Conta Fin Grile 60

Contabilitate – grile – 2002
1. O unitate patrimonială, achiziţionează un spaţiu comercial şi în acelaşi timp

dobândeşte un fond comercial. Care sunt înregistrările corecte privind achiziţia şi
plata fondului comercial?
a) % = 404
207 ”Furnizori de imobilizări”
”Fond comercial”
4426
”TVA deductibilă”
404 = 5121
”Furnizori de imobilizări” ”Conturi curente la bănci”
b) % = 401
207 ”Furnizori”
”Fond comercial”
4426
401 = 5121
”Furnizori” ”Conturi curente la bănci”
c) 207 = 401
”Fond comercial” ”Furnizori”
401 = 5121
”Furnizori” ”Conturi curente la bănci”
d) 212 = 404
”Mijloace fixe” ”Furnizori de imobilizări”
404 = 5121
e) % = 404
”Cheltuieli de constituire”
4426
404 = 5121
2. Pe bază de proces verbal de recepţie se înregistrează obţinerea din producţie

proprie a unei clădiri. Care este formula contabilă corectă?
a) 2121 = 721
”Clădiri” ”Venituri din producţia de imobilizări necorporale”
b) 2121 = 404
” Clădiri” ”Furnizori de imobilizări”
59
c) % = 722
2121 ”Venituri din producţia de imobilizări corporale”
”Clădiri”
4426
d) 2121 = 722
”Clădiri” ”Venituri din producţia de imobilizări corporale”
e) 2121 = 212
”Clădiri” ”Mijloace fixe”
3. Se primeşte de la un antreprenor factura pentru un depozit construit. Care sunt

înregistrările contabile aferente?
a) % = 401
2311 ”Furnizori”
”Imobilizări corporale în curs”
4426
2122 = 2311
”Construcţii speciale” ”Imobilizări corporale în curs”
b) % = 462
2311 ”Creditori diverşi”
” Imobilizări corporale în curs”
4426
2122 = 2311
c) 2318 = 404
”Avansuri acordate furnizorilor” ” Furnizori de imobilizări”
2122 = 2311
”Depozite” ”Imobilizări corporale în curs”
d) 2311 = 5121
”Imobilizări corporale în curs” ”Conturi curente la bănci”
e) % = 404
”Imobilizări corporale în curs”
4426
2122 = 2311
4. Ce semnificaţie are următoarea înregistrare contabilă ?

2813 = 2123
”Amortizarea maşinilor, utilajelor şi ”Maşini, utilaje şi instalaţii de lucru”
instalaţiilor de lucru”
60
a) creşterea amortizării unui mijloc fix;
b) amortizarea unui mijloc fix ieşit din patrimoniu;
c) intrarea unui mijloc fix amortizat parţial;
d) creşterea valorii contabile a unui mijloc fix;
e) aportul unui mijloc fix la capitalul social.
5. Situaţiile excepţionale prin care imobilizările corporale pot ieşi din patrimoniu
sunt :
a) cesiune;
b) lipsuri la inventar;
c) vânzare;
d) degradare;
e) casare.
6. Care sunt înregistrările contabile aferente vânzării unui mijloc de transport ?

a) 461 = %
”Debitori diverşi” 758
“Alte venituri din exploatare”
4427
”TVA colectata”
b) 461 = %
”Debitori diverşi” 7721
“Venituri din operaţiuni de capital”
4427
”TVA colectată”
c) 411 = %
”Clienţi” 7721
4427
”TVA colectata”
d) 462 = %
”Creditori diverşi” 7721
4427
”TVA colectata”
e) 461 = 7721
”Debitori diverşi” “Venituri din operaţiuni de capital”
şi concomitent
461 = 4427
”Debitori diverşi” ”TVA colectată”
61
7. Soldul conturilor din grupa 21 “Imobilizări corporale“ poate fi:
a) creditor şi reprezintă valoarea imobilizărilor corporale existente în patrimoniu;
b) debitor şi reprezintă valoarea imobilizărilor ieşite din patrimoniu;
c) debitor şi reprezintă valoarea imobilizărilor corporale existente în patrimoniu;
d) debitor şi reprezintă valoarea creanţelor imobilizate aflate în patrimoniu;
e) zero şi reflectă conturi soldate.
8. Care documente consemnează evidenţa operativă a mijloacelor fixe intrate şi

ieşite din patrimoniu?
a) lista de inventariere;
b) fişa mijlocului fix;
c) proces verbal de scoatere din funcţiune;
d) registrul numerelor de inventar;
e) contract de închiriere.
9. Imobilizările corporale în curs se trec la mijloace fixe:

a) la costul de achiziţie, reprezentând preţul de deviz al investiţiei;
b) după recepţie, la darea lor în folosinţă sau punerea în funcţiune după caz;
c) după darea lor în folosinţă sau punerea în funcţiune după caz;
d) după întocmirea procesului verbal de recepţie, darea lor în folosinţă sau punerea
în funcţiune după caz;
e) la preţul de deviz al investiţiei.
10. Care din următoarele formule contabile se folosesc la achitarea facturii

furnizorului de imobilizări corporale?
a) 404 = 722
”Furnizori de imobilizări” “Venituri din producţia de imobilizări corporale”
b) 404 = 5121
”Furnizori de imobilizări” “Conturi curente la bănci”
c) 2123 = 5121
“ Maşini, utilaje şi instalaţii de lucru” “Conturi curente la bănci”
d) 404 = 5311
”Furnizori de imobilizări” “Casa”
e) 5121 = 404
“Conturi curente la bănci” ”Furnizori de imobilizări”
11. Ce semnifică următoarea formulă contabilă?

% = 212 valoarea contabilă de intrare
281 ”Mijloace fixe” valoarea amortizată
”Amortizări privind imobilizările
corporale” valoarea rămasă de amortizat
471
”Cheltuieli înregistrate în avans”
a) scoaterea din evidenţă a mijloacelor fixe neamortizate integral;
62
b) vânzarea de mijloace fixe;
c) scoaterea din evidenţă a mijloacelor fixe care au înregistrată valoare rămasă de
amortizat;
d) plus de mijloace fixe la inventar;
e) reevaluare în plus a mijloacelor fixe.
12. Se achiziţionează un complex comercial care deţine o clientela semnificativa ,

la preţul negociat şi înscris in factura si in procesul verbal de recepţie de
24.000.000 lei, din care 4.000.000 lei reprezintă fondul comercial. TVA-ul este de
19%. Care este formula contabila corecta ce se înscrie pe factura ?
a) % = 404 27.800.000 lei
212 “Furnizori de imobilizări” 20.000.000 lei
“Mijloace fixe”
207 4.000.000 lei
“Fond comercial”
4426 3.800.000 lei
“TVA deductibila”
b) % = 404 28.560.000 lei

“Mijloace fixe”
207 4.000.000 lei
4426 4.560.000 lei
c) % = 404 24.760.000 lei
“Mijloace fixe”
207 4.000.000 lei
4426 760.000 lei
d) % = 404 23.800.000 lei
“Mijloace fixe”
4426 3.800.000 lei
e) % = 401 27.800.000 lei

212 “Furnizori” 20.000.000 lei
“Mijloace fixe”
207 4.000.000 lei
4426 4.560.000 lei
63
13. Se vinde un mijloc fix, parţial amortizat, referitor la care se cunosc: valoarea de
înregistrare de 37.000.000 lei ; amortizarea înregistrate de 4.000.000 lei ; şi preţul
de vânzare , de 34.000.000 lei.
Care este formula contabila corecta pentru scăderea din evidenta a mijlocului fix
vândut?
a) 281 = 212 37.000.000 lei
“Amortizari privind imobilizarile corporale” “Mijloace fixe”
b) % = 212 37.000.000 lei
281 “Mijloace fixe” 4.000.000 lei
“Amortizari privind imobilizarile corporale”
411 33.000.000 lei
“Clienti”
c) % = 212 37.000.000 lei
“Amortizari privind imobilizarile corporale”
461 33.000.000 lei
“Debitori diversi”
d) % = 212 37.000.000 lei
“Amortizări privind imobilizările corporale”
6721 33.000.000 lei
“Cheltuieli privind activele cedate”
e) 411 = % 40.460.000 lei
“Clienţi” 212 34.000.000 lei
“Mijloace fixe”
4427 6.460.000 lei
“TVA colectata”
14. Se transmite unei fundaţii, cu titlu gratuit , un mijloc fix despre care se
cunoaşte :
- valoarea de intrare si înscrisă in procesul verbal de predare-primire de
10.000.000 lei.
- mijlocul fix se afla in stare noua.
Care este formula contabila corecta pentru scăderea din evidenta a donaţiei ?
a) 6712 = 212 10.000.000 lei
“Donaţie si subvenţii acordate” “Mijloace fixe”
b) 6712 = % 11.900.000 lei

