STAGIARI AN III

1. Sunteti interesat sã deveniti actionar la întreprinderea AVÂNTUL S.A. Din surse mai
mult sau mai putin oficiale aflati urmãtoarele informatii:
– capitalul social al întreprinderii este de 500 mld. lei si a crescut de 5 ori de la data înfiintãrii întreprinderii;
– întreprinderea a fost întotdeauna profitabilã;
– dividendul pe actiune este de 50.000 lei si este superior dividendelor aferente majoritãtii celorlalte titluri
cotate pe piata de capital;
– întreprinderea a emis în trecut obligatiuni care în urmãtorii 3 ani se vor converti în actiuni;
– managerii întreprinderii sunt remunerati în functie de profitul obtinut.

Sunt suficiente informatiile de mai sus pentru a lua decizia de investire?

2. Sunteti managerul întreprinderii ALFA, care are ca obiect de activitate productia si comercializarea de
confectii. Vã aflati în momentul renegocierii contractului cu un client. Din analiza situatiilor financiare, dar si
din alte surse, sunteti în posesia urmãtoarelor informatii:
– clientul si-a majorat capitalul social prin aport în numerar;
– anual este raportat un profit modest;
– îndatorarea pe termen scurt este excesivã;
– o parte semnificativã din datoriile fatã de furnizori nu a fost achitatã în cursul exercitiului anterior;
– clientul se aflã în litigiu cu doi furnizori importanti;
– în ultimul exercitiu financiar clientul a procedat la vânzarea masivã de mijloace fixe.

Veti decide continuarea relatiilor contractuale cu acest client?

3. Faceti parte din delegatia întreprinderii BUMERANGUL S.A., numitã pentru a negocia un contract cu un
client din S.U.A. Deoarece pretul produselor oferite de întreprindere este mai mic decât pretul minim admis de
legea concurentei din S.U.A., se apeleazã la un intermediar (o întreprindere din Israel). Decontarea se va face
printr-un acreditiv. Conditiile contractuale sunt agreate atât de întreprinderea d-voastrã cât si de partea
israelianã. La sfârsitul anului creanta fatã de clientul din Israel este considerate irecuperabilã. Care credeti cã ar
putea fi cauzele unei asemenea situatii?

4. Întreprinderea are în planul de investitii achizitia unui utilaj (costul de achizitie este de 200.000.000 lei) a
cãrei duratã de utilizate este de 10 ani. Acest utilaj este un activ pe termen lung (imobilizat). Finantarea se va
face printr-un credit. Întreprinderea are posibilitatea sã finanteze achizitia utilajului prin credite bancare.
Posibilitãtile de creditare sunt urmãtoarele:

Varianta 1: credit de 200.000.000 lei, pe o duratã de 6 luni, cu o dobândã de 30% pe an;

Varianta 2: credit de 200.000.000 lei, pe o duratã de 7 ani, cu o dobândã de 15% pe an;

Varianta 3: credit de 200.000.000 lei, pe o duratã de 10 ani, cu o dobândã de 10% pe an.

Care ar fi optiunea corectã pentru ca întreprinderea sã-si asigure echilibrul financiar?

5. Se cunosc urmãtoarele informatii (în mii lei): cheltuieli cu chiriile 40.000; actiuni proprii rãscumpãrate în
vederea anulãrii lor 100.000; valoarea mijloacelor fixe detinute în leasing financiar 175.000; obligatiuni
cumpãrate de la întreprinderea BETA 60.000 (din care obligatiuni în valoare de 10.000 vor fi rãscumpãrate de
întreprinderea emitentã în anul urmãtor); fond comercial 500.000 (din care 200.000 sunt cheltuieli angajate de
întreprindere); cheltuieli cu diferente de curs valutar 30.000; amortizarea mijloacele fixe detinute în leasing
financiar 50.000; cheltuieli de constituire 10.000; proiectul de dezvoltare A a ocazionat cheltuieli de 80.000, iar
1
proiectul B cheltuieli de 90.000 (doar pentru proiectul B existã certitudinea rationalã cã întreprinderea va obtine
avantaje economice viitoare); cheltuieli de cercetare 60.000; actiuni proprii rãscumpãrate în vederea garantãrii
unui credit pe termen lung 200.000. Identificati activele imobilizate si precizati care este totalul acestora.

Variante de rãspuns:
a) 835.000;
b) 815.000;
c) 775.000;
d) 865.000;
e) 975.000.

6. Pe baza urmãtoarelor informatii, determinati valoarea bilantierã a activelor

imobilizate, a activelor circulante si a capitalurilor proprii:
– împrumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.;
– constructii 954.000 u.m.;
– provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.;
– investitii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.;
– materiale consumabile 268.000 u.m.;
– furnizori-debitori 64.125 u.m.;
– provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.850 u.m.;
– amortizarea constructiilor 354.000 u.m.;
– rezerve 280.500 u.m.;
– subventii pentru investitii 65.000 u.m.;
– capital social 800.000 u.m.;
– titluri de participare detinute pe termen lung 90.000 u.m.;
– mãrfuri 65.000 u.m.;
– terenuri 255.000 u.m.;
– rezultat reportat 56.000 u.m.

7. Determinati cifra de afaceri netã si rezultatul din exploatare pentru societatea ALFA,
despre care se cunosc urmãtoarele informatii (valori exprimate în mii lei): venituri din vânzarea produselor
finite 100.000.000; venituri din vânzarea mãrfurilor 50.000.000; TVA colectatã 28.500.000; cheltuieli cu
materiile prime 20.000.000; cheltuieli cu chirii si redevente 10.000.000; cheltuieli cu remuneratiile personalului
20.000.000; subventii pentru exploatare primite 30.000.000 (din care 15.000.000 aferente cifrei de afaceri, iar
15.000.000 aferente cheltuielilor cu materiile prime).

8. Societatea ALFA vinde 100 titluri de participare (actiuni) emise de BETA la un pret de vânzare de 120.000
lei/actiune. ALFA a achizitionat titlurile BETA la un pret de 100.000 lei/actiune. Care sunt veniturile/cheltuielile
ocazionate de aceastã tranzactie?

9. Determinati marja brutã pentru societatea BETA, despre care se cunosc urmãtoarele informatii (în mii lei):
venituri din vânzarea produselor finite 100.000.000; TVA colectatã 25.000.000; venituri din vânzarea de
semifabricate 25.000.000; venituri din vânzarea mãrfurilor 15.000.000; intrãri de produse finite 65.000.000;
iesiri de produse finite 36.000.000; cheltuieli cu mãrfurile 10.000.000; intrãri de semifabricate 2.000.000; iesiri
de semifabricate 1.000.000.

10. Se considerã urmãtoarele structuri bilantiere:

a) creante clienti ce se vor realiza în cadrul ciclului normal de exploatare, dar într-o perioadã mai mare de 1 an
de la data închiderii exercitiului;
b) datorii furnizori cu scadentã în cadrul urmãtoarelor 12 luni care succed datei închiderii exercitiului;

2
c) titluri negociabile pe piatã a cãror realizare se prevede într-un termen mai mare de 1 an de la data închiderii
exercitiului;
d) creante clienti ce se vor realiza în cadrul ciclului normal de exploatare, dar într-o perioadã mai micã de 12
luni de la data închiderii exercitiului;
e) partea rambursabilã pe termen scurt a unui credit bancar pe termen lung;
f) partea scadentã la o datã superioarã unui an a unui împrumut obligatar.

În conformitate cu norma internationalã IAS 1 „Prezentarea situatiilor financiare“,

constituie elemente necurente:
a) 1+3+6;
b) 1+2+4+5;
c) 1+5+6;
d) 3+6;
e) 5+6.

11. Se cunosc urmãtoarele informatii: avansuri plãtite furnizorilor de stocuri 300.000; venituri în avans 500.000;
salarii datorate 6.000.000; mãrfuri 1.700.000; cheltuieli de constituire 200.000; conturi la bãnci 7.000.000;
mijloace fixe 10.000.000; provizioane pentru deprecierea mãrfurilor 200.000; cheltuieli de cercetare 400.000;
cheltuieli în avans 6.000.000; dividende de platã 2.000.000; titluri de participare 3.000.000; amortizarea
mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori 2.000.000 (din care 400.000 cu scadenta mai mare de un an); prime de
rambursare a obligatiunilor 200.000; clienti 800.000; împrumuturi din emisiunea de obligatiuni 2.000.000 (din
care cu scadenta în anul urmãtor 1.000.000). Sã se determine valoarea posturilor „Total stocuri“, „Total
activ“ si „Total activ minus obligatii curente“ (capitaluri permanente):

a) 1.800.000; 26.800.000; 11.000.000;

b) 1.500.000; 27.200.000; 10.500.000;
c) 1.500.000; 26.800.000; 10.500.000;
d) 2.000.000; 27.200.000; 11.100.000;
e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000.

12. Se dau urmãtoarele informatii: capital social 1.500.000; venituri în avans 100.000; provizioane pentru
deprecierea creantelor clienti 50.000; provizioane pentru garantii acordate clientilor 700.000; credite primite de
la bãnci 2.000.000 (din care cu scadenta în anul urmãtor 200.000); clienti creditori 100.000; clienti 500.000;
cheltuieli în avans 400.000; titluri de participare 720.000 (din care titluri în valoare de 20.000 vor fi vândute în
anul urmãtor); subventii pentru investitii 300.000; casa si conturi la bãnci 2.000.000; furnizori 500.000 (din care
cu scadenta în anul urmãtor 200.000); cifra de afaceri 1.000.000; mãrfuri 600.000; fond comercial 5.000.000.
Valoarea postului „Active circulante respectiv obligatii curente nete“ (Fondul de Rulment) este de:
a) 1.870.000;
b) 2.628.000;
c) 2.670.000;
d) 2.570.000;
e) 2.550.000.

13. Se cunosc urmãtoarele informatii cu privire la societatea GAMA: venituri din vânzarea produselor finite
50.000.000 lei, venituri din vânzarea semifabricatelor 30.000.000.lei, venituri din redevente, locatii de gestiune
si chirii 10.000.000 lei, venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri 2.000.000 lei, venituri din
subventii de exploatare pentru plata personalului 3.000.000 lei, subventii pentru investitii
2.500.000 lei, venituri din titluri de participare 2.000.000 lei, cheltuieli cu personalul 5.500.000 lei. Valorile
cifrei de afaceri a rezultatului din exploatare si a rezultatului financiar al societãtii GAMA sunt:
a) 92.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;
b) 90.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;
3
c) 92.000.000 lei; 91.500.000 lei; 0 lei;
d) 95.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;
e) 94.500.000 lei ; 92.000.000 lei ; 2.000.000 lei.

14. Care este mãrimea ajustãrii valorii imobilizãrilor corporale si necorporale, cunoscându-se urmãtoarele
elemente (valorile sunt exprimate în mii lei): cheltuieli cu despãgubiri, donatii si activele cedate 5.000, venituri
din vânzarea activelor si alte operatii de capital 7.000, venituri din provizioane pentru deprecierea activelor
circulante 8.000, venituri din creante reactivate 2.000, venituri din provizioane pentru deprecierea imobilizãrilor
financiare 5.000, venituri din provizioanele pentru deprecierea imobilizãrilor corporale 800, cheltuieli cu
amortizarea imobilizãrilor 2.000.

a) 11.200 mii lei;

b) – 10.000 mii lei;
c) 1.200 mii lei;
d) – 3.800 mii lei;
e) 2.000 mii lei.

15. Întreprinderea BETA achizitioneazã o clãdire. Existã posibilitatea ca aceasta sã fie încadratã în categoria
stocurilor?

16. Întreprinderea ALFA achizitioneazã 5.000 de perechi de pantofi, de la furnizorul extern BETA, la un pret de
25 euro/pereche. Cursul de schimb la data achizitiei este de 38.150 lei/euro, taxa vamalã este de 2%, iar
comisionul vamal este de 0,5%. Pentru a aduce marfa în unitate, ALFA primeste de la o societate de transport o
facturã în valoare 8.330.000 lei (din care TVA 19 %). Determinati costul de achizitie al mãrfurilor.

17. Determinati costul de achizitie al unui stoc de materii prime, cunoscând urmãtoarele informatii: pretul de
achizitie 60.000.000 lei, reducere comercialã de care se beneficiazã de 2 %, cheltuieli de transport 2.500.000 lei,
cheltuieli cu manipularea 800.000 lei, TVA 19%, amortizarea clãdirii unde se aflã sediul firmei 800.000.000 lei,
cheltuieli cu iluminarea sectiilor de productie 9.000.000 lei.

18. Determinati costul de productie pentru produsul finit PF dispunând de urmãtoarele

informatii:

– cheltuieli cu materialele directe: 500.000.000 lei;

– cheltuieli cu manopera directã: 100.000.000 lei;
– cheltuieli indirecte de productie: 700.000.000 lei, din care 500.000.000 lei sunt
variabile;
– cheltuieli cu salarizarea personalului administrativ: 100.000.000 lei;
– cheltuieli cu iluminatul si încãlzirea magazinului de desfacere: 50.000.000 lei.
– cheltuieli cu publicitatea: 25.000.000 lei.
În urma procesului de productie se obtin 500 buc. produs finit PF. În conditii normale, tinând cont de pierderile
generate de revizia lunarã a utilajelor, se obtin 600 buc. produs finit PF.

19. În urma procesului de productie se obtin: 1.000 buc. produs principal P si 50 buc. produs secundar PS. Dupã
obtinerea lui P, PS este supus unor prelucrãri suplimentare care ocazioneazã cheltuieli de 1.500.000 lei. Pretul
de vânzare pe piatã a lui PS în conditii normale este de 100.000 lei/buc., iar cheltuielile estimate cu vânzarea
acestuia sunt de 500.000 lei. Cheltuielile comune pentru obtinerea lui P si PS sunt de 150.000.000 lei.
Determinati costul de productie al produsului P.

4
20. Întreprinderea ALFA dispune de un stoc de produse finite obtinute la un cost de 150.000.000 lei. Valoarea
realizabilã netã a stocului la sfârsitul exercitiilor N si N+1 este de 170.000.000 lei si respectiv 130.000.000 lei.
Care sunt înregistrãrile contabile efectuate la sfârsitul exercitiilor N si N+1 ?

La ce valoare apare stocul în bilantul exercitiului N?

21. Despre un stoc de marfã se cunosc urmãtoarele informatii:

– stoc la 1.05.N, 1.000 buc x 1.000 u.m./buc.;
– achizitie la 7.05.N, 2.000 buc. x 1.500 u.m./buc., TVA 19%;
– vânzare la 15.05.N, 2.500 buc. x 2.000 u.m./buc., TVA 19%;

– achizitie la 23.05.N, 5.500 buc. x 1.800 u.m./buc., TVA 19%;

– vânzare la 29.05.N, 5.800 buc. x 2.200 u.m./buc., TVA 19%.
Determinati valoarea iesirilor din stoc si a stocului final, stiind cã întreprinderea utilizeazã metoda FIFO.

22. Dacã pretul de facturare ar fi de 2.750.000 mii lei, care ar fi efectul în contul de profit si pierdere al aplicãrii
metodei procentului de avansare? Cum apreciati aceastã situatie?

23. Întreprinderea ALFA utilizeazã metoda terminãrii lucrãrilor. Ea a înregistrat variatii mari ale numãrului de
contracte terminate în ultimii 5 ani. Care ar putea fi incidenta acestor variatii?

24. Dacã procentul de avansare fizic este de 60%, care este diferenta între rezultatul contabil si rezultatul real al
stadiului de avansare a lucrãrilor? Cum apreciati aceastã diferentã ?

25. Pornind de la exemplul anterior si cunoscând cã pretul de facturare al lucrãrii este de 2.950.000 mii lei,
cheltuielile angajate în N+2 de 750.000 mii lei iar costul efectiv de 2.850.000 mii lei, care va fi incidenta asupra
Contului de profit si pierdere al exercitiului N+2? Cum apreciati aceastã situatie?

26. La 31.12.N, întreprinderea ALFA are în stoc 200 kg produs P în curs de executie cu un grad de avansare de
50%. Cheltuielile necesare finalizãrii si vânzãrii produsului în curs de executie au fost estimate la 2.500.000 lei.
Produsul finit obtinut cu ajutorul lui ALFA se vinde pe piatã cu 45.000 lei/buc. Concomitent au fost obtinute si
300 kg produs finit. La începutul perioadei nu exista productie în curs de executie. Cheltuielile necesare
obtinerii produselor finite si în curs de executie au fost de 20.000.000 lei. În bilantul contabil, stocul de
productie în curs de executie este evaluat la:

a) 5.000.000 lei;
b) 2.500.000 lei;
c) 8.000.000 lei;
d) 15.000.000 lei;
e) 20.000.000 lei.

