Sunteți pe pagina 1din 19

1.

IAS 1 "Prezentarea situaţiilor financiare"

În viziunea IAS 1 "Prezentarea sitaţiilor financiare", un set complet de situaţii financiare cuprinde:
-o situaţie poziţiei financiare de la sfârşitul perioadei (bilanţul);
-o situaţie a rezultatului global al perioadei;
-o situaţie a variaţiei capitalurilor proprii în cursul perioadei;
-o situaţie a fluxurilor de trezorerie ale perioadei;
-notele, care conţin un rezumat al principalelor politici contabile şi alte informaţii explicative; şi
-o situaţie a poziţiei financiare de la începutul primei perioade pentru care se prezintă informaţii comparative,
atunci când o entitate aplică retroactiv o politică contabilă sau efectuează o retratare retroactivă a elementelor
din situaţiile financiare sau procedează la o reclasificare a elementelor din situaţiile financiare.

• Bilanţul în viziunea IAS 1 "Prezentarea situaţiilor financiare "

Bilanţul este situaţia financiară care prezintă poziţia financiară a entităţii. Elementele pe baza cărora se
evaluează poziţia financiară sunt activele, datoriile şi capitalurile proprii.

Bilanţul este situaţia financiară care prezintă poziţia financiară a entităţii. Elementele pe baza cărora se
evaluează poziţia financiară sunt activele, datoriile şi capitalurile proprii.

Activele reprezintă resurse controlate de către întreprindere care provin din evenimente trecte şi de la care se
aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere. Beneficiile economice viitoare se referă
la potenţialul acestora de a contribui, direct sau indirect, la generarea de fluxuri pozitive de trezorerie pentru
întreprindere.
Astfel un utilaj care nu poate să fie vândut şi nici utilizat în cadrul procesului de producţie nu trebuie să fie
prezentat în bilanţ deoarece nu generează beneficii economice pentru întreprindere. Activul nu trebuie să aibă o
existenţă fizică pentru a fi recunosct ca activ, de exemplu un brevet sau o licenţă de fabricaţie sunt recnoscte ca
active deoarece au capacitatea de a genera beneficii economice pentru întreprindere.
O resursă care poate genera beneficii economice pentru întreprindere este recunoscută
sub formă de activ nmai atunci când aceasta este controlată de entitate. O întreprindere
controlează un activ, dacă are puterea de a obţine beneficii economice viitoare ce decurg
din resursa respectivă şi, de asemenea, poate restricţiona accesul altora la aceste
beneficii.
Noţiunea de control nu trebuie să fie confundată cu dreptul de proprietate (drepturile
legale). Dreptul de proprietate nu este decisiv în recunoaşterea uni activ. De exemplu,
bunrile dobândite în sistem de leasing financiar n sunt proprietatea tilizatorului
(locatarului). Deoarece locatarul deţine majoritatea avantajelor şi riscurilor asociate
proprietăţii activului, el va recunoaşte activul în bilanţul său. De fapt, locatarul are un
control economic asupra beneficiilor economice generate de bunul dobândit în sisteml de
leasing finanicar.
Activele trebie să fie generate de tranzacţii sau evenimente trecute. Nu este permisă
recnoaşterea unor active care vor rezulta ca rmare a unor tranzacţii sau evenimente
viitoare. De exemplu, intenţia întreprinderii de a achiziţiona o clădire nu va dce la
recnoaşterea acesteia în bilanţ.

Datoriile reprezintă obligaţii actuale (prezente) care provin din evenimente trecute şi a căror decontare se
aşteaptă să aibă loc printr-o ieşire de resrse care incorporează beneficii economice.
Şi în definiţia datoriilor un rol important îl deţine noţiunea de beneficii economice, întrcât prin stingerea
datoriilor trebuie să se aştepte o diminuare a potenţialului întreprinderii de a genera beneficii economice
viitoare, decontarea obligaţiilor presupunând ieşirea unor active. (resurse care incorporaeză beneficii economice
viitoare).

Datoriile trebuie să provină şi ele din evenimente sau tranzacţii trecute, de exempl achiziţia uni utilaj pe credit
condce la recunoaşterea unei datorii faţă de frnizori. Simpla intenţie a nei întreprinderi de a cmpăra în viitor un
bun nu condce la recunoaşterea unei datorii, deoarece nu există o obligaţie prezentă.

Doar satisfacerea definiţiilor nu este suficientă pentru recnoaşterea uni activ sau a unei datorii. Astfel pentru a fi
recunoscte activele şi datoriile trebuie să îndeplinească următoarele criterii de recunoaştere:
a)este probabil ca beneficiile economice asociate acestora să intre sau să iasă din întreprindere. De exemplu,
cheltuielile de cercetare nu sunt recunoscute sub formă de activ (nu sunt activate), deoarece nu există
certitudinea că acestea vor genera beneficii economice viitoare.
b)costul sau valoarea acestora poate să fie evaluat cu fiabilitate (credibilitate); de exemplu, resursele deşi există
o certitudine că acestea generează beneficii economice pentru întreprindere nu sunt recunoscte sb formă de
active, deoarece nu sunt controlate (de exemplu, un salariat poate pleca oricând din întreprindere) şi contl
acestora nu poate să fie determinat cu fiabilitate.

Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al proprietarilor în activele întreprinderii, după deducerea
datoriilor.

IAS 1 precizează că în bilanţ trebuie să existe o distincţie între activele şi datoriile curente şi cele necurente.
Atunci când entitatea furnizează bunuri sau servicii în cadrul unui ciclu de exploatare clar identificabil,
clasificare curent/necurent oferă informaţii utile, deoarece se face distincţie între activele nete care sunt continu
rulate sub formă de capital circulant şi cele utilizate în activitatea pe termen lung a entităţii. De asemenea, acest
fapt evidenţiază activele ce se preconizează a fi realizate în cadrul ciclului de exploatare şi datoriile exigibile în
cursul aceleiaşi perioade.

Însă, IAS 1 acceptă ca societăţile să prezinte în bilanţ activele şi datoriile în funcţie de lichiditate şi respectiv de
exigibilitate.
Pentru anumite entităţi, cum ar fi instituţiile financiare, o prezentare a activelor şi datoriilor în ordine
crescătoare sau descrescătoare a lichidităţii (exigibiltăţii) oferă informaţii care sunt mai credibile şi mai
relevante decât o prezentare pe baza curent/necurent, deoarece entitatea nu furnizează bunuri sau servicii în
cadrul unui ciclu (de exploatare) clar identificabil.