“Donaţie si subvenţii acordate” 212 10.000.000 lei
“Mijloace fixe”
4427 1.900.000 lei
“TVA colectata”
64
c) % = 212 10.000.000 lei
“Donatie si subventi acordate”
4426 1.596.640 lei
d) 445 = % 11.900.000 lei
“Subventi” 212 10.000.000 lei
“Mijloace fixe”
4427 1.900.000 lei
“TVA colectata”
e) % = 212 10.000.000 lei
“Subventii”
4426 1.596.000 lei
15. Ce metode se pot utiliza pentru evaluarea bunurilor la ieşirea din stoc, dacă au
valorii de intrare diferite, când nu există posibilitatea identificării valorii de
intrare?
a) metoda identificării specifice;
b) metoda inventarului permanent;
c) metoda costului mediu ponderat (CMP);
d) metoda inventarului intermitent;
e) metoda costului de achiziţie.
valori de intrare diferite, când nu există posibilitatea identificării valorii de intrare?
a) metoda inventarului intermitent;
b) metoda primului intrat, primului ieşit (FIFO);
c) metoda costului de achiziţie;
d) metoda preţului standard ;
e) metoda inventarului permanent.
valori de intrare diferite şi nu există posibilitatea identificării valorii de intrare?
a) metoda inventarului permanent;
b) metoda preţului de achiziţie;
c) metoda costului mediu ponderat (CMP);
d) metoda inventarului intermitent;
65
e) metoda ultimului intrat, primului ieşit (LIFO).
18. Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune calculul CMP:

a) după fiecare operaţie de intrare;
b) după fiecare operaţie de ieşire;
c) în fiecare zi;
d) la finele fiecărei săptămâni;
e) lunar pe baza stocului şi valorii acestuia plus cantităţile intrate şi valoarea
acestora .
19. Metoda primului intrat, primului ieşit ( FIFO) presupune evaluarea bunurilor
ieşite din gestiune la:
a) costul de achiziţie al primului lot aprovizionat, iar după epuizarea acestuia se
trece la următorul lot aprovizionat;
b) preţul de înregistrare la intrarea în gestiune;
c) costul de utilitate al ultimului lot aprovizionat ;
d) preţul de producţie al primului lot aprovizionat ;
e) costul de aprovizionare al ultimului lot aprovizionat ;
20. Metoda ultimului intrat, primului ieşit ( LIFO ) presupune evaluarea bunurilor
ieşite din gestiune la :
a) preţul de intrare în gestiune al primului lot aprovizionat;
b) preţul de producţie al primului lot aprovizionat;
c) costul de achiziţie al ultimului lot aprovizionat, iar după epuizarea acestuia se
trece la penultimul lot aprovizionat;
d) costul de utilitate;
e) costul standard al întregului stoc.
21. Metoda inventarului intermitent, aplicată la unităţiile mici şi mijlocii constă în:
a) stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate în fiecare zi;
b) stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate săptmânal;
c) centralizarea documentelor de consum şi înregistrarea lor în contabilitate la
finele lunii;
d) centralizarea documentelor de consum şi înregistrarea lor în contabilitate la
finele anului;
e) stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii
stocurilor la sfârşitul perioadei de gestiune.
22. Metoda inventarului permanent, ca alternativă în contabilizarea stocurilor

provenite din aprovizionări constă în:
66
a) utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina şi urmări stocul scriptic după
fiecare operaţie de cumpărare, consum, respectiv vânzare;
b) centralizarea documentelor de intrare şi de ieşire şi înregistrarea operaţiilor
lunar;
c) centralizarea documentelor de intrare şi de ieşire şi înregistrarea operaţiilor la
finele exerciţiului financiar;
d) utilizarea metodei FIFO;
e) utilizarea metodei LIFO;
23. Consumul de materii prime şi materiale consumabile se înregistrează prin:

a) debitul contului “Clienţi” şi creditul conturilor de venituri corespunzătoare;
b) debitul contului “debitori diverşi” şi creditul contului de cheltuieli;
c) creditul conturilor de stocuri şi debitul conturilor de cheltuieli corespunzătoare;
d) debitul contului “Furnizori” şi creditul conturilor de cheltuieli corespunzătoare;
e) debitul conturilor de stocuri şi creditul conturilor de venituri.
24. Cumpărarea pe credit comercial de materii prime şi materiale consumabile se

înregistrează în contabilitate pe bază de factură cu formulele contabile :
a) % = 401
301 “Furnizori”
“Materiale consumabile”
4426
“TVA deductibilă”
b) % = 403
301 “Efecte de plătit “
4426
“TVA deductibilă “
c) % = 401
300 “Furnizori”
“Materii prime”
4426
d) % = 404
212 “Furnizori de imobilizări”
“Mijloace fixe”
4426
e) 300 = %
“Materii prime” 401
“Furnizorii”
4427
“TVA colectată”
67
25. Consumul de materii prime şi materiale consumabile se înregistrează în
contabilitate pe baza bonurilor de consum cu formulele:
a) 600 = 300
“Cheltuielile cu materiile prime” “Materii prime”
b) 601 = 301
“Cheltuieli cu materialele consumabile” “Materiale consumabile”
c) 602 = 321
“Cheltuieli privind obiectele de inventar” “Obiecte de inventar”
d) 604 = 351
“Cheltuieli privind materialele nestocabile” “Materii şi materiale aflate la terţi”
e) 600 = 388
“Cheltuielile cu materiile prime” “Diferente de preţ la ambalaje”
26. Plusul de materii prime şi materiale consumabile constatat cu ocazia inventarierii fizice se
înregistrează în contabilitate conform listei de inventariere cu formulele:
a) 600 = 300
“Cheltuieli cu materiile prime “ “Materii prime”
b) 601 = 300
“Cheltuieli cu materialele consumabile” “Materii prime”
c) 301 = 601
“Materiale consumabile” “Cheltuieli cu materialele consumabile”
d) 300 = 600
“Materii prime” “Cheltuieli cu materiile prime”
e) 300 = 604
“Materii prime” “Cheltuieli privind materialele nestocabile”
27. Care din formulele contabile de mai jos, în cadrul metodei inventarului
intermitent, corespund afirmaţiilor?
a) anularea stocului de materii prime la deschiderea exerciţiului:
600 = 300
“Cheltuieli cu materiile prime” “ Materii prime”
b) plusul de materiale consumabile constatat la inventarierea fizică:
600 = 301
“Cheltuieli cu materiile prime “ “Materiale consumabile”
c) plusul de inventar;
300 = 604
“Materii prime” “Cheltuieli privind materialele nestocabile”
d) aprovizionările cu materii prime în timpul exerciţiului:
% = 401
600 “Furnizori”
”Cheltuieli cu materiile prime”
4426
e) vânzarea de materii prime:
411 = 300
68
“Clienţi” “Materii prime”
28. Care din formulele contabile de mai jos, în cadrul metodei inventarului
intermitent, corespund afirmaţiilor?
a) consumul de materii prime:
601 = 300
“Cheltuieli cu materialele consumabile “ “Materii prime”
b) vânzarea de materii prime:
411 = 300
“Clienţi “ “Materii prime”
c) plusuri de inventar la materii prime:
301 = 600
“Materiale consumabile “ “Cheltuieli cu materiile prime”
d) aprovizionări de materii prime în timpul exerciţiului:
% = 401
600 ”Furnizori”
”Cheltuieli cu materiile prime “
4426
e) înregistrarea stocului final constatat pe baza inventarierii fizice la finele
exerciţiului:
300 = 600
“Materii prime” “Cheltuieli cu mateiile prime”
29. În categoria reducerilor cu caracter comercial acordate de furnizori intră:

a) sconturile de decontare;
b) rabaturile, risturnurile şi remizele;
c) perisabilităţile pe timpul transportului;
d) penalităţile de întârziere la decontare;
e) avansurile furnizor pentru bună execuţie.
30. În categoria reducerilor financiare acordate de furnizori intră:

a) rabaturile şi remizele;
b) risturnurile şi remizele;
c) perisabilităţile pe timpul transportului;
d) sconturile de decontare pentru achitarea înainte de scadenţă;
e) avansurile furnizor pentru bună execuţie.
31. Care sunt semnificaţiile corecte privind următoarea formulă contabilă?

300 = 600
a) constatarea stocului final în cadrul metodei inventarului intermitent;
b) recepţionarea materiilor prime obţinute din producţia proprie;
c) înregistrarea plusurilor în gestiune determinate prin inventarul fizic;
69
d) darea materiilor prime în consum;
e) trecerea bunurilor de la mărfuri la materii prime.
32. Înregistrarea facturii de cumpărare a materialelor consumabile se face cu

formula contabilă:
a) 300 = 401
“Materii prime” “Furnizori”
b) % = 401
301 “Furnizori”
4426
“Tva deductibilă”
c) 301 = 403
“Materiale consumabile” ”Efecte de plătit”
d) 212 = 404
“Mijloace fixe” “Furnizori de imobilizări”
e) 301 = 408
“Materiale consumabile” “Furnizori – facturi nesosite”
33. Înregistrarea cumpărării de materii prime şi materiale consumabile sosite fără

factură se face cu formulele contabile:
a) 300 = 409
“Materii prime” “Furnizori- debitori”
b) 301 = 409
“Materiale consumabile” “Furnizori – debitori”
c) % = 408
300 “Furnizori – facturi nesosite”
“Materii prime”
4428
“TVA neexigibilă”
d) 300 = 404
“Materii prime” “Furnizori de imobilizări”
e) % = 408
4428
34. Înregistrarea plăţii facturii, la care furnizorul a acordat sconturi de decontare,

se face cu formulele contabile:
70
a) 401 = %
“Furnizori” 5121
“Conturi la bănci în lei”
767
“Venituri din sconturi obţinute”
b) 401 = 5121
“Furnizori” “Conturi la bănci în lei”
c) 401 = 5311
“Furnizori” “Casa în lei”
d) 401 = %
“Furnizori” 5311
“Casa în lei”
767
“Venituri din sconturi obţinute”
e) 409 = 5121
“Furnizori – debitori” “Conturi la bănci în lei”
35. Înregistrarea facturii din vânzarea mărfurilor se face cu formula contabilă:

a) 411 = 707
“Clienţi” “Venituri din vânzarea mărfurilor”
b) 418 = 707
“Clienţi – facturi de întocmite” “Venituri din vânzarea mărfurilor”
c) 413 = 707
“Efecte de primit” “Venituri din vânzarea mărfurilor”
d) 416 = %
“Clienţi incerţi” 707
“Venituri din vânzarea mărfurilor”
4427
e) 411 = %
“Clienţi” 707
4427
36. Înregistrarea vânzării de mărfuri fără factură se face cu formula contabilă:

a) 418 = 707
“Clienţi – facturi de întocmit” “Venituri din vânzarea mărfurilor”
71
b) 418 = %
“Clienţi – facturi de întocmit” 707
4428
c) 411 = 708
“Clienţi” “Venituri din activitati diverse”
d) 418 = 708
“Clienţi – facturi de întocmit” ”Venituri din activitati diverse”
e) 411 = 707
“Clienţi” “Venituri din vânzarea mărfurilor”
37. Încasarea facturilor din vânzarea mărfurilor se înregistrează cu formulele

contabile :
a) 5121 = 411
“Conturi la bănci în lei” “Clienţi”
b) 5311 = 411
“Casa în lei” “Clienţi”
c) 5121 = 413
“Conturi la bănci în lei” “Efecte de primit”
d) 5311 = 413
“Casa în lei” “Efecte de primit”
e) 5124 = 419
“Conturi la bănci în devize” “Clienţi – creditori”
38. Înregistrarea încasării vânzărilor de produse finite pe bază de factură pentru