27. La începutul lunii martie N, societatea comercialã ALFA S.A. prezintã urmãtoarea
situatie privind stocurile de mãrfuri: Stoc initial de 200 kg. evaluate la 1.000 u.m./kg.
În cursul lunii au loc operatiile:
– 03.03.N: achizitie 270 kg. x 1.500 de u.m./kg.;
– 05.03.N: vânzare de 250 kg.;
– 10.03.N: achizitie de 300 kg. x 1.625 u.m./kg.;
– 25.03.N: vânzare de 500 kg.
La cât evaluati iesirile (E) si stocul final (Sf) dacã societatea practicã procedeul CMP
calculat dupã fiecare intrare în stoc?
a) E = 850.000; Sf = 20.000;
5
b) E = 1.072.500; Sf = 32.500;
c) E = 1.060.000; Sf = 20.000;
d) E = 1.060.000; Sf = 32.500;
e) E = 1.062.750; Sf = 29.640;

28. Întreprinderea ALFA vinde mãrfuri în consignatie în urmãtoarele conditii: pretul de vânzare 100.000.000 lei,
din care 10.000.000 lei reprezintã comisionul sãu. Care este suma venitului obtinut de ALFA din aceastã
tranzactie?

29. Societatea ALFA vinde un program de contabilitate la un pret de vânzare de 200.000.000 lei. Pretul stabilit
include o sumã de 20.000.000 lei aferentã serviciilor de personalizare a programului la nevoile întreprinderii si
de actualizare a acestuia la noile prevederi legislative. Când recunoaste societatea ALFA veniturile din serviciile
prestate?

30. La 1 iulie N, societatea ALFA achizitioneazã 5.000 actiuni GAMA la pretul de achizitie de 100.000
lei/actiune. Pe 30 septembrie N+1, ALFA primeste dividende pentru actiunile GAMA în numele exercitiului N
în valoare de 10.000 lei/actiune. Care sunt înregistrãrile efectuate de ALFA cu privire la acest plasament în
exercitiile N si N+1?

31. Cifra de afaceri a unei întreprinderi ce realizeazã vânzãri prin corespondentã, cu clauzã de returnare, este de
250.000.000 lei. Statisticile aratã cã 3% din produse sunt returnate. Marja brutã medie practicatã de
întreprindere este de 14%. Care din urmãtoarele afirmatii este adevãratã?
a) întreprinderea nu recunoaste venitul din vânzare deoarece încasarea acestuia este
incertã;
b) întreprinderea recunoaste venituri la limita costurilor angajate pentru vânzarea produselor sale;
c) întreprinderea recunoaste venituri din vânzãri de 250.000.000 lei si constituie un
provizion pentru garantii acordate clientilor de 1.050.000 lei ;
d) întreprinderea recunoaste un venit din vânzãri de 248.950.000 lei;
e) întreprinderea recunoaste un venit din vânzãri de 35.000.000 lei.

32. Cheltuielile si veniturile legate de aceeasi tranzactie sau eveniment sunt recunoscute simultan (principiul
conectãrii cheltuielilor la venituri). Care este tratamentul
contabil, dacã cheltuielile nu pot fi evaluate fiabil?
a) Venitul este recunoscut, iar cheltuielile vor fi recunoscute atunci când vor putea fi
evaluate fiabil;
b) Venitul este recunoscut si va fi recunoscutã si o cheltuialã egalã cu acesta;
c) Venitul este recunoscut dacã s-a încasat o contraprestatie din vânzare;
d) Nu se înregistreazã nimic pentru tranzactie, iar orice contraprestatie primitã se
înregistreazã ca o datorie;
e) Nici una din variantele de mai sus.

33. Multe din întreprinderile românesti au fost vândute la un pret inferior valorii
contabile. Care considerati cã ar fi cauzele?

34. Societatea comercialã ALFA S.A. achizitioneazã un mijloc fix. La ce valoare va fi

înregistrat în contabilitate mijlocul fix dacã se cunosc:
– pretul de cumpãrare negociat 5.000.000 lei;
– cheltuielile de transport: 500.000 lei;
– dobânzile aferente creditelor bancare contractate pentru productia cu ciclu lung de
fabricatie: 20.000.000 lei;
– cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi:
6
15.000.000 lei;
– cheltuielile cu punerea în functiune a mijlocului fix: 700.000 lei;
Variante de rãspuns:
a) 5.000.000 lei;
b) 5.700.000 lei;
c) 6.200.000 lei;
d) 26.200.000 lei;
e) 5.500.000 lei.

35. Întreprinderea ALFA achizitioneazã un echipament tehnologic. Ea primeste odatã cu

acesta douã produse program. Produsul A este utilizat pentru actionarea automatã si
controlul echipamentului, iar produsul B este utilizat pentru analiza rentabilitãtii acestuia.
Factura cuprinde:
– pretul echipamentului: 500.000.000 lei;
– cheltuieli de transport si montaj: 100.000.000 lei;
– produsul program A: 50.000.000 lei;
– produsul program B: 10.000.000 lei.
Care este tratamentul contabil al intrãrii acestor active?

36. Întreprinderea ALFA demareazã un proces de cercetare si de dezvoltare a unui nou

produs program. Procesul se întinde pe durata unui an si jumãtate, între 01.01.N si
30.06.N+1 si presupune parcurgerea urmãtoarelor etape:
– 01.01.N –31.03.N – documentarea si testarea programelor informatice similare de pe
piatã; etapa a generat costuri de 50 mil. lei;
– 01.04.N – 10.06.N – elaborarea planului de creare si dezvoltare a programului,
inclusiv al caietului de sarcini; etapa a generat costuri de 20 mil. lei;
– 11.06.N – 30.06.N+1 – designul, crearea si testarea programului informatic; etapa a
generat costuri totale de 180 mil. lei; costurile perioadei 01.11.N – 31.12.N sunt de 40
mil. lei iar cele aferente perioadei 01.01.N+1 – 30.06.N+1 sunt de 80 mil. lei. Data de
recunoastere a eforturilor pentru programul informatic este 01.11.N. Care este
tratamentul contabil al cheltuielilor ocazionate de procesul de dezvoltare a programului
informatic?

37. Despre un echipament tehnologic se cunosc urmãtoarele informatii:

– a fost achizitionat la începutul exercitiului N, la costul de 10.000 u.m.;
– durata de utilitate a fost estimatã la 4 ani iar cheltuielile de dezafectare si de refacere
a amplasamentului au fost estimate la 2.000 u.m.;
– rata dobânzii de piatã a fost estimatã astfel:
Ani
N
N+1
N+2
N+3
Rata dobanzii
12%
15%
16%
20%

– la sfârsitul exercitiului N+2, cheltuielile de dezafectare a echipamentului si de refacere

a amplasamentului au fost reestimate la 1.500 u.m. iar rata dobânzii de piatã a fost
7
reestimatã la 14% pentru N+3. Înregistrãrile contabile privind provizionul pentru
dezafectarea echipamentului tehnologic, aferente exercitiului N+2 sunt:
a) 666 = 1513 230
2131 = 1513 404
b) 666 = 1513 230
1513 = 7812 404
c) 6812 = 1513 1.164
d) 666 = 1513 230
1513 = 2131 352
e) 666 = 1513 230
6812 = 1513 404

38. Despre un echipament tehnologic se cunosc urmãtoarele informatii:

– a fost achizitionat la începutul exercitiului N, la costul de 50.000 u.m.;
– durata de utilitate a fost estimatã la 4 ani iar cheltuielile de dezafectare si de refacere
a amplasamentului au fost estimate la 2.000 u.m.;
– rata dobânzii de piatã a fost estimatã astfel:
Ani
N
N+1
N+2
N+3
Rata dobanzii
10%
12%
15%
17%
– la sfârsitul exercitiului N+2, cheltuielile de dezafectare a echipamentului si de refacere
a amplasamentului au fost reestimate la 2.500 u.m., iar rata dobânzii de piatã a fost reestimatã la 14% pentru
N+3. Înregistrãrile contabile privind provizionul pentru dezafectarea echipamentului tehnologic, aferente
exercitiului N+2 sunt:

a) 666 = 1513 223

105 = 1513 200
6812 = 1513 283
b) 666 = 1513 223
105 = 1513 229
c) 2131 = 1513 229
666 = 1513 29
d) 666 = 1513 223
2131 = 1513 200
6812 = 1513 29
e) 105 = 1513 452

39. Pot fi incluse în valoarea unei imobilizãri corporale urmãtoarele cheltuieli:

1. cheltuielile cu serviciile acordate dupã vânzare;
2. cheltuielile cu renovarea care pot fi recuperate prin utilizarea viitoare a activului;
3. cheltuielile cu reparatiile de volum mare care amelioreazã performanta activului;
4. cheltuielile cu adoptarea unui nou procedeu de productie care diminueazã costurile;
5. cheltuielile de întretinere.
a) 1+2+5;
8
b) 2+3+4;
c) 1+4+5;
d) 2+4+5;
e) 2+3+5.

40. În exercitiul N, întreprinderea a efectuat cheltuieli cu modernizarea unui program

informatic. Cheltuielile au inclus modificarea designului, cresterea rapiditãtii de
prelucrare a datelor si adaptarea pentru lucrul în retea. Valoarea totalã a modernizãrii s-
a ridicat la 50.000.000 lei. Costul de achizitie al programului informatic este de
200.000.000 lei iar amortizarea cumulatã la data încheierii modernizãrii este de
100.000.000 lei. Durata de viatã utilã este de 4 ani iar amortizarea este liniarã. Analizati
influentele modernizãrii asupra programului informatic.

41. Care ar fi valoarea amortizãrii, dacã valoarea rezidualã este de 17.000.000 lei?

42. Fie un utilaj amortizabil pe o duratã de 8 ani, începând cu 1 ianuarie N, prin metoda
degresivã. Valoarea amortizabilã este de 80.000 u.m. iar coeficientul de degresie este
de 2. La sfârsitul exercitiului N+2, amortizarea cumulatã si valoarea rãmasã
neamortizatã sunt de:
a) 62.450; 33.750;
b) 46.250; 37.530;
c) 25.642; 75.330;
d) 62.450; 37.530;
e) 46.250; 33.750.

43. Despre un utilaj se cunosc urmãtoarele informatii:

– cost de achizitie 120.000.000 lei;
– durata de amortizare 10 ani;
– metoda de amortizare liniarã;

– valoarea rezidualã estimatã 20.000.000 lei.

La sfârsitul celui de-al patrulea an, se trece la metoda de amortizare degresivã.
Coeficientul de degresie este 2. Se reestimeazã durata de utilizare la 8 ani iar valoarea
rezidualã la 15.000.000 lei. La sfârsitul celui de-al cincilea an valoarea rezidualã este
reestimatã la 0. Sã se întocmeascã tabloul de amortizare al utilajului.

44. O întreprindere detine un mijloc fix dobândit la începutul exercitiului N la costul de

50.000.000 lei. Durata de viatã utilã este estimatã la 10 ani iar metoda de amortizare
utilizatã este cea liniarã. La sfârsitul exercitiului N+2 se apreciazã cã durata de viatã
utilã care corespunde cel mai bine conditiilor de exploatare ale mijlocului fix este de 7
ani (durata rãmasã este de 5 ani). Se decide trecerea la amortizarea degresivã si se
stabileste un coeficient de degresie de 1,5. La ce valoare va fi evaluat mijlocul fix în
bilantul exercitiului N+3?

45. O întreprindere procedeazã la reevaluarea constructiilor sale. Costul istoric

(valoarea brutã) al constructiilor este de 400.000.000 lei, amortizãrile cumulate de
130.000.000 lei, iar valoarea actualã de 500.000.000 lei. Care dintre urmãtoarele valori
exprimã rezerva din reevaluare, în conditiile în care aceasta este prima reevaluare a
acestei categorii de imobilizãri?
a) 100.000.000 lei;
b) 370.000.000 lei;
9
c) 230.000.000 lei;
d) 270.000.000 lei;
e) –30.000.000 lei.

46. Întreprinderea ALFA a achizitionat la începutul exercitiul N un program informatic cu

100.000.000 lei (durata de utilitate este estimatã la 5 ani). În N+1, managerii au
determinat o reducere de valoare a programului, deoarece valoarea justã este de
50.000.000 lei. În N+2, valoarea justã a programului informatic este estimatã la 80.000.000 lei. Care este
tratamentul contabil al reevaluãrilor efectuate asupra programului informatic?

47. La începutul exercitiului N, întreprinderea a achizitionat echipamente tehnologice la

costul de 200.000.000 lei. Durata de utilitate a acestora este estimatã la 20 de ani iar
amortizarea se calculeazã prin metoda liniarã. Pe durata de utilizare a echipamentelor
s-a procedat la urmãtoarele reevaluãri:
– la sfârsitul exercitiului N+2, când valoarea justã a activelor a fost de 250.000.000 lei.
Durata de utilitate este reestimatã la 19 ani (au mai rãmas 16 ani) în exercitiul N-3.
– la sfârsitul exercitiului N+4, când valoarea justã a activelor a fost de 200.000.000 lei;
la sfârsitul exercitiului N+5, durata de utilitate este reestimatã la 15 ani (au mai rãmas
10 ani).
– la sfârsitul exercitiului N+6, când valoarea justã a fost de 90.000.000 lei; la sfârsitul
exercitiului N+7, durata de utilitate este reestimatã la 16 ani (au mai rãmas 9 ani).
– la sfârsitul exercitiului N+10, când valoarea justã a fost de 70.000.000 lei.
Care este tratamentul contabil al reevaluãrilor echipamentelor tehnologice?

48. Întreprinderea ALFA detine o marcã de fabricatie achizitionatã cu 800 mil. lei. Ea
este reevaluatã la sfârsitul exercitiului N când amortizarea cumulatã este de 400 mil. lei
iar valoarea reevaluatã este de 500 mil. lei. Durata de viatã estimatã a mãrcii este de 10
ani iar amortizarea este liniarã. Determinati rezerva din reevaluare care va fi realizatã
anual.

49. S.C. ALFA S.A. detine un teren achizitionat în exercitiul N la costul de 50.000.000
lei. La sfârsitul exercitiului N+5 valoarea justã a terenului este de 70.000.000 lei.
Terenul este vândut în exercitiul N+7 la pretul de vânzare de 60.000.000 lei. Care este
tratamentul contabil al rezervei din reevaluare?

50. Se importã un echipament tehnologic. Factura externã cuprinde: pret negociat

10.000 euro, cheltuieli de transport, 1.000 euro si asigurarea de 200 euro. Taxa vamalã
este de 10% iar comisionul vamal de 1%. Cursul de schimb la data importului este de

40.000 lei = 1 euro. Cheltuielile cu transportul pe parcurs intern sunt facturate de un

cãrãus la 20.000.000 lei. Se efectueazã cheltuieli cu manipularea, montajul si probele
tehnologice în valoare de 12.720.000 lei. La ce valoare va fi contabilizatã intrarea
echipamentului tehnologic?
a) 530.000.000 lei;
b) 591.763.200 lei;
c) 480.720.000 lei;
d) 630.700.000 lei;
e) 497.280.000 lei.

51. Întreprinderea detine un utilaj achizitionat cu 300.000.000 lei si a cãrui duratã de

viatã utilã este estimatã la 15 ani. Care este amortizarea anului 14 stiind cã
10
întreprinderea utilizeazã metoda SOFTY degresivã?
a) 40.000.000 lei;
b) 150.000.000 lei;
c) 20.000.000 lei;
d) 30.000.000 lei;
e) 5.000.000 lei.

52. La 1 ianuarie N-1, întreprinderea a achizitionat un utilaj al cãrui cost de achizitie

este de 25.000 u.m. Conducerea întreprinderii a estimat durata de utilizare a utilajului la
5 ani si valoarea rezidualã la 5.000 u.m. Întreprinderea utilizeazã metoda liniarã de
amortizare. La sfârsitul exercitiului N+1, se estimeazã cã durata de utilizare ce
corespunde cel mai bine noilor conditii este de 10 ani iar valoarea rezidualã apreciatã
din perspective unei posibile vânzãri la sfârsitul duratei de utilizare este de 3.000 u.m.
Întreprinderea trece la metoda degresivã de amortizare, (coeficientul de degresie este
2). Amortizarea aferentã exercitiului N+2 este de:

a) 3.000 u.m.;
b) 2.250 u.m.;
c) 3.375 u.m.;
d) 2.625 u.m.;
e) 1.750 u.m.

