşeza faţă în faţă activele pe termen lung cu sursele pe termen lung şi activele pe
termen scurt cu sursele pe termen scurt:

Active pe termen Surse pe termen lung:


lung: Capitaluri şi rezerve (J) ↑
Active Datorii care trebuie plătite într-o |
imobilizate (A) perioadă mai mare de un an (G) ↑ |
- Subvenţii pentru Provizioane pentru riscuri şi |Fond de rulment |Capitaluri permanente (F)
investiţii cheltuieli (H) (E)
Active pe termen Surse pe termen scurt:
scurt: Datorii care trebuie plătite într-o
Active circulante perioadă de până la un an (D)
(B) Venituri în avans (I exclusiv
Cheltuieli în subvenţiile pentru investiţii)
avans (C)
La poziţia E „Active circulante nete / Datorii curente nete" se află fondul de rulment al întreprinderii.
Pe baza acestui indicator se apreciază modul în care întreprinderea îşi asigură continuitatea activităţii pe
termen scurt.
Fondul de rulment reprezintă excedentul de capitaluri permanente (surse de finanţare pe termen lung)
rămas după finanţarea integrală a activelor pe termen lung şi care poate fi utilizat pentru finanţarea activelor pe
termen scurt (active circulante şi cheltuieli în avans).
Din schema de mai sus, fondul de rulment se poate deduce astfel:
8
(1) Fond de rulment (E) = Surse pe termen lung (J + G + H) – Active pe termen lung (A - Subvenţiile
pentru investiţii), sau
(2) Fond de rulment (E) = Active circulante (B) + Cheltuieli în avans (C) - Datorii care trebuie plătite într-
o perioadă de până la un an (D) - Venituri în avans (I exclusiv subvenţiile pentru investiţii).
A doua relaţie de calcul a fost reţinută în modelul de bilanţ conform OMFP nr. 3.055/2009.
Această relaţie trebuie interpretată cu prudenţă deoarece are la bază ipoteza că întotdeauna cheltuielile în
avans şi veniturile în avans sunt elemente pe termen scurt, în mod normal, înainte de a calcula acest indicator
se fac o serie de retratări si reclasificări ale elementelor de bilanţ. Ar trebui luate în considerare doar
cheltuielile şi veniturile în avans pe termen scurt, dar si datorii precum provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli
care au scadenţa foarte probabil într-o perioadă mai mică de un an.
Se consideră că dacă întreprinderea are fond de rulment aceasta îşi asigură continuitatea pe termen scurt
fără a fi dependentă de finanţarea prin credite pe termen scurt.
La poziţia F „Total active minus datorii curente" se află sursele de finanţare pe termen lung ale întreprinderii,
numite şi capitaluri permanente. Pe baza acestui indicator se apreciază în ce măsură întreprinderea îşi asigură
continuitatea activităţii pe termen lung. Din schema de mai sus, capitalurile permanente se pot determina astfel:
(i) Capitaluri permanente (F) = Capitaluri şi rezerve (J) + Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai
mare de un an (G) + Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli(H), sau
(ii) Capitaluri permanente (F) = Total activ (A + B + C) - Surse pe termen scurt (D +1 exclusiv subvenţiile
pentru investiţii), sau
(iii) Capitaluri permanente (F) = Fond de rulment (E) + (Active imobilizate - Subvenţii pentru investiţii).
A treia relaţie de calcul a fost reţinută în modelul de bilanţ conform OMFP nr. 3.055/2009.

11. O societate-mama achizitioneaza de la o filiala din cadrul grupului 50.000 de actiuni cu pretul de
1 leu/actiune. Se achita prin banca suma de 30.000 lei, iar restul se va achita ulterior prin aceeasi modalitate.
Comisionul achitat societatii de valori mobiliare care a instrumentat tranzactia este de 1%. In anul urmator
se incaseaza cu ordin de plata dividende in suma de 15.000 lei. Ulterior se vand 1.000 de actiuni cu pretul de
2 lei/actiune, incasarea facandu-se ulterior in numerar. Titlurile vandute se scot din evidenta la pretul de
cumparare.
Se cer inregistrarile contabile privind:
a) achizitia titlurilor si achitarea comisionului;
b) plata ulterioara a varsamintelor si incasarea dividendelor;
c) vanzarea si incasarea titlurilor.

Rezolvare:
(a)
• achizitia titlurilor
50.000lei 261 = 5121 30.000lei
Actiuni detinute la Conturi curente la banci
entitatile afiliate
2691 20.000lei
Varsaminte de efectuat la
entitatile afiliate
• achitarea comisionului
500 lei 622 = 5121 500 lei
Cheltuieli cu comisioanele Conturi curente la banci
si onorariile
(b)
• varsamintele efectuate pentru emitent
20.000 2691 = 5121 20.000 lei
lei Varsaminte de efectuat la Conturi curente la banci
entitatile afiliate
• incasarea dividendelor
15.000 5121 = 7611 15.000 lei
lei Conturi curente la banci Venituri din actiuni detinute la
9
entitatile afiliate
(c )
• reflectarea veniturilor din cedarea titlurilor la pretul de cesiune
2.000 lei 461 = 7641 2.000 lei
Debitori diversi Venituri din imobilizari
financiare cedate

• incasarea titlurilor cedate


2.000 lei 5311 = 461 2.000 lei
Casa in lei Debitori diversi

• scaderea din evidenta a titlurilor la valoarea de intrare


1.000 lei 6641 = 261 1.000 lei
Cheltuieli privind Actiuni detinute la entitatile
imobilizarile financiare afiliate
cedate

12. O societate realizeaza prin vanzarea a 15.000 de bucati din produsul sau o cifra de afaceri de
225.000 lei, suportand pierderi de 5.000 lei. Costurile suportate pentru producerea si vanzarea acestui produs
sunt de 230.000 lei, impartite astfel:
– materie prima (variabile): 105.000 lei;
– personal (jumatate variabile si jumatate fixe): 60.000 lei;
– amortizare imobil si masini de productie (fixe): 45.000 lei;
– diverse (fixe): 20.000 lei.
Managerul societatii cunoaste faptul ca are capacitatea de a produce si vinde pana la 20.000 bucati din
produsul sau. Care este cantitatea de produs fabricata si vanduta care i-ar permite sa nu mai suporte pierderi?

Rezolvare:

Cheltuieli variabile = 105.000 + (60.000/2) = 135.000


Cheltuieli fixe = 30.000 + 45.000 + 20.000 = 95.000
• Cifra de afaceri = 15.000 buc * 15 = 225.000 lei

- Cheltuieli variabile = 15.000 buc * 9 135.000 lei


= Marja costurilor = 90.000 lei
variabile
- Cheltuieli fixe 95.000 lei
= Pierdere -5.000 lei
Pentru ca societatea sa nu suporte pierderi cantitatea care trebuie sa o produca si sa o vanda este q.

q= 95.000/ 6=15.834

13. Un utilaj a fost achizitionat la valoarea de 200.000 u.m., la data de 1 ianuarie 2005, durata de
viata utila 5 ani, valoare reziduala nula. Durata de viata utila ramasa a fost revizuita la 7 ani la data de 31
decembrie 2007. Calculati, conform IAS 16, amortizarea aferenta anului 2007.

Rezolvare:

Valoare contabila = 200.000 u.m


Valoare amortizabila cf. IAS 16 = Valoare contabila – Valoare reziduala
Valoare amortizabila = 200.000 – 0 = 200.000 u.m
Amortizare 2005 = 200.000 : 5 ani = 40.000 u.m
Amortizare 2006 = 40.000 u.m
10
Valoare ramasa de amortizat = [200.000 – (40.000 * 2)] = 120.000 u.m.
Amortizare 2007 = 120.000 : 5 ani = 24.000 u.m

14. O societate achizitioneaza 20 ha de teren la costul de 500.000 lei. La data achizitiei s-au efectuat
lucrari de restaurare a amplasamentului in vederea plantarii unei culturi de
pepeni, costul lucrarilor fiind 80.000 lei. Societatea estimeaza ca peste 5 ani va efectua o rotatie a culturilor,
urmand a cultiva rosii. Ca urmare a vanzarii pepenilor, profitul societatii va creste cu 4% in urmatorii 5 ani.
Contabilizati, conform IAS 16, achizitia si amortizarea.

Rezolvare:
- achizitia terenului:
2111 = 404 500.000 lei
- recunoasterea costurilor cu restaurarea amplasamentului:
2112 = 404 80.000 lei
- amortizarea costurilor de restaurare a amplasamentului pe perioada de crestere a beneficiilor: 80.000 lei: 5
ani = 16.000 lei:
6811 = 2811 16.000 lei

15. O intreprindere efectueaza urmatoarele tranzactii:


1) vinde unui client, pe data de 01.01.N, marfuri in valoare de 100 lei, conditiile de plata fiind: 10% din pret
se plateste in momentul vanzarii, 50% din pret se va plati dupa un an de la vanzare, iar 40% dupa 2 ani de la
vanzare. Se estimeaza ca in acel moment clientul ar putea obtine un credit echivalent de pe piata financiara
la o rata a dobanzii de 60%;
2) vinde un program informatic pentru suma de 2.000 lei incluzand in factura si pretul activitatii de service
dupa instalare in valoare de 150. lei; activitatea de service se realizeaza timp de 3 ani incepand cu anul N.
Sa se contabilizeze tranzactiile conform IAS 18 „Venituri”.

Rezolvare:
1)

Anul Plata Val. Actualizata a incasarilor Dobanda anuala (lei)


anuale (lei)
01.01.N 10 10 0
01.01.N+1 50 50 / (1+60%)1 = 31,25 18,75
01.01.N+2 40 40 / (1+60%)2 = 15,63 24,37
100 56,88 43,12

Diferenta dintre 100 si 56,88 reprezinta venit amanat, respectiv 43,12.

Inregistrarea vanzarii stocului de marfuri:


411 = % 100
Clienti 707 Venituri din vanzarea marfurilor 56,88
472 Venituri in avans 43,12

Incasarea la vanzare 01.01.N:


5121 = 411 10
Conturi la banci in lei Clienti

Incasare la data 01.01.N + 1:


5121 = 411
Conturi la banci in lei Clienti 50

11
Concomitent venitul inregistrat ca avans se recunoaste ca venit din dobanzi:
472 = 766 18,75
Venituri in avans Venituri din dobanzi

Incasare la data 01.01.N + 2:


5121 = 411
Conturi la banci in lei Clienti 40

Concomitent venitul inregistrat ca avans se recunoaste ca venit din dobanzi:


472 = 766 24,37
Venituri in avans Venituri din dobanzi

2) Inregistrarea vanzarii programului informatic in anul N:

411 = % 2.150
Clienti 707 Venituri din vanzare 2.050
472 Venituri in avans 100
Incasarea la vanzare in anul N:
5121 = 411 2.150
Conturi la banci in lei Clienti

In anul N+ 1 venitul inregistrat ca avans se recunoaste ca venit din vanzare:


472 = 707 50
Venituri in avans Venituri din vanzare

In anul N+ 2 venitul inregistrat ca avans se recunoaste ca venit din vanzare:


472 = 707 50
Venituri in avans Venituri din vanzare

16. O intreprindere efectueaza urmatoarele tranzactii:


1) vinde unui client, pe data de 01.01.N, marfuri in valoare de 1.000.000 lei, conditiile de plata fiind: 10%
din pret se plateste in momentul vanzarii, 50% din pret se va plati dupa un an de la vanzare, iar 40% dupa 2
ani de la vanzare. Se estimeaza ca in acel moment clientul ar putea obtine un credit echivalent de pe piata
financiara la o rata a dobanzii de 60%;
2) cumpara, pe data de 30.07.N, un numar de 1.000 de obligatiuni, valoarea nominala a unei obligatiuni 1
leu, pretul de achizitie 1,2 lei; dobanda anuala este de 30%, incasata la 31 decembrie N.
In conditiile aplicarii IAS 18 „Venituri curente” sa se contabilizeze operatiile de mai sus.