Activele curente/necurente
Un activ este considerat curent atunci când:
a)se aşteaptă să fie realizat sau se intenţionează să fie vândut sau consumat în cursul normal al ciclului de
exploatare;
b)este deţinut, în principal, cu scopul de a fi tranzacţionat;
c)se aşteaptă să fie realizat, consmat sau vândut, în următoarele 12 luni de la sfârşitul perioadei de raportare
(data întocmirii bilanţului); sau
d)îmbracă forma de trezorerie (lichidităţi) sau echivalene de trezorerie (lichidităţi), cu excepţia celor care nu pot
să fie schimbate sau utilizate pentru decontarea (plata) datoriilor în următoarele doisprezece luni de sfârşitul
perioadei de raportare (de la data întocmirii bilanţului).

Criteriile prezentate mai sus nu au în vedere o delimitare în funcţie de exerciţiul finanicar (douăsprezece luni),
ci fac apel la ciclul de exploatare al întreprinderii.
Ciclul de exploatare al unei întreprinderi este perioada de timp cuprinsă între achiziţia activelor ce intră în
cadrul procesului de producţie şi realizarea lor sub formă de trezorerie (lichidităţi) sau echivalente de trezorerie
(lichidităţi).
Atunci când ciclul de exploatare nu poate să fie delimitat clar, durata acestuia este stabilită la 12 luni.
2
Activele curente cuprind acele active (ca de exemplu stocuri şi creanţe faţă de clienţi şi conturi asimilate) ce
sunt vândute, consumate sau realizate ca parte a ciclului normal de exploatare, chiar dacă nu se aşteaptă ca
acestea să fie realizate în următoarele 12 luni de la data întocmirii bilanţului. De asemenea, activele curente
cuprind şi activele deţinute, în principal, cu scopul de a fi tranzacţionate. De asemenea, partea curentă (sub un
an) a activelor financiare necurente (imobilizate).
Activele curente nu trebuie să fie asimilate cu activele pe termen scurt. Atunci când ciclul de exploatare este
lung (de exemplu, fabricarea de produse spirtoase), în activele curente sunt incluse stocuri a căror deţinere
depăşeşte un an.

Celelalte active sunt considerate elemente necurente (imobilizări). Active necurente sunt considerate acele
active corporale, necorporale şi financiare pe termen lung.

Datorii curente/necurente
O datorie este clasificată în categoria celor curente dacă:
a)se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al entităţii (întreprinderii);
b)este deţinută, în principal, cu scopul de a fi tranzacţionată;
c)este exigibilă în termen de 12 luni de la sfârşitul perioadei de raportare (de la data bilanţuli) sau;
d)întreprinderea nu are un drept necondiţionat de amânare a decontării datoriei cu cel puţin 12 luni de la
sfârşitul perioadei de raportare.

Astfel, şi în cazul datoriilor, criteriile de delimitare în elemente crente şi necurente nu au la bază exerciţiul
financiar, ci fac apel la ciclul de exploatare al întreprinderii.
Unele datorii, ca de exemplu datoriile faţă de furnizori, cele legate de relaţiile cu salariaţii şi de alte costuri de
exploatare formează părţi ale fondului de rulment utilizat în cadrul curslui normal al ciclului de exploatare al
întreprinderii. Asemenea elemente de exploatare sunt clasificate în categoria datoriilor curente, chiar dacă ele
urmează să fie decontate într-o perioadă mai mare de doisprezece luni de la sfârşitul datei de raportare.
Alte datorii care nu sunt decontate ca parte a ciclului normal de exploatare sunt incluse în categoria elementelor
crente, dacă sunt exigibile în termen de 12 luni de la sfârşitl perioadei de raportare sau sunt deţinte cu scopul de
a fi tranzacţionate (descoperirile de cont, dividendele de plătit, impotitl pe profit de plătit)
Celelalte datorii financiare care nu fac parte din fondul de rulment folosit de o companie în timpul derulării
ciclului de exploatare sunt clasificate în categoria celor curente dacă:

a)trebuie decontate în 12 luni de la sfârşitul perioadei de raportare, chiar dacă:

i)termenul iniţial a fost stabilit pentru o perioadă mai mare de 12 luni;


ii)a fost încheiat un acord de refinanţare sau reeşalonare a plăţilor pe termen lung după sfârşitul perioadei de
raportare dar înainte de autorizarea situaţiilor financiare pentru a fi emise.

b)când o companie încalcă o condiţie a unui împrumt pe termen lung la sfârşitul perioadei de raportare şi
această încălcare are drept consecinţă faptul că datoria devine exigibilă la cerere; o atfel de datorie este inclusă
în categoria celor curente chiar şi atunci când creditorul a fost de acord după sfârşitul perioadei de raportare, dar
înainte de autorizarea pentru emitere a situaţiilor financiare, să nu-şi exercite dreptul de a cere decontarea
datoriei.

Modelul ilustrativ de bilanţ


IAS 1 "Prezentarea situaţiilor financiare" nu solicită întocmirea bilanţului într-n anmit format, ci doar
informaţiile care trebuie să fie prezentate în bilanţ (minimm de informaţii) şi înformaţiile care să fie prezentate
în bilanţ sa în notele explicative.
Astfel, în bilanţ trebuie să se regăsească cel puţin:
3
a)imobilizările corporale;
b)plasamentele imobiliare;
c)imobilizările necorporale;
d)activele finanicare (cu excepţia celor prezentate e, h şi i);
e)investiţiile în entităţile asociate (contabilizate prin metoda punerii în echivalenţă);
f)activele biologice;
g)stocurile;
h)creanţe comerciale şi alte creanţe similare;
i)lichidităţi şi echivalente de lichidităţi;
j)totalul activelor clasificate în categoria celor deţinute în vederea vânzării şi a activelor ce fac parte din
grupurile destinate cedării, care sunt clasificate ca deţinute în vederea vânzării conform IFRS 5 "Activele
necurente deţinute în vederea vânzării şi activităţile abandonate";
k)datorii comerciale şi alte datorii similare;
l)provizioanele;
m)datoriile financiare (cu excepţia celor prezentate la k şi l);
n)datoriile şi creanţele de impozit curent, aşa cum sunt definite de IAS 12 "Impozitul asupra rezultatului";
o)datoriile şi creanţele de impozit amânat, aşa cum sunt definite de IAS 12 "Impozitul asupra rezultatului";
p)datoriile incluse în grupurile destinate cedării, care sunt clasificate ca deţinute în vederea vânzării conform
IFRS 5 "Activele necurente deţinute în vederea vânzării şi activităţile abandonate".
q)interesele care nu exercită controlul, care sunt prezentate în categoria capitalurilor proprii;
r)capitalul emis şi rezervele atribuibile acţionarilor societăţii-mamă.