53. Societatea ALFA achizitioneazã pe data de 25 august anul N

un utilaj care se amortizeazã liniar în 10 ani, costul de achizitie
210.000 u.m. La 31.12.N+2, societatea decide reevaluarea
valorii rãmase a utilajului, valoarea justã 160.000 u.m. Totodatã,
datoritã schimbãrii conditiilor de utilizare, durata de viatã utilã
rãmasã este reestimatã la 5 ani. În conditiile aplicãrii IAS 16
„Imobilizãri corporale“, amortizarea aferentã exercitiului N+3
va fi de:
a) 21.000 u.m.;
b) 60.375 u.m.;
c) 53.666 u.m.;
d) 53.333 u.m.;
e) 60.000 u.m.

54. La sfârsitul exercitiului N, se cunosc urmãtoarele informatii despre un echipament

tehnologic:
-valoarea contabilã netã este de 200 u.m.;
-cheltuielile cu dezmembrarea sunt reestimate la 1.500 u.m.;
– existã un provizion pentru dezmembrarea echipamentului constatat la o valoare
actualizatã de 1.438 u.m.;
– rata dobânzii de piatã este reestimatã pentru ultimii doi ani din durata de viatã utilã la
13% în exercitiul N+1 si respectiv la 14% în N+2;
– rata dobânzii de piatã aferentã exercitiului încheiat este de 16%.
Înregistrãrile contabile aferente exercitiului N+1 sunt:
a) 666 = 1513 230
1513 = 213 200
1713 = 7812 204
b) 666 = 1513 230
11
1513 = 213 404
c) 666 = 1513 230
1513 = 7812 404
d) 666 = 1513 62
6812 = 1513 404
e) 6812 = 1513 62

55. Care din urmãtoarele situatii constituie un indiciu al existentei deprecierii unui activ?
a) fluxurile de trezorerie generate de activ sunt semnificativ mai mari decât cele
previzionate;
b) pierderile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate;
c) profiturile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate;
d) utilizarea mai slabã a activului în realizarea altui tip de produs care genereazã fluxuri
de trezorerie superioare celor obtinute potrivit vechii utilizãri;
e) cresterea ratelor dobânzilor pe termen scurt în conditiile în care activul are o duratã
de viatã utilã rãmasã semnificativ mai mare;

56. Având în vedere datele aplicatiei noastre si ale exemplului de mai sus, care ar fi
rezultatul testului de depreciere dacã rata de actualizare ar fi 20%?

57. Care ar fi rationamentul corect dacã, pentru productia obtinutã în SI, nu ar exista o
piatã activã iar SI ar transfera întreaga productie sectiei SII? Dar dacã ar exista, totusi,
o piatã activã?

58. Întreprinderea ALFA constatã cã utilajul A s-a depreciat dar si cã utilajele B si C s-

au apreciat cu mult peste deprecierea lui A. La nivelul UGT reprezentatã de cele 3
utilaje nu existã nici o depreciere. Se ia decizia ca utilajul A sã fie asimilat altei UGT
formatã din utilajele A, D, E. Existã indicii cã D s-a apreciat, iar E a pierdut din valoare.
Dacã se adaugã A la UGT formatã din D si E rezultã cã noua UGT s-a depreciat. D si E
erau utilizate pentru obtinerea produsului Y. Operatia pe care o executã A este inclusã
în functiile lui E. Apreciati schimbarea UGT ca justificatã?

59. Dacã valoarea de utilitate a echipamentului tehnologic din exemplul anterior este de
330.000.000 lei, care ar fi solutia contabilã?

60. Întreprinderea achizitioneazã la începutul exercitiului N o clãdire la costul de

achizitie de 500.000.000 lei, durata de utilitate fiind de 20 de ani. Metoda de amortizare
este cea liniarã. Valoarea recuperabilã a clãdirii este estimatã la 400.000.000 lei la
sfârsitul exercitiului N si respectiv la 460.000.000 lei la sfârsitul exercitiului N+1. Care
este tratamentul contabil corect al recunoasterii si reluãrii pierderii de valoare, conform
IAS 36?

61. La sfârsitul exercitiului N, întreprinderea detine un echipament tehnologic despre

care se cunosc urmãtoarele informatii:
– valoarea contabilã 700.000 mii lei;
– amortizarea cumulatã 200.000 mii lei;
– valoarea justã minus costurile de cesiune 200.000 mii lei;
– valoarea de utilitate 350.000 mii lei;
– rezervã din reevaluare existentã 70.000 mii lei.
La sfârsitul exercitiului N+1, valoarea justã a echipamentului este de 520.000 mii lei iar
durata de amortizare este reestimatã la 5 ani. Care sunt înregistrãrile contabile privind
12
recunoasterea si reluarea deprecierii echipamentului tehnologic?
a) În exercitiul N:
105 = 213 70.000.000
6813 = 2913 80.000.000
În exercitiul N+1:
2913 = 7813 80.000.000
2131 = 105 40.000.000
b) În exercitiul N:
6813 = 2913 150.000.000
În exercitiul N+1:
2913 = 7813 80.000.000
2131 = 105 70.000.000
c) În exercitiul N:
105 = 213 70.000.000
6813 = 2913 80.000.000
În exercitiul N+1:

2913 = 7813 80.000.000

2131 = 105 320.000.000
d) În exercitiul N:
105 = 213 70.000.000
6813 = 2913 80.000.000
În exercitiul N+1:
2131 = 105 80.000.000
2913 = 7813 40.000.000
e) În exercitiul N:
6813 = 2913 150.000.000
În exercitiul N+1:
2913 = 7813 150.000.000

62. O UGT este alcãtuitã din activele A, B si C care au o valoare contabilã netã de
100.000.000 lei, 50.000.000 lei si respective de 150.000.000 lei. Valoarea recuperabilã
a UGT este de 200.000.000 lei. Pentru activul A, poate fi determinat pretul de vânzare
iar acesta este de 75.000.000 lei, iar pentru celelalte douã active nu pot fi determinate
nici pretul net de vânzare si nici valoarea de utilitate. Cum este alocatã deprecierea
UGT între activele componente?
a) 33,3 mil. lei; 16,67 mil. lei; 50 mil. lei;
b) 25 mil. lei; 18,75 mil. lei; 56,25 mil. lei;
c) 33,3 mil. lei; 33,3 mil. lei; 33,4 mil. lei;
d) 100 mil. lei; 0 mil. lei; 0 mil. lei;
e) 0 mil. lei; 25 mil. lei; 75 mil. lei.

63. Nu intrã în aria de aplicabilitate a IAS 36:

a) investitiile în filiale;
b) investitiile în întreprinderile asociate;
c) întreprinderile în asocierile în participatie;
d) imobilizãrile corporale;
e) investitiile imobiliare evaluate la valoarea justã, potrivit IAS 40.

64. Care din urmãtoarele afirmatii este adevãratã, potrivit IAS 36:
a) unitãtile generatoare de trezorerie care contin fond comercial sunt testate pentru
13
depreciere atunci doar când existã indicia de depreciere;
b) fiecare UGT sau grup de UGT cãrora le este locat fond comercial reprezintã cel mai
redus nivel la care fondul comercial este monitorizat în scopuri manageriale;
c) unitãtile generatoare de trezoerie ce contin fond comercial pot fi mai mari decât
segmentele utilizate în raportarea pe segmente, conform IAS 14;
d) fondul comercial este testat pentru depreciere la fel ca activele suport;
e) fondul comercial trebuie alocat fiecãrei UGT indentificate

65. Care din afirmatiile de mai jos este adevãratã cu privire la evaluarea unui activ
necurent clasificat ca detinut în vederea vânzãrii:
a) este evaluat la minimul dintre valoarea contabilã si valoarea justã minus cheltuielile
de cesiune;
b) este evaluat la maximul dintre valoarea contabilã si valoarea justã minus cheltuielile
de cesiune;
c) este evaluat la minimul dintre valoarea contabilã si valoarea justã;
d) este evaluat la minimul dintre valoarea contabilã si valoarea recuperabilã;
e) va continua sã fie amortizat.

66. Pierderea din depreciere pentru un grup de active detinut în vederea vânzãrii este
alocatã:
a) tuturor activelor grupului proportional cu valoarea contabilã;
b) tuturor activelor necurente ale grupului proportional cu valoarea contabilã;
c) întâi fondului comercial si apoi celorlalte active ale grupului proportional cu valoarea
contabilã;
d) întâi fondului comercial si apoi celorlalte active necurente ale grupului ce intrã în aria
de aplicabilitate a IFRS 5 proportional cu valoarea contabilã;
e) niciuna din variantele de mai sus.

67. Care din urmãtoarele afirmatii este adevãratã, potrivit IAS 36?
a) o UGT este cel mai larg grup de active cãruia îi apartine activul în cauzã;
b) valoarea contabilã si valoarea recuperabilã ale unei UGT sunt determinate grupând
aceleasi active si datorii;
c) o UGT este aceeasi indiferent dacã testul de dereciere se face la nivelul filialei (în
vederea întocmirii situatiilor financiare individuale) sau la nivelul grupului;
d) o UGT contine doar imobilizãri corporale;
e) UGT-urile care contin imobilizãri necorporale cu duratã de viatã nedeterminatã sunt
testate pentru depreciere doar când existã indicii de depreciere.

68. Societatea ALFA detine un utilaj ce urmeazã a fi abandonat si un grup de active

detinut în vederea vânzãrii care contine un echipament, o clãdire, un stoc de marfã si
un activ de impozit amânat. Care din afirmatiile de mai jos este adevãratã?
a) utilajul abandonat va fi clasificat ca detinut în vederea vânzãrii si toate activele din
grupul detinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5;
b) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca detinut în vederea vânzãrii si toate activele din
grupul detinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5;
c) utilajul abandonat are valoare contabilã nulã si toate activele din grupul detinut în
vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5;
d) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca detinut în vederea vânzãrii, clãdirea si
echipamentul din grupul detinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5, iar
activul de impozit amânat si stocul sunt evaluate potrivit standardelor relevante;
e) utilajul abandonat va fi clasificat ca detinut în vederea vânzãrii, clãdirea si
14
echipamentul din grupul detinut în vederea vânzãrii sunt evaluate potrivit IFRS 5, iar
activul de impozit amânat si stocul sunt evaluate potrivit standardelor relevante.

69. Întreprinderea ALFA a cumpãrat o clãdire în exercitiul N. Durata de viatã a clãdirii

fusese estimatã, la data achizitiei, la 50 de ani. În exercitiul N+30 (30 de ani mai târziu),
ALFA încheie un contract de locatie cu societatea BETA pentru încã 15 ani. Care este,
în aceastã situatie, durata economicã de viatã a clãdirii ce trebuie comparatã cu durata
contactului de locatie (15 ani) în vederea clasificãrii acestuia?

70. O întreprindere fabricã echipamente speciale dupã necesitãtile clientilor. Acestea,

fie sunt vândute clientilor, fie sunt oferite în locatie pe o perioadã de 10 ani, cu optiunea
de extindere a duratelor contractelor. Echipamentele au durate de viatã utilã cuprinse
între 12 si 15 ani. Echipamentele produse pentru un client nu mai pot fi modificate si
vândute altuia. În ce categorie pot fi încadrate contractele de locatie care au ca obiect
un astfel de echipament, din perspectiva locatorului?

71. O societate preia în locatie un etaj dintr-un bloc cu 4 etaje în centrul capitalei pe o
perioadã de 20 de ani. Durata de viatã utilã a cãdirii este estimatã la 20 de ani, chiria
anualã plãtitã este de 100.000.000 lei. Aceeasi societate preia în locatie pe 20 de ani
parterul unei clãdiri similar din Constanta cu o duratã de viatã de 20 de ani, plãtind o
chirie de 10.000.000 lei. Poate managementul sã considere cã obiectul contractelor
este reprezentat doar de clãdiri?

72. La 1.01.N, întreprinderea ALFA preia în locatie un echipament de la societatea

GAMA în urmãtoarele conditii:
– durata contractului este de 18 ani;
– durata de viatã utilã estimatã a echipamentului este de 20 de ani;
– contractul presupune plata unui avans de 10.000.000 lei si efectuarea a 18 plãti
anuale de 2.000.000 lei la sfârsitul anului;
– contractul presupune transferul de proprietate la un pret de 5.000.000 lei (foarte mic
comparativ cu valoarea pe piatã a echipamentului, deci optiunea de cumpãrare este
foarte probabil a fi exercitatã);
– rata implicitã a investitiilor locatorului este de 10%;
– valoarea justã a echipamentului este 28.000.000 lei;
– valoarea rezidualã estimatã la sfârsitul celor 20 de ani este de 2.000.000 lei.
Care sunt înregistrãrile efectuate de ALFA în exercitiul N+3?

73. Care sunt înregistrãrile efectuate de societatea XYZ, dacã la 31.12.N+5 valoarea
rezidualã este reestimatã la 6.000.000 lei?

74. Care este rata implicitã a unui contract de locatie care are urmãtoarele caracteristici:
– 12 redevente anuale a 10.000.000 lei fiecare, valoarea rezidualã estimatã de locator
la sfârsitul contractului de locatie 12.000.000 lei, valoarea justã 61.944.941 lei:
a) 12%;
b) 13%;
c) 10%;
d) 9%;
e) 18%.

75. Care este mãrimea investitiei brute a unui locator într-un contract de locatie care
prezintã urmãtoarele caracteristici: 12 chirii anuale a 10.000.000 lei fiecare, pret de
15
optiune de 12.000.000 lei, valoarea rezidualã negarantatã 5.000.000 lei:
a) 137.000.000 lei;
b) 122.000.000 lei;
c) 120.000.000 lei;
d) 12.000.000 lei;
e) 5.000.000 lei.

76. Care este mãrimea unei plãti anuale pentru un contract de locatie cu urmãtoarele
caracteristici: rata implicitã 10%, valoarea justã a bunului care face obiectul contractului
113.133.624 lei, valoarea rezidualã negarantatã 10.000.000 lei, se efectueazã 14 plãti
egale:
a) 15.000.000 lei;
b) 12.000.000 lei;
c) 10.000.000 lei;
d) 18.000.000 lei;
e) 9.000.000 lei.

77. Care este valoarea actualizatã a plãtilor minimale ale unui contract de locatie cu
urmãtoarele caracteristici: 12 plãti anuale a 14.000.000 lei, valoarea rezidualã garantatã
12.000.000 lei, rata implicitã a dobânzii 10%, valoarea justã a bunului în locatie
100.000.000 lei:
a) 99.215.255 lei;
b) 100.000.000 lei;
c) 95.391.686 lei;
d) 168.000.000 lei;
e) 180.000.000 lei.

78. Care din urmãtoarele afirmatii este adevãratã referitoare la contabilizarea

contractelor de locatie de cãtre producãtorii locatori?
1) venitul din vânzare este egal cu minimul dintre valoarea justã a bunului si valoarea
actualizatã a plãtilor minimale de locatie datorate locatorului;
2) venitul din vânzare întotdeauna egal cu valoarea justã a bunului;
3) costul vânzãrilor este egal cu valoarea contabilã a bunului mai putin valoarea
actualizatã a valorii reziduale negarantate;
4) costul vânzãrilor este egal cu valoarea contabilã a bunului;
5) costurile efectuate sunt imputate imediat pe cheltuieli o data cu recunoasterea
venitului din vânzare;
6) costurile efectuate sunt amortizate pe durata contractului.
a) 1+3+5;
b) 1+3+6;
c) 2+4+6;
d) 2+4+5;
e) 1+4+5.
79. Societatea X încheie un contract de locatie operationalã în calitate de locatar. Care
din afirmatiile de mai jos este adevãratã referitoar la înregistrãrile efectuate de X în
primul an:
a) s-a recunoscut activul primit în locatie;
b) se înregistreazã amortizarea anualã;
c) se înregistreazã o datorie pentru valoarea redeventelor de plãtit în contul contractului;
d) se diminueazã lichiditãtile cu valoarea plãtii anuale;
e) nu este afectat bilantul contabil.
16
80. Un locator acordã o perioadã de gratuitate de 3 ani pentru un contract de locatie
simplã pe 20 de ani, acceptând ca locatarul sã nu plãteascã chiria anualã. Locatarul va
plãti o chirie de 5.000.000 u.m din anul 4 pânã în anul 20 al locatiei. Care este valoarea
venitului recunoscutã de locator în anul 1 si anul 10 al locatiei?
a) anul 1 – 0 u.m, anul 10 – 5.000.000 u.m;
b) anul 1– 5.000.000 u.m, anul 10 – 5.000.000 u.m;
c) anul 1 – 4.250.000 u.m, anul 10 – 4.250.000 u.m;
d) anul 1– 4.500.000 u.m, anul 10 – 4.500.000 u.m;
e) nici una din variantele de mai sus.

