LUCRARI STAGIU AN III EXERCITII PROPUSE PENTRU ANUL III SEMESTRUL I LECTOR : BODOC CRENGUTA

CATEGORIE : EXPERTI CONTABILI

STAGIAR :
TUFANOIU ADRIANA CRISTINA

LECTOR: BODOC CRENGUTA EXERCITII PROPUSE PENTRU ANUL III, SEMESTRUL I

I.

Elaborarea situatiilor financiare (6 exercitii)

1. Se cunosc urmtoarele informaii (n mii lei): cheltuieli cu chiriile 40.000; aciuni proprii rscumprate n vederea anulrii lor 100.000; valoarea mijloacelor fixe deinute n leasing financiar 175.000; obligaiuni cumprate de la ntreprinderea BETA 60.000 (din care obligaiuni n valoare de 10.000 vor fi rscumprate de ntreprinderea emitent n anul urmtor); fond comercial 500.000 (din care 200.000 sunt cheltuieli angajate de ntreprindere); cheltuieli cu diferene de curs valutar 30.000; amortizarea mijloacele fixe deinute n leasing financiar 50.000; cheltuieli de constituire 10.000; proiectul de dezvoltare A a ocazionat cheltuieli de 80.000, iar proiectul B cheltuieli de 90.000 (doar pentru proiectul B exist certitudinea raional c ntreprinderea va obine avantaje economice viitoare); cheltuieli de cercetare 60.000; aciuni proprii rscumprate n vederea garantrii unui credit pe termen lung 200.000. Identificai activele imobilizate i precizai care este totalul acestora. Rezolvare: Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii economice viitoare i deinute pe o perioad mai mare de un an. Ele trebuie evaluate la costul de achiziie sau la costul de producie. Beneficiile economice viitoare reprezint potenialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de numerar sau de echivalente de numerar ctre entitate. Potenialul poate fi unul productiv, fiind parte a activitilor de exploatare ale entitii. Activele imobilizate cuprind acele active destinate utilizrii pe o baz continu, pe o perioad mai mare de un an, n scopul desfurrii activitilor entitii.

Sunt active imobilizate: - Cheltuieli de constituire 10.000 lei; - Cheltuieli de dezvoltare ocazionate de proiectul B 90.000 lei - Fond comercial achizitionat 300.000 lei - Mijloace fixe detinute in leasing financiar (la valoarea neta) 125.000 lei. - Actiuni rascumparate pentru garantarea creditului pe termen lung 200.000 lei - Obligatiuni ce nu vor fi rascumparate in anul urmator de intreprinderea emitenta 50.000 lei TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE = 775.000 LEI 2. Pe baza urmtoarelor informaii, determinai valoarea bilanier a activelor imobilizate, a activelor circulante i a capitalurilor proprii: mprumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.; construcii 954.000 u.m.; provizioane pentru deprecierea mprumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.; 2

 investiii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.; materiale consumabile 268.000 u.m.; furnizori-debitori 64.125 u.m.; provizioane pentru riscuri i cheltuieli 65.850 u.m.; amortizarea construciilor 354.000 u.m.; rezerve 280.500 u.m.; subvenii pentru investiii 65.000 u.m.; capital social 800.000 u.m.; titluri de participare deinute pe termen lung 90.000 u.m.; mrfuri 65.000 u.m.; terenuri 255.000 u.m.; rezultat reportat 56.000 u.m. Rezolvare: Activele imobilizate reprezinta bunurile si valorile cu o durata de utilizare mai mare de un an si care nu se consuma la prima utilizare, acestea fiind impartite in trei categorii: imobilizari necorporale, imobilizari corporale si imobilizari financiare. Imobilizarile necorporale (numite si active intangibile sau nemateriale) reprezinta active fara suport material (identificabile nemonetar) detinute cu scopul de a fi utilizate in procesul de productie sau pentru furnizarea de servicii (ex: brevete, licente, marci). Imobilizarile necorporale cuprind: cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, licente, brevete, marci comerciale, fondul comercial. Imobilizarile corporale (numite si active tangibile sau fixe) sunt reprezentate de bunurile cu continut material utilizate de societate in procesul de productie de bunuri sau prestare de servicii (ex: terenuri si constructii, masini, utilaje, mijloace de transport etc). Imobilizarile financiare reprezinta sumele financiare investite de societate pe termen lung sub forma de titluri si creante, cu scopul de a obtine venituri din dividende si dobanzi (ex: actiuni, imprumuturi acordate pe termen lung.

Activele circulante (curente) sunt bunuri si valori care participa la un singur circuit economic, fiind detinute pe termen scurt (mai mic de un an) de catre societate. Aceasta categorie de active este importanta pentru finantarea curenta a activitatii unei companii. Din punct de vedere al structurii, activele circulante se impart in: stocuri, creante, investitii pe termen scurt, casa si conturi la banci. Capitalul i rezervele (capitaluri proprii) reprezint dreptul acionarilor asupra activelor unei 3

entiti, dup deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii cuprind: aporturile de capital, primele de capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exerciiului financiar. Sunt active imobilizate: mprumuturi acordate pe termen lung (la valoarea neta) 637.250 u.m construcii (la valoarea neta) 600.000 u.m titluri de participare deinute pe termen lung 90.000 u.m terenuri 255.000 u.m TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 1.582.250 u.m Sunt active circulante: investiii financiare pe termen scurt 68.350 u.m materiale consumabile 268.000 u.m furnizori-debitori 64.125 u.m mrfuri 65.000 u.m TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 465.475 u.m Sunt capitaluri proprii: rezerve 280.500 u.m capital social 800.000 u.m rezultat reportat 56.000 u.m TOTAL CAPITALURI PROPRII 1.136.500 u.m. 3. Se cunosc urmtoarele informaii: avansuri pltite furnizorilor de stocuri 300.000; venituri n avans 500.000; salarii datorate 6.000.000; mrfuri 1.700.000; cheltuieli de constituire 200.000; conturi la bnci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000; provizioane pentru deprecierea mrfurilor 200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli n avans 6.000.000; dividende de plat 2.000.000; titluri de participare 3.000.000; amortizarea mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori 2.000.000 (din care 400.000 cu scadena mai mare de un an); prime de rambursare a obligaiunilor 200.000; clieni 800.000; mprumuturi din emisiunea de obligaiuni 2.000.000 (din care cu scadena n anul urmtor 1.000.000). S se determine valoarea posturilor Total stocuri, Total activ i Total activ minus obligaii curente (capitaluri permanente) Rezolvare: Active imobilizate - cheltuieli de constituire 200.000 - mijloace fixe 10.000.000 - amortizarea mijloacelor fixe - 2.000.000 - titluri de participare 3.000.000 ACTIVE IMOBILIZATE TOTAL = 11.200.000 lei Active circulante Stocuri - avansuri pltite furnizorilor de stocuri 300.000 - mrfuri 1.700.000 provizioane pentru deprecierea mrfurilor - 200.000 TOTAL STOCURI = 1.800.000 lei 4

Creante clieni 800.000 Casa si conturi la banci conturi la bnci 7.000.000 ACTIVE CIRCULANTE TOTAL = 9.600.000 lei - cheltuieli in avans 6.000.000 lei TOTAL ACTIV = 11.200.000 + 9.600.000 + 6.000.000= 26.800.000 lei DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLTITE NTR-O PERIOAD DE PN LA UN AN Salarii datorate 6.000.000 Imprumuturi din emisiunea de obligaiuni 1.000.000 Datorii comerciale furnizori 2.000.000 Dividende de plata 2.000.000 TOTAL = 11.000.000 TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE = 26.800.000 11.000.000 = 15.800.000 Total stocuri=(1.700.000-200.000)+300.000=1.800.000 Total activ = 1.800.000+200.000+7.000.000+3.000.000+(10.000.000 -2.000.000) +800.000+6.000.000=26.800.000 Total activ minus obligaii curente (capitaluri permanente)= 26.800.000-6.000.0002.000.000-2.000.000-1.000.000=15.800.000

4. La 31.12.N, ntreprinderea ALFA are n stoc 200 kg produs P n curs de execuie cu un grad de avansare de 50%. Cheltuielile necesare finalizrii i vnzrii produsului n curs de execuie au fost estimate la 2.500.000 lei. Produsul finit obinut cu ajutorul lui ALFA se vinde pe pia cu 45.000 lei/buc. Concomitent au fost obinute i 300 kg produs finit. La nceputul perioadei nu exista producie n curs de execuie. Cheltuielile necesare obinerii produselor finite i n curs de execuie au fost de 20.000.000 lei. La cat este evaluat in bilanul contabil, stocul de producie n curs de execuie ? Rezolvare: Stocurile sunt active circulante: a) deinute pentru a fi vndute pe parcursul desfurrii normale a activitii; b) n curs de producie n vederea unei vnzri n aceleai condiii ca mai sus; sau c) sub form de materii prime, materiale i alte consumabile ce urmeaz a fi folosite n procesul de producie sau pentru prestarea de servicii. Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mic dintre cost i valoarea realizabil net. Valoarea realizabil net este preul de vnzare estimat ce ar putea fi obinut pe parcursul desfuraii normale a activitii, mai puin costurile estimate pentru finalizarea bunului i a costurilor necesare vnzrii. Valoarea realizabila neta a productiei in curs de executie = 200 kg x 45.000 lei/buc 2.500.000 = 9.000 .000 2.500.000 = 6.500.000 lei Costul productiei 1) Cheltuieli comune stocurilor = 20.000.000 lei 2) 200 kg produs in curs de executie X 50% <=> 100 kg produs finit Din 1) si 2) rezulta : 5

300 kg produs finit + 100 kg produs finit = 20.000.000 lei 400 kg produs finit = 20.000.000 lei 100 kg produs finit = 20.000.000 lei /4 100 kg produs finit = 5.000.000 lei 200 kg produs in curs de executie = 5.000.000 lei Costul productiei in curs de executie = 5.000.000 lei Productia in curs de executie se evalueaza la min [6.500.000,5.000.000] = 5.000.000 lei 5. La 10.09.N se ncaseaz o subvenie pentru investiii n sum de 1.000.000 u.m. pentru finanarea achiziiei unei instalaii al crei cost se ridic la suma de 2.500.000 u.m. Managementul estimeaz o durat de utilitate a cldirii de 6 ani iar metoda de amortizare utilizat este cea accelerat. La sfritul exerciiului N+4 instalaia este vndut la preul de 300.000 u.m. Se cere s se prezinte incidena asupra contului de profit i pierdere i nregistrrile aferente dac ntreprinderea utilizeaz metoda recunoaterii subveniei drept venit n avans.