Ghidul de implementare a IAS 1 "Prezentarea situaţiilor financiare" prezintă un exemplu de bilanţ, în cadrul
căruia activele şi datoriile sunt clasificate în:
-active necurente;
-active curente;
-datorii necurente;
-datorii curente.

Grupul XYZ - Situaţia poziţiei financiare (bilanţul consolidat) la 31.12.20X7


ACTIVE 31.12.20x7 31.12.20x
8
Active necurente
Imobilizări corporale X X
Fond comercial pozitiv X X
Alte active necorporale X X
Investiţii în entităţile asociate X X
Active financiare disponibile pentru X X
vânzare
X X
Active curente
Stocuri X X
Creanţe comerciale X X
Alte active curente X X
Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi X X
X X
Total active X X
CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
Capitaluri proprii ce sunt atribuite
acţionarilor societăţii-mamă
Capital social X X
4
Rezultat reportat X X
Alte elemente de capitaluri proprii X X
Total capitaluri proprii ce sunt X X
atribuite acţionarilor societăţii-mamă
Interese care nu exercită controlul X X
Total capitaluri proprii X X

Datorii necurente
Împrumuturi pe termen lung X X
Datorii de impozit amânat X X
Provizioane pe termen lung X X
Total datorii necurente X X
Datorii curente
Datorii comerciale şi alte datorii X X
Împrumuturi pe termen scurt X X
Partea curentă a împrumuturilor pe X X
termen lung
Datorii de impozit curent X X
Provizioane pe termen scurt X X
Total datorii pe termen scurt X X
Total datorii X X

Total capitaluri proprii şi datorii X X

• Situaţia rezultatului global în viziunea IAS 1 "Prezentarea situaţiilor financiare"

a)Conţinutul şi structura situaţiei rezultatului global

Norma IAS 1 revizuită vizează prezentarea performanţei globale a unei entităţi prin calculul unui rezultat global
total. Acesta este definit definit ca „modificarea capitalurilor proprii în cursul perioadei rezultată din tranzacţii
sau alte evenimente, altele decât acele modificări rezultate din tranzacţiile cu proprietarii.

Rezultatul global total cuprinde toate componentele incluse în:


-Profitul sau pierderea perioadei (profit or loss, engl); şi în
-Alte elemente de rezulat global (other comprehensive income, engl.)

Alte elemente de rezultat global sunt definite ca elemente de venituri şi cheltuieli care nu sunt recunoscute în
profitul sau pierderea perioadei. Componentele altor elemente de rezultat global includ:
-modificări în surplusul din reevaluare;
-câştiguri şi pierderi actuariale aferente planurilor de beneficii determinate;
-câştiguri şi pierderi generate de conversia situaţiilor financiare a unei operaţiuni în străinătate;
-câştiguri şi pierderi aferente reevaluării activelor financiare disponibile pentru vânzare;
-partea de câştig sau pierdere aferentă instrumentului de acoperire ce este determinată a fi o operaţiune de
acoperire eficace;

Performanţa unei societăţi poate să fie raportată:


a)într-o singură situaţie financiară (situaţia rezultatului global):

Venituri
-Cheltuieli
=Profitul/pierderea perioadei
5
+/-Alte elemente ale rezultatului global
=Rezultatul global total

b)În două situaţii:


• contul de profit şi pierdere:
Venituri
-Cheltuieli
= Profitul /Pierderea perioadei

• Situaţia rezultatului global


Profitul /Pierderea perioadei
+/-Alte elemente ale rezltatului global
=Rezultatul global total

b)Raportarea informaţiilor cu privire la profitul sau pierderea perioadei

Întreprinderile pot opta pentru o prezentare a cheltuielilor recunoscute în profitul sau pierderea perioadei fie
după natură, fie după funcţiuni, recomandând ca analiza să fie prezentată în situaţia rezultatului global, sau în
contul de profit şi pierdere (dacă este întocmit).
Însă, întreprinderile trebuie să aleagă o calsificare a cheltuielilor care să vizeze o prezentare cât mai sinceră a
performanţelor întreprinderii.
Prima posibilitate de prezentare a cheltuielilor după natura lor este mai simplă deoarece nu mai necesită o
realocare a acestora pe diferite funcţii ale întreprinderii. Clasificarea cheltuielilor după natură este orientată spre
satisfacerea nevoilor informaţionale cu privire la calculul indicatorilor macroeconomici.
Cea de a doua formă de prezentare a cheltuielilor pe funcţii funizează utilizatoriilor informaţii mult mai
relevante decât clasificarea după natură, dar alocarea costurilor pe funcţii presupune repatizări arbitrare şi
implică un raţionament considerabil.
Entităţile care rezintă o clasificare a cheltuielilor pe funcţii trebuie să prezinte informaţi despere natura
cheltuielilor, inclusiv despre cheltuielile cu amortizările şi provizioanele şi cheltuielile cu beneficiile
personalului.

Alegerea între o clasificare a cheltuielilor după natură sau pe funcţii depinde de factori economici şi industriali
şi de natura entităţii. Ambele variante furnizează informaţii despre costurile care variază, direct sau indirect, în
funcţie de nivelul vânzărilor sau producţiei entităţii.

Determinarea profitului sau pierderii perioadei (prezentarea funcţională a cheltuielilor).

Prezentarea funcţională a cheltuielilor 20X7 20X6


Cifra de afaceri (venituri) X X
Costul vânzărilor (X) (X)
Marja brută X X
Alte venituri X X
Costuri de distribţie (X) (X)
Cheltuieli administrative (X) (X)
Alte cheltuieli (X) (X)
Costurile finanţării (X) (X)
Partea din profitul entităţilor asociate X X
Profit înainte de impozit X X
Cheltuieli cu impozitul pe profit (X) (X)
Profitul net al exerciţiului din activităţile X X

6
continue
Pierderea din activităţile abandonate - (X)
PROFITUL EXERCIŢIULUI X X

Determinarea profitului sau pierderii perioadei (prezentarea după natura cheltuielilor).