81. Cheltuielile directe efectuate în contul locatiei de cãtre locator sunt:

a) pot fi imputate cheltuielile perioadei în cazul unui contract de locatie operationalã;
b) înregistrate ca activ distinct si amortizate pe durata contractului, în cazul unui
contract de locatie operationalã;
c) incluse în valoarea investitiei nete, în cazul unui contract de locatie-finantare al cãrui
locator este un producãtor;
d) întotdeauna imputate cheltuielilor perioadei, în cazul unui contract de locatie-
finantare;
e) incluse în valoarea activului acordat în locatie si amortizate pe durata contractului, în
cazul unui contract de locatie operationalã.

82. În care din urmãtoarele situatii un contract de locatie poate fi clasificat diferit de
cãtre locatar si locator?
1) când doar o parte din riscurile si avantajele asociate proprietãtii au fost transferate la
locatar;
2) valoarea plãtilor minimale diferã la locator si locatar datoritã implicãrii unei terte pãrti
care garanteazã valoarea rezidualã;
3) când este implicatã o tertã parte si, desi locatorul nu a transferat cvasitotalitatea
riscurilor si avantajelor, locatarul a preluat cvasitotalitatea riscurilor si vantajelor;
4) când tratamentele fiscale prevãd o astfel de încadrare;
5) când se precizeazã în contract cã locatarul si locatorul impart în mod egal riscurile si
avantajele si amândoi vor mentine activul în bilant.
a) 2+3;
b) 1+2+3;
c) 1+4;
d) 4;
e) 4+5.

83. Având în vedere elementele urmãtoare, nu corespund notiunii de subventie

guvernamentalã:
1) acordarea de asistentã întreprinderilor care îsi desfãsoarã activitatea în sectoare
recent privatizate;
2) scutirile de la plata impozitului pe profit;
3) acordarea de asistentã întreprinderilor care îsi încep activitatea în regiuni
subdezvoltate;
4) împrumut nerambursabil pentru care nu existã certitudinea respectãrii conditiilor
atasate acestuia;
5) interventia unor echipe speciale pentru remedierea efectelor unor accidente de
muncã;
6) deducerea fiscalã a amortizãrii accelerate.
17
a) 1+2+3+4;
b) 2+4+5+6;
c) 1+3+4+6;
d) 3+4+5+6;
e) 2+3+4+6.

84. La 10.09.N se încaseazã o subventie pentru investitii în sumã de 1.000.000 u.m.

pentru finantarea achizitiei unei instalatii al cãrei cost se ridicã la suma de 2.500.000
u.m. Managementul estimeazã o duratã de utilitate a clãdirii de 6 ani iar metoda de
amortizare utilizatã este cea acceleratã. La sfârsitul exercitiului N+4 instalatia este
vândutã la pretul de 300.000 u.m. Se cere sã se prezinte incidenta asupra contului de
profit si pierdere si înregistrãrile aferente dacã întreprinderea utilizeazã metoda
recunoasterii subventiei drept venit în avans.

85. Întreprinderea ALFA S.A. primeste în cursul exercitiului N o subventie de exploatare

de 100.000 u.m. pentru acoperirea consumului de energie electricã si o subventie de
2.500.000 u.m. pentru cifra de afaceri. Se mai cunosc:
– consumul de energie aferent exercitiului N este de 500.000 u.m.
– veniturile din vânzarea mãrfurilor sunt de 1.200.000 u.m.
– veniturile din productia vândutã sunt de 3.000.000 u.m.
Se cere sã se prezinte înregistrãrile contabile si incidenta în contul de profit si pierdere
dacã întreprinderea utilizeazã metoda recunoasterii subventiei din exploatare ca venit.

86. La 10 februarie N, întreprinderea ALFA obtine o subventie de 2.000.000 u.m. pentru

finantarea consumului de materii prime. Cheltuielile angajate cu consumul de materii
prime au fost în luna februarie de 5.000.000 u.m. În exercitiul N+1, administratia publicã
a informat întreprinderea cã, din motive întemeiate, este obligatã sã ramburseze
integral subventia pe care o primise în anul precedent. Care sunt înregistrãrile ce
trebuie efectuate cu ocazia rambursãrii subventiei, dacã întreprinderea
utilizeazã:
a) metoda recunoasterii subventiei ca venit;
b) metoda deducerii subventiei din cheltuiala de care este legatã.

87. Societatea Beta construieste o clãdire, finantatã printr-un credit bancar pe termen
lung care genereazã un cost de 2.000.000 lei. Constructia este întreruptã pe timpul
iernii (3 luni) ca urmare a inundatiilor (obisnuite în zonã). Mai include Beta costul
împrumutului special în costul clãdirii pentru lunile de iarnã?

88. La 1.01.N, societatea Beta a împrumutat 80.000.000 lei pentru a finanta constructia
unei uzine. Rata dobânzii anualã este de 10%. Suma depãseste necesitãtile imediate,
ceea ce determinã plasarea a 20.000.000 lei pe 3 luni, la o ratã a dobânzii anualã de
8%. Care este valoarea cheltuielilor capitalizabile?
a) 7.600.000 lei;
b) 8.000.000 lei;
c) 6.400.000 lei;
d) 6.000.000 lei;
e) 80.000.000 lei.

89. Societatea Alfa realizeazã o imobilizare care îndeplineste conditiile pentru

capitalizarea costurilor împrumuturilor. Costul activului, înainte de încorporarea costului
îndatorãrii, este de 400.000.000 lei, iar valoarea recuperabilã este de 380.000.000 lei.
18
Costul împrumuturilor se ridicã la 10.000.000 lei. Care este tratamentul contabil corect
ce trebuie aplicat de Alfa, potrivit IAS 23?
a) întrerupe includerea în cost a costurilor îndatorãrii;
b) continuã capitalizarea;
c) înregistreazã o cheltuialã cu dobânda de 10.000.000 lei;
d) înregistreazã un venit din dobânzi de 10.000.000 lei;
e) înregistreazã un provizion pentru deprecierea imobilizãrii în valoare de 20.000.000
lei.

90. Nu reprezintã costuri ale îndatorãrii:

a) dobânzile aferente descoperirilor de cont;
b) amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor;
c) redeventa aferentã contractelor de locatie operationalã;
d) dobânda aferentã creditelor bancare pe termen lung;
e) amortizarea costurilor de emisiune ale împrumuturilor obligatare.

91. Care din urmãtoarele afirmatii nu este adevãratã potrivit referentialului international:
a) potrivit tratamentului contabil alternativ permis, costurile îndatorãrii care sunt direct
atribuibile achizitiei, constructiei sau productiei unui activ calificabil sunt incluse în costul
acelui activ;
b) costurile împrumuturilor capitalizate nu trebuie sã depãseascã costurile angajate în
timpul perioadei respective;
c) stocurile produse în cantitãti mari si pe o bazã repetitive într-o perioadã scurtã de
timp nu sunt active calificabile;
d) capitalizarea înceteazã când se realizeazã cea mai mare parte a activitãtilor
necesare pentru pregãtirea activului calificabil în vederea utilizãrii prestabilite.
e) o întreprindere poate sã capitalizeze costurile împrumuturilor pentru anumite active
calificabile si sã le recunoascã pe cheltuieli pe altele.

92. Societatea ALFA demareazã, la 1.10.N, lucrãrile pentru constructia unui atelier
pentru care contracteazã, la 1.09.N, un credit bancar de 200.000 u.m., cu o dobândã de
10% pe an. ALFA are si alte credite nerambursate:
– credit contractat la 1.03.N, pe o duratã de 4 ani, în valoare de 80.000 u.m. si la o ratã
a dobânzii de 5%;
– credit contractat la 1.10.N-1, pe o duratã de 15 ani, în valoare de 300.000 u.m. si la o
ratã a dobânzii de 15%.
Cheltuielile angajate în numele proiectului sunt:
Data
Cheltuieli
1.10.N
120000
1.11.N
50000
2.12.N
70000
30.12.N
10000
Dobânda capitalizabilã este de:
a) 3.514 u.m.;
b) 3.415 u.m.;
c) 5.413 u.m.;
19
d) 4.513 u.m.;
e) 4.315 u.m.

93. Nu sunt active calificabile, în sensul normei IAS 23:

a) lucrãrile efectuate de o întreprindere de comunicatii pentru adaptarea sistemului de
distributie;
b) investitiile imobiliare;
c) stocurile produse în cantitãti mari si pe o bazã repetitive într-o perioadã scurtã de
timp;
d) tutunul;
e) tronsoanele de conducte de transport petrol.

94. În care din urmãtoarele situatii se justificã constituirea unui provision pentru riscuri si
cheltuieli si de ce?
a) un furnal are o instalatie care trebuie înlocuitã la fiecare 5 ani, din motive tehnice;
b) modificãri în sistemul de impozitare a veniturilor reclamã instruirea unei pãrti a
personalului unui cabinet de consultantã financiar-contabilã (pânã la închiderea
exercitiului nu a avut loc nici o instruire);
c) valoarea estimatã a garantiilor ce vor fi acordate unor viitori clienti;
d) valoarea garantiilor acordate actualilor clienti;
e) o companie aerianã este obligatã prin lege sã facã revizia completã a aeronavelor
sale la fiecare 3 ani.

95. Întreprinderea ALFA a organizat o petrecere de absolvire a facultãtii la care au fost

prezenti 100 de invitati. 5 persoane au decedat, ca urmare a prãbusirii plafonului
localului. A demarat procedura legalã împotriva întreprinderii ALFA pentru stabilirea
responsabilitãtii acesteia si plata de daune. Pânã la data aprobãrii situatiilor financiare
anuale, la 31.12.N, avocatii ALFA considerã cã este putin probabil ca aceasta sã fie
gãsitã responsabilã. La 31.12.N+1, datoritã evolutiei cercetãrilor, avocatii considerã cã
este probabil ca ALFA sã fie fãcutã responsabilã si cã va trebui sã plãteascã daune de
cel putin 500.000 mii lei. Care este tratamentul adecvat, conform IAS 37?

96. O întreprindere are obligatia de a reface mediul în zona care înconjoarã fabrica.
Potrivit opiniei expertilor, actiunea se va desfãsura în douã faze distincte: prima fazã, ce
presupune costuri de 200.000.000 lei, constã în eliminarea contaminãrii solului, iar a
doua va începe dupã 3 ani si va consta în acoperirea zonei cu vegetatie, costurile
estimate pentru aceasta fiind de 150.000.000 lei. Întreprinderea are un cost al
capitalului (înainte de impozitare) de 10%. Efectuarea cheltuielilor va determina
economii fiscal pentru întreprindere estimate la 20.000.000 lei. Prima fazã va începe în
câteva luni si va fi finalizatã la 31.12.N+1, moment în care vor fi suportate costurile.
Determinati si înregistrati provizionul cu refacerea mediului ce va fi recunoscut la
31.12.N.

97. Societatea ALFA s-a angajat prin contract sã construiascã o clãdire. Lucrãrile
trebuie terminate pânã la data de 11.11.N+2. Principalele etape ale realizãrii
contractului sunt urmãtoarele:
– la 11.11.N se semneazã contractul; cu aceastã ocazie s-a stability un pret de vânzare
revizuibil de 2.200.000 mii lei si s-a estimate un cost total de productie de 2.000.000 mii
lei;
– la 31.12.N costul lucrãrilor în curs de executie este de 375.000 mii lei;
– la 31.12.N+1 costul lucrãrilor în curs de executie este de 1.625.000 mii lei; veniturile
20
contractului au fost estimate la 2.800.000 mii lei, iar costurile au fost reestimate la
3.200.000 lei;
– 11.11.N+2 se realizeazã facturarea; pretul de vânzare este de 3.000.000 mii lei, iar
costul efectiv este de 3.300.000 mii lei. Sã se determine dacã acest contract este
oneros (deficitar) si sã se stabileascã incidenta contabilã a prevederilor IAS 37.

98. La 31.12.N, societatea GAMA determinã valoarea recuperabilã pentru un utilaj pe

care intentioneazã sã-l cedeze la 150.000.000 lei, valoarea sa contabilã fiind de
200.000.000 lei. Potrivit normei IAS 36, GAMA înregistreazã la aceastã datã un
provizion pentru deprecierea utilajului în valoare de 50.000.000 lei. Pe 15 februarie N+1,
GAMA vinde utilajul la 100.000.000 lei. GAMA trebuie sau nu sã ajusteze situatiile
financiare ale exercitiului N? De ce?

99. Societatea ALFA SA emite 2.000 de actiuni pe 16 februarie N+1. Este acesta un
eveniment ce determinã ajustarea situatiilor financiare întocmite pentru exercitiul N?

100. Societatea BETA S.A. detine actiuni la societatea GAMA, evaluate în bilant la
100.000.000 lei. Ca urmare a unui scandal financiar în care este implicatã societatea
GAMA, cursul la bursã al actiunilor sale scade cu 90% în luna februarie N+1. Trebuie sã
ajusteze societatea ALFA valoarea investitiei în societatea BETA?
101. La 31.12.N, societatea ALFA are datorii fatã de un furnizor german în valoare de
10.000 de euro. Datoria este actualizatã la cursul de închidere de la 31.12. În luna
martie N+1, cursul euro/leu creste semnificativ.Trebuie sã ajusteze ALFA datoria în
valutã?

102. O întreprindere vinde produse însotite de un certificat de garantie care dã dreptul

clientilor la service gratuit pentru orice tip de defecte ce apar în primele patru luni de la
data cumpãrãrii. Dacã la toate produsele vândute se identificã defecte minore, se vor
înregistra costuri de reparatie de 5 milioane. Dacã la toate produsele vândute se
identificã defecte majore, se vor înregistra costuri de reparatie de 10 milioane.
Experienta întreprinderii si estimãrile indicã pentru anul care urmeazã cã, dintre
produsele vândute, 80% nu vor înregistra defecte, 15% vor înregistra defecte minore si
5% defecte majore. Care din urmãtoarele afirmatii este adevãratã?
a) la 31.12. întreprinderea nu constituie un provizion pentru garantii acordate clientilor
deoarece nu existã o obligatie actualã;
b) întreprinderea nu constituie un provizion pentru garantii deoarece nu poate face o
estimare fiabilã a mãrimii acestuia;
c) întreprinderea constituie un provizion pentru garantii în valoare de 500.000 lei;
d) întreprinderea constituie un provizion pentru garantii în valoare de 1.250.000 lei;
e) întreprinderea constituie un provizion pentru garantii în valoare de 750.000 lei.

103. Sunt incluse într-un provizion pentru restructurare urmãtoarele costuri:

a) costuri ocazionate de recalificarea sau mutarea personalului care nu este afectat de
restructurare;
b) costuri de marketing;
c) investitii în noi retele de distributii;
d) pierderile din exploatare pânã la data restructurãrii care nu sunt ocazionate de un
contract oneros;
e) salarii compensatorii acordate salariatilor disponibilizati ca urmare a restructurãrii.

104. Guvernul a introdus o gamã de modificãri a sistemului de impozitare a veniturilor.

21
Ca rezultat al acestor modificãri, o societate care activeazã în domeniul servicilor
financiare va trebui sã instruiasca o parte importantã a personalului sãu, în conformitate
cu noile reglementãri. La data bilantului nu a avut loc nici o actiune de instruire.
Costurile de instruire sunt estimate la 50.000.000 lei. Care din urmãtoarele afirmatii este
adevãratã?
a) societatea nu recunoaste un provizion deoarece nu existã o obligatie la data
bilantului;
b) societatea recunoaste un provizion pentru valoarea costurilor estimate cu instruirea;
c) societatea nu recunoaste un provizion deoarece nu poate face o estimare fiabilã a
iesirilor de resurse;
d) societatea nu recunoaste un provizion deoarece costurile cu instruirea sunt
determinate de o actiune legalã si nu sunt rezultatul unei decizii a managementului;
e) societatea recunoaste un provizion deoarece a avut loc evenimentul care genereazã
obligatia.