Rezolvare: Primirea subventiei: 4451= 4751 1.000.000 5121=4451 1.000.000 Achizitionarea instalatiei: = 404 3.100.000 2131 2.500.000 4426 600.000 Plata instalatiei: 404 = 5121 3.100.000 Amortizare N: (50% * 2.500.000)/12*3 = 312500 6811=2813 312.500 Trecerea pe venituri a cotei parti din subventie N: (50%*1000000)/12*3 = 125000 4751 = 7584 125.000 Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N: - 187500

Amotizare N+1: (50% * 2.500.000)/12*9 + ((1250000/5)/12)*3 = 937500+62500 = 1.000.000 6811=2813 1.000.000 Trecerea pe venituri a cotei parti din subventie N+1: (50% * 1.000.000)/12*9 + ((500.000/5)/12)*3 = 375.000+2500 = 400.000 4751=7584 400.000 Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N+1: - 600.000 Amotizare N+2, N+3, N+4:1250000/5 = 250.000 6811=2813 250.000 Trecerea pe venituri a cotei parti din subventie N+2, N+3, N+4: 500.000/5 = 100.000 4751=7584 100.000 6

Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N+2, N+3, N+4: - 150000 Valoare contabila neta (ramasa) N+4 = (2.500.000-312500-1.000.000-250.000-250.000250.000) = 437.500 Vanzarea instalatiei: 461= 372.000 7583 300.000 4427 72.000 Incasarea facturii: 5121 = 461 372.000 Scoaterea din evidenta a instalatiei: 2813 2.062.500 6583 437.500 = 2131 2.500.000 Trecerea pe venituri a restului din subventie: 1.000.000 (125000+400000+100000+100000+100000) = 175.000 4751 = 7584 175000 6. Se cunosc urmtoarele informaii aferente exerciiului N: Si 411 = 5.850 u.m.; Sf 301 = 3.090 u.m.; Rd 691 = 330 u.m.; Sf 421 = 5.200 u.m.; Si 301 = 1.290 u.m.; Sf 411 = 7.830 u.m.; Si 441 = 120 u.m.; Rc 70 = 77.400 u.m.; Rd 641 = 2.400 u.m.; Sf 401 = 3.540 u.m.; Sf 441 = 165 u.m.; Sf 404 = 600 u.m.; Rd 605 = 9.630 u.m.; Si 401 = 1.500 u.m.; Si 404 = 780 u.m.; Rd 601 = 17.970 u.m.; Si 421 = 2.800 u.m.; TVA 19%. TVA datorat a fost integral pltit. S se determine fluxul net de trezorerie din exploatare. Rezolvare: n contextul ntocmirii acestei situaii: - fluxurile de numerar sunt intrrile sau ieirile de numerar i echivalente de numerar; - numerarul cuprinde disponibilitile bneti i depozitele la vedere; - echivalentele de numerar sunt investiiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uor convertibile n sume cunoscute de numerar i care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Situaia fluxurilor de numerar trebuie s prezinte fluxurile de numerar ale entitii din cursul perioadei, clasificate pe activiti de exploatare, de investiie i de finanare. Activitile de exploatare sunt principalele activiti generatoare de venituri ale entitii, precum i alte activiti care nu sunt activiti de investiie sau finanare. Activitatile de investitii = constau in plati pentru achizitionarea si incasari din instrainarea activelor imobilizate. (clasa 2)

Activitatile de finantare = constau in schimbari ale dimensiunii si compozitiei capitalului permanent (clasa 1)

D S.I. 5.850

411 C Incasare = 5.850 + 92.106 7.830 = 90.126 S.F. 7.830 C

D 301 S.I. 1.290 Achizitii = 17.970 + 17.970 3.090 1.290 = 19.770 S.F. 3.090

D Plati = 1.500 + 34.986 3.540 32.946 S.F. 3.540 D Plati =180 S.F. 600

401 C S.I. 1.500 23.526.30+11459.70 34.986

404 S.I. 780

D 4426 3.756, 30+1829.70

RD= 5586

4427 14.706

14.706 R.C. 14.706

4423 9120 R.C. 9120 441 S.I. 120 330

D Plati = 120 +330 165 = 285 S.F. 165 D Plati = 2.800 +2.400 5.200 S.F. 5.200

421 S.I. 2.800

1)

vnzare mrfuri

411 = % 707 4427

2) consum materii prime 3) Achizitii materii prime

601 = 301 % = 401 301 4426 4) Cheltuieli cu energia si apa % = 401 605 4426 5) Inregistrare salarii 641 = 421 6) Inregistrare celtuieli cu impozitul 691 = 441 pe profit 7) Regularizare TVA 4427 = % 14.706 4426 5.586 4423 9.120 Determinarea fluxului net din activitatea de exploatare: Incasari de la clienti 90.126 lei Plati catre furnizori - 32.946 lei Plati privind TVA - 9.120 lei Plati privind impozitul pe profit - 285 lei Flux net de trezorerie din activitatea de exploatare = 47.775 lei

92.106 77.400 14.706 17.970 23.526 19.770 3.756 11.460 9.630 1.830 2.400 330

VII. Analiza diagnostic (4 exercitii) 1. S se calculeze marja comercial i valoarea adugat generate de societatea X despre care se cunosc informaiile financiare din tabelul de mai jos i s se analizeze repartiia valorii adugate pe destinaii Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut Producia stocat Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit u.m. 2000 30000 1000 10000 1200 7000 3000 1500 1400 1000

Rezolvare: Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret de vanzare, exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitie aferent marfurilor vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale primite ulterior facturarii). Marja comerciala = 2000 1200 = 800 lei Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumuri de la terti Consumurile intermediare de la terti se preiau din contabilitatea financiara, respectiv din conturile 601 la 628, exclusiv contul 607, care a fost luat n calcul la stabilirea marjei comerciale, si contul 621 cheltuieli cu colaboratorii, care se regasesc n cheltuielile cu personalul. Consumuri de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii = 10000 + 1500 = 11500 lei Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont 711) + Venituri din productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000 =31000 lei Valoarea adaugata = 800 + 31000 -11500 =20300 lei VA a inregistrat valori pozitive lucru care poate insemna cresterea vanzarilor sau aprovizionari mai putin importante. Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de consum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala (interna): - cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile); - cheltuieli cu combustibili, energie si apa; - cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente, 10

locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.); - alte cheltuieli materiale 2. S se calculeze i s se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru ntreprinderea ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos: Indicator u.m. Venituri din vnzarea mrfurilor 4000 24000 Producia vndut 500 Producia stocat 2300 Subvenii de exploatare Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mrfurilor vndute 4200 Cheltuieli salariale 5000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu chirii 200 Impozite i taxe 300 Venituri din dobnzi 100 Cheltuieli cu dobnzi 500 Impozit pe profit 1400 Soldurile intermediare de gestiune constituie o prezentare economica a contului de rezultate.In fapt , sunt indicatori sub forma de solduri , numite si marje , care pun in evidenta etapele formarii rezultatului exercitiului , in stransa conexiune cu structura de venituri si cheltuieli aferente activitatii unei intreprinderi. Soldurile intermediare de gestiune sunt: - marja comerciala - productia exercitiului - valoarea adaugata - excedentul brut de exploatare - rezultatul explotarii - rezultatul current al exercitiului - rezultatul exceptional - rezultatul net al exercitiului Marja comerciala=Venituri din vanzarea marfurilor Costul marfurilor vandute =4.000-4.200 =-200 u.m. Productia exercitiului=Productia vanduta+Productia stocata =24.000+500 =24.500 u.m. Valoarea adaugata=Productia exercitiului+Marja comerciala (Cheltuieli cu materii prime si materiale+Lucrari si servicii executate de terti) Cheltuieli cu materii prime=10.000 u.m. Lucrari si servicii executate de tertii=200 u.m.