Rezolvare:

1) Valoarea actualizata a incasarilor legate de tranzactie este de:


500.000 + 250.000 + 250.000 = 753.906,25
1,6 1,62
Se poate considera ca pretul de vanzare contine venituri din dobanzi in suma de 1.000.000 - 96.485.261 =
246.093,75 u.m., esalonabile pe cele doua exercitii de credit.
inregistrarea vanzarii stocului de marfuri:
411 = % 1.000.000
707 753.906,25
472 246.093,75
Pentru repartizarea veniturilor financiare pe durata creditului va fi suficient sa se calculeze dobanzile
teoretice la soldul creditului ramas, adica:
- in numele exercitiului N:
(753.906,25 - 500.000) x 60% = 152.343,75 u.m.
12
- in numele exercitiului N+1:
(753.906,25 - 750.000 + 152.343,75) x 60% = 93.750 u.m.
Repartizarea veniturilor in avans la venituri financiare va genera urmatoarele inregistrari:
- in exercitiul N:
Venituri in avans = Venituri din dobanzi 152.343,75
- in exercitiul N+1:
Venituri in avans = Venituri din dobanzi 93.750
2) Perioada detinere = 1 august – 31 decembrie = 5 luni.
Post-achizitie: 1000 obligatiuni x 1 lui/obligatiune (VN) x 30% x 5/12 = 120 lei
Ante-achizitie: 1000 obligatiuni x 1 leu/ obligatiune (VN) x 30% x 7/12 = 170lei

5121 = % 290
766 120
506 170

17. In cursul anului N o intreprindere efectueaza urmatoarele operatii: acorda un imprumut unei filiale
aflate in dificultate financiara de 850 u.m.; incaseaza contravaloarea unui imprumut obligatar cu
caracteristicile: numar de obligatiuni 1.000 titluri, valoare nominala 1,1 u.m./titlu, pret de rambursare 1,2
u.m., pret de emisiune 0,9 u.m.; vinde titlurile de participare inainte de achitarea totala, pret de cesiune 900
u.m., partea neeliberata 400 u.m. si le incaseaza; majoreaza capitalul social prin noi aporturi in numerar
incasate in contul curent in conditiile: numar de actiuni 1.000 titluri, valoare nominala 0,6 u.m./titlu, pret de
emisiune 0,8 u.m./titlu, valoare matematica contabila 0,9 u.m./titlu; vinde cu incasare directa 5 calculatoare
in valoare de 2.000 u.m. acordand un scont de 10% (exclusiv TVA); plateste dobanzi si dividende in valoare
de 1.200 u.m. din care 100 u.m. legati de activitatea de exploatare. In conditiile in care nu se tine cont de
TVA, calculati fluxurile de numerar provenite din activitatea de investitii si finantare.

Rezolvare:

Flux de numerar din activitatea de investitii:

• Incasari din vanzarea activelor imobilizate ..........(2.000 – 2.000*10%) = 1.800


+ Incasari din creante imobilizate
+ Dobanzi incasate
+ Dividende incasate
- Plati privind achizitia de active imobilizate
- Plati privind creantele imobilizate ...............................................................850
= Numerar net din activitatea de investitii ..............................................2.650
Flux de numerar din activitatea de finantare:
• Incasari din capitaluri proprii sub forma emisiunilor de actiuni sau din cresteri de capital
propriu ....................................................................................... 800*
+ Incasari din datorii financiare pe termen lung (credite bancare si
asimilate) .................................................................................................................... 1.400**
- Plati privind rambursarea si distribuirile de capital propriu
- Plati privind rambursarea de datorii financiare
- Dobanzi si dividende platite .............................................(1.200 – 100) =1.100
= Numerar net din activitatea de finantare ..............................................3.300

Nota:
* Incasari din crestere capital social = 1.000 actiuni * Pret emisiune (0,8) = 800 u.m.

** Incasari din datorii financiare pe termen lung 1.400 u.m.


• Contravaloare imprumut obligatar=1.000 oblig.*Pret emisiune (0,9) =900 u.m.
Valoate oblig. vandute = Pret cesiune - Parte neeliberata =900–400=500 u.m.
13
18. In cursul anului N, o intreprindere efectueaza urmatoarele operatii: incaseaza o rata scadenta de
700 u.m. si dobanda aferenta de 300 u.m. unui imprumut acordat in anul precedent unei filiale aflate in
dificultate financiara; achizitioneaza o filiala de 1.600 u.m. din care numerar dobandit 400 u.m.;
achizitioneaza 5 autoturisme in valoare totala de 2.000 u.m. din care 600 u.m. preluate in leasing financiar,
restul achitate pe loc, primind un scont de 5%; plateste dobanda anuala aferenta unui imprumut obligatar
emis in exercitiul anterior cu caracteristicile: numar de obligatiuni 1.000, valoare nominala 1 u.m., pret de
rambursare 1,2 u.m., pret de emisiune 1,1 u.m.; rata dobanzii 30%; ramburseaza o transa de 200 de
obligatiuni; plateste rata anuala de leasing financiar 50 u.m. si contracteaza un credit bancar pe termen lung
1.400 u.m. In conditiile in care nu se tine cont de TVA, calculati fluxurile de numerar provenite din
activitatea de investitii si finantare.

Rezolvare:

Flux de numerar din activitatea de investitii:

• Incasari din vanzarea activelor imobilizate


+ Incasari din creante imobilizate ................................................................... 700
+ Dobanzi incasate .........................................................................................300
+ Dividende incasate
- Plati privind achizitia de active imobilizate.............................................. 1.780*
- Plati privind creantele imobilizate
= Numerar net din activitatea de investitii ............................................= 2.780

Nota:
* Plati privind achizitia de active imobilizate 1.780
• Achizitie filiala, din care numerar dobandit 400
• Plata 5 autoturisme, cu scont primit (1.400 – 1.400*5%) = 1.330
• Plata rata anuală de leasing financiar 50

Flux de numerar din activitatea de finantare:

• Incasari din capitaluri proprii sub forma emisiunilor de actiuni sau din cresteri de capital propriu
+ Incasari din datorii financiare pe termen lung (credite bancare si
asimilate) ...................................................................................................................1.400
- Plati privind rambursarea si distribuirile de capital propriu
- Plati privind rambursarea de datorii financiare ...........................................240*
- Dobanzi platite ......................................................................................... 300**
- Dividende platite
= Numerar net din activitatea de finantare ..............................................1.940

Nota:

* Valoarea de rambursare este pretul achitat de obligatar cu ocazia rambursarii imprumutului care a
creditat firma cu ocazia emiterii obligatiunilor.

Valoare transa rambursata = 200 obligatiuni * Val de rambursare (1,2) = 240

** Valoarea nominala reprezinta pretul obligatiunii inscris pe document si reprezinta baza de calcul
pentru dobanda.

14
Dobanda platita aferenta imprumutului obligator = 1.000 obligatiuni * Val nominala (1) * Rata
dobanzii (30%) = 300

Barbu Edit Maria


Stagiar Experţi Contabili
Anul III sem I

FISCALITATE
1. Care este sfera de cuprindere a elementelor similare veniturilor si a elementelor similare cheltuielilor in
vederea determinarii impozitului pe profit. Dati unele exemple in urma carora pot rezulta elemente similare
veniturilor si cheltuielilor.
Raspuns:

SFERA DE CUPRINDERE A IMPOZITULUI


Impozitul pe profit se aplica dupa cum urmeaza:
a) in cazul persoanelor juridice romane, asupra profi tului impozabil obtinut din orice sursa, atat din
Romania, cat si din strainatate;
b) in cazul persoanelor juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in
Romania, asupra profi tului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) in cazul persoanelor juridice straine si al persoanelor fi zice nerezidente care desfasoara activitate in
Romania intr-o asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profi tul impozabil al asocierii
atribuibile fi ecarei persoane;
d) in cazul persoanelor juridice straine care realizeaza venituri din/sau in legatura cu proprietati imobiliare
situate in Romania sau din vanzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica
romana, asupra profi tului impozabil aferent acestor venituri;
e) in cazul persoanelor fi zice rezidente asociate cu persoane juridice romane care realizeaza venituri atat in
Romania, cat si in strainatate, din asocieri fara personalitate juridica, asupra partii din profi tul impozabil al
asocierii atribuibile persoanei fi zice rezidente.

Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate
in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.

Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si:


a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil;
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea
accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
c) cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale,
potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;
d) cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii fi rmei, produselor sau serviciilor, in
baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea
mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda
15
in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de
vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor;

2. S.C. GAMA S.R.L. este stabilita si inregistrata in scop de TVA in Romania, fiind platitor lunar de TVA
avand ca obiect de activitate farmacie si stomatologie. In cursul lunii martie 2009 ea realizeaza urmatoarele
operatiuni (toate sumele sunt fara TVA):
achizitioneaza de la Bayer, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Germania, 12.000 folii aspirina in
valoare de 4.000 euro;
achizitioneaza de la S.C. Farmas S.A., stabilita si inregistrata in scop de TVA in Romania, 3.500 folii
paracetamol in valoare de 2.500 lei;
achizitioneaza de la S.C. Leasingul S.A. un automobil in leasing financiar pentru care achita avans de 4.300
lei in luna martie 2009, urmand sa achite apoi 36 de rate lunare a 500 lei/rata, incepand din luna aprilie
2009;
primeste de la furnizori facturile pentru energie electrica si apa in suma de 1.200 lei;
livreaza catre persoane fizice, in farmacia din Bucuresti, 16.000 folii aspirina in valoare de 20.000 lei;
presteaza servicii consultatii stomatologice in suma de 8.500 lei;
livreaza catre persoane fizice din Franta, pe baza de comanda postala, paracetamol in valoare de 3.000 euro.
livreaza catre Solaris, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Franta, 1.300 folii de paracetamol in valoare
de 4.200 euro;
livreaza proteze dentare clientilor, persoane fizice, de la stomatologie in valoare de 5.000 lei;
Se cunoaste ca S.C. GAMA S.R.L. achizitioneaza aspirina si paracetamolul numai in scopul revanzarii, iar
celelate achizitii nu le poate evidentia separat pe tipuri de activitati. Curs de schimb 1 euro = 4 lei. Plafonul
de vanzari la distanta este 35.000 euro in Romania si 40.000 euro in Franta.

Cerinte:
TVA deductibil, TVA de dedus, TVA colectat si TVA de plata sau de recuperat pentru luna martie 2009;
Precizati scadenta de depunere a decontului de TVA;
Precizati pentru ce operatiuni trebuie intocmita declaratie recapitulativa si care este termenul de depunere a
acesteia.

Rezolvare:
Cota tva medicamente = 9%
Serviciile stomatologice si livrarea protezelor sunt operatiuni scutite fara drept de deducere(art 141
CF)
a) achizitioneaza de la Bayer, stabilita si inregistrata in scop de TVA in Germania, 12.000 folii aspirina
in valoare de 3.000 euro;
371 = 401 12.000 (3.000 euro*4lei)
4426=4427 1080 (570 euro*4lei)

b) achizitioneaza de la S.C. Farmas S.A., stabilita si inregistrata in scop de TVA in Romania, 3.500 folii
paracetamol in valoare de 2.500 lei;
% = 401 2725
371 2500
4426 225

c) achizitioneaza de la S.C. Leasingul S.A. un automobil in leasing financiar pentru care achita avans de
4.300 lei in luna martie 2009, urmand sa achite apoi 36 de rate lunare a 500 lei/rata, incepand din luna
aprilie 2009;

212 = 167 22300


167 = 409 4.300
409 =5311 4.300

16
c) primeste de la furnizori facturile pentru energie electrica si apa in suma de 1.200 lei;

% = 401 1428
605 1200
4426 228

e) livreaza catre persoane fizice, in farmacia din Bucuresti, 16.000 folii aspirina in valoare de 20.000 lei;

4111 = % 21800
707 20000
4427 1800

f) presteaza servicii consultatii stomatologice in suma de 8.500 lei;


4111 = 704 8.500

g) livreaza catre persoane fizice din Franta, pe baza de comanda postala, paracetamol in valoare de 3.000
euro.
4111 = 707 12.000 (3000 euro * 4 lei)
i) livreaza proteze dentare clientilor, persoane fizice, de la stomatologie in valoare de 5.000 lei;
4111 = 704 5000

Se cunoaste ca S.C. GAMA S.R.L. achizitioneaza aspirina si paracetamolul numai in scopul


revanzarii, iar celelate achizitii nu le poate evidentia separat pe tipuri de activitati. Curs de schimb 1
euro = 4 lei.
Cerinte:
a) TVA deductibil, TVA de dedus, TVA colectat si TVA de plata sau de recuperat pentru luna martie
2009;
4426 = 225+228+1180 = 1630
4427 = 1180

% =4426 1630
4427 1180
4424 450

b) precizati scadenta de depunere a decontului de TVA;


scadenta = pana pe data de 25 aprilie 2009

3. Un agent economic este incadrat la inceputul anului in categoria micilor producatori independenti.
Capacitatea sa de productie la inceputul anului era de 190.000 hl. In luna iulie pune in functiune o noua
capacitate de productie de 30.000 hl. Productia sa cumulata pentru lunile ianuarie – august este de 170.000
hl, din care 20.000 hl in luna iulie si 50.000 hl in luna august. Berea produsa are 10 grade Plato. Folosinbd
acciza unitara si cursul de schimb prevazute in Codul fiscal sa se determine acciza datorata in luna iulie si
acciza datorata in luna august.

Formula de calcul a accizei este:


Acciza = cantitatea (hl) x nr de grade Plato x acciza unitara x cursul de schimb.
Rezolvare:

Agentul economic beneficiaza de acciza redusa pana pe data de 1 a lunii urmatoare celei in care a avut loc
punerea in functiune a capacitatii de productie, urmand ca din luna urmatoare sa aiba loc trecerea dintr-o
categorie de impozitare in alta.
17
Pentru produsele supuse accizelor la nivel comunitar, cursul de schimb valutar leu/euro utilizat la calculul
accizelor pentru anul 2010 este de 4,2688 RON pentru 1 euro, stabilit de Banca Centrala Europeana in data
de 1 octombrie 2009 si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acciza iulie 2010 va fi de = 20.000 x 10 x 0,43 x 4,2688 = 367.116,80 lei.