105. Societatea ALFA îsi desfãsoarã activitatea în domeniul transporturilor aeriene. Prin
lege este obligatã ca, la fiecare 4 ani, sã revizuiascã aparatele de zbor. Cheltuielile
estimate cu reparatia sunt de 400.000.000 lei. Care dintre urmãtoarele afirmatii este
adevãratã:
a) societatea nu are o obligatie actualã deoarece prin modul sãu de actiune poate evita
cheltuielile viitoare;
b) societatea constituie un provizion pentru litigii în valoare de 400.000.000 lei;
c) societatea constituie un provizion pentru garantii acordate clientilor de 400.000.000
lei;
d) societatea constituie un provizion pentru dezafectarea activelor de 400.000.000 lei;
e) societatea nu poate constitui un provizion deoarece nu poate estima fiabil cheltuielile
cu reparatiile.

106. Pe 4.04.N+1, Adunarea Generalã a Actionarilor a societãtii BETA aprobã

dividende în valoare de 30.000.000 lei. Situatiile financiare nu au fost încã autorizate
pentru depunere. Care din urmãtoarele afirmatii nu este adevãratã, potrivit IAS 10?
a)
societatea BETA efectueazã în exercitiul N înregistrarea:
129 = 457 30.000.000
Repartizarea Dividende de plata
profitului
b) societatea BETA nu recunoaste datoria pentru dividendele declarate în exercitiul N;
c) societatea BETA recunoaste datoria pentru dividende în exercitiul N+1;
d) societatea BETA poate face o informare în notele explicative referitoare la declararea
dividendelor;
e) societatea BETA poate prezenta valoarea dividendelor în capitalurile proprii din
bilantul exercitiului N.

107. Care dintre urmãtoarele evenimente conduce la ajustarea situatiilor financiare ale
societãtii ALFA, la 31.12.N?
a) scãderea, în luna februarie N+1, a cursului bursier al actiunilor BETA, ca urmare a
unui scandal financiar;
b) emiterea de actiuni ALFA în luna februarie N+1;
c) cresterea cursului de schimb, în exercitiul N+1, al unei datorii în devize existente la
31.12.N;

22
d) reducerea cotei de impozit pe profit la 16% dupã data bilantului, în conditiile în care,
la 31.12.N, exista o datorie de impozit amânat calculatã cu cota de 25%;
e) lipsã la inventar constatatã în ianuarie N+1, ca urmare a unei erori de calcul produsã
în exercitiul N.

108. Evenimentele ulterioare sunt definite de IAS 10 drept:

a) acele evenimente favorabile cât si nefavorabile ce au loc dupã data la care situatiile
financiare sunt autorizate pentru depunere;
b) acele evenimente favorabile cât si nefavorabile ce au loc între data bilantului si data
publicãrii situatiilor financiare;
c) acele evenimente favorabile cât si nefavorabile ce au loc între data bilantului si data
la care situatiile financiare sunt autorizate pentru depunere;
d) acele evenimente favorabile cât si nefavorabile ce au loc dupã data la care situatiile
financiare sunt publicate;
e) acele evenimente favorabile cât si nefavorabile ce au loc dupã data bilantului.

109. Se cunosc urmãtoarele informatii privind întreprinderea ALFA, la 31.12.N:

1. imobilizãri corporale care au o valoare contabilã de 100.000 mii lei si o bazã fiscalã
de 80.000 mii lei;
2. plata unei chirii în avans în sumã de 50.000 mii lei, recunoscutã fiscal la momentul
plãtii;
3. rezerva legalã constituitã în sumã de 150.000 mii lei;
4. creante clienti cu valoare brutã de 200.000 mii lei, pentru care s-a constituit un
provizion pentru depreciere nedeductibil fiscal de 40.000 mii lei;
5. amenzi de plãtit în sumã de 20.000 mii lei (nedeductibile fiscal);
6. dobâzi de plãtit în sumã de 200.000 mii lei, recunoscute fiscal la momentul plãtii;
7. încasarea unei redevente în valoare de 60.000 mii lei aferentã exercitiului urmãtor si
care este recunoscutã fiscal la momentul imputãrii în contul de profit si pierdere.
Valoarea diferentelor impozabile (DI) si a diferentelor deductibile (DD) este de:
a) DD = 260.000; DI = 50.000;
b) DD = 240.000; DI = 70.000;
c) DD = 0; DI = 310.000;
d) DD = 310.000; DI = 0;
e) DD = 330.000; DI = 200.000.

110. Managementul societãtii ALFA îsi manifestã intentia de a achizitiona din lichiditãtile
obtinute în urma unei vânzãri recente o întreprindere care va genera profituri impozabile
substantiale. Poate recunoaste activul de impozit amânat în acest caz?

111. Timp de 6 ani, societatea BETA a obtinut pierderi, motiv pentru care nu a
recunoscut un activ de impozit amânat de 10.000.000 lei. În ultimii 2 ani, BETA a obtinut
profit iar în prima jumãtate a anului curent a urmat aceeasi tendintã. Managementul
societãtii BETA doreste sã recunoascã un activ de impozit amânat de 2.000.000 lei
pentru anul curent si considerã cã revizuirea rezultatelor viitoare trebuie sã se limiteze
la anul curent dincolo de care ar fi imprudent sã facã astfel de estimãri, datã fiind istoria
pierderilor. Este posibil acest lucru?

112. Întreprinderea BETA are pierderi fiscale neutilizate de 10.000.000 lei. În timpul
exercitiului N, managementul a achizitionat filiala B, din tranzactie rezultând un fond
comercial 12.000.000 lei. Fondul comercial nu este deductibil fiscal. BETA nu a
recunoscut impozit amânat pentru fondul comercial (ca urmare a exceptiei prevazute de
23
IAS 12). Anterior, managementul nu a recunoscut o creantã de impozit amânat
deoarece nu era probabil cã vor exista profituri fiscale viitoare pentru a resorbi pierderile
fiscale. Poate managementul sã recunoascã creanta de impozit amânat pe
considerentul cã existã diferente temporare impozabile, rezultate din fondul comercial,
nerecunoscute?

113. Întreprinderea achizitioneazã un echipament tehnologic la începutul exercitiului N,

la costul de 100.000 mii lei si constituie un provizion pentru dezafectarea acestuia în
valoare de 20.000 mii lei. Potrivit IAS 16, valoarea provizionului va fi inclusã în costul
activului. Presupunem cã acest provision nu este deductibil fiscal. Care va fi
rationamentul corect privind recunoasterea diferentelor temporare?

114. La 1.01.N, societatea ALFA achizitioneazã un echipament al cãrui cost este de

100.000.000 lei pentru a-l utiliza de-a lungul duratei utile de viatã de 5 ani si apoi sã îl
cedeze cu o valoare rezidualã 0. Cota de impozitare este de 16%. Amortizarea activului
nu este deductibilã fiscal. La cedare, câstigul din cesiune nu este impozabil, pierderea
din cesiune nu este deductibilã. Ce datorii/creante de impozit amânat recunoaste ALFA
în cei 5 ani de utilizare a activului?

115. Societatea ALFA detine un utilaj achizitionat, la 1.01.N, cu 200.000.000 lei. Utilajul
este amortizat din punct de vedere contabil în 10 ani si fiscal în 5 ani. La 31.12.N,
societatea:
a) constatã o diferentã temporarã deductibilã de 20.000.000 lei;
b) constatã o diferentã temporarã impozabilã de 20.000.000 lei;
c) constatã o diferentã temporarã deductibilã de 20.000.000 lei si o diferentã impozabilã
de 20.000.000 lei;
d) constatã o diferentã permanentã de 20.000.000 lei;
e) nu existã diferentã între contabilitate si fiscalitate.

116. În cursul exercitiului N, s-au plãtit cheltuieli cu chiriile de 30.000.000 lei în contul
exercitiilor N+1, N+2, N+3. Presupunem cã, din punct de vedere fiscal, chiriile sunt
deduse în anul plãtii (N). Cota de impozit pe profit este de 16%. Conform normei IAS 12
„Impozitul asupra rezultatelor”, la 31.12.N:
a) diminuarea impozitului exigibil în anul N cu 4.800.000 lei este înregistratã în
contabilitate;
b) se recunoaste un activ de impozit amânat de 4.800.000 lei;
c) se recunoaste o datorie de impozit amânat de 4.800.000 lei;
d) se recunoaste o majorare de impozit exigibil în anul N de 4.800.000 lei;
e) nu existã incidente pe linie de impozitare.

117. Constituirea unui provizion nedeductibil fiscal pentru creantele clienti are drept
consecintã:
a) diminuarea bazei de impozitare fatã de valoarea contabilã;
b) aparitia unei datorii de impozit amânat;
c) nu este recunoscut nici un impozit amânat deoarece baza de impozitare si valoarea
contabilã sunt egale;
d) aparitia unei diferente temporare deductibile;
e) contabilizarea unui impozit amânat pe seama unei cheltuieli.

118. La începutul exercitiului N-1, societeatea ALFA contabilizeazã pe cheltuieli

costurile unui proiect de cercetare în sumã de 50.000.000 lei. Din punct de vedere
24
fiscal, acestea sunt amortizate în 5 ani. Cota de impozitare este de 16%. La 31.12.N,
societatea:
a) contabilizeazã un activ de impozit amânat de 8.000.000 lei;
b) contabilizeazã o datorie de impozit amânat de 8.000.000 lei;
c) recunoaste o creantã de impozit amânat de 4.800.000 lei;
d) recunoaste o datorie cu impozitul exigibil de 4.800.000 lei;
e) nu obtine diferente temporare deoarece cheltuielile de cercetare nu apar în bilantul
contabil.

119. La 31.12.N, un teren are o valoare contabilã de 100 u.m si o bazã fiscalã de 40
u.m. Cota de impozitare este de 10% dacã terenul este vândut si 16% în mod normal.
Întreprinderea recunoaste:
a) o datorie de impozit amânat de 6 u.m;
b) un activ de impozit amânat de 8 u.m;
c) o datorie de impozit amânat de 9,6 u.m dacã terenul este utilizat si o datorie de 8 u.m
dacã terenul este vândut;
d) un activ de impozit amânat de 9,6 dacã terenul este utilizat;
e) o datorie de impozit amânat de 60 u.m.

120. În urma unei grupãri de întreprinderi, la începutul exercitiului N rezultã un fond

comercial de 40.000 u.m. În anul N, în urma testului de depreciere se înregistreazã o
pierdere din depreciere pentru fondul comercial de 9.000 u.m, deci fondul comercial are
o valoare contabilã de 31.000 u.m. Autoritatea fiscalã nu recunoaste deprecierea
fondului comercial. Din punct de vedere fiscal, fondul comercial este amortizat în 20 de
ani. Cota de impozitare este de 16%. Impozitul amânat recunoscut la 31.12.N este:
a) activ de 1.120 u.m;
b) pasiv de 1.120.u.m;
c) activ de 7.000 u.m;
d) pasiv de 7.000 u.m;
e) 0 u.m.

121. La 1.01.N, societatea BETA primeste o subventie pentru investitii neimpozabilã de

50 mil. lei pentru achizitia unui utilaj care are un cost de 100 mil. lei, amortizabil liniar în
5 ani, valoare rezidualã 0. Cota de impozitare este de 16%. Care sunt activele/ datoriile
de impozit amânat recunoscute la 31.12.N de cãtre BETA?
a) activ de 6,4 mil. lei, dacã se utilizeazã prima metodã de contabilizare a subventiei;
b) pasiv de 6,4 mil. lei, dacã se utilizeazã prima metodã de contabilizare a subventiei;
c) activ de 6,4 mil. lei, dacã se utilizeazã a doua metodã de contabilizare a subventiei;
d) pasiv de 6,4 mil. lei, dacã se utilizeazã a doua metodã de contabilizare a subventiei;
e) 0, indiferent de metoda utilizatã pentru contabilizarea subventiei.

122. Valoarea contabilã a unui activ de impozit amânat se poate schimba fãrã
modificarea valorii diferentei temporare:
1. dacã se modificã cota de impozitare sau reglementãrile fiscale;
2. dacã se schimbã gradul de recuperare al unui activ de impozit amânat;
3. dacã se modificã maniera de recuperare a unui activ amortizabil dacã existã cote de
impozitare diferite pentru recuperarea prin cesiune si utilizare;
4. la reevaluarea unui activ.
5. evaluarea unui activ la valoarea justã.
a) 1+2+3;
b) 1;
25
c) 1+2;
d) 1+2+3+4+5;
e) 1+3+5.

123. Societatea M a achizitionat 100% actiunile societãtii F, la 1 ianuarie 2004. În 2003,

societatea F a realizat vânzãri pentru care a oferit dreptul de returnare pe perioada de
garantie. Desi, potrivit IAS 37, societatea F ar fi trebuit sã recunoascã un provizion
pentru garantii de 30.000.000 u.m., acesta nu a fost recunoscut. La 1 ianuarie 2005
(data trecerii la IFRS), suma necesarã pentru decontarea datoriei este estimatã la
26.000.000 u.m. Ce înregistrãri efectueazã M la data trecerii la IFRS, dacã se aplicã
exceptia facultativã? Dar dacã se aplicã prevederile IFRS 3 retrospectiv?

124. Societatea M achizitioneazã 100% întreprinderea F, la 1 ianuarie 2002. Societatea

mamã M va întocmi primele situatii financiare în conformitate cu IFRS la 31 decembrie
2006, cu data tranzitiei la 1 ianuarie 2005. La 1 ianuarie 2000, F a achizitionat un
program informatic la un cost de 300.000.000 u.m., pe care îl amortizeazã în 3 ani.
Durata de viatã utilã estimatã, potrivit IAS 38, este de 6 ani. La 31 decembrie 2002,
activul este complet amortizat. Valoarea contabilã la data grupãrii (100.000.000 u.m.)
este costul prezumat care stã la baza determinãrii amortizãrii ulterioare, potrivit
IAS 38. Durata de viatã utilã la data grupãrii este de 4 ani. Amortizarea pânã la data
trecerii la IFRS este de 75.000.000 u.m. Societatea mamã M alege sã aplice exceptia
facultativã referitoare la grupãrile de întreprinderi. Ce înregistreazã societatea mamã la
1 ianuarie 2005?

125. ALFA întocmeste primele situatii financiare, potrivit IFRS, la 31 decembrie 2006,
cu un an de sume comparative. Care din urmãtoarele afirmatii este adevãratã?
a) 31 decembrie 2006 este data trecerii la IFRS;
b) 1 ianuarie 2006 este data trecerii la IFRS;
c) 1 ianuarie 2005 este data trecerii la IFRS;
d) 31 decembrie 2005 este data raportãrii potrivit IFRS;
e) nici una din afirmatiile de mai sus.

126. Nu este exceptie de la aplicarea retrospectivã:

a) recunoasterea activelor si datoriilor financiare derecunoscute înainte de data trecerii
la IFRS;
b) desemnarea relatiilor de acoperie;
c) corectia estimãrilor efectuate potrivit IFRS în functie de evolutia ulterioarã a
evenimentelor;
d) aplicarea retrospectivã a prevederilor IAS 17;
e) aplicarea retrospectivã a prevererilor IFRS 5.

127. Despre întreprinderea ALFA se cunosc urmãtoarele informatii:

– creante-clienti la începutul anului 100.000 u.m. (valoare netã);
– cifrã de afaceri 500.000 u.m.;
– creante-clienti la sfârsitul anului 270.000 u.m. (valoare netã);
– deprecierea creantelor la începutul anului a fost de 20.000 u.m., iar la sfârsitul anului,
de 30.000 u.m.
Încasãrile de la clienti sunt de:
(a) 425.000 u.m.;
(b) 415.000 u.m.;
(c) 775.000 u.m.;
26
(d) 765.000 u.m.;
(e) 500.000 u.m.
128. Se cunosc urmãtoarele informatii:
– Sold initial421 = 500 u.m.;
– Sold final421 = 600 u.m.;
– Rulaj debitor641 = 700 u.m.
Sã se determine fluxul de trezorerie privind plãtile de salarii.

129. Se cunosc urmãtoarele informatii:

– datoria privind impozitul pe profit la începutul anului 200 u.m.;
– datoria privind impozitul pe profit la sfârsitul anului 500 u.m.;
– cheltuiala cu impozitul pe profit 400 u.m.
Sã se reconstituie fluxul de trezorerie privind impozitul pe profit plãtit.

130. Ridicarea de numerar de la bancã si depunerea acestuia în casieria întreprinderii

afecteazã:
(a) fluxul net de trezorerie din exploatare cu semnul „+”;
(b) fluxul net de trezorerie din exploatare cu semnul „–”;
(c) lichiditãtile si echivalentele de lichiditãti de la începutul perioadei;
(d) lichiditãtile si echivalentele de lichiditãti de la sfârsitul perioadei;
(e) nu afecteazã variatia trezoreriei.