Cifra de afaceri (venituri) X X
Alte venituri (X) (X)
Variaţia stocurilor de produse finite şi de producţie
neterminată (X) (X)
Producţie realizată de entitate şi capitalizată X X
Materii prime şi consumabile utilizate (X) (X)
Cheltuielile cu beneficiile angajaţilor (X) (X)
Cheltuielile cu amortizarea şi deprecierea (X) (X)
Deprecierea imobilizărilor corporale (X) (X)
Alte cheltuieli (X) (X)
Costurile finanţării (X) (X)
Partea din profitul entităţilor asociate X X
Profit înainte de impozit X X
Cheltuieli cu impozitul pe profit (X) (X)
Profitul net al exerciţiului din activităţile X X
continue
Pierderea din activităţile abandonate - (X)
PROFITUL NET AL EXERCIŢIULUI X X

c)Exemple ilustrative de prezentare a situaţiei rezultatuli global

În Ghidul de implementare a IAS 1 se regăsesc cele două posibilităţi de prezentare a situaţiei rezultatului global:
sub forma unei singure situaţii sau sub forma a două situaţii.

Exemplu: Grupul XYZ -Situaţia rezultatlui global la 31.12.20x7 (prezentarea rezultatului global într-o singură
situaţie financiară ) (mii unităţi monetare)

20X7 20X6
Cifra de afaceri (venituri) X X
Costul vânzărilor (X) (X)
Marja brută X X
Alte venituri X X
Costuri de distribţie (X) (X)
Cheltuieli administrative (X) (X)
Alte cheltuieli (X) (X)
Costurile finanţării (X) (X)
Partea din profitul entităţilor asociate X X
Profit înainte de impozit X X
Cheltuieli cu impozitul pe profit (X) (X)
Profitul net al exerciţiului din activităţile X X
continue
Pierderea din activităţile abandonate - (X)
PROFITUL EXERCIŢIULUI X X
Alte elemente ale rezultatului global

7
Diferenţe de curs aferente conversiei operaţiunilor X X
din străinătate
Active financiare disponibile pentru vânzare (X) X
Operaţii de acoperire a fluxurilor de trezorerie X X
Câştiguri din reevalarea terenurilor X X
Câştiguri (pierderi) actuariale aferente planurilor de (X) X
pensii cu beneficii determinate
Partea din alte elemente ale rezultatului global al X X
entităţilor asociate
Impozitul aferent altor elemente ale rezultatului X (X)
global
Alte elemente ale rezultatului global al (X) X
exerciţiului, nete de impozitul pe profit
REZULTATUL GLOBAL TOTAL AL X X
EXERCIŢIULUI
Profit atribuibil:
-acţionarilor societăţii-mamă X X
-intereselor care nu exercită controlul X X
X X
Rezultat global total atribuibil:
-acţionarilor societăţii-mamă X X
-intereselor care nu exercită controlul X X
X X
Rezultatul pe acţiune (în unităţi monetare)
De bază şi diluat X X

În exemplul de mai sus, alte elemente ale rezultatului global sunt prezentate la o valoare brută (înainte de
impozitl pe profit), dar acestea pot să fie prezentate şi la o valoare netă. De asemenea, cheltuielile sunt
prezentate după funcţii, dar acestea pot să fie prezentate după natura lor.

Exemplu: Grupul XYZ -Situaţia rezultatlui global la 31.12.20x7 (prezentarea rezultatului global în două
situaţii)

Grupul XYZ –Contul de profit şi pierdere-clasificarea cheltuielilor după natură


(mii u.m.)
20X7 20X6
Cifra de afaceri (venituri) X X
Alte venituri (X) (X)
Variaţia stocurilor de produse finite şi de producţie
neterminată (X) (X)
Producţie realizată de entitate şi capitalizată X X
Materii prime şi consumabile utilizate (X) (X)
Cheltuielile cu beneficiile angajaţilor (X) (X)
Cheltuielile cu amortizarea şi deprecierea (X) (X)
Deprecierea imobilizărilor corporale (X) (X)
Alte cheltuieli (X) (X)
Costurile finanţării (X) (X)
Partea din profitul entităţilor asociate X X
Profit înainte de impozit X X
Cheltuieli cu impozitul pe profit (X) (X)

8
Profitul net al exerciţiului din activităţile X X
continue
Pierderea din activităţile abandonate - (X)
PROFITUL NET AL EXERCIŢIULUI X X
Profit atribuibil:
-acţionarilor societăţii-mamă X X
-intereselor care nu exercită controlul X X
X X
Rezultatul pe acţiune (în unităţi monetare)
de bază şi diluat X X

În cadrul contului de profit şi pierdere de mai sus cheltuielile sunt prezentate după natură, dar acestea pot să fie
clasificate şi după destinaţie.

Grupul XYZ –Situaţia rezultatului global la 31.12.20X7

20X7 20X7
Profitul net al exerciţiului
Alte elemente ale rezultatului global
Diferenţe de curs aferente conversiei operaţiunilor X X
din străinătate
Active financiare disponibile pentru vânzare (X) X
Operaţii de acoperire a fluxurilor de trezorerie X X
Câştiguri din reevalarea terenurilor X X
Câştiguri (pierderi) actuariale aferente planurilor de (X) x
pensii cu beneficii determinate
Partea din alte elemente ale rezultatului global al X X
entităţilor asociate
Impozitul aferent altor elemente ale rezultatului X (X)
global
Alte elemente ale rezultatului global al (X) X
exerciţiului, nete de impozitul pe profit
REZULTATUL GLOBAL TOTAL AL X X
EXERCIŢIULUI
Rezultat global total atribuibil:
-acţionarilor societăţii-mamă X X
-intereselor care nu exercită controlul X X
X X

2.IAS 7 "Tabloul fluxurilor de trezorerie"

• Conţinutul şi delimitarea conceptului de trezorerie

Trezoreria reprezintă ansamblul lichidităţilor şi echivalentelor de lichidităţi (definiţie implicită)


Fluxurile de trezorerie reprezintă ansamblul intrărilor şi ieşirilor de lichidităţi sau echivalente de lichidităţi.
Lichidităţile reprezintă fondurile disponibile şi depozitele la vedere.
Echivalentele de lichidităţi sunt plasamente pe termen scurt, foarte lichide, convertibile cu uşurinţă într-o sumă
determinată de lichidităţi şi a căror valoare nu riscă să se schimbe semnificativ. Scopul deţinerii de echivalente
de lichidităţi este de a face faţă angajamentelor de trezorerie pe termen scurt. Scadenţa acestora este apropiată,
de regulă sub trei luni.
9
• Utilitatea tabloului fluxurilor de trezorerie

Un tablou al fluxurilor de trezorerie permite utilizatorilor situaţiilor financiare:


- să evalueze capacitatea întreprinderii de a determina lichidităţi;
- să determine necesităţile de lichidităţi;
- să prevadă scadenţele şi riscul încasărilor viitoare,
- să compare rezultatele întreprinderii, prin eliminarea efectelor utilizării diferitelor metode contabile pentru
aceleaşi operaţii şi evenimente.