11

Valoarea adaugata=24.500-200-(10.000+200) =14.100 u.m. Rezultatul brut al exploatarii=Valoarea adaugata+Subventii de exploatare-Impozite si taxeCheltuieli salariale =14.100+2.300-300-5.000 =11.100 u.m. Rezultatul exploatarii=Rezultatul brut al exploatarii-Cheltuieli cu amortizarea =11.100-1.000 =10.100 u.m. Rezultatul current=Rezultatul exploatarii+Venituri financiare-Cheltuieli financiare =10.100+100-500 =9.700 u.m. Rezultatul exceptional=0 Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul current-Impozit pe profit =9.700-1.400 =8.300 u.m. Marja comerciala < 0 arata ca rezultatul obtinut este nefavorabil.O marja comerciala redusa implica cheltuieli generale riguroase , respectiv reducerea costurilor privind personalul si economii asupra cheltuielilor de stocaj , transport. Valoarea adaugata evidentiaza performanta comerciala a intreprinderii , respectiv capacitatea sa de vanzare si productie. Excedentul brut din exploatare reprezinta ceea ce ramane intreprinderii pentru finantarea activitatii si finantarea investitiilor , iar daca raman si disponibilitati , acestea sunt folosite pentru remunerarea asociatilor si actionarilor.Excedentul brut de exploatare studiaza impactul cheltuielilor cu personalul si al impozitelor si taxelor asupra acestui sold intermediar de gestiune. Rezultatul exploatarii caracterizeaza performantele comerciale si financiare ale unei intreprinderi , independent de politica financiara si fiscala.Spre deosebire de rezultatul brut al exploatarii , acest sold tine cont de amortizare si constituirea provizioanelor.Acesta pune in evidenta rezultatul degajat din exploatare , dupa luarea in considerare a tuturor cheltuielilor de productie si comercializare si a riscurilor de exploatare. Rezultatul current reprezinta rezultatul obtinut din operatiunile normale , obisnuite ale intreprinderii.Acest indicator permite aprecierea impactului politicii financiare a intreprinderii asupra rentabilitatii. Diferenta dintre rezultatul current si cel al exploatarii este expresia politicii financiare a intreprinderii , a deciziilor luate pe acest plan. Rezultatul net contabil corespunde sintezei rezultatului current si exceptional,corectat cu urmatoarele elemente: 12

participarea salariatilor la rezultate impozit pe profit

Se observa ca rezultatul net al exercitiului este pozitiv , ceea ce inseamna ca interprinderea este rentabila.Rezultatul net pozitiv al exercitiului reflecta rentabilitatea generala a intreprinderii , adica ceea ce ii ramane interprinderii dupa achitarea tuturor cheltuielilor din anul respective. O ntreprindere produce anual un numr de 100000 de produse la un pre unitar de 5 u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 200000 u.m., cheltuieli de personal de 100000 u.m. din care 85% reprezint salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilit i i chirii n cuantum de 20000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 40000 u.m. s se calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i operaional exprimat n uniti fizice i valorice.

3.

Q = 100.000 buc; Pvu = 5 lei; - cheltuieli cu mat prime si materiale 200.000 lei; - cheltuieli cu personal 100.000 lei; 85%-direct prod; - cheltuieli cu utilitati si chirii 20.000 lei; - cheltuieli cu amortizarea 50.000 lei; - Cheltuieli cu dobanzi 40.000 lei; Pragul de rentabilitate este punctul in care cifra de afaceri acopera cheltuielile de exploatare delimitate in cheltuieli fixe si cheltuieli variabile , calculandu-se in unitati fizice sau unitati valorice pentru un produs sau pentru intreaga activitate. Pragul de rentabilitate se poate determina la nivelul activitatii de exploatare sau la nivelul rezultatului curent tinand cont si de activitatea financiara. a) Pragul de rentabilitate in unitati fizice(la nivelul activitatii curente): Q* = CF / Pvu Cvu; Q*- reprezinta cantitatea de produse exprimata in unitati fizice aferenta punctului critic; CF cheltuielile fixe totale; Pvu preturile de vanzare pe unitatea de produs; Cvu cheltuielile variabile pe unitatea de produs; CF = 50.000 lei + 40.000 lei + 20.000+ 15.000 ; CF = 125.000 lei; Cheltuielile fixe sunt cele care sunt independente de volumul productiei ;acestea pot fi cheltuieli fixe(amortizarea) si cheltuieli relative fixe (cheltuieli generale de administratie , dobanzi) Cheltuieli varialbile sunt cele care depind direct de cresterea sau scaderea volumului productiei(ch. Cu mat prime , salariile personalului productiv); CV = 200.000 lei + 85.000 lei = 285.000 lei; Cvu = CV / Q = 285.000 / 100.000 = 2.85 lei / buc; Q* = 125.000 lei / 5 2.85 = 58.140 buc; La un volum al productiei de 58.140 buc profitul este nul la nivelul activitatii curente. b) a) Pragul de rentabilitate in unitati valorice (la nivelul activitatii curente): CAN* = CF / 1- Rv; CAN* - cifra de afaceri neta aferenta punctului critic; 13

Rv mediu rata medie a cheltuielilor variabile; CAN* = 125.000 / 1 (2.85/5) = 125.000 / 0.57 = 219.298 lei ; Prin urmare la un volum al vanzarilor de 275.000 lei profitul este nul la nivelul activitatii curente. Din contul de profit i pierderi al societii din exerciiul precedent se cunosc urmtoarele informaii:

4.

Indicator Cheltuieli de exploatare platibile Amortizare Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit

u.m. 2800 300 100 200

Rata de solvabilitate se calculeaza ca raport ntre capitalurile proprii i activul total, i exprim n ce masur firma i finaneaz activele prin fondurile proprii (capital social, rezerve, profituri acumulate). n acest caz, nu exist o legatur direct proportional ntre valoarea indicatorului i eficiena firmei; de multe ori, o firm se poate dezvolta mult mai bine utiliznd (i) fonduri mprumutate, nu numai capitalurile proprii. Totusi, o valoare extrem de redus a acestui indicator poate ridica semne de ntrebare. Aceasta nseamn faptul c firma se bazeaz ntr-o msur foarte mare pe fonduri mprumutate, deci cheltuielile sale cu dobnzile pot pune probleme n condiii de profitabilitate redus. Gradul de indatorare (datorii totale/total active) exprim n ce masur firma i finaneaz activele prin fonduri mprumutate (credite, obligaiuni). Nota: Gradul de ndatorare + Rata de solvabilitate = 100%.

Rata rentabilitii veniturilor Rata rentabilitii veniturilor (Rv), exprima profitul total ce revine la 100 lei venituri. Nivelul sau se determina cu relaia:

Profitul total X 16% = Impozitul profit Deci profitul total= 200 : 16% = 1250 Profitul total = Vt Ct ; Ct = 2.800+ 300 +100 =3.200 14

Vt = Pt + Ct =1.250 + 3.200 = 4.450

=200/ 4.450 x100 = 4,49 lei. Deci la 100 de lei venituri revin 4,49 lei profit.

VIII. Studii de fezabilitate (4 exercitii) 1. Din punct de vedere strategic, ce presupune o investitie de modernizare? Din punct de vedere strategic o investitie de modernizare are n vedere doar ameliorarea conditiilor de productie cu sau fara modificarea volumului produs. De aici, rezultatul este de a obtine o economie la costurile de productie si mbunatatirea rentabilitatii activelor ntreprinderii. Inventiile de modernizare prezinta o serie de avantaje, cum ar fi: pornesc de la o baza tehnica-materiala existenta; durata realizarii investitiei este mica; creste gradul de fiabilitate si rentabilitate, concomitent cu prelungirea duratei de viata a utilajului; efortul investitional este orientat spre echipamentul de productie si mai putin spre alte investitii conexe si laterale.

2. Rata de actualizare este un element esential in metodele de fezabilitate bazate pe actualizare. Care este continutul acestei rate? Rata de actualizare este un element al pieei financiare introdus n calculul parametrilor economici i indicatorilor financiari de ctre operatorii din piaa de bunuri i servicii. Actualizarea este un instrument prin care se asigur comparabilitatea unor indicatori financiari si parametri economici ce se realizeaz n perioade diferite de timp. Actualizarea sumelor reprezint un ansamblu de calcule menite s msoare valoarea actual a unei sume de bani viitoare sau trecute care depind de doi parametri eseniali: durata temporal reinut si rata dobnzii luat n calcul pentru a msura indisponibilitatea sumei n prezent. Actualizarea se realizeaz i se exprim prin dou tehnici speciale dup cum este luat n calcul factorul timp, i anume: - dac factorul timp este luat n calcul din direcia trecut-prezent-viitor, tehnica se numete de capitalizare sau de fructificare. Regula capitalizrii sau fructificrii este urmtoarea: o sum X cheltuit n trecut (sau n prezent) are ca echivalent n prezent (sau n viitor) suma Y, numai dac pe X o amplificm cu (l + i)n: n care n = numrul de ani i i = rata de capitalizare sau de fructificare. Dup cum un obiect cu ct se apropie mai mult cu att pare mai mare, tot aa o sum care valora acum un an l .000 lei, astzi valoreaz l .050 lei, dac avem n vedere costul (dobnda) de 5% pe an; dac factorul timp este luat n calcul din direcia viitor-prezent-trecut, tehnica se numete de actualizare pro-priu-zis. Regula actualizrii propriu-zise este urmtoarea: o sum prevzut a fi cheltuit n viitor peste n ani, Y are ca echivalent n prezent (sau n trecut) suma X numai dac pe Y o amplificm c u l

15

n care n = numrul de ani i i = rata de actualizare. Dup cum un obiect cu ct este mai ndeprtat cu att pare mai mic, tot aa o sum de l .000 lei pe care i vom pune peste l an la un cost al absenei acestei sume de 5%/an (dobnd) valoreaz astzi 952,40 lei. Actualizarea nu are nimic direct cu devalorizarea sau cu inflaia; pur si simplu are n vedere faptul c leul de azi nu este egal cu leul de ieri i nici cu leul de mine, deoarece aceast sum, investit, mi aduce ceva n plus; acest ceva poate fi mai mare sau mai mic dect dobnda pieii. 3. Prin prism strategic, ce presupune o investiie de nlocuire? ntr-o alta acceptiune, investitiilor de modernizare le sunt asemanate si cele de nlocuire: acestea viznd nlocuirea si revizuirea echipamentelor tehnice, uzate din punct de vedere fizic si moral. 4. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 11.445 lei, prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar: An Cost investiie Costuri de Total cost exploatare 11.445 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 38.760 lei 17.865 lei 6.420 lei 6.420 lei 6.500 lei 6.500 lei 6.500 lei 50.205 lei Total ncasri Cash-flow anual net

0 1 2 3 4 5 Total

11.445 lei

8.520 lei 9.440 lei 9.440 lei 9.700 lei 9.700 lei 9.700 lei 56.500 lei

9.345 lei 3.020 lei 3.020 lei 3.200 lei 3.200 lei 3.200 lei 6.295 i

Calculai termenul de recuperare a investiiei neactualizate.

