Sunteți pe pagina 1din 12

CONTABILITATE Varianta 0310

1. Facei parte din delegaia ntreprinderii BUMERANGUL S.A., numit pentru a negocia un contract cu un client din S.U.A. Deoarece preul produselor oferite de ntreprindere este mai mic dect preul minim admis de legea concurenei din S.U.A., se apeleaz la un intermediar (o ntreprindere din Israel). Decontarea se va face printr-un acreditiv. Condiiile contractuale sunt agreate att de ntreprinderea d-voastr ct i de partea israelian. La sfritul anului creana fa de clientul din Israel este considerate irecuperabil. Care credei c ar putea fi cauzele unei asemenea situaii? Daca acreditivul a fost initiat in favoarea partii americane, iar dupa ce s-a apelat la intermediarul israelian, nu s-au facut modificarile corespunzatoare si in acreditiv, atunci decontarea nu va fi posibila. 2. ntreprinderea are n planul de investiii achiziia unui utilaj (costul de achiziie este de 200.000.000 lei) a crei durat de utilizate este de 10 ani. Acest utilaj este un activ pe termen lung (imobilizat). Finanarea se va face printr-un credit. ntreprinderea are posibilitatea s finaneze achiziia utilajului prin credite bancare. Posibilitile de creditare sunt urmtoarele: Varianta 1: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 6 luni, cu o dobnd de 30% pe an; Varianta 2: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 7 ani, cu o dobnd de 15% pe an; Varianta 3: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 10 ani, cu o dobnd de 10% pe an. Care ar fi opiunea corect pentru ca ntreprinderea s-i asigure echilibrul financiar? 200.000.000*30%/12 luni = 5.000.000 lei/luna => dobanda totala achitata 30.000.000 => cheltuielile cu dobanda sunt foarte ridicate si se intind pe o perioada scurta, ceea ce ar putea pune intreprinderea intr-o situatie delicata din punct de vedere al lichiditatilor. 200.000.000*15%/12 luni = 2.500.000 lei/luna => dobanda pe an 30.000.000 dobanda totala platita fiind de 210.000.000 lei

200.000.000*10%/12 luni = 1.666.667 lei/luna => dobanda pe an 20.000.000 dobanda totala de platit fiind de 200.000.000 lei Varianta c este cea mai avantajoasa dobanda totala de plata fiind de 200.000.000 lei pe 10 ani in timp ce in cazul variantei b dobanda totala de plata este de 210.000.000 lei pe 7 ani. 3. Pe baza urmtoarelor informaii, determinai valoarea bilanier a activelor imobilizate, a activelor circulante i a capitalurilor proprii: mprumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.; construcii 954.000 u.m.; provizioane pentru deprecierea mprumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.; investiii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.; materiale consumabile 268.000 u.m.; furnizori-debitori 64.125 u.m.; provizioane pentru riscuri i cheltuieli 65.850 u.m.; amortizarea construciilor 354.000 u.m.; rezerve 280.500 u.m.; subvenii pentru investiii 65.000 u.m.; capital social 800.000 u.m.; titluri de participare deinute pe termen lung 90.000 u.m.; mrfuri 65.000 u.m.; terenuri 255.000 u.m.; -- rezultat reportat 56.000 u.m. a) Active imobilizate = imobilizari necorporale+ imobilizari corporale+ imobilizari financiare Imobilizari necorporale = 0 Imobilizari corporale = 954.000+255.000-354.000=855.000 Imobilizari financiare = 68.350+90.000= 158.350 => Active imobilizate = 0+855.000+158.350= 1.013.350