• Tabloul de trezorerie prezintă fluxurile de lichidităţi şi echivalente de lichidităţi clasificate în trei categorii:
-fluxuri generate de activităţile de exploatare;
-fluxuri generate de activităţile de investiţii;
-fluxuri generate de activităţile de finanţare.

1) Fluxurile de trezorerie ale activităţii de exploatare

Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi generatoare de venituri şi orice alte activităţi, cu excepţia
celor definite ca fiind activităţi de investiţii sau de finanţare.
Mărimea mişcărilor de trezorerie legate de exploatare este un indicator cheie al măsurii în care întreprinderea a
degajat, prin exploatarea sa, suficiente fluxuri de trezorerie, pentru a rambursa împrumuturile sale, a menţine
capacitatea de exploatare, a vărsa dividende şi a realiza noi investiţii, fără să recurgă la alte surse externe de
finanţare. De asemenea, utilizate cu alte date, informaţiile privind diferitele categorii de fluxuri istorice de
trezorerie legate de exploatare pot să fie utile pentru previzionarea fluxurilor de trezorerie viitoare aferente
exploatării.
Activităţile de exploatare sunt, în mod esenţial, consecinţa principalelor activităţi generatoare de venituri ale
întreprinderii.

O întreprindere trebuie să prezinte fluxurile de trezorerie aferente activităţii de exploatare făcând apel:
-fie la metoda directă, conform căreia informaţiile utilizate se referă la încasări şi plăţi brute;
-fie metoda indirectă, conform căreia rezultatul net este corectat cu:
influenţa operaţiilor care nu au un caracter monetar;
veniturile şi cheltuielile care nu vitează activitatea de exploatare (veniturile şi cheltuielile aferente activităţii
de investiţii şi finanţare),
orice report sau regularizare a încasărilor sau plăţilor trecute sau viitoare, presupuse de exploatare (variaţia
necesarului de fond de rulment).

IAS 7 recomandă întreprinderilor să utilizeze metoda directă, pentru că această metodă permite obţinerea de
informaţii care se dovedesc a fi utile pentru estimarea fluxurilor viitoare de trezorerie, fapt ce nu este posibil
prin aplicarea metodei indirecte.

Fluxurile de trezorerie relative la activitatea de exploatare (metoda directă)

Încasările generate de relaţiile cu clienţii (+)


Plăţi către furnizori şi personal (-)
Dobânzi şi dividende plătite * (-)
Plăţi privind impozitul pe beneficiu** (-)
TVA plătită
Impozite taxe şi vărsăminte asimilate (altele decât IB)
Alte încasări şi plăţi de exploatare(+/-)
10
A) Fluxul net de trezorerie relativ la activităţile de exploatare

Fluxurile de trezorerie relative la activitatea de exploatare (metoda indirectă)

Rezultatul înainte de impozit şi elemente extraordinare (+/-)


Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor care nu au incidenţă asupra trezoreriei:
Cheltuieli cu amortizările, ajustările pentru depreciere şi provizioanele (+)
Veniturile din ajustări pentru depreciere şi provizioane (-)
Eliminarea cheltuielilor şi veniturilor care nu au legătură cu exploatarea:
Rezultatul din cesiunea de imobilizări şi plasamente (+/-)
Cheltuielile cu dobânzile (+)
Venituri din plasamente (-)
Rezultatul din exploatare înaintea variaţiei necesarului de fond de rulment (+/-)
Variaţia stocurilor (+/-)
Variaţia clienţilor şi a altor creanţe din exploatare (+/-)
Variaţia furnizorilor şi a altor datorii din exploatare (+/-)
Variaţia creditorilor diverşi (+/-)
Dobânzi şi dividende plătite (-)*
Impozit pe beneficiu plătit (-)**

A.Fluxul net de trezorerie generat de activităţile de exploatare

2) Fluxurile de trezorerie generate de activităţile de investiţii

La nivelul tabloului de trezorerie, este necesară o prezentare separată a fluxurilor de


trezorerie generate de activităţile de investiţii. Fluxurile aferente activităţii de investiţii cuprind, în general,
achiziţionările şi cesiunile de active pe termen lung şi orice altă investiţie care nu este inclusă în categoria
echivalentelor de lichidităţi. Fluxurile care rezultă din activităţile de investiţii indice în ce măsură plăţile au fost
efectuate pentru achiziţionarea de active să genereze venituri şi fluxuri de trezorerie.
Fluxurile de trezorerie ale activităţilor de investiţii oferă informaţii privind maniera în care întreprinderea îşi
asigură perenitatea şi creşterea.

Fluxurile de trezorerie relative la activităţile de investiţii

Achiziţionări de filiale, mai puţin trezoreria achiziţionată (-)


Cesiuni de filiale (+)
Achiziţionări de imobilizări (-)
Achiziţionări de plasamente (-)
Încasări rezultate din cesiunea de imobilizări (+)
Încasări rezultate din cesiunea de plasamente (+)
Dobânzi încasate (+)***
Dividende încasate (+)***
B.Flux net de trezorerie generat de activităţile de investiţii (+/-)

3) Fluxurile de trezorerie ale activităţilor de finanţare

Activităţile de finanţare sunt acelea care generează modificări în mărimea şi structura capitalurilor proprii şi
împrumutate. Prezentarea separată a acestor fluxuri în tabloul de trezorerie este dată de posibilitatea utilizării lor
în previziunea sumelor pe care aportorii de capitaluri le vor retrage din încasările viitoare.
Mişcările de trezorerie generate de activităţile de finanţare se referă la:
11
-emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capitaluri proprii;
-vărsămintele efectuate acţionarilor pentru achiziţionare sau răscumpărarea acţiunilor întreprinderii;
-încasări din împrumuturi obligatare şi a altor împrumuturi;
-rambursarea sub formă de lichidităţi a sumelor împrumutate;
-vărsămintele efectuate de un locatar pentru reducerea soldului datoriei referitoare la un contract de locaţie
finanţare.