Acciza august 2010 va fi de = 50.000 x 10 x 0,748 x 4,2688 = 1.596.531,20 lei.

4. Cum se determină taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate?


Răspuns:
Orice persoană care utilizează un panou, afişaj sau structură de afişaj pentru reclamă şi publicitate într-un
loc public datorează plata unei taxe anuale către bugetul local al autorităţii administraţiei publice locale în
raza căreia este amplasat panoul, afişajul sau structura de afişaj respectivă.
Taxa se plăteşte anticipat de către beneficiarul publicităţii, proporţional cu numărul de luni sau
fracţiuni de lună de utilizare, la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale pe a cărei rază este expus
afişul publicitar.
Taxa anuală stabilită de consiliul local este stabilită în lei/metru pătrat.
Taxa pentru afişaj în scop de reclamă sau publicitate se poate plăti anticipat (în întregime pentru
întregul an până pe data de 15 martie) sau trimestrial, în patru rate egale, astfel: până la 15 martie, până la 15
iunie, până la 15 septembrie şi până la 15 noiembrie.

5. Cum se determină impozitul pe spectacole în cazul videotecilor şi discotecilor?


Pentru activităţile artistice şi distractive de videotecă şi discotecă impozitul pe spectacole se stabileşte de
către consiliul local în lei/mp/zi, în funcţie de suprafaţa incintei în care se desfăşoară spectacolul. Sumelor
fixe stabilite ca taxă le sunt aplicate coeficienţii1 de corecţie pozitivă în funcţie de rangul localităţii.
Plătitorii de impozit pe spectacole pentru activităţile artistice şi distractive de videotecă şi discotecă,
au obligaţia să depună o declaraţie care va conţine suprafaţa incintei, precum şi zilele în care se desfăşoară
spectacolele, până cel târziu la data de 15 inclusiv, pentru luna următoare.
Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei în care se
realizează venitul la bugetul local al unităţii administrativ- teritoriale în a cărei rază se desfăşoară
spectacolul.

5. Cum se determină taxa hotelieră şi când se plăteşte ea?


Răspuns:

Taxa hotelieră se poate institui într-o unitate de cazare situată într-o localitate asupra căreia consiliul local îşi
exercită autoritatea.
Taxa se determină pe baza cotei stabilite de consiliile locale între 0,5% şi 5%, aplicate la tarifele de
cazare.
Pentru şederea în staţiunile turistice, declarate conform legii, taxa se determină pe baza cotei stabilite
de consiliile locale între 0,5% şi 5%, în funcţie de categoria unităţii de cazare, la tarifele practicate de
aceasta pentru o noapte de cazare, indiferent de durata sejurului.
Unităţile de cazare au obligaţia virării taxei bugetului local până pe data de 10 inclusiv a lunii
următoare celei pentru care s-a colectat.

6. Să se determine impozitul pe clădiri datorat de o persoană fizică dacă se cunosc următoarele date despre
proprietăţile deţinute:
- o clădire situată în zona B într-o localitate de rangul I, cu o suprafaţă construit desfăşurată de 240 mp.
Valoarea impozabilă a clădirii este 669 lei / mp. Clădirea este construită în anul 2003 şi este locuinţă de
domiciliu;
- cumpără pe data de 20 iunie un apartament situat în aceeaşi localitate, în zona A într-un bloc cu 6 etaje şi
34 de apartamente. Suprafaţa desfăşurată a apartamentului este de 96 mp. Apartamentul este construit în

1
18
anul 1972. Valoarea impozabilă unitară a apartamentul este 669 lei / mp.
Răspuns:

Pentru clădirile structurate în blocuri cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente coeficienţii de corecţie
pozitivă vor fi diminuaţi cu 0,10
Prin legislaţia în vigoare, contribuabilii, persoane fizice, datorează statului un impozit majorat pentru
clădirile cu destinaţie de locuinţă aflate în proprietate, altele decât cea la care au adresa de domiciliu2, dacă
nu sunt închiriate (este necesară existenţa unui contract de închiriere înregistrat la administraţia financiară).
Impozitul creşte progresiv, pe măsură ce contribuabilii au mai multe clădiri în proprietate.

Majorarea de - cu 15% pentru prima clădire, în afara celei de la adresa de domiciliu;


impozit pentru
clădirile cu - cu 50% pentru cea de-a doua clădire, în afara celei de la adresa de
destinaţie de domiciliu;
locuinţă, altele - cu 75% pentru cea de-a treia clădire, în afara celei de la adresa de
decât cea de domiciliu;
domiciliu - cu 100% pentru cea de-a patra clădire şi următoarele, în afara celei de
la adresa de domiciliu.

Pt.prima cladire se datoreaza impozit astfel:


(240 mp x 669 lei/mp x 2,40)x 0,1% = 385 lei
Pt.apartamemt impozitul se datoreaza astfel:
Valoarea impozabila este = 96mp x 669lei/mp x (2,50 -0,10)=154138 lei
Reducerea la valoarea impozabila datorata vechimii este de 10%
154138 x 10% = 15414 lei
Impozit pe cladiri pt.apartament= (154138 – 15414)x 0,1% = 139 lei la care se aplica majorare de 15%:
139 + 15% = 160 lei
IMPOZIT TOTAL = 385 + 160 = 545 lei

7. S.C. Prestatorul, societate de leasing înregistrată în Bulgaria încheie la 5 Aprilie 2009 un contract de
leasing financiar, cu S.C. Transportatorul, societate stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în România
(art 153). Contractul are ca obiect leasingul unui autocar în valoare de 30.000 euro, achiziţionat de la
furnizorul, societate stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Bulgaria. La finalizarea contractului
Transportatorul îşi exercită opţiunea de cumpărare, achitând valoarea reziduală a autocarului, în sumă de
1.000 euro. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei, iar rata lunară, inclusiv dobânda aferentă este 1.000 euro.
Analizaţi speţa din punctul de vedere al TVA stabilind tipul operaţiunilor, locul lor, precum şi obligaţiile ce
revin plătitorilor de TVA.

Serviciul este intangibil,pe relatia B2B


Prestator- persoana imozabila stabilita in Bulgaria
Beneficiar – persoana impozabila stabilita in Romania
- Serviciile intangibile au locul in RO la locul unde este stabilit beneficiarul;se solicita cod de tva
- Rata lunara se factureaza fara tva din Bulgaria: 1000 euro x 4 lei = 4000 lei
- Persoana obligata la plata tva este SC Transportatorul din Romania,dar va face taxare inversa;tva
calculat la rata lunara- 4000 x 24% = 960 lei
- Pentru valoarea reziduala SC Prestatorul din Bulgaria face facture fara tva la valoarea de 4000 lei,iar
SC Transportatorul face taxare inversa
- Se dclara operatiile in declaratia recapitulative.

2
19
Barbu Edit Maria
Stagiar Experţi Contabili
Anul III sem I

ADMINISTRAREA SI LICHIDAREA INTREPRINDERILOR


1.Definiti dizolvarea societatilor comerciale.

Rezolvare :
Legea nr. 31/1990 nu dă o definiţie expresă a dizolvării societăţii. În lipsa acesteia, precizarea noţiunii a
revenit doctrinei. Astfel, dizolvarea a fost considerată modalitatea juridică de încetare a existenţei
societăţii.1

Cu toate că o asemenea definiţie pare îndreptăţită atât de dispoziţiile Codului Civil referitoare la materia
societăţilor (art. 1523 foloseşte expresia “societatea încetează”) cât şi de unele dispoziţii ale Legii nr.
31/1990 (art. 58, care reglementează efectele declarării nulităţi societăţii, prevede că, pe data la care
hotărârea judecătorească a devenit irevocabilă, societatea încetează fără drept retroactiv), ea este inexactă,
fiind contrazisă de dispoziţiile legale ce reglementează efectele dizolvării. În acest sens, art. 228 alin. (4) din
Legea nr. 31/1190 precizează că societatea îşi păstrează personalitatea juridică pentru operaţiunile lichidării,
până la terminarea acesteia.

Mai aproape de realitate este definirea dizolvării ca fiind un fapt care determină încetarea vieţii societăţii, ca
organism activ ce urmăreşte realizarea de beneficii din exercitarea unei activităţi comerciale.2

Totuşi, cea mai exactă caracterizare este aceea care consideră dizolvarea ca un moment care pune capăt
activităţii comerciale normale, aşa cum aceasta a fost determinată de actul constitutiv şi marchează trecerea
în faza lichidării. Deci, prin dizolvare, societatea intră într-o nouă fază a existenţei sale, în care urmează să
se procedeze la lichidarea bunurilor sale, adică la transformarea lor în bani, plata creditorilor şi repartizarea
restului între asociaţi. Numai după parcurgerea acestui “ciclu” intervine stingerea personalităţii juridice a
societăţii şi, o data cu aceasta, a tuturor raporturilor juridice ce o leaga.3

Perioada ce urmează dizolvării este asemănătoare cu perioada constitutivă: societatea se bucură de o


personalitate juridică restrânsă, limitată, de această dată, la operaţiunile lichidării.

În procesul de încetare a personalităţii juridice a unei societăţi comerciale, dizolvarea şi lichidarea


reprezintă, în condiţii obişnuite, cele două faze obligatorii, în principiu separate de momentul desemnării
lichidatorilor. În mod excepţional, legea reglementează cazuri în care personalitatea juridică a societăţii
încetează, fără a se parcurge cele două faze. În cazul fuziunii şi divizării societăţilor comerciale reglementate
prin Legea nr. 31/1990 se impun câteva precizări. Art. 233 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 prevede: fuziunea
se face prin absorbirea unei societăţi de către o altă societate sau prin contopirea a două sau mai multe
societăţi pentru a alcătui o societate nouă.

Fuziunea este operaţiunea prin care se realizează o concentrare a societăţilor comerciale; două sau mai multe
societăţi comerciale se reunesc pentru a forma o singură societate. Ea are două forme: fuziunea prin
absorbţie şi fuziunea prin contopire.

Cauze generale de dizolvare

20
În contractul de societate, trebuie prevăzute clauzele de dizolvare a societăţii, această cerinţă rezultă din
prevederile exprese ale Legii nr. 31/1990, art. 8 pct. (p).

Cauzele legale de dizolvare pot fi receptate în contract prin trimiterea la legislaţia societăţilor comerciale sau
la alte legi speciale, sau prin menţionarea expresă a acestora.

Într-o opinie, cauzele de dizolvare prevăzute de lege ar fi limitative.4 În doctrina recentă, însă, s-a considerat
că asociaţii ar putea conveni, prin clauze ale actului constitutiv, şi alte cauze de dizolvare decât cele
enumerate de lege, cu condiţia respectării art.5 Cod civil.5

Problema este, în prezent, tranşantă, întrucât din art. 222 alin. (1) litera g) rezultă expresis verbis că
dizolvarea poate interveni şi pentru cazuri prevăzute prin convenţia părţilor, altele decât cele reglementate la
litera a)-f).

Cauzele generale de dizolvare cu cea mai mare aplicabilitate în cazul societăţilor comerciale, fără a fi
limitate doar la acestea, sunt:

-expirarea duratei pentru care a fost înfiinţată societatea, în cazul în care o anumită durata a fost stabilita

-imposibilitatea îndeplinirii obiectului de activitate

- falimentul

- reducerea capitalului social sub minimul legal

- reducerea (pentru o perioada de cel puţin 9 luni) numărului minim de acţionari prevăzut de legea aplicabila

- dizolvarea prin hotărârea adunării generale

Acest din urmă caz este cazul cel mai frecvent şi mai normal de dizolvare a societăţilor comerciale.
Societatea s-a născut prin voinţa asociaţilor şi tot aceştia pot hotărî dizolvarea ei.