b) Active circulante = stocuri+ creante+investitii pe termen scurt+casa si conturi la banci Stocuri = 268.000 + 65.000=333.000 Creante = 64.125 Investitii pe termen scurt= 68.350 Casa si conturi banci = 0 => Active circulante = 333.000 + 64.125 + 68.350= 465.475 c) Capitaluri proprii = capital + prime de capital + rezerve din reevaluare + rezerve + profit (- pierdere reportata) + profit (- pierderea ex financiar curent) repartizarea rezultatului = 800.000+280.500+56.000 = 1.136.500 4. Cifra de afaceri a unei ntreprinderi ce realizeaz vnzri prin coresponden, cu clauz de returnare, este de 250.000.000 lei. Statisticile arat c 3% din produse sunt returnate. Marja brut medie practicat de ntreprindere este de 14%. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat? a) ntreprinderea nu recunoate venitul din vnzare deoarece ncasarea acestuia este incert; b) ntreprinderea recunoate venituri la limita costurilor angajate pentru vnzarea produselor sale; c) ntreprinderea recunoate venituri din vnzri de 250.000.000 lei i constituie un provizion pentru garanii acordate clienilor de 1.050.000 lei ; d) ntreprinderea recunoate un venit din vnzri de 248.950.000 lei; e) ntreprinderea recunoate un venit din vnzri de 35.000.000 lei. Marja bruta medie = (Profit brut din vanzari / Cifra de afaceri) * 100 0.14 = profitul brut / 250.000.000 => profit brut = 35.000.000 5. Societatea comercial ALFA S.A. achiziioneaz un mijloc fix. La ce valoare va fi nregistrat n contabilitate mijlocul fix dac se cunosc: preul de cumprare negociat 5.000.000 lei; cheltuielile de transport: 500.000 lei;

dobnzile aferente creditelor bancare contractate pentru producia cu ciclu lung de fabricaie: 20.000.000 lei; cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi: 15.000.000 lei; cheltuielile cu punerea n funciune a mijlocului fix: 700.000 lei; Variante de rspuns: a) 5.000.000 lei; b) 5.700.000 lei; c) 6.200.000 lei; d) 26.200.000 lei; e) 5.500.000 lei. Valoarea de inregistrare in contabilitate = cost de achizitie care cuprinde pretul de cumparare, cheltuielile de transport si alte cheltuieli accesorii necesare punerii in functiune = 5.000.000+500.000+700.000 = 6.200.000 varianta c) 6. O ntreprindere deine un mijloc fix dobndit la nceputul exerciiului N la costul de 50.000.000 lei. Durata de via util este estimat la 10 ani iar metoda de amortizare utilizat este cea liniar. La sfritul exerciiului N+2 se apreciaz c durata de via util care corespunde cel mai bine condiiilor de exploatare ale mijlocului fix este de 7 ani (durata rmas este de 5 ani). Se decide trecerea la amortizarea degresiv i se stabilete un coeficient de degresie de 1,5. La ce valoare va fi evaluat mijlocul fix n bilanul exerciiului N+3? Amortizare liniara=> amortizare curenta an 50.000.000* (100/10)% = 5.000.000 lei Valoare mijloc fix la sfarsit an N = 50.000.000-5.000.000 = 45.000.000 lei N+1 = 45.000.000-5.000.000 = 40.000.000 lei N+2 = 40.000.000-5.000.000 = 35.000.000 lei Amortizare degresiva an N+3 35.000.000*(100/10)%*1,5 = 5.250.000 lei => Valoare neta mijloc fix la sfarsit an N+3 35.000.000-5.250.000=29.750.000 lei 7. La nceputul exerciiului N, ntreprinderea a achiziionat echipamente tehnologice la costul de 200.000.000 lei. Durata de utilitate a acestora este estimat la 20 de ani iar amortizarea se calculeaz prin metoda liniar. Pe durata de utilizare a echipamentelor s-a procedat la urmtoarele reevaluri:

la sfritul exerciiului N+2, cnd valoarea just a activelor a fost de 250.000.000 lei. Durata de utilitate este reestimat la 19 ani (au mai rmas 16 ani) n exerciiul N-3. la sfritul exerciiului N+4, cnd valoarea just a activelor a fost de 200.000.000 lei; la sfritul exerciiului N+5, durata de utilitate este reestimat la 15 ani (au mai rmas 10 ani). la sfritul exerciiului N+6, cnd valoarea just a fost de 90.000.000 lei; la sfritul exerciiului N+7, durata de utilitate este reestimat la 16 ani (au mai rmas 9 ani). la sfritul exerciiului N+10, cnd valoarea just a fost de 70.000.000 lei. Care este tratamentul contabil al reevalurilor echipamentelor tehnologice? a) achizitie echipament tehnologic amortizare liniara pe 20 ani b) Reevaluarea din decembrie N+2 calcul valoare contabila neta 200.000.000-(833.333,33*36 luni)=170.000.000 valoarea justa stabilita la evaluare: 250.000.000 diferenta din reevaluare 250.000.000-170.000.000=80.000.000 213 = 105 80.000.000 eliminarea amortizarii din valoarea contabila a echipamentului 2813 = 213 30.000.000 recalcularea amortizarii pe perioada ramasa 250.000.000/16 ani*12=1.302.083,33 6813 = 2811 1.302.083,33 c) Reevaluarea din decembrie N+4 calcul valoare contabila neta 250.000.000-(1.302.083,33*24 luni)=218.750.000 valoare contabila stabilita la reevaluare: 200.000.000 diferenta din reevaluare 200.000.000-218.750.000= -31.250.000 213 = 105 -31.250.000 eliminarea amortizarii din valoarea contabila recalcularea amortizarii pe perioada ramasa 2813 = 213 26.315.789,52 200.000.000/(16-2)*12 ani = 1.190.476,19 213 = 401 200.000.000 200.000.000/20*12=833.333,33 6811 = 2813 833.333,33