Fluxurile de trezorerie relative la activităţile de finanţare

Creşterile de capital în numerar (+)


Rambursările de capital în numerar (-)
Emisiune de împrumuturi (+)
Rambursare de împrumuturi (-)
Rambursare de datorii rezultate din contractele de locaţie-finanţare (-)

C.Flux net de trezorerie generat de activităţile de finanţare (+/-)

• Aspecte particulare privind prezentarea unui tablou al fluxurilor de trezorerie

Dobânzi şi dividende
Fluxurile de trezorerie, care provin din dobânzi şi dividende încasate, trebuie să fie prezentate separat de cele
care sunt generate de dobânzile şi dividendele plătite. Totodată, ele trebuie să fie determinate pe cele trei
categorii de activităţi, iar apartenenţa lor la una sau alta dintre categorii trebuie să fie păstrată de la un exerciţiu
la altul.
Pentru instituţiile financiare, dobânzile şi dividendele încasate şi vărsate constituie fluxuri de exploatare. Pentru
ceilalţi agenţi economici, soluţia delimitării este mai puţin evidentă.
În cazul dobânzilor şi dividendelor plătite(vărsate) există două interpretări posibile. Unii le consideră o
consecinţă a politicii de finanţare alese şi le clasifică, deci, în categoria fluxurilor de finanţare. Alţii estimează
că, de fapt, cel mai important lucru este să se pună în evidenţă capacitatea întreprinderii de a degaja, prin
activitatea sa, activele necesare finanţării sale. Ca atare, aceste plăţi sunt catalogate în categoria fluxurilor de
exploatare.
Aceeaşi problemă apare şi în cazul dobânzilor şi dividendelor încasate. Gazându-se pe faptul că este vorba
despre remunerarea plasamentelor efectuate, unii le consideră fluxuri de investiţii. Alţii, în schimb, le
cataloghează în categoria fluxurilor de exploatare. IASC nu s-a pronunţat în favoarea unei soluţii sau alta.

Impozitul asupra rezultatului

Cum impozitul se calculează asupra rezultatului întreprinderii, rezultat care provine atât din operaţii de
exploatare cât şi din activităţile de investiţii şi finanţare, în mod ideal ar fi ca acest impozit să fie delimitat pe
cele trei componente. Deoarece este dificil să se identifice fluxurile de trezorerie generate de impozitare pe cele
trei categorii de activităţi, fluxurile de trezorerie generate de plata impozitului pe profit sunt incluse în categoria
activităţilor de exploatare, exceptând situaţia când ele ar putea să fie clar identificabile în activităţile de
investiţii sau de finanţare.

Exemplu practic de intocmire a tabloului fluxurilor de trezorerie


Bilanţul şi contul de profit şi pierdere ale societăţii X, la 31.12. N, se prezintă astfel:
Bilanţ
ACTIV Ex. N Ex. N-1
Active necurente

12
Imobilizări corporale ( valoare brută) 540 340
Amortizarea imobilizărilor corporale (200) (140)
Imobilizări corporale (valoarea netă) 340 200
Active curente
Stocuri (mărfuri) 70 60
Clienţi 100 60
Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi 10 20
Total active necurente 180 140
TOTAL ACTIV 520 340
CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII
Capitaluri proprii
Capital 130 110
Rezerve 20 20
Rezultatul exercitiului 130
Total capitaluri proprii 280 130
Datorii
Datorii necurente (credite bancare pe termen lung) 120 100
Datorii curente
Credite bancare pe termen lung (partea ce trebuie
platita într-o perioadă mai mica de un an) 20 20
Furnizori 50 30
Impozit pe profit 50 20
Dividende de plătit - 40
Total datorii curente 120 110
Total datorii 240 210
TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII 520 340
Contul de profit şi pierdere

Venituri din vânzarea mărfurilor 870


Alte venituri din exploatare (venituri din cedarea 30
activelor)
Cheltuieli privind mărfurile (380)
Cheltuieli cu salariile (200)
Cheltuieli cu amortizarea (100)
Cheltuieli cu dobânzile (20)
Alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli privind activele (20)
cedate)
Rezultat înainte de impozitul pe profit 180
Cheltuieli cu impozitul pe profit (50)
Rezultatul net 130

Informaţii complementare:
-În cursul exerciţiului N, a fost vândută o imobilizare corporală înregistrată la valoarea contabilă de 60,
amortizarea calculată până în momentul vânzării fiind de 40. Preţul de vânzare a fost de 30.
-Creşterea de capital s-a realizat în totalitate prin aportul în numerar al acţionarilor;
-În cursul exerciţiului N societatea a rambursat un credit bancar în valoare de 20 um, credit bancar ce a fost
contractat în exerciţiul N-3.

a)Determinarea variaţiei trezoreriei: 10-20 = -10; aceată vaiaţie a trezorerie trebuie să fie exălicată pe cele trei
categorii de activităţi, în cadrul tabloului fluxurilr de trezorerie.
b)Prezentarea tabloului fluxurilor de trezorerie
13
Tabloul de trezorerie - modelul IASC (metoda directă)
Valori
(N)
FLUXURILE DE TREZORERIE GENERATE DE ACTIVITĂŢILE
DE EXPLOATARE

Încasările generate de relaţiile cu clienţii (+)(870 + 60-100) 830


Plăţi către furnizori şi personal (-)(380 + 200 +70 -60+30-50) (570)
Dobânzi şi dividende plătite(-) (60)
Plăţi privind impozitul pe profit (-) (20)

A)Flux net de trezorerie generat de activităţile de exploatare (+/-) 180

FLUXURILE DE TREZORERIE GENERATE DE ACTIVITĂŢILE


DE INVESTIŢII
Achiziţionări de imobilizări (-)(340-200+100+20)(540-340+60) (260)
Încasări rezultate din cesiunea de imobilizări (+) 30
B)Flux net de trezorerie generat de activităţile de investiţii (+/-) (230)