care s-au acordat sconturi de decontare se face cu formulele contabile:
a) 5121 = 411
“Conturi la bănci în lei” “Clienţi”
b) 5311 = 411
“Casa în lei” “Clienţi”
c) % = 411
5121 “Clienţi”
“Conturi la bănci în lei”
667
“Cheltuieli privind sconturile acordate”
d) % = 411
5311 ”Clienţi”
“Casa în lei”
667
“Cheltuieli privind sconturile acordate”
e) 5121 = 416
“Conturi la bănci în lei” “Clienţi incerţi”
72
39. Primirea facturii pentru materialele consumabile aprovizionate pe baza
avizului de însoţire a mărfii se înregistrează în contabilitate cu formulele contabile:
a) 408 = 404
“Furnizori – facturi nesosite” “Furnizori de imobilizări”
b) 408 = 403
“Furnizori – facturi nesosite” “Efecte de plătit”
c) 401 = 408
“Furnizori” “Furnizori – facturi nesosite”
d) 408 = 401
“Furnizori – facturi nesosite” “Furnizori”
şi concomitent:
4426 = 4428
“TVA deductibilă” “TVA neexigibilă”
e) 408 = 409
“Furnizori – facturi nesosite” “Furnizori – debitori”
40. Eliberarea facturii pentru produsele finite livrate pe baza comenzii şi avizului
de însoţire a mărfii se înregistrează în contabilitate cu formula :
a) 411 = 418
“Clienţi” “Clienţi – facturi de întocmit”
şi concomitent
4428 = 4427
“TVA neexigibilă” “TVA colectată”
b) 411 = 416
“Clienţi” “Clienţi incerţi”
şi concomitent
4428 = 4427
“TVA neexigibilă” “TVA colectată”
c) 411 = 419
“Clienţi” “Clienţi – creditori”
d) 411 = 413
“Clienţi” “Efecte de primit”
e) 411 = 403
“Clienţi” “Efecte de plătit”
41. Înregistrarea serviciilor prestate pentru care până la finele lunii nu s-au
întocmit facturile , se înregistrează în contabilitate cu formula:
a) 418 = 411
“Clienţi – facturi de întocmit” “Clienţi”
b) 411 = 416
“Clienţi” “Clienţi incerţi”
c) 418 = 419
“Clienţii – facturi de întocmit” “Clienţi creditori”
73
d) 418 = %
“Clienţii – facturi de întocmit” 711
“Venituri din producţia stocata”
4427
e) 418 = %
“Venituri din lucrări executate şi servicii
prestate “
4428
42. Primirea materiilor prime şi materialelor consumabile lăsate în custodia

furnizorilor se înregistrează cu formulele contabile:
a) 300 = 351
“Materii prime” “Materii şi materiale aflate la terţi”
4426 = 4428
b) 301 = 351
“Materiale consumabile” “Materii şi materiale aflate la terţi”
4426 = 4428
c) % = 351
300 “Materii şi materiale aflate la terţi”
“Materii prime”
301
4426
d) 300 = %
“Materii prime” 351
“Materii şi materiale aflate la terţi”
4427
e) 301 = %
“Materiale consumabile” 351
“Materii şi materiale aflate la terţi”
4427
43. Care din afirmaţiile de mai jos definesc mărfurile?

a) producţia obţinută în procesul tehnologic şi destinată livrării către clienţi;
b) bunurile economice cumpărate de unitatea patrimonială în vederea desfacerii
lor către consumatorii finali;
74
c) produsele finite obţinute în procesul tehnologic şi vândute prin magazinele cu
amănuntul proprii;
d) bunurile economice cumpărate de unitatea patrimonială pentru a fi utilizate în
procesul tehnologic propriu;
e) toate bunurile economice deţinute de unitatea patrimonială ce se evidenţiază la
stocuri şi pot fi valorificate prin consum productiv.
44. În debitul contului 371 “Mărfuri” se înregistrează, printre altele şi valoarea

mărfurilor intrate în gestiunea unităţii patrimoniale prin:
a) recuperări din dezmembrării;
b) restituiri de produse finite de către clienţi;
c) cumpărări de mărfuri de la furnizori;
d) aporturi de mărfuri aduse de asociaţi;
e) restituiri de stocuri neconsumate în procesul tehnologic.
45. În debitul contului 371 “Mărfuri” se înregistrează, printre altele şi valoarea

mărfurilor intrate în gestiunea unităţii patrimoniale ca urmare a:
a) plusurilor de materii prime constatate la inventariere;
b) plusurilor de mărfuri constatate la inventariere;
c) primirii de mărfuri cu titlu gratuit;
d) plusurilor de obiecte de inventar constatate la inventarierea fizică;
e) produselor finite refuzate de clienţi.
46. În creditul contului 371 “Mărfuri” se înregistrează, printre altele şi valoarea

mărfurilor ieşite din gestiune prin:
a) vânzarea pe bază de factură;
b) retragerea de aporturi în natură de către asociaţi;
c) minusuri de materii prime constatate la recepţie;
d) darea în folosinţă a obiectelor de inventar ;
e) refuzuri de mărfuri de către clienţi.
47. În creditul contului 371 “Mărfuri” se înregistrează, printre altele şi valoarea

mărfurilor ieşite din gestiune ca urmare a:
a) trecerii în folosinţă a obiectelor de inventar ;
b) refuzurilor de mărfuri constatate la recepţia loturilor aprovizionate
c) minusuri constatate la inventarierea mărfurilor ;
d) vânzărilor prin magazine cu amănuntul;
e) livrărilor de produse finite către terţi.
48. Aprovizionările cu mărfuri se înregistrează cu formulele contabile:
75
a) % = 404
371 “Furnizori de imobilizări”
“Mărfuri”
4426
b) % = 403
371 “Efecte de plătit”
“Mărfuri”
4426
c) % = 401
371 “Furnizori”
“Mărfuri”
4426
d) % = 408
371 “Furnizori-facturi nesosite”
“Mărfuri”
4428
e) % = 401
357 “Furnizori”
“Mărfuri în custodie sau consignaţie la terţi”
4424
“TVA de recuperat”
49. Înregistrarea vânzărilor de mărfuri cu ridicata se face cu formulele contabile :

a) 418 = %
4427
b) 411 = %
“Clienţi” 707
4427
c) 411 = %
“Clienţi” 701
“Venituri din vânzarea produselor vândute”
4427
76
d) 413 = %
“Efecte de primit” 707
4427
e) 416 = %
“Mărfuri”
4427
50. Înregistrarea scăderii gestiunii pentru mărfurile vândute de întreprinderea

comercială, prin depozitele cu ridicata, când evidenţa se ţine după metoda
inventarului permanent la cost de achiziţie, se face cu formula contabilă :
a) 411 = 371
“Clienţi” “Mărfuri”
b) 418 = 371
“Clienţi – facturi de întocmit” “Mărfuri”
c) 607 = 371
“Cheltuieli privind mărfurile” “Mărfuri”
d) 5311 = 371
“Casa în lei” “Mărfuri”
e) 707 = 371
“Venituri din vânzarea mărfurilor” “Mărfuri”
51. Preţul de vânzare aferent mărfurilor aprovizionate prin cumpărări, în cazul

utilizării “metodei inventarului permanent la preţ de vânzare “, este format din:
a) costul de achiziţie al mărfurilor;
b) costul de achiziţie al mărfurilor plus marja brută;
c) preţul de utilitate;
d) adaosul comercial plus TVA colectată ;
e) preţul negociat plus TVA colectată.
52. Înregistrarea scăderii gestiunii pentru mărfurile vândute prin depozitele cu

ridicata, când evidenţa se ţine după “metoda inventarului permanent la preţ de
vânzare”, se face cu formula contabilă:
a) 607 = 371
b) 378 = 371
“Diferente de preţ la mărfuri” “Mărfuri”
c) % = 371
411 “Mărfuri”
“Clienţi”
378
“Diferente de preţ la mărfuri”
77
d) % = 371
607 “Mărfuri”
“Cheltuieli privind mărfurile”
378
e) % = 371
707 “Mărfuri”
378
53. Preţul de vânzare cu TVA aferent mărfurilor aprovizionate, în cazul “metodei

inventarului permanent la preţ de vânzare cu TVA” şi evidenţa analitică global-
valorică, este format din:
a) costul de achiziţie, plus TVA;
b) costul de utilitate, plus TVA, plus adaosul comercial;
c) costul de achiziţie, plus adaosul comercial, plus TVA;
d) preţul de producţie, plus adaosul comercial, minus TVA;
e) preţul negociat, plus adaosul comercial, minus TVA.
54. Încărcarea gestiunii de mărfuri cu adaosul comercial şi TVA neexigibilă se

înregistrează cu formula contabilă:
a) 371 = %
“Mărfuri” 378
4428
b) 371 = %
“Mărfuri” 401
“Furnizori”
4428
c) % = 401
371 “Furnizori”
“Mărfuri”
4428
d) 371 = %
“Mărfuri” 408
“Furnizori – facturi nesosite”
4428
e) 371 = %
“Mărfuri”
78
707
4428
55. Vânzarea de mărfuri prin unităţile cu amănuntul, cu încasarea în lei şi în

devize, se înregistrează cu formulele contabile :
a) 5311 = 707
“Casa în lei” “Venituri din vânzarea mărfurilor”
b) 5311 = %
“Casa în lei” 707
4427
“TVA colectate”
c) 5314 = %
“Casa în devize” 707
4427
d) 5314 = 707
“Casa în devize” “Venituri din vânzarea mărfurilor”
e) 5314 = %
“Casa în lei” 708
“Venituri din activitati diverse”
4427
56. Scoaterea din activ a mărfurilor vândute prin unităţile cu amănuntul se

înregistrează în contabilitate cu formula ;
a) 607 = 371
b) % = 371
607 “Mărfuri”
4428
c) % = 371
607 “Mărfuri”
378
79
d) % = 371
707 “Mărfuri”
“Venituri din vânzarea mărfurile”
378
e) % = 371
607 “Mărfuri”
378
4428
57. Înregistrarea aprovizionării cu mărfuri, în condiţiile “metodei inventarului

intermitent“, se face cu formulele contabile:
a) 371 = %
“Mărfuri” 401
“Furnizori”
4427
b) % 401
607 “Furnizori”
4426
c) % = 408
4428
d) 371 = 404
“Mărfuri” “Furnizori de imobilizări”
e) 371 = 403
“Mărfuri” “Efecte de plătit”
58. Destocarea mărfurilor la începutul lunii şi înregistrarea stocului la finele lunii