Reestimarea duratei de utilitate in decembrie N+5 la 15 ani => au mai ramas 10 ani valoarea contabila ramasa de amortizat 200.000.000- 1.190.476,19*12= 185.714.285,72 amortizarea lunara 185.714.285,72/10*12 luni = 1.547.619,05

d)Reevaluarea din decembrie N+6 valoare contabila neta 200.000.000-(1.190.476,19*12)-(1.547.619,05*12) = 167.142.857,12 valoarea contabila stabilita la reevaluare 90.000.000 diferenta din reevaluare 167.142.857,12 90.000.000 = 77.142.857,12 213 = 105 77.142.857,12 2813 = 213 32.857.142,88 Eliminarea amortizarii din valoarea contabila

Recalcularea amortizarii pt perioada ramasa 90.000.000/10ani*12 = 750.000 Reestimarea duratei de utilitate in dec N+7 la 16 ani=>au mai ramas 9 ani Valoarea contabila neta 90.000.000-750.000*12 = 81.000.000 Recalcularea amortizarii pt perioada ramasa 81.000.000/9*12 luni = 750.000 e) Reevaluarea din decembrie N+10 valoarea contabila neta 90.000.000 750.000*4*12 luni = 54.000.000 valoarea stabilita la reevaluare 70.000.000 diferenta din reevaluare 70.000.000 54.000.000 = 16.000.000 213 = 105 16.000.000 Eliminarea amortizarii din valoarea contabila 2813 = 213 36.000.000 Recalcularea amortizarii 70.000.000/ 6 ani*12 luni = 972.222,22 8. Care din urmtoarele situaii constituie un indiciu al existenei deprecierii unui activ? a) fluxurile de trezorerie generate de activ sunt semnificativ mai mari dect cele previzionate; b) pierderile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate; c) profiturile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate; d) utilizarea mai slab a activului n realizarea altui tip de produs care genereaz fluxuri de trezorerie superioare celor obinute potrivit vechii utilizri; e) creterea ratelor dobnzilor pe termen scurt n condiiile n care activul are o durat de via util rmas semnificativ mai mare; Varianta corecta este a) deoarece deprecierea activului determina o crestere a costurilor cu intretinerea si reparatiile ceea ce genereaza la nivelul trezoreriei unitatii fluxuri mai mari.

9. La sfritul exerciiului N, ntreprinderea deine un echipament tehnologic despre care se cunosc urmtoarele informaii: valoarea contabil 700.000 mii lei; amortizarea cumulat 200.000 mii lei; valoarea just minus costurile de cesiune 200.000 mii lei; valoarea de utilitate 350.000 mii lei; rezerv din reevaluare existent 70.000 mii lei. La sfritul exerciiului N+1, valoarea just a echipamentului este de 520.000 mii lei iar durata de amortizare este reestimat la 5 ani. Care sunt nregistrrile contabile privind recunoaterea i reluarea deprecierii echipamentului tehnologic? a) n exerciiul N: 105 = 213 70.000.000 6813 = 2913 80.000.000 b) n exerciiul N: 6813 = 2913 150.000.000 n exerciiul N+1: 2913 = 7813 80.000.000 2131 = 105 70.000.000 c) n exerciiul N: 105 = 213 70.000.000 6813 = 2913 80.000.000 n exerciiul N+1: 2913 = 7813 80.000.000 2131 = 105 320.000.000 d) n exerciiul N: 105 = 213 70.000.000 6813 = 2913 80.000.000 n exerciiul N+1: 2131 = 105 80.000.000 2913 = 7813 40.000.000 e) n exerciiul N:

6813 = 2913 150.000.000 n exerciiul N+1: 2913 = 7813 150.000.000 10. Un locator acord o perioad de gratuitate de 3 ani pentru un contract de locaie simpl pe 20 de ani, acceptnd ca locatarul s nu plteasc chiria anual. Locatarul va plti o chirie de 5.000.000 u.m din anul 4 pn n anul 20 al locaiei. Care este valoarea venitului recunoscut de locator n anul 1 i anul 10 al locaiei? a) anul 1 0 u.m, anul 10 5.000.000 u.m; b) anul 1 5.000.000 u.m, anul 10 5.000.000 u.m; c) anul 1 4.250.000 u.m, anul 10 4.250.000 u.m; d) anul 1 4.500.000 u.m, anul 10 4.500.000 u.m; e) nici una din variantele de mai sus. Incheierea unui contract de locatie pe 20 ani inseamna din punct de vedere contabil emiterea unei facturi de 5.000.000 um in fiecare an pe durata contractului. Perioada de gratuitate de 3 ani : factura se emite astfel la prima pozitie se va evidentia venitul din chirie de 5.000.000 um iar la pozitia a doua reducerea comerciala cu aceeasi valoare in rosu astfel incat totalul facturii va fi zero. Deci locatorul recunoaste venitul din chirie si in anii 1-3. Din anul 4 factura, se va emite pe suma prevazuta in contract adica 5.000.000um. Varianta corecta este b) 11. La 10.09.N se ncaseaz o subvenie pentru investiii n sum de 1.000.000 u.m. pentru finanarea achiziiei unei instalaii al crei cost se ridic la suma de 2.500.000 u.m. Managementul estimeaz o durat de utilitate a cldirii de 6 ani iar metoda de amortizare utilizat este cea accelerat. La sfritul exerciiului N+4 instalaia este vndut la preul de 300.000 u.m. Se cere s se prezinte incidena asupra contului de profit i pierdere i nregistrrile aferente dac ntreprinderea utilizeaz metoda recunoaterii subveniei drept venit n avans. Incasarea subventiei 5121 = 472 1.000.000 Achizitia instalatiei 214 = 404 2.500.000

Achitarea instalatiei 404 = 5121 2.500.000 Descarcarea lunara a venitului in avans incepand cu luna oct N 472 = 7414 13.888,88 Amortizarea lunara 6811 = 2813 1.000.000/6*12 luni=13.888,88

amortizarea accelerata 50% din valoarea de intrare a instalatiei se amortizeaza in primul an, iar in anii 2-6 se foloseste amortizarea liniara

amortizare anul N oct, noi, decembrie 2.500.000*50%/12 = 104.166,67 amortizare lunara an N+1 ianuarie pana in septembrie 104.166.67 oct, noi, dec 1.250.000/ 5*12 luni = 20.833,33 ian N+2 pana in dec N+4 20.833,33/luna amortizare anuala N+1 = 104.166,67*9 + 20.833,33*3 = 937.500,03+62.499,99= 1.000.000.02 amortizare anuala N+2 = 20.833,33*12 = 249.999,96 amortizare anuala N+3 = 249.999,96 amortizare anuala N+4 = 20.833.13*12= 249.999,96 amortizare totala la sfarsitul anului N+4 = 104.166,67*12+20.833,33*39 = 2.062.499,87 valoare ramasa neamortizata la momentul vanzarii 2.500.000 2.062.499,87 = 437.500,13 Vanzarea instalatiei si scoaterea din evidenta 461 = 7583 % = 214 2814 6583 si pretul de vanzare 437.500,13 300.000 = 137.500,13 Descarcarea intregului venit in avans in luna vanzarii 300.000 4.062.499,87 2.062.499,87 2.500.000

=> trecerea pe cheltuieli nedeductibile a diferentei dintre valoarea ramasa neamortizata

472 = 7414 305.556 (1.000.000-694.444) Cont profit si pierdere an N 121 = 6811 312.500,01 7414= 121 41.666,64 => sold debitor 121 => sold debitor 121

Cont profit si pierdere an N+1 121=6811 1.000.000,02 7414=121 166.666,56 Cont profit si pierdere an N+2 si N+3 121=6811 249.999,96 =>sold debitor 121 7414= 121 166.666,56 Cont profit si pierdere an N+4 => sold debitor 121 = % 6811 6588 nedeductibile 6583 % 7414 7583 = 121 772.222,56 472.222,56 300.000 2.887.500,09 249.999,96 137.500,13 2.500.000