131. Se cunosc urmãtoarele informatii aferente exercitiului N:

Si 411 = 5.850 u.m.; Sf 301 = 3.090 u.m.; Rd 691 = 330 u.m.; Sf 421 = 5.200 u.m.;
Si 301 = 1.290 u.m.; Sf 411 = 7.830 u.m.; Si 441 = 120 u.m.;
Rc 70 = 77.400 u.m.; Rd 641 = 2.400 u.m.; Sf 401 = 3.540 u.m.; Sf 441 = 165 u.m.;
Sf 404 = 600 u.m.; Rd 605 = 9.630 u.m.; Si 401 = 1.500 u.m.; Si 404 = 780 u.m.;
Rd 601 = 17.970 u.m.; Si 421 = 2.800 u.m.; TVA 19%.
TVA datoratã a fost integral plãtitã. Sã se determine fluxul net de trezorerie din
exploatare.

132. În cursul exercitiului N, întreprinderea „X” încaseazã dividende în valoare de 100

milioane lei. Cum influenteazã aceastã operatie tabloul fluxurilor de trezorerie, stiind cã
dividendele primite nu apartin activitãtii de exploatare, iar fluxurile de trezorerie din
exploatare se calculeazã prin metoda indirectã?
(a) nu influenteazã fluxurile de trezorerie;
(b) fluxurile de trezorerie din activitatea de investitii, cu semnul „+”;
(c) fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare, cu semnul „–”;
(d) fluxurile de trezorerie din activitatea de investitii, cu semnul „+”, si fluxurile de
trezorerie din activitatea de exploatare, cu semnul „–”;
(e) fluxurile de trezorerie din activitatea de investitii, cu semnul „–”, si fluxurile de
trezorerie din activitatea de exploatare, cu semnul „+”.

133. Se cunosc urmãtoarele informatii (în lei): cheltuieli cu amortizarea imobilizãrilor

32.000; stocuri la 01.01.N 50.000; furnizori de stocuri la 31.12.N 90.000; venituri din
subventii pentru investitii 6.000; cheltuieli cu dobânzile 12.000; rezultat înainte de
impozitare 170.000; venituri în avans la 31.12.N 40.000 (din care 24.000 sunt
subventiile pentru investitii); venituri din provizioane pentru deprecierea activelor
circulante 7.500; clienti la 01.01.N 30.000; venituri din cesiunea imobilizãrilor corporale
(încasate) 2.000; venituri (câstiguri) din cedarea investitiilor financiare pe termen scurt
17.500; furnizori de stocuri la 01.01.N 58.000; stocuri la 31.12.N 45.000; venituri în
27
avans la 01.01.N 60.000 (din care 18.000 sunt subventiile pentru investitii); cheltuieli din
cedarea imobilizãrilor corporale 10.000; clienti la 31.12.N 60.000; impozit pe profit plãtit
70.000; cheltuiala cu impozitul pe profit 50.000; rambursãri de credite primite de la
bãnci 30.000; încasãri din cedarea investitiilor financiare pe termen scurt 40.000; plãti
cãtre furnizorii de imobilizãri 15.000; aporturi de capital în naturã 50.000.
Care este valoarea fluxului net din exploatare conform IAS 7 „Tabloul fluxurilor de
trezorerie”, stiind cã se utilizeazã metoda indirectã?
(a) 87.000 lei;
(b) 152.000 lei;
(c) 122.000 lei;
(d) 102.000 lei;
(e) 95.000 lei.

134. Se cunosc urmãtoarele informatii (în lei): furnizori de imobilizãri la 31.12.N

100.000; venituri din cesiunea imobilizãrilor (încasate) 170.000; imobilizãri la 01.01.N
(evaluate la cost) 50.000; furnizori de imobilizãri la 01.01.N 300.000; imobilizãri la
31.12.N (evaluate la cost) 120.000; costul imobilizãrilor cedate în cursul exercitiului N
80.000; încasãri din cesiunea de investitii financiare pe termen scurt 30.000; cheltuieli
cu amortizarea imobilizãrilor 40.000. Care este valoarea fluxului net din investitii
conform IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie” (se va neglija incidenta TVA)?
(a) -190.000 lei;
(b) 150.000 lei;
(c) -150.000 lei;
(d) -180.000 lei;
(e) -350.000 lei.

135. Se cunosc urmãtoarele informatii (în lei): clienti la 01.01.N 100.000; clienti la
31.12.N 50.000; furnizori de mãrfuri la 01.01.N 70.000; furnizori de mãrfuri la 31.12.N
60.000; mãrfuri la 01.01.N (evaluate la cost) 50.000; mãrfuri la 31.12.N (evaluate la
cost) 30.000; venituri din cesiunea imobilizãrilor corporale utilizate în ciclul de
exploatare 200.000 (încasate); venituri din vânzarea mãrfurilor 200.000; cheltuieli cu
mãrfurile vândute 50.000; impozit pe profit plãtit 10.000; cheltuieli cu impozitul pe profit
30.000, cheltuieli din cesiunea imobilizãrilor corporale utilizate în ciclul de exploatare
50.000. Care este valoarea fluxului net de trezorerie din exploatare stiind cã se
utilizeazã metoda directã prevãzutã de norma IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie” (se
va neglija incidenta TVA)?
(a) 200.000 lei;
(b) 180.000 lei;
(c) 400.000 lei;
(d) 350.000 lei;
(e) 150.000 lei.

136. Se cunosc urmãtoarele informatii (în lei): cheltuieli cu personalul 200.000; plãti
cãtre salariati si în contul acestora 120.000; venituri din vânzarea mãrfurilor 300.000
(încasate); cheltuieli cu mãrfurile vândute 270.000; plãti cãtre furnizorii de stocuri
40.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 80.000; impozit pe profit plãtit 60.000; venituri
din cesiunea de imobilizãri 270.000 (încasate); plãti cãtre furnizorii de imobilizãri
40.000; cheltuieli din cesiunea de imobilizãri 300.000; încasãri din emisiunea de
obligatiuni 70.000; plãti din rambursãri de credite primite pe termen lung 20.000;
încasãri din noi emisiuni de actiuni 130.000; primirea în leasing financiar a unui mijloc
de transport a cãrui valoare justã este de 50.000; lichiditãti si echivalente de lichiditãti la
28
începutul anului 10.000. Care este valoarea fluxului net din exploatare (se utilizeazã
metoda directã) si respectiv a lichiditãtilor si echivalentelor de lichiditãti la sfârsitul
anului?
(a) 80.000 lei si respectiv 500.000 lei;
(b) -20.000 lei si respectiv 400.000 lei;
(c) 80.000 lei si respectiv 550.000 lei;
(d) -390.000 lei si respectiv 30.000 lei;
(e) 490.000 lei si respectiv 500.000 lei.

137. Se cunosc urmãtoarele informatii (în lei): impozit pe profit plãtit 1.200; cheltuieli cu
amortizarea si provizioanele 2.000; cresterea stocurilor 4.000; câstigul din cesiunea
imobilizãrilor 3.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 5.000; diminuarea datoriilor din
exploatare 100; venituri din provizioane 500; cifra de afaceri 200.000; cresterea
veniturilor în avans din exploatare 500; pierderea din cedarea investitiilor financiare 600;
rezultat înainte de impozit 10.000; diminuarea creantelor din exploatare 700; cresterea
cheltuielilor în avans din exploatare 220. Fluxul net de trezorerie din exploatare
determinat prin metoda indirectã este de:
(a) 16.420 lei;
(b) 12.620 lei;
(c) 6.380 lei;
(d) 13.300 lei;
(e) 10.180 lei.

138. Se cunosc urmãtoarele informatii la 31.12.N (în lei): sold final 161 1.200; sold initial
1012 100; sold final 1012 500; sold final 169 450; sold initial 161 800; rulaj debitor 1041
100; rulaj debitor 161 100; sold initial 169 300; rulaj debitor 6868 50; sold initial 162
5.000; rezultatul exercitiului N-1 10.000; sold final 162 6.000; rulaj creditor 162 2.000;
rezerve la 31.12.N-1 4.000; rezerve la 31.12.N-2 2.500; rezultat reportat la 31.12.N-1
7.500; rezultat reportat la 31.12.N-2 4.500; rezultatul exercitiului N-1 a fost distribuit la
rezerve, a fost reportat, iar diferenta s-a plãtit ca dividende. Fluxul net de trezorerie din
activitatea de finantare este de:
(a) -3.900 lei;
(b) -3.700 lei;
(c) -3.800 lei;
(d) +3.700 lei;
(e) +3.800 lei.

139. Se cunosc urmãtoarele informatii (în lei): pretul de achizitie al investitiilor financiare
pe termen scurt vândute 1.000 (încasarea a avut loc la momentul vânzãrii); câstiguri din
cesiunea de investitii financiare pe termen scurt 200; venituri din cedarea investitiilor
financiare pe termen lung 5.000 (încasarea a avut loc la momentul vânzãrii); pretul de
achizitie al investitiilor financiare pe termen lung cedate 3.500; venituri din dobânzi
(încasate) 700; venituri din cedarea imobilizãrilor corporale 2.000 (încasarea a avut loc
la data vânzãrii); sold initial datorii fatã de furnizorii de imobilizãri 3.000; sold final datorii
fatã de furnizorii de imobilizãri 4.000; sold initial imobilizãri corporale 6.000; sold final
imobilizãri corporale 4.000; costul imobilizãrilor corporale vândute 4.000. Fluxul net de
trezorerie din activitatea de investitii este de (se neglijeazã incidenta TVA):
(a) +4.400 lei;
(b) +14.200 lei;
(c) +7.900 lei;
(d) -7.900 lei;
29
(e) 0 lei.

140. Deschiderea unui acreditiv pentru plata unui furnizor de mãrfuri:

(a) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul plus;
(b) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;
(c) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare din finantare cu semnul plus;
(d) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare din investitii cu semnul minus;
(e) nu afecteazã fluxul de trezorerie.

141. Plata chiriei aferente unui contract de leasing financiar de cãtre locatar:
(a) afecteazã fluxul de trezorerie din finantare cu semnul minus;
(b) nu afecteazã fluxul de trezorerie al locatarului;
(c) afecteazã fluxul de trezorerie din investitii cu semnul plus;
(d) afecteazã fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;
(e) se evidentiazã distinct la sfârsitul tabloului fluxurilor de trezorerie deoarece operatia
este aferentã gestiunii trezoreriei.

142. Care dintre urmãtoarele elemente nu sunt considerate elemente monetare,

conform normei IAS 29 „Informarea financiarã în economiile hiperinflationiste”:
(a) creantele-clienti;
(b) titlurile de plasament evaluate la valoarea justã;
(c) veniturile în avans sub formã de subventii pentru investitii;
(d) efectele de primit;
(e) datoriile financiare.

143. În viziunea Cadrului general de întocmire si prezentare a situatiilor financiare

elaborat de IASB, conceptul de capital financiar este sinonim cu:
(a) capitalul social al întreprinderii;
(b) capitalurile proprii ale întreprinderii;
(c) capacitatea de productie a întreprinderii;
(d) capacitatea de platã a întreprinderii;
(e) activele imobilizate ale întreprinderii.

144. Conform normei IAS 29 „Informarea financiarã în economiile hiperinflationiste”

pozitia monetarã se calculeazã astfel:
(a) Active monetare – Datorii monetare;
(b) Active nemonetare – Datorii nemonetare + Capitaluri proprii;
(c) Datorii nemonetare + Active nemonetare;
(d) Active monetare + Active nemonetare – Capitaluri proprii;
(e) Active monetare + Datorii monetare.

145. La 1.01.N societatea Alfa acordã în leasing societãtii Beta un mijloc de transport în
urmãtoarele conditii:
– valoarea justã a mijlocului de transport este de 172.500 u.m. (costul suportat de Alfa
pentru a-l achizitiona);
– durata contractului este de 7 ani;
– contractul presupune un avans de 70.000 u.m.;
– valoarea rezidualã este estimatã la 10.000 u.m.;
– chiriile anuale sunt de 10.000 u.m. si se plãtesc la sfârsitul anului;
– rata implicitã a dobânzii este de 9%.
Alfa efectueazã cheltuieli în numele contractului de 3.629 u.m. Determinati investitia
30
netã a locatorului pe durata contractului conform IAS 17. La sfârsitul exercitiului N+2
valoarea rezidualã este reestimatã la 8.000 u.m. Reestimati investitia netã în aceste
conditii pe durata rãmasã.

146. Societatea Alfa achizitioneazã la 1.01.N un echipament la pretul de 10.000 u.m.

Managerii estimeazã o duratã de viatã utilã de 8 ani si o valoare rezidualã de 1.000
u.m. Metoda de amortizare utilizatã este metoda degresivã (coeficientul de degresie
este 2). La sfârsitul exercitiului N+2, deoarece existã indicii de depreciere se
procedeazã la testul de depreciere. Valoarea recuperabilã este de 4.500 u.m. La
sfârsitul exercitiului N+3, durata de viatã utilã rãmasã este reestimatã la 9 ani, valoarea
rezidualã este reestimatã la 900 u.m. Metoda de amortizare utilizatã este metoda
liniarã. La 31.12.N+4 existã indicii cã deprecierea s-a diminuat si în urma testului se
determinã o valoare recuperabilã de 5.800 u.m. Alfa utilizeazã tratamentul de bazã din
IAS 16 pentru evaluarea echipamentelor. Determinati valoarea la care este evaluat în
bilant echipamentul la sfârsitul exercitiilor N, N+1, N+2, N+3 si N+4.

147. Societatea Alfa achizitioneazã la 1.01.N un echipament la pretul de 10.000 u.m.

Managerii estimeazã o duratã de viatã utilã de 8 ani si o valoare rezidualã de 1.000
u.m. Metoda de amortizare utilizatã este metoda degresivã (coeficientul de degresie
este 2). La sfârsitul exercitiului N, Alfa reevalueazã echipamentul la valoarea justã de
9.000 u.m. La sfârsitul exercitiului N+1 managementul reestimeazã durata de viatã utilã
la 10 ani si valoarea rezidualã la 500 u.m. si trece la metoda liniarã de amortizare. La
sfârsitul exercitiului N+2 Alfa procedeazã la un test de depreciere în urma cãruia se
determinã o valoare recuperabilã de 3.000 u.m. Alfa utilizeazã tratamentul alternativ din
IAS 16 pentru evaluarea echipamentelor. Determinati valoarea la care este evaluat în
bilant echipamentul la sfârsitul exercitiilor N, N+1 si N+2.

148. Ce optiuni trebuie sã aibã în vedere managementul în selectarea unei politici

contabile?
(a) dacã politica este rezonabilã în termenii descrisi de cadrul de reglementare;
(b) dacã existã un standard, o interpretare, o anexã sau un ghid care prescrie
tratamentul elementului pentru care trebuie selectatã politica atunci acesta trebuie
aplicat;
(c) dacã nu existã un standard sau o interpretare, managementul va selecta metoda
care conduce la informatie relevantã si fiabilã;
(d) dacã nu existã un standard sau o interpretare, managementul va trebui sã consulte
IASB pentru a selecta o politicã;
(e) niciuna din afirmatiile de mai sus.

149. Care din urmãtoarele sunt schimbãri de politici contabile si care sunt schimbãri de
estimãri?
(a) schimbarea gradului de recuperare al creantelor;
(b) schimbarea metodei de amortizare;
(c) schimbarea metodei de evaluare la iesire a stocurilor de la CMP la FIFO;
(d) reevaluarea imobilizãrilor corporale evaluate la cost;
(e) schimbarea duratei de utilitate a activelor amortizabile.

150. Înainte de ianuarie 2005, societatea ALFA evalua stocurile de mãrfuri cu ajutorul
metodei costului mediu ponderat. Începând cu aceastã datã, dupã o analizã mai atentã
managementul considerã cã FIFO ar fi mai potrivitã pentru evaluarea mãrfurilor aflate în
stoc, deoarece ALFA comercializeazã computere care sunt afectate de progresul
31
tehnic. Potrivit metodei FIFO mãrfurile aflate în stoc la sfârsitul perioadei sunt ultimele
achizitionate. Este permisã aceastã schimbare potrivit IAS 8?
(a) da, IAS 8 permite o schimbare a politicii contabile, dacã este impusã de un standard
sau conduce la o reprezentare mai fiabilã si relevantã a tranzactiilor sau evenimentelor
unei întreprinderi;
(b) în cazul de fatã IAS 8 interzice acest lucru;

(c) da, în acest caz schimbarea este permisã deoarece este rezonabilã si nu va afecta
forma juridicã a tranzactiilor financiare prezentate;
(d) da, deoarece nu depãseste pragul de semnificatie;
(e) nu, metoda de evaluare a stocurilor nu trebuie schimbatã niciodatã.