FLUXURILE DE TREZORERIE GENERATE DE ACTIVITĂŢILE


DE FINANŢARE
Creşterile de capital în numerar (+) 20
Rambursările de capital în numerar (-)
Emisiune de împrumuturi (+) 40
Rambursare de împrumuturi (-) (20)

C)Flux net de trezorerie generat de activităţile de finanţare (+/-) 40

D)Variaţia netă a lichidităţilor şi a echivalentelor de lichidităţi (I+II+III) (10)


E) Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la începutul exerciţiului 20
F)Lichidităţi şi echivalente de lichidităţi la sfârşitul exerciţiului (IV + V 10
+ VI)

Valori
(N)
FLUXURILE DE TREZORERIE GENERATE DE ACTIVITĂŢILE
DE EXPLOATARE (metoda indirectă)

Rezultatul înainte de impozit (+/-) 180


Eliminarea veniturilor şi cheltuielilor care nu au incidenţă asupra
trezoreriei:
Cheltuieli cu amortizările, ajustările de valoare şi provizioanele (+) 100
Eliminarea cheltuielilor şi veniturilor care nu au legătură cu exploatarea:
Rezultatul din cesiunea de imobilizări (+/-) (10)
Cheltuielile cu dobânzile (+) 20
Rezultatul din exploatare înaintea variaţiei necesarului de fond de 290
rulment (+/-)
Variaţia stocurilor (+/-)(1) (10)
Variaţia clienţilor şi a altor creanţe asimilate (+/-)(2) (40)

14
Variaţia furnizorilor şi a altor datorii asimilate (+/-)(3) 20
Dobânzi plătite şi dividende plătite(-)(4) (60)
Impozit pe beneficiu plătit (-)(5) (20)
A. Flux net de trezorerie generat de activităţile de exploatare (+/-) 180

Subiecte grilă (IAS 7 "Tabloul fluxurilor de trezorerie")

1.Se cunosc următoarele informaţii


– creante-clienti la începutul anului 100.000 u.m. (valoare netã);
– cifrã de afaceri 500.000 u.m.;
– creante-clienti la sfârsitul anului 270.000 u.m. (valoare netã);
– deprecierea creantelor la începutul anului a fost de 20.000 u.m., iar la sfârsitul anului,
de 30.000 u.m.
-TVA = 19%

Încasãrile de la clienti sunt de:


(a) 425.000 u.m.;
(b) 415.000 u.m.;
(c) 775.000 u.m.;
(d) 765.000 u.m.;
(e) 500.000 u.m.

Încasarile de la clienţi = 500.000 x 1,19 – (300.000 – 120.000) = 415.000 um.

2. Se cunosc urmãtoarele informatii:


– Sold initial 421 = 500 u.m.;
– Sold final 421 = 600 u.m.;
– Rulaj debitor 641 = 700 u.m.

Sã se determine fluxul de trezorerie privind plãtile de salarii.

Plaţi pentru salarii = 600 +700 - 600 = 400 um.

3. Se cunosc urmãtoarele informatii:


– datoria privind impozitul pe profit la începutul anului 200 u.m.;
– datoria privind impozitul pe profit la sfârsitul anului 500 u.m.;
– cheltuiala cu impozitul pe profit 400 u.m.
Sã se reconstituie fluxul de trezorerie privind impozitul pe profit plãtit.

Impozitul pe profit plătit = 200 + 400 – 500 = 100

4. Ridicarea de numerar de la bancã si depunerea acestuia în casieria întreprinderii


afecteazã:
(a) fluxul net de trezorerie din exploatare cu semnul „+”;
(b) fluxul net de trezorerie din exploatare cu semnul „–”;
(c) lichiditãtile si echivalentele de lichiditãti de la începutul perioadei;
(d) lichiditãtile si echivalentele de lichiditãti de la sfârsitul perioadei;
(e) nu afecteazã variatia trezoreriei.
15
Ridicarea de numerar de la bancă nu afectează trezorerie întreprinderii. Mişcările care intervin între elementele
componente ale trezoreriei nu reprezintă flux de trezorerie.

Răspuns e

5. Se cunosc urmãtoarele informatii aferente exercitiului N: Si 411 = 5.850 u.m.; Sf 301 = 3.090 u.m.; Rd 691 =
330 u.m.; Si 421 = 5.200 u.m.; Si 301 = 1.290 u.m.; Sf 411 = 7.830 u.m.; Si 441 = 120 u.m.; Rc 70 = 77.400
u.m.; Rd 641 = 2.400 u.m.; Sf 401 = 3.540 u.m.; Sf 441 = 165 u.m.; Sf 404 = 600 u.m.; Rd 605 = 9.630 u.m.; Si
401 = 1.500 u.m.; Si 404 = 780 u.m.; Rd 601 = 17.970 u.m.; Sf 421 = 2.800 u.m.; TVA 19%.

TVA datoratã a fost integral plãtitã. Sã se determine fluxul net de trezorerie din exploatare.

Încasările de la clienţi: 77.400 x 1,19 – (7.830 – 5.850) = 92.106

Plăţile către furnizori = Cumpărările de la furnizori – Variaţia furnizorilor

Cumpărările de la furnizori = (Cheltuielile externe + Variaţia stocurilor ce provin de la furnizori) x 1,19% =


(17.970 + 9.630 + 3.090 – 1.290) x 1,19% = 34.986

Plăţile către furnizori = 34.986 – ( 3.540 – 1.500) = 32.946

Plăţi către salariaţi = 5.200 + 2400 – 2.800 = 4800

Impozitul pe profit plătit = 120 + 330 – 165 = 285

Taxa pe valoarea adăugată plătită = Tva colectată – Tva deductibilă = 77.400 x 19 % – 29.400 x 19% = 14.704 –
5.586 = 9.118

Determinarea fluxului net de trezorerie generat de activitatea de exploatare:

Încasările de la clienţi + 92.106


Plăţile către furnizori -32.946
Plaţi catre salariaţi - 4800
TVA plătită -9.118
Impozit pe profit plătit -285
Flux net de trezorerie generat de activităţile de exploatare +44.957

6. În cursul exercitiului N, întreprinderea „X” încaseazã dividende în valoare de 100 milioane lei. Cum
influenteazã aceastã operatie tabloul fluxurilor de trezorerie, stiind cã dividendele primite nu apartin activitãtii
de exploatare, iar fluxurile de trezorerie din exploatare se calculeazã prin metoda indirectã?
(a) nu influenteazã fluxurile de trezorerie;
(b) fluxurile de trezorerie din activitatea de investitii, cu semnul „+”;
(c) fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare, cu semnul „–”;
(d) fluxurile de trezorerie din activitatea de investitii, cu semnul „+”, si fluxurile de
trezorerie din activitatea de exploatare, cu semnul „–”;
(e) fluxurile de trezorerie din activitatea de investitii, cu semnul „–”, si fluxurile de
trezorerie din activitatea de exploatare, cu semnul „+”.