în condiţiile “metodei inventarului intermitent“ se face cu formulele contabile:
a) 607 = 371
b) 371 = 607
“Mărfuri” “Cheltuieli privind mărfurile”
80
c) 707 = 371
“Venituri din vânzarea mărfurilor” “Mărfuri”
d) 371 = 707
“Mărfuri” “Venituri din vânzarea mărfurilor”
e) 604 = 371
“Cheltuieli privind materialele nestocate” “Mărfuri”
59. Pentru a fi înregistrate în creditul contului 711 “Venituri din producţia stocată”
se evaluează la costul standard:
a) materiile prime;
b) semifabricatele şi produsele finite;
c) mărfurile şi ambalajele;
d) obiectele de inventar şi ambalajele;
e) materiile prime şi materialele consumabile.
60. Pentru a fi înregistrate în creditul contului 711 “Venituri din producţia stocată”
se evaluează la costul de producţie efectiv:
a) mărfurile şi ambalajele ;
b) materiile prime şi materialele consumabile;
c) producţia în curs de execuţie (neterminată), lucrările şi serviciile în curs de
execuţie;
d) animalele şi păsările;
e ) materiile şi materialele aflate la terţi.
61. Care sunt semnificaţiile corecte ale formulei contabile?

345 = 711
“Produse finite” “Venituri din producţia stocată”
a) reflectă vânzări de produse finite;
b) reflectă produsele finite recepţionate din procesul de fabricaţie şi predate la
depozit;
c) reflectă produsele finite constatate plus la inventariere;
d) reflectă scăderea gestiunii pentru produsele finite livrate;
e) reflectă scăderea gestiunii pentru produsele finite lipsa la inventariere .
62. Care este semnificaţia corectă a formulei contabile?

411 = %
“Clienţi” 701
“Venituri din vânzarea produselor finite”
4427
a) reflectă vânzări de mărfuri;
b) reflectă vânzări de produse finite;
81
c) reflectă transferuri de produse finite;
d) reflectă aprovizionări cu produse finite;
e) reflectă produse finite date cu împrumut.
63. Care formulă contabilă este în concordanţă cu afirmaţia aferentă?

a) înregistrarea produselor finite recepţionate la gestiune:
345 = 701
“Produse finite” “Venituri din vânzarea produselor finite”
b) scăderea gestiunii pentru produsele finite vândute:
711 = 345
“Venituri din producţia stocată” “Produse finite”
c) vânzarea de produse finite :
411 = %
“Clienţii” 701
4427
d) trecerea produselor finite la mărfuri
371 = 701
“Mărfuri” “Venituri din vânzarea produselor finite”
e) consumul de produse finite în procesul de fabricaţie

600 = 345
“Cheltuieli cu materiile prime” “Produse finite”
64. Care din formulele contabile reflectă scoaterea din activ a produselor finite şi
semifabricatele livrate?
a) 604 = 345
“Cheltuieli cu materialele nestocate” “Produse finite”
b) 607 = 345
“Cheltuieli privind mărfurile” “Produse finite”
c) 711 = 345
“Venituri din producţia stocată” “Produse finite”
d) 411 = 345
“Clienţi” “Produse finite”
e) 711 = 341
“Venituri din producţia stocată” “Seminfabricate”
65. Care este semnificaţia corectă a formulei contabile următoare?

348 = 711
“Diferenţe de preţ la produse” “Venituri din producţia stocată”
a) înregistrează diferenţa nefavorabilă dintre costul efectiv (mai mare) şi costul
standard (mai mic) privind produsele finite;
b) înregistrează perisabilităţile legale constatate la inventarierea produselor finite;
82
c) înregistrează plusurile de inventar constatate la inventarierea semifabricatelor;
d) înregistrează consumul de produse finite;
e) înregistrează diminuarea diferenţelor favorabile pentru produsele finite ieşite
din gestiune.
66. Livrarea de produse finite şi semifabricate fără factură se înregistrează cu

formula contabilă:
a) 418 = %
4426
b) 418 = %
“Venituri din vânzarea semifabricatelor”
4428
c) 411 = %
“Clienţi” 707
4427
d) 416 = %
= 4423
“TVA de plată”
e) 418 = %
4428
67. Care este semnificaţia corectă a următoarei formule contabile?

711 = %
“Venituri din producţia stocată” 345
“Produse finite”
348
“Diferenţe de preţ la produse”
a) vânzarea de produse finite cu diferenţe de preţ;
b) consumul de produse finite cu diferenţe de preţ;
c) scoaterea din activ a produselor finite şi a diferenţelor de preţ nefavorabile
aferente;
d) trecerea la mărfuri a produselor finite şi a diferenţelor de preţ;
83
e) stocarea produselor finite cu diferenţe de preţ.
68. Care este semnificaţia corectă a formulei contabile:

371 = 345
“Mărfuri” “Produse finite”
a) vânzarea de produse finite;
b) lipsuri constatate la inventarierea produselor finite;
c) plusuri constatate la inventarierea mărfurilor;
d) trecerea produselor finite în categoria mărfurilor;
e) cumpărarea de mărfuri.
69. Diferenţele de preţ între costul standard (mai mare) şi costul efectiv (mai mic)
se înregistrează în contabilitate cu formulele:
a) 711 = 348 cu sume în negru
“Produse finite” “Diferenţe de preţ la produse”
b) 711 = 345 cu sume în negru
“Produse finite” “Produse finite”
c) 345 = 348 cu sume în negru
“Produse finite” “Diferenţe de preţ la produse”
d) 341 = 345 cu sume în negru
“Semifabricate” “Produse finite”
e) 348 = 711 cu sume în roşu
70. O societate comercială cumpără materii prime de la un furnizor cu reducere de
preţ: preţul de facturare este de 1.000.000 lei, rabatul comercial 2% şi TVA 19%.
Care din formulele contabile reflectă corect obligaţia?
a) % = 401 1.166.200
300 “Furnizori” 980.000
“Materii prime”
4426 = 186.200
b) % = 401 1.190.000
300 “Furnizori” 1.000.000
“Materii prime”
4426 = 190.000
c) % = 401 1.166.200
300 “Furnizori” 980.000
“Materii prime”
4428 = 186.200
d) % = 401 1.190.000
300 “Furnizori” 1.000.000
“Materii prime”
4428 = 190.000
84
e) % = 401 1.213.800
300 “Furnizori” 1.020.000
“Materii prime”
4426 = 193.800
71. Dispuneţi de următoarele informaţii privind materiile prime: stocul scriptic este
de 5.000.000 lei, stocul faptic este de 4.800.000 lei. Precizaţi formula corectă ce
reflectă rezultatul inventarului fizic.
a) 600 = 300 5.000.000
“Cheltuieli cu materiile prime” “Materii prime”
b) 300 = 758 200.000
“Materii prime” “Alte venituri din exploatare”
c) 300 600 200.000
d) 600 = 300 480.000
e) 600 = 300 20.000
72. O societate comercială a cumpărat de la furnizor şi a lăsat în custodia acestuia
mărfuri la cost de achiziţie de 1.800.000 lei. Aceste mărfuri sunt aduse în depozitul
societăţii pe bază de NIR. La recepţie se constată lipsuri neimputabile de 50.000
lei. Care este înregistrarea contabilă corectă?
371 357 1.800.000
“”Mărfuri” “Mărfuri aflate la terţi”
607 = 371 50.000
“Cheltuieli cu mărfurile” “”Mărfuri”
607 357 1.800.000
“Cheltuieli cu mărfurile” “Mărfuri aflate la terţi”
371 = 607 50.000
“”Mărfuri” “Cheltuieli cu mărfurile”
c) % = 357 1.800.000
371 “Mărfuri aflate la terţi” 1.750.000
“”Mărfuri”
473 50.000
“Decontări din operaţii în curs de clarificare”
d) 473 = 357 1.800.000
“Decontări din operaţii în curs de clarificare” “Mărfuri aflate la terţi”
e) % = 357 1.800.000
371 “Mărfuri aflate la terţi” 1.750.000
“”Mărfuri”
85
607 50.000
“Cheltuieli cu mărfurile”
73. O societate comercială care practică un adaos comercial de 50%, a vândut cu

amănuntul mărfuri de 1.785.000 lei. Care este formula corectă pentru scăderea
gestiunii de mărfuri vândute?
607 = 371 1.785.000
“Cheltuieli cu mărfurile” “”Mărfuri”
b) % = 371 1.785.000
607 “”Mărfuri” 1.285.000
378 500.000
“Diferenţe de preţ la mărfuri”
c) % = 371 1.785.000
607 “”Mărfuri” 1.000.000
378 500.000
4428 285.000
d) % = 371 1.785.000
607 “”Mărfuri” 1.000.000
378 500.000
4427 285.000
e) % = 371 1.785.000
607 “”Mărfuri” 1.000.000
378 690.000
4428 95.000
74. O societate comercială care ţine evidenţa mărfurilor la cost de achiziţie

conform metodei inventarului intermitent cumpără mărfuri de la furnizori. Din
factură rezultă: costul mărfurilor este de 1.000.000 lei, cheltuielile de transport de
100.000 lei, iar TVA 19%. Indicaţi formula corectă pentru recepţia mărfurilor
a) % = 401 1.309.000
371 ”Furnizori” 1.100.000
“Mărfuri”
86
4426 209.000
b) % = 401 1.309.000
371 ”Furnizori” 1.000.000
“”Mărfuri”
607 100.000
4428 209.000
c) % = 401 1.309.000
607 ”Furnizori” 1.100.000
4426 209.000
d) % = 401 1.309.000
607 ”Furnizori” 1.000.000
624 100.000
“Cheltuieli prinvind transportul de bunuri şi personal”
4428 209.000
e) % = 401 1.290.000
607 ”Furnizori” 1.000.000
624 100.000
“Cheltuieli prinvind transportul de bunuri şi personal”
4428 190.000
75. Societatea comercială se aprovizionează cu mărfuri. Din factura furnizorului

rezultă: costul mărfurilor este de 1.000.000 lei, ambalajele restituibile de 200.000
lei şi TVA 19%. Indicaţi formula contabilă corectă pentru înregistrarea facturii:
a) % = 401 1.428.000
371 ”Furnizori” 1.200.000
“Mărfuri”
4426 228.000
b) % = 401 1.390.000
371 ”Furnizori” 1.000.000
“Mărfuri”
409 200.000
“Furnizori-debitori”
87
4426 190.000
c) % = 401 1.428.000
371 ”Furnizori” 1.000.000
“Mărfuri”
409 200.000
4426 228.000
d) % = 401 1.428.000
371 ”Furnizori” 1.000.000
“Mărfuri”
378 200.000
4426 228.000
e) % = 401 1.390.000
371 ”Furnizori” 1.000.000
“Mărfuri”
378 200.000
4426 190.000
76. O societate comercială, care ţine evidenţa produselor la cost standard