Raspuns: Termenul de recuperare al investitiei neactualizat se calculeaza ca si raport intre investitia totala si cash flow-ul mediu anual. Tr = It / CF mediu anual It = 11.455 lei CF mediu anual = (CF0 + CF1 + CF2 + CF3 + CF4 + CF5) / 6 = (-9345 + 11445 + 3020 + 3020 + 3200 + 3200 + 3200 )/6 = 17740/ 6 = 2957 Tr = 11445 / 2957 = 3,87 Termenul de recuperare al investitiei neactualizate este de 3,8. XII. Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (9 exercitii) 1. ntreprinderea BETA achiziioneaz o cldire. Exist posibilitatea ca aceasta s fie ncadrat n categoria stocurilor?

16

Urmnd definitia prezentata de IAS 2, acesta cladire achizitionata poate fi considerata stoc n cazul n care este detinuta pentru a fi vndut n cursul normal al activitatii. Daca ALFA este o firma specializata in comercializarea de cladiri sau a achizitionat cladirea pentru a o revinde ulterior o poate incadra in categoria stocuri. Insa, daca ALFA intentioneaza sa utilizeze cladirea in activitatea sa atunci aceasta reprezinta o imobilizare corporala, al care tratament contabil este detaliat de norma internationala IAS 16 Imobilizari corporale. Un activ imobilizat detinut in vederea vanzarii este acel activ a carui valoare contabila va fi recuperata in principal printr-o operatiune de vanzare , si nu prin utilizarea sa continua . 2. La nceputul exerciiului N, ntreprinderea a achiziionat echipamente tehnologice la costul de 200.000.000 lei. Durata de utilitate a acestora este estimat la 20 de ani iar amortizarea se calculeaz prin metoda liniar. Pe durata de utilizare a echipamentelor s-a procedat la urmtoarele reevaluri: la sfritul exerciiului N+2, cnd valoarea just a activelor a fost de 250.000.000 lei. Durata de utilitate este reestimat la 19 ani (au mai rmas 16 ani) n exerciiul N-3. la sfritul exerciiului N+4, cnd valoarea just a activelor a fost de 200.000.000 lei; la sfritul exerciiului N+5, durata de utilitate este reestimat la 15 ani (au mai rmas 10 ani). la sfritul exerciiului N+6, cnd valoarea just a fost de 90.000.000 lei; la sfritul exerciiului N+7, durata de utilitate este reestimat la 16 ani (au mai rmas 9 ani). la sfritul exerciiului N+10, cnd valoarea just a fost de 70.000.000 lei. Care este tratamentul contabil al reevalurilor echipamentelor tehnologice? Rezolvare: Imobilizarile corporale reprezinta active care : a) Sunt detinute de o entitate pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de servicii , pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative , si b) Sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an .

Imobilizarile corporale cuprind : terenuri si constructii ; instalatii tehnice si masini; alte instalatii , utilaje si mobilier ; avansuri acordate furnizorilor de imobilizari corporale si imobilizari corporale in curs de executie. Entitatile pot proceda la reevaluarea imobilizarilor corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar , astfel incat acestea sa fie prezentate in contabilitate la valoarea justa , cu reflectarea rezultatelor acestei reevaluari in situatiile finaciare intocmite pentru acel exercitiu . Diferenta favorabila intre valoarea justa si valoarea contabila , aparuta la prima reevaluare a unei imobilizari corporale va fi inregistrata direct in capitalurile proprii , in creditul contului 105 rezerve din reevaluare . Atunci cand majorarea constatata din reevaluare compenseaza o descrestere din reevaluarea aceluiasi activ recunoscuta anterior ca o cheltuiala , ea va fi recunoscuta ca un venit in contul de profit si peirdere 17

Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta , atunci aceasta de trateaza astfel : - Ca o crestere a rezervei din reevaluare prezentata in cadrul elementului capital si reserve , daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ ; sau - Ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ . Diferenta nefavorabila intre valoarea justa si valoarea contabila , prima reevaluare a unei imobilizari corporale va fi recunoscuta in pierdere . Daca la reevaluare insa exista sold creditor in surplusul din pentru acel activ , diminuarea rezultata din reevaluare va fi scazuta rezervele din reevaluare (Obs- am impartit toate sumele la 10000) Inregistrarile exercitiului N : 1)achizitia echipamentului : % 2131 4426 aparuta la profit sau reevaluare direct din

404

23.800 20.000 3.800

2)amortizarea echipamentului: Valoarea amortizabila = 20.000 lei Durata de amortizare = 20 ani Amortisment N = 20.000/20 = 1.000 lei 6811 =

2813

1.000

Inregistrarile aferente exercitiului N+1: 1)amortizarea echipamentului: 6811 = Inregistrarile aferente exercitiului N+2: 1)amortizarea echipamentului: 6811 = 2)reevaluarea echipamentului:

2813

1.000

2813

1.000

Valoarea neta contabila = 20.000 3x1.000 = 17.000 lei Valoarea justa = 25.000 lei Plus de valoare = 8.000 lei a)anularea amortizarii cumulate: 2813 = 2131 3.000

b)reevaluarea valorii ramase: 18

2131

105

8.000

Inregistrarile aferente exercitiului N+3: 1)amortizarea echipamentului: Valoarea amortizabila = 25.000 lei Durata de amortizare = 16 ani Amortisment N+3 = 25.000/16 = 1.563 lei 6811 = 2813 1.563

Si realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 500 Inregistrarile aferente exercitiului N+4: 1)amortizarea echipamentului: 6811 = Si, realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 500 2)reevaluarea echipamentului: Valoarea neta contabila = 25.000 2x1.563 = 21.874 lei Valoarea justa = 20.000 Minus de valoare = 1.874 a)anularea amortizarii cumulate: 2813 = b)reevaluarea echipamentului: 105

2813

1.563

2131

3.126

2131

1.874

Rezerva din reevaluare ramasa = 7.000 1.874 = 5.126 lei Inregistrarile aferente exercitiului N+5: 1)amortizarea echipamentului: Valoarea amortizabila = 20.000 lei Durata de amortizare = 10 ani Amortisment N+5 = 20.000/10 ani = 2.000 lei 6811 = 2813 Si realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 5.126/10 ani = 513 lei Inregistrarile aferente exercitiului N+6: 1)amortizarea echipamentului: 6811 =

2.000

2813 19

2.000

Si realizarea rezervei din reevaluare: 105 = 1065 5.126/10 ani = 513 lei 2)reevaluarea echipamentului: Valoarea neta contabila = 20.000 2x2.000 = 16.000 lei Valoarea justa = 9.000 lei Minus de valoare = 7.000 lei Rezerva disponibila = 4.100 lei a)anularea amortizarii cumulate: 2813 = b)reevaluarea echipamentului: % 105 6588

2131

4.000

2131

7.000 4.100 2.900

Inregistrarile aferente exercitiilor N+7, N+8 si N+9: 1)amortizarea echipamentului: Valoarea amortizabila = 9.000 lei Durata de amortizare = 9 ani Amortismentul = 9.000/9 = 1.000 lei

6811

2813

1.000

Inregistrarile aferente exercitiului N+10: 1)amortizarea echipamentului: 6811 = 2813 1.000

2)reevaluarea echipamentului: Valoarea neta contabila = 9.000 4x1.000 = 5.000 lei Valoarea justa = 7.000 lei Plus de valoare = 2.000 lei a)anularea amortizarii cumulate: 2813 b)reevaluarea valorii ramase: 2131 = 2131 4.000