SAU
Lichidarea societatilor comerciale
Definitie: Incetarea existentei societatii comerciale reclama indeplinirea unor operatiuni care sa puna
capat activitatii, prin intermediul lichidatorilor, si sa duca in final la incetarea statutului de persoana juridica
a societatii. principii generale: personalitatea juridica a societatii subzista pentru nevoile lichidarii, legea
cere ca toate actele care emana de la societate sa arate ca aceasta este in lichidare; lichidarea se face in
interesul asociatilor, fapt dovedit prin aceea ca lichidarea poate fi ceruta numai de catre asociati cu
excluderea creditorilor societatii; adunarea asociatilor numeste lichidatorii (care preiau gestiunea societatii
de la administratori), stabilindu-le puterile, insesi conditiile lichidarii se stabilesc prin actul constitutiv (de
catre asociati); lichidarea societatii este obligatorie deoarece societatea nu poate ramane in faza de dizolvare
Activitatea lichidatorilor se caracterizeaza prin faptul ca: actul de numire al lichidatorilor de catre adunarea
generala (sau, in mod exceptional, de catre instanta, cand conditiile pentru convocare si luarea deciziei de
lichidare nu sunt intrunite) se va depune la Biroul unic al Camerei de Comert si Industrie; pana la preluarea
functiei de catre lichidatori, administratorii continua mandatul lor; lichidatorii pot fi atat persoane fizice cat
si persoane juridice, unde lichidatorii trebuie sa fie autorizati; lichidatorii au aceeasi raspundere ca si
administratorii; lichidatorii vor face bilantul dupa inventarierea bunurilor; operatiunile de lichidare includ
operatiuni de lichidare a activului, care cuprind transformarea bunurilor societatii in bani si incasarea
creantelor pe care societatea le are fata de terti si lichidarea pasivului, prin care se intelege plata datoriilor
societatii catre creditorii sai; dupa terminarea acestor operatiuni se trece la repartizarea activului net intre
asociati dupa care procedura lichidarii se incheie; lichidatorii isi indeplinesc obligatiile sub controlul
cenzorilor; lichidarea societatii trebuie terminata in cel mult 3 ani de la data dizolvarii; dupa terminarea
lichidarii, lichidatorii trebuie sa ceara radierea societatii din registrul tinut la Biroul unic (data de la care
21
inceteaza personalitatea juridica a societatii); registrele si actele societatii trebuie pastrate 5 ani dupa data
depunerii lor la Biroul unic al Camerei de Comert si Industrie.

2. Asociaţii societăţii „X” au decis dizolvarea acesteia. Situaţia patrimoniului conform bilanţului contabil la
data începerii lichidării se prezintă astfel:
1 Construcţii 30.000 lei
2 Amortizarea construcţiilor 20.000 lei
3 Echipamente tehnologice 15.000 lei
4 Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei
5 Materii prime 3.000 lei
6 Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 500 lei
7 Clienţi 2000 lei
8 Clienţi incerţi 700 lei
9 Ajustări pentru deprecierea clienţilor incerţi 400 lei
10 Conturi la bănci în lei 1.300 lei
11 Furnizori 7000 lei
12 Provizioane 1.250 lei
13 Capital subscris vărsat 11.000 lei
14 Rezerve legale 1.850 lei

Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:


a) Construcţiile au fost vândute cu 11.000 lei, faţă de valoarea rămasă neamortizată de 10.000 lei;
b) Echipamentele tehnologice au fost văndute cu 7.000 lei faţă de valoarea rămasă neamortizată de 5.000 lei;
c) Materiile prime au fost vândute cu 2.850 lei faţă de valoarea de 2.500 lei;
d) În vederea încasării înainte de scadenţă a creanţelor certe au fost acordate sconturi în valoare de 100 lei;
e) Din suma clienţilor incerţi de 700 lei se încaseaza jumătate, restul fiind irecuperabile;
f) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au acordat sconturi în sumă de 350 lei;
g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii au fost în sumă de 900 lei.
Se cere:
a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare.
b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.
c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la acţionari

Rezolvare :
Situatia patrimoniala in urma inventarului efectuat de lichidator

A. - elemente de activ valori P. - elemente de pasiv valori


1, Imob.corporale 45.000 1, cap. Subscris varsat 11.000
amortiz imob corporale 30.000 Rezerve legale 1.850
val neamortizata 15.000 Total cap proprii 12.850
2, mat prime 3.000 2, Furnizori 7.000
ajustari depreciere mat prime 500 3, Provizioane 1.250
val neta 2.500 Total pasiv 21.100
3, clienti 2.000
clienti incerti 700
ajustari depreciere clienti 400
val neta 2.300
4, conturi la banci 1.300
Total activ 21.100
A - INREG CONTABILE AFERENTE LICHIDARII – In conditiile TVA = 19%

1, vanzare imob corporale

vanzare constructie
22
461= % 13.090
7583 11.000
4427 2.090

incasare c/v constructie


5121 = 461 13.090

descarcare gestiune
% = 212 30.000
2812 20.000
6583 10.000

vanzare echip.tehnologice
461 = % 8.330
7583 7.000
4427 1.330

incasare c/v echipament


5121 = 461 8.330

descarcare gestiune
% = 2131 15.000
2813 10.000
6583 5.000

2, vanzare mat.prime

trecerea la marfuri a materiilor prime


371= 301 3.000

materii prime vandute


411 = % 3.392
707 2.850
4427 542

incasare c/v mat prime vanduta


5121= 411 3.392

descarcare gestiune
607= 371 3.000

anulare ajustare mat prime


391= 7814 500

3, clienti

incasare clienţi / scont acordat


% = 411 2.000
5121 1.900
667 100

incasare clienti incerti


5121= 4118 350

23
trecere la chelt clienti incerti neincasati
654= 4118 350

anulare ajustare clienti


491= 7814 400

4, furnizori

plata furnizori / scont acordat


404= % 7.000
5121 6.650
767 350

5, anulare provizion
151= 7812 1.250

6, inregistrarea cheltuielilor de lichidare


628 =5121 900

7, regularizare tva
4427= 4423 3.962

8, plata tva
4423= 5121 3.962

9, inchiderea conturilor de venituri


% == 121 23.350
707 2.850
767 350
7812 1.250
7814 900
7583 18.000

10, inchiderea conturilor de cheltuieli


121= % 19.350
607 3.000
628 900
654 350
6583 15.000
667 100

11. impozit profit datorat ( 23350 - 19350 = 4000 x 16% = 640 )


691= 441 640

12, inchiderea contului 691


121= 691 640

13, plata impozit profit


441= 5121 640

B. - BILANT INAINTE DE EFECTUAREA PARTAJULUI

A. elemente de activ - valori B. elemente de pasiv - valori


1, conturi la banci 16.210 1, Cap.social 11.000
24
Rezerve legale 1.850
Total cap proprii 12.850
2, Profit din lichidare 3.360
Total activ 16.210 Total pasiv 16.210

C. - INREG CONTABILE AFERENTE PARTAJULUI INTRE ASOCIATI

1, rambursare cap social catre asociati


1012= 456 11.000

2, plata cap soc catre asociati


456= 5121 11.000

3, decontare rezerve legale catre asoc


1061 =456 1.850

4, impozit profit aferent rezerve legale ( 1850 X 16% = 296 )


456 =441 296

5, plata imp profit aferent rezerve legale


441= 5121 296

6, decontarea profitului din lichidare


121= 456 3.360
7, impozit dividende ( rezerva legale + profit lichidare )
( 1850 - 296 = 1554 + 3360 = 4914 X 16% = 786 )
456= 446 786

8, plata impozit dividende


446= 5121 786

9, plata dividende nete catre asociati ( 4914 - 786 = 4128 )


456= 5121 4.128

SITUATIA CONTURILOR DUPA PARTAJ

D 456 C
11.000 11.000
296 1.850
786 3.360
4.128
16.210 16.210

D 5121 C
16.210 11.000
296
786
4.128
16.210 16.210

25
3. Care este ordinea în care vor fi distribuite fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din averea
debitorului, grevate, în favoarea creditorului de ipoteci, gajuri sau alte garanţii reale mobiliare ori drepturi de
retenţie de orice fel?

Răspuns:

Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, in favoarea creditorului, de
ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite in
urmatoarea ordine:

1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare
pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in
conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24;
2,creantele creditorilor garantati, cuprinzand tot capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel,
precum si cheltuielile.

In cazul in care sumele realizate din vanzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata in intregime a
respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferenta, creante chirografare care vor veni in
concurs cu cele cuprinse in categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art. 123, si vor fi
supuse dispozitiilor art. 41. Daca dupa plata sumelor prevazute la alin. (1) rezulta o diferenta in plus, aceasta
va fi depusa, prin grija lichidatorului, in contul averii debitorului.

Un creditor cu creanta garantata este indreptatit sa participe la orice distribuire de suma facuta inaintea
vanzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care
creditorul ar fi indreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vanzarea bunului supus garantiei
sale, daca aceasta este necesara pentru a impiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult decat ar fi
primit daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vandut anterior distribuirii.

La fiecare 3 luni, calculate de la data inceperii lichidarii si cuprinse intr-un program de administrare a
lichidarii care trebuie intocmit in 30 de zile de la numire, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un
raport asupra fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante si un plan de distribuire intre
creditori. Raportul va prevedea si plata remuneratiei sale si a celorlalte cheltuieli prevazute la art. 123 pct. 1.

Pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate prelungi cu cel mult o luna sau poate scurta termenul de
prezentare a raportului si a planului de distribuire. Planul de distribuire va fi inregistrat la grefa tribunalului
si lichidatorul va notifica aceasta fiecarui creditor. O copie de pe raport si o copie de pe planul de distribuire
vor fi afisate la usa tribunalului.

Comitetul creditorilor sau orice creditor poate formula contestatii la raport si la plan, in termen de 15 zile de
la afisare. O copie de pe contestatie se comunica de urgenta lichidatorului.

In termen de 20 de zile de la afisare, judecatorul-sindic va tine cu lichidatorul, cu debitorul si cu creditorii o


sedinta in care va solutiona deodata, prin sentinta, toate contestatiile.

4. Care este ordinea în care vor fi plătite creanţele, în cazul falimentului?

Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine:


1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv
cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata
remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub
rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4);
2. creantele izvorate din raportul de munca;
3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa
26
deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea
procedurii;
4. creantele bugetare;
5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere,
alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei
sale, daca acesta este persoana fizica;
7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de
produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8. alte creante chirografare;
9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10%
din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre
un membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.

Sumele de distribuit intre creditori in acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata
pentru fiecare creanta, prin tabelul mentionat de lege.
Titularilor de creante dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dupa deplina indestulare a
titularilor de creante din categoria ierarhic superioara, potrivit ordinii prevazute la art. 123.

In cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creantelor cu acelasi rang de prioritate,
titularii acestora vor primi o cota falimentara, reprezentand suma proportionala cu procentul pe care creanta
lor il detine in categoria creantelor respective.

In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea unui grup de interes economic ori a unei societati in nume
colectiv sau in comandita nu sunt suficiente pentru plata creantelor inregistrate in tabelul definitiv consolidat
de creante, impotriva grupului sau a societatii judecatorul-sindic va autoriza executarea silita, in conditiile
legii, impotriva asociatilor cu raspundere nelimitata sau, dupa caz, a membrilor, pronuntand o sentinta
definitiva si executorie, care va fi pusa in executare de lichidator, prin executor judecatoresc.

Cu ocazia distribuirilor partiale, urmatoarele sume vor fi provizionate:


1. sume proportionale datorate creditorilor ale caror creante sunt supuse unei conditii suspensive care nu s-a
realizat inca;
2. sume proportionale datorate proprietarilor de titluri la ordin sau la purtator si care au originalele titlurilor,
dar nu le-au prezentat;
3. sume proportionale datorate creantelor admise provizoriu;
4. rezervele destinate sa acopere cheltuielile viitoare ale averii debitorului.
Pentru creditorii cu creante inscrise in tabelul consolidat definitiv de creante, carora li s-au alocat sume
numai partial sau cu creante sub conditie suspensiva si care au luat parte la distribuire, sumele cuvenite vor
fi pastrate la banca, intr-un cont special de depozit, pana ce situatia lor va fi lamurita.

Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului-sindic un
raport final insotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi communicate tuturor creditorilor
si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorul-sindic va convoca adunarea creditorilor in
termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final
cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii.

La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin incheiere, toate obiectiunile la raportul final, il va
aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia.

Creantele care la data inregistrarii raportului final vor fi inca sub conditie nu vor participa la ultima
distribuire.

27
Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a
tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate in termen de 90 de zile de catre cei
indreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, in contul averii debitorului, iar extrasul de
cont, la tribunal

In orice stadiu al procedurii prevazute de prezenta lege, daca se constata ca nu exista bunuri in averea
debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu
se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare, judecatorul-sindic va putea da o sentinta de inchidere a
procedurii, prin care se dispune si radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat

Daca creantele au fost complet acoperite prin distribuirile facute, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta
de inchidere a procedurii falimentului si de radiere a debitorului din registrul in care este inmatriculat:
a) chiar inainte ca bunurile din averea debitorului sa fi fost lichidate in intregime, in cazul in care toti
asociatii persoanei juridice sau persoana fizica, dupa caz, solicita acest lucru in termen de 30 de zile de la
notificarea lichidatorului facuta administratorului special, urmand ca bunurile sa treaca in proprietatea
indiviza a asociatilor/actionarilor, corespunzator cotelor de participare la capitalul social;
b) in toate celelalte cazuri, procedura se inchide numai dupa lichidarea completa a activului, eventualele
sume reziduale ultimei distribuiri urmand a fi depuse intr-un cont la dispozitia asociatilor sau persoanei
fizice, dupa caz.