151. Situatiile comparative nu pot fi retratate, deoarece efortul pentru a colecta

informatia necesarã este foarte mare. Ce trebuie sã facã o societate aflatã în aceastã
situatie?
(a) schimbarea trebuie efectuatã în conformitate cu prevederile tranzitorii ale IAS 2;
(b) schimbarea trebuie aplicatã prospectiv, adicã orice schimbare va afecta perioadele
viitoare;
(c) soldul initial al rezultatului reportat pentru cea mai recentã perioadã prezentatã
trebuie ajustat ca si cum noua politicã ar fi fost aplicatã. Informatiile comparative nu
trebuie retratate în acest caz;
(d) soldul initial al rezultatului reportat pentru cea mai recentã perioadã prezentatã, ca si
sumele comparative pentru fiecare perioadã anterioarã trebuie ajustate ca si cum noua
politicã ar fi fost aplicatã;
(e) societatea trebuie sã renunte la schimbarea de politicã.

152. Se fac estimãri contabile pentru:

(i) provizionul pentru deprecierea clientilor;
(ii) provizionul pentru deprecierea stocurilor;
(iii) determinarea valorii juste a activelor si datoriilor;
(iv) durata de viatã utilã a activelor amortizabile;
(v) provizioanele pentru garantii;
(vi) schimbarea politicilor contabile.

(a) i + ii;
(b) i + ii + iii;
(c) i + ii + iii + iv;
(d) i + ii + iii + iv + v;
(e) i + ii + iii + iv + v + vi.

153. În absenta unui standard sau a unei interpretãri aplicabil(e), managementul trebuie
sã utilizeze rationamentul professional în alegerea unei politici contabile care sã
conducã la informatii relevate pentru utilizatori si fiabile astfel încât situatiile financiare:
(i) sã reprezinte pozitia financiarã, performanta si fluxurile de trezorerie;
(ii) sã reflecte substanta economicã a tranzactiilor sau evenimentelor si nu doar forma
lor juridicã;
(iii) sã fie nepãrtinitoare;
(iv) sã fie prudente;
(v) sã fie complete în toate aspectele semnificative;
(vi) sã se conformeze reglementãrilor fiscale.
(a) i + ii;
32
(b) i + ii + iii;
(c) i + ii + iii + iv;
(d) i + ii + iii + iv + v;
(e) i + ii + iii + iv + v + vi.

154. La 1.01.N întreprinderea achizitioneazã un utilaj la costul de 10.000 lei. Managerii

estimeazã o duratã de utilitate de 5 ani si o valoare rezidualã de 2.000 lei. Metoda de
amortizare este cea liniarã. La sfârsitul exercitiului N+2 managerii estimeazã cã durata
de utilitate care corespunde cel mai bine noilor conditii de exploatare ale activului este
de 7 ani. În acelasi timp, valoarea rezidualã este reestimatã la 3.000 lei. Se decide
trecerea la metoda degresivã, iar coeficientul de degresie este 1,5. În urma schimbãrilor
de estimare, amortizarea exercitiului N+2 este:
(a) 2.040 lei;
(b) 1.600 lei;
(c) 760 lei;
(d) 1.140 lei;
(e) 665 lei.

155. În cursul exercitiului N, societatea-mamã M vinde un stoc de marfã filialei sale F la

pretul de 900.000 u.m. Costul de achizitie al mãrfurilor vândute a fost de 500.000 u.m.
Mãrfurile sunt vândute de cãtre societatea F unui client din exteriorul grupului la pretul
de vânzare de 1.200.000 u.m. La 31.12.N în bilantul lui F existã o datorie neplãtitã cãtre
F de 400.000 u.m. Ce înregistrãri sunt necesare în vederea întocmirii situatiilor
financiare consolidate stiind cã se utilizeazã metoda pe fluxuri? Justificati necesitatea
acestora.

156. Societatea M a achizitionat la data constituirii societãtii F 70% din actiunile sale la
costul de 700.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãtii F dupã eliminarea
operatiilor reciproce se prezintã astfel:
Capital social 1.000.000
Pierdere reportatã (300.000)
Pierderea exercitiului (100.000)
Total capitaluri proprii 600.000.
Efectuati partajul capitalurilor proprii ale societãtii F la 31.12.N.

157. La 31.12.N, societatea M achizitioneazã 25% din actiunile societãtii A la costul de

70.000 u.m. La data achizitiei capitalurile proprii ale societãtii F aveau o valoare de
120.000 u.m. Cu ocazia achizitiei nu se identificã diferente de valoare. Fondul comercial
rezultat în urma achizitiei este de:
(a) 50.000 u.m.;
(b) 70.000 u.m.;
(c) 120.000 u.m.;
(d) 30.000 u.m.;
(e) 40.000 u.m.

158. Societatea M detine 40% din actiunile societãtii SA care au fost achizitionate în
momentul constituirii societãtii la costul de 400.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii
ale societãtii SA se prezintã astfel:
Elemente
Valori
Capital social
33
1.000.000
Rezerve
200.000
Rezultat
100.000
Titlurile sunt evaluate în bilantul consolidat la:
(a) 520.000 u.m.;
(b) 400.000 u.m.;
(c) 480.000 u.m.;
(d) 200.000 u.m.;
(e) 100.000 u.m.

159. Societatea M a achizitionat la data constituirii societãtii SA 45% din actiunile sale la
costul de 45.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãtii SA dupã eliminarea
operatiilor reciproce se prezintã astfel:
Capital social 100.000
Pierdere (155.000)
Total capitaluri proprii (55.000)
Societatea M nu are obligatia sau intentia de a se angaja financiar pentru partea
negativã a capitalurilor proprii. Prin punerea în echivalentã a titlurilor SA rezultatul
consolidate este:
(a) diminuat cu 69.750 u.m.;
(b) diminuat cu 45.000 u.m.;
(c) majorat cu 69.750 u.m.;
(d) majorat cu 45.000 u.m.;
(e) diminuat cu 55.000 u.m.

160. Societatea M a achizitionat la data constituirii societãtii SA 25% din actiunile sale la
costul de 25.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãtii SA dupã eliminarea
operatiilor reciproce se prezintã astfel:
Capital social 100.000
Pierdere (130.000)
Total capitaluri proprii (30.000)
Societatea M nu are obligatia sau intentia de a se angaja financiar pentru partea
negativã a capitalurilor proprii. În exercitiul N+1, societatea SA a obtinut un profit de
200.000 u.m. Rezultatul consolidat al anului N+1:
(a) creste cu 42.500 u.m.;
(b) creste cu 49.000 u.m.;
(c) creste cu 50.000 u.m.;
(d) creste cu 32.500 u.m.;
(e) scade cu 25.000 u.m.

161. La 31.12.N, societatea M achizitioneazã 25% din actiunile societãtii A la costul de

50.000 u.m. La data achizitiei capitalurile proprii ale societãtii F au o valoare de 120.000
u.m. Cu ocazia achizitiei se identificã un plus de valoare pentru un teren de 10.000 u.m.
Plusul de valoare identificat genereazã diferente temporare impozabile (deoarece
valoarea contabilã a terenului este cu 10.000 u.m. mai mare decât baza sa fiscalã) si
implicit o datorie de impozit amânat de 16% x 10.000 = 1.600 u.m.
Fondul comercial rezultat în urma achizitiei este de:
(a) 17.900 u.m.;
(b) 18.000 u.m.;
34
(c) 20.000 u.m.;
(d) 30.000 u.m.;
(e) 2.100 u.m.

162. Societatea M a achizitionat la data constituirii societãtii SA 25% din actiunile sale la
costul de 25.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãtii SA dupã eliminarea
operatiilor reciproce se prezintã astfel:
Capital social 100.000
Pierdere (160.000)
Total capitaluri proprii (60.000)

Societatea M nu are intentia de a se dezangaja financiar pentru partea negativã a

capitalurilor proprii. Provizionul pentru riscuri si cheltuieli recunoscut de investitor este
de:
(a) 21.000 u.m.;
(b) 15.000 u.m.;
(c) 40.000 u.m.;
(d) 25.000 u.m.;
(e) 160.000 u.m.

163. În exercitiul N, societatea SA vinde societãtii-mamã mãrfuri la pretul de 80.000

u.m., costul de achizitie al mãrfurilor vândute fiind de 60.000 u.m. La sfârsitul exercitiului
N, mãrfurile se aflã în stoc. Societatea-mamã detine 30% din capitalul societãtii SA.
Care din urmãtoarele afirmatii este adevãratã?
(a) se eliminã un profit intern aferent mãrfurilor de 24.000 u.m. prin afectarea mãrfurilor
si a venitului înregistrat în avans;
(b) se eliminã un profit intern aferent mãrfurilor de 8.000 u.m. prin afectarea mãrfurilor si
a venitului înregistrat în avans;
(c) profitul intern nu se eliminã;
(d) se eliminã un profit intern de 6.000 u.m. prin afectarea rezultatului si a titlurilor puse
în echivalentã;
(e) se eliminã un profit intern de 6.000 u.m. prin afectarea rezultatului si a mãrfurilor.

164. Societatea M a achizitionat la data constituirii societãtii 25% din actiunile SA la

costul de 25.000 u.m. La 31.12.N, capitalurile proprii ale societãtii SA dupã eliminarea
operatiilor reciproce se prezintã astfel:
Capital social 100.000
Pierdere (160.000)
Total capitaluri proprii (60.000)
Societatea M nu are obligatia sau intentia de a se angaja financiar pentru partea
negativã a capitalurilor proprii. Care este pierderea suportatã de societatea M?
(a) 40.000 u.m.;
(b) 160.000 u.m.;
(c) 25.000 u.m.;
(d) 60.000 u.m.;
(e) 15.000 u.m.

165. În exercitiul N, M a vândut societãtii P (asociere în participatie în care detine un

interes de 40%) mãrfuri la pretul de 150.000 u.m. Mãrfurile au fost achizitionate de la o
societate din exteriorul grupului la costul de 120.000 u.m. P a vândut unei societãti din
afara grupului 50% din mãrfurile cumpãrate de la M la pretul de 90.000 u.m. La 31.12.N,
35
în bilantul societãtii M existã o creantã fatã de societatea F neîncasatã în sumã de
120.000 u.m. Ce înregistrãri sunt necesare la nivel consolidat pentru eliminarea
efectelor acestei tranzactii?

166. Societatea D a vândut societãtii M la 30 iunie N un utilaj la pretul de vânzare de

100.000 u.m. Creanta fatã de societatea M a fost încasatã. Costul utilajului este de
200.000 u.m., iar amortizarea cumulatã de 150.000 u.m. Durata de viatã utilã rãmasã
este de 10 ani. Societatea M detine un interes de 40% în asocierea în participatie D. Ce
înregistrãri sunt necesare la nivel consolidat pentru eliminarea efectelor acestei
tranzactii?
167. Care dintre urmãtoarele afirmatii este adevãratã?
(a) în cazul integrãrii proportionale, activele si datoriile asocierii în participatie sunt
preluate integral;
(b) în cazul punerii în echivalentã, activele si datoriile asocierii în participatie sunt
preluate integral;
(c) aplicarea integrãrii proportionale nu va conduce la recunoasterea unui interes
minoritar;
(d) în cazul integrãrii proportionale, veniturile si cheltuielile asocierii în participatie sunt
preluate integral;
(e) în cazul punerii în echivalentã, veniturile si cheltuielile asocierii în participatie sunt
preluate integral.

168. La 1 noiembrie N, societatea-mamã M din România acordã un împrumut de

3.300.000 lei filialei sale din Franta (care are ca monedã functionalã euro). Acest
împrumut are caracterul unei finantãri permanente. Cursul euro a evoluat astfel:
– 1 noiembrie N: 3,3 lei/euro;
– 31 decembrie N: 3,4 lei/euro.
Care sunt înregistrãrile efectuate de societatea din România si de filiala din Franta?
Care este efectul acestui împrumut asupra situatiilor financiare consolidate?

169. Societatea Alfa detine 500 actiuni Beta clasificate ca disponibile pentru vânzare.
Actiunile au fost achizitionate la începutul anului la pretul de 12 euro/actiune. La 31
decembrie actiunile sunt cotate la 23 euro/actiune. Cursul de schimb a evoluat astfel:
3,1 lei/euro la data achizitiei actiunilor, 3,09 lei/euro la sfârsitul anului. Care din
urmãtoarele afirmatii este adevãratã?
(a) la sfârsitul anului, Alfa înregistreazã o pierdere din diferente de curs valutar în contul
de profit si pierdere în sumã de 60 lei;
(b) la sfârsitul anului, Alfa înregistreazã o pierdere din diferente de curs valutar în contul
de profit si pierdere în sumã de 115 lei;
(c) la sfârsitul anului, Alfa înregistreazã un câstig din diferente de curs valutar în contul
de profit si pierdere în sumã de 115 lei;
(d) la sfârsitul anului, Alfa înregistreazã un câstig din diferente de curs valutar în contul
de profit si pierdere în sumã de 60 lei;
(e) la sfârsitul anului, Alfa înregistreazã cresterea rezervei de valoare justã pentru
16.935 lei.

170. În exercitiul N, societatea Beta, a cãrei monedã functionalã este leul, realizeazã
urmãtoarele tranzactii:
– cumpãrã mãrfuri de la un furnizor german la costul de 1.000 euro (cursul de schimb
2,9 lei/euro);
– vinde produse finite unui client american la pretul de 20.000 $ (cursul de schimb 2,5
36
lei/$);
– acordã un împrumut de 10.000 euro unei societãti franceze (cursul de schimb 3,25
lei/euro).
La 31.12.N, cursul euro este de 3 lei/euro, iar cursul dolarului este de 2,4 lei/$. La
sfârsitul anului, creantele si datoriile în valutã nu au fost decontate. În contul de profit si
pierdere întocmit pentru exercitiul N societatea Beta prezintã:
(a) o pierdere din diferente de curs valutar de 4.600 lei;
(b) un câstig din diferente de curs valutar de 4.600 lei;
(c) o pierdere din diferente de curs valutar de 2.500 lei si un câstig din diferente de curs
valutar de 2.200 lei;
(d) o pierdere din diferente de curs valutar de 2.000 lei si un câstig din diferente de curs
valutar de 2.200 lei;
(e) o pierdere din diferente de curs valutar de 2.000 lei si un câstig din diferente de curs
valutar de 2.700 lei.

171. La 1 ianuarie N, societatea Alfa achizitioneazã obligatiuni cu scadenta pe 31

decembrie N+4 cu o valoare nominalã de 1.000 euro, cu cupon de 5% si dobândã fixã
anualã. Obligatiunile au fost achizitionate la costul de 1.000 euro. Dobânda se
încaseazã anual la 31 decembrie. Cursul de schimb a evoluat astfel:
Data
Curs de schimb (lei/euro)
1 ianuarie N
3,1
31 ianuarie N
3,2
Cursul de schimb mediu al exercitiului N = 3,15 lei/euro. Obligatiunile sunt clasificate ca
disponibile pentru vânzare. Valoarea justã a obligatiunilor la 31.12.N este de 1.020
euro. În contul de profit si pierdere întocmit pentru exercitiul N societatea Alfa prezintã:
(a) o pierdere din diferente de curs valutar de 102,5 lei;
(b) un câstig din diferente de curs valutar de 102,5 lei;
(c) o pierdere din diferente de curs valutar de 166,5 lei;
(d) un câstig din diferente de curs valutar de 166,5 lei;
(e) nu este afectat contul de profit si pierdere.

172. Care din urmãtoarele elemente este monetar?

(a) un utilaj;
(b) un produs finit;
(c) o cheltuialã înregistratã în avans;
(d) venitul înregistrat în avans;
(e) o creantã-clienti.

173. Care din urmãtoarele elemente este nemonetar?

(a) o creantã de impozit amânat;
(b) un provizion pentru riscuri si cheltuieli ce va fi decontat prin diminuarea de lichiditãti;
(c) datoria privind dividendele;
(d) împrumuturile din emisiunea de obligatiuni;
(e) avansurile acordate furnizorilor de stocuri.