% 7588 105

2.000 874 1.126

20

3. Societatea Beta construiete o cldire, finanat printr-un credit bancar pe termen lung care genereaz un cost de 2.000.000 lei. Construcia este ntrerupt pe timpul iernii (3 luni) ca urmare a inundaiilor (obinuite n zon). Mai include Beta costul mprumutului special n costul cldirii pentru lunile de iarn? Ordinul 3055 / 2009 arata ca : Costurile indatorarii care sunt direct atribuibile achizitiei constructiei sau productiei unui activ cu ciclu lung de fabricatie pot fi incluse in costul acelui activ . De ex. , in costurile indatorarii pot fi incluse dobanda la capitalul imprumutat pentru finantarea achizitiei , constructiei sau productiei de active cu ciclu lung de fabricatie , precum si comisioanele aferente acestor imprumuturi contractate. Costurile indatorarii pot fi incluse in costurile de productie ale unui ciclu lung de fabricatie , in masura in care sunt legate de perioada de productie . IAS 23 prevede : costurile indatorarii sunt capitalizate ca parte a costului activului , atunci cand este probabil ca ele sa aiba drept rezultat beneficii economice viitoare pentru entitate, iar costurile sa poata fi evaluate in mod credibil . Ordinul 3055 / 2009 arata ca pot fi capitalizate doar costurile legate de perioada de productie (pct53(2)) si ca se inceteaza capitalizarea atunci cand se realizeaza cea mai mare parte a activitatilor necesare pentru pregatirea activului cu ciclu lung de fabricatie , in vederea utilizarii prestabilite sau a vanzarii acestuia (pct53(5)). Capitalizarea costurilor indatorarii in costul unui activ trebuie intrerupta in timpul perioadelor prelungite in care nu se lucreaza efectiv la realizarea activului respectiv. (IAS 23 pct. 20) Totusi incorporarea costurilor imprumuturilor in costul unui activ nu este suspendata , in mod normal, pentru o durata in cursul careia se deruleaza lucrari tehnice si administrative. De asemenea , incorporarea nu este suspendata atunci cand este necesara o amanare temporara in cadrul unei etape de pregatire a activului in vederea utilizarii sau vanzarii sale . ( IAS 23, pct.21) Prin urmare, costurile legate finanarea investiiei se capitalizeaz i pe timpul iernii, nefiind condiionat de ntreruperile n construcii. DECI : nu se inceteaza capitalizarea in perioada de inundatii . 4. n care din urmtoarele situaii se justific constituirea unui provision pentru riscuri i cheltuieli i de ce? a) un furnal are o instalaie care trebuie nlocuit la fiecare 5 ani, din motive tehnice; b) modificri n sistemul de impozitare a veniturilor reclam instruirea unei pri a personalului unui cabinet de consultan financiar-contabil (pn la nchiderea exerciiului nu a avut loc nici o instruire); c) valoarea estimat a garaniilor ce vor fi acordate unor viitori clieni; d) valoarea garaniilor acordate actualilor clieni; e) o companie aerian este obligat prin lege s fac revizia complet a aeronavelor sale la fiecare 3 ani. Rezolvare:

21

IAS 37 Provizioane , active si datorii contingente prevede ca un provizion este recunoscut in contabilitate numai in momentul in care : a.) Intreprinderea are o obligatie curenta legala sau implicita generata de un eveniment anterior a1 ) obligatie legala in cazul in care rezulta : -dintr-un contract , in mod explicit sau implicit , -din legislatie , sau -ca efect al legii a 2) obligatie implicita este cea care rezulta din actiunile unei intreprinderi in cazul in care : -din practica anterioara , din politica scrisa a firmei sau dintr-o declaratie suficient de specifica , intreprinderea a indicat partenerilor sai ca isi asuma anumite responsabilitati , si -ca rezultat , intreprinderea a indus partenerilor ca isi va onora acele responsabilitati. b.) Este probabila (exista mai multe sanse de a se realiza decat de a nu se realiza )ca o iesire de resurse care sa afecteze beneficiile economice sa fie necesara pentru a onora obligatia respectiva . c.) Poate fi realizata o actiune credibila (rezonabila, o buna estimare, relevanta ) a valorii obligatiei . PROVIZIONUL este o datorie carei marime sau scadenta este incerta . Raspuns : punctul d ) valoarea garantiilor acordate actualilor clienti Un eveniment care nu determina imediat o obligatie poate determina ulterior o astfel de obligatie, datorita modificarilor legislative sau datorita unei actiuni intreprinse de intreprindere care genereaza o obligatie implicita. 5. Societatea A deine 60% din capitalul societii B pe care o controleaz exclusiv. La rndul su societatea B deine urmtoarele investiii: 70% din capitalul social al filialei C, 50% din aciunile societii D pe care o controleaz n comun cu un alt acionar, 30% din aciunile societii E asupra creia exercit o influen semnificativ. Identificai prile legate ale societii A. Sunt pri legate ale societii A: societatea B - filiala sa; societatea C - pe care o controleaz indirect; societatea D - pe care, indirect, o controleaz n comun; societatea E - asupra creia exercit indirect o influen semnificativ A 60% B 70% C 50% D 30% E 22

Prile legate lui A sunt doar B, C i D, pentru c doar pe acestea le controleaz. n E a pierdut controlul, pentru c dei o controleaz pe B prin procent de 60%, B nu mai are control asupra lui E. O entitate este legat unei entiti raportoare dac ndeplinete una dintre urmtoarele condiii: a) entitatea i entitatea raportoare fac parte din acelai grup (ceea ce nseamn c fiecare societate-mam, filial sau filial membr este legat celorlalte entiti); b) o entitate este o ntreprindere asociat sau o asociere n participaie a unei entiti membre a unui grup din care face parte i cealalt entitate; c) ambele entiti sunt asocieri n participaie ale aceleiai pri tere; d) o entitate este o asociere n participaie a unei tere pri, iar cealalt entitate este o ntreprindere asociat a prii tere; e) entitatea este un plan de beneficii postangajare n beneficiul angajailor entitii raportoare sau ai unei entiti legate entitii raportoare. Dac entitatea raportoare n sine este un asemenea plan, angajatorii care finaneaz planul sunt, de asemenea, legai entitii raportoare; f) entitatea este controlat sau controlat n comun de ctre o persoan sau un membru apropiat al familiei persoanei care 1) deine controlul sau controlul comun asupra entitii raportoare;2) are o influen semnificativ asupra entitii raportoare; sau 3) face parte din personalul-cheie din conducerea entitii raportoare sau din conducerea unei societi-mam a entitii raportoare. g) o persoan are o influen semnificativ asupra entitii sau face parte din personalulcheie din conducerea entitii (sau din conducerea unei societi-mam a entitii).

6. Domnul Radu Ion este managerul societii X. n cursul exerciiului N, societatea X a importat materiale de construcii de la societatea T&T cu sediul n Frana al crei patron este fiul domnului Radu Ion. Care din urmtoarele din afirmaiile de mai jos este adevrat: (a) deoarece sediul societii T&T nu se afl n Romnia tranzacia nu trebuie publicat; (b) tranzacia ar fi divulgat dac fiul domnului Radu ar locui n Romnia; (c) fiul domnului Radu este o parte legat, iar tranzacia cu societatea deinut de el trebuie publicat; (d) fiul domnului Radu nu este acionar al societii X, deci tranzacia nu trebuie publicat; (e) societatea T&T este furnizorul principal al societii X, iar tranzaciile cu aceasta trebuie publicate. 7. Care din urmtoarele afirmaii este adevrat si argumentati raspunsul? Sunt pri legate ale unei entiti: (1) o societate asociat a acesteia; (2) un individ care face parte din managementul-cheie al societii; 23

(3) membrii apropiai ai familiei oricrei pri legate; (4) un creditor comercial al entitii; (5) salariaii entitii; (6) clienii entitii. Sunt pri legate ale unei entiti: (1) o societate asociat a acesteia; a) entitatea i entitatea raportoare fac parte din acelai grup (ceea ce nseamn c fiecare societate-mam, filial sau filial membr este legat celorlalte entiti); b) o entitate este o ntreprindere asociat sau o asociere n participaie a unei entiti membre a unui grup din care face parte i cealalt entitate; c) ambele entiti sunt asocieri n participaie ale aceleiai pri tere; d) o entitate este o asociere n participaie a unei tere pri, iar cealalt entitate este o ntreprindere asociat a prii tere; e) entitatea este un plan de beneficii postangajare n beneficiul angajailor entitii raportoare sau ai unei entiti legate entitii raportoare. Dac entitatea raportoare n sine este un asemenea plan, angajatorii care finaneaz planul sunt, de asemenea, legai entitii raportoare; f) entitatea este controlat sau controlat n comun de ctre o persoan sau un membru apropiat al familiei persoanei; g) o persoan care are o influen semnificativ asupra entitii sau face parte din personalul-cheie din conducerea entitii (sau din conducerea unei societi-mam a entitii). (3) membrii apropiai ai familiei oricrei pri legate; O persoan sau un membru apropiat al familiei persoanei este legat() unei entiti raportoare dac persoana respectiv: a) deine controlul sau controlul comun asupra entitii raportoare; b) are o influen semnificativ asupra entitii raportoare; sau c) face parte din personalul-cheie din conducerea entitii raportoare sau din conducerea unei societi-mam a entitii raportoare. (6) clienii entitii. Pot fi pri legate ale unei entiti

Standardul 24 trebuie s fie aplicat atunci cnd se identific relaii cu prile afiliate (legate) i tranzacii cu prile afiliate (legate), cum ar fi sume nedecontate sau situaii n care aceste aspecte trebuie raportate. 8. Societatea Alfa pltete unei societi deinute de unul din directori un comision pentru servicii de consultan. Care este varianta corect conform IAS 24? (a) aceast informaie poate fi ignorat;

24

(b) informaia ar trebui publicat n note doar dac nu s-a realizat n condiii de pia normale; (c) informaia trebuie publicat n note oferind detalii referitoare la societate i la tranzacie; (d) societatea directorului nu este parte legat; (e) chiar dac firma directorului este parte legat prestarea de servicii nu face obiectul publicrii. Raspuns : (c) informaia trebuie publicat n note oferind detalii referitoare la societate i la tranzacie; 9. Societatea A deine 100% aciunile societii B, 40% din aciunile societii C, 7% din aciunile societii D i 50% din aciunile societii E (care este controlat n comun cu statul romn). (soia managerului societii A) deine 60% din aciunile societii C. Identificai prile legate pentru societatea X. O parte este considerata legata unei entitati daca : Direct sau indirect , prin unul sau mai multi intermediari , partea : -controleaza , este controlata de sau se afla sub controlul comun al entitatii (cazul soc. B = 100 % ) -are un interes intr-o entitate care ii ofera influenta semnificativa asupra entitatii respective (50 % din soc E ) sau -detine controlul asupra entitatii Partea reprezinta o entitate asociata entitatii Partea reprezinta o asociere in participatie in care entitatea reprezinta un asociat Partea reprezinta un membru al personalului cheie din conducere al entitatii sau al societatii mama ( cazul managerului soc. A) Partea reprezinta un membru apropiat al familiei persoanei mentionate mai sus ( cazul soc. C unde sotia managerului soc. A detine 60 % din actiunile soc. C + 40 % detinute de soc A in soc C )

Astfel : Parti legate prin existenta controlului : A- detine 100 % actiunile soc B A detine 50 % din actiunile soc. E Managerul soc. A este un membru al personalului cheie din conducerea entitatii Membrii apropiati ai familiei persoanelor considerate ca fiind parti legate sunt identificati , de asemenea ca parti legate d-na Z este parte legata. Soc. C sotia managerului soc A detine 60 % din actiunile soc C + 40 % detinute de soc A in C c parte legata .