(prestabilit), înregistrează produse finite de 1.000.000 lei. La finele lunii, valoarea
produselor finite la cost efectiv este de 1.100.000 lei. Care este formula contabilă
corectă pentru înregistrarea diferenţelor de preţ la produsele finite?
345 711 1.000.000
345 711 900.000
348 711 900.000
348 711 100.000
711 348 100.000
“Venituri din producţia stocată” “Diferenţe de preţ la produse”
77. Societatea comercială livrează produse finite fără factură. Din avizul de însoţire
a mărfii (produselor finite) rezultă: preţul de vânzare este de 1.000.000 lei,
ambalaje restituibile de 200.000 lei şi TVA 19%. Care este formula corectă pentru
înregistrarea avizului de însoţire a mărfii (produselor finite):
411 % 1.428.000
88
“Clienţi” 701 1.200.000
“Venituri din vânzarea produselor”
4427 228.000
411 % 1.428.000
“Clienţi” 701 1.000.000
419 200.000
“Clienţi-creditori”
4426 228.000
411 % 1.390.000
“Clienţi” 701 1.000.000
419 200.000
“Clienţi-creditori”
4426 190.000
418 % 1.485.000
“Clienţi-facturi de întocmit” 701 1.200.000
4427 285.000
418 % 1.390.000
“Clienţi-facturi de întocmit” 701 1.000.000
381 200.000
“Diferenţe de preţ la ambalaje”
4428 190.000
78. Înregistrarea aprovizionării cu stocuri de la furnizori prin metoda inventarului

permanent se efectuează la:
a) preţul de cumpărare la care se adaugă cheltuielile de transport aprovizionare,
alte cheltuieli accesorii şi TVA plătită;
b) costul de achiziţie la care se adaugă cheltuielile de transport aprovizionare, alte
cheltuieli accesorii şi TVA plătită;
c) preţul de cumpărare din care se scad cheltuielile de transport aprovizionare, alte
d) preţul de cumpărare la care se adaugă cheltuielile de transport aprovizionare,
alte cheltuieli accesorii şi TVA de recuperat;
e) preţul de cumpărare la care se adaugă cheltuielile de transport aprovizionare,
alte cheltuieli accesorii şi TVA care se încasează.
89
intermitent se efectuează la:
a) costul de achiziţie la care se adaugă cheltuielile de transport aprovizionare, alte
b) preţul de cumpărare din care se scad cheltuielile de transport aprovizionare, alte
c) preţul de cumpărare la care se adaugă cheltuielile de transport aprovizionare,
alte cheltuieli accesorii şi TVA plătită;
d) preţul de cumpărare la care se adaugă cheltuielile de transport aprovizionare,
alte cheltuieli accesorii şi TVA de recuperat;
e) preţul de cumpărare la care se adaugă cheltuielile de transport aprovizionare,
alte cheltuieli accesorii şi TVA care se încasează.

permanent se efectuează utilizând una sau mai multe din formulele contabile
următoare:
a) % = 401
3 „Furnizori”
„Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”
4426
„TVA deductibilă”
b) % = 401
3 „Furnizori”
4423
„TVA de plată”
c) 3 = 411
„Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie” „Furnizori”
şi:
4428 = 401
„TVA neexigibilă” „Furnizori”
d) % = 409
3 „Furnizori - debitori”
4426
e) % = 411
3 „Clienţi”
90
4426
81. Înregistrarea lucrărilor şi serviciilor primite de la furnizori se face la:

a) preţul de facturare plus TVA plătită;
b) costul de producţie şi TVA încasată;
c) preţul de facturare la care se adaugă cheltuielile de transport–aprovizionare şi
TVA;
d) preţul de facturare din care se scad cheltuielile de transport–aprovizionare şi
TVA;
e) costul de producţie la care se adaugă cheltuielile de transport–aprovizionare şi
TVA.
82. Aprovizionarea pe baza facturii cu lucrări şi servicii de la terţi se înregistrează

în contabilitate astfel:
a) % = 401
61 „Furnizori”
„Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi”
4423
„TVA de plată”
b) % = 401
61 „Furnizori”
4426
„TVA de deductibilă”
c) % = 408
64 „Furnizori – facturi nesosite”
„Cheltuieli de personal”
4428
„TVA neexigibilă”
d) % = 408
„Cheltuieli cu materii prime, materiale şi mărfuri”
4426
e) % = 409
61 „Furnizori – debitori”
91
4428
83. Formula contabilă:

% = 408
4428
se utilizează pentru înregistrarea în contabilitate a uneia sau mai multora dintre
următoarele operaţii economice:
a) recepţia bunurilor, pentru care nu s-au primit facturile până la finele exerciţiului;
b) înregistrarea lucrărilor şi serviciilor recepţionate la valoarea estimată, pentru
care nu s-au primit facturile, până la închiderea exerciţiului;
c) înregistrarea lucrărilor executate şi serviciilor prestate către terţi., pentru care
până la închiderea exerciţiului nu s-au întocmit facturile;
d) recepţia bunurilor, lucrărilor şi serviciilor, pentru care până la finele exerciţiului
nu s-au primit facturile;
e) recepţia bunurilor achiziţionate cu plata în rate, pentru care până la finele
exerciţiului nu s-au primit facturile.
84. Precizaţi care formule contabile corespund explicaţiei date:

a) înregistrarea TVA aferentă lucrărilor şi serviciilor livrate anterior fără factură:
4428 = 4426
„TVA neexigibilă” „TVA deductibilă”
b) înregistrarea TVA aferentă lucrărilor şi serviciilor recepţionate anterior fără
factură:
4426 = 4428
„TVA deductibilă” „TVA neexigibilă”
c) înregistrarea lucrărilor şi serviciilor recepţionate la valoarea estimată, pentru care nu s-au primit
facturile până la închiderea exerciţiului:
% = 408
4428
d) aprovizionarea pe baza facturii cu lucrări şi servicii de la terţi:
% = 409
4428
92
e) înregistrarea TVA aferentă lucrărilor şi serviciilor recepţionate anterior fără
factură:
4428 = 4423
„TVA neexigibilă” „TVA de plată”
85. Achitarea furnizorilor prin conturile de la bancă, pe bază de cecuri bancare se

înregistrează în contabilitatea prin utilizarea uneia sau mai multora din următoarele
formule contabile:
a) 408 = 5121
„Furnizori – facturi nesosite” „Conturi curente la bănci”
b) 408 = 403
„Furnizori – facturi nesosite” „Efecte de plătit”
c) 403 = 5121
„Efecte de plătit” „Conturi curente la bănci”
d) 401 = 5121
„Furnizori” „Conturi curente la bănci”
e) 401 = 403
„Furnizori” „Efecte de plătit”
86. Care dintre următoarele formule contabile sunt în concordanţă cu explicaţia precizată:
a) decontarea furnizorilor prin efecte comerciale:
408 = 5121
„Furnizori – facturi nesosite” „Conturi curente la bănci”
b) decontarea furnizorilor de la care nu s-au primit facturile:
408 = 403
„Furnizori – facturi nesosite” „Efecte de plătit”
c) achitarea datoriilor faţă de furnizorii de imobilizări prin virament:

403 = 5121
„Efecte de plătit” „Conturi curente la bănci”
d) decontarea unui furnizor dintr-un avans acordat anterior:
401 = 409
„Furnizori” „Furnizori - debitori”
e) decontarea datoriilor faţă de furnizori pe bază de efecte comerciale:
401 = 403
„Furnizori” „Efecte de plătit”
87. Precizaţi semnificaţia corectă a formulei contabile următoare:

409 = 5121
„Furnizori – debitori” „Conturi curente la bănci”
a) acordarea unui avans în numerar unui furnizor;
b) achitarea cu cec bancar a datoriei faţă de un furnizor;
c) acordarea unui avans spre decontare prin virament;
d) achitarea cu ordin de plată a datoriei faţă de un furnizor;
93
e) acordarea prin virament a unui avans către un furnizor.
88. Precizaţi semnificaţia corectă a formulei contabile următoare:

401 = 409
„Furnizori” „Furnizori – debitori”
a) acordarea unui avans unui furnizor;
b) acordarea unui avans unui furnizor de imobilizări;
c) decontarea obligaţiei faţă de furnizor, ţinând cont de avansul acordat;
d) crearea obligaţiei faţă de un furnizor pentru avansul acordat anterior;
e) reţinerea cu ocazia decontării obligaţiei faţă de un furnizor, a avansului încasat
de la acesta anterior.
89. Care dintre următoarele formule contabile este în concordanţă cu explicaţia

dată:
a) înregistrarea valorii facturii prestatorului străin pentru serviciile prestate de către acesta:
628 = 401
„Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” „Furnizori”
b) înregistrarea impozitului pe redevenţe reţinut din suma datorată prestatorului străin:
401 = 446
„Furnizori” „Alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate”
c) înregistrarea impozitului pe redevenţe reţinut din suma datorată prestatorului străin:
628 = 446
„Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi” „Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate”
d) achitarea TVA aferentă serviciilor externe, în cazul plătitorilor de TVA:
4426 = 401
„TVA deductibilă” „Furnizori”
e) achitarea TVA aferentă serviciilor externe, în cazul neplătitorilor de TVA:

4426 = 5121
„TVA deductibilă” „Conturi curente la bănci”
90. Se înregistrează în contabilitate, achiziţionarea de materii prime de la furnizori,

inclusiv TVA. Care din următoarele formule contabile corespunde acestei
explicaţii?
a) 300 = %
„Materii prime” 4426
401
„Furnizori”
b) 300 = %
„Efecte de plătit”
5311
94
„Casa în lei ”
c) % = 401
300 „Furnizori”
„Materii prime”
4426
d) % = 401
300 „Furnizori”
„Materii prime”
4427
„TVA colectată”
e) % = 409
„Materii prime”
4423
„TVA de plată”
91. Clienţii incerţi reprezintă:

a) creanţele neîncasate la termenul fixat şi pentru care există condiţii ce determină
lipsa de încredere în solvabilitatea acestor parteneri comerciali;
b) clienţii aflaţi în situaţia de lichidare, succesiune;
c) creditorii, în cazul în care aceştia nu s-au încasat la termenul fixat;
d) clienţii–creditori, în cazul în care există condiţii care determină lipsa de
încredere în solvabilitatea acestora;
e) furnizorii - debitori, în cazul în care aceştia nu s-au plătit la termenul fixat.
92 . Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a) din categoria creanţelor asupra clienţilor fac parte şi cele determinate de livrări
nefacturate;
b) în contul 419 „Clienţi–creditori” se înregistrează, printre alte operaţii, şi
rabaturile, remizele şi risturnurile acordate dar nedecontate;
c) creanţele dubioase reprezintă clienţii incerţi care pot deveni recuperabili;
d) creanţele dubioase reprezintă clienţii incerţi ce se încasează;
e) clienţii dubioşi apar în situaţia în care s-a deschis o acţiune juridică pentru
decontarea impozitelor.
93. Ce semnificaţie are următoarea formulă contabilă?

411 = %
„Clienţi” 701
„Venituri din vânzarea produselor finite”
4427
95
a) vânzarea cu încasare imediată în numerar a produselor finite la cost de producţie
plus TVA colectată;
b) vânzarea pe credit comercial a produselor finite la cost de achiziţie plus TVA
deductibilă;
c) vânzarea pe credit comercial a produselor finite la preţ de cumpărare minus TVA
colectată;
d) vânzarea pe credit comercial a produselor finite la preţ de cumpărare minus TVA
de plată;
e) vânzarea pe credit comercial a produselor finite la preţ de vânzare plus TVA
colectată.
94. Care din următoarele formule contabile sunt în concordanţă cu explicaţia dată?
a) acceptarea la plată a efectelor comerciale de încasat:
413 = 411
„Efecte de primit” „Clienţi”
b) încasarea prin bancă a creanţei faţă de un client:
5121 = 411
„Conturi curente la bănci” „Clienţi”
c) înregistrarea comisionului datorat băncii pentru operaţiunea de decontare a
clienţilor:
627 = 411
„Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” „Clienţi”
d) încasarea prin bancă a unui avans de la un client:
411 = 5121
„Clienţi” „Conturi curente la bănci”
e) încasarea cu numerar a unui avans de la un client:
5311 = 413
„Casa în lei” „Efecte de primit”
95. Precizaţi care din următoarele formule contabile corespund explicaţiei date:
a) încasarea prin intermediul băncii a efectelor comerciale remise, inclusiv a
comisionului datorat băncii:
% = 5113
627 „Efecte de încasat”
„Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”
5121
„Conturi curente la bănci”
b) achitarea unui furnizor cu un efect comercial:
% = 401
627 „Furnizori”
„Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”
5121
96
c) scoaterea din patrimoniu a clienţilor insolvabili, inclusiv TVA aferentă:
654 = %
„Pierderi din creanţe” 416
„Clienţi incerţi”
4427
d) înregistrarea clienţilor dubioşi:

411 = 416
„Clienţi” „Clienţi incerţi”
e) obţinerea produselor finite:
711 = 345
„Venituri din producţia stocată” „Produse finite”
96. Care din următoarele formule contabile corespunde cu explicaţia dată:

a) încasarea prin virament a unui client incert:
5121 = %
„Conturi curente la bănci” 416
„Clienţi – incerţi”
4427
b) reactivarea clienţilor scoşi din evidenţă:

411 = %
„Clienţi” 754
„Venituri din creanţe recuperate”
4427
c) încasarea clienţilor incerţi sau în litigiu:
416 = 419
„Clienţi incerţi” „Clienţi - creditori”
d) înregistrarea clienţilor incerţi sau în litigiu:
416 = 411
„Clienţi incerţi” „Clienţi”
e) scoaterea din patrimoniu a clienţilor insolvabili:
658 = 411
„Alte cheltuieli de exploatare” „Clienţi”
97. Precizaţi semnificaţia corectă a următoarei formule contabile:

5113 = 413
„Efecte de încasat” „Efecte de primit”
a) vânzarea către clienţi a unor efecte comerciale;
b) facturarea unui avans către un client;
c) încasarea unui client incert;
97
d) scoaterea din evidenţă a unor clienţi insolvabili;
e) remiterea către bancă, spre încasare, a efectelor comerciale.
premiile anuale neridicate de către salariaţi în termenul legal
98. Care este formula contabilă corectă pentru înregistrarea în contabilitate a

decontării facturii emise către un client, cunoscând următoarele elemente:
- valoarea facturii, inclusiv TVA – 10.000.000 lei;
- avansul acordat anterior, inclusiv TVA – 3.000.000 lei,
- reducere financiară – 10% din valoarea fără TVA a facturii:
a) % = 419 11.900.000 lei
411 „Clienţi – creditori” 2.521.008 lei
„Clienţi”
4427 478.992 lei
667 1.000.000 lei
„Cheltuieli privind sconturile acordate”
5121 7.900.000 lei
b) % = 411 11.900.000 lei
419 „Clienţi” 2.521.008 lei
„Clienţi – creditori”
4427 478.992 lei
667 1.000.000 lei
5121 7.900.000 lei
c) % = 411 11.900.000 lei
419 „Clienţi” 3.000.000 lei
„Clienţi - creditori”
4427 570.000 lei
667 1.000.000 lei
5121 7.330.000 lei
d) % = 419 11.900.000 lei

411 „Clienţi – creditori” 3.000.000 lei
„Clienţi”
4427 570.000 lei
667 1.000.000 lei
98
5121 7.330.000 lei
e) % = 411 11.900.000 lei
419 „Clienţi” 2.521.008 lei
„Clienţi - creditori”
4427 478.992 lei
767 1.000.000 lei
„Venituri privind sconturile acordate”
5121 7.900.000 lei
99. În cazul impozitului pe profit, obiectul impunerii îl reprezintă:

a) veniturile din orice sursă obţinute în cursul unei luni;
b) veniturile realizate în cursul unei luni, diminuate cu cheltuielile de exploatare
aferente acestora;
c) profitul impozabil calculat ca diferenţă între veniturile realizate şi cheltuielile
corespondente, la care se adaugă cheltuielile nedeductibile;
d) profitul impozabil calculat ca diferenţă între veniturile obţinute în activitatea de
exploatare şi cheltuielile corespunzătoare acestora;
e) veniturile înscrise în declaraţia de impunere.
100. Mărimea impozitului pe profit se stabileşte în principiu:

a) prin aplicarea unei cote procentuale (de regulă 25%) asupra totalului veniturilor
anuale;
b) aplicând cote progresive, pe tranşe de venituri;
c) prin aplicarea unei cote procentuale (de regulă 25%) asupra profitului impozabil;
d) ca diferenţă între venituri şi cheltuieli;
e) în funcţie de alte obligaţii ale întreprinderii faţă de bugetul de stat.
101. Decontarea impozitului pe profit se efectuează:

a) lunar, pe baza declaraţiei de impunere, până la data de 25 ale lunii;
b) ori de câte ori bugetul statului solicită această operaţie;
c) semestrial, pe baza extrasului de cont;
d) trimestrial, pe baza declaraţiei de impunere, până la data de 25 inclusiv, a primei
luni din trimestrul următor;
e) anual, până la 31 decembrie.
102. Care din formulele contabile enumerate mai jos sunt în concordanţă cu
explicaţia dată:
a) decontarea cheltuielilor cu impozitul pe profit asupra rezultatului exerciţiului:
99
691 = 121
„Cheltuieli cu impozitul pe profit” „Profit şi pierdere”
b) înregistrarea impozitului pe profit datorat bugetului statului:
691 = 441
„Cheltuieli cu impozitul pe profit” „Impozitul pe profit”
c) încasarea impozitului pe profit:
691 = 5121
„Cheltuieli cu impozitul pe profit” „Conturi curente la bănci”
d) plata impozitului pe profit:
441 = 5121
„Impozitul pe profit” „Conturi curente la bănci”
e) încasarea impozitului pe salarii:
5121 = 444
„Conturi curente la bănci” „Impozitul pe salarii”
103. Operaţiile de compensare sau restituire, privind plata impozitului pe profit se

efectuează:
a) decadal, pe baza datelor din contul corespunzător;
b) pe baza datelor din exerciţiul precedent;
c) cumulat de la începutul anului;
d) la începutul fiecărei luni, pe baza datelor din balanţa de verificare;
e) întotdeauna după operaţia de plată a impozitului pe salarii.
104. Taxa pe valoarea adăugată (TVA) reprezintă un impozit:

a) direct întemeiat pe principiul deductibilităţii, calculat de toate întreprinderile din
ţara noastră;
b) direct ce trebuie recuperat de la bugetul statului;
c) indirect întemeiat pe principiul deductibilităţii, care se stabileşte asupra
operaţiilor privind transferul proprietăţii bunurilor, precum şi asupra prestărilor de
servicii;
d) mixt plătit de persoane fizice şi agenţi economici care comercializează bunuri şi
servicii;
e) ce se suportă pe cheltuielile financiare ale agentului economic.
105. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate ?

a) taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect întemeiat pe principiul
deductibilităţii;
b) taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit ce se suportă pe cheltuielile
agentului economic;
c) ca mărime, TVA este echivalentă cu diferenţa dintre vânzările şi cumpărările din
cadrul aceluiaşi circuit economic;
d) editarea, tipărirea şi vânzarea de manuale şcolare constituie obiect al impozitării
TVA;
100
e) mărimea TVA este echivalentă cu produsul dintre prorata TVA şi TVA colectată.
106. Care din următoarele categorii de operaţii pot constitui obiect al impozitării
TVA?
a) transportul fluvial al localnicilor în Delta Dunării;
b) importul de bunuri şi servicii;
c) editarea, tipărirea şi vânzarea de manuale şcolare;
d) transferul proprietăţii bunurilor imobiliare între agenţii economici, precum şi
între aceştia şi instituţii publice şi persoane fizice;
e) cumpărarea de manuale şcolare.
107. Precizaţi care din afirmaţiile următoare sunt adevărate?

a) importul de bunuri şi servicii nu constituie obiect al impozitului pe profit;
b) constituie obiect al impozitării TVA, livrările de bunuri mobile şi prestările de
servicii efectuate în cadrul exercitării activităţii profesionale;
c) TVA reprezintă o taxă specială de consumaţie bazată pe principiul compensării;
d) cota zero de TVA se aplică pentru exportul de bunuri şi prestări de servicii legate
direct de exporturi de bunuri efectuate de agenţii economici cu sediul în România;
e) pentru bunurile comercializate prin comerţul cu amănuntul, preţurile nu includ
adaos comercial.
108. Jurnalul pentru cumpărări serveşte ca:

a) document de decontare a bunurilor cumpărate;
b) registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor de valori materiale şi de
stabilire a TVA colectată;
c) document de înregistrare în contabilitate;
d) document de însoţire a bunurilor pe timpul transportului bunurilor;
e) registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpărărilor de valori materiale sau
a prestărilor de servicii şi ca document de stabilire lunară a TVA deductibilă.
109. Jurnalul pentru vânzări este utilizat ca:

a) document de înregistrare în contabilitate;
b) document de stabilire lunară a TVA deductibilă;
c) document pentru eliberarea de bunuri materiale din depozit;
d) registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor de valori materiale sau a
prestărilor de servicii şi ca document de stabilire lunară a TVA colectată;
e) registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea cronologică a operaţiilor.
110. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate ?

a) jurnalul pentru vânzări este utilizat ca document pentru eliberarea de bunuri
materiale din depozit;
b) jurnalul pentru cumpărări serveşte ca document de înregistrare în contabilitate;
101
c) borderoul de vânzare (încasare) serveşte la înregistrarea vânzărilor (încasărilor)
în "Jurnalul de vânzare";
d) jurnalul pentru cumpărări serveşte ca document de stabilire lunară a TVA
deductibilă;
e) cota zero de TVA se aplică pentru importul de bunuri şi prestările de servicii
legate direct de acestea.
111. Care din următoarele formule contabile sunt în concordanţă cu explicaţia dată?
a) TVA deductibilă compensată prin TVA colectată:
4426 = 4427
„TVA deductibilă” „TVA colectată”
b) TVA neexigibilă aferentă stocurilor de mărfuri din unitatea cu amănuntul:
371 = 4428
„Mărfuri” „TVA neexigibilă”
c) TVA aferentă cumpărărilor de piese de schimb:
4426 = 404
„TVA deductibilă” „Furnizori de imobilizări”
d) recuperarea de la bugetul statului a TVA din luna precedentă:
5121 = 4423
„Conturi curente la bănci” „TVA de plată”
e) TVA colectată aferentă lipsurilor peste normele legale neimputabile:
635 = 4427
„Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi „TVA colectată”
vărsăminte asimilate”
112. Care din următoarele formule contabile sunt în concordanţă cu explicaţia

dată?
a) înregistrarea TVA de plată datorată bugetului statului:
4427 = 4423
„TVA colectată” „TVA de plată”
b) TVA deductibilă compensată prin TVA colectată:
4426 = 4427
c) prorata TVA deductibilă devenită nedeductibilă:
635 = 4426
„Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi „TVA deductibilă”
vărsăminte asimilate”
d) TVA neexigibilă aferentă facturilor nesosite:
408 = 4428
„Furnizori facturi nesosite” „TVA neexigibilă”
e) TVA colectată aferentă clienţilor insolvabili scoşi din evidenţă:
416 = 4427
„Clienţi incerţi” „TVA colectată”
102
dată?
a) TVA neexigibilă aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii, executărilor
de lucrări pentru care nu s-au întocmit facturi:
418 = 4428
„Clienţi-facturi de întocmit” „TVA neexigibilă”
b) TVA neexigibilă aferentă vânzărilor de mărfuri din unităţile comerciale cu
amănuntul:
4428 = 707
„TVA neexigibilă” „Venituri din vanzarea mărfurilor”
c) diferenţa corespunzătoare TVA-deductibilă ce depăşeşte TVA colectată ce
urmează a se încasa de la bugetul statului:
4426 = 4424
„TVA deductibilă” „TVA de recuperat”
d) TVA colectată aferentă valorii bunurilor imputate persoanelor vinovate, ce
trebuie recuperată de la acestea:
4427 = 461
„TVA colectată” „Debitori diverşi”
e) TVA colectată ce urmează a se plăti bugetului statului:
4423 = 4427
„TVA de plată” „TVA colectată”
114. Ce explicaţie are următoarea formulă contabilă ?

4428 = 4427
„TVA neexigibilă” „TVA colectată”
a) TVA aferentă facturilor nesosite;
b) TVA neexigibilă aferentă vânzărilor de mărfuri din unităţile comerciale cu
amănuntul;
c) TVA neexigibilă aferentă vânzărilor cu plata în rate devenită exigibilă în cursul
exerciţiului financiar;
d) TVA neexigibilă aferentă executărilor de lucrări pentru care nu s-au întocmit
facturile până la sfârşitul exerciţiului;
e) TVA neexigibilă devenită exigibilă aferentă facturilor întocmite.
115. Dacă TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă care este formula
contabilă pentru înregistrarea TVA de plată ?
a) 4426 = 4427
b) 4427 = 4423
c) 4428 = 4427
„TVA neexigibilă” „TVA colectată”
d) 4424 = 4426
„TVA de recuperat” „TVA deductibilă”
103
e) 4427 = 5121
„TVA colectată” „Conturi curente la bănci”
116. Ce semnificaţie are următoarea formulă contabilă ?

4426 = 4428
„TVA deductibilă” „TVA neexigibilă”
a) TVA neexigibilă de recuperat de la bugetul de stat;
b) TVA deductibilă aferentă valorii bunurilor vândute cu plata în rate;
c) TVA neexigibilă devenită deductibilă aferentă cumpărărilor cu plata în rate;
d) TVA neexigibilă devenită exigibilă aferentă facturilor întocmite;
e) TVA neexigibilă devenită exigibilă aferentă facturilor sosite.
117. Dacă TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată prin ce formulă
contabilă se înregistrează TVA de recuperat ?
a) 4426 = 4424
„TVA deductibilă” „TVA de recuperat”
b) 4426 = 4427
c) 4423 = 4426
„TVA de plată” „TVA deductibilă”
d) 4424 4426
e) 4428 4426
„TVA neexigibilă” „TVA deductibilă”
118. Indicaţi care din formulele contabile enumerate mai jos sunt corecte în raport
cu explicaţia dată:
a) TVA neexigibilă aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi executărilor de lucrări cu plata
în rate:
411 = 4428
„Clienţi” „TVA neexigibilă”
b) TVA neexigibilă aferentă facturilor nesosite de la furnizori:
408 = 4428
„Furnizori – facturi nesosite” „TVA neexigibilă”
c) valoarea bunurilor imputate persoanelor vinovate, inclusiv TVA colectată aferentă:
% = 758
461 „Alte venituri din exploatare”
„Debitori diverşi”
4427
d) TVA neexigibilă aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi
executărilor de lucrări, pentru care nu s-au întocmit facturi:
418 = 4427
„Clienţi – facturi de întocmit” „TVA colectata”
e) TVA neexigibilă aferentă aprovizionării stocurilor de mărfuri în unităţile comerciale cu amănuntul:
4428 = 371
104
„TVA neexigibilă” „Mărfuri”
119. Indicaţi formula contabilă corectă, în cazul în care agentul economic

achiziţionează materii prime, pentru care nu a sosit factura:
a) % = 401
300 „Furnizori”
„Materii prime”
4428
b) % = 401
300 „Furnizori”
„Materii prime”
4426
c) % = 408
„Materii prime”
4428
d) % = 401
308 „Furnizori”
„Diferenţe de preţ la materiale”
4426
e) 300 %
„Casa”
4428

dată?
a) TVA încasată de la bugetul statului pe baza cererii de rambursare:
5121 = 4423
„Conturi curente la bănci” „TVA de plată”
b) TVA de plată datorată bugetului statului:
4427 = 4423
c) TVA neexigibilă devenită exigibilă:
4427 = 4428
„TVA colectată” „TVA neexigibilă”
105
d) TVA colectată aferentă bunurilor şi serviciilor acordate salariaţilor sub forma
avantajelor în natură:
604 4427
„Cheltuieli privind materialele nestocate” „TVA colectată”
e) TVA aferentă valorii echipamentului de lucru şi a uniformelor suportate de salariaţi:
4427 = 428
„TVA colectată” „Alte datorii şi creanţe în legătură cu
personalul”
121. Prin următoarea formulă contabilă se înregistrează:

411 = 4427
„Clienţi ” „TVA colectată”
a) TVA colectată înscrisă în facturile emise către clienţi, reprezentând vânzările de
mărfuri şi bunuri, prestările de servicii şi executările de lucrări;
b) TVA colectată care a fost încasată din vânzarea produselor finite;
c) TVA colectată aferentă vânzărilor de mijloace fixe;
d) TVA aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi executărilor de lucrări
cu plata în rate;
e) TVA aferentă vânzărilor de bunuri, prestărilor de servicii şi executărilor de
lucrări nefacturate clienţilor până la sfârşitul exerciţiului.
122. Care este varianta de înregistrare contabilă corectă ce se efectuează pentru
închiderea conturilor de TVA, în condiţiile în care societatea comercială dispune de
următoarele date:
- a achiziţionat materii prime în valoare de 10.000.000 lei, TVA 19%;
- a vândut mărfuri unui client şi a emis factură pentru valoarea de 11.000.000
lei, TVA 19%;
- TVA colectată aferentă unui client insolvabil, pe care unitatea l-a scos din
activ, este de 570.000 lei.
a) 4426 = 4427 1.900.000
4424 = 4426 190.000
b) 4427 = 4426 1.520.000

„TVA colectată” „TVA deductibilă”
4424 = 4426 380.000
c) 4427 = 4426 1.900.000
4424 = 4426 760.000
d) 4427 = 4426 1.900.000
106
4427 = 4423 760.000
e) 4427 = 4426 1.520.000
4423 = 4426 380.000
„TVA de plată” „TVA deductibilă”
123. Ce reprezintă următoarea formulă contabilă ?