16
Răspuns B

7. Se cunosc urmãtoarele informatii (în lei): cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor 32.000; stocuri la 01.01.N
50.000; furnizori de stocuri la 31.12.N 90.000; venituri din subventii pentru investitii 6.000; cheltuieli cu
dobânzile 12.000; rezultat înainte de impozitare 170.000; venituri în avans la 31.12.N 40.000 (din care 24.000
sunt subventiile pentru investitii); venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante 7.500; clienti la
01.01.N 30.000; venituri din cesiunea imobilizãrilor corporale (încasate) 2.000; venituri (câstiguri) din cedarea
investitiilor financiare pe termen scurt 17.500; furnizori de stocuri la 01.01.N 58.000; stocuri la 31.12.N 45.000;
venituri în avans la 01.01.N 60.000 (din care 18.000 sunt subventiile pentru investitii); cheltuieli din
cedarea imobilizãrilor corporale 10.000; clienti la 31.12.N 60.000; impozit pe profit plãtit 70.000; cheltuiala cu
impozitul pe profit 50.000; rambursãri de credite primite de la bãnci 30.000; încasãri din cedarea investitiilor
financiare pe termen scurt 40.000; plãti cãtre furnizorii de imobilizãri 15.000; aporturi de capital în naturã
50.000.

Precizăm că investiţiile financiare pe termen scurt nu sunt considerate echivalente de trezorerie.


Care este valoarea fluxului net din exploatare conform IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie”, stiind cã se
utilizeazã metoda indirectã?
(a) 87.000 lei;
(b) 152.000 lei;
(c) 122.000 lei;
(d) 102.000 lei;
(e) 95.000 lei.

Rezultat înainte de impozit + 170.000


Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor + 32.000
Venituri din subvenţii pentru investiţii -6.000
Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante -7500
Câştiguri din cedarea investiţiilor financiare pe termen scurt -17.500
Venituri din cesiunea imobilizărilor corporale -2.000
Cheltuieli din cedarea imobilizărilor corporale +10.000
Cheltuieli cu dobânzile +12.000
Variaţia stocurilor +5.000
Variaţia clienţilor -30.000
Variaţia variaţia furnizorilor +32.000
Venituri înregistrate în avans -26.000
Impozit pe profit plătit -70.000
Flux net de trezorerie generat de activităţile de exploatare 102.000

Raspuns corect d

8. Se cunosc urmãtoarele informatii (în lei): furnizori de imobilizãri la 31.12.N 100.000; venituri din cesiunea
imobilizãrilor (încasate) 170.000; imobilizãri la 01.01.N (evaluate la cost) 50.000; furnizori de imobilizãri la
01.01.N 300.000; imobilizãri la 31.12.N (evaluate la cost) 120.000; costul imobilizãrilor cedate în cursul
exercitiului N 80.000; încasãri din cesiunea de investitii financiare pe termen scurt 30.000; cheltuieli cu
amortizarea imobilizãrilor 40.000. Care este valoarea fluxului net din investitii conform IAS 7 „Tabloul
fluxurilor de trezorerie” (se va neglija incidenta TVA) ? De asemenea, investiţiile financiare pe termen scurt nu
sunt considerate echivalente de trezorerie.

17
(a) -190.000 lei;
(b) 150.000 lei;
(c) -150.000 lei;
(d) -180.000 lei;
(e) -350.000 lei.

Încasări din vânzarea imobilizărilor 170.000


Încasări din cesiunea investiţiilor financiare pe termen scurt 30.000
Plăţi către furnizorii de imobilizări -350.000
Flux net de trezorerie consumat de activităţile de investiţii -150.000

Plăţile către furnizorii de imobilizări = achiziţionările de imobilizări – variaţia furnizorilor de imobilizări =


150.000 + 200.000 = 350.000

Achiziţionările de imobilizări = 120.000 + 80.000 – 50.000 = 150.000

Raspuns corect c

9. Dispuneţi de următoarele informaţii:

-capital social la începutul anului: 50.000;


-majorare de capital social prin aportul în natură al asociaţilor: 50.000;
-majorare de capital social prin incorporare de rezultat reportat: 40.000;
-majorare de capital social prin aportul în numerar al asociaţilor: 100.000
-credite bancare pe termen mediu şi lung la începutul anului: 14.000;
-credite bancare pe termen mediu şi lung contractate în timpul anului 10.000;
-credite bancare pe termen mediu şi lung la sfârşitul anului: 20.000.000;
-în timpul anului întreprinderea a emis şi încasat un împrumut obligatar al cărui preţ de emisiune a fost de
100.000.000, iar preţul de rambursare de 125.000.000.

Care este fluxul net de trezorerie generat de activităţile de finanţare ?

a) 206.000;
b) 210.000;
c) 231.000;
d) 235.000;
e) 375.000;

Creşteri de capital în numerar: +100.000


Contractare de credit bancar pe termen lung: +10.000
Rambursare de credite bancare pe termen lung: -4.000
Emisiune de împrumut obligatar: 100.000

Flux net de trezorerie generat de activităţile de exploatare: +206.000

Răspuns corect a

10. Deschiderea unui acreditiv pentru plata unui furnizor de mãrfuri:


(a) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul plus;

18
(b) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;
(c) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare din finantare cu semnul plus;
(d) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare din investitii cu semnul minus;
(e) nu afecteazã fluxul de trezorerie.

Răspuns corect e

11. Plata chiriei aferente unui contract de leasing financiar de cãtre locatar:

(a) afecteazã fluxul de trezorerie din finantare cu semnul minus;


(b) nu afecteazã fluxul de trezorerie al locatarului;
(c) afecteazã fluxul de trezorerie din investitii cu semnul plus;
(d) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;
(e) se evidentiazã distinct la sfârsitul tabloului fluxurilor de trezorerie deoarece operatia
este aferentã gestiunii trezoreriei.

Răspuns corect a

19