Grile Contabilitate Internationala

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAłI
FACULTATEA DE ŞTIINłE ECONOMICE

SPECIALIZAREA CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
Lect. univ. dr. Iuliana Oana MIHAI Lect. univ. dr. Florina BALCU
TESTE GRILĂ PENTRU EXAMENUL DE LICENłĂ

LA
DISCIPLINA – CONTABILITATE INTERNAłIONALĂ
1
1. Scopul situaŃiilor financiare conform IAS 1 este:
a. de a oferi o reprezentare financiară structurată referitoare la performanŃa şi tranzacŃiile
realizate de întreprindere;
b. de a oferi o reprezentare financiară structurată referitoare la poziŃia financiară a
întreprinderii;
c. de a oferi o reprezentare financiară structurată referitoare la poziŃia financiară şi tranzacŃiile
realizate de întreprindere;
d. de a oferi o imagine fidelă a tuturor elementelor de activ şi de pasiv, precum şi a rezultatelor;
e. de a oferi o imagine fidelă asupra performanŃelor, veniturilor, cheltuielilor şi rezultatului
întreprinderii.
2. InformaŃiile furnizate de situaŃiile financiare vizează:

a. activele controlate de întreprindere, capitalurile proprii, rezultatul net şi fluxurile de
trezorerie trecute;
b. activele controlate de întreprindere, datoriile, capitalurile proprii, rezultatul net şi fluxurile
de trezorerie trecute;
c. activele controlate de întreprindere, datoriile şi capitalurile proprii;
d. activele, datoriile, capitalurile proprii şi rezultatul net;
e. creanŃele, datoriile, capitalurile proprii şi rezultatul net;
3. În funcŃie de durata de realizare a activelor raportată fie la durata exerciŃiului financiar, fie la durata
ciclului de exploatare, activele pot fi:
a. curente şi necurente;
b. imobilizate şi circulante;
c. lichide şi nelichide;
d. active şi neactive;
e. fiscale şi nefiscale
4. Presupunem că entitatea „X” S.A. organizează un ciclu de exploatare de 2 ani (N, N+1). La sfârşitul
exerciŃiului N, creanŃele faŃă de clienŃi care urmează să fie încasate până la sfârşitul ciclului vor fi:
a. active necurente;
b. active curente;
c. datorii curente;
d. datorii necurente;
e. nicio variantă nu este corectă.
5. Societatea „ABC” S.A. vinde 100 de titluri de participare (acŃiuni) emise de S.C. „XYZ” S.A. la un
preŃ de vânzare de 12 lei/acŃiune. Societatea „ABC” S.A. a achiziŃionat titlurile „XYZ” la un preŃ de
10 lei/acŃiune. Care este tratamentul acestei tranzacŃii pe care îl va aplica S.C. „ABC” S.A. conform
normelor româneşti în vigoare?
a. va recunoaşte un venit din imobilizări financiare cedate de 1.200 lei, pentru preŃul de
vânzare;
b. va recunoaşte o cheltuială privind imobilizările financiare cedate de 1.000 lei;
c. a + b;
d. a sau b;
e. va recunoaşte un venit din imobilizări financiare cedate de 200 lei.
6. Pentru o entitate se cunosc următoarele informaŃii (în lei): cheltuieli cu chiriile 80.000; acŃiuni
proprii răscumpărate în vederea anulării lor 200.000; valoarea imobilizărilor deŃinute în leasing
financiar 350.000; obligaŃiuni cumpărate de la o altă entitate 120.000, (din care obligaŃiuni în valoare
de 20.000 vor fi răscumpărate de entitatea emitentă în anul următor); fond comercial 1.000.000 (din
care 400.000 sunt cheltuieli angajate de societate); cheltuieli cu diferenŃe de curs valutar 60.000;
amortizarea imobilizărilor deŃinute în leasing financiar 100.000; cheltuieli de constituire 20.000;
proiectul de dezvoltare X a ocazionat cheltuieli de 160.000, iar proiectul Y cheltuieli de 180.000
(doar pentru proiectul Y există certitudinea raŃională că entitatea va obŃine avantaje economice
viitoare); cheltuieli de cercetare 120.000; acŃiuni cumpărate în vederea garantării unui credit pe
termen lung 400.000. Care este valoarea activelor imobilizate?
2
a. 1.670.000;
b. 1.630.000;
c. 1.730.000;
d. 1.950.000;
e. 1.550.000.
7. O entitate economică are în planul de investiŃii achiziŃia unui utilaj al cărui cost de achiziŃie este de
200.000 lei, cu o durată de utilizare de 10 ani. FinanŃarea pentru achiziŃia utilajului se va face printr-
un credit bancar. AlegeŃi opŃiunea corectă pentru ca entitatea să-şi asigure echilibrul financiar:
a. credit bancar de 200.000 lei, pe o durată de 6 luni, cu o dobândă de 30% pe an;
b. credit bancar de 200.000 lei, pe o durată de 7 ani, cu o dobândă de 15% pe an;
c. credit bancar de 200.000 lei, pe o durată de 10 ani, cu o dobândă de 10% pe an;
d. credit bancar de 200.000 lei, pe o durată de 15 ani, cu o dobândă de 9% pe an;
e. credit bancar de 300.000 lei, pe o durată de 10 ani, cu o dobândă de 10% pe an.
8. Sursele de finanŃare pe termen lung ale unei entităŃi economice se mai numesc şi:
a. surse proprii;
b. capitaluri proprii;
c. surse străine;
d. capitaluri permanente;
e. surse atrase.
9. Fondul de rulment (FR) se determină cu ajutorul formulei:

a. FR = Active circulante + Cheltuieli în avans – Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de 1
an – Venituri în avans;
b. FR = Active circulante + Cheltuieli în avans + Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de 1
an + Venituri în avans;
c. FR = Active circulante - Cheltuieli în avans – Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de 1
an + Venituri în avans;
d. FR = Active de exploatare – Pasive de exploatare;
e. FR = Active circulante - Cheltuieli în avans – Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de 1
an – Venituri în avans.
10. DeterminaŃi cifra de afaceri netă şi rezultatul din exploatare pentru societatea ALFA despre care se
cunosc următoarele informaŃii (sume exprimate în lei): venituri din vânzarea produselor finite
200.000, venituri din vânzarea mărfurilor 100.000, TVA colectată 57.000, cheltuieli cu materiile
prime 40.000, cheltuieli cu chirii şi redevenŃe 20.000, cheltuieli cu remuneraŃiile personalului
40.000, subvenŃii pentru exploatare primite 60.000 (din care 30.000 aferente cifrei de afaceri, iar
30.000 aferente cheltuielilor cu materiile prime).
a. 360.000; 260.000;
b. 360.000; 290.000;
c. 330.000; 230.000;
d. 330.000; 260.000;
e. 300.000; 200.000.
11. DeterminaŃi marja brută pentru societatea ALFA despre care se cunosc următoarele informaŃii (în
lei): venituri din vânzarea produselor finite 100.000 lei, TVA colectată 25.000 lei, venituri din
vânzarea de semifabricate 25.000 lei, venituri din vânzarea mărfurilor 15.000 lei, intrări de produse
finite 65.000 lei, ieşiri de produse finite 36.000 lei, cheltuieli cu mărfurile 10.000 lei, intrări de
semifabricate 2.000 lei, ieşiri de semifabricate 1.000 lei:
a. 160.000 lei;
b. 135.000 lei;
c. 93.000 lei;
d. 104.000 lei;
e. 79.000 lei.
12. Tabloul fluxurilor de trezorerie prezintă fluxurile sub formă de încasări şi plăŃi, astfel spus arată:
3
a. de unde au venit lichidităŃile;
b. cum au fost cheltuite lichidităŃile;
c. cauzele variaŃiei lichidităŃilor;
d. a+b+c;
e. a+b.
13. Tabloul fluxurilor de trezorerie serveşte următoarelor scopuri:

a. permite previziunea fluxurilor de trezorerie viitoare;
b. permite evaluarea deciziilor conducerii;
c. permite determinarea capacităŃii întreprinderii de a plăti dividende acŃionarilor, de a
rambursa împrumuturile primite de la creditori şi de a plăti dobânzile cuvenite acestora;
d. arată relaŃia între rezultatul net şi fluxurile de trezorerie ale întreprinderii;
e. a+b+c+d.
14. Obiectivul normei IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie” este:

a. de a trasa politicile de întocmire aferente acestei situaŃii;
b. de a trasa politicile de prezentare aferente acestei situaŃii;
c. de a trasa politicile de publicare aferente acestei situaŃii;
d. a+b+c;
e. a+c.
15. Fluxurile de trezorerie desemnează:

a. ansamblul intrărilor de lichidităŃi şi de echivalente de lichidităŃi;
b. ansamblul ieşirilor de lichidităŃi şi de echivalente de lichidităŃi;
c. mişcările între elementele care constituie lichidităŃi şi echivalente de lichidităŃi;
d. a+b+c;
e. a+b.
16. Fluxurile de trezorerie nu cuprind:

a. ansamblul intrărilor de lichidităŃi şi de echivalente de lichidităŃi;
b. ansamblul ieşirilor de lichidităŃi şi de echivalente de lichidităŃi;
c. mişcările între elementele care constituie lichidităŃi şi echivalente de lichidităŃi;
d. fondurile disponibile şi depozitele la vedere;
e. plasamente pe termen scurt, foarte lichide.
17. Gestiunea trezoreriei cuprinde:

a. plasamentul excedentelor de lichidităŃi;
b. echivalente de lichidităŃi;
c. fondurile disponibile;
d. a+b;
e. a+c.
18. Echivalentele de lichidităŃi sunt:

a. plasamente pe termen scurt, foarte lichide, convertibile cu uşurinŃă într-o mărime
determinată de lichidităŃi şi care sunt supuse la un risc neglijabil de schimbare a valorii;
b. titlurile care reprezintă participaŃii;
c. acŃiuni privilegiate;
d. fondurile disponibile;
e. depozitele la vedere.
19. Tabloul fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte, conform IAS 7, fluxurile de trezorerie ale
exerciŃiului clasificate în:
a. activităŃi de exploatare;
b. activităŃi de investiŃii;
c. activităŃi financiare;
d. activităŃi de finanŃare;
e. a+b+d.
4
20. Conform IAS 7, fluxurile de trezorerie generate de activităŃile de exploatare sunt:
a. consecinŃa principalelor activităŃi generatoare de venituri ale entităŃii şi, ca urmare, ele
rezultă din tranzacŃiile şi alte elemente care concură la formarea rezultatului net;
b. rezultate din activităŃile efectuate pentru achiziŃia de active destinate să genereze venituri şi
fluxuri de trezorerie viitoare;
c. acele activităŃi care antrenează schimbări în mărimea şi structura capitalurilor proprii şi
împrumutate ale întreprinderii;
d. consecinŃa principalelor activităŃi generatoare de venituri ale entităŃii şi, ca urmare, ele
rezultă din tranzacŃiile şi alte elemente care concură la formarea rezultatului brut;
e. rezultate din activităŃile efectuate pentru achiziŃia de elemente destinate să genereze venituri
şi fluxuri de trezorerie viitoare în vederea obŃinerii de profit.
21. Conform IAS 7, fluxurile de trezorerie generate de activităŃile de investiŃii:

a. sunt consecinŃa principalelor activităŃi generatoare de venituri ale entităŃii şi, ca urmare, ele
b. sunt rezultate din activităŃile efectuate pentru achiziŃia de active destinate să genereze
venituri şi fluxuri de trezorerie viitoare;
c. sunt acele activităŃi care antrenează schimbări în mărimea şi structura capitalurilor proprii şi
d. arată că fluxurile care rezultă din activităŃile de investiŃii indică în ce măsură plăŃile au fost
efectuate pentru achiziŃia de active destinate să genereze venituri şi fluxuri de trezorerie
viitoare;
e. rezultate din activităŃile efectuate pentru achiziŃia de elemente destinate să genereze venituri
şi fluxuri de trezorerie viitoare în vederea obŃinerii de profit.
22. Conform IAS 7, fluxurile de trezorerie generate de activităŃile de finanŃare sunt:

a. consecinŃa principalelor activităŃi generatoare de venituri ale entităŃii şi, ca urmare, ele
b. rezultate din activităŃile efectuate pentru achiziŃia de active destinate să genereze venituri şi
fluxuri de trezorerie viitoare;
c. acele activităŃi care antrenează schimbări în mărimea şi structura capitalurilor proprii şi
d. consecinŃa principalelor activităŃi generatoare de venituri ale entităŃii şi, ca urmare, ele
rezultă din tranzacŃiile şi alte elemente care concură la formarea rezultatului brut;
e. acele activităŃi care antrenează schimbări în mărimea şi structura capitalurilor proprii ale
întreprinderii..
23. Conform IAS 7, o entitate trebuie să prezinte fluxurile de trezorerie aferente activităŃilor de
exploatare făcând apel la:
a. metoda directă;
b. metoda indirectă;
c. a + b;
d. a sau b;
e. nici un răspuns nu este corect.
24. Metoda directă de prezentare a fluxurilor de trezorerie aferente activităŃilor de exploatare presupune
ca:
a. informaŃiile furnizate să se refere la încasări şi plăŃi în mărimile lor brute;
b. rezultatul să fie corectat cu influenŃa variaŃiilor elementelor necesarului de fond de rulment
asupra trezoreriei;
c. informaŃiile furnizate să se refere la încasări şi plăŃi în mărimile lor nete;
d. rezultatul să fie corectat cu influenŃa operaŃiilor care nu au caracter monetar;
e. a + b.
5
25. Metoda indirectă de prezentare a fluxurilor de trezorerie aferente activităŃilor de exploatare
presupune ca rezultatul să fie corectat cu:
a. informaŃiile furnizate de încasările şi plăŃile curente în mărimile lor brute;
b. influenŃa variaŃiilor elementelor necesarului de fond de rulment asupra trezoreriei;
c. influenŃa operaŃiilor care nu au caracter monetar;
d. elementele de venituri şi cheltuieli asociate fluxurilor de trezorerie care vizează activităŃile
de investiŃii sau de finanŃare
e. b + c + d.
26. Formula de calcul a necesarul de fond de rulment (NFR) este:

a. NFR = Active de exploatare – Pasive de exploatare
b. NFR = Fondul de rulment – Datorii
c. NFR = Active financiare – Pasive financiare
d. NFR = Fondul de rulment total – Fondul de rulment global
e. NFR = Active – Datorii
27. Activele de exploatare cuprind:

a. stocurile, creanŃele-clienŃi şi cheltuielile în avans;
b. stocurile, creanŃele-clienŃi, alte creanŃe din exploatare şi cheltuielile în avans;
c. stocurile, creanŃele-clienŃi şi conturi asimilate, alte creanŃe din exploatare şi, prin asimilare,
cheltuielile în avans;
d. stocurile, avansurile acordate clienŃilor şi, prin asimilare, cheltuielile în avans;
e. stocurile şi creanŃele.
28. Pasivele de exploatare cuprind:

a. capitalurile proprii;
b. împrumuturile şi datoriile asimilate;
c. datoriile faŃă de furnizori şi conturile asimilate;
d. datoriile faŃă de furnizori şi conturile asimilate, alte datorii din exploatare şi, prin asimilare,
cel puŃin parŃial, veniturile în avans;
e. capitalurile, datoriile faŃă de furnizori şi conturile asimilate.
29. DispuneŃi de următoarele informaŃii: încasări de la clienŃi 200.000 lei, plăŃi către furnizori 15.000 lei,
plăŃi către salariaŃi 2.500 lei, plăŃi achiziŃii terenuri 100.000, dividende încasate 12.000 lei, impozit
pe profit plătit 600 lei. Valoarea fluxului de exploatare generat (conform IAS 7) este de:
a. 181.900 lei;
b. 182.500 lei;
c. 93.900 lei;
d. 82.500 lei;
e. 81.900 lei.
30. DispuneŃi de următoarele informaŃii: venituri din emisiuni de capital 7.000 lei, încasări din
împrumuturi pe termen lung 1.500 lei, dividende încasate 12.000 lei, încasări din vânzarea de
echipamente 500.000 lei, plăŃi achiziŃii terenuri 100.000 lei, plăŃi către furnizori 15.000 lei. Conform
IAS 7, care este mărimea fluxului de trezorerie din activitate de investiŃii?
a. 397.000 lei;
b. 412.000 lei;
c. 395.500 lei;
d. 419.500 lei;
e. 385.000 lei.
6
31. DispuneŃi de următoarele informaŃii: profit înainte de impozitare 33.500 lei, cheltuieli cu amortizarea
700 lei, cheltuieli cu dobânda 1.000 lei, încasări din emisiunea de capital 500 lei, încasări din
împrumuturi pe termen lung 400 lei, încasări din vânzarea unei instalaŃii 20.000 lei. Conform IAS 7,
care este mărimea fluxului de trezorerie din activitate de finanŃare?
a. – 100 lei;
b. – 19.100 lei;
c. 900 lei;
d. 500 lei;
e. 400 lei.
32. DispuneŃi de următoarele informaŃii: profit înaintea impozitării 50.000 lei, cheltuieli cu amortizarea
3.400 lei, pierderi din diferenŃe de curs valutar 2.400 lei, venituri din investiŃii financiare 7.200 lei,
clienŃi: sold iniŃial 8.000 lei, sold final 9.200 lei, stocuri: sold iniŃial 14.000 lei, sold final 3.000 lei,
furnizori: sold iniŃial 9.200 lei, sold final 7.000 lei, dobânzi plătite legate de exploatare 2.400 lei,
dobânzi plătite legate de exploatare 2.400 lei, impozit pe profit plătit 2.800 lei, asigurare încasată
400 lei. Conform IAS 7, care este mărimea fluxului de numerar din activitatea de exploatare:
a. 51.400 lei;
b. 30.800 lei;
c. 54.200 lei;
d. 43.800 lei;
e. 42.200 lei.
33. Care este mărimea ajustării valorii imobilizărilor corporale şi necorporale, cunoscându-se
următoarele elemente: cheltuieli cu despăgubiri, donaŃii şi active cedate 10.000 lei, venituri din
vânzarea activelor şi alte operaŃii de capital 14.000 lei, venituri din ajustări pentru deprecierea
activelor circulante 16.000 lei, venituri din creanŃe reactivate 4.000 lei, venituri din ajustări pentru
deprecierea imobilizărilor financiare 10.000 lei, venituri din ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor corporale 1.600 lei, cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 4.000 lei?
a. – 2.400 lei;
b. 2.400 lei;
c. 31.600 lei;
d. 11.600 lei;
e. – 11.600 lei.
34. Conform IAS 34, perioada interimară reprezintă:

a. o perioadă de raportare mai lungă decât durata exerciŃiului;
b. o perioadă aleasă de entitatea economică pentru raportare;
c. o perioadă de raportare mai scurtă decât durata exerciŃiului;
d. o perioadă de raportare de 2-3 luni;
e. o perioară de raportare temporară.
35. În conformitate cu IAS 34, componentele minime ale unui raport financiar interimar sunt:
a. bilanŃul contabil interimar, contul de profit şi pierdere interimar, situaŃia interimară a
variaŃiei capitalurilor proprii, situaŃia interimară a fluxurilor de trezorerie, o selecŃie de note
explicative:
b. bilanŃul contabil prescurtat, contul de profit şi pierdere, situaŃia variaŃiei capitalurilor proprii,
situaŃia fluxurilor de trezorerie, note explicative:
c. bilanŃul, contul de profit şi pierdere, situaŃia variaŃiei capitalurilor proprii, situaŃia fluxurilor
de trezorerie, o selecŃie de note explicative:
d. bilanŃul condensat, contul de profit şi pierdere condensat, situaŃia condensată a variaŃiei
capitalurilor proprii, situaŃia condensată a fluxurilor de trezorerie, o selecŃie de note
explicative:
e. bilanŃul interimar, contul de profit şi pierdere prescurtat, situaŃia variaŃiei capitalurilor
proprii, situaŃia fluxurilor de trezorerie, o selecŃie de note explicative:
7
36. Scopul raportării interimare este:
a. de a relua informaŃiile raportate anterior;
b. de a actualiza informaŃiile apărute în ultimul set de situaŃii financiare anuale;
c. de a oferi explicaŃii cu privire la periodicitatea şi ciclicitatea operaŃiunilor reflectate;
d. de a prezenta evoluŃia situaŃiei financiare şi a performanŃei entităŃii în ultima perioadă
analizată;
e. de a prezenta cel puŃin totalurile i subtotalurile care au fost incluse în cele mai recente
situaŃii financiare anuale publicate.
37. IAS 8 Metode contabile, modificări de estimări contabile şi erori este o normă al cărei obiectiv este:
a. înŃelegerea principiilor, bazelor, convenŃiilor, regulilor şi practicilor specifice aplicate de o
organizaŃie cu ocazia întocmirii şi prezentării situaŃiilor sale financiare;
b. schimbarea metodelor contabile dacă acestea au drept rezultat situaŃii financiare în care
informaŃia este mai credibilă şi mai relevantă;
c. stabilirea criteriilor de selecŃie şi de schimbare a metodelor contabile, a convenŃiilor şi
regulilor specifice aplicate de organizaŃie, precum şi a estimărilor contabile;
d. schimbarea metodelor contabile, a modificărilor de estimare, precum şi corectarea erorilor;
e. stabilirea criteriilor de selecŃie şi de schimbare a metodelor contabile, a regulilor de respectat
în cazul schimbării de metode contabile, a schimbărilor în estimările contabile şi în cazul
corectării erorilor.
38. Regula generală stabilită de IAS 8 Metode contabile, modificări de estimări contabile şi erori este că
o schimbare de metodă are:
a. efect prospectiv, adică evenimentele şi tranzacŃiile sunt prezentate ca şi cum noua metodă s-
ar aplica dintotdeauna;
b. efect prospectiv, adică evenimentele şi tranzacŃiile sunt prezentate ca şi cum noua metodă s-
ar aplica dintotdeauna şi se vor aplica şi pe viitor;
c. efect retrospectiv, adică evenimentele şi tranzacŃiile sunt prezentate ca şi cum noua metodă
se aplică în exerciŃiul curent şi pe viitor;
d. efect retrospectiv, adică evenimentele şi tranzacŃiile sunt prezentate ca şi cum noua metodă
s-ar aplica dintotdeauna;
e. drept rezultat un efect cunatificabil asupra situaŃiilor financiare curente.
39. O estimare contabilă, în conformitate cu IAS 8, implică:

a. judecăŃi bazate pe cele mai recente informaŃii economice;
b. judecăŃi bazate pe informaŃii de actualitate din sfera financiar-contabilă;
c. judecăŃi bazate pe cele mai recente informaŃii disponibile;
d. judecăŃi de valoare bazate pe raŃionamentul profesional;
e. judecăŃi de valoare bazate pe cele mai recente informaŃii disponibile trecute prin filtrul
profesionistului contabil.
40. În conformitate cu IAS 8, schimbarea de estimare:

a. produce efecte asupra exerciŃiilor anterioare şi, eventual, asupra exerciŃiilor curente;
b. produce efecte numai asupra exerciŃiului anterior şi a celui curent;
c. produce efecte asupra exerciŃiului în curs şi, eventual, asupra exerciŃiilor viitoare;
d. nu produce efecte asupra exerciŃiului în curs şi nici asupra exerciŃiilor viitoare;
e. nu produce nici un efect asupra exerciŃiilor viitoare.
41. IAS 8 permite schimbarea unei politici contabile doar dacă:

a. este cerută de un standard sau de o interpretare;
b. este cerută de conducerea entităŃii;
c. determină o prezentare mai relevantă şi mai fiabilă a efectelor tranzacŃiilor şi a altor
evenimente asupra poziŃiei financiare, performanŃelor şi fluxurilor de trezorerie;
d. a + c;
e. b + c.
8
42. Care din următoarele afirmaŃii reprezintă schimbări de politici contabile în spiritul normei IAS 8?
a. schimbarea gradului de recuperare a creanŃelor;
b. schimbarea metodei de amortizare;
c. schimbarea metodei de evaluare la ieşire a stocurilor de la CMP la FIFO;
d. schimbarea duratei de utilitate a activelor amortizabile;
43. Care din următoarele afirmaŃii reprezintă schimbări de estimări în spiritul normei IAS 8?
a. schimbarea gradului de recuperare a creanŃelor;
b. schimbarea metodei de amortizare;
c. schimbarea metodei de evaluare la ieşire a stocurilor de la CMP la FIFO;
d. a + b;
e. b + c.
44. În conformitate cu IAS 8, nu este schimbare de politică:

a. adoptarea unei politici contabile pentru tranzacŃii şi evenimente diferite ca substanŃă de cele
anterioare;
b. schimbarea metodei de evaluare la ieşire a stocurilor de la CMP la FIFO;
c. reevaluarea imobilizărilor corporale;
d. a + b;
e. b + c.
45. Conform IAS 8 există posibilitatea ca uneori aplicarea retrospectivă a unei politici contabile să nu fie
posibilă, deoarece:
a. efectele aplicării retrospective nu pot fi determinate;
b. o aplicare retrospectivă presupune cunoaşterea intenŃiilor pe care le-ar fi avut managerul în
acea perioadă, estimarea unor sume pe baza unor circumstanŃe care au existat la momentul
evaluării şi recunoaşterii lor în perioadele trecute;
c. este întâmpinat refuzul conducerii;
d. a + b;
e. b + c.
46. Conform IAS 8 corectarea unei erori se va face:

a. prin retratarea sumelor comparative pentru perioada anterioară în care a survenit;
b. prin retratarea soldului iniŃial al rezultatului reportat al ultimei perioade prezentate, dacă
eroarea a survenit înaintea acesteia;
c. prin retratarea soldului iniŃial al rezultatului reportat al primei perioade prezentate, dacă
eroarea a survenit înaintea acesteia;
d. a + b;
e. a + c.
47. Conform IAS 8, estimarea implică:

a. apelarea la raŃionamentul profesionistului contabil pentru luarea deciziei;
b. judecăŃi bazate pe cele mai recente informaŃii aflate la dispoziŃie;
c. recunoaşterea schimbărilor în situaŃiile financiare;
d. consultarea unui evaluator în vederea primirii unei opinii avizate;
e. utilizarea informaŃiilor statistice.
48. În conformitate cu IAS 8, tehnicile de estimare sunt:

a. adoptate de o entitate pentru a determina valoarea creanŃelor şi datoriilor corespunzătoare
bazelor de evaluare ale elementelor situaŃiilor financiare;
b. adoptate de o entitate pentru a determina sumele monetare corespunzătoare bazelor de
evaluare ale elementelor situaŃiilor financiare;
c. adoptate de o entitate pentru a determina sumele monetare corespunzătoare bazelor de
evaluare ale elementelor din contabilitatea curentă;
d. principiile, bazele, convenŃiile adoptate de o entitate pentru a determina sumele monetare
corespunzătoare bazelor de evaluare ale elementelor situaŃiilor financiare;
9
e. metodele contabile adoptate de o entitate pentru a determina sumele monetare
corespunzătoare bazelor de evaluare ale elementelor situaŃiilor financiare;
49. IAS 33 Rezultatul pe acŃiune stabileşte:

a. regulile de calcul şi de prezentare a rezultatului pe acŃiune în situaŃiile financiare ale
entităŃilor ale căror acŃiuni sunt sau vor fi tranzacŃionate pe piaŃă, cât şi ale altor entităŃi care
doresc să prezinte informaŃii despre sumele pe acŃiune;
b. regulile de prezentare a rezultatului pe acŃiune în situaŃiile financiare ale entităŃilor ale căror
acŃiuni sunt sau vor fi tranzacŃionate pe piaŃă, cât şi ale altor entităŃi care doresc să prezinte
informaŃii despre sumele pe acŃiune;
c. regulile de calcul şi de prezentare a rezultatului pe acŃiune în situaŃiile financiare ale
entităŃilor care doresc să prezinte informaŃii despre sumele pe acŃiune;
d. regulile de calcul a rezultatului pe acŃiune în situaŃiile financiare ale entităŃilor ale căror
acŃiuni sunt sau vor fi tranzacŃionate pe piaŃă, cât şi ale altor entităŃi care doresc să prezinte
informaŃii despre sumele pe acŃiune;
e. regulile de calcul şi de prezentare a rezultatului pe acŃiune în situaŃiile financiare ale
entităŃilor ale căror acŃiuni sunt tranzacŃionate pe piaŃă, cât şi ale altor entităŃi care doresc să
aibă acŃiuni tranzacŃionate pe piaŃă..
50. Conform IAS 33 se stabilesc două mărimi privind rezultatul pe acŃiune:

a. rezultatul de bază pe acŃiune şi rezultatul diluant pe acŃiune;
b. rezultatul de bază pe acŃiune şi rezultatul diluat pe acŃiune;
c. rezultatul de bază pe acŃiune şi rata dividendelor;
d. rentabilitatea acŃiunilor de bază şi a rezultatului diluat pe acŃiune;
e. rezultatul de bază pe acŃiune şi rezultatul alternativ pe acŃiune.
51. Rezultatul de bază pe acŃiune se calculează:

a. împărŃind profitul aferent exerciŃiului şi care se poate atribui acŃiunilor obişnuite, la media
ponderată a acŃiunilor comune aflate în circulaŃie în exerciŃiul respectiv;
b. împărŃind profitul sau pierderea netă aferentă exerciŃiului la media ponderată a acŃiunilor
comune aflate în circulaŃie în exerciŃiul respectiv;
c. împărŃind profitul aferentă exerciŃiului şi care se poate atribui acŃiunilor obişnuite, la totalul
acŃiunilor comune aflate în circulaŃie în exerciŃiul respectiv;
d. împărŃind profitul sau pierderea netă aferentă exerciŃiului la media ponderată a acŃiunilor
comune aflate în circulaŃie în exerciŃiul respectiv;
e. împărŃind profitul sau pierderea netă aferentă exerciŃiului şi care se poate atribui acŃiunilor
obişnuite, la media ponderată a acŃiunilor comune aflate în circulaŃie în exerciŃiul respectiv.
52. La începutul anului N o entitate are 3.000 de acŃiuni ordinare în circulaŃie. Pe data de 30 iunie N,
entitatea a emis 500 de acŃiuni ordinare, iar la 1 noiembrie N a răscumpărat 250 de acŃiuni proprii.
Conform IAS 33 numărul mediu de acŃiuni în circulaŃie este:
a. 3.250;
b. 3.750;
c. 3.208,34;
d. 3.291,66;
e. 3.187,5.
53. Se cunosc următoarele informaŃii privind exerciŃiul N: profit înainte de impozitare 120.000 u.m.,
impozit pe profit 20.000 u.m., profit după impozitare 100.000 u.m. Au fost repartizate dividende în
valoare de 50.000 u.m., din care 40.000 u.m. pentru acŃiuni preferenŃiale şi 10.000 u.m. pentru
acŃiuni ordinare. La începutul exerciŃiului existau în circulaŃie 20.000 de acŃiuni ordinare. Pe 30
septembrie N au fost emise 6.000 de acŃiuni. CalculaŃi numărul mediu ponderat al acŃiunilor în
circulaŃie şi rezultatul de bază pe acŃiune. AlegeŃi varianta corectă:
a. 21.500 acŃiuni, 2,79 u.m./acŃiune;
b. 21.500 acŃiuni, 4,65 u.m./acŃiune;
c. 21.500 acŃiuni, 5,58 u.m./acŃiune;
d. 26.000 acŃiuni, 3,84 u.m./acŃiune;
10
e. 26.000 acŃiuni, 4,61 u.m./acŃiune.
54. Societatea „XYZ” a publicat în cursul exerciŃiului N un rezultat pe acŃiune de 5.u.m. Numărul de
acŃiuni în circulaŃie a fost de 300.000. La începutul exerciŃiului N+1 sunt emise încă 200.000 de
acŃiuni. Rezultatul atribuibil acŃiunilor ordinare în exerciŃiul N+1 a fost de 1.000.000 u.m. Să se
determine rezultatul pe acŃiune de bază în exerciŃiile N+1 şi N:
a. 3 u.m./acŃiune, 2 u.m./acŃiune;
b. 2 u.m./acŃiune, 3 u.m./acŃiune;
c. 2 u.m./acŃiune, 5 u.m./acŃiune;
d. 5 u.m./acŃiune, 2 u.m./acŃiune;
e. 2 u.m./acŃiune, 3,33 u.m./acŃiune.
55. Se cunosc următoarele informaŃii: profit net obŃinut în anul 2009: 900.000 u.m., profit net obŃinut în
anul 2008: 630.000 u.m., numărul de acŃiuni în circulaŃie la 1.01.2008: 10.000. La 31 august 2008
societatea emite gratuit acŃiuni ordinare (câte 2 acŃiuni pentru fiecare acŃiune ordinară în circulaŃie).
Să se determine rezultatul de bază pe acŃiune pentru 2009 şi 2008:
a. 90 u.m./acŃiune, respectiv 63 u.m./acŃiune;
b. 63 u.m./acŃiune, respectiv 90 u.m./acŃiune;
c. 30 u.m./acŃiune, respectiv 21 u.m./acŃiune;
d. 21 u.m./acŃiune, respectiv 30 u.m./acŃiune;
e. 30 u.m./acŃiune, respectiv 63 u.m./acŃiune.
56. Se cunosc următoarele informaŃii: profitul net pe anul N-2: 2.100.000 u.m., media ponderată a
acŃiunilor ordinare în circulaŃie în anul N: 700.000 de acŃiuni, iar valoarea justă medie a unei acŃiuni
ordinare în anul N: 60 u.m. În exerciŃiul N-1 societatea a emis opŃiuni de cumpărare pe 200.000 de
acŃiuni la preŃul de exercitare de 45 u.m./acŃiune. În exerciŃiile N-1 şi N opŃiunile au fost exercitate.
Să se determine rezultatul pe acŃiune de bază şi rezultatul pe acŃiune diluat :
a. 2,33 u.m./acŃiune, 10,5 u.m./acŃiune;
b. 2,8 u.m./acŃiune, 3 u.m./acŃiune;
c. 3 u.m./acŃiune, 3 u.m./acŃiune;
d. 3 u.m./acŃiune, 2,8 u.m./acŃiune;
e. 10,5 u.m./acŃiune, 2,33 u.m./acŃiune.
57. Rezultatul de bază pe acŃiune şi rezultatul diluat pe acŃiune:

a. se găsesc în contul de profit şi pierdere separat pentru activităŃile pe care entitatea are
intenŃia să le continue, pe de o parte, şi pentru activităŃile abandonate pe de altă parte, pentru
fiecare categorie de acŃiuni obişnuite;
b. se găsesc în bilanŃul contabil separat pentru activităŃile pe care entitatea are intenŃia să le
continue, pe de o parte, şi pentru activităŃile abandonate pe de altă parte, pentru fiecare
categorie de acŃiuni obişnuite;
c. se găsesc în contul de profit şi pierdere cumulat atât pentru activităŃile pe care entitatea are
intenŃia să le continue cât şi pentru activităŃile abandonate;
d. se găsesc în contul de profit şi pierdere separat pentru activităŃile pe care entitatea are
intenŃia să le continue, pe de o parte, şi pentru activităŃile pe care doreşte să le iniŃieze,
pentru fiecare categorie de acŃiuni obişnuite;
e. se găsesc în situaŃia rezultatului global cumulat pentru toate activităŃile pe care entitatea are
intenŃia să le continue, pentru fiecare categorie de acŃiuni obişnuite;
58. Rezultatul de bază pe acŃiune şi rezultatul diluat pe acŃiune:

a. apar cumulat în situaŃiile financiare, indiferent de semnul cu care apar (după cum este vorba
de profit sau pierdere);
b. apar distinct, chiar dacă sunt egale şi indiferent de semnul cu care apar (după cum este vorba
de profit sau pierdere);
c. apar distinct doar dacă sunt nu sunt egale şi indiferent de semnul pe care îl au (după cum este
vorba de profit sau pierdere);
d. apar cumulat dacă sunt egale şi indiferent de semnul pe care îl au (după cum este vorba de
profit sau pierdere);
11
e. apar în funcŃie de opŃiunile profesioniştilor care întocmesc situaŃiile financiare anuale.
59. În notele explicative la situaŃiile financiare anuale referitor la rezultatul pe acŃiune se vor prezenta
informaŃii privind:
a. valorile care apar la numărătorul şi la numitorul fracŃiilor, numărul de acŃiuni folosit,
instrumentele care ar putea dilua rezultatul pe viitor, descrierea tranzacŃiilor cu acŃiuni
obişnuite sau cu instrumente purtătoare de acŃiuni potenŃiale apărute după data închiderii şi
care ar fi modificat într-o manieră semnificativă numărul de acŃiuni obişnuite sau potenŃiale,
dacă ar fi avut loc înainte de închidere;
b. valorile care apar la numitorul fracŃiilor, numărul de acŃiuni folosit la numărător şi la
numitor, instrumentele care ar putea dilua rezultatul pe viitor, descrierea tranzacŃiilor cu
acŃiuni obişnuite sau cu instrumente purtătoare de acŃiuni potenŃiale apărute după data
închiderii şi care ar fi modificat într-o manieră semnificativă numărul de acŃiuni obişnuite
sau potenŃiale, dacă ar fi avut loc înainte de închidere;
c. valorile care apar la numărătorul fracŃiilor, numărul de acŃiuni folosit, instrumentele care ar
putea dilua rezultatul pe viitor, descrierea tranzacŃiilor cu acŃiuni obişnuite sau cu
instrumente purtătoare de acŃiuni potenŃiale apărute după data închiderii şi care ar fi
modificat într-o manieră semnificativă numărul de acŃiuni obişnuite sau potenŃiale, dacă ar fi
avut loc înainte de închidere;
d. valorile Rba şi Rda, numărul de acŃiuni folosit, instrumentele care ar putea dilua rezultatul pe
viitor, descrierea tranzacŃiilor cu acŃiuni obişnuite sau cu instrumente purtătoare de acŃiuni
potenŃiale apărute după data închiderii şi care ar fi modificat într-o manieră semnificativă
numărul de acŃiuni obişnuite sau potenŃiale, dacă ar fi avut loc înainte de închidere;
e. valorile Rba şi Rda, numărul de acŃiuni folosit la numitor şi la numărător, instrumentele care
ar putea dilua rezultatul pe viitor, descrierea tranzacŃiilor cu acŃiuni obişnuite sau cu
instrumente purtătoare de acŃiuni potenŃiale apărute după data închiderii şi care ar fi
modificat într-o manieră semnificativă numărul de acŃiuni obişnuite sau potenŃiale, dacă ar fi
avut loc înainte de închidere.
60. IAS 21 Efectele variaŃiei cursurilor de schimb valutar identifică următoarele situaŃii de conversie
într-o monedă a unor tranzacŃii exprimate în altă monedă:
a. conversia tranzacŃiilor în valută şi a soldurilor apărute ca urmare a acestor tranzacŃii,
conversia veniturilor, a activelor şi a datoriilor aferente activităŃilor în străinătate şi care se
includ în situaŃiile financiare consolidate, conversia rezultatelor, a activelor şi a datoriilor
unei entităŃi într-o monedă de prezentare;
b. conversia tranzacŃiilor în valută şi a soldurilor apărute ca urmare a acestor tranzacŃii,
conversia cheltuielilor, a activelor şi a datoriilor aferente activităŃilor în străinătate şi care se
includ în situaŃiile financiare consolidate, conversia rezultatelor, a activelor şi a datoriilor
unei entităŃi într-o monedă de prezentare;
c. conversia tranzacŃiilor în valută şi a soldurilor apărute ca urmare a acestor tranzacŃii,
conversia veniturilor sau cheltuielilor, a activelor şi a datoriilor aferente activităŃilor din Ńară
şi care se includ în situaŃiile financiare consolidate, conversia rezultatelor, a activelor şi a
datoriilor unei entităŃi într-o monedă de prezentare;
d. conversia tranzacŃiilor în devize şi a soldurilor apărute ca urmare a acestor tranzacŃii,
conversia veniturilor sau cheltuielilor, a activelor şi a datoriilor aferente activităŃilor în
străinătate şi care se includ în situaŃiile financiare consolidate, conversia rezultatelor, a
activelor şi a datoriilor unei entităŃi într-o monedă de prezentare;
e. conversia tranzacŃiilor în devize şi a soldurilor apărute ca urmare a acestor tranzacŃii,
conversia veniturilor sau cheltuielilor, a activelor şi a datoriilor aferente activităŃilor în
străinătate şi care se includ în situaŃiile financiare, conversia activelor şi a datoriilor unei
entităŃi într-o monedă funcŃională.
61. În contextul tranzacŃiilor în monede diferite, IAS 21 defineşte:

a. moneda de reprezentare, moneda locală şi moneda funcŃională;
b. moneda de prezentare, moneda autohtonă şi moneda locală;
c. moneda de prezentare şi moneda funcŃională;
d. moneda de reprezentare, moneda locală şi moneda nefuncŃională;
12
e. moneda de prezentare, moneda locală şi moneda funcŃională.
62. Moneda de prezentare este:

a. moneda în care se derulează tranzacŃiile unei entităŃi;
b. moneda în care se întocmesc situaŃiile financiare;
c. moneda în care se înregistrează efectiv tranzacŃiile în contabilitatea curentă;
d. moneda specifică mediului principal în care funcŃionează entitatea;
e. moneda care influenŃează în principal preŃurile de vânzare.
63. Moneda locală reprezintă:

a. moneda care influenŃează în mod hotărâtor costurile cu manopera, cu materialele şi alte
costuri privind cumpărarea de bunuri şi servicii;
b. moneda în care se întocmesc situaŃiile financiare;
c. moneda în care se derulează efectiv tranzacŃiile unei entităŃi şi în care se înregistrează aceste
tranzacŃii în contabilitatea curentă;
d. moneda specifică mediului principal în care funcŃionează entitatea;
e. moneda care influenŃează în principal preŃurile de vânzare.
64. Moneda funcŃională este:

a. moneda specifică mediului principal în care funcŃionează entitatea;
b. moneda în care se derulează efectiv tranzacŃiile şi în care se întocmesc situaŃiile financiare;
c. moneda în care se întocmesc situaŃiile financiare;
d. moneda pe care o alege managerul entităŃii;
e. moneda care influenŃează în principal costurile de achiziŃie şi preŃurile de vânzare.
65. Pentru evaluarea la închidere a elementelor din bilanŃ apărute ca urmare a tranzacŃiilor în valută, IAS
21 face distincŃie între:
a. activele curente şi necurente;
b. elementele de activ şi de pasiv;
c. venituri şi cheltuieli;
d. elementele monetare şi nemonetare;
e. activele imobilizate şi activele circulante.
66. În conformitate cu IAS 21, prin elemente monetare înŃelegem:

a. activele care trebuie decontate în unităŃi monetare;
b. pasivele care trebuie decontate în unităŃi monetare;
c. banii deŃinuŃi de entitatea economică, precum creanŃele care trebuie încasate;
d. activele şi pasivele deŃinute de entitate şi care trebuie convertite în moneda locală;
e. banii deŃinuŃi de întreprindere, precum şi activele şi datoriile care trebuie decontate într-o
cantitate de unităŃi monetare determinată sau determinabilă.
67. La 5 noiembrie N o entitate vinde unui client străin mărfuri în valoare de 100.000 $. La acea dată
dolarul valora 3,2 lei. Contravaloarea mărfurilor a fost decontată pe 15 decembrie N, dată la care
dolarul valora 3,3 lei. Care sunt înregistrările care trebuie efectuate în contabilitate;
a.
4111 = 707 320.000
şi
5124 = % 330.000
4111 320.000
765 10.000
b.
4111 = 707 320.000
şi
5124 = % 320.000
4111 330.000
765 10.000
13
c.
4111 = 707 320.000
şi
5124 = 4111 330.000
d.
4111 = 707 320.000
Şi
% = 4111 330.000
5124 320.000
665 10.000
e.
4111 = 707 320.000
şi
% = 4111 330.000
5124 320.000
765 10.000
68. IAS 10 Evenimente ulterioare datei bilanŃului are drept obiectiv stabilirea următoarelor elemente:
a. momentul în care o entitate trebuie să întocmească situaŃiile financiare pentru evenimentele
ulterioare datei bilanŃului şi informaŃiile pe care o entitate trebuie să le prezinte referitoare la
data la care situaŃiile financiare sunt autorizate pentru publicare, precum şi evenimentele
ulterioare datei bilanŃului;
b. momentul în care o entitate trebuie să-şi ajusteze situaŃiile financiare pentru evenimentele
ulterioare datei bilanŃului şi informaŃiile pe care o entitate trebuie să le prezinte referitoare la
c. momentul în care o entitate trebuie să-şi ajusteze situaŃiile financiare pentru evenimentele
anterioare datei bilanŃului şi informaŃiile pe care o entitate trebuie să le prezinte referitoare la
d. momentul în care o entitate trebuie să-şi ajusteze situaŃiile financiare pentru evenimentele
ulterioare datei bilanŃului şi informaŃiile pe care o entitate trebuie să nu le prezinte în
situaŃiile financiare;
e. momentul în care o entitate trebuie să-şi ajusteze situaŃiile financiare pentru evenimentele
anterioare datei bilanŃului şi informaŃiile pe care o entitate trebuie să le prezinte referitoare la
data la care situaŃiile financiare sunt autorizate pentru prezentare în AGA, precum şi
evenimentele ulterioare datei bilanŃului.
69. Conform IAS 10, evenimentele ulterioare datei bilanŃului sunt:

a. acele elemente, atât favorabile cât şi nefavorabile, care au loc între data bilanŃului şi data la
care situaŃiile financiare sunt autorizate pentru publicare;
b. acele evenimente nefavorabile, care au loc între data bilanŃului şi data la care situaŃiile
financiare sunt autorizate pentru publicare;
c. acele evenimente, atât favorabile cât şi nefavorabile, care au loc între data bilanŃului şi data
la care situaŃiile financiare sunt autorizate pentru publicare;
d. acele elemente, atât favorabile cât şi nefavorabile, care au loc între data bilanŃului şi data la
care situaŃiile financiare sunt depuse la organele fiscale locale;
e. acele evenimente favorabile care au loc între data bilanŃului şi data la care situaŃiile
financiare sunt autorizate pentru publicare.
70. IAS 10 Evenimente ulterioare datei bilanŃului identifică două tipuri de evenimente ulterioare datei
bilanŃului:
a. evenimente ulterioare datei bilanŃului care necesită ajustare şi evenimente ulterioare datei
bilanŃului care nu necesită ajustare;
14
b. elemente ulterioare datei bilanŃului care necesită ajustare şi elemente ulterioare datei
c. evenimente anterioare datei bilanŃului care necesită ajustare şi evenimente anterioare datei
d. elemente anterioare datei bilanŃului care necesită ajustare şi elemente anterioare datei
e. evenimente care necesită ajustare mai mare şi evenimente care necesită ajustare mai mică.
71. Evenimentele la care face referire IAS 10 sunt:

a. cele apărute înainte de închidere şi de data aprobării spre publicare a situaŃiilor financiare de
către consiliul de administraŃie;
b. cele apărute după data de închidere, şi după data aprobării spre publicare a situaŃiilor
financiare de către consiliul de administraŃie;
c. cele apărute în timpul întocmirii situaŃiilor financiare, şi înainte de data aprobării spre
publicare a situaŃiilor financiare de către consiliul de administraŃie;
d. cele apărute după data de închidere, dar înainte de data aprobării spre publicare a situaŃiilor
financiare de către consiliul de administraŃie;
e. cele apărute după data de închidere, dar înainte de data propunerii spre publicare a situaŃiilor
financiare de către consiliul de administraŃie.
72. Printre evenimentele ulterioare datei bilanŃului care necesită ajustare, conform IAS 10 avem:
a. soluŃionarea la un moment ulterior datei bilanŃului a unui litigiu, obŃinerea ulterior datei
bilanŃului a unor informaŃii care indică faptul că anumite elemente de activ trebuiau
apreciate la data bilanŃului, descoperirea de fraude sau erori ce arată că situaŃiile financiare
sunt incorecte, determinarea ulterior datei bilanŃului a costului unor active achiziŃionate
înainte de data bilanŃului pentru care costul de achiziŃie nu a putut fi determinat cu suficientă
exactitate până la data bilanŃului;
b. soluŃionarea la un moment ulterior datei bilanŃului a unui litigiu, obŃinerea ulterior datei
depreciate la data bilanŃului, descoperirea de fraude sau erori ce arată că situaŃiile financiare
ulterior datei bilanŃului, dar care se doreau a fi achiziŃionate anterior datei bilanŃului;
c. soluŃionarea la un moment ulterior datei bilanŃului a unui litigiu, obŃinerea anterior datei
bilanŃului a unor informaŃii care indică faptul că anumite elemente de activ trebuiau mai bine
apreciate la data bilanŃului, descoperirea de fraude sau erori ce arată că situaŃiile financiare
d. soluŃionarea la un moment ulterior datei bilanŃului a unui litigiu, obŃinerea ulterior datei
depreciate la data bilanŃului, acoperirea de fraude sau erori ce arată că situaŃiile financiare
e. soluŃionarea la un moment ulterior datei bilanŃului a unui litigiu, obŃinerea ulterior datei
depreciate la data bilanŃului, descoperirea de fraude sau erori ce arată că situaŃiile financiare
exactitate până la data bilanŃului.
73. Conform IAS 10, evenimentele care nu conduc la ajustarea situaŃiilor financiare sunt acele
evenimente care au apărut:
a. după data de deschidere a bilanŃului şi care se referă la anumite condiŃii care nu existau la
acea dată;
15
b. după data de închidere a bilanŃului şi care se referă la anumite condiŃii care existau la acea
dată, dar nu au fost luate în considerare;
c. după data de închidere a bilanŃului şi care se referă la anumite condiŃii care nu existau la
acea dată;
d. după data de deschidere a bilanŃului şi care se referă la anumite condiŃii care existau la acea
dată, dar nu au fost luate în considerare;
e. ca urmare a unei organizări deficitare a departamentului contabil.
74. Societatea „ABC” S.A. deŃine acŃiuni la societatea „XYZ” evaluate în bilanŃ la 100.000 lei. Ca
urmare a unui scandal financiar în care este implicată societatea „XYZ”, cursul la bursă al acŃiunilor
sale scade cu 90% în luna februarie N+1. care va fi tratamentul contabil al acestei situaŃii conform
IA 10?
a. din cauza faptului că evenimentul afectează semnificativ situaŃiile financiare, trebuie
constituit un provizion;
b. scăderea cursului la bursă va determina conducerea entităŃii sa solicite o adunare generală
extraordinară pentru luarea unei decizii;
c. scăderea cursului la bursă apare ca urmare a unor condiŃii ulterioare datei bilanŃului, deci
societatea „ABC” va trebui să înregistreze un provizion de depreciere a investiŃiei;
d. scăderea cursului la bursă apare ca urmare a unor condiŃii ulterioare datei bilanŃului, deci
societatea „ABC” nu va trebui să înregistreze un provizion de depreciere a investiŃiei;
e. scăderea semnificativă a cursului acŃiunilor la bursă trebuie specificată în bilanŃul contabil.
75. O societate comercială emite 2.000 de acŃiuni pe 16 februarie N+1. Care este tratamentul contabil al
situaŃiei conform IAS 10?
a. acest eveniment determină ajustarea situaŃiilor financiare pentru exerciŃiul N;
b. se va face o specificaŃie privind acest eveniment în notele la situaŃiile financiare;
c. acest eveniment arată o situaŃie apărută ulterior închiderii exerciŃiului N, deci nu va
determina o ajustare a situaŃiilor financiare întocmite în N;
d. a + b;
e. b + c.
76. La 31 decembrie N, o societate are datorii faŃă de un furnizor german în valoare de 10.000 euro.
Datoria este actualizată la cursul de închidere de la 31 decembrie N. În luna martie N+1, cursul
euro/leu creşte semnificativ. Conform IAS 8 care va fi tratamentul aplicat?
a. societatea trebuie să ajusteze datoria în valută, deoarece cursul a avut o evoluŃie
semnificativă;
b. societatea nu trebuie să ajusteze datoria în valută, deoarece creşterea cursului este
determinată de condiŃii ce au survenit după data bilanŃului;
c. situaŃia nu face obiectul normei IAS 8;
d. informaŃia trebuie să fie adusă la cunoştinŃa consiliului de administraŃie;
e. informaŃia a apărut tardiv, după întocmirea situaŃiilor financiare.
77. Printre evenimentele apărute după data bilanŃului şi care nu necesită ajustare conform IAS 10 găsim:
a. evoluŃia spectaculoasă a cursului de schimb valutar după data închiderii;
b. descoperirea de fraude sau erori ce arată că situaŃiile financiare sunt incorecte;
c. soluŃionarea la un moment ulterior datei bilanŃului a unui litigiu;
d. obŃinerea ulterior datei bilanŃului a unor informaŃii care indică faptul că anumite elemente de
activ trebuiau depreciate la data bilanŃului;
e. determinarea ulterioară a unor costuri a unor active achiziŃionate înainte de data bilanŃului,
pentru care costul de achiziŃie nu a putut fi determinat cu suficientă exactitate până la data
bilanŃului.
78. IAS 37 Provizioane, pasive contingente şi active contingente stabileşte:

a. dispoziŃiile generale de contabilizare a provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, modul de
aplicare a acestor dispoziŃii şi criteriile de recunoaştere a datoriilor eventuale şi a activelor
eventuale;
16
b. dispoziŃiile generale de contabilizare şi de evaluare a provizioanelor pentru riscuri şi
cheltuieli, modul de aplicare a acestor dispoziŃii şi criteriile de recunoaştere a datoriilor
eventuale şi a activelor eventuale;
c. dispoziŃiile generale de evaluare a provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli, modul de
aplicare a acestor dispoziŃii şi criteriile de recunoaştere a datoriilor eventuale şi a activelor
eventuale;
d. dispoziŃiile generale de contabilizare şi de evaluare a provizioanelor pentru riscuri şi
cheltuieli şi modul de aplicare a acestor dispoziŃii;
e. dispoziŃiile generale de contabilizare şi de evaluare a provizioanelor pentru riscuri şi
cheltuieli, precum şi criteriile de recunoaştere a datoriilor eventuale şi a activelor eventuale.
79. Conform normei IAS 37, un provizion:

a. nu se înregistrează atunci când întreprinderea trebuie să facă faŃă unui angajament de a
transfera avantaje economice, ca o consecinŃă a unor evenimente trecute şi când provizionul
poate fi estimat;
b. se înregistrează doar atunci când întreprinderea nu trebuie să facă faŃă unui angajament de a
poate fi estimat;
c. se înregistrează doar atunci când întreprinderea trebuie să facă faŃă unui angajament de a
poate fi estimat;
d. se înregistrează doar atunci când întreprinderea nu trebuie să facă faŃă unui angajament de a
transfera avantaje economice şi nu este o consecinŃă a unor evenimente trecute;
e. se înregistrează doar atunci când întreprinderea trebuie să facă faŃă unui angajament de a
nu poate fi estimat.
80. Un provizion, conform IAS 37 va fi recunoscut numai în momentul în care:

a. o întreprindere nu are nicio obligaŃie curentă legală sau implicită generată de un eveniment
anterior, este probabil ca o ieşire de resurse care să afecteze avantajele economice să fie
necesară pentru a onora obligaŃia respectivă şi poate fi realizată o bună estimare a valorii
obligaŃiei;
b. o întreprindere are o obligaŃie curentă legală sau implicită generată de un eveniment ulterior,
este probabil ca o ieşire de resurse care să afecteze avantajele economice să fie necesară
pentru a onora obligaŃia respectivă şi poate fi realizată o bună estimare a valorii obligaŃiei;
c. o întreprindere are o obligaŃie curentă legală sau implicită generată de un eveniment anterior,
este probabil ca o ieşire de resurse care nu afectează avantajele economice să fie necesară
d. o întreprindere are o obligaŃie curentă legală sau implicită generată de un eveniment anterior,
e. o întreprindere are o obligaŃie curentă legală sau implicită generată de un eveniment anterior,
pentru a onora obligaŃia respectivă şi nu poate fi realizată o bună estimare a valorii
obligaŃiei.
81. Un activ eventual, în spiritul normei IAS 37 este:

a. un activ potenŃial ce rezultă din evenimente viitoare şi a cărei existenŃă nu va fi confirmată
decât prin manifestarea sau nemanifestarea unui eveniment viitor nesigur, care nu este
integral sub controlul întreprinderii;
b. un activ potenŃial ce rezultă din evenimente trecute şi a cărei existenŃă va fi confirmată doar
prin manifestarea sau nemanifestarea unui eveniment viitor nesigur, care nu este integral sub
controlul întreprinderii;
c. un activ potenŃial ce rezultă din evenimente trecute şi a cărei existenŃă nu va fi confirmată
decât prin manifestarea sau nemanifestarea unui eveniment viitor sigur, care nu este integral
sub controlul întreprinderii;
17
d. un activ potenŃial ce rezultă din evenimente trecute şi a cărei existenŃă nu va fi confirmată
decât prin manifestarea sau nemanifestarea unui eveniment viitor nesigur, care este integral
e. un activ potenŃial ce rezultă din evenimente trecute şi a cărei existenŃă nu va fi confirmată
decât prin manifestarea sau nemanifestarea unui eveniment viitor nesigur, care nu este
integral sub controlul întreprinderii.
82. IAS 37 Provizioane, pasive contingente şi active contingente:

a. se aplică tuturor categoriilor de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli sau tuturor activelor
sau datoriilor contingente;
b. nu se aplică tuturor categoriilor de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli sau tuturor
activelor sau datoriilor contingente;
c. nu se aplică tuturor categoriilor de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, dar se aplică
tuturor activelor sau datoriilor contingente;
d. se aplică tuturor categoriilor de provizioane pentru riscuri şi cheltuieli, dar nu se aplică
tuturor activelor sau datoriilor contingente;
83. ObligaŃiile curente legale sunt cele care rezultă din contracte, din dispoziŃii legale sau reglementare
şi din elemente de jurisprudenŃă. Conform IAS 37 obligaŃiile curente implicite sunt cele care rezultă
din acŃiunile întreprinderii în cazul în care:
a. prin practici anterioare, prin politica sa făcută public sau printr-o declaraŃie ea a indicat
terŃilor că îşi va asuma anumite responsabilităŃi şi a indus acestora o aşteptare cum că ea îşi
va onora responsabilităŃile;
b. prin practici anterioare, prin politica sa confidenŃială ea a indicat terŃilor că îşi va asuma
anumite responsabilităŃi şi a indus acestora o aşteptare cum că ea îşi va onora
responsabilităŃile;
c. prin practici anterioare, prin politica sa făcută public sau printr-o declaraŃie ea a indicat
terŃilor că nu îşi va asuma anumite responsabilităŃi şi a indus acestora o aşteptare cum că ea
îşi va onora responsabilităŃile;
d. prin practici anterioare, prin politica sa făcută public sau printr-o declaraŃie ea a indicat
terŃilor că îşi va asuma anumite responsabilităŃi şi a indus acestora o aşteptare cum că ea nu-
şi va onora responsabilităŃile;
e. prin practici ulterioare, prin politica sa făcută public sau printr-o declaraŃie ea a indicat
terŃilor că îşi va asuma anumite responsabilităŃi şi a indus acestora o aşteptare cum că ea îşi
va onora responsabilităŃile.
84. Conform IAS 37 valoarea provizionului trebuie să reprezinte:

a. o estimare cât mai reală a cheltuielilor necesare stingerii unor obligaŃii contractuale ăe
parcursul exerciŃiului financiar;
b. cea mai bună estimare a costurilor necesare stingerii obligaŃiei actuale la data bilanŃului;
c. cea mai bună estimare a costurilor necesare încasării unei creanŃe la data bilanŃului;
d. cea mai bună estimare a cheltuielilor necesare stingerii obligaŃiilor contractate;
e. o estimare cât mai reală a costurilor necesare stingerii unor obligaŃii actuale la data publicării
bilanŃului.
85. Conform contractului o societate comercială acordă garanŃie de un an tuturor bunurilor pe care le
vinde. Statisticile arată că 2% din produsele vândute sunt returnate în vederea reparării, iar costul
mediu al unei reparatii este de 50 lei. În exerciŃiul financiar N societatea comercială a vândut 10.000
de buc. de produs. În conformitate cu IAS 37 este necesară constituirea unui provizion? Daca da,
alegeŃi formula contabilă corespunzătoare:
a. nu este necesară constituirea unui provizion având în vedere numărul mic de bunuri
returnate pentru reparaŃii, dar şi valoarea mică a acestora;
b. da, este necesară constituirea unui provizion, iar formula contabilă va fi:
6812 = 1512 500.000
c. da, este necesară constituirea unui provizion, iar formula contabilă va fi:
6812 = 1512 10.000
18
d. da, este necesară constituirea unui provizion, iar formula contabilă va fi:
6812 = 1511 500.000

e. e. da, este necesară constituirea unui provizion, iar formula contabilă va fi:
6812 = 1511 10.000
86. Un magazin de vânzări cu amănuntul are o politică de rambursare a contravalorii bunurilor returnate
de către clienŃii nemulŃumiŃi, chiar atunci când nu are obligaŃia legală de a o face. Politica sa este
cunoscută pe piaŃă, iar statisticile arată că anual, sunt returnate produse a căror valoare reprezintă 1%
din cifra de afacei . În exerciŃiul financiar N cifra de afaceri a fost de 90 milioane u.m. AlegeŃi
varianta corectă de răspuns în spiritul normei 37:
a. este necesară constituirea unui provizion pentru cea mai bună estimare a valorii bunurilor
returnate:
6812 = 1511 900.000
b. este necesară constituirea unui provizion pentru cea mai bună estimare a valorii bunurilor
returnate:
6812 = 1512 900.000
c. este necesară constituirea unui provizion pentru cea mai bună estimare a valorii bunurilor
returnate:
6812 = 1512 9.000.000
d. este necesară constituirea unui provizion pentru cea mai bună estimare a valorii bunurilor
returnate:
6812 = 1518 900.000
e. nu există o boligaŃie legală de rambursare a contravalorii bunurilor returnate, deci nu există
nici obligaŃia de a constitui vreun provizion.
87. Un contract este considerat deficitar atunci când:

a. în contract nu sunt stabilite toate drepturile şi obligaŃiile pentru fiecare parte contractantă;
b. în contract sunt stabilite toate obligaŃiile dar nu şi toate drepturile;
c. nu prevede toate obligaŃiile şi suntem nevoiŃi să constituim un provizion pentru riscuri;
d. sunt întâmpinate dificultăŃi în aplicarea lui;
e. costurile inevitabile ale unui contract sunt mai mari decât beneficiile economice estimate a fi
obŃinute de pe urma acestuia.
88. Restructurarea reprezintă:

a. angajarea în mod irevocabil a întreprinderii într-un plan detaliat pentru restructurare;
b. un program elaborat şi controlat de către conducerea întreprinderii, prin care vizează o
schimbare esenŃială a scopului activităŃilor realizate de întreprindere sau a modalităŃilor sale
de exploatare;
c. un program elaborat de către conducerea întreprinderii, prin care vizează o modificare a
scopului activităŃilor realizate de întreprindere sau a modalităŃilor sale de exploatare;
d. demararea implementării unui program bazat pe un plan detaliat de restructurare;
e. vânzarea sau lichidarea unei activităŃi, schimbarea unor structuri de conducere, ca rezultat a
unui plan elaborat de consiliul de administraŃie.
89. Un provizion pentru restructurare este constatat atunci când:

a. întreprinderea este angajată în mod irevocabil în restructurare;
b. întreprinderea este angajată într-un plan restructurare;
c. întreprinderea este în faza de elaborare a unui plan de restructurare;
d. întreprinderea intenŃionează să înceapă în mod irevocabil un plan de restructurare;
e. este înregistrat în contabilitate la sfârşitul exerciŃiului financiar.
90. Provizionul pentru restructurare va fi estimat:

a. doar pe baza costurilor directe stabilite de manager şi directorul economic;
19
b. pe baza costurilor directe care îndeplinesc concomitent două condiŃii: sunt generate în mod
necesar de procesul de restructurare şi nu sunt legate de desfăşurarea continuă a activităŃii
întreprinderii;
c. doar pe baza costurilor directe generate de restructurare şi care îndeplinesc concomitent două
condiŃii: sunt generate în mod necesar de procesul de restructurare şi nu sunt legate de
desfăşurarea continuă a activităŃii întreprinderii;
d. doar pe baza costurilor indirecte generate de restructurare şi care îndeplinesc concomitent
două condiŃii: sunt generate în mod necesar de procesul de restructurare şi nu sunt legate de
desfăşurarea continuă a activităŃii întreprinderii;
e. având în vedere cheltuielile generate de procesul de restructurare şi care îndeplinesc anumite
condiŃii.
91. Un provizion este:

a. o datorie a cărei scadenŃă sunt nesigure;
b. un activ a cărei mărime şi a cărei scadenŃă sunt nesigure;
c. o obligaŃie cu exigibilitate incertă;
d. o datorie a cărei mărime şi a cărei scadenŃă sunt nesigure;
e. un activ cu lichiditate scăzută.
92. În sens larg, provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli:

a. reprezintă o datorie contingentă deoarece atestă o obligaŃie potenŃială;
b. reprezintă o datorie contingentă deoarece atestă o obligaŃie potenŃială care va fi confirmată
de un eveniment viitor şi incert, ce nu se află întotdeauna sub controlul întreprinderii;
c. au un caracter eventual datorat certitudinii în ceea ce priveşte valoarea cheltuielilor viitoare
necesare stingerii datoriei;
d. au un caracter obligatoriu datorită certitudinii în ceea ce priveşte momentul şi valoarea
cheltuielilor viitoare necesare stingerii datoriei;
e. au un caracter eventual din cauza incertitudinii în ceea ce priveşte momentul şi valoarea
cheltuielilor viitoare necesare stingerii datoriei.
93. În spiritul normei IAS 37 prin datorie contingentă se înŃelege:

a. o obligaŃie contingentă apărută ca urmare a unor evenimente trecute şi a cărei existenŃă va fi
confirmată numai de apariŃia sau neapariŃia unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte
care nu pot fi în totalitate sub controlul întreprinderii;
b. o obligaŃie curentă apărută ca urmare a unor evenimente trecute dar care nu este recunoscută
deoarece nu este sigur că vor fi necesare resurse pentru stingerea acestei obligaŃii sau
valoarea obligaŃiei nu poate fi evaluată fiabil;
c. a sau b;
d. a şi b;
94. Deosebirea esenŃială între un provizion pentru riscuri şi cheltuieli şi o datorie contingentă este aceea
că:
a. provizionul este o datorie viitoare a întreprinderii pe când datoria contingentă atestă o
obligaŃie potenŃială ce va fi confirmată de un eveniment viitor şi incert, ce nu se află
întotdeauna sub controlul întreprinderii;
b. provizionul este o datorie prezentă a întreprinderii pe când datoria contingentă atestă o
obligaŃie potenŃială ce va fi confirmată de un eveniment viitor şi incert, ce nu se află
întotdeauna sub controlul întreprinderii;
c. provizionul este o datorie prezentă a întreprinderii pe când datoria contingentă atestă o
obligaŃie sigură ce va fi confirmată de un eveniment viitor şi incert, ce nu se află întotdeauna
d. provizionul este o datorie viitoare a întreprinderii pe când datoria eventuală atestă o obligaŃie
potenŃială ce va fi confirmată de un eveniment viitor şi incert, ce nu se află întotdeauna sub
controlul întreprinderii;
20
e. provizionul este o datorie prezentă a întreprinderii pe când datoria eventuală atestă o
obligaŃie tot prezentă, dar care va fi confirmată de un eveniment incert, ce nu se află
întotdeauna sub controlul întreprinderii.
95. Conform IAS 37 costurile legate de un provizion:

a. pot fi prezentate în contul de profit şi pierdere (contul de rezultate) la valoarea acestuia
diminuată cu suma recunoscută pentru rambursare;
b. se prezintă doar în bilanŃul contabil;
c. se prezintă în notele explicative la situaŃiile financiare anuale;
d. pot fi prezentate sau nu în situaŃiile financiare anuale, în funcŃie de opŃiunea profesionistului
contabil;
e. se prezintă la valorile lor brute.
96. Conform IAS 37 provizionul trebuie anulat în cazul în care:

a. pentru stingerea unei creanŃe nu mai este probabilă o ieşire de resurse care încorporează
avantaje economice;
b. pentru stingerea unei creanŃe mai este probabilă o ieşire de resurse care încorporează
avantaje economice;
c. pentru stingerea unei obligaŃii nu mai este probabilă o ieşire de resurse care încorporează
dezavantaje economice;
d. pentru stingerea unei obligaŃii nu mai este probabilă o ieşire de resurse care încorporează
avantaje economice;
e. pentru stingerea unei obligaŃii mai este probabilă o ieşire de resurse care încorporează
avantaje economice.
97. Conform IAS 37 care este tratamentul contabil în situaŃia în care, în urma soluŃionării litigiului, o
societatea comercială nu trebuie să plătească nicio despăgubire?
a. societatea comercială trebuie să diminueze din provizion cheltuielile de judecată;
b. societatea comercială nu trebuie să facă nicio înregistrare contabilă;
c. societatea comercială trebuie să anuleze provizionul, mai puŃin cheltuielile de judecată
suportate;
d. societatea comercială nu trebuie să anuleze provizionul, chiar dacă nu mai este probabilă
nicio ieşire de resurse ce încorporează avantaje economice;
e. societatea comercială trebuie să anuleze provizionul, deoarece nu mai este probabilă nicio
ieşire de resurse ce încorporează avantaje economice.
98. Între rezultatul contabil şi rezultatul fiscal există două categorii de diferenŃe:
a. diferenŃe permanente şi diferenŃe temporare;
b. diferenŃe contabile şi diferenŃe fiscale;
c. diferenŃe temporare şi diferenŃe financiare;
d. diferenŃe fiscale şi diferenŃe financiare;
e. diferenŃe financiare şi diferenŃe contabile.
99. Rezultatul contabil este:

a. profitul aferent unei perioade înaintea deducerii cheltuielilor cu impozitul;
b. profitul sau pierderea netă aferentă unei perioade înaintea deducerii cheltuielilor cu
impozitul;
c. pierderea netă aferentă unei perioade înaintea deducerii cheltuielilor cu impozitul;
d. profitul sau pierderea netă aferentă unei perioade după deducerea cheltuielilor cu impozitul
pe profit;
100. Rezultatul fiscal este:

a. profitul aferent exerciŃiului determinat pe baza regulilor stabilite de autoritatea fiscală, pe
baza cărora impozitul pe profit este plătibil;
21
b. profitul aferent exerciŃiului determinat pe baza regulilor stabilite de autoritatea fiscală, pe
baza cărora impozitul pe profit este plătibil sau recuperabil;
c. profitul sau pierderea aferentă exerciŃiului determinat pe baza regulilor stabilite de
autoritatea fiscală, pe baza cărora impozitul pe profit este plătibil sau recuperabil;
d. profitul sau pierderea netă aferentă unei perioade înaintea deducerii cheltuielilor cu
impozitul;
e. profitul sau pierderea netă aferentă unei perioade după deducerea cheltuielilor cu impozitul
pe profit.
101. Conform IAS 12, impozitul exigibil reprezintă:

a. valoarea impozitului pe profit plătibil în raport cu profitul impozabil fiscal aferent unei
perioade;
b. valoarea impozitului pe profit recuperabil în raport cu pierderea fiscală aferentă unei
perioade;
c. profitul sau pierderea netă aferentă unei perioade înaintea deducerii cheltuielilor cu
impozitul;
d. valoarea impozitului pe profit plătibil sau recuperabil în raport cu profitul impozabil sau
pierderea fiscală aferentă unei perioade;
e. profitul sau pierderea netă aferentă unei perioade după deducerea cheltuielilor cu impozitul
pe profit.
102. Conform IAS 12 diferenŃele temporare care apar între rezultatul contabil şi rezultatul fiscal pot
include:
a. diferenŃe între rezultatul contabil şi rezultatul impozabil;
b. diferenŃe generate de ajustarea unor elemente bilanŃiere;
c. cheltuielile nedeductibile;
d. a+b+c;
e. a+b.
103. Conform IAS 12 diferenŃele permanente sunt reprezentate de:

a. cheltuielile nedeductibile;
b. deducerile fiscale;
c. dividendele primite de la o persoană juridică română;
d. a+b;
e. a+c.
104. În toate sistemele contabile performante, contabilizării impozitului pe profit îi sunt atribuite două
obiective:
a. recunoaşterea obligaŃiei pe care o are societatea faŃă de stat în numele exerciŃiului curent;
b. recunoaşterea consecinŃelor fiscale viitoare ale diferenŃelor temporare;
c. a+b;
d. a sau b;
e. recunoaşterea obligaŃiei pe care o are societatea faŃă de stat în numele exerciŃiului financiar
şi recunoşterea consecinŃelor fiscale ale diferenŃelor temporare.
105. Recunoaşterea efectelor fiscale temporare trebuie să se facă prin:

a. metoda reportului fix;
b. metoda reportului variabil;
c. metoda netului de impozit;
d. a sau b sau c;
e. a + b + c.
106. Metoda reportului fix presupune:

a. calculul impozitului amânat pe baza cotei de impozit în vigoare în exerciŃiul apariŃiei
diferenŃei temporare;
22
b. calculul impozitului amânat pe baza cotelor aşteptate a fi în vigoare în exerciŃiul resorbirii
diferenŃelor temporare;
c. considerarea cheltuielii cu impozitul pe profit egală cu suma ce trebuie plătită statului în
numele exerciŃiului curent şi tratează efectul fiscal al diferenŃelor temporare ca o ajustare a
datoriilor (activelor) şi a cheltuielilor (veniturilor);
d. calculul impozitului amânat pe baza cotelor de impozit aşteptate a fi în vigoare în exerciŃiul
resorbirii diferenŃelor temporare;
e. calculul impozitului pe profit amânat pe baza sumei ce trebuie plătită statului ca impozit în
vigoare în exerciŃiul apariŃiei diferenŃei temporare.
107. Metoda reportului variabil presupune:

108. Metoda netului de impozit presupune:

d. considerarea cheltuielii cu impozitul pe profit egală cu suma ce trebuie plătită statului în
numele exerciŃiului anterior şi tratează efectul fiscal al diferenŃelor apărute ca o ajustare a
datoriilor şi a cheltuielilor;
e. calculul impozitului amânat pe baza cotei de impozit aşteptată a fi în vigoare în exerciŃiul
apariŃiei diferenŃei temporare.
109. Conform IAS 12 o datorie privind impozitul amânat trebuie să fie recunoscută:
a. pentru toate diferenŃele temporare impozabile, exceptând situaŃia în care datoria de impozit
amânat este generată de fondul comercial negativ sau de contabilizarea iniŃială a unui activ
sau a unui pasiv;
b. pentru toate diferenŃele temporare deductibile, în limita în care este probabil ca un beneficiu
impozabil asupra căruia vor putea să fie imputate aceste diferenŃe temporare deductibile să
fie disponibil, exceptând situaŃia în care impozitul amânat este generat de fondul comercial
negativ sau de contabilizarea iniŃială a unui activ sau pasiv;
c. pentru toate diferenŃele temporare impozabile, exceptând situaŃia în care datoria de impozit
amânat este generată de fondul comercial sau de contabilizarea iniŃială a unui activ sau a
unui pasiv;
d. pentru toate diferenŃele temporare deductibile, în limita în care este probabil ca un beneficiu
fie disponibil, exceptând situaŃia în care de impozitul amânat este generat de fondul
comercial sau de contabilizarea iniŃială a unui activ sau pasiv;
e. b+c
110. Conform IAS 12 o creanŃă privind impozitul amânat trebuie să fie recunoscută:
a. pentru toate diferenŃele temporare impozabile, exceptând situaŃia în care datoria de impozit
unui pasiv;
b. pentru toate diferenŃele temporare deductibile, în limita în care este probabil ca un beneficiu
23
fie disponibil, exceptând situaŃia în care impozitul amânat este generat de fondul comercial
sau de contabilizarea iniŃială a unui activ sau pasiv;
c. pentru toate diferenŃele temporare impozabile, exceptând situaŃia în care creanŃa de impozit
unui pasiv;
d. pentru toate diferenŃele temporare deductibile, în limita în care este probabil ca un beneficiu
fie disponibil, exceptând situaŃia în care activul de impozit amânat este generat de fondul
comercial negativ sau de contabilizarea iniŃială a unui activ sau pasiv;
e. c+d.
111. Conform IAS 12 un activ de impozit amânat trebuie să fie contabilizat:

a. pentru toate diferenŃele temporare impozabile, exceptând situaŃia în care creanŃa de impozit
unui pasiv;
b. pentru reportul înainte de pierderi fiscale şi de credit de impozite neutilizate, în măsura în
care este probabil să se dispună de beneficii impozabile viitoare, asupra cărora vor putea fi
imputate aceste pierderi fiscale şi credite de impozit neutilizate;
c. la începutul exerciŃiului financiar;
d. prin multiplicarea diferenŃelor temporare cu cotele de impozit ce se aşteaptă a fi aplicate în
perioadele în care activul va fi realizat sau datoria va fi decontată pe baza cotelor de impozit
adoptate sau cvasiadoptate până la deschiderea exerciŃiului viitor;
e. pentru toate diferenŃele temporare impozabile, exceptând situaŃia în care datoria de impozit
unui pasiv.
112. Conform IAS 12 activele de impozit amânat contabilizate trebuie:

a. reanalizate la închiderea fiecărui exerciŃiu;
b. actualizate la închiderea fiecărui exerciŃiu;
c. înregistrate la închiderea fiecărui exerciŃiu;
d. reanalizate la deschiderea fiecărui exerciŃiu;
e. actualizate la deschiderea fiecărui exerciŃiu.
113. Conform IAS 12 datoriile şi creanŃele privind impozitul amânat se determină:

a. prin multiplicarea diferenŃelor temporare cu cotele de impozit ce se aşteaptă a fi aplicate în
adoptate sau cvasiadoptate până la deschiderea exerciŃiului viitor;
b. prin multiplicarea diferenŃelor temporare cu cotele de impozit ce se aşteaptă a fi aplicate în
perioadele în care activul va fi decontat sau datoria va fi realizată pe baza cotelor de impozit
adoptate sau cvasiadoptate până la închiderea exerciŃiului curent;
c. prin multiplicarea diferenŃelor permanente cu cotele de impozit ce se aşteaptă a fi aplicate în
adoptate sau cvasiadoptate până la închiderea exerciŃiului curent;
d. prin multiplicarea diferenŃelor pozitive temporare cu cotele de impozit ce se aşteaptă a fi
aplicate în perioadele în care activul va fi realizat sau datoria va fi decontată pe baza cotelor
de impozit adoptate sau cvasiadoptate până la închiderea exerciŃiului curent;
e. prin multiplicarea diferenŃelor temporare cu cotele de impozit ce se aşteaptă a fi aplicate în
adoptate sau cvasiadoptate până la închiderea exerciŃiului curent.
114. La începutul exerciŃiului N o societate comercială a dat în funcŃiune un utilaj în valoare de 10.000
u.m. În anul N, amortizarea contabilă a fost de 1.000 u.m., iar amortizarea fiscală de 1.400 u.um.
Cota de impozit pe profit în anul N: 16%. Până la închiderea exerciŃiului N nu au apărut
reglementări privind modificări cotei de impozit pentru exerciŃiul viitor. AlegeŃi tratamentul contabil
corect conform normei IAS 12:
a. se va înregistra o diferenŃă temporară impozabilă de 400 u.m., iar pasivul de impozit amânat
ce trebuie înregistrat în exerciŃiul N va fi de 64 u.m.;
24
b. se va înregistra o diferenŃă temporară impozabilă de 1.400 u.m., iar pasivul de impozit
amânat ce trebuie înregistrat în exerciŃiul N va fi de 2244 u.m.;
c. se va înregistra o diferenŃă temporară impozabilă de de 2.400 u.m., iar pasivul de impozit
amânat ce trebuie înregistrat în exerciŃiul N va fi de 384 u.m.;
d. nu se va înregistra nici un impozit amânat, ci doar o diferenŃă temporară de impozit de 2.400
u.m.;
e. nu se va înregistra nici un impozit amânat, ci doar o diferenŃă temporară de impozit de 1.400
u.m.
115. La 31 decembrie N o societate comercială are o datorie privind dobânzile de plătit de 3.000 u.m.
presupunem că din punct de vedere fiscal dobânzile sunt deductibile în exerciŃiul financiar în care au
fost plătite. În luna decembrie N a apărut o reglementare conform căreia începând cu 01.01.N+1 cota
de impozit pe profit va creşte la 20%. AlegeŃi tratamentul contabil în conformitate cu prevederile
normei IAS 12:
a. există o diferenŃa temporară nedeductibilă este de 3.000 u.m. şi se va înregistra un activ de
impozit amânat în exerciŃiul N în valoare de 600 u.m.;
b. diferenŃa temporară deductibilă este de 3.000 u.m. şi se va înregistra un activ de impozit
amânat în exerciŃiul N în valoare de 600 u.m.;
c. diferenŃa temporară deductibilă este de 0 u.m. şi nu se va înregistra nici un activ sau pasiv de
impozit amânat în exerciŃiul N, ci în exerciŃiul N+1 în valoare de 600 u.m.;
d. diferenŃa temporară deductibilă este de 3.000 u.m. şi se va înregistra un activ de impozit
amânat în exerciŃiul N+1 în valoare de 600 u.m.;
e. nu există nicio diferenŃa temporară în exerciŃiul N, ca atare se va înregistra un activ de
impozit amânat în exerciŃiul N+1 în valoare de 600 u.m..
116. Impozitul amânat trebuie să fie contabilizat:

a. la active sau la datorii şi inclus ulterior în rezultatul exerciŃiului, exceptând situaŃia în care
impozitul este generat fie de o tranzacŃie sau de un eveniment care este contabilizat direct la
capitaluri proprii, fie în contextul unei grupări de întreprinderi sub forma unei achiziŃii;
b. la venituri sau la cheltuieli şi inclus în rezultatul exerciŃiului, exceptând situaŃia în care
datorii, fie în contextul unei grupări de întreprinderi sub forma unei achiziŃii;
c. la active sau la datorii, exceptând situaŃia în care impozitul este generat fie de o tranzacŃie
sau de un eveniment care este contabilizat direct la capitaluri proprii, fie în contextul unei
grupări de întreprinderi sub forma unei achiziŃii;
d. la venituri sau la cheltuieli şi inclus în rezultatul exerciŃiului exceptând situaŃia în care
capitaluri proprii, fie în contextul unei grupări de întreprinderi sub forma unei achiziŃii;
e. la venituri sau la cheltuieli, la active sau la datorii, în funcŃie de politica adoptată de entitatea
economică.
117. O societate comercială deŃine o imobilizare corporală cu valoarea contabilă de 10.000 u.m. şi baza
de impozitare de 8.000 u.m. Profiturile din vânzarea imobilizărilor se impozitează cu o cotă de 16%.
Pentru celelalte profituri se foloseşte o cotă de 20%. AlegeŃi varianta corectă în conformitate cu
preverile IAS 12:
a. în cazul unei vânzări a imobilizării, pasivul de impozit amânat va fi de 320 u.m.;
b. în cazul în care se optează pentru recuperarea valorii imobilizării prin utilizare, pasivul de
impozit amânat va fi de 400 u.m.;
c. în cazul unei vânzări a imobilizării, pasivul de impozit amânat va fi de 400 u.m.;
d. în cazul în care se optează pentru recuperarea valorii imobilizării prin utilizare, pasivul de
impozit amânat va fi de 320 u.m.;
e. a+b.
118. La 31 decembrie N o societate comercială deŃine un utilaj cu valoarea contabilă de 100.000 u.m. şi o
bază de impozitare de 80.000 u.m. La deschiderea exerciŃiului N există un pasiv de impozit amânat
de 1.000 u.m. În cursul exerciŃiului N, cota de impozit pe profit a crescut de la 16% la 20%. AlegeŃi
varianta corectă respectând cerinŃele IAS 12:
25
a. se va înregistra ajustarea impozitului amânat cauzat de modificarea de cotă de impozitare:
Cheltuieli cu impozitul amânat = Impozit amânat 1.250
iar pasivul amânat ce trebuie înregistrat în numele exerciŃiului curent va fi:
b. se va înregistra ajustarea impozitului amânat cauzat de modificarea de cotă de impozitare:
Cheltuieli cu impozitul amânat = Impozit amânat 250
c. se va înregistra ajustarea impozitului amânat cauzat de modificarea de cotă de impozitare:
d. se va înregistra ajustarea impozitului amânat cauzat de modificarea de cotă de impozitare:
e. se va înregistra ajustarea impozitului amânat cauzat de modificarea de cotă de impozitare:
119. Se cunosc următoarele informaŃii: o datorie de impozit amânat în bilanŃul de deschidere de 16.000
u.m. şi o datorie de impozit amânat la 31 decembrie N de 30.500 u.m. Care este înregistrarea care se
impune conform IAS 12?
a. se va contabiliza o datorie de impozit amânat:
6912 = 4412 14.500
b. se va contabiliza o datorie de impozit amânat:
6912 = 4412 30.500
c. se va contabiliza o datorie de impozit amânat:
6912 = 4412 16.000
d. se va contabiliza un activ de impozit amânat:
6912 = 4412 16.000
e. se va contabiliza un activ de impozit amânat:
6912 = 4412 30.500
120. Conform IAS 12 Impozit pe profit, baza de impozitare a unui activ este:
a. suma ce va putea fi adăugată la beneficiile economice impozabile atunci când se recuperează
valoarea contabilă a unui activ;
b. suma ce va putea fi scăzută din beneficiile economice viitoare atunci când se recuperează
c. suma ce va putea fi scăzută din beneficiile economice impozabile atunci când se recuperează
d. valoarea sa contabilă, mai puŃin orice sumă ce va fi dedusă în scopuri fiscale în perioadele
contabile viitoare în ceea ce priveşte respectivul activ;
e. valoarea recuperabilă în perioadele contabile viitoare a investiŃiei, ca urmare a existenŃei
diferenŃelor temporare deductibile, a reportării pierderilor sau creditelor fiscale neutilizate.
121. Conform IAS 12 Impozit pe profit, baza de impozitare a unei datorii este:
a. valoarea sa contabilă, mai puŃin orice sumă ce va fi adăugată în scopuri fiscale în perioadele
contabile viitoare în ceea ce priveşte respectiva datorie;
b. suma ce va putea fi scăzută din beneficiile economice impozabile atunci când se recuperează
valoarea contabilă a unei datorii;
c. suma ce va putea fi scăzută din beneficiile economice viitoare atunci când se recuperează
valoarea contabilă a unei datorii;
d. valoarea sa contabilă, mai puŃin orice sumă ce va fi dedusă în scopuri fiscale în perioadele
contabile viitoare în ceea ce priveşte respectiva datorie;
26
e. suma ce va putea fi dedusă din beneficiile economice impozabile atunci când se recuperează
valoarea contabilă a investiŃiilor.
122. Conform IAS 12 Impozit pe profit, creanŃele privind impozitul amânat sunt:
a. reprezentate de valorile impozitului pe profit recuperabile în perioadele contabile viitoare,
urmare a existenŃei diferenŃelor temporare deductibile, a reportării pierderilor sau creditelor
fiscale neutilizate;
b. valorile impozitului pe profit plătibile în perioadele contabile viitoare, urmare a existenŃei
diferenŃelor temporare impozabile
c. sumele care se deduc din rezultatul contabil al întreprinderii, pentru a determina rezultatul
net care reprezintă baza distribuirii dividendelor
d. a+b;
e. a+c.
123. Conform IAS 12 Impozit pe profit, datoriile privind impozitul amânat reprezintă:
a. reprezentate de valorile impozitului pe profit recuperabile în perioadele contabile viitoare,
b. valorile impozitului pe profit plătibile în perioadele contabile viitoare, urmare a existenŃei
diferenŃelor temporare impozabile;
c. reprezentate de valorile impozitului pe profit de plătit în perioadele contabile viitoare,
d. valorile impozitului pe profit plătibile în perioadele contabile viitoare, urmare a existenŃei
diferenŃelor temporare deductibile;
e. c+d.
124. Cheltuielile cu impozitul pe profit sunt:

a. cele care se deduc din rezultatul fiscal al întreprinderii, pentru a determina rezultatul net care
reprezintă baza distribuirii dividendelor;
b. cele care se deduc din rezultatul contabil al întreprinderii, pentru a determina rezultatul brut
care reprezintă baza distribuirii dividendelor;
c. cele care se deduc din rezultatul fiscal al întreprinderii, pentru a determina rezultatul brut
d. cele care se deduc din rezultatul contabil al întreprinderii, pentru a determina rezultatul net
e. cele care se deduc din veniturile întreprinderii, pentru a determina rezultatul net care
reprezintă baza distribuirii dividendelor.
125. Standardul 12 Impozit pe profit se va aplica:

a. în contabilitatea impozitului pe profit care include totalitatea impozitelor autohtone care se
stabilesc asupra profiturilor impozabile;
b. în contabilitatea impozitului pe profit care include totalitatea impozitelor autohtone şi străine
care se stabilesc asupra profiturilor impozabile;
c. în contabilitatea impozitului pe profit care include totalitatea impozitelor străine care se
stabilesc asupra profiturilor impozabile;
d. în determinarea profitului contabil şi fiscal, având în vedere taxele şi impozitele care se
stabilesc la nivelul entităŃii economice;
e. ori de câte ori este necesar pentru a determina un impozit de plată.
126. Care din următoarele elemente corespunde definiŃiei imobilizărilor necorporale, conform IAS 38:
a. portofoliul de clienŃi;
b. părŃile de piaŃă;
c. fidelitatea clienŃilor;
d. cheltuielile de protocol;
e. programele informatice de contabilitate;
27
127. Societatea comercială Alfa S.A. achiziŃionează o imobilizare corporală. În conformitate cu IAS 16
„Imobilizări corporale” la ce valoare va fi înregistrată în contabilitate, dacă de cunosc următoarele
date?:
preŃ de cumpărare negociat: 5.000,
cheltuieli de transport: 500,
dobânzi eferente creditelor bancare contractate pentru producŃia cu cliclu lung de fabricaŃie:
20.000,
cheltuieli cu salariile muncitorilor direct productivi: 15.000,
cheltuieli cu punerea în funcŃiune a mijlocului fix: 700;
a. 5.000 lei
b. 5.700 lei
c. 6.200 lei
d. 26.200 lei
e. 5.500 lei
128. Societatea comercială Alfa S.A. achiziŃionează un echipament tehnologic. Ea primeste odată cu
acesta două produse program. Produsul A este utilizat pentru acŃionarea automată şi controlul
echipamentului, iar produsul B este utilizat pentru analiza rentabilităŃii acestuia. Factura cuprinde:
PreŃ echipament: 500.000
Cheltuieli de transport şi montaj: 100.000;
Produs program A: 50.000;
Produs program B: 10.000 lei;
În conformitate cu IAS 16 şi IAS 38, care este tratamentul contabil al acestor intrări de active?
a. 213 = 404 650.000; si 208 = 404 10.000;
b. 213 = 404 600.000; si 208 = 404 60.000;
c. 213 = 404 500.000; si 208 = 404 60.000; si 624 = 401 100.000;
d. 213 = 404 660.000
e. 213 = 404 650.000 si 628 = 404 10.000
129. Societatea comercială Alfa S.A. achiziŃionează un microbus pentru transportul de persoane la un preŃ
de 200.000 PreŃul include şi licenŃa de circulaŃie pe o perioadă de 5 ani. LicenŃa este evaluată la
20.000 lei. Cum se va contabiliza această operaŃie în conformitate cu IAS 16 si IAS 38?
a. 2133 = 404 200.000
b. 2133 = 404 180.000
625 = 401 20.000
c. % = 404 200.000
2133 180.000
2051 20.000
d. 2133 = 404 200.000
205 = 2133 20.000
e. 2133 = 404 180.000
130. Societatea comercială Alfa S.A. realizează un echipament tehnologic din producŃie proprie.
Cheltuielile efectuate în acest scop au fost:
Valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuŃie la începutul lunii: 200.000 lei;
Cheltuieli directe în cursul lunii aferente echipamentului realizat: 70.000 lei;
Cheltuieli indirecte repartizate echipamentului realizat: 40.000 lei, din care fixe 10.000 şi
variabile 30.000;
Cheltuieli administrative: 20.000 lei;
Gradul de utilizare a capacităŃii de producŃie: 80%;
Care este costul de producŃie al echipamentului?
a. 208.000 lei;
b. 308.000 lei
c. 328.000 lei;
d. 128.000 lei;
e. Nici o varianta corecta;
28
131. O întreprindere deŃine un echipament tehnologic, achiziŃionat la 1 ianuarie, anul N, iar costul de
achiziŃie este de 60.000 lei. Conducerea estimează durata de utilitate la 5 ani, iar valoarea reziduală
la 10.000 lei. Durata normală de funcŃionare din Catalogul mijloacelor fixe este de 8 ani. Să se
calculeze amortizarea contabilă anuală dacă întreprinderea utilizează metoda liniară.
a. 10.000 lei;
b. 12.000 lei;
c. 7.500 lei;
d. 6.250 lei;
e. 14.000 lei;
132. O întreprindere deŃine un echipament tehnologic, achiziŃionat la 1 ianuarie, anul N, iar costul de
achiziŃie este de 60.000 lei. Conducerea estimnează durata de utilitate la 5 ani, iar valoarea reziduală
la 10.000 lei. Durata normală de funcŃionare din Catalogul mijloacelor fixe este de 8 ani. Să se
calculeze amortizarea contabilă din anul N+2, dacă întreprinderea utilizează metoda degresivă.
a. 8.640 lei;
b. 7.200 lei;
c. 10.080 lei;
d. 10.000 lei;
e. 20.000 lei;
133. La 1 ianuarie, anul N, S.C. Alfa S.A. a achiziŃionat un utilaj al cărui cost de achiziŃie este 120.000
lei. Conducerea întreprinderii a estimat durata de utilizare a utilajului la 8 ani şi valoarea reziduală la
20.000 lei. La sfârşitul exerciŃiului N+1, se estimează că durata de utilizare ce corespunde mai bine
noilor condiŃii este de 5 ani, iar valoarea reziduală apreciată din perspectiva unei posibile vânzări la
sfârşitul duratei de utilizare este de 40.000 lei. Întreprinderea utilizează metoda liniară de amortizare.
DeterminaŃi amortizarea pentru exerciŃiile N+2, până la N+5.
a. 12.500 lei;
b. 11.000 lei;
c. 25.000 lei;
d. 18.333, 33 lei;
e. 19.000 lei;
134. DispuneŃi de următoarele date legate de o imobilizare corporală: în urma primei reevaluări s-a
înregistrat o diferenŃă pozitivă de 9.000 lei, în urma celei de-a doua reevaluări s-a înregistrat o
diferenŃă negativă egală cu 11.000 lei, în urma celei de-a treia reevaluări s-a înregistrat o diferenŃă
pozitivă egală cu 6.000 lei. În condiŃiile aplicării IAS 16, cea de a treia reevaluare determină
(surplusul din reevaluare este trecut la rezultatul reportat la casarea bunului):
a. O creştere a rezervei din reevaluare cu 4.000 lei;
b. O creştere a rezervei din reevaluare cu 6.000 lei;
c. O creştere a rezervei din reevaluare cu 6.000 lei şi o cheltuială de 2.000 lei;
d. O creştere a rezervei din reevaluare cu 2.000 lei;
e. O creştere a rezervei din reevaluare cu 4.000 lei şi un venit de 2.000;
135. DispuneŃi de următoarele date legate de un utilaj: cost de achiziŃie 50.000 lei; durata de viaŃă utilă 10
ani; metoda de amortizare liniară. Prima reevaluare are loc după 3 ani, valoare justă 42.000 lei. A
doua reevaluare are loc după 3 ani de la prima, valoare justă 16.000 lei. Conform IAS 16
„Imobilizari corporale”, cea de a doua reevaluare determină:
a. o creştere a rezervei din reevaluare cu 8.000 lei şi o cheltuială de 7.000 lei
b. o scădere a rezervei din reevaluare cu 8.000 lei
c. o scădere a rezervei din reevaluare cu 7.000 lei şi un venit de 1.000 lei.
d. o scădere a rezervei din reevaluare cu 7.000 lei şi o cheltuială de 1.000 lei.
e. o creştere a rezervei din reevaluare cu 7.000 lei.
136. O societate comercială a achiziŃionat la 1 ianuarie anul N un utilaj X având un cost de 1.200.000 lei.
Durata de viaŃă este estimată la 4 ani, la sfârşitul căreia se consideră că se va putea obŃine suma de
480.000 lei din vânzarea sa. La 1 ianuarie N+2, utilajul este reevaluat la 900.000 lei, iar valoarea
29
reziduală este de 300.000 lei. În condiŃiile aplicării IAS 16 „Imobilizari corporale” precizaŃi care
este mărimea amortizării pentru anul N+2 (metoda de amortizare liniară):
a. 180.000 lei;
b. 450.000 lei;
c. 300.000 lei;
d. 150.000 lei;
e. 225.000 lei;
137. O societate comercială importă o instalaŃie pentru extracŃia gazelor naturale, cheltuielile legate de
achiziŃie fiind: preŃul de cumpărare 45.000 lei; taxa vamală 4.500 lei; comision vamal 450 lei;
cheltuieli legate de punerea în funcŃiune 12.000 lei; cheltuieli cu reclama 15.000 lei. Societatea
estimează că la terminarea extracŃiei cheltuielile cu demontarea şi mutarea activului se vor ridica la
16.000 lei. În condiŃiile aplicării IAS 16 „Imobilizări corporale” care este formula contabilă legată
de achiziŃie:
a. 213 = % 77.950 lei
404 57.000 lei
446 4.950 lei
1513 16.000 lei
b. 213 = % 92.950 lei
404 76.950 lei
1513 16.000 lei
c. 213 = % 92.950 lei
404 88.000 lei
446 4.950 lei
d. 213 = % 61.950 lei
404 57.000 lei
446 4.950 lei
e. 213 = 404 61.950 lei
446 = 404 4.950 lei
138. DispuneŃi de următoarele date legate de un mijloc fix: cost de achiziŃie 50.000 lei; durata de viaŃă
utilă 10 ani; metoda de amortizare liniară. Prima reevaluare are loc după 3 ani, valoare justă 42.000
lei. A doua reevaluare are loc după 3 ani de la prima, valoare justă 16.000 lei. În condiŃiile în care,
rezerva din reevaluare este trecută la rezultatul reportat la casarea bunului, precizaŃi care este soldul
contului 105 după a doua reevaluare:
a. Sold debitor 7.000 lei;
b. Sold debitor 1.000 lei;
c. Sold creditor 7.000 lei;
d. Sold creditor 1.000 lei;
e. 0 lei;
139. S.C. “ALFA” S.A. deŃine un teren cu o valoare contabilă de 100.000 lei. La sfârşitul anului N,
terenul este reevaluat la valoarea justă de 110.000 lei. La sfârşitul exerciŃiului N+3, terenul este
reevaluat la valoarea justă de 105.000 lei. Care din următoarele variante privind înregistrarea în
contabilitate a reevaluării efectuată la sfârşitul anului N+3, conform IAS 16 “Imobilizări corporale”,
este corectă:
a. 6813 = 291 5.000 lei;
b. 6811 = 281 5.000 lei;
c. 105 = 211 5.000 lei;
d. 291 = 7813 5.000 lei;
e. 211 = 105 5.000 lei;
140. În anul N o societate comercială achiziŃionează o linie tehnologică pentru extracŃia ŃiŃeiului.
Cheltuielile legate de achiziŃie sunt: preŃ de cumpărare al utilajului 50.000 lei, cheltuieli cu proiectul
de amplasare 5.000 lei, taxe vamale 10.000 lei, cheltuieli cu montarea liniei 14.000 lei, cheltuieli cu
reclama 25.000 lei, cheltuieli cu dobânzi la linia de credit 16.000 lei. Înainte de începerea activităŃii
30
se înlocuieşte o piesă în valoare de 11.000 lei, înlocuire care conduce la creşterea capacităŃii de
producŃie cu 30% şi scăderea consumului de energie cu 20%. NefuncŃionând la parametrii iniŃiali, se
înlocuieşte o piesă în valoare de 10.000 lei, cheltuielile cu montarea 3.000 lei. Conform IAS 16
„Imobilizări corporale” costul de achiziŃie şi formula contabilă este:
a. 2131 = % 90.000
404 80.000
446 10.000
6024 = 3024 10.000
628 = 401 3.000
b. 2131 = % 79.000
404 69.000
446 10.000
6024 = 3024 21.000
628 = 401 3.000
c. 2131 = % 103.000
404 93.000
446 10.000
d. 2131 = % 90.000
404 80.000
446 10.000
6024 = 3024 13.000
e. 2131 = % 100.000
404 90.000
446 10.000
628 = 404 3.000
141. O societate comercială deŃine o instalaŃie procurată în anul N la valoarea de 50.000 lei, amortizată
liniar în 5 ani. La sfârşitul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea justă stabilită 25.000 lei. În
condiŃiile aplicării metodei actualizării valorii nete, conform IAS 16, înregistrările contabile sunt:
a. 213 = 105 5.000
b. 281 = 213 30.000
213 = 105 5.000
c. 213 = 105 12.500
105 = 281 7.500
d. 213 = 105 12.500
e. 213 = 105 25.000
condiŃiile aplicării metodei actualizării valorii brute, conform IAS 16 înregistrările contabile sunt:
a. 213 = 105 12.500
105 = 281 7.500
b. 213 = 105 12.500
c. 213 = 105 25.000
d. 281 = 213 30.000

213 = 105 5.000
e. 213 = 105 5.000
31
condiŃiile aplicării IAS 16 „Imobilizări corporale” înregistrările contabile în anul 4 sunt:
a. 6811 = 281 12.500
105 = 117 10.000
b. 6811 = 281 12.500
105 = 117 2.500
c. 6811 = 281 10.000
105 = 117 10.000
d. 6811 = 281 12.500
105 = 106 2.500
e. 6811 = 281 12.500
105 = 117 12.500
144. Pe data de 30 septembrie N se achiziŃionează o instalaŃie la costul de 150.000 lei, amortizată liniar pe
o perioadă de 5 ani. La sfârşitul anului 3 instalaŃia este vândută la preŃul de 80.000 lei. Conform IAS
16 „Imobilizări corporale” această tranzacŃie generează:
a. Un venit de 80.000 lei şi o cheltuială de 150.000 lei;
b. O cheltuială de 2.500 lei;
c. Un venit de 80.000 lei şi o cheltuială de 60.000 lei;
d. Un venit de 80.000 lei şi o cheltuială de 82.500 lei;
e. Un venit de 20.000 lei;
145. Ce condiŃii trebuie să îndeplinească un bun tangibil pentru a fi considerat imobilizare corporală,
conform IAS 16?
1. Este deŃinut pentru a fi utilizat în producŃia de bunuri sau prestarea de servicii,
pentru a fi închiriat terŃilor sau pentru a fi folosit în scopuri administrative;
2. Are o valoare mai mare decât o limită stabilită de lege;
3. Este deŃinut pentru a fi vândut într-o perioadă mai mare de 1 an;
4. Este deŃinut pentru a fi utilizat în producŃia de bunuri sau pentru a fi vânut;
5. Este posibil a fi utilizate pe o perioadă mai mare de 1 an;
a. 1+2;
b. 1+2+3+4+5;
c. 1+5;
d. 2+5;
e. 3+5;
146. Care din următoarele elemente nu se includ în costul de achiziŃie al unei imobilizări corporale,
conform IAS 16 „Imobilizări corporale”::
a. PreŃul de cumpărare;
b. Taxe vamale şi taxe nerecuperabile;
c. Taxa pe valoarea adăugată;
d. Costuri direct atribuibile aducerii activului la locaŃia şi condiŃia necesară pentru ca acesta să
poată opera în modul dorit de conducere;
e. Estimarea iniŃială a costurilor de demontare şi de mutare a activului şi restaurarea
amplasamantului pe care este situat activul;
147. Care din următoarele elemente se includ în costul unei imobilizări corporale, conform IAS 16
„Imobilizări corporale”:
a. Costurile de deschidere a unei noi instalaŃii;
b. Costuri de instalare şi asamblare;
c. Costuri administrative;
d. Costurile de introducere a unui nou produs sau serviciu, inclusiv costurile de publicitate sau
activităŃi promoŃionale;
e. Costurile de pregătire a personalului care lucrează imobilizarea respectivă;
32
148. Conform IAS 16, valoarea reziduală a unui activ reprezintă:
a. Valoarea estimată pe care ar obŃine-o o entitate din cedarea unui activ, după deducerea
costurilor estimate pentru cedare, dacă activul ar avea deja vechimea şi condiŃia prevăzută la
sfârşitul duratei de viaŃă utilă.
b. Suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părŃi interesate aflate
în cunoştinŃă de cauză, în cadrul unei tranzacŃii desfăşurate în condiŃii obiective, cu preŃul
determinat obiectiv;
c. Valoarea la care un activ este recunoscut în bilanŃ după scăderea amortizării cumulate până
la acea dată, precum şi a pierderilor cumulate din depreciere;
d. Valoarea prezentă a fluxurilor de trezorerie pe care o entitate se aşteaptă să o realizeze din
utilizarea continuă a unui activ şi din cedarea sa la sfârŃitul duratei de utilizare sau pe care se
aşteaptă să o obŃină la stingerea unei datorii;
e. Valoarea actuală a fluxurilor de trezorerie pe care o entitate se aşteaptă să le realizeze din
utilizarea activului;
149. Un cabinet de expertiză contabilă trimite o parte a personalului la un curs de formare în standarde
contabile internaŃionale. Pot fi recunoscute aceste cheltuieli ca şi imobilizări necorporale, în
conformitate cu IAS 38 „Imobilizări necorporale”? Care este motivaŃia?
a. Da, deoarece costurile pot fi determinate fiabil;
b. Nu, deoarece controlul asupra avantajelor economice viitoare pe care aceste competenŃe le-
ar putea aduce nu poate fi dovedit;
c. Da, deoarece costurile pot fi determinate fiabil, iar cabinetul ar obŃine avantaje economice
prin utilizarea competenŃelor dobândite de salariaŃi la cursul de formare;
d. Nu, pentru că nu permite legislaŃia fiscală;
e. Nu, deoarece nu pot fi evaluate costurile.
150. S.C. Alfa demarează un proiect de cercetare-dezvoltare pentru un nou produs program. Procesul se
întinde pe o perioadă de un an şi jumătate, între 1.01.N şi 30.06.N+1 şi presupune parcurgerea
următoarelor etape:
- 01.01.N – 31.03.N – documentarea şi testarea programelor informatice similare de pe
piaŃă. Această etapă a generat costuri de 1.200 lei;
- 01.04.N – 30.06.N – elaborarea planului de creare şi dezvoltare a programului, inclusiv
al caietului de sarcini; etapa a generat costuri de 2.000 lei;
- 01.07.N – 30.06.N+1 – etapa de dezvoltare: design, creare şi testare; Această etapă a
generat costuri totale de 180.000 lei; Costurile perioadei 01.11.N-31.12.N sunt de 40.000
lei, iar costurile perioadei 01.01.N+1 – 31.06.N+1 sunt de 80.000 lei.
- Data de recunoştere a eforturilor pentru programul informatic este 01.11.N.
Care este tratamentul contabil al cheltuielilor ocazionate de procesul de realizare a programului
informatic, conform IAS 38?
a. Cheltuielile aferente fazei de cercetare de 3.200 lei vor fi recunoscute în contul de profit şi
pierdere, iar cheltuielile aferente fazei de dezvoltare de 180.000 lei vor fi recunoscute în
bilanŃ ca şi imobilizări necorporale;
b. Cheltuielile aferente fazei de cercetare de 63.200 lei vor fi recunoscute în bilanŃ ca şi
imobilizări necorporale, iar cheltuielile aferente fazei de dezvoltare de 120.000 lei vor fi
recunoscute în bilanŃ ca şi produs finit;
c. Cheltuielile aferente fazei de cercetare de 63.200 lei vor fi recunoscute în contul de profit şi
bilanŃ ca şi imobilizări necorporale;
d. Cheltuielile aferente fazei de cercetare de 63.200 lei vor fi recunoscute în contul de profit şi
bilanŃ ca şi produs finit;
e. Toate cheltuielile vor fi recunoscute în contul de profit şi pierdere ca şi cheltuieli ale
perioadei;
151. Pot fi incluse în valoarea unei imobilizări corporale următoarele cheltuieli:

1. Cheltuielile cu serviciile acordate după vânzare;
33
2. Cheltuielile cu renovarea care pot fi recuperate prin utilizarea viitoare a
activului;
3. Cheltuielile cu reparaŃiile care ameliorează performanŃa activului;
4. Cheltuielile cu adoptarea unui nou procedeu de producŃie care diminuază
costurile
5. Cheltuielile de întreŃinere
a. 1+2+5;
b. 2+3+4;
c. 1+4+5;
d. 2+4+5;
e. 2+3+5;
152. În conformitate cu IAS 36, valoarea recuperabilă este:

a. Max ( valoarea justă minus costurile de vânzare; valoarea de utilitate);
b. Min ( valoarea justă minus costurile de vânzare; valoarea de utilitate);
c. Max ( valoarea contabilă netă; valoarea justă);
d. Min ( valoarea contabilă netă; valoarea justă);
e. Max (valoarea contabilă netă; valoarea de utilitate)
153. În conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor” un activ este considerat a fi depreciat dacă:
a. Valoarea justa < valoarea contabila neta;
b. Valoarea recuperabila > valoarea contabila neta;
c. Valoarea recuperabilă < valoarea contabila neta;
d. Valoarea de utilitate < valoarea contabila neta;
e. Valoarea justa > valoarea contabila neta;
154. Valoarea contabilă majorată a unui activ ce se datorează reluării unei pierderi din depreciere nu
trebuie să depăşească, conform IAS 36:
a. Valoarea contabilă ce ar fi fost determinată (după deducerea amortizării) pentru cazul în care
o pierdere din depreciere nu a fost recunoscută pentru activul respectiv;
b. Valoarea recuperabilă bazată pe preŃul net de vânzare;
c. Valoarea activului de la momentul dobândirii;
d. Valoarea actualizată a încasărilor viitoare de numerar determinată pentru cazul în care nu ar
fi fost recunoscută pierderea din depreciere;
e. Valoarea de utilitate determinată pentru cazul în care nu ar fi fost recunoscută pierderea din
depreciere;
155. Conform IAS 36, creşterile valorii contabile ale unui activ peste valoarea contabilă ce ar fi fost
determinată (după deducerea amortizării) pentru cazul în care o pierdere din depreciere nu ar fi fost
recunoscută pentru activul respectiv în anii trecuŃi:
a. Pot fi recunoscute doar pentru activele care se reevaluează;
b. Nu pot fi recunoscute pentru activele care se reevalueză;
c. Sunt recunoscute ca şi cheltuieli;
d. Pot fi recunoscute doar pentru activele prezentate la cost istoric;
e. Sunt interzise în toate cazurile indiferent dacă activul este reevaluat sau nu;
156. Nu intră în aria de aplicabilitate a IAS 36 „Deprecierea activelor”:

a. InvestiŃiile în filiale;
b. InvestiŃiile în întreprinderi asociate;
c. Imobilizările corporale;
d. Asocierile în participaŃie;
e. Stocurile;
157. O întreprindere deŃine un echipament tehnologic specializat în obŃinerea produsului X. La sfârşitul

exerciŃiului N se cunosc:
- Valoare contabilă brută: 500.000;
- Amortizare cumulată: 300.000;
34
- Durata de utilizare rămasă: 5 ani;
- Rezerva din reevaluare aferentă echipamentului este: 60.000;
Previziunea fluxurilor de trezorerie pentru următorii 5 ani este următoarea:
Ani N+1 N+2 N+3 N+4 N+5
Flux net detrezorerie 15.000 20.000 50.000 30.000 10.000
Factor de actualizare 0,870 0,756 0,657 0,572 0,497
n
(rata 15%) 1/(1+r)
În exerciŃiul N+2 se planifică o modernizare a echipamentului. Costul modernizării este estimat la

2.000, iar vânzările anuale se estimează că vor creşte cu cel puŃin 5.000 lei. Dacă întreprinderea ar
vinde echipamentul la sfârşitul exerciŃiului N ar obŃine o ofertă fermă de 120.000 lei. Să se efectueze
testul de depreciere în conformitate cu IAS 36 şi să se prezinte incidenŃa contabilă a acestui test.
a. 6813 = 2131 80.000
b. 2813 = 2131 300.000

2131 = 7813 80.000
c. 2813 = 2131 300.000

2131 = 105 80.000
d. 105 = 2131 60.000

6813 = 2913 20.000
e. 105 = 2131 60.000

6813 = 2913 36.402
158. La sfârşitul exerciŃiului N, întreprinderea deŃine un echipament tehnologic despre care se cunosc
următoarele informaŃii:
- Valoare contabilă: 140.000 lei;
- Amortizare cumulată: 40.000 lei;
- Valoare justă minus costurile de cesiune: 40.000 lei;
- Valoare de utilitate: 70.000 lei;
- Rezervă din reevaluare existentă: 14.000 lei;
- Durata rămasă de amortizare: 7 ani.
La sfârşitul exerciŃiului N+1, valoarea justă a echipamentului este de 104.000 lei, iar durata de
amortizare reestimată la 5 ani. Care sunt înregistrările contabile privind recunoaşterea şi reluarea
deprecierii echipamentului tehnologic.
Exercitiul N ExerciŃiul N+1

a. 105 = 213 14.000 şi 2913 = 7813 16.000
6813 = 2913 16.000 2131 = 105 8.000
b. 6813 = 2913 30.000 şi 2913 = 7813 16.000
2131 = 105 14.000
c. 105 = 213 14.000 şi 2913 = 7813 16.000
6813 = 2913 16.000 2131 = 105 64.000
d. 105 = 213 14.000 şi 2131 = 105 16.000
6813 = 2913 16.000 2913 = 7813 8.000
e. 6813 = 2913 30.000 şi 2913 = 7813 30.000
159. Care din următoarele situaŃii constituie un indiciu al existenŃei deprecierii unui activ?
a. Fluxurile de trezorerie generate de un activ sunt semnificativ mai mari decât cele
previzionate;
b. Pierderile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate;
35
c. Profiturile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate;
d. Utilizarea mai slabă a activului în realizarea altui tip de produs care generează fluxuri de
trezorerie superioare celor obŃinute potrivit vechii utilizări;
e. Creşterea ratelor dobânzii pe termen scurt în condiŃiile în care activul are o durată de viaŃă
utilă rămasă semnificativ mai mare;
160. Se cunosc următoarele informaŃii despre un echipament tehnologic: valoarea justă minus costurile
de vânzare: 100.000 lei, valoarea de utilitate: 150.000 lei, valoare contabilă netă: 120.000 lei.
StabiliŃi care din comentariile de mai jos referitor la echipamentul tehnologic este corect:
a. Există o pierdere de valoare de 20.000 lei;
b. Există o pierdere de valoare de 50.000 lei;
c. Există o pierdere de valoare de 30.000 lei;
d. Există o epreciere de valoare de 50.000 lei;
e. Nu există pierdere de valoare;
161. Unitatea generatoare de trezorerie (UGT) reprezintă:
a. Cel mai mic grup de active ce include activul în cauză şi care generează intrări de trezorerie
independente de intrările de trezorerie generate de alte active sau grupuri de active;
b. Cel mai mare grup de active ce include activul în cauză şi care generează intrări de trezorerie
c. Cel mai mic grup de active ce include activul în cauză şi care generează ieşiri de trezorerie
d. Cel mai mic grup de active ce include activul în cauză şi care generează ieşiri de trezorerie
dependente de ieşirile de trezorerie generate de alte active sau grupuri de active;
e. Cel mai mare grup de active ce include activul în cauză şi care generează ieşiri de trezorerie
162. O societate comercială deŃine un utilaj în următoarele condiŃii: valoarea contabilă = 100.000 lei;
amortizarea cumulată = 70.000 lei; durata rămasă de viaŃă = 2 ani; valoarea reziduală = 10.000 lei;
valoarea fluxurilor viitoare de numerar, estimate din exploatarea continuă a utilajului = 10.000
lei/an; rata de actualizare = 10 %; preŃul de vânzare al bunului = 40.000 lei; cheltuielile ocazionate
de vânzare = 5.000 lei. Conform IAS 36 “Deprecierea activelor”, care din următoarele variante
privind reflectarea în contabilitate a deprecierii, este corectă:
a. 6813 = 291 5.000 lei
b. 6813 = 291 12.645 lei
c. 6813 = 291 4.380 lei
d. 6813 = 291 237 lei
e. în contabilitate nu se efectuează nici o înregistrare contabilă deoarece activul nu este
depreciat.
163. Un teren cumpărat în N-4 la un cost de 40.000 lei a fost reevaluat în N-2, la 55.000 lei. Din N-2 până
în anul N rezerva din reevaluare nu a suportat nici o modificare. La închiderea exerciŃiului N,
valoarea reală a terenului, considerată a fi egală cu valoarea recuperabilă, este de 35.000 lei. Să se
calculeze şi să se contabilizeze deprecierea constatată în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea
activelor”.
Exercitiul N-2 ExerciŃiul N
a. 211 = 105 15.000 6813 = 2913 20.000
b. 211 = 7813 15.000 6813 = 2913 15.000
105 = 211 5.000
c. 211 = 105 15.000 105 = 211 15.000
6813 = 2911 5.000
d. 211 = 105 15.000 211 = 105 20.000
e. 6813 = 2913 15.000 2913 = 7813 15.000
211 = 105 5.000
36
164. Un teren cumpărat în N-4 la un cost de 40.000 lei a fost reevaluat în N-2, la 55.000 lei. Din N-2 până
în anul N rezerva din reevaluare nu a suportat nici o modificare. La închiderea exerciŃiului N,
valoarea reală a terenului, considerată a fi egală cu valoarea recuperabilă, este de 42.000 lei. Să se
calculeze şi să se contabilizeze deprecierea constatată în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea
activelor”.
Exercitiul N-2 ExerciŃiul N
a. 211 = 105 15.000 6813 = 2913 13.000

b. 211 = 7813 15.000 6813 = 2913 13.000
c. 211 = 105 15.000 105 = 211 13.000
d. 211 = 105 15.000 211 = 105 13.000
e. 6813 = 2913 15.000 2913 = 7813 13.000
165. La sfârşitul exerciŃiului N o întreprindere deŃine un utilaj achiziŃionat la începutul anului N, despre
care se cunosc următoarele informaŃii: cost de achiziŃie = 100.000 lei, durată de amortizare = 5 ani,
valoare justă = 120.000 lei. La 31.XII.N+1 valoarea recuperabilă a utilajului este 40.000 lei, iar la
31.XII.N+2 valoarea recuperabilă este 65.000 lei. Să se analizeze situaŃia în conformitate cu IAS 36
„Deprecierea activelor” şi să se contabilizeze deprecierile/reluările de deprecieri constatate la
sfârşitul exerciŃiului N+2.
a. 2913 = 7813 10.000
213 = 105 23.333
b. 2913 = 7813 10.000
213 = 105 28.333
c. 2913 = 7813 38.333
d. 213 = 105 38.333
e. 213 = 7813 33.333
166. La sfârşitul exerciŃiului N o întreprindere deŃine un utilaj achiziŃionat la începutul anului N, despre
care se cunosc următoarele informaŃii: cost de achiziŃie = 100.000 lei, durată de amortizare = 5 ani,
valoare justă = 120.000 lei. La 31.XII.N+1 valoarea recuperabilă a utilajului este 40.000 lei, iar la
31.XII.N+2 valoarea recuperabilă este 50.000 lei. Să se analizeze situaŃia în conformitate cu IAS 36
„Deprecierea activelor” şi să se contabilizeze deprecierile/reluările de deprecieri constatate la
sfârşitul exerciŃiului N+2.
a. 2913 = 7813 10.000
213 = 105 18.333
b. 2913 = 7813 23.333
c. 213 = 105 23.333
d. 2913 = 7813 10.000
213 = 105 13.333
e. 213 = 7813 23.333
167. O întreprindere achiziŃionează la începutul exerciŃiului N o clădire la costul de achiziŃie de 500.000

lei, durata de utilitate fiind de 20 ani. Metoda de amortizare este cea liniară. Valoarea recuperabilă a
clădirii este de 400.000 lei la sfârşitul exerciŃiului N şi respectiv 460.000 lei la sfârşitul exerciŃiului
N+1. Care este tratamentul contabil corect al recunoaşterii şi reluării pierderii de valoare, conform
IAS 36 „Deprecierea activelor”?
37
31.XII.N 31.XII.N+1
a. 6813 = 2912 75.000 2912 = 7813 75.000

212 = 105 6.052,6
b. 6813 = 2912 75.000 212 = 105 71.052,6
c. 6813 = 212 75.000 212 = 7813 81.052,6
d. 6813 = 2912 75.000 2912 = 7813 71.052,6
e. 212 = 105 75.000 105 = 212 81.052,6
168. O întreprindere achiziŃionează la începutul exerciŃiului N o clădire la costul de achiziŃie de 500.000

lei, durata de utilitate fiind de 20 ani. Metoda de amortizare este cea liniară. Valoarea recuperabilă a
clădirii este de 400.000 lei la sfârşitul exerciŃiului N şi respectiv 460.000 lei la sfârşitul exerciŃiului
N+1. Să se calculeze amortizarea aferentă exerciŃiului N+2?
a. 25.555,5 lei;
b. 25.000 lei;
c. 22.222,2 lei;
d. 21.052,6 lei;
e. 23.000 lei;
169. La 31.XII.N-2, o societate comercială a constatat o pierdere de 75.000 lei pentru un utilaj cu
valoarea contabilă de 300.000 lei. Durata de utilizare rămasă la acea dată era de 10 ani. La 31.XII.N
există indicii că pierderea de valoare a utilajului s-a diminuat. Presupunem că la 31.XII.N valoarea
recuperabilă a utilajului este de 255.000 lei. Să se analizeze situaŃia în conformitate cu IAS 36
„Deprecierea activelor”.
a. Se reia la venituri o ajustare de 60.000 lei;
b. Se reia la venituri o ajustare de 70.000 lei;
c. Se diminuează rezerva din reevaluare cu 75.000 lei;
d. Se reia la venituri o ajustare de 75.000 lei;
e. Se constituie o rezervă din reevaluare de 75.000 lei.
170. O societate deŃine un brevet pentru producerea unui parfum. Brevetul expiră peste 4 ani. Societatea
estimează că, în fiecare din următorii 4 ani cererea pentru parfumul respectiv va creşte cu 20%.
ExperienŃa arată că societăŃile concurente invadează piaŃa cu versiuni ale parfumului imediat ce
acesta nu mai este protejat de brevet. În consecinŃă, societatea nu se mai aşteaptă ca parfumul să
genereze fluxuri de trezorerie semnificative după expirarea celor 4 ani. În exerciŃiul precedent,
veniturile nete din vânzarea parfumului au fost de 10.000 lei. Se estimează că rata adecvată pentru
actualizarea fluxurilor de trezorerie aferente brevetului este de 10%. Să se calculeze valoarea de
utilitate în conformitate cu IAS 36 „Deprecierea activelor”.
a. 41.629,7 lei;
b. 49.955,6 lei;
c. 64.416 lei;
d. 53.689 lei;
e. 51.689 lei;
171. Un activ identificabil este înregistrat la costul istoric de 20000; valoarea de utilizare a acestui activ,
determinatã pe baza unei rate de actualizare de 15%, este de 18000, iar pe piatã acest activ se vinde
la 19500. Potrivit IAS 36, care va fi pierderea din depreciere a acestui activ ce trebuie recunoscutã in
cheltuieli?
a. 500;
b. 2000;
c. 1.500;
d. Activul nu este depreciat;
e. necunoscând valoarea contabilă nu se poate stabili dacă există pierdere din depreciere.
38
172. DeterminaŃi costul de achiziŃie al unui stoc de materii prime în conformitate cu IAS 2 „Stocuri”,
cunoscând următoarele informaŃii: preŃul de achiziŃie 60.000 lei, reducerea comercială de care se
beneficiază 2%, cheltuieli de transport 2.500 lei, cheltuieli cu manipularea 800 lei, TVA 19%,
amortizarea clădirii unde se află sediul firmei 800.000 lei, cheltuieli cu iluminarea secŃiilor de
producŃie 9.000 lei.
a. 58.800 lei
b. 871.100 lei
c. 73.899 lei
d. 62.100 lei
e. 63.300 lei
173. Prin vânzarea unui activ identificabil se obtine în mod obiectiv suma de 8700; valoarea lui de
utilizare calculată pe baza fluxurilor viitoare de numerar si a unei rate de actualizare de 17% este de
9000, iar valoarea contabilă este 8.800 lei. Care va fi valoarea recuperabilă a acestui activ, potrivit
IAS 36?
a. 8.700;
b. 8.800;
c. 9.000;
d. 200;
e. nu se poate stabili căci nu se cunoaste valoarea contabilă a activului.
174. DeterminaŃi costul de producŃie pentru produsul finit P dispunând de următoarele informaŃii:
- cheltuieli cu materiale directe: 500.000 lei;
- cheltuieli cu manopera directă: 100.000 lei;
- cheltuieli indirecte de producŃie: 700.000 lei, din care 500.000 sunt variabile;
- cheltuieli cu salarizarea personalului administrativ: 100.000 lei;
- cheltuieli cu iluminatul şi încălzirea magayinului de desfacere: 50.000 lei;
- cheltuieli cu publicitatea 25.000 lei;
- din procesul de producŃie se obŃine un singur produs P, în cantitate de 400 buc.
- în condiŃii normale se obŃin 500 buc. produs finit P.
a. 1.300.000 lei;
b. 1.260.000 lei;
c. 1.100.000 lei;
d. 1.140.000 lei;
e. 600.000 lei;
175. Conform IAS 2 „Stocuri”, stocurile sunt active

1. deŃinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităŃii;
2. în curs de producŃie în vederea unei vânzări în aceleaşi condiŃii ca mai sus;
3. sub forma producŃiei în curs de execuŃie obŃinută în cadrul contractelor de
construcŃii şi contractelor de prestări servicii;
4. de natura instrumentelor financiare;
5. sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în
procesul de producŃie sau pentru prestarea de servicii;
6. deŃinute pentru a fi utilizate în producŃia de bunuri sau prestarea de servicii;
a. 1+2+5;
b. 1+2+3+5;
c. 1+2+6;
d. 1+2+3+4+5;
e. 1+3+5+6;
176. La începutul exerciŃiului N, întreprinderea Alfa a achiziŃionat un stoc de mărfuri la costul de 10.000
lei, TVA 19%. La sfârşitul exerciŃiului N se estimează că stocul ar putea fi revândut la preŃul de
9.000 lei, cheltuielile ocazionate de vânzare se vor ridica la 1.000 lei. La sfârşitul exerciŃiului N+1,
preŃul de vânzare estimat este de 15.000 lei, iar costurile ocazionate de vânzare sunt estimate la
3.000 lei. Care este incidenŃa aplicării IAS 2?
31.XII.N 31.XII.N+1
39
a. 6814 = 397 2.000 397 = 7814 2.000
b. 6814 = 397 1.000 397 = 7814 1.000
c. 6814 = 397 2.000 397 = 7814 2.000

371 = 7814 2.000
d. 397 = 6814 2.000 7814 = 397 2.000
e. Nu se face nici o înregistrare în Nu se face nici o înregistrare în

contabilitate conform principiului prudenŃei contabilitate conform principiului prudenŃei
177. La 31.XII.N, societatea Alfa deŃine în stoc următoarele articole:

Articole Cost de achiziŃie Valoare realizabilă netă
Marfa M1 20.000 18.000
Marfa M2 16.000 17.000
Marfa M3 60.000 65.000
Marfa M4 10.000 9.000
Să se stabilească la ce valoare trebuie evaluate stocurile la inventar, în conformitate cu IAS 2