174. La închiderea exercitiului N, activele societãtii ALFA cuprind:

– un utilaj a cãrui valoare netã contabilã este de 30.000 $; acest utilaj a fost achizitionat
la 1.04.N-2, atunci când un dolar valora 2,8 lei;
37
– un teren achizitionat la un cost de 10.000 $, în N-4 (cursul dolarului la data achizitiei
fiind de 2,5 lei), si reevaluat la 31.12.N-1, la nivelul sumei de 20.000 $, datã la care
dolarul valora 3 lei;
– un stoc de mãrfuri cumpãrat la 30.08.N, la un cost de 4.000 $ (cursul zilei: 3,1 lei) si
depreciat pentru 10% din valoare, la închiderea exercitiului N;
– o creantã de 8.000 $ privind drepturile asupra unui client strãin, corespunzãtoare unei
vânzãri efectuate la 1.11.N, atunci când dolarul era cotat la nivelul de 3,18 lei;
– suma de 1.000 $, în casierie.
Cursul dolarului, la 31.12.N, este de 3,2 lei.
Care din urmãtoarele afirmatii nu este corectã:
(a) valoarea utilajului în bilantul exercitiului N este de 84.000 lei;
(b) valoarea terenului în bilantul exercitiului N este de 60.000 lei;
(c) valoarea stocului în bilantul exercitiului N este de 11.520 lei;
(d) valoarea creantei în bilantul exercitiului N este de 25.600 lei;
(e) valoarea creantei în bilantul exercitiului N este de 25.440 lei.

175. La 31.12.N societatea M, care detine 8.000 actiuni F (80% din actiunile F), vinde
5.000 actiuni la pretul de 60.000 u.m. Societatea M retine un interes de 30% în
societatea F asupra cãreia exercitã o influentã semnificativã. În urma consolidãrii filialei
F înaintea cesiunii, în bilantul consolidat era reflectat un fond comercial de 15.000 u.m.,
iar interesele minoritare aveau o valoare de 14.000 u.m. Activele societãtii F preluate în
bilantul consolidate erau de 100.000 u.m., iar datoriile de 30.000 u.m.
1. Calculati valoarea contabilã a titlurilor societãtii F puse în echivalentã în urma
cesiunii.
2. Calculati câstigul din cesiune.
3. Ce înregistrare se efectueazã cu ocazia cesiunii în conturile consolidate?

176. Pe 25 iunie N, societatea M achizitioneazã societatea F. Tranzactia este

remuneratã prin emisiunea a 4.000 de actiuni M (pretul unei actiuni M este de 15 u.m.)
si plata a 10.000 u.m. actionarilor societãtii F. Pentru realizarea acestei achizitii s-au
angajat cheltuieli cu onorariile consilierilor juridici si evaluatorilor în valoare de 1.000
u.m. Societatea M are un department de achizitii care a generat costuri de 7.000 u.m. în
luna în care a avut loc achizitia societãtii F. Personalul departamentului estimeazã cã a
utilizat 20% din timp pentru achizitia societãtii F. Costul de achizitie al societãtii F
conform IFRS 3 este:
(a) 71.000 u.m.;
(b) 10.000 u.m.;
(c) 11.000 u.m.;
(d) 15.000 u.m.;
(e) 61.000 u.m.

177. Societatea M achizitioneazã 90% din actiunile P la costul de 120.000 u.m. La data
achizitiei capitalurile proprii P (în valori contabile) erau de 110.000 u.m. Cu ocazia
achizitiei se identificã un plus de valoare la un teren de 10.000 u.m. care genereazã o
datorie de impozit amânat de 1.600 u.m. Fondul comercial rezultat în urma achizitiei
este de:
(a) 0 u.m.;
(b) 13.440 u.m.;
(c) 1.600 u.m.;
(d) 10.000 u.m.;
(e) 21.000 u.m.
38
178. Societatea M a achizitionat la 30 iunie N 25% din actiunile societãtii SA la un cost
de 60.000 u.m. La data achizitiei capitalurile proprii ale societãtii SA se prezintã astfel:
Elemente
Valori
Capital social 100.000
Rezerve din reevaluare 10.000
Rezultat 10.000
Total capitaluri proprii 120.000
Cu ocazia achizitiei se identificã un plus de valoare aferente terenurilor de 5.000 u.m. si
constructiilor de 10.000 u.m. Cota de impozitare este de 16%.
Fondul comercial rezultat în urma achizitiei este de:
(a) 20.000 u.m.;
(b) 60.000 u.m.;
(c) 10.000 u.m.;
(d) 33.150 u.m.;
(e) 26.850 u.m.

179. Pe 30 mai N societatea M achizitioneazã 70% din actiunile societãtii F. Cu ocazia

achizitiei s-a identificat un plus de valoare la un teren de 10.000 u.m. care a generat o
datorie de impozit amânat de 1.600 u.m. Dupã data achizitiei societatea F a obtinut un
rezultat de 30.000 u.m. În anul N, societatea M a obtinut un rezultat de 50.000 u.m.
Rezultatul consolidat al grupului format din societãtile M si F este de:
(a) 80.000 u.m.;
(b) 31.832 u.m.;
(c) 71.000 u.m.;
(d) 100.000 u.m.;
(e) 110.000 u.m.

180. Societatea M achizitioneazã 80% din actiunile B la costul de 100.000 u.m. La data
achizitiei capitalurile proprii B (în valori contabile) erau de 100.000 u.m. Cu ocazia
achizitiei se identificã un plus de valoare la un teren de 10.000 u.m. care genereazã o
datorie de impozit amânat de 1.600 u.m. Valoarea intereselor minoritare în momentul
achizitiei este de:
(a) 0 u.m.;
(b) 21.680 u.m.;
(c) 1.600 u.m.;
(d) 10.000 u.m.;
(e) 21.000 u.m.

181. Pentru a achizitiona societatea B, societatea A emite 100.000 de actiuni cu o

valoare nominalã de 1.000 u.m./actiune. La data grupãrii cursul actiunilor A este de 900
u.m./actiune. Potrivit contractului, dacã dupã doi ani cursul actiunilor A scade sub 900
u.m./actiune, cumpãrãtorul va trebui sã achite diferenta. Dupã doi ani cursul actiunii A
este de 600 u.m./actiune.
Cât este plata suplimentarã si care este tratamentul acesteia?
(a) plata suplimentarã de 30.000.000 u.m. diminueazã prima de emisiune;
(b) plata suplimentarã de 90.000.000 u.m. majoreazã fondul comercial;
(c) plata suplimentarã de 30.000.000 diminueazã fondul comercial;
(d) plata suplimentarã nu se înregistreazã;
(e) nu existã o platã suplimentarã.
39
182. Societatea A detine 60% din capitalul societãtii B pe care o controleazã exclusiv.
La rândul sãu societatea B detine urmãtoarele investitii:
– 70% din capitalul social al filialei C, 50% din actiunile societãtii D pe care o
controleazã în comun cu un alt actionar,
– 30% din actiunile societãtii E asupra cãreia exercitã o influentã semnificativã.
Identificati pãrtile legate ale societãtii A.

183. Societatea X detine 100% actiunile societãtii S, 48,2% din actiunile societãtii B si
dreptul de a numi presedintele consiliului de administratie, 5% din actiunile societãtii M
si 50% din actiunile societãtii T (care este controlatã în comun cu statul francez).
Doamna Popescu Elena este managerul societãtii X si fiica fondatorului. Domnul
Ionescu Ion (fiul vitreg al doamnei Popescu) detine 51,8% din actiunile societãtii B, care
îi conferã dreptul sã numeascã trei din cei cinci membrii în consiliul de administratie.
Identificati pãrtile legate pentru societatea X.

184. Societatea A si societatea B detin control comun asupra societãtii C. Societatea A

vinde mãrfuri societãtii B în valoare de 4 mil. lei si societãtii C în valoare de 5 mil. lei. La
sfârsitul exercitiului societatea A are o creantã fatã de societatea B în valoare de 1 mil.
lei si fatã de societatea C în valoare de 2 mil. lei. Ce informatii ar trebui sã publice
societatea A în situatiile financiare?

185. La 31.12.N societatea M detine 80% din actiunile B, 60% din actiunile D si 30% din
actiunile societãtii E (asupra cãreia exercitã o influentã semnificativã). La 1 noiembrie N
societatea M a vândut participatia în societatea G ce reprezintã 75% din capitalul
acesteia. Managerii societãtii M sunt în consiliul de administratie al societãtii B si D.
Consiliul de administratie al societãtii E are cinci membrii, din care unul provine de la
societatea M. S detine 40% din capitalul societãtii D. În cursul exercitiului curent
societatea D a vândut imobilizãri corporale societãtii S la pretul pietei. Un director al
societãtii B detine majoritatea actiunilor societãtii X. Societatea X vinde mãrfuri la pretul
pietei societãtii B. Directorul este responsabil pentru productie la societatea B si este
consultantul consiliului de administratie al grupului. Identificati relatiile cu pãrtile legate
si obligatiile de informare conform IAS 24.

186. Domnul Radu Ion este managerul societãtii X. În cursul exercitiului N, societatea X
a importat materiale de constructii de la societatea T&T cu sediul în Franta al cãrei
patron este fiul domnului Radu Ion. Care din urmãtoarele din afirmatiile de mai jos este
adevãratã:
(a) deoarece sediul societãtii T&T nu se aflã în România tranzactia nu trebuie publicatã;
(b) tranzactia ar fi divulgatã dacã fiul domnului Radu ar locui în România;
(c) fiul domnului Radu este o parte legatã, iar tranzactia cu societatea detinutã de el
trebuie publicatã;
(d) fiul domnului Radu nu este actionar al societãtii X, deci tranzactia nu trebuie
publicatã;
(e) societatea T&T este furnizorul principal al societãtii X, iar tranzactiile cu aceasta
trebuie publicate.

187. Care din urmãtoarele afirmatii este adevãratã?

Sunt pãrti legate ale unei entitãti:
(1) o societate asociatã a acesteia;
(2) un individ care face parte din managementul-cheie al societãtii;
40
(3) membrii apropiati ai familiei oricãrei pãrti legate;
(4) un creditor comercial al entitãtii;
(5) salariatii entitãtii;
(6) clientii entitãtii.

(a) 1 + 2 + 3;
(b) 1 + 2 + 3 + 4 + 5 + 6;
(c) 1 + 3 + 5 + 6;
(d) 5 + 6;
(e) 4 + 5.

188. Care din urmãtoarele afirmatii este adevãratã?

(a) o societate care detine actiuni într-o entitate este parte legatã a acesteia;
(b) tranzactiile cu pãrtile legate fac obiectul publicãrii conform IAS 24 doar dacã sunt
oneroase;
(c) compensatiile acordate salariatilor care fac obiectul publicãrii conform IAS 24 exclud
plãtile pe bazã de actiuni;
(d) controlul este capacitatea de a guverna politicile financiare si operationale pentru a
obtine beneficii din activitãtile acesteia;
(e) o societate exercitã controlul exclusiv asupra alteia dacã detine peste 20% din
drepturile de vot.

189. Societatea Alfa plãteste unei societãti detinute de unul din directori
un comision pentru servicii de consultantã.
Care este varianta corectã conform IAS 24?
(a) aceastã informatie poate fi ignoratã;
(b) informatia ar trebui publicatã în note doar dacã nu s-a realizat în conditii de piatã
normale;
(c) informatia trebuie publicatã în note oferind detalii referitoare la societate si la
tranzactie;
(d) societatea directorului nu este parte legatã;
(e) chiar dacã firma directorului este parte legatã prestarea de servicii nu face obiectul
publicãrii.

190. Societatea Alfa achizitioneazã utilaje de la societatea Beta. Societãtile nu fac parte
din acelasi grup, dar societãtile lor mama au acelasi actionar majoritar.
Care este varianta corectã conform IAS 24?
(a) cele douã societãti nu sunt pãrti legate pentru cã nu au aceeasi societate-mamã;
(b) cele douã societãti sunt pãrti legate pentru cã se aflã sub controlul comun al
actionarului majoritar;
(c) tranzactia face obiectul publicãrii doar dacã nu s-a realizat în conditii normale;
(d) achizitiile de utilaje de la o parte legatã nu fac obiectul publicãrii conform IAS 24;
(e) achizitiile de utilaje de la o parte legatã fac obiectul publicãrii doar dacã nu au fost
decontate dupã 3 ani.

191. Managerul societãtii M este actionarul majoritar al societãtii T, client important

pentru M.
Care din urmãtoarele afirmatii este adevãratã?
(a) tranzactiile cu clientul T nu fac obiectul publicãrii;
(b) tranzactiile cu T sunt publicate doar dacã nu se desfãsoarã în conditii normale;
(c) clientul T nu este o parte legatã pentru societatea M;
41
(d) societatea T este parte legatã a societãtii M deoarece este un client important;
(e) societatea T este parte legatã a societãtii M deoarece este controlatã de un
manager-cheie al acesteia.

192. Societatea A si societatea B exercitã un control comun asupra societãtii C

(societatea C este entitate de tip joint venture). Societatea A vinde mãrfuri societãtii B în
valoare de 7 mil. lei si societãtii C în valoare de 6 mil. lei. La sfârsitul exercitiului
societatea A are o creantã fatã de societatea B în valoare de 6 mil. lei si fatã de
societatea C în valoare de 2 mil. lei.
Care din urmãtoarele afirmatii este adevãratã?

(a) societatea B este parte legatã a societãtii A;

(b) societatea A este obligatã sã publice în situatiile sale financiare detaliile tranzactiilor
cu societatea B;
(c) societatea A este obligatã sã publice în situatiile sale financiare detaliile tranzactiilor
cu societãtile B si C;
(d) societatea C este o parte legatã a societãtii A. Prin urmare, societatea A trebuie sã
publice în situatiile sale financiare cel putin suma tranzactiei (de 6 mld. lei), termenii în
care aceasta a avut loc si soldul creantei fatã de C (de 2 mld. lei);
(e) societãtile B si C sunt pãrti legate ale societãtii A.

193. Domnul Z detine 70% din actiunile societãtii Alfa, restul de 30% fiind detinute de un
actionar minoritar. Alfa detine 65% din capitalul societãtii Beta. Care din urmãtoarele
afirmatii este adevãratã?
(a) domnul Z si societatea Beta sunt pãrti legate ale societãtii Alfa;
(b) domnul Z nu este parte legatã a societãtii Alfa;
(c) doar domnul Z este parte legatã a societãtii Alfa;
(d) Alfa nu este parte legatã a societãtii Beta;
(e) Beta nu este parte legatã a societãtii Alfa.

194. Societatea A detine 70% din capitalul societãtii B pe care o controleazã exclusiv.
La rândul sãu societatea B detine urmãtoarele investitii:
– 60% din capitalul social al filialei C,
– 50% din actiunile societãtii D pe care o controleazã în comun cu un alt actionar,
– 35% din actiunile societãtii E asupra cãreia exercitã o influentã semnificativã.
Sunt pãrti legate ale societãtii A:
(a) societatea B;
(b) societãtile B si C;
(c) societãtile B, C si D;
(d) societãtile B, C, D si E;
(e) societãtile D si E.

195. Societatea A detine 100% actiunile societãtii B, 40% din actiunile societãtii C, 7%
din actiunile societãtii D si 50% din actiunile societãtii E (care este controlatã în comun
cu statul român). Doamna Z (sotia managerului societãtii A) detine 60% din actiunile
societãtii C. Identificati pãrtile legate pentru societatea X.
Sunt pãrti legate ale societãtii A:
(a) societãtile B, C si E, doamna Z si managerul societãtii A;
(b) societãtile B, C, D si E, doamna Z si managerul societãtii A;
(c) societãtile B si D;
(d) societãtile B, C, D si E;
42
(e) doar societatea B si managerul societãtii A.

196. Pe 30 iunie N, societatea M achizitioneazã 80% din actiunile societãtii F. Cu ocazia

achizitiei s-a identificat un plus de valoare la o clãdire de 10.000 u.m. care a generat o
datorie de impozit amânat de 1.600 u.m. Dupã data achizitiei societatea F a obtinut un
rezultat de 40.000 u.m. În anul N, societatea M a obtinut un rezultat de 70.000 u.m.
Durata de viatã utilã rãmasã a clãdirii este de 20 de ani (metoda liniarã de amortizare).
Rezultatul consolidat al grupului format din societãtile M si F este de:
(a) 32.000 u.m.;
(b) 31.832 u.m.;
(c) 101.832 u.m.;
(d) 100.000 u.m.;
(e) 110.000 u.m.

43