Se aplica metoda consolidarii . Detinerea actiunilor d-nei Z si ale managerului tr sa fie peste 20 % . 25

Categoria II : Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare (10 lucrri)

1. Ce presupune abordarea pe faze si etape a unei misiuni de audit statutar? Practica internationala de audit cunoaste 2 moduri de abordare a unei misiuni de audit statutar: -abordarea pe faze si etape -abordarea pe cicluri de control ABORDAREA PE FAZE SI ETAPE Misiunea de audit statutar poate fi decupata in trei faze si 10 etape (grupe de lucrari ): FAZA INITIALA - Este faza cunoasterii entitatii controlate si a planificarii misiunii de audit - Se caracterizeaza prin aceea ca majoritatea activitatilor sunt desfasurate la sediul auditorului Cuprinde doua ETAPE: -acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit ; -orientarea si planificarea auditului . FAZA CONTROLULUI PROPRIU-ZIS Este faza evaluarii controlului intern si a verificarii conturilor - Se caracterizeaza prin aceea ca activitatile sunt desfasurate in teren Cuprinde trei ETAPE: -evaluarea controlului intern -controlul conturilor -examenul situatiilor financiare . FAZA FINALIZARII LUCRARILOR SI ELABORARII RAPORTULUI : - Este faza lucrarilor de inchidere si a elaboararii raportului de audit - Se caracterizeaza prin aceea ca activitatile se desfasoara la sediul auditorului Cuprinde cinci ETAPE: -evenimente posterioare inchiderii exercitiului -utilizarea lucrarilor altor specialisti -alte lucrari necesare inchiderii misiunii de audit -raportul de audit -documentarea lucrarilor de audit 2. Ce presupune abordarea pe cicluri de control a unei misiuni de audit statutar?

26

ABORDAREA PE CICLURI DE CONTROL presupune succesiunea principalelor faze si etape ale auditului in cadrul fiecarui ciclu . Misiunea de audit se decupeaza pe 14 cicluri , in cadrul fiecarui ciclu urmarind trei faze succesive : - Cunoasterea operatiilor - Evaluarea controlului intern si - Controlul conturilor . Cele 14 cicluri sunt : 1. Cumparari- furnizori 2. Imobilizari corporale si necorporale 3. Vanzari-clienti 4. Stocuri si productie in curs 5. Trezorerie 6. Imobilizari financiare 7. Imprumuturi si obligatii financiare 8. Fonduri improprii 9. Personal si sociale 10. Impozite si taxe 11. Alte pasive 12. Alte active 13. Alte venituri si cheltuieli 14. Estimari contabile .

3. Care sunt cele zece domenii de control pe care auditorul le are n vedere n auditarea conturilor de imobilizri corporale i necorporale? 1. 2. 3. 4. 5. 6. Tabloul variatiilor anuale ale imobilizarilor corporale si necorporale Inventarul fizic al imobilizarilor corporale si necorporale Verificarea achizitiilor de imobilizari corporale Verificarea imobilizarilor corporale produse de intreprindere Verificarea cheltuielilor ulterioare Verificarile specifice imobilizarilor corporale altele decat fondul comercial si cheltuielile de cercetare dezvoltare 7. Cheltuielile de cercetare dezvoltare 8. Fondul comercial 9. Amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale 10. Iesirile de imobilizari .

4. Care sunt procedurile aplicate de auditor in misiunea sa de audit statutar al imobilizarilor corporale si necorporale? Enumeram mai jos cele 10 domenii de control : 1. Tabloul variatiilor anuale ale imobilizarilor corporale si necorporale 2. Inventarul fizic al imobilizarilor corporale si necorporale 3. Verificarea achizitiilor de imobilizari corporale 4. Verificarea imobilizarilor corporale produse de intreprindere 5. Verificarea cheltuielilor ulterioare 27

6. Verificarile specifice imobilizarilor corporale altele decat fondul commercial si cheltuielile de cercetare dezvoltare 7. Chetuielile de cercetare dezvoltare 8. Fondul comercial 9. Amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale 10. Iesirile de imobilizari 5. Care sunt procedurile aplicate de auditor n misiunea sa de audit statutar pentru verificarea imobilizrilor corporale produse de ntreprindere?

Verificarea imobiizarilor corporale produse de intreprindere : -Identificati imobilizarile produse de intreprindere (de ea insasi) -Verificati ca valoarea bruta a acestora corespunde efectiv costului de productie ; atentie la cheltuielile de cercetare si dezvoltare, cheltuielile financiare si cheltuielile generale de administratie , cheltuielile financiare incluse se pot referi numai la costurile indatorarii aferente exclusiv perioadei de constructie . -Identificati lucrarile imobilizate aferente perioadei in curs la sfarsitul exercitiului -Controlati soldul contului productie imobilizata

6. Care sunt procedurile aplicate de auditor n misiunea sa de audit statutar pentru verificarea inventarului fizic al imobilizrilor corporale si necorporale si al iesirilor de imobilizri? Verificarea inventarului fizic al imobilizarilor corporale si necorporale -Cel putin o data pe an , intreprinderea trebuie sa procedeze la inventarierea generala si totala a imobilizarilor (existenta activelor); cu aceasta ocazie se identifica provizioanele pentru deprecieri . -Analizati documentele de sinteza ale inventarierii si confruntarea cu evidenta contabila

Verificarea iesirilor de imobilizari -Identificati iesirile de imobilizari corporale si necorporale ale exercitiului :prin vanzare sau prin casare . -Validati schema contabila utilizata pentru aceste iesiri ; pentru aceasta se studiaza si soldurile de inchidere ale conturilor cheltuielilor exceptionale si veniturilor exceptionale ; asigurati-va ca amortizarea cumulata si provizioanele pentru deprecieri aferente au fost eliminate din bilant .

28

-Asigurati-va ca iesirile de imobilizari s-au facut in interesul intreprinderii ;pentru aceasta se cerceteaza acele vanzari care s-au facut la scurt timp de la achizitie ; identificati vanzarile la preturi inferioare valorii de piata -Analizati iesirile care au condus la diferente negative fata de valoarea ramasa ; aceste diferente pot insemna fie un prt de vanzare mic , fie o politica de amortizare contabila neadecvata ; trebuie revizuit planul de amortizare ? prezentati impacturile contabile . -Asigurati-va ca procedurile de inventariere permit identificarea imobilizarilor neutilizate si ca in conturile de imobilizari corporale si necorporale sunt cuprinse numai active utile intreprinderii .

7. Care sunt procedurile aplicate de auditor in misiunea sa de audit statutar pentru verificarea cheltuielilor ulterioare, a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare i a fondului comercial?

Verificarea cheltuielilor ulterioare -Asigurati-va ca cheltuielile care conduc la cresterea valorii sau a duratei de viata a activului imobilizat au fost inregistrate in active -Verificati si asigurati-va ca cheltuielile de intretinere a caror finalitate este sa conserve bunul in starea in care se afla , sunt contabilizate in cheltuielile perioadei -Verificati si asigurati-va ca cheltuielile de reparatii , avand ca scop mentinerea bunului in stare de utilizare , sunt contabilizate in cheltuielile exercitiului .

Verificarea cheltuielilor de cercetare dezvoltare -Identificati aceste cheltuieli si asigurati-va ca ele nu au fost facute in cadrul unui contract al unui client si ca ele se refera la un proiect anume , individualizat , care are sanse de reusita ,deci de a genera venituri viitoare -Verificati modul de amortizare

Verificarea fondului comercial -Identificati existenta unui fond comercial in bilant -Examinati originea fondului comercial (cumparare sau creare ) si elementele sale componente (activitati, clientele , etc. ) , precum si modul de stabilire a valorii inscrise in bilant

29

-Verificati daca intreprinderea amortizeaza fondul comercial ;amortizarea este permisa pe maxim cinci ani numai daca fondul comercial beneficiaza de o protectie juridica ; el poate face obiectul unui provizion pentru depreciere . -Analizati modul de evaluare a fondului comercial , stiind ca aceasta se face prin tehnici de evaluare bazate pe fluxurile de trezorerie viitoare , pe baza unei metodologii de evaluare ; auditorul va aprecia pertinenta acestei metodologii -Asigurati-va de justificarea valorii nete contabile a fiecarei componete a fondului comercial inscris in bilant . 8. Care sunt procedurile aplicate de auditor in misiunea sa de audit statutar pentru verificarea amortizrii imobilizrilor corporale si necorporale?