„Stocuri” şi să se contabilizeze eventuala depreciere.
a. 103.000 lei; 6814 = 397 3.000;
b. 106.000 lei; 6814 = 397 3.000;
c. 109.000 lei; 371 = 7814 3.000;
d. 103.000 lei; 6814 = 397 6.000;
e. 106.000 lei; Nu se face nici o înregistrare în contabilitate;
178. Conform IAS 2 „Stocuri” valoarea realizabilă netă reprezintă:

a. Suma pentru care ar putea fi tranzacŃionat un activ sau decontată o datorie, între părŃi
interesate în cunoştinŃă de cauză, în cadrul unei tranzacŃii desfăşurate în condiŃii obiective;
b. Suma în numerar sau echivalente de numerar care ar trebui plătită dacă acelaşi activ sau unul
asemănător ar fi achiziŃionat în prezent;
c. PreŃul de vânzare estimat ce ar putea fi obŃinut pe parcursul desfăşurării normale a activităŃii,
mai puŃin costurile estimate pentru finalizarea bunului şi costurile estimate necesare
vânzării;
d. Suma actualizată a viitoarelor intrări de numerar sau echivalente de numerar, care urmează a
fi generate pe parcursul desfăşurării normale a activităŃii;
e. Suma în numerar sau echivalente de numerar plătită în momentul achiziŃiei stocurilor;
179. Conform IAS 2 „Stocuri”, stocurile trebuie evaluate:

a. Max (cost, valoarea realizabilă netă);
b. Min (cost, valoarea justă);
c. Max (cost, valoarea justă);
d. Min (valoarea realizabilă netă, valoarea justă);
e. Min (cost, valoarea realizabilă netă);
180. Care din următoarele exemple de costuri nu trebuie incluse în costul stocurilor conform IAS 2
„Stocuri”?
a. PreŃul de cumpărare a stocurilor;
b. Costuri de transport şi manipulare ce pot fi direct atribuite achiziŃiei de stocuri;
c. Pierderile de materiale peste limitele normal admise;
d. Regia fixă de producŃie alocată pe baza capacităŃii normale de producŃie;
e. Costurile cu manopera directă;
181. Întreprinderea Alfa fabrică un singur produs PF pentru care sunt necesare trei materii prime Mp1,
Mp2, Mp3. Din procesul de producŃie se obŃin, de asemenea, un produs secundar PS care poate fi
40
vândut după ce este supus unui tratament şi un deşeu D, fără valoare, care este deversat şi care
generează cheltuieli pentru prevenirea poluării mediului. Procesul de producŃie se desfăşoară după
următoarea schemă:
- În secŃia 1, Mp1 este prelucrată şi se obŃine produsul intermediar PI1 care este transferat
fără stocaj în secŃia 2;
- În secŃia 2, la PI 1 se adaugă Mp2 şi Mp3, operaŃie în urma căreia se obŃin produsul finit
PF, produsul secundar PS şi deşeul D;
- În secŃia 3, PS este tratat pentru a putea fi comercializat;
- În secŃia 4, D este supus unui proces de epurare înainte de a fi deversat;
Se cunosc următoarele informaŃii:
- costul produsului intermediar PI1 este 292.242 lei;
- costul materiilor prime consumate în secŃia 2 este de 5.500 lei, din care Mp2: 4.000 lei şi
Mp3: 1.500 lei;
- Costul manoperei directe în secŃia 2 este de 20.000 lei;
- Cheltuielile indirecte incorporabile din secŃia 2 sunt de 4.871 lei;
- Valoarea producŃiei în curs de execuŃie la începutul perioadei este de 12.500 lei;
- Valoarea producŃiei în curs de execuŃie la sfârşitul perioadei este de 27.573 lei;
- Valoarea realizabilă netă a produsului secundar PS este de 5.250 lei;
- Costul eliminării deşeului D (ce s-ar obŃine în condiŃii normale) 3.600 lei;
CalculaŃi costul produsului finit PF conform IAS 2:
a. 302.290 lei;
b. 320.963 lei;
c. 326.213 lei;
d. 305.890 lei;
e. nici o variantă de mai sus;
182. O întreprindere deŃine în stoc la 31.XII.N 5.000 buc. produse finite al căror cost de producŃie este de
51 lei/buc. PreŃul de piaŃă al produselor la 31.XII.N este de 52 lei/buc., iar cheltuielile necesare
pentru realizarea vânzării sunt de 2 lei/buc. Care este valoarea produselor finite în bilanŃul de la
31.XII.N?
a. 255.000 lei;
b. 260.000 lei;
c. 245.000 lei;
d. 250.000 lei;
e. 240.000 lei;
183. Care din următoarele contracte răspund definiŃiei contractului de construcŃii, conform IAS 11
„Contracte de construcŃii”:
a. Contractul de concesiune;
b. Contractul de leasing financiar;
c. Contractul de arhitectură legat de construcŃia unui imobil;
d. Contractul de închiriere a unui imobil;
e. Contractul de vânzare-cumpărare;
184. Societatea Alfa S.A. s-a angajat prin contract să construiască o clădire. Lucrările trebuie terminate
până pe 10.02.N+2. Principalele etape ale realizării contractului sunt următoarele:
- 10.02.N – s-a semnat contractul;
- 31.12.N – costul lucrărilor în curs de execuŃie a fost de 500.000 lei;
- 31.12.N+1 – costul lucrărilor în curs de execuŃie a fost de 1.750.000 lei;
- 10.02.N+2 – livrarea şi facturarea, preŃ de facturare 2.950.000 lei, costul efectiv de
producŃiei este de 2.500.000 lei;
Care este situaŃia rezultatelor aferente contractului, dacă întreprinderea utilizează metoda terminării
lucrărilor?
N N+1 N+2
a. Rezultat = 0 Rezultat = 0 Rezultat = 450.000
41
b. Rezultat = 500.000 Rezultat = 1.750.000 Rezultat = 450.000
c. Rezultat = 90.000 Rezultat = 315.000 Rezultat = 45.000
d. Rezultat = 340.000 Rezultat = 905.000 Rezultat = 795.000
e. Rezultat = 500.000 Rezultat = 1.750.000 Rezultat = 450.000
- 10.02.N – s-a semnat contractul;
- 31.12.N+1 – costul lucrărilor în curs de execuŃie a fost de 1.750.000 lei;
Care este tratamentul contabil al veniturilor şi costurilor aferente contractului, în anul N+2, dacă
întreprinderea utilizează metoda terminării lucrărilor?
a. 6xx = 3xx, 4xx, 5xx 750.000
332 = 711 750.000
4111 = 704 2.950.000
711 = 332 2.500.000
b. 6xx = 3xx, 4xx, 5xx 2.500.000
332 = 711 2.950.000
4111 = 704 2.950.000
711 = 332 2.500.000
c. 6xx = 3xx, 4xx, 5xx 2.500.000
332 = 711 2.500.000
4111 = 704 2.950.000
711 = 332 2.500.000
d. 6xx = 3xx, 4xx, 5xx 2.500.000
332 = 711 2.500.000
4111 = 704 2.950.000
711 = 332 2.500.000
e. 6xx = 3xx, 4xx, 5xx 750.000
332 = 711 2.500.000
4111 = 704 2.950.000
711 = 332 750.000
- 10.02.N – s-a semnat contractul, conform contractului preŃul de vânzare revizuibil este
de 2.500.000 lei, costul total de producŃie estimat 2.000.000;
- 31.12.N+1 – costul lucrărilor în curs de execuŃie a fost de 1.750.000 lei, preŃul de
vânzare a fost revizuit la 2.600.000 lei, iar costul de producŃie a fost reestimat la
2.200.000 lei;
Care este situaŃia rezultatelor aferente contractului, dacă întreprinderea utilizează metoda procentului
de avansare a lucrărilor?
N N+1 N+2
e. Rezultat = 125.000 Rezultat = 193.000 Rezultat = 132.000
42
2.200.000 lei;
Care este tratamentul contabil al veniturilor şi costurilor aferente contractului, în anul N+2, dacă
întreprinderea utilizează metoda procentului de avansare a lucrărilor?
a. 6xx = 3xx, 4xx, 5xx 750.000
332 = 711 137.500
4111 = 704 2.950.000
711 = 332 2.950.000
b. 6xx = 3xx, 4xx, 5xx 750.000

332 = 711 887.500
4111 = 704 2.950.000
711 = 332 2.950.000
c. 6xx = 3xx, 4xx, 5xx 750.000

332 = 711 882.000
4111 = 704 2.950.000
711 = 332 2.950.000
d. 6xx = 3xx, 4xx, 5xx 750.000

332 = 711 887.500
4111 = 704 2.950.000
711 = 332 2.500.000
e. 6xx = 3xx, 4xx, 5xx 750.000

332 = 711 137.500
4111 = 704 2.950.000
711 = 332 2.500.000
2.200.000 lei;
Care este efectul asupra rezultatului în anii N, N+1 şi N+2, dacă întreprinderea utilizează metoda
procentului de avansare a lucrărilor?
N N+1 N+2
e. Rezultat = 340.000 Rezultat = 905.000 Rezultat = 795.000
189. Despre un contract de construcŃii se cunosc următoarele date:
43
- în exerciŃul N (anul începerii contractului) s-au angajat cheltuieli de 10.000 lei; costul
estimat al contractului este de 100.000 lei; preŃul de vânzare este stabilit la 250.000 lei;
- în exerciŃiul N+1 preŃul de vânzare este revizuit la 270.000 lei, iar costul contractului
este estimat la 120.000 lei, costul lucrărilor efectuate până la sfârşitul exerciŃiului N+1
este de 40.000 lei.
Ştiind că metoda utilizată este cea a procentului de avansare, lucrările în curs de execuŃie aferente
exerciŃiului N+1 se contabilizează astfel:
a. 332 = 711 55.000
b. 332 = 711 65.000
c. 711 = 332 65.000
d. 711 = 332 85.000
e. 332 711 67.800
190. Un contract de construcŃii privind contrucŃia unui activ are un preŃ fix de 18.000 lei. Valoarea
contractuală convenită iniŃial este de 18.000 lei. Costurile contractuale iniŃiale sunt estimate la
16.000 lei. Activul se construieşte în trei ani. La sfârşitul anului 1, constructorul estimează creşterea
costurilor contractuale la 16.100 lei. În anul 2 beneficiarul este de acord cu o variaŃie de creştere a
venitului contractual de 400 lei şi se estimează costuri contractuale suplimentare de 300 lei. La
sfârşitul anului 2 costurile contractuale includ 200 lei pentru unele materiale de rezervă ce urmează a
fi folosite în anul III. Constructorul determină stadiul de definitivare a contractului calculând
proporŃia costurilor contractuale suportate în raport cu costurile totale estimate. Următoarele
informaŃii se referă la perioada contractului de construcŃii:
N N+1 N+2
Valoarea contractuală a venitului 18.000 18.000 18.000
convenită iniŃial
VariaŃii - 400 400
Total venit contractual 18.000 18.400 18.400
Costuri contractuale suportate la zi 4.186 12.300 16.400
Costuri contractuale necesare încheierii 11.914 4.064 -
proiectului
Total costuri contractuale 16.100 16.400 16.400
Se cere să determinaŃi rezultatele fiecărui an.
N N+1 N+2
a. 494 1.006 500
b. 494 6.100 2.000
c. 494 6.100 4.594
d. 0 0 2.000
e. 1.900 2.000 2.000
191. În conformitate cu IAS 11, activele care fac obiectul unor contracte de construcŃii trebuie să fie
considerate ca făcând obiectul unor contracte separate dacă:
a. Au fost negociate împreună şi se constituie într-un singur proiect ce degajă o marjă globală;
b. Au fost negociate separat, dar sunt executate simultan sau succesiv fără întrerupere;
c. Au fost negociate împreună, iar costurile şi veniturile contractului nu pot fi identificate pe
fiecare activ în parte;
d. Au fost negociate separat, iar costurile şi veniturile fiecărui activ pot să fie identificate;
e. Au fost negociate separat şi doar costurile fiecărui aciv pot să fie identificate;
192. Care din procedeele de estimare a costului ieşirilor de stocuri nu este permis de norma IAS 2
„Stocuri”:
a. FIFO;
b. LIFO;
c. CMP calculat după fiecare intrare în stoc;
d. Identificarea specifică;
e. CMP global;
193. Care din următoarele afirmaŃii este adevărată:
44
a. Materialele trebuie depreciate ori de câte ori costul lor este superior valorii realizabile nete;
b. Materialele nu trebuie depreciate atât timp cât produsele obŃinute cu ajutorul lor pot afi
vândute la un preŃ mai mare decât costul lor;
c. Materialele trebuie depreciate ori de câte ori costul lor este inferior valorii realizabile nete;
d. Materialele trebuie menŃinute în bilanŃ, întotdeauna la cost;
e. Materialele trebuie menŃinute în bilanŃ, întotdeauna la valoarea realizabilă netă;
2.800.000 lei;
Care sunt înregistrările contabile aferente exerciŃiului N+1?
a. 6xx = 3xx, 4xx, 5xx 1.250.000
711 = 332 1.250.000
6812 = 1518 200.000
b. 6xx = 3xx, 4xx, 5xx 1.250.000
711 = 332 1.450.000
6812 = 1518 200.000
c. 6xx = 3xx, 4xx, 5xx 1.750.000
332 = 711 1.250.000
6812 = 1518 200.000
d. 6xx = 3xx, 4xx, 5xx 1.250.000
332 = 711 1.250.000
6812 = 1518 200.000
e. 6xx = 3xx, 4xx, 5xx 1.250.000
711 = 332 14250.000
195. Conform IAS 11 „Contracte de constructii”, metoda procentului de avansare presupune:

a. Contabilizarea rezultatului contractului în situaŃiile financiare ale exerciŃiului în care se
finalizează lucrările;
b. Repartizarea veniturilor contractului în funcŃie de de procentul de avansare a lucrărilor în
cursul fiecarui exerciŃiu, costurile fiind contabilizate în situaŃiile financiare ale exerciŃiului în
care se finalizează contractul;
c. Repartizarea veniturilor şi costurilor contractului în funcŃie de de procentul de avansare a
lucrărilor în cursul fiecarui exerciŃiu;
d. Repartizarea costurilor contractului în funcŃie de de procentul de avansare a lucrărilor în
cursul fiecarui exerciŃiu, veniturile fiind contabilizate în situaŃiile financiare ale exerciŃiului
în care se finalizează contractul;
e. Contabilizarea rezultatului contractului în situaŃiile financiare ale exerciŃiului în care au fost
avansate lucrările;
196. Conform IAS 39 „Instrumente financiare: prezentare şi evaluare”, evaluarea ulterioară a

instrumentelor financiare create de întreprindere trebuie realizată la:
a. Cost iniŃial;
b. Cost amortizat;
c. Valoarea justă;
d. Valoarea de piaŃă;
e. Valoarea realizabilă;
45
197. Conform IAS 39 „Instrumente financiare: prezentare şi evaluare”, evaluarea ulterioară a
instrumentelor financiare diponobile pentru vânzare trebuie realizată la :
a. Cost iniŃial;
b. Cost amortizat;
c. Valoarea justă;
198. Conform IAS 39 „Instrumente financiare: prezentare şi evaluare”, iniŃial toate instrumentele
financiare, indiferent de categorie trebuie evaluate la:
a. Cost de achiziŃie mai puŃin cheltuieli de tranzacŃionare;
b. Cost, ceea ce înseamnă valoarea justă a contraprestaŃiei oferite sau primite;
c. Valoarea justă din care se scad cheltuielile de tranzacŃionare;
199. Din punct de vedere al evaluării unui activ financiar ulterior recunoaşterii iniŃiale, IAS 39
„Instrumente financiare: prezentare şi evaluare” clasifică activele financiare în următoarele categorii:
1. Împrumuturi şi creanŃe (emise de întreprindere şi care nu sunt deŃinute în scopul
tranzacŃionării);
2. InvestiŃii în filiale;
3. InvestiŃii păstrate până la scadenŃă;
4. InvestiŃii financiare, contracte şi obligaŃii pentru tranzacŃii cu plata în acŃiuni;
5. Active financiare disponibile pentru vânzare;
6. Active financiare deŃinute în scopul tranzacŃionării;
7. Contracte de asigurări;
8. InvestiŃii în entităŃi asociate şi asocieri în participaŃie;
a. 1+2+3+4+5+6;
b. 1+3+4+5+6+8;
c. 1+3+5+6;
d. 1+2+3+5+6;
e. 1+2+3+5+8;
200. Care din următoarele elemente nu reprezintă un activ financiar, conform IAS 32 „Instrumente
financiare - prezentare şi descrire”:
a. numerar;
b. un drept contractual de a încasa numerar sau alt activ financiar de la altă întreprindere;
c. un drept contractual de a schimba active financiare cu altă întreprindere;
d. un instrument de capital propiu al altei întreprinderi;
e. un contract de leasing operaŃional;
201. Un instrument financiar reprezintă:

a. Orice contract care generează simultan un activ financiar pentru o entitate şi o datorie
financiară sau un instrument de capitaluri proprii pentru o altă entitate;
b. Orice contract care generează un activ financiar pentru o entitate şi un instrument de
capitaluri proprii pentru o altă entitate;
c. Orice contract care generează o datorie financiară sau un instrument de capitaluri proprii;
d. Orice contract care nu generează simultan un activ financiar pentru o entitate şi o datorie
financiară sau un instrument de capitaluri proprii pentru o altă entitate;
e. Orice contract care generează simultan un activ financiar pentru o entitate şi o datorie pentru
o altă entitate;
202. O întreprindere deŃine 1000 de titluri destinate tranzacŃionării pe termen scurt cumpărate la cursul de
10lei/buc. La 31.XII.N, cursul bursier al acestora este de 12 lei/buc. Să se prezinte tratamentul
contabil la 31.XII.N al acestor titluri în conformitate cu IAS 39 „Instrumente financiare:
recunoaştere şi evaluare”.
46
a. 508 = 768 2.000
b. 508 = 1064 2.000
c. 508 = 668 2.000
d. 508 = 768 12.000
e Nu se face nici o înregistrare în contabilitate
203. O întreprindere deŃine 20.000 titluri disponibile pentru vânzare pe termen lung achiziŃionate la cursul
de 10 lei/buc. La 31.XII.N, cursul lor bursier este de 15 lei/buc. Să se prezinte tratamentul contabil la
31.XII.N al acestor titluri în conformitate cu IAS 39 „Instrumente financiare: recunoaştere şi
evaluare”.
a. 263 = 768 100.000
b. 263 = 1064 100.000
c. 263 = 668 100.000
d. 508 = 1064 300.000
e Nu se face nici o înregistrare în contabilitate
204. Se achiziŃionează 1.000 de acŃiuni cu preŃul de 20 lei/buc. în scopul obŃinerii de dividende anuale,
unitatea intenŃionând să se deŃină pe o perioadă mai mare de 1 an. Plata are loc ulterior prin bancă.
La sfârşitul anului se constată că a scăzut cursul acestor acŃiuni la 18 lei/buc. La sfârşitul anului
următor cursul era de 17 lei/buc., moment în care acŃiunile se vând. AcŃiunile sunt considerate active
financiare disponibile pentru vânzare. Care este câştigul sau pierderea din vânzarea activelor
financiare disponibile pentru vânzare, în conformitate cu IAS 39 „Instrumente financiare:
recunoaştere şi evaluare”.
a. Pierdere 2.000 lei;
b. Pierdere 1.000 lei;
c. Câştig 1.000 lei;
d. Pierdere 3.000 lei;
e. Câştig 3.000 lei;
205. Societatea Alfa a emis şi a pus în circulaŃie pe piaŃă obligaŃiuni pentru care investitorii plătesc 851
lei/titlu, iar costurile de emisiune şi vânzare se ridică la 21 lei/titlu. Valoarea de răscumpărare a
obligaŃiunilor este 1.000 lei/titlu, iar discountul sau prima de răscumpărare este de 149 lei/titlu.
Numărul de obligaŃiuni emise şi vândute a fost de 100 buc. Rata anuală a dobânzii este de 10%, iar
perioada 20 ani. Înregistrarea punerii în circulaŃie a obligaŃiunilor la S.C. Alfa S.A. este:
a. % = 161 100.000
5121 83.000
169 14.900
201 2.100
b % = 161 97.900
5121 83.000
169 14.900
628 = 5121 2.100
c % = 161 100.000
5121 83.000
169 17.000
d. % = 161 100.000
5121 83.000
169 14.900
6868 2.100
e. % = 161 100.000
5121 83.000
169 14.900
161 = 768 2.100
206. O entitate cumpără 10.000 de acŃiuni la valoarea justă totală de 500.000 lei, plătind societăŃii de
brokeraj comisioane în sumă de 10.000 lei. Entitatea clasifică titlurile achiziŃionate ca active deŃinute
pentru tranzacŃionare. Care este tratamentul contabil, în conformitate cu IAS 39.
47
a. % = 5121 510.000
502 500.000
622 10.000
b. 502 = 5121 510.000
c. % = 5121 510.000
502 500.000
201 10.000
d. 502 = 5121 500.000
622 = 502 10.000
e. % = 5121 510.000
502 500.000
471 10.000
207. Conform IAS 39 „Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare” un activ financiar este depreciat
în cazul în care:
a. Valoarea sa de înregistrare este mai mare decât valoarea recuperabilă estimată a acestuia;
b. Valoarea sa de înregistrare este mai mică decât valoarea recuperabilă estimată a acestuia;
c. Valoarea sa contabilă este mai mare decât valoarea reziduală a acestuia;
d. Valoarea sa justă este mai mare decât valoarea de piaŃă a acestuia;
e. Valoarea sa recuperabilă este mai mică decât valoarea de utilitate;
208. O entitate a cumpărat 100 obligaŃiuni la preŃul total de 208.000 lei. Valoarea nominală este de
200.000 lei, dobânda anuală 9%, iar dobânda efectivă 8%, durata 5 ani. Valoarea de rambursare este
de 200.000 lei. Înregistrarea dobânzii şi amortizării primei în primul an, conform IAS 39 se
înregistrează astfel:
a. 5121 = % 18.000
766 16.640
265 1.360
b. 5121 = 766 18.000
c. 5121 = 766 16.640
d. % = 766 18.000
5121 16.640
6868 1.360
e. 5121 = 766 18.720
209. Pe data de 10.03.N, o întreprindere obŃine o subvenŃie de 30.000 lei pentru finanŃarea consumului de
apă pe luna februarie N. Factura privind consumul de apă al lunii februarie N are o valoare de
100.000 lei, TVA 19%. Să se contabilizeze factura de apă şi primirea subvenŃiei în conformitate cu
IAS 20, ştiind că se foloseşte metoda înregistrării subvenŃiilor la venituri.
a. % = 401 119.000
605 100.000
4426 19.000
5121 = 605 30.000
b. % = 401 119.000
605 100.000
4426 19.000
5121 = 741 3.0000
c. % = 401 83.300
605 70.000
4426 13.300
d. % = 401 119.000
605 100.000
4426 19.000
5121 = 131 30.000
e. % = 401 119.000
48
605 100.000
4426 19.000
401 = 741 30.000
210. Pe data de 10.03.N, o întreprindere obŃine o subvenŃie de 30.000 lei pentru finanŃarea consumului de
apă pe luna februarie N. Factura privind consumul de apă al lunii februarie N are o valoare de
100.000 lei, TVA 19%. Să se contabilizeze factura de apă şi primirea subvenŃiei în conformitate cu
IAS 20, ştiind că se foloseşte metoda deducerii subvenŃiei.
a. % = 401 119.000
605 100.000
4426 19.000
5121 = 605 30.000
b. % = 401 119.000
605 100.000
4426 19.000
5121 = 741 3.0000
c. % = 401 83.300
605 70.000
4426 13.300
d. % = 401 119.000
605 100.000
4426 19.000
5121 = 131 30.000
e. % = 401 119.000
605 100.000
4426 19.000
401 = 741 30.000
211. Utilizarea de către terŃi a activelor întreprinderii generează următoarele categorii de venituri,
conform IAS 18 „Venituri”:
a. Venituri din vânzarea mărfurilor;
b. Venituri din lucrări executate;
c. Dobânzi, dividende, rente;
d. Venituri din sconturi obŃinute;
e. Venituri din cedarea activelor;
212. În care din urmatoarele cazuri nu se înregistreaza un venit din vânzarea marfurilor, în conformitate
cu norma IAS 18 “Venituri din activitati curente”?
a. riscurile si avantajele inerente proprietatii au fost transferate cumparatorului;
b. riscurile si avantajele inerente proprietatii au fost transferate cumparatorului, dar nu s-a emis
factura;
c. riscurile si avantajele inerente proprietatii au fost transferate cumparatorului, dar bunul nu a
fost livrat;
d. vânzatorul ramâne obligat din cauza unei execuŃii nesatisfăcătoare, neacoperite prin clauze
privind garanŃia;
e. riscurile si avantajele inerente proprietatii au fost transferate cumparatorului, dar înca nu s-a
încasat contravaloarea marfurilor;
213. O agenŃie de voiaj a vândut bilete de avion în valoare de 100.000 lei. Ea percepe un comision de
15% din preŃul de vânzare , restul de 85% revenind companiilor aeriene în numele cărora s-a realizat
vânzarea. Să se contabilizeze operaŃia de vânzare în conformitate cu IAS 18 „Venituri”, făcând
abstracŃie de TVA.
a. 4111 = % 100.000
704 15.000
401 85.000
49
b. 4111 = 704 100.000
401 = 4111 15.000
c. 4111 = 704 100.000
624 = 401 85.000
d. 4111 = 704 15.000
624 = 401 85.000
e. 4111 = 704 100.000
624 = 4111 85.000
214. La 1.01.N, o întreprindere a vândut unui client mărfuri în valoare de 100.000 lei. CondiŃiile de
decontare sunt următoarele: 50% la semnarea contractului, 25% peste un an şi 25% peste de doi ani.
Se estimează că societatea client ar fi putut obŃine un credit echivalent pe piaŃa bancară la o rată de
5%. Să se contabilizeze operaŃia de vânzare şi repartizarea cheltuielilor financiare între exerciŃii.
a. vânzare 4111 = % 100.000
707 96.485
472 3.515
N 472 = 766 2.324
N+1 472 = 766 1.191
b. vânzare 4111 = 707 100.000
4111 = 472 2.500
N 472 = 766 1.250
N+1 472 = 766 1.250
c. vânzare 4111 = % 100.000