28
Barbu Edit Maria
Stagiar Experţi Contabili
Anul III sem I

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII


1.Sa se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru actionari in cazul unei intreprinderi despre care
se cunosc urmatoarele:cifra de afaceri 10000 u.m., cheltuieli materiale 4500 u.m., cheltuieli salariale 4000
u.m., cheltuieli cu amortizarea 500 u.m., cheltuieli cu dobanzi 300 u.m., impozit pe profit 200 u.m.,
cumparaturi de mijloace fixe pe parcursul anului 500 u.m., venituri din vanzarea mijloacelor fixe 500 u.m.,
cresterea activului circulant net 200 u.m., datorii financiare la inceputul anului 1000 u.m., datorii finaciare la
sfarsitul anului 1200 u.m..

Rezolvare :
Conform IAS 7 „Situatia fluxurilor de trezorerie”

Se foloseste metoda directa:


Flux din activitati de exploatare = Incasari de la clienti (Si +Vvanz – Pierderi din creante – Sf) - Plati catre fr
si angajati - Dobanzi platite - Impozit pe profit platit = (10000-4500)-4000 -300-200 = 1000
Flux de numerar din activitati de investitii=Vanzari de mijloace fixe-Achizitii imobilizari (mijloace fixe) =
500-1000=-500 (flux de numerar din investitii folosit)
Flux de numerar din acticitati de finantare = Venituri financiare - Datorii financiare = 1000-1200=-200
CASH FLOW TOTAL = Flux din activitati de exploatare+Flux de numerar din activitati de investitii+Flux
de numerar din acticitati de finantare = 1000-500-200=300

2: Să se analizeze pozitia financiară a unei întreprinderi din sectorul industriei prelucrătoare cu următoarea
situatie bilantieră:
Indicator 31.12.N
 Imobilizari 30000

 Stocuri 4000

 Creante 5000

 Disponibilitati 1000

 Capitaluri proprii 20000

 Datorii mai mari de un an 5000

 Datorii de exploatare 13000

 Datorii bancare pe termen foarte scurt 2000

Raspuns:
29
 Bilant patrimonial

ACTIV
Active imobilizate = 30.000
Active curente = stocuri +creante +disponibilitati = 10.000
TOTAL ACTIVE = 40.000

PASIV
Capital si rezerve = 20.000
Datorii pe termen lung = 5.000
Datorii pe termen scurt = datorii de exploatare
+ datorii bancare pe termen foarte scurt = 15.000
TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 40.000

 Analiza structurii patrimoniale a intreprinderii

 Analiza structurii activului

a) Rata activelor imobilizate = Active imobilizate/Total Active X 100

= 30.000/40.000 x100 = 75%

b) Rata activelor circulante = Active circulante/Total Active X 100

= 10.000/40.000 x100 = 25%

 Analiza structurii surselor de finantare

a) Rata stabilitatii financiare = Capital permanent/Total Pasiv X 100

= 25.000/40.000 x 100 = 63%


b) Rata autonomiei globale = Capital Propriu/Total Pasiv X 100

= 20.000/40.000 x 100 = 50%

c) Rata datoriilor pe termen scurt = Datorii pe ter.scurt/Total Pasivx100

= 15.000/40.000 x100 = 38%

d) Rata datoriilor totale = Datorii totale/Total Pasiv X 100

= 20.000/40.000 = 50%

 Analiza activului net

Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele intreprinderii dupa scaderea
tuturor datoriilor sale.

 Determinare prin metoda sintetica

30
Activ net = Activ total - Datorii totale = 20.000

 Determinare prin metoda aditiva

Activ net = Capital social + Rezerve +Rezultat reportat +Rezultatul

exercitiului-Repartizarile efectuate de rezultatul exercitiului

in exercitiul respectiv

 Analiza corelatiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment si trezoreria neta

Fondul de rulment reprezinta acea parte a capitalului permanent utilizat pentru finantarea activelor
circulante impusa de diferentele dintre sumele de incasat si cele de platit, precum si decalajul dintre
termenul mediu de transformare a activelor circulante in lichiditati si durata medie in care datoriile pe
termen scurt devin exigibile, si are ca modalitate de determinare relatiile de calcul:
a) FR = Capitaluri permanente - Active imobilizate

b) FR = Active circulante - Datorii pe termen scurt (datorii curente), exprima corelatia dintre
lichiditatea activelor circulante si exigibilitatea datoriilor pe termen scurt

In situatia data, valoarea capitalurile permanente este data de valoarea capitalurilor proprii si a datoriilor pe
temen mediu si lung, si este de 25.000 u.m. (20.000 + 5.000). In acest caz valoarea fondului de rulment este
de negativa (-5.000 u.m), ceea ce semnifica:

a) capitalul permanent este insuficient pentru acoperirea activelor imobilizate, ceea ce reflecta obtinerea unei
parti din resursele temporale pentru acoperirea nevoilor permanente; situatia reflecta un dezechilibru financiar
si poate fi considerata o situatie alarmanta pentru firmele cu activitate industriala
b) activele sunt insuficiente pentru a acoperi rambursarea datoriilor pe termen scurt, reprezentand o stare de
dezechilibru la nivelul firmei si o situatie nefavorabila din punct de vedere al solvabilitatii intreprinderii

Necesitatile de finantare ale activitatii de exploatare sunt acoperite in mare parte din surse temporare
(datorii de exploatare: furnizori, creditori), diferenta dintre necesarul de finantare si datoriile de exploatare
reprezinta nevoia de fond de rulment (NFR), care are ca modalitate de determinare relatiile de calcul:
• NFR = Active circulante - Disponibilitati - Datorii pe termen scurt

• NFR = Stocuri + Creante - Credite pe termen scurt (bancare si de trezorerie)

• TN (trezoreria neta) = Fond de rulment - Nevoia de fond de rulment

Nevoia de fond de rulment este de 7.000 u.m. ceea ce semnifica un surplus de nevoi temporare in raport
cu sursele temporare posibile de mobilizat. Aceasta situatie se poate explica ca fiind normala daca este
rezultatul politicii de investii privind cresterea nevoii de finantare a ciclului de exploatare. Nevoia de fond
de rulment pozitiva poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditatea stocurilor si creantelor si
exigibilitatea datoriilor de exploatare (s-a incetinit ritmul incasarilor si s-a accelerat ritmul platilor).
 Fondul de rulment (FR) are valori inferioare nevoii de fond de rulment (NFR), astfel incat
entitatea inregistreaza un deficit de finantare sub forma trezoreriei nete negative (-12.000) concretizata prin
disponibilitati banesti insuficiente in conturi si casa. Pe termen mediu si lung acesta este semn de fragilitate
potentiala. Existenta unor resurse (imobilizari) numeroase ar putea insemna o utilizare ineficienta a acestora,
ceea ce in viitor genereaza dificultati in remunerarea capitalului si rambursarea imprumuturilor. Aceasta arata
ca firma depinde de resurse financiare externe (credite). In cazul in care se apeleaza la astfel de resurse
(credite), firma trebuie sa aleaga acele surse care se caracterizeaza prin cel mai mic cost posibil.Atunci cand
trezoreria neta este negativa se limiteaza autonomia financiara pe termen scurt, dar nu apare implicit si starea
de insolvabilitate. In conditiile in care se continua desfasurarea activitatii se impune o majorare a valorii FR,
actionand:
31
o fie prin aporturi noi, punerea in rezerva de profituri
o fie prin diminuarea activelor imobilizate, prin cedarea unor elemente cu precadere din
categoria celor din afara exploatarii sau prin majorarea fondului de amortizare

 Indicatorii economico-financiari

 Indicatorii de lichiditate definesc capacitatea entitatii economice de a dispune pe termen scurt


de mijloace banesti.

a) Rata lichiditatii generala = activele circulante/ datoriile pe termen scurt; caz in care se
defineste capacitatea de plata a ciclului de exploatare

b) Rata lichiditatii imediate = activele circulante minus stocuri/ datoriile pe termen scurt; caz in
care se defineste capacitatea de plata imediata

 Indicatorii de risc (levier) se calculeaca ca raport intre valoarea datoriilor (pe termen scurt si
pe termen lung) si capitalurile proprii. Normele bancare impun existenta unui levier mai mic decat unu (1)
pentru a acorda in continuare credite in conditii de garantie sigura.

a) Indicatorul gradului de indatorare = Capital Imprumutat/Capital

Propriu X100

= 5.000/20.000 x100 = 25%

sau

Indicatorul gradului de indatorare = Capital imprumutat/Capital

angajat X100

= 5.000/25.000 = 20%

b) Indicatorul privind acoperirea dobanzilor = Profit inaintea platii dobanzii si impozitul pe


profit/Cheltuieli cu dobanda; defineste de cate ori intreprinderea poate achita cheltuielile cu dobanda. Cu cat
valoarea acestuia este mai mica, cu atat pozitia intreprinderii este considerate mai riscanta.

 Indicatorii de activitate furnizeaza informatii cu privire la viteza de intrare sau de iesire a


fluxurilor de trezorerie ale intreprinderii, la capacitatea intreprinderii de a controla capitalul circulant si
activitatile comerciale ale acesteia

a) viteza de rotatie a activelor circulante (stocuri, creante) defineste schimbarile intervenite in


activitatea firmei (mai ales in activitatea de exploatare, la nivelul procesului de aprovizionare si de reducere a
costurilor), fapt pentru care au fost calculati indicatorii :
o viteza medie de rotatie a stocurilor = Costul vanzarilor/Stocuri; indicatorul
aproximeaza de cate ori stocul a fost rulat intr-un exercitiu financiar

32
o numarul zilelor de stocare = Sold mediu Clienti/Cifra de afaceri X 365; indicatorul
defineste eficacitatea entitatii in colectarea creantelor si exprima numarul de zile pana la data la care debitorii
isi achita datoriile catre intreprindere
o viteza de rotatie a creditelor-furnizor =Sold mediu Clienti/Achizitii de bunuri (fara
servicii) X365; indicatorul aproximeaza numarul de zile de creditare pe care intreprinderea il obtine de la
furnizorii sai
o viteza de rotatie a activelor imobilizate = Cifra de afaceri/Active imobilizate ;
indicatorul evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin examinarea cifrei de afaceri
generate de o anumita cantitate de active imobilizate

3. Sa se analizeze poziția financiara a societații comerciale Flamingo International SA pe cei trei ani
(sursa: www.bvb.ro)

2007 (RON) 2006 (RON) 2005 (RON)

Active imobilizate - Total 143.054.409,0 148.008.754,0 13.858.081,0


Active circulante - Total 0 0 0
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un 397.304.858,0 101.887.738,0 153.925.014,
an - Total 0 0 00
Active circulante, respectiv datorii curente 351.363.656,0 61.873.806,00 76.770.893,0
nete 0 43.681.968,00 0
Total active minus datorii curente 45.405.095,00 191.690.722,0 77.154.280,0
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai 188.459.504,0 0 0
mare de un an - Total 0 10.307.567,00 91.012.361,0
Venituri in avans 0,00 5.270.725,00 0
Capital subscris varsat 566.606,00 77.905.001,00 1.654.695,00
Total capitaluri proprii 77.905.001,00 178.603.980,0 0,00
Creante - Total 187.382.433,0 0 52.235.375,0
Datorii - Total 0 90.387.499,00 0
Cifra de afaceri neta 315.376.709,0 72.181.373,00 88.286.322,0
Venituri din exploatare - Total 0 193.688.714,0 0
Cheltuieli din exploatare - Total 351.363.656,0 0 136.917.860,
Rezultat din exploatare 0 193.728.944,0 00
Venituri financiare 565.047.673,0 0 78.425.588,0
Cheltuieli financiare 0 213.621.180,0 0
Rezultat financiar 581.971.941,0 0 206.782.194,
Rezultat curent 0 -19.892.236,00 00
Venituri extraordinare 564.463.692,0 11.900.816,00 208.425.995,
Cheltuieli extraordinare 0 14.758.583,00 00
17.508.249,00 -2.857.767,00 193.698.564,
8.706.195,00 -22.750.003,00 00
16.654.773,00 0,00 14.727.431,0
-7.948.578,00 0,00 0
9.559.671,00 38.171.659,0
0,00 0
0,00 43.226.185,0
0
-5.054.526,00
9.672.905,00
33
0,00
0,00
Rezultat extraordinar 0,00 0,00 0,00
Venituri totale 590.678.136,0 205.629.760,0 246.597.654,
Cheltuieli totale 0 0 00
Rezultat brut 581.118.465,0 228.379.763,0 236.924.749,
Rezultat net 0 0 00
Rezultat / actiune 9.559.671,00 -22.750.003,00 9.672.905,00
Plati restante - Total 9.559.671,00 -22.750.003,00 8.081.904,00
Furnizori restanti - Total - - -
Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor 0,00 0,00 0,00
sociale 0,00 0,00 0,00
Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul 0,00 0,00 0,00
de stat 0,00 0,00 0,00
Nr. mediu angajati (numai angajati 154 49 57
permanenti)

Rezolvare:

Lr = (Active circulante – Stocuri) / Datorii curente

Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu se cunoaste valoarea
stocurilor.