Verificarea amortizarii imobilizarilor corporale si necorporale -Separati imobilizarile corporale si necorporale care nu fac obiectul unei amortizari ; acestea pot face obiectul unui provizion pentru depreciere -Verificati modul de calcul si de contabilizare al amortizarii -Pentru noile intrari de imobilizari , apreciati temeinicia duratelor de viata si a metodelor de amortizare retinute -Asigurati-va ca planul de amortizare al exercitiului este acelasi cu cel al exercitiului precedent; verificati daca planul de amortizare contabila corespunde sau nu cu planul de amortizare fiscala -Identificati imobilizarile construite pe un teren care apartine altcuiva si asigurati-va ca durata de amortizare a acestora nu depaseste durata de folosinta a terenului -Identificati imobilizarile a caror valoare neta este evident inferioara valorii de realizare (cazul cladirilor) , ceea ce se poate traduce prin profituri latente.

9. Care sunt cele trei domenii de control pe care auditorul le are in vedere in auditarea conturilor de datorii si a cheltuielilor de exploatare? Auditul presupune analiza soldurilor de furnizori in bilant si studiul costurilor referitoare la cumparari si alte cheltuieli de exploatare . Domenii de control pe care auditorul le are in vedere in auditarea conturilor de datorii si a cheltuielilor de exploatare sunt : -Analiza soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor de furnizori -Analiza modului de inchidere a conturilor de furnizori -Analiza cheltuielilor aferente cumpararilor si prestatiilor externe 30

Obiectivul major al acestei sectiuni este de a se asigura de respectarea principiilor contabile fundamentale privind separarea exercitiilor contabile si legarea cheltuielilor de veniturile corespunzatoare . 10. Care sunt obiectivele auditorului atunci cand analizeaz soldurile debitoare si creditoare . precum i modul de inchidere a conturilor de furnizori? Diligentele auditorului trebuie sa ii permita sa se asigure de exhaustivitatea si de caracterul justificat al cheltuielilor retinute in rezultatul exercitiului. Analiza soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor de furnizori Obiectivele sunt verificarea corectei inregistrari in bilant a datoriilor si creantelor vizavi de furnizori si asigurarea ca societatea a respectat principiul separarii exercitiilor contabile , si se realizeaza astfel : -Identificati ansamblul creantelor si datoriilor legate de conturile de furnizori care figureaza in activul si pasivul bilantului ; faceti un tablou comparativ al soldurilor contabile de la un exercitiu la altul ; verificati concordanta soldurilor cu cele din balanta generala -Asigurati-va ca prezentarea in bilant a soldurilor de furnizori nu se face compensand soldurile debitoare si creditoare -Verificati daca sunt inregistrate in conturi distincte operatiile care se refera la furnizorii din exploatare , furnizorii de imobilizari si la eventuale retineri in contul garantiilor -Apreciati daca contabilizarea soldurilor conturilor de furnizori se face reflectand regimul de fiscalitate indirect aplicabil;contabilizarea distincta a fluxurilor cu furnizorii trebuie sa faciliteze controlul TVA -Confruntati soldurile conturilor de furnizori din balanta generala cu balanta analitica a conturilor de furnizori ;pot sa apara diferente datorate faptului ca anumite operatii referitoare la furnizori au fost inregistrate in jurnalul de operatiuni diverse si trebuie vazute motivele existentei acestei situatii -Pornind de la balanta analitica a furnizorilor , identificati soldurile debitoare ale unor furnizori , acestea pot aparea , de regula , ca urmare a incasarii unor avansuri sau a platii unor sume mai mari decat cele datorate ;selectionati principalele solduri debitoare si analizati originea acestora ; asigurati-va ca acestea nu se datoreaza unei erori de contabilizare sau platii unor tranzactii neefectuate. -Precizati daca intreprinderea dispune de programe informatice pentru cumparari si plata furnizorilor . Analiza modului de inchidere a conturilor de furnizori -Pornind de la balanta analitica , identificati conturile de furnizori fara miscare in timpul exercitiului (nici o cheltuiala , nici o plata) ;acestea se realizeaza prin analiza rulajelor sau prin compararea cu balanta analitica anterioara ; se pot depista astfel profiturile latente 31

existente in bilantul de inchidere corespunzatoare unor datorii vechi catre furnizori, a caror plata nu a fost nici facuta , nici reclamata . -Verificati daca neplata furnizorilor nu este motivata printr-un litigiu , care poate sa genereze riscuri de aprovizionare ;verificati daca la anularea acestor profituri latente , prin inregistrarea lor in rezultatul exceptional , s-a tinut seama de termenele de prescriptie ;in cadul termenelor de prescriptie , profiturile latente pot fi izolate intr-un cont din grupa 46 creditori diversi in asteptarea inregistrarii lor in rezultatul exceptional -Studiati termenele de plata a furnizorilor (pe baza contractelor comerciale) -Apreciati evolutia ratioului : sold cont furnizori din exploatare /total cumparari. (soldurile conturilor de furnizori cuprind furnizorii din exploatare , efectele de platit , facturile nesosite si cheltuielile constatate in avans ; conturile de cumparari cuprind conturile din clasa 3 si conturile 60,61 si 62 ; conturile de furnizori sunt retratate de TVA-ul inclus ). Comparati acest ratio cu termenele teoretice de plata si analizati originea diferentelor . -Selectionati principalele solduri de furnizori la data inchiderii si verificati preluarea lor corecta in exercitiul urmator -Verificati ca in soldul contului Furnizori- efecte de platit nu figureaza decat efectele a caror scadenta este posterioara datei de inchidere si ca preluarea in exercitiul urmator s-a facut corect -Verificati primele plati din exercitiul urmator si asigurati-va ca ele corespund datoriilor reflectate in bilant -La verificarea conturilor de cumparari-plati , asigurati-va ca explicatia inregistrarilor este pertinenta, ca facturile s-au contabilizat pe baza unui jurnal de cumparari si ca platile au fost contabilizate pe baza unui jurnal de trezorerie , iar conturile au fost corect intitulate si soldurile , corect identificate . Orice anomalie face ca auditorul sa puna in lucru proceduri suplimentare. -Identificati si analizati contul Furnizori garantii retinute ; verificati daca nu sunt retineri in contul garantiei care nu au fost eliberate la cererea furnizorilor , desi trebuiau eliberate , si care constiuie de fapt profituri latente .

32

Categoria X : Organizarea auditului intern i controlul intern al unei ntreprinderi ( 7lucrri)

1. Enumerati etapele aprecierii controlului intern.

Etapele aprecierii controlului intern : -Intelegerea si descrierea sistemelor semnificative -Confirmarea intelegerii sistemului ; testele de conformitate -Evaluarea riscurilor de eroare -Verificarea functionarii controlului intern -Evaluarea preliminara ; teste de permanenta -Evaluarea finala si incidenta asupra misiunii

2. Comentati etapa de intelegere si descriere a sistemelor semnificative in aprecierea controlului intern.

Intelegerea si descrierea sistemelor semnificative Aceasta faza constituie o ocazie pentru auditor de a intelege mai bine intreprinderea sub aspectele : - Naturii activitatii desfasurate, locurilor de productie, proceselor de fabricatie etc. - Circuitului documentelor si al informatiilor contabile ; - Realitatilor care se ascund sau se pot ascunde in spatele cifrelor si documentelor sintetice ; - Identificarii si localizarii zonelor de risc care ar putea afecta fiabilitatea situatiilor financiare .

Cunoasterea intreprinderii si fiabilitatii sistemului sau de control intern permite, intre altele auditorului sa demonstreze conducerii intreprinderii ca este la curent cu problemele intreprinderii .

Descrierea procedurilor de control intern poate fi facuta si cu ajutorul tehnicilor :

33

Narativa (descriptiva) , respective obtinerea prin chestionarea prealabila sau din instructiunile date de administratie (manualul de proceduri) a procedurilor existente si a controalelor instituite Sub forma de diagrame (flow-chart)care formalizeaza cu ajutorul unor scheme circulatia documentelor in intreprindere , precum si controalele efectuate de salariatii anume imputerniciti .

De exemplu sistemul de plata a salariilor la un santier de contructii cuprinde urmatoarele operatii : - evidentierea orelor de munca - stabilirea buletinului de plata - plata salariilor, - contabilizarea salariilor Serviciile sau compartimentele care intervin in plata salariilor sunt : - Santierul - Serviciul de normare-salarizare - Contabilitatea - Casieria . Descrierea narativa a sistemului poate fi prezentata astfel : Pe santier : seful de santier stabileste lunar situatia individuala a orelor de munca , in trei exemplare : primul exemplar merge la serviciul salarizare- unde este arhivat in ordine alfabetica , al doilea exemplar merge la contabilitatea analitica ,unde este arhivat pe santiere; al treilea exemplar este pastrat . La serviciul salarizare : persoana insarcinata sa stabileasca salariul consulta dosarul muncitorului pentru a cunoaste incadrarea sa (tariful orar) si diverse alte informatii , apoi stabileste buletinul de plata in trei exemplare : primul merge la casierie , al doilea va servi la stabilirea statului de plata , al treilea ramane la dosarul muncitorului. Statul se semneaza de catre contabilul sef .