12. n care din urmtoarele situaii se justific constituirea unui provision pentru riscuri i cheltuieli i de ce? a) un furnal are o instalaie care trebuie nlocuit la fiecare 5 ani, din motive tehnice; b) modificri n sistemul de impozitare a veniturilor reclam instruirea unei pri a personalului unui cabinet de consultan financiar-contabil (pn la nchiderea exerciiului nu a avut loc nici o instruire); c) valoarea estimat a garaniilor ce vor fi acordate unor viitori clieni; d) valoarea garaniilor acordate actualilor clieni; e) o companie aerian este obligat prin lege s fac revizia complet a aeronavelor sale la fiecare 3 ani.

10

Conform IAS 37, pentru ca un provizion sa fie recunoscut: - trebuie sa existe o obligatie curenta generata de un eveniment anterior constrangator. - iesirile de resurse, determinate de obligatia curenta, sa fie probabile. a) Deteriorarea instalatiei poate fi un eveniment constrangator care sa determine constituirea unui provizion. Iesirile de resurse sunt probabile. Dar pe de alta parte, instalatia se amortizeaza pe o perioada de 5 ani. Astfel costurile de achizitie a unai noi instalatii se capitalizeaza cu deprecierea fiecarei instalatii in folosinta. b) Evenimentul constrangator: necesitatea instruirii personalului, pana la sfarsitul exercitiului nu s-a facut instruirea=> nu se recunoaste provizionul. c) Vanzarea produselor catre clientii actuali face probabile iesirile de resurse pentru acordarea de garantii, deci se va recunoaste un provizion. d) Nu exista nici o obligatie curenta deci nu se recunoaste provizion. e) Conform IAS 37, provizioanele pentru restructurare sunt recunoscute daca nu includ cheltuieli legate de activiatile obisnuite ale intreprinderii. Revizia avioanelor este o activitate normala pentru compania care le detine, deci nu se recunoaste provizion. 13. ntreprinderea ALFA a organizat o petrecere de absolvire a facultii la care au fost prezeni 100 de invitai. 5 persoane au decedat, ca urmare a prbuirii plafonului localului. A demarat procedura legal mpotriva ntreprinderii ALFA pentru stabilirea responsabilitii acesteia i plata de daune. Pn la data aprobrii situaiilor financiare anuale, la 31.12.N, avocaii ALFA consider c este puin probabil ca aceasta s fie gsit responsabil. La 31.12.N+1, datorit evoluiei cercetrilor, avocaii consider c este probabil ca ALFA s fie fcut responsabil i c va trebui s plteasc daune de cel puin 500.000 mii lei. Care este tratamentul adecvat, conform IAS 37? 31.12.N Nu exista eveniment constrangator deoarece este putin probabil sa fie gasita vinovata. 31.12.N+1 Evenimentul constrangator este procedura legala demarata in instanta impotriva SC ALFA care este posibil sa fie facuta responsabila. Iesirile de resurse necesare onorarii

11

obligatiei: sunt probabile.Concluzia: se recunoaste un provizion de 500.000 lei pentru acest litigiu. 14. Care dintre urmtoarele elemente nu sunt considerate elemente monetare, conform normei IAS 29 Informarea financiar n economiile hiperinflaioniste: (a) creanele-clieni; (b) titlurile de plasament evaluate la valoarea just; (c) veniturile n avans sub form de subvenii pentru investiii; (d) efectele de primit; (e) datoriile financiare.

15. n viziunea Cadrului general de ntocmire i prezentare a situaiilor financiare elaborat de IASB, conceptul de capital financiar este sinonim cu: (a) capitalul social al ntreprinderii; (b) capitalurile proprii ale ntreprinderii; (c) capacitatea de producie a ntreprinderii; (d) capacitatea de plat a ntreprinderii; (e) activele imobilizate ale ntreprinderii. Capacitatea de plata a intreprinderii varianta d) 16. Conform normei IAS 29 Informarea financiar n economiile hiperinflaioniste poziia monetar se calculeaz astfel: (a) Active monetare Datorii monetare; (b) Active nemonetare Datorii nemonetare + Capitaluri proprii; (c) Datorii nemonetare + Active nemonetare; (d) Active monetare + Active nemonetare Capitaluri proprii; (e) Active monetare + Datorii monetare.

12

S-ar putea să vă placă și