428 = %
„Alte creanţe şi datorii în legătură cu 4427
personalul” „TVA colectată”
758
„Alte venituri din exploatare”
a) TVA colectată aferentă valorii bunurilor vândute cu plata în rate;
b) valoarea bunurilor imputate unui salariat al societăţii comerciale, inclusiv TVA
colectată aferentă lipsurilor respective;
c) TVA aferentă unor debitori interni scoşi din evidenţă;
d) TVA colectată aferentă bunurilor cumpărate cu plata în rate;
e) TVA aferentă valorii bunurilor primite cu titlu gratuit.
124. Se diminuează creanţa fata de un client cunoscând următoarele : avansul

primit anterior de 5.000.000 lei plus TVA 19% ; valoarea mărfurilor facturate de
7.000.000 lei plus TVA 19% ; pentru diferenţa s-a primit si a fost acceptat un bilet
la ordin. Care este formula contabilă corecta pentru diminuarea creanţei?
a) % = 411 8.330.000 lei
409 “Clienti” 5.000.000 lei
4426 950.000 lei
413 2.380.000 lei
“Efecte de primit”
b) % = 411 8.330.000 lei

419 “Clienti” 5.000.000 lei
“Clienti creditori”
4428 950.000 lei
“TVA neexigibila”
413 2.380.000 lei
c) % = 411 8.330.000 lei

419 “Clienti” 5.000.000 lei
“Clienti creditori”
4427 950.000 lei
“TVA colectata”
107
413 2.380.000 lei
d) 419 = 411 5.950.000 lei
“Clienti creditori” “Clienti”
e) % = 707 8.330.000 lei
419 “Venituri din vanzarea 5.000.000 lei
”Clienti creditori” marfurilor”
4428 950.000 lei
“TVA neexigibila””
413 2.380.000 lei
125. Care este varianta de inregistrare contabila corecta ce se efectueaza pentru

inchiderea conturilor de TVA , in conditiile in care societatea comerciala depuse de
urmatoarele date din cursul lunii?
- a achizitionat materii prime in valoare de 20.000.000 lei cu TVA de 19 %;
- a imputat gestionarului materii prime lipsa la inventariere in valoare de
1.000.000 lei cu TVA 19%.
a) 4427 = % 4.940.000 lei
“TVA colectata” 4426 3.800.000 lei
4423 1.140.000lei
“TVA de plata”
b) 4427 = % 4.940.000 lei
4427 1.140.000 lei
“TVA de incasat”
c) 4427 = % 4.750.000 lei
4424 760.000 lei
“TVA deincasat””
d) % = 4426 4.940.000 lei
4427 “TVA deductibila” 3.800.000 lei
“TVA colectata”
4424 1.140.000 lei
e) 4426 = % 4.750.000 lei
“TVA deductibila” 4427 3.990.000 lei
“TVA de incasat”
4424 760.000 lei
108
Februarie 2002 Conf. dr. univ. I. Rogoveanu
SOLUŢII GRILE CONTABILITATE

1 A 42 A,B 83 B 124 B
2 D 43 B,C 84 B,C 125 A
3 E 44 C,D 85 D
4 B 45 B,C 86 D,E
5 B,D 46 A,B 87 E
6 B,E 47 C,D 88 C
7 C,E 48 C,D 89 A,B
8 B,D 49 A,B 90 C
9 B,D 50 C 91 A,B
10 B,D 51 B 92 A,B
11 A,C 52 D 93 E
12 B 53 C 94 A,B
13 D 54 A 95 A,C
14 B 55 B,C 96 B,D
15 A,C 56 E 97 E
16 B,D 57 A,B 98 B
17 C,E 58 B 99 C
18 A,E 59 C 100 C
19 A 60 B,C 101 D
20 C 61 B 102 B,D
21 E 62 B 103 C
22 A 63 B,C 104 C
23 C 64 C,E 105 A,C
24 A,C 65 A,E 106 B,D
25 A,.B 66 B,E 107 B,D
26 C,D 67 C 108 E
27 A,D 68 D 109 D
109
28 D,E 69 A,E 110 C,D
29 B 70 A 111 B,E
30 D 71 E 112 A,C
31 A,C 72 E 113 A
32 B 73 C 114 C,E
33 C,E 74 C 115 B
34 A,D 75 B 116 C,E
35 E 76 D 117 D
36 B 77 C 118 A
37 A,B 78 A 119 C
38 C,D 79 C 120 B
39 D 80 A 121 A
40 A 81 A 122 B
41 E 82 B 123 B
Februarie 2002 Conf .univ.dr.

Ion Rogoveanu
110

Conta Fin Grile 60

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Conta Fin Grile 60

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate – grile – 2002

1. O unitate patrimonială, achiziţionează un spaţiu comercial şi în acelaşi timp

2. Pe bază de proces verbal de recepţie se înregistrează obţinerea din producţie

3. Se primeşte de la un antreprenor factura pentru un depozit construit. Care sunt

4. Ce semnificaţie are următoarea înregistrare contabilă ?

6. Care sunt înregistrările contabile aferente vânzării unui mijloc de transport ?

8. Care documente consemnează evidenţa operativă a mijloacelor fixe intrate şi

9. Imobilizările corporale în curs se trec la mijloace fixe:

10. Care din următoarele formule contabile se folosesc la achitarea facturii

11. Ce semnifică următoarea formulă contabilă?

12. Se achiziţionează un complex comercial care deţine o clientela semnificativa ,

b) % = 404 28.560.000 lei

e) % = 401 27.800.000 lei

b) 6712 = % 11.900.000 lei

18. Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune calculul CMP:

22. Metoda inventarului permanent, ca alternativă în contabilizarea stocurilor

23. Consumul de materii prime şi materiale consumabile se înregistrează prin:

24. Cumpărarea pe credit comercial de materii prime şi materiale consumabile se

29. În categoria reducerilor cu caracter comercial acordate de furnizori intră:

30. În categoria reducerilor financiare acordate de furnizori intră:

31. Care sunt semnificaţiile corecte privind următoarea formulă contabilă?

32. Înregistrarea facturii de cumpărare a materialelor consumabile se face cu

33. Înregistrarea cumpărării de materii prime şi materiale consumabile sosite fără

34. Înregistrarea plăţii facturii, la care furnizorul a acordat sconturi de decontare,

35. Înregistrarea facturii din vânzarea mărfurilor se face cu formula contabilă:

36. Înregistrarea vânzării de mărfuri fără factură se face cu formula contabilă:

37. Încasarea facturilor din vânzarea mărfurilor se înregistrează cu formulele

38. Înregistrarea încasării vânzărilor de produse finite pe bază de factură pentru

42. Primirea materiilor prime şi materialelor consumabile lăsate în custodia

43. Care din afirmaţiile de mai jos definesc mărfurile?

44. În debitul contului 371 “Mărfuri” se înregistrează, printre altele şi valoarea

45. În debitul contului 371 “Mărfuri” se înregistrează, printre altele şi valoarea

46. În creditul contului 371 “Mărfuri” se înregistrează, printre altele şi valoarea

47. În creditul contului 371 “Mărfuri” se înregistrează, printre altele şi valoarea

48. Aprovizionările cu mărfuri se înregistrează cu formulele contabile:

49. Înregistrarea vânzărilor de mărfuri cu ridicata se face cu formulele contabile :

50. Înregistrarea scăderii gestiunii pentru mărfurile vândute de întreprinderea

51. Preţul de vânzare aferent mărfurilor aprovizionate prin cumpărări, în cazul

52. Înregistrarea scăderii gestiunii pentru mărfurile vândute prin depozitele cu

53. Preţul de vânzare cu TVA aferent mărfurilor aprovizionate, în cazul “metodei

54. Încărcarea gestiunii de mărfuri cu adaosul comercial şi TVA neexigibilă se

55. Vânzarea de mărfuri prin unităţile cu amănuntul, cu încasarea în lei şi în

56. Scoaterea din activ a mărfurilor vândute prin unităţile cu amănuntul se

57. Înregistrarea aprovizionării cu mărfuri, în condiţiile “metodei inventarului

58. Destocarea mărfurilor la începutul lunii şi înregistrarea stocului la finele lunii

61. Care sunt semnificaţiile corecte ale formulei contabile?

62. Care este semnificaţia corectă a formulei contabile?

63. Care formulă contabilă este în concordanţă cu afirmaţia aferentă?

e) consumul de produse finite în procesul de fabricaţie

65. Care este semnificaţia corectă a formulei contabile următoare?

66. Livrarea de produse finite şi semifabricate fără factură se înregistrează cu

67. Care este semnificaţia corectă a următoarei formule contabile?

68. Care este semnificaţia corectă a formulei contabile:

73. O societate comercială care practică un adaos comercial de 50%, a vândut cu

74. O societate comercială care ţine evidenţa mărfurilor la cost de achiziţie

75. Societatea comercială se aprovizionează cu mărfuri. Din factura furnizorului

76. O societate comercială, care ţine evidenţa produselor la cost standard

78. Înregistrarea aprovizionării cu stocuri de la furnizori prin metoda inventarului

80. Înregistrarea aprovizionării cu stocuri de la furnizori prin metoda inventarului

81. Înregistrarea lucrărilor şi serviciilor primite de la furnizori se face la:

82. Aprovizionarea pe baza facturii cu lucrări şi servicii de la terţi se înregistrează

83. Formula contabilă:

84. Precizaţi care formule contabile corespund explicaţiei date:

85. Achitarea furnizorilor prin conturile de la bancă, pe bază de cecuri bancare se