3. Cum se realizeaz testele de conformitate in aprecierea controlului intern a unei intreprinderi? Testele de conformitate Auditorul selectioneaza un numar limitat de tranzactii carora le urmareste circuitul si retine daca controalele prevazute au fost efectuate . Testele de conformitate pot fi realizate dupa diferite modalitati , ca : Observarea directa ; Confirmarea verbala a celor ce utilizeaza procedura respectiva; Existenta mijloacelor utilizate (stampile, vize, fisiere, etc) 34

Observarea ulterioara , constand din reluarea in intregime a circuitului plecand de la origine , pentru a-l testa .

4. Cum se evalueaz riscurile de eroare in aprecierea controlului intern?. Exemplificati.

Evaluarea riscurilor de eroare Auditorul cauta sa se asigure ca sistemul existent permite intreprinderii sa se protejeze contra riscurilor de eroare care se pot produce in tratarea datelor si a riscurilor de pierderi neinregistrate . Pentru aceasta este necesar ca auditorul sa se asigure : - Ca toate operatiile sunt inregistrate ( exhaustivitatea) - Ca operatiile inregistrate sunt reale (realitatea) si - Ca operatiile sunt corect inregistrate in contabiliatate si prezentate in conturile anuale . Pentru a realiza toate acestea , auditorul examineaza circuitul informatiilor cu ajutorul unui chestionar . Chestionarul de control intern permite compararea controlului intern teoretic care ar trebui sa asigure fiabilitatea informatiilor contabile cu controlul intern existent in intreprindere ; aceste chestionare se stabilesc pe sectiuni si pot fi utilizate in numeroase intreprinderi , cu unele adaptari la specific . In finalul acestei etape , auditorul are posibilitatea sa determine : - domeniile unde controalele sunt efectiv prevazute in cadrul procedurilor folosite de intreprindere pentru a asigura fiabilitatea informatiei financiar contabile ; - domeniile unde absenta controalelor poate afecta fiabilitatea informatiei ; trebuie precizat ca orice control nedocumentat trebuie considerat ca echivaland cu absenta controlului . Cand controlul intern este judecat util pentru fundamentarea opiniei auditorului , acesta poate reduce intinderea propriilor sale controale asupra conturilor, mai ales atunci cand obtine o incredere mai mare in acest control intern , indiferent de amploarea sondajelor pe care le-ar efectua. Cand insa controlul lipseste , exista probabilitatea de a nu fi detectate erorile care afecteaza conturile , auditorul poate in acest caz , sa isi organizeze propriile controale pentru a evalua incidentele posibile asupra fiabilitatii conturilor. Riscurile identificate pot fi recapitulate pe o foaie de lucru speciala , intitulata Sinteza aprecierii controlului intern . Aceasta foaie de lucru indica , prin comparare cu chestionarul de control intern : - Slabiciunile sitemului care antreneaza riscuri de eroare; - Incidentele posibile asupra situatiilor financiare ; - Incidentele asupra programului de lucru . EXEMPLE :Evaluarea riscurilor de eroare - Constatare : contabilitatea nu este destinatara unei copii de pe bonul de receptie ;

35

Incidenta posibila asupra situatiilor financiare : riscul ca marfurile primite sa nu fie contabilizate in absenta facturii furnizorului si imposibilitatea contabilizarii facturii de primit in absenta bonului de receptie ; Incidenta pentru programul de control al conturilor : extinderea controlului aplicarii regulilor de independenta a exercitiilor marind numarul sondajelor asupra facturilor primite dupa data inchiderii , care s-ar putea referi la marfuri primite inaintea inchiderii exercitiului .

5. Cum se verific functionarea controlului intern?Exemplificati.

Verificarea functionarii controlului intern Auditorul nu trebuie sa verifice ansamblul sistemelor de control ale intreprinderii , ci numai pe acelea pe care el doreste a se sprijini pentru a-si forma si fonda propria sa opinie . Verificarea functionarii controlului , necesara pentru indeplinirea misiunii auditorului , necesita elaborarea unui program de lucru detaliat , care poate fi prezentat pe o foaie de lucru specializata Programul de verificare a functionarii procedurilor . Sondajele asupra functionarii sistemelor sunt organizate urmandu-se cele doua tipuri de controale interne : - Controalele de prevenire si - Controalele de detectare . Controalele de prevenire sunt realizate in timpul derularii operatiilor inainte de a se trece la faza urmatoare si , de regula , inaintea inregistrarii; de cele mai multe ori acestea se materializeaza printr-o viza , ca ,de exemplu : - verificarea limitei de credit a unui client inainte de a-i executa acestuia o noua comanda ; - verificarea receptiei si existenta comenzii inainte de a da bun de plata pe o factura a furnizorului , - controlul aritmetic al documentelor inaintea inregistrarii acestora . Controalele de detectare sunt, de regula , efectuate asupra unui grup de operatii de aceeasi natura , in scopul asigurarii ca nu exista anomalii sau pentru descoperirea acestora , ca , de exemplu : - Confruntarile cu banca , - Confruntarile balantei sintetice cu cea analitica , - Compararea inventarului fizic cu inventarul permanent , etc. In realizarea sondajelor de verificare a functionarii sistemelor , auditorul dispune de mai multe tehnici : -Examenul evidentei controlului permite realizarea unor esantioane mari in timp foarte scurt ; de exemplu , existenta unei vize care atesta efectuarea controlului aritmetic al facturilor , existenta celor 12 confruntari lunare ale contabilitatii cu extrasele bancare , etc. 36

-Repetarea controalelor , ca , de exemplu : verificarea unui anumit numar de controale aritmetice; verificarea unei confruntari cu banca , studiind jurnalul de banca si piesele justificative ale bancii si ale intreprinderii ; -Observarea executarii unui control permite auditorului sa inteleaga mai bine maniera in care este realizat controlul si sa verifice efectuarea corecta a acestuia . EXEMPLE Verificarea functionarii sistemului : - Constatare : contrar celor stabilite prin procedura , documentele justificative de plata (factura, bon de comanda, bon de receptive ) nu sunt anulate in momentul platii ; - Incidenta posibila asupra situatiilor financiare : riscul de dubla contabilizare si plata prin reutilizare voluntara sau eronata a pieselor justificative in cauza ; - Incidenta asupra programului de control al conturilor : marirea sondajelor asupra justificarii soldurilor furnizorilor debitori si asupra balantei conturilor individuale , asupra justificarii conturilor de cheltuieli si imputatiilor corecte ale platilor. 6. Care sunt principiile pe care auditorul le are in vedere in intocmirea Raportului asupra controlului intern. Raportul asupra controlului intern Auditorul semnaleaza conducerii intreprinderii client observatiile pe care le are asupra controlului intern , oral sau in scris . Daca descopera lacune grave , el apreciaza daca refuza certificarea sau o face cu reserve. El poate sugera ameliorarea sistemului existent. Comunicarea observatiilor poate fi facuta printr-un Raport asupra controlului intern , al carui continut trebuie sa respecte urmatoarele principii : Prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esential pentru a folosi conducerii societatii ; Prezentarea detaliata a problemelor pe servicii sau subunitati ale societatii pentru a putea fi usor difuzate ; Analiza fiecarei probleme in mod logic, de o maniera constructiva, pentru a permite societatii sa utilizeze raportul ca un instrument de ameliorare a procedurilor in patru parti : introducere si sinteza, sumar, detalii si anexe.

Nota de introducere si sinteza poate cuprinde : - O amintire rapida a misiunii , a locului si rolului activitatii de apreciere a controlului intern , conditiile de executare si metodele utilizate; - Concluziile raportului (cu eventualele trimiteri la partile din raport care detaliaza problema); - Data si semnatura

37

Nota de introducere si sinteza are ca scop sa permita destinatarilor principali (conducerea societatii ) sa aiba rapid cunostinta de concluziile esentiale. Sumarul raportului poate figura imediat dupa nota de introducere si sinteza si poate fi prezentat in diferite feluri :recapitularea diferitelor titluri si puncte care vor fi reluate in partea de Detalii , reluarea rapida a tuturor slabiciunilor constatate. Detaliile raportului corespund la ceea ce a fost anuntat in sumar ; structurarea detaliilor se face urmarindu-se anumite principiii : - Prezentarea punctelor in ordinea importantei ; - Recapitularea punctelor pe sectiuni , functii sau grupa de conturi; - O parte poate fi avuta in vedere pentru sfaturi mai putin importante; - O parte separata poate fi destinata punctelor care pot avea o incidenta asupra certificarii - Sfaturile date in cursul exercitiului precedent pot fi reluate aici daca acestora nu li s-a dat curs. Fiecare dintre punctele prezentate trebuie sa contina urmatoarele informatii : - Descrierea punctelor slabe constatate ; - Consecinte si incidente asupra situatiilor financiare ; - Sfaturi si masuri care permit ameliorarea situatiei .

7. Care este importanta controlului intern pentru auditor?

Auditorul trebuie sa cunoasca suficient procedurile de control intern pentru a elabora planul de audit . Controlul intern influenteaza direct programul de control al conturilor al auditorului astfel : Programul de control al conturilor poate fi : - Restrans cand controlul intern permite un grad rezonabil de asigurare ca inregistrarile contabile sunt fiabile; se poate , deci , reduce volumul sondajelor asupra soldurilor conturilor , iar controlul rulajelor, efectuat cu ocazia verificarii functionarii sistemului , poate fi completat cu un examen analitic ; - Extins cand nu se poate sprijini pe controlul intern , volumul sondajelor va fi mai mare si acestea trebuie sa se faca atat asupra soldurilor cat si asupra rulajelor. Auditorul trebuie sa documenteze , in dosarul de lucru , analiza sa asupra sistemelor contabile si de control intern din intreprindere si evaluarea sa asupra riscului legat de control .

38