Interpretare:
Rata rapida reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creante si trezorerie de a acoperi
datoriile curente; se scad stocurile deoarece au cel mai putin caracterul de lichiditate dintre activele curente
(ele reprezinta activele la care apar cel mai probabil pierderi in cazul lichidarii). Motivul pentru care
stocurile au fost excluse din calcul este acela de a focaliza atentia doar asupra elementelor cu statut cert, care
se afla deja sub forma de bani sau sunt in curs de a atinge acest stadiu. Acest indicator reprezinta un bun
indiciu despre abilitatea companiilor de a-si onora datoriile pe termen scurt.
Lichiditatea rapida e satisfacatoare pentru valori cuprinse intre 0.65 si 1.
Acest indicator arata modul in care compania va fi capabila sa-si continue activitatea, fara a beneficia
de fluxuri monetare in viitor (perioada respectiva este denumita “interval fara credit”).
Nivelul considerat satisfacator pentru acest indicator este 1, insa cifrele obtinute nu trebuie luate ca
atare, ci trebuie corelate cu sfera de activitate si stadiul atins in ciclul comercial. Un nivel ridicat al acestui
indicator sugereaza, aparent, o lichiditate pozitiva, dar poate de asemenea sugera o blocare nerentabila a
fondurilor in stocuri greu vandabile, creante incerte si cash. Intr-o perioada inflationista, o valoare mare a
activelor curente va indica in mod cert pierderi monetare si diminuarea puterii de cumparare.

 Lichiditatea imediata:

Li = Trezorerie/Datorii pe termen scurt

Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu se cunoaste valoarea
trezoreriei.

Interpretare:
Reflecta posibilitatea achitarii datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in casierie, a
disponibilitatilor bancare si a plasamentelor de scurta durata.
De regula, indicatorii de lichiditate determina abilitatea companiilor de a utiliza activele curente
pentru a-si onora datoriile pe termen scurt, insa prezinta inconvenientul ca se bazeaza pe o valoare statica,
oferita de bilant si nu prezinta nici o indicatie cu privire la fluxurile monetare degajate de activitatea
34
societatii. Rata de lichiditate calculata pe baza de cash-flow vine sa remedieze aceasta problema, plecand de
la premisa ca documentele contabile de sinteza contin si un tablou al fluxurilor monetare.
Pentru a fi considerat favorabil, indicatorul trebuie sa tinda spre o marime unitara.

2. Indicatori de risc:

 Gradul de indatorare:

Gi = [Datorii pe termen lung / Capital propriu] * 100

Gi 2007 = 0 / 187.382.433 * 100 = 0


Gi 2006 = 10.307.567 / 178.603.980 * 100 = 5,77 %
Gi 2005 = 1.654.695 / 88.286.322* 100 = 1,87 %

 Acoperirea dobanzilor:

Ad = Profit inaintea impozitarii si platii dobanzii / Cheltuieli cu dobanzile

Ad 2007 = 9.559.671 / 16.654.773 = 0,57


Ad 2006 = -22.750.003 / 14.758.583 = -1,54
Ad 2005 = 9.672.905 / 43.226.185 = 0,22

3. Indicatori de gestiune:

 Viteza de rotatie a stocurilor:

NrSt= Cifra de afaceri / Stocuri


DzSt = [Stocuri / Cifra de afaceri] * 365

Nu se cunoaste valoarea stocurilor.

 Viteza de rotatie a debitelor-clienti:

DzCl = [Clienti / Cifra de afaceri] * 365

DzCl 2007 = 315.376.709 / 565.047.673 * 365 = 203,72


DzCl 2006 = 90.387.499 / 193.688.714 * 365 = 170,33
DzCl 2005 = 136.917.860 / 206.782.194 * 365 = 241,68

 Viteza de rotatie a furnizorilor:

DzFz = [Furnizori / Cifra de afaceri] X 365

Nu se cunoaste valoarea datoriilor comerciale (furnizorii).

 Viteza de rotatie a imobilizarilor:

NrAI = Cifra de afaceri / Active imobilizate

NrAI 2007 = 565.047.673 / 143.054.409 = 3,95


NrAI 2006 = 193.688.714 / 148.008.754 = 1,32
NrAI 2005 = 206.782.194 / 13.858.081 = 14,92

35
 Viteza de rotatie a activelor totale:

NrAT = Cifra de afaceri / Active totale

NrAT 2007 = 565.047.673 / (143.054.409+397.304.858) = 565.047.673/540.359.267 = 1,045


NrAT 2006 = 193.688.714 / (148.008.754+101.887.738) = 193.688.714/249.896.492 = 0,775
NrAT 2005 = 206.782.194 / (13.858.081 + 153.925.014) = 206.782.194/167.783.095 = 1,232

4. Indicatori de profitabilitate:

 Rentabilitatea capitalului angajat (rentabilitatea financiara);

Rfin = [Profit inaintea impozitarii si platii dobanzii / Capital angajat] * 100

Capital angajat = Capital propriu + Datorii pe termen lung

Capital angajat 2007 = 187.382.433 + 0 = 187.382.433


Capital angajat 2006 = 178.603.980 + 10.307.567 = 188.911.547
Capital angajat 2005 = 88.286.322 + 1.654.695 = 89.941.017

Rfin 2007 = 9.559.671 / 187.382.433 * 100 = 5,10 %


Rfin 2006 = -22.750.003 / 188.911.547 * 100 = -12,04 %
Rfin 2005 = 9.672.905 / 89.941.017 * 100 = 10,75 %

 Marja bruta din vanzari (rentabilitatea comerciala):

Rcom = [Profit brut aferent vanzarilor / Cifra de afaceri] * 100

Rcom 2007 = 9.559.671 / 565.047.673 * 100 = 1,69 %


Rcom 2006 = -22.750.003 / 193.688.714 * 100 = -11,75 %
Rcom 2005 = 9.672.905 /206.782.194 * 100 = 4,68 %

4. Sa se calculeze si sa se interpreteze indicatorii de lichiditate pentru societatea SC Flamingo


International SA.

Rezolvare:

Anul 2007
Lichiditatea curenta (generala):
Lc = active circulante/datorii curente = 397.304.858,00 / 351.363.656,00 =1,13
Lc > 1 rezulta ca intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante.

Lichiditatea rapida (testul acid):


Lr = (Active circulante – Stocuri) / Datorii curente

Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu se cunoaste valoarea
stocurilor.

Lichiditatea imediata:
Li = Trezorerie/Datorii pe termen scurt

36
Anul 2006
Lichiditatea curenta (generala):
Lc = active circulante/datorii curente =101.887.738,00 /61.873.806,00 =1,64
Lc >1 rezulta ca intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante

Lichiditatea rapida (testul acid):


Lr = (Active circulante – Stocuri) / Datorii curente

Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu se cunoaste valoarea
stocurilor.

Lichiditatea imediata:
Li = Trezorerie/Datorii pe termen scurt

Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu se cunoaste valoarea
trezoreriei.

Anul 2005
Lichiditatea curenta ( generala):
Lc = active circulante/datorii curente =153.925.014,00 /76.770.893,00 =2
Lc >1 rezulta ca intreprinderea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt din activele circulante.

Lichiditatea rapida (testul acid):


Lr = (Active circulante – Stocuri) / Datorii curente

Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu se cunoaste valoarea
stocurilor.

Lichiditatea imediata:
Li = Trezorerie/Datorii pe termen scurt

Nu se poate calcula cu informatiile prezentate in tabelul de mai sus, deoarece nu se cunoaste valoarea
trezoreriei.

5.Să se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru actionari în cazul unei intreprinderi despre care se
cunosc următoarele: cifra de afaceri 10000 u.m., cheltuieli materiale 4500 u.m., cheltuieli salariale 4000,
cheltuieli cu amortizarea 500 u.m., cheltuieli cu dobânzi 300 u.m., impozit pe profit 200 u.m., cumpărări de
mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din vânzarea mijloacelor fixe 500 u.m., cresterea activului
circulant net 200 u.m., datorii financiare la începutul anului 1000, datorii financiare la sfârsitul anului 1200 u.m.
Raspuns:

Informatiile privind fluxurile de trezorerie sunt grupate pe categorii de activitati; exploatare, investitii si
finantare. Pornind de la analiza comparativa incasari si plati, se determina fluxurile de numerar si echivalentele
de numerar. Ca metode de determinare sunt metoda directa si metoda indirecta. Avand in vedere informatiile
prezentate in aceasta situatie aplicam metoda indirecta. Aceasta metoda se bazeaza pe corectarea profitului
net/pierderii cu efectele tranzactiilor nommonetare, angajamente de plati sau incasari de numerar din exploatare,
trecute sau viitoare si elemente de venituri si cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investitii sau
finantari. Formula de calcul este:
Flux de numerar din activitatea de exploatare
• Rezultatul inaintea impozitarii si elementelor extraodinare
+,- ajustari din elementele nonmonetare:

37
+ cheltuieli cu amortizarea si provizioanele
- venituri cu amortizarea si provizioanele
+ pierderi din diferente de curs valutar
- castiguri din diferente de curs valutar
+ cheltuieli cu dobanzile
- venituri din plasamente
= Rezultatul de exploatare inainte de variatia capitalului circulant
+,- variatia capitalului circulant (necesarul in fond de rulment)
-,+ cresteri/micsorari de stocuri
-,+ cresteri/micsorari de creante de exploatare
-,+ cheltuieli inregistrate in avans
-,+ cresteri/micsorari de datorii comerciale si alte datorii de exploatare
+,- venituri inregistrate in avans
= Flux de numerar generat de exploatare
- dobanzi si dividende platite
+ dobanzi si dividende incasate
- impozit pe profit platit
= Flux de numerar inaintea elementelor extraordinare
+ incasarea asigurarii
= Flux net de numerar provenit din activitatea de exploatare
Flux de numerar din activitatea de investitii

• incasari din vanzarea imobilizarilor necorporale, corporale si alte asemenea active pe termen lung
- plati provenind din achizitia de imobilizari
- achizitia de filiala diminuata cu numerarul platit
+ incasari din rambursarea avansurilor si imprumuturilor acordate altor parti (altele decat
avansurile si imprumuturile efectuate de o investitie financiara)
= Flux de numerar folosit in activitatea de investitii
Flux de numerar din activitatea de finantare

• venituri in numerar din emisiunea de capital social


- plati privind rambursarea de imprumuturi
- plati in numerar catre actionari pentru achizitia sau rascumpararea propriilor actiuni
- dividende platite
38
= Flux de numerar net folosit in activitatea de finantare

• Cifra de afaceri 10.000 u.m.

Cheltuieli materiale - 4.500 u.m.


Cheltuieli salariale - 4.000 u.m.
Cheltuieli cu amortizarea + 500 u.m.
Venituri din vanzarea mijloacelor fixe - 500 u.m.
Cheltuieli cu dobanda - 300 u.m.
Profit inainte de impozitare si elemente extraordinare = 1.200 u.m.
Ajustari pentru:
Amortizare si provizioane pentru deprecierea imobilizarilor + 500 u.m.
Venituri din vanzarea de imobilizari - 500 u.m.
Cheltuieli cu dobanda + 300 u.m.
Profit din exploatare inainte de variatia capitalului circulant = 1.500 u.m.
Scaderea/Cresterea activului circulant net - 200 u.m.
Numerar generat de activitatea de exploatare = 1.300 u.m.
Impozit pe profit platit - 200 u.m.
Flux de numerar din activitatea de exploatare = 1.100 u.m.
Cumparari de mijloace fixe - 1.000 u.m.
Venituri din vanzarea mijloacelor fixe + 500 u.m.
Flux de numerar din activitatea de investitii = - 500 u.m.
Variatia imprumutului 200 u.m.
Flux de numerar din activitatea de finantare = 200 u.m.
Fluxul de numerar disponibil pentru actionari = 800 u.m.

6. Analizati pozitia financiară a unei întreprinderi din domeniul consultantei financiar contabile care prezintă
următoarea situatie financiară:

Indicator 31.12.n
Imobilizări 2000
Stocuri 1000
Creante 20000
Disponibilități 300
Capitaluri proprii 20000
Datorii mai mari de un an 2000
Datorii de exploatare 1000
Datorii bancare pe termen foarte 300
scurt

Rezolvare :
Analiza pozitiei financiare a firmei presupune mai multe sub-tipuri de analize dupa cum urmeaza :
Active imobilizate nete 2.000 Capitaluri proprii 20.000
Active circulante 21.300 Datorii TL 2.000
Datorii TS 1.300
Total ACTIV 23.300 Total PASIV 23.300

1. analiza structurii patrimoniale are ca scop stabilirea si urmarirea evolutiei ponderii diferitelor elemente
patrimoniale (A si P). Se analizeaza prin metoda ratelor de structura ale A si P), pe baza datelor din bilant.
Ratele de structura reflecta apartenenta sectoriala a firmei si depend de natura activitatii acesteia, cele mai
reprezentative sunt :
Astfel :
39
- Ponderea imobilizarilor = Ai / At = 2.000 / 23.300 = 8,58%. reflecta indirect intensitatea
capitalistica;
- Ponderea activului circulant = Ac / At = 21.300 / 23.300 = 91,42%, depinde de sectorul de activitate
si durata ciclului economic, de durata termenelor de plata convenite cu clientii (ponderea creantelor)
si reflecta esenta trezoreriei.

Structura pasivului degaja politica de finantare a intreprinderii, evidentiaza gradul de stabilitate a finantarii,
autonomia financiara pe care le asigura combinatia de resurse avand maturitati si origini diverse.
- Ponderea capitalurilor permanente = Cperm / Pasiv = 22.000 / 23.300 = 94,72%.
- Ponderea datoriilor pe termen scurt = Dat TS / Pasiv = 1.300 / 23.300 = 5,28%.
Ratele de structura a pasivului reflecta autonomia financiara si gradul de indatorare a intreprinderii.

2. analiza echilibrului financiar urmareste reflectarea raporturilor de egalitate dintre sursele de finantare si
utilizarea resurselor financiare, dintre veniturile si cheltuielile aferente desfasurarii activitatii (pe t. lung).
Aici trebuie analizat :
*Frn (fond rulment net - propriu si strain):
FRN = Cperm – Ai = 22.000 – 2.000 = 22.000
FRP = Cproprii – Ai = 20.000 – 2.000 = 18.000
FRS = FRN – FRP = 22.000 – 18.000 = 4.000

*Indicatorii in analiza fondului de rulment sunt:


PFrn - ponderea fondului de rulment in cap. Permanent = 22.000 / 22.000 = 100 %.
Pfac - raportul de finantare a activelor circulante din fd. rulment net = 21.300 / 22.000 = 96,82%
Dz rot - viteza de rotatie a fd. de rulment net prin CA cifra de afaceri (nu e cazul);
*analiza necesarului de fd. de rulment Nfr (active circulante - nonfinanciare si resurse curente -
nonfinanciare) = 21.000 – 1.000 = 20.000
Mai este nevoie aici si de marja de atragere = nr. mediu de zile in care nec. de fd. de rulment se reconstituie
de cifra de afaceri. Aceasta marja de atragere trebuie sa aiba valori intre 30 - 90 zile.

3. analiza trezorerie neta (cu indicatorii ei) adik disp. banesti ramase la disp. firmei rezultate din activitatea
desf. pe parcursul exerc. financiar. TN = Frn – Nfr = 22.000 – 20.000 = 2.000.

4. analiza vitezei de rotatie a activelor circulante = partea din patrimoniul firmei care are cel mai mare
grd. de mobilitate (nr. rotatii, durata in zile) = 21.300 x 360 / 23.300 = 329 zile

Aici se calculeaza si infl. modif. CA, al soldului mediu al AC, al stocurilor, al creantelor, al disponibilitatilor
(daca e cazul)

5. analiza bonitatii financiare = capacitatea de plata a datoriilor (lichiditatea & solvabilitatea). Aici se
calculeaza:
- rata de finantare din resurse proprii = Cpr / Ai = 20.000 / 2.000 > 1
- rata de finantare din resurse straine = DTL / Ai = 2.000 / 2.000 = 1
- rata de lichiditate generala = Ac / DTS = 21.300 – 1.000 / 1.300 = 76,92 %.
- rata de lichiditate relative = Ac – Stoc / DTS = 21.300 – 1.000 / 1.300 = 1.561,53 %.
- rata de lichiditate imediata = Disponibilitati / DTS = 300 / 1.300 = 23,07 %.

Concluzie :

Valorile supraunitare confirma o rata de finantare stabile, confirma o marja de securitate consecutive
fondului de rulment, pozitiv.
Se confirma structura adecvata pentru domeniul in care desfasoara activitatea firma, se confrma un echilibru
stabil pe TS si TL. Totusi s-ar putea insist ape diminuarea creantelor de la clienti si sporirea disponibilitatilor
in vederea rambursarii datoriilor financiare, acoperirea datoriilor in general si cresterea lichiditatilor curente.

40
Ratele de sinteza reflecta o situatie financiara favorabila desfasurarii unei activitati de servicii in afara
riscului financiar.

7. Să se calculeze soldurile intermediare de gestiune în cazul societătii ale cărei informatii financiare sunt
prezentate mai jos şi să se analizeze evolutia acestora:

Indicator 31.12.n (u.m.) 31.12.n+1


(u.m.)
Venituri din vânzarea mărfurilor 0 1000
Subventii de exploatare 2000 1500
Producția vândută 20000 22000
Producția imobilizată 0 1000
Cheltuieli cu materii prime 3000 4000
Costul mărfurilor vândute 0 800
Cheltuieli salariale 7000 7800
Cheltuieli cu amortizarea 300 400
Cheltuieli cu chirii 1500 1500
Cheltuieli cu dobânzi 1400 1500
Impozit pe profit 1000 1000

Rezolvare :
Definitii si formule : Metoda SIG (Solduri intermediare de gestiune) realizeaza o retratare a elementelor din
contul de profit si pierdere si consta in agregarea si calculul indicatorilor la nivelul unor trepte successive de
acumulare in formarea profitului net al perioadelor, marjele de acumulare corespunzatoare fiind
urmatoarele :

1 Productia exercitiului sau/si marja comerciala dupa 20000 22200


caz
2 Valoarea adaugata 17000 18200
3 EBE 12000 11900
4 RE 10200 10000
5 RC 8800 8500
6 Rnet 7800 7500

Nu in toate cazurile societatea inregistreaza evolutii crescatoare pe toate categoriile de solduri intermediare
de gestiune.
Daca la nivelul productiei exercitiului se observa o crestere de 22,2%, observam ca la valoarea adaugata
aceasta creste cu numai 7,06%, ceea ce denota ca sporul de valoare rezultata s-a realizat pe seama utilizarii
mai putin responsabile a factorilor de productie, respective s-a realizat un ritm mai putin sustinut al plusului
de valoare adaugat la bunurile intrate in circuitul economic ca urmare a prelucrarii si transformarii acestora
conform specificului obiectului de activitate al agentului considerat.
Ca si indicator de performanta, EBE permite sa se masoare capacitatea crescanda de a genera si de a
conserva fonduri in conditii de functionare, chiar daca acesta este independent de politica financiara, fiscala
si de cea in domeniul amortizarii.
Rezultatul din exploatare masoara performanta industriala si comerciala a firmei, de asemenea independent
de politica financiara, fiscala de amortizare si provizioane.
Rezultatul curent tine cont de politica de finantare insa nu este influentat de elementele extraordinare.
In sfarsit, rezultatul net constituie soldul final inclusive dupa dupa influenta fiscalitatii. Acest indicator
caracterizeaza performanta generala a activitatii, reflecta cresterea acumularilor intreprinderii in cursul
exercitiului.
Tendiinta este de micsorare a ritmului de crestere a soldurilor intermediare de gestiune pe fiacer categorie pe
masura ce inaintam in treptele succesive de acumulare in formarea profitului net al perioadelor. Acest lucru
reflecta o mai slaba eficienta a utilizarii resurselor, o lipsa de preocupare pe seama utilizarii eficiente a
41
factorilor de productie cu influenta in erodarea valorii adaugate in urma proceselor de transformare si
acumularea de pierderi pe masura obtinerii rezultatului final.
Teoria analizei economice permite intercalarea si altor indicatori de tip SIG : Rbrut, Rfinanciar, etc.

Barbu Edit Maria


Stagiar Experţi Contabili
Anul III sem I

ORGANIZARE AUDIT INTERN


1. Definiti si comentati activitatea de audit intern versus control intern.
42
Răspuns:
Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea profesionala
efecutata de un profesionist contabil competent si independent in vederea exprimarii unei opinii motivate in
legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii
(entitatii).

Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza verificari pentru
aceasta; face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de baza verificarea eficacitatii
sistemelor contabile si de control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia si, in acest caz,
auditorul intern face parte din structurile functionale ale entitatii economice sau sociale; auditul intern se
poate realiza si pe baze contractuale cu o firma de audit alta decat cea care efectueaza auditul asupra
situatiilor financiare ale acestei entitati.

Controlul intern. Sistemul de control intern reperezinta un ansamblu de politici si proceduri puse in aplicare
de conducerea unei entitati in vederea asigurarii, in masura posibilului, a unei gestionari riguroase si
eficiente a activitatilor acesteia; implica respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea si
detectarea fraudelor si erorilor, exactitatea si exhaustivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a
informatiilor financiare.
Existenta unui sistem de control intern rational conceput si corect aplicat constituie o serioasa prezumtie
asupra fiabilitatii conturilor si a concordantei dintre datele contabilitatii si realitate.

2. Realizati o misiune de audit intern cu privire la Capitaluri pina la nivelul intocmirii matricei si a
raportului intermediar.

Răspuns:

Misiunea de audit intern are scopul de a da asigurari managementului asupra modului de organizare a
activitatii de gestiune a resurselor umane din cadrul entitatii, a functionalitatii sistemului de control intern,
respectiv a conformitatii cu cadrul legislativ normativ.
In etapa de pregatire a misiunii de audit intern au fost intocmite documentele standard si s-au adus
clarificari, fata de norme, cu privire la modul concret de initiere a procedurii de analiza riscurilor,
succesiunea documentelor, structura acestora si modul de completare, nivelul de apreciere si impartire a
acestora in mari, medii si mici, clasarea riscurilor si ierarhizarea acestora in vederea finalizarii procedurii
Analiza riscurilor si obtinerea tematicii in detaliu a misiunii de audit, pe baza careia se va concentra munca
pe teren.
In etapa de interventie la fata locului s-a realizat testarea efectiva pe baza listelor de verificare pregatite in
etapa anterioara, prin utilizarea unor tehnici diferite de esantionare, teste de control, modele de interviuri,
note de relatii si foi de lucru, elemente care au stat la baza elaborarii fiselor de identificare si analiza a
problemelor si eventual a formularelor de constatare si raportare a iregularitatilor.

Probe de audit :

1) Obtinerea unei situatii a capitalului social

Valoarea capitalului autorizat si a capitalului subscis trebuie prezentata cu acuratete. In cazul in care
directorii sunt si actionari ai firmei respective, participatiile acestora trebuie prezentate in situatiile
financiare.

2) Compararea soldului capitalului social si al rezervelor cu cele din exercitiul financiar anterior

43
Este important sa se reconcilieze miscarile in conturile de capital social, prime legate de capital, rezerve etc
din cursul anului si sa se confirme ca modificarile respective s-au facut conform legislatiei in vigoare, cu
aprobarile de rigoare.

3) Verificarea miscarilor in conturile de rezerve

Variatiile soldului cumulativ al contului de profit si pierdere si ale oricaror alte rezerve trebuie justificate in
vbaza documentelor privind profitul castigat, realizat sau generat prinn reevaluari si trebuie prezentate in
conformitate cu standardele contabile. De asemenea, trebuie probate orice miscari determinate de plata
dividendelor.

Au fost solicitate catre verificare :

-statutul companiei – s-a verificat daca informatiile prevazute in statut cu privire la capitalul emis, numele
directorilor etc. sunt in concordanta cu cele existente la registrul comertului;
-detalii referitoare la membrii consiliului de administratie si la participarile lor la capital;
-registrele si procesele verbale ale sedintelor consiliului de administratie si ale conducerii, pe parcursul
intregului exercitiu financiar
-procesul verbal care sa justifice plata dividendelor pentru a vedea daca aceasta a fost aprobata de si s-a
efectuat pe baze legale.
-registrele jurnal, fise de cont pentru a vedea daca clientul tine o evidenta la zi a inregistrarilor contabile asa
cum s-a stabilit prin lege.

Presupunem urmatorul exemplu:


Cu ocazia aprobarii situatiilor financiare anuale, ca profitul anului 2008 de 900.000lei sa fie repartizat pentru
constituirea rezervei legale de 5% si diferenta sa ramana ca suma nerepartizata. Sumele care depasesc aceste
valori sunt nedeductibile din punct de vedere fiscal. In luna octombrie a anului 2009 adunarea generala
stabileste repartizarea profitului pentru majorarea capitalului social sau la dividende a intregii sume.

Aplicand procentul de 5%rezulta ca in situatiile financiare anuale ale exercitiului incheiat sumele se vor
evidentia astfel:

129 = 1061 45.000 lei


"Repartizarea profitului" "Rezerve legale"

In exercitiul urmator, respectiv in anul 2008, se efectueaza inchiderea contului de profit si pierdere si a celui
de repartizare.

121 = % 900.000 lei


"Profit si pierdere"
129 45.000 lei
"Repartizarea profitului"
117 855.000 lei
"Rezultatul reportat”

Rezulta ca la 31 decembrie 2008 singura inregistrare pe care o faceti, in cazul in care societatea a realizat
profit contabil, este numai cea referitoare la rezerva legala.

In anul 2009, se inchide contul de profit si pierdere 121 si contul 129. In exemplul prezentat am presupus ca
am lasat nerepartizata o suma de 855.000lei, care urmeaza sa fie repartizata pana la sfarsitul anului sau in
anii urmatori.

Hotararea AGA de a majora capitalul social:


44
117 = 1068 855.000 lei
"Rezultat reportat" "Alte rezerve"

1068 = 1011 855.000 lei


"Alte rezerve" "Capital subscris nevarsat"

1011 = 1012 855.000 lei


"Capital subscris nevarsat" "Capital subscris varsat"

Hotararea adunarii generale pentru majorarea capitalului social se publica in Monitorul Oficial al Romanie.
Dreptul de preferinta este de cel putin o luna, cu incepere din ziua publicarii.

Majorarea capitalului social din profitul nerepartizat din anul 2008, existent in ct. 117, se poate inregistra si
astfel:

117 = 1012 855.000 lei


“Rezultatul reportat” “Capital subscris varsat”

In cazul in care majorarea capitalului social se face din profitul net si nu reprezinta o distribuire in bani
si/sau in natura ca urmare a detinerii unor titluri de participare, cu exceptiile expres prevazute, nu se plateste
impozit pe dividende.

Repartizarea profitului la dividend

Din punct de vedere contabil, inregistrarea repartizarii dividendelor in urma aprobarii situatiilor financiare
de catre adunarea generala, se efectueaza astfel:

121 = 117 855.000 lei


"Profit si pierdere" "Rezultatul reportat"

117 = 457 855.000 lei


"Rezultatul reportat" "Dividende de plata"

457 = % 855.000 lei


"Dividende de plata" 5311 718.200 lei
"Casa"
446 136.800 lei
„Alte impozite
taxe si varsaminte
asimilate”

446 = 5121 136.800 lei


„Alte impozite „Conturi la banci
taxe si varsaminte in lei”
asimilate”

Barbu Edit Maria


Stagiar Experţi Contabili
Anul III sem I

AUDIT STATUTAR
45
1. Posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa comporte erori semnificative
datorate insuficientei controlului intern reprezinta:
a) risc inerent;
b) risc de audit;
c) risc de nedetectare.

Răspuns:: a)

2. Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?


Răspuns:

Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care
se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
- Standardele Internationale de Audit (ISA),
- Practicile Internationale de Audit (IAPS),
- Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE),
- Standardele Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE),
- Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de
Audit si Asigurari (IAASB) din cadrul Federtiei Internationale a Contabililor (IFAC)
- normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu
Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de
calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in
lucru a celor mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului:

- norme profesionale de lucru


- norme de raportare
- norme generale de comportament

3. Ce este si cum se estimeaza eroarea tolerabila?


Răspuns:

Eroarea tolerabila este eroarea maxima admisa in populatie, pe care auditorul este dispus sa o accepte si
totusi sa ajunga la concluzia ca rezultatul obtinut din esantionare a atins obiectivul auditului. Auditorul
trebuie sa utilizeze rationamentul profesional la stabilirea erorii tolerabile. Cand in cursul testarilor auditorul
gaseste intr-un esantion de articole un numar de erori, acestea sunt utilizate pentru a se estima valoarea
totala a erorilor pe segmentul respectiv, prin extrapolare la intraga populatie, deoarece auditorul nu a
verificat decat un esantion. Calculul erorilor estimate prin extrapolare directa : = Valoarea neta a erorilor din
esantion / Valoarea totala a esantionului x Valoarea totala a populatiei

4. Ce este riscul legat de control?


Răspuns:

Riscul legat de control consta in faptul ca o eroare semnificativa in cont sau intr-o categorie de operatiuni,
izolata sau impreuna cu alte solduri de cont sau categorii de operatiuni, nu este nici prevenita, nici
descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate.
Riscul legat de control nu poate fi in intregime eliminat, avand in vedere limitele inerente oricarui sistem
contabil si de control intern.

46
In general, auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci cand:
sistemele contabile si de control intern nu sunt aplicate corect;sistemul contabil si de control intern al
intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.
Cand evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui sa documenteze
elementele pe care se sprijina in concluziile sale.

5. Societatea Alfa, auditata de dumneavoastra, a achizitionat la 5 aprilie 2002 un ansamblu imobiliar


spre renovare si a efectuat urmatoarele cheltuieli:
pret cumparare teren .................................................... 90 mil. lei
pret cumparare constructie.......................................... 410 mil. lei
taxe inregistrare ........................................................... 83 mil. lei
cheltuieli cu actele ....................................................... 3,5 mil. lei
onorarii notar ......................................................... 14.744 mil. lei
(din care TVA 2.744 mii lei)
comisioane ............................................................ 29.900 mil. lei
(din care TVA 4.900 mii lei)
cheltuieli arhitecti ................................................. 23.920 mil. lei
(din care TVA 3.920 mii lei)
reparatii ................................................................ 263.120 mii lei
(din care TVA 43.120 mii lei)
Societatea a inregistrat in cheltuielile perioadei suma de 18.244.000 lei.
Care sunt sumele ce trebuiau contabilizate in cheltuielile perioadei, in contul terenuri si in contul constructii?

Rezolvare:

Costul de achizitie include pretul de cumparare, taxele nerecuperabile, cheltuieli de transport aprovizionare
si alte cheltuieli de punere in stare de utilitate

Deoarece toate cheltuielile ocazionate de achizitia si punerea in functiune a imobilizarilor corporale se


inregistreaza in valoarea de intrare a imobilizarilor, suma ce trebuie contabilizata in cheltuielile
perioadei in contul de terenuri si in contul constructii este ZERO.

Se calculeaza cat reprez terenul din total 90/500=18%


Constructia =82%
Ch ptr teren 18%*(taxa de inreg+ch cu actele+ch notar+ch comis)
Ch constructie 82%* (taxa de inreg+ch cu actele+ch notar+ch comis)+ch arhitecti+ch reparatii
Ch perioadei nu exista

Valoarea totala a cheltuielilor ce se pot capilatiza = 90.000.000 +410.000.000 +83.000.000 + 3.500.000


+14.744.000 +29.900.000 + 23.920.000 = 655.064.000 lei

21X = % 655.064.000

404 500.000.000

446 155.064.000

Obs: nu au fost capitalizate cheltuielile cu reparatiile. Aceste cheltuieli sunt inregistrate in contabilitate
atunci cand au loc.

Barbu Edit Maria


Stagiar Experţi Contabili
Anul III sem I

47
EVALUAREA INTREPRINDERII
1. Se dau urmatoarele informatii: imobilizari corporale 29.000; fond de comert 1.000; stocuri 20.000;
creante 50.000; disponibilitati 5.000; capitaluri proprii 50.000; diferente din reevaluare 25.000; obligatii
nefinanciare 25.000 si imprumuturi bancare 5.000; rata de remunerare a valorii substantiale brute este de
15%; capacitatea beneficiara exprimata prin profitul previzional net 1.000/an; rata de actualizare este de
12%.
Se cere sa evaluati intreprinderea calculand o renta a goodwillului redusa la 5 ani.

Rezolvare:

GW = ANC + (CB – ANC* i)


(1+t) n
ANC = ACTIVE – DATORII
= ( 29.000 + 20.000 + 50.000 + 5.000) – (25.000 + 5.000) = 74.000

CB = capacitatea beneficiara a intreprinderii exprimata in profit net = 1.000

i = rata neutra de plasament = 15 %

t = rata de actualizare = 12 %

GW 1 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 9.017,86


(1+ 0,12) 1 1,12

GW 1 = 64.982,14

GW 2 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 8.051,66


(1+ 0,12) 2 1,12 2

GW 2 = 65.948,34

GW 3 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 7.188,98


(1+ 0,12) 3 1,12 3
GW 3 = 66.811,02

GW 4 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 6.418,73


(1+ 0,12) 4 1,12 4

GW 4 = 67.581,26

GW 5 = 74.000 + (1.000 – 74.000*15%) = 74.000 +( -10.100 ) = 74.000 – 5.731,01


(1+ 0,12) 5 1,12 5

GW 5 = 68.268,99

2. Cum se evalueaza actiunile detinute de intreprindere la capitalul altor intreprinderi?

Răspuns:
Evaluarea actiunilor detinute la alte societati se face diferit, dupa cum sunt cotate sau nu la bursa.
A. Evaluarea titlurilor de participare cotate la bursa

48
Evaluarea titlurilor de participare cotate la bursa se face, de regula, in functie de profitul net pe actiune
(PNA) si coeficientul PER (Price Earning Ratio):
V = PNA x PER
Un PER superior mediei semnifica cert o rata a rentabilitatii financiare mai scazuta imediat, dar el indica, de
asemenea, ca daca cumparatorul este dispus sa plateasca mai mult pentru o unitate monetara de profit net in
prezent, este pentru ca el prevede o evolutie favorabila a rezultatelor intreprinderii in viitor.
Rezulta ca valoarea bursiera a titlurilor este o valoare de randament care tine cont de capitalizarea fluxurilor
de venituri viitoare asteptate de la aceste titluri.
in cazul participatiei minoritare, fara putere de decizie in activitatea firmei emitente a actiunilor, valoarea
titlurilor de participare se determina pe baza relatiei:

VB = Na x ca in care:

Na = numarul de actiuni detinute;

ca = cursul unei actiuni dupa ultima cotatie.

Valoarea titlurilor de participare dintr-un pachet majoritar se stabileste in functie de valoarea firmei emitente
(stabilita prin una din abordarile clasice) si cota de participare la capitalul social. De regula valoarea unei
actiuni dintr-un pachet majoritar este mai mare decat valoarea unei actiuni dintr-un pachet minoritar.
B. Evaluarea titlurilor de participare necotate

in cazul intreprinderilor necotate la bursa, evaluarea se poate efectua in mai multe moduri, si anume:

a) la cursul titlului – numai in cazul in care acesta a facut obiectul unor tranzactii frecvente recente si pentru
un numar important de fiecare data;
b) in cazul societatilor care nu fac obiectul unor cotatii. in acest caz se pot avea urmatoarele tipuri de
evaluari.

• Evaluarea actiunii prin actualizarea dividendelor. Fundamentul acestei metode este urmatorul: valoarea de
piata a unei actiuni trebuie sa fie egala cu valoarea actuala a fluxurilor viitoare de lichiditati degajate.

• Evaluarea actiunii prin comparatie pe baza coeficientului PER al firmelor cotate. Valoarea unei actiuni se
stabileste prin comparatie, in functie de profitul net pe actiune al firmei necotate si un coeficient de
capitalizare PER pentru intreprinderile cotate la bursa, recalculat (PER’):

V = PNA x PER’

Recalcularea coeficientului PER se face in functie de parametrii care diferentiaza cele doua firme, cum ar fi:
lipsa de lichiditate a actiunilor necotate, dependenta fata de furnizori si clienti, calitatea activelor etc.
Determinarea valorii unei actiuni prin comparatie presupune ca gradul de asemanare sa fie cat mai mare
posibil, si anume: aceeasi activitate, aceeasi zona geografica, acelasi risc, aceeasi rentabilitate etc.
Coeficientii de corectie mentionati sunt luati in calcul de evaluatori pe baza experientei proprii sau a unor
lucrari de evaluare similare

3.Ce este actualizarea?


Raspuns
Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor.
Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in capacitatea de a genera
venituri anuale. Se refera in general la sumele anuale viitoare de marimi inegale (de exemplu cash-flow-ul
disponibil pentru proprietari).

Barbu Edit Maria


Stagiar Experţi Contabili
49
Anul III sem I

EXPERTIZE CONTABILE
1. Cum se clasifica expertizele contabile?
Raspuns
Expertizele contabile se clasifica astfel
dupa scopul principal in care au fost solicitate:
- expertize contabile judiciare
- expertize contabile extrajudiciare

dupa natura principalelor obiective la care se refera


- expertize contabile civile
- expertize contabile penale
- expertize contabile comerciale
- expertize contabile fiscale
- alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organelle in drept si expertize contabile
extrajudiciare solicitate de alti clienti

2. Explicati independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil?


Raspuns:

Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste


obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul
profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate
si cu prudenta profesionala
Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul
profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile
economice,financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare
membru al societatii are relatii cu altii.

3. Ce lucrari poate executa un expert contabil?

Raspuns:
Potrivit prevederilor O.G. nr.65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor
autorizati:

art.6: Expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice şi juridice următoarele lucrări:
a) ţine sau supraveghează contabilitatea şi întocmeşte sau verifică şi semnează situaţiile financiare;
b) acordă asistenţă privind organizarea şi ţinerea contabilităţii;
c) efectuează analize economico-financiare şi evaluări patrimoniale;
d) efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în
condiţiile prevăzute de lege;
e) execută alte lucrări cu caracter financiar-contabil, de organizare administrativă şi informatică;
f) îndeplineşte, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale;
g) acordă asistenţa de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor comerciale;
h) efectuează pentru persoane fizice şi juridice servicii profesionale care presupun cunoştinţe de contabilitate.
art.7: Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de expert contabil pot efectua activităţile de audit financiar şi
consultanţă fiscală, cu respectarea reglementărilor specifice acestor activităţi.

50