707 50.000
472 50.000
N 472 = 766 25.000
N+1 472 = 766 25.000
d. vânzare 4111 = 707 100.000
N 5121 = 766 1.250
N+1 5121 = 766 1312,5
e. 4111 = % 100.000
707 96.485
766 3.515
215. La 1.01.N, întreprinderea Alfa vinde mărfuri în valoare de 40.000 lei, decontarea efectuându-se
astfel: 40% la semnarea contractului, 35% după un an, 25% peste doi ani. Pe piaŃa financiară rata
anuală medie a dobânzii fără inflaŃie este 10%. TVA 19%. Care este înregistrarea corectă privin
recunoaşterea la 31.XII.N+1 a venitului anual din dobânzi (la a doua transa incasata)?
a. 5121 = 766 910
b. 5121 = 472 910
c. 472 = 766 1.000
d. 472 = 766 910
e. 5121 = 766 1.000
216. O societate comercială vinde unui client la 01.01.N mărfuri în valoare de 2.000.000 lei, condiŃiile de
plată fiind: 50% din preŃ se plătesc în momentul vânzării, 20% din preŃ se vor plăti după un an de la
vânzare, iar 30%, dupã 2 ani de la vânzare. Se estimează că în acel moment clientul ar putea obŃine
un credit echivalent de pe piaŃa financiară la o rată a dobânzii de 20%. La sfârşitul exerciŃiului N
veniturile financiare, conform IAS 18 „Venituri”, se contabilizează prin formula:
a. 472 = 766 150.000
b. 472 = 766 350.000
c. 766 = 472 200.000
d. 472 = 766 250.000
50
e. 472 = 766 625.000
217. O societate încheie un contract pentru executarea unor prestări de servicii în valoarea totală de
10.000 lei, iar durata de realizare este de trei ani. Costurile aferente serviciilor prestate pentru fiecare
din cei trei ani sunt: anul I: 2.000 lei, anul II: 1.000 lei, anul III: 2.000 lei. Conform IAS 18
„Venituri” privind veniturile recunoscute în primul an va fi:
a. 4111 = 704 10.000
b. 4111 = 704 4.000
c. 4111 = 472 10.000
472 = 704 4.000
d. 4111 = 472 10.000
e. 4111 = 472 4.000
218. O societate comercială cumpără la data de 30.04.N un număr de 150 obligaŃiuni, valoarea nominală
a unei obligaŃiuni fiind de 10 lei, preŃul de achiziŃie 10,2 lei, dobânda anuală este de 30% încasată la
31 decembrie. Încasarea cuponului de dobândă la 31.XII.N în conformitate cu cu prevederile IAS 18
generează înregistrarea:
a. 5121 = 766 300
b. 5121 = 766 450
c. 5121 = 766 400
d. 5121 = % 450
766 300
506 150
e. 508 = 766 450
5121 = 508 450
219. Conform IAS 18 „Venituri”, atunci când i se oferă unui client termene de plată mai mari decât cele
obişnuite fără plată de dobândă, o parte din preŃul de vânzare reprezintă reprezintă remunerarea
creditului acordat clientului şi se recunoaşte venit din dobânzi. Această dobândă se determină:
1. ca diferenŃă între suma încasată şi preŃul ce s-ar fi utilizat dacă plata s-ar fi făcut pe loc;
2. prin actualizarea încasărilor viitoare la o rată a dobânzii la care clientul ar fi obŃinut un
credit echivalent;
3. la nivelul preŃului ce ar fi fost obŃinut dacă vânzarea s-ar fi făcut cu încasare imediată;
4. ca diferenŃă între suma încasată şi suma obŃinută prin actualizarea încasărilor viitoare cu
rata dobânzii la care clientul ar fi obŃinut un credit echivalent;
5. la nivelul preŃului de vânzare capitalizat în funcŃie de rata dobânzii la care clientul ar fi
obŃinut un credit echivalent
a. 1+2;
b. 2+3;
c. 1+3;
d. 1+4;
e. 3+5;
220. În exerciŃiul N, societatea X vinde produse program. Prin contract ea se angajează să furnizeze
servicii de întreŃinere timp de doi ani de la data vânzării. PreŃul de vânzare este de 60.000 lei şi
trebuie alocat între suma corespunzătoare produselor program (50.000 lei) şi suma identificabilă
serviciilor ulterioare (10.000 lei). Rata dobânzii pe piaŃă este 10%. Care sunt înregistrările contabile
privind operaŃiunea de vânzare?
a. 4111 = % 60.000
701 50.000
472 10.000
472 = 704 10.000
b. 4111 = 701 60.000
c. 4111 = % 60.000
701 59.000
51
472 1.000
472 = 704 1.000
d. 4111 = % 60.000
701 50.000
472 10.000
472 = 766 10.000
e. 4111 = 701 60.000
701 = 704 10.000
221. Conform IAS 18 „Venituri”, veniturile din activităŃi curente trebuie evaluate la:
a. Costul de achiziŃie sau de producŃie al bunului sau serviciului prestat;
b. Valoarea justă a mijlocului de plată primit sau de primit;
c. Valoarea de piaŃă diminuată cu costurile aferente finalizării sau producerii bunului sau
serviciului;
d. Valoarea nominală a bunurilor sau serviciilor vândute;
e. Costul istoric a bunurilor sau serviciilor prestate;
222. În concordanŃă cu IAS 18 „Venituri” prin valoare justă se înŃelege:

a. suma la care se tranzacŃionează un activ sau decontată o datorie, în care preŃul este
determinat obiectiv;
b. suma la care poate fi tranzacŃionat un activ sau decontată o datorie, între părŃi , în cadrul
unei tranzacŃii în care preŃul este determinat obiectiv;
c. suma la care poate fi tranzacŃionat un activ sau decontată o datorie, între părŃi aflate în
cunoştinŃă de cauză, în cadrul unei tranzacŃii în care preŃul este determinat obiectiv;
d. suma la care poate fi tranzacŃionat un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între părŃi
aflate în cunoştinŃă de cauză, în cadrul unei tranzacŃii în care preŃul este determinat obiectiv;
e. suma la care poate fi tranzacŃionat un activ sau decontată o datorie, de bunăvoie, între părŃi
în cadrul unei tranzacŃii în care preŃul este estimat a se obŃine
223. În cursul lunii noiembrie, societatea Alfa a achiziŃionat un teren în valoare de 50.000 lei. Pe 1.XII:N
societatea Alfa a obŃinut un împrumut de 60.000 lei, pe 2 ani la o rată a dobânzii de 5%, plătită la
sfârşitul fiecărei luni. Rambursarea împrumutului se face integral la scadenŃa finală. Împrumutul a
fost obŃinut special pentru amenajarea terenului. Lucrările de amenajare au fost demarate la
începutul execiŃiului N+1 şi au continuat pe parcursul întregului exerciŃiu. Să se calculeze costurile
împrumutului capitalizabile în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorării” în exerciŃiul N+1.
a. 3.000;
b. 3.250;
c. 6.000;
d. 9.000;
e. 9.250;
224. O societate comercială realizează prin efort propriu o construcŃie ale cărei lucrări au început la
1.01.N.În scopul realizării construcŃiei societatea contractează un credit bancar pe termen de 4 ani în
valoarea de 100.000 lei, cu o dobândă de 40% pe an. Creditul este contractat la data de 1.01.N.
Creditul se restituie în 4 tranşe anuale egale împreună cu dobânzile aferente. Până la utilizarea
efectivă a sumelor împrumutate acestea au fost plasate pe piaŃa de capital generând venituri
financiare încasate astfel: în anul N: 10.000 lei, în anul N+1: 12.000, în anul N+2: 12.500 lei.
Lucrarea are o valoare totală de 300.000 lei; Consumurile înregistrate sunt următoarele: în anul N:
80.000 lei, în anul N+1: 120.000 lei, în anul N+2: 100.000 lei. Durata de utilizare a construcŃiei este
20 ani. Valoarea reziduală este nulă, regimul de amortizare este cel liniar. Lucrarea se finalizează la
31.XII.N+4. Calculul amortizării începe de la 1.01.N+5. Să se determine dobânzile capitalizabile în
N+2 în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorării”
a. 7.500 lei;
b. 20.000 lei;
c. 25.000 lei;
d. 5.000 lei;
52
e. 5.500 lei;
1.01.N.În scopul realizării construcŃiei societatea contractează un credit bancar pe termen de 4 ani în
valoarea de 1.000.000 lei, cu o dobândă de 40% pe an. Creditul este contractat la data de 1.01.N.
Lucrarea are o valoare totală de 3.000.000 lei; Consumurile înregistrate sunt următoarele: în anul N:
800.000 lei, în anul N+1: 1.200.000 lei, în anul N+2: 1.000.000 lei. Durata de utilizare a construcŃiei
este 20 ani. Valoarea reziduală este nulă, regimul de amortizare este cel liniar. Lucrarea se
finalizează la 31.XII.N+2. Calculul amortizării începe de la 1.01.N+3. Să se determine dobânzile
capitalizabile în N+1 în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorării”
a. 75.000 lei;
b. 80.000 lei;
c. 180.000 lei;
d. 200.000 lei;
e. 300.000 lei;
1.01.N. În scopul realizării construcŃiei societatea contractează un credit bancar pe termen de 4 ani în
valoarea de 1.000.000 lei, cu o dobândă de 40% pe an. Creditul este contractat la data de 1.01.N-1.
Lucrarea are o valoare totală de 3.000.000 lei; Consumurile înregistrate sunt următoarele: în anul N:
800.000 lei, în anul N+1: 1.200.000 lei, în anul N+2: 1.000.000 lei. Durata de utilizare a construcŃiei
este 20 ani. În perioada 1.01.N+1 – 30.06.N+1 lucrarea este întreruptă din motive tehnice.
Valoarea reziduală este nulă, regimul de amortizare este cel liniar. Lucrarea se finalizează la
31.XII.N+2. Calculul amortizării începe de la 1.01.N+3. Să se determine dobânzile capitalizabile în
N+1 în conformitate cu IAS 23 „Costurile îndatorării”
a. 80.000 lei;
b. 180.000 lei;
c. 200.000 lei;
d. 40.000 lei;
e. 160.000 lei;
227. În conformitate cu prelucrarea de referinŃă din norma IAS 23 „Costurile îndatorării”, cheltuielile cu
dobânzile:
a. se pot încorpora în costul oricărui activ;
b. reprezintă cheltuieli ale exerciŃiului curent;
c. se pot încorpora doar în costul activelor care necesită o perioadă îndelungată de pregătire
înainte de a putea fi utilizate sau vândute;
d. se pot încorpora doar în costul activelor a căror finalizare se realizează în exerciŃiul în care s-
au recunoscut cheltuielile cu dobânzile;
e. se pot încorpora doar în costul activelor care se realizează pe durata derulării împrumutului;
228. Aplicarea prelucrării de referinŃă din norma IAS 23 „Costurile îndatorării” are ca efect:
a. majorarea rezultatului din exerciŃiul curent;
b. micşorarea rezultatului din exerciŃiul curent;
c. micşorarea rezultatului din exerciŃiile viitoare;
d. majorarea rezultatului din exerciŃiile viitoare;
e. nu are nici un efect asupra rezultatului;
229. La 1.01.N, societatea Alfa a împrumutat 80.000 lei pentru a finanŃa construcŃia unei uzine. Rata
anuală a dobânzii este de 10%. Suma depăşeşte necesităŃile imediate, ceea ce determină plasarea a
20.000 lei pe 3 luni la o rată a dobânzii anuală de 8%. Care este valoarea cheltuielilor capitalizabile:
53
a. 7.600 lei;
b. 8.000 lei;
c. 6.400 lei;
d. 6.000 lei;
e. 80.000 lei;
230. Societatea Alfa realizează o imobilizare care îndeplineşte condiŃiile pentru capitalizarea costurilor
împrumuturilor. Costul activului, înainte de încorporarea costului îndatorării este de 400.000 lei, iar
valoarea recuperabilă este de 380.000 lei. Costul împrumuturilor se ridică la 10.000 lei. Care este
tratamentul contabil corect ce trebuie aplicat de Alfa, potrivit IAS 23.
a. Întrerupe includerea în cost a costurilor îndatorării;
b. Continuă capitalizarea;
c. Înregistrează o cheltuială cu dobânda de 10.000 lei;
d. Înregistrează un venit din dobânzi de 10.000 lei;
e. Înregistrează o ajustare pentru deprecierea imobilizării în valoarea de 20.000 lei;
231. Nu sunt active calificabile, în sensul normei IAS 23:

a. Lucrările efectuate de o întreprindere de comunicaŃii pentru adaptarea sistemului de
distribuŃie;
b. InvestiŃiile imobiliare;
c. Stocurile produse în cantităŃi mari şi pe o bază repetitivă într-o perioadă scurtă de timp;
d. Tutunul, deoarece necesită un proces îndelungat pentru pregătire;
e. Tronsoanele de conducte de transport petrol;
232. La 1 ianuarie N, societatea Alfa împrumută 200.000 lei de la banca cu o dobândă anuală de 12%
pentru a finanŃa construirea unui utilaj ce va fi utilizat în cadrul activităŃilor sale. ConstrucŃia
utilajului a început la 1 ianuarie N şi până la 31.XII.N au fost angajate următoarele cheltuieli în
contul acestuia:
- 1.01.N – 150.000 lei;
- 30.04.N – 150.000 lei;
- 1.11.N – 300.000 lei;
- 31.12.N – 100.000 lei;
Pentru cheltuielile de la 1.01.N, Alfa primeşte o subvenŃie de 50.000 lei.
Alte datorii existente la 31.12.N:
- un împrumut obligatar în valoare de 500.000 lei, pe 10 ani, cu rata dobânzii de 14%,
emis la valoarea nominală în exerciŃiul N-2;
- un credit bancar pe 5 ani, în valoare de 300.000 lei, cu o rată a dobânzii de 10%,
contractat la 1.07.N-1;
Alfa nu a contractat alte datorii în exerciŃiul N.
DeterminaŃi costurile împrumuturilor capitalizabile conform IAS 23.
a. 24.000 lei;
b. 20.000 lei;
c. 30.250 lei;
d. 30.000 lei;
e. 16.250 lei;
233. În conformitate cu norma IAS 38 „Imobilizări necorporale”, cheltuielile angajate în faza de

cercetare:
a. reprezintă cheltuieli ale perioadei;
b. se contabilizează la imobilizări corporale;
c. se contabilizează întotdeauna la imobilizări necorporale;
d. se contabilizează la imobilizări necorporale;
e. nu sunt recunoscute din punct de vedere contabil
234. În conformitate cu prelucrarea alternativă autorizată în norma IAS 38 „Imobilizări necorporale”,

după contabilizarea sa iniŃială, o imobilizare necorporală poate fi contabilizată la:
a. mărimea reevaluată;
54
b. valoarea de lichidare;
c. costul istoric corectat cu ajustări;
d. costul de achiziŃie din care se scad amortizările şi deprecierile cumulate;
e. valoarea realizabilă netă;
235. O societate are un departament de cercetare care dezvoltă, în cursul exerciŃiului N, două proiecte, pe
care le vom numi proiectul X şi proiectul Y. În cazul proiectului X, întreprinderea nu poate
demonstra încă fezabilitatea acestuia. În ceea ce priveşte însă proiectul Y, acesta îndepline şte, chiar
de la începutul exerciŃiului N, condiŃiile pentru recunoaş-terea unei cheltuieli de dezvoltare. În
exerciŃiul N, cheltuielile departamentului, în u.m., au fost următoarele:
Cheltuieli
InformaŃii Proiect X Proiect Y
generale
Cheltuieli materiale şi servicii 600 5.000 3.000
Cheltuieli cu personalul
- directe 3.500 1.500
- salariul conducătorului de departament 1.000
- personal adiministrativ 2.000
Cheltuieli generale:
- directe; 1.200 800
- indirecte 500 400 400
Conducătorul de departament consumă 10% din timpul de lucru pentru proiectul X şi 20%, pentru
proiectul Y. Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate de departamentul de cercetare
pentru cele două proiecte, în conformitate cu IAS 38 „Imobilizări necorporale”.
a. Cheltuielile angajate cu proiectul X afectează rezultatul exerciŃiului curent.
Cheltuielile angajate cu proiectul Y sunt recunoscute ca activ cu suma de 5.900 lei;
b. Cheltuielile angajate cu proiectul X afectează rezultatul exerciŃiului curent.
c. Cheltuielile angajate cu proiectul X afectează rezultatul exerciŃiilor viitoare.
d. Cheltuielile angajate cu proiectul X sunt recunoscute ca activ pentru suma de 10.200 lei;
Cheltuielile angajate cu proiectul Y afectează rezultatul exerciŃiului curent;
e. Cheltuielile angajate cu proiectul X sunt recunoscute ca activ pentru suma de 10.200 lei;
236. Societatea a realizat cu ajutorul informaticienilor săi un program de gestiune a stocurilor.

Cheltuielile ocazionate de realizarea acestui program au fost distribuite astfel:
- în perioada 01.06-30.06.N: pentru studiul prealabil 2.000 u.m.;
- în perioada 01.07-18.07.N: pentru analiza funcŃională 8.000 u.m.;
- în perioada 19.07-29.07.N: pentru analiza organică 11.000 u.m.;
- în perioada 30.07-10.09.N: pentru programare 18.000 u.m.;
- în perioada 11.09-20.09.N: pentru teste 1.000 u.m.;
- în perioada 21.09-29.09.N: pentru întocmirea documentaŃiei necesare utilizatorilor 800 u.m.; şi
- în perioada 30.09-25.10.N: pentru formarea personalului 600 u.m.
La sfârşitul analizei funcŃionale, managerii apreciază că proiectul are şanse mari de reuşită şi
hotărăsc continuarea acestuia. Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate pentru
elaborarea programului informatic, în conformitate cu IAS 38 „Imobilizări necorporale”.
Costuri ale perioadei imobilizări necorporale

a. 10.600 lei; 30.800 lei;
b. 9.600 lei; 31.800 lei;
c. 10.000 lei; 31.400 lei;
55
d. Toate cheltuielile sunt recunoscute ca şi costuri ale perioadei;
e. Toate cheltuielile sunt recunoscute ca imobilizări necorporale;
237. Societatea dezvoltă un nou produs. Centrul de cercetare al societăŃii a angajat, în exerciŃiul N, în faza
de cercetare, cheltuieli de 30.000 u.m. La începutul exerciŃiului N+1, s-a demonstrat fezabilitatea
tehnică şi comercială a produsului. Cheltuielile angajate în N+1 au fost: cheltuieli cu personalul
10.000 u.m. şi taxe legale pentru înregistrarea brevetului 8.000 u.m. În N+2, s-au cheltuit 12.000
u.m. pentru a apăra societatea într-un proces de urmărire legală împotriva recunoaşterii brevetului.
Să se precizeze care este tratamentul cheltuielilor angajate în exerciŃiile N, N+1 şi N+2, în
conformitate cu IAS 38 „Imobilizări necorporale”.
Ex. N Ex. N+1 Ex. N+2
a. Cheltuieli ale perioadei Imobilizări necorporale Cheltuieli ale perioadei
b. Imobilizări necorporale Imobilizări necorporale Imobilizări necorporale
c. Cheltuieli ale perioadei Cheltuieli ale perioadei Imobilizări necorporale
d. Imobilizări necorporale Cheltuieli ale perioadei Imobilizări necorporale
e. Cheltuieli ale perioadei Cheltuieli ale perioadei Cheltuieli ale perioadei
238. Societatea deŃine o categorie de imobilizări necorporale achiziŃionate la închiderea exerciŃiului N-2
cu 50.000 u.m. Imobilizările se amortizează linear începând cu 1 ianuarie N-1, pe o durată de 5 ani.
La 31 decembrie N, conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizărilor. Având în vedere
incertitudinile cu privire la fezabilitatea economică a procesului de producŃie, valoarea justă a
imobilizărilor necorporale este estimată la 15.000 u.m. La 31 decembrie N+1, Ńinând cont de faptul
că s-a reuşit perfecŃionarea procesului de producŃie, imobilizările sunt din nou reevaluate. Valoarea
justă este estimată la 60.000 u.m. Se foloseşte ca procedeu de reevaluare anularea amortizării
cumulate şi reevaluarea valorii nete. Să se contabilizeze reevaluarea în conformitate cu IAS 38
„Imobilizări necorporale”.
a. 2908 = 7813 15.000
2808 = 208 25.000
208 = 105 35.000
b. 2908 = 7813 15.000
208 = 105 35.000
c. 2808 = 208 25.000
208 = 105 35.000
d. 2908 = 7813 15.000
2808 = 208 30.000
208 = 105 40.000
e. 2908 = 6813 15.000
208 = 2908 30.000
208 = 105 40.000
239. Societatea deŃine o categorie de imobilizări necorporale achiziŃionate la închiderea exerciŃiului N-2
cu 50.000 u.m. Imobilizările se amortizează linear începând cu 1 ianuarie N-1, pe o durată de 5 ani.
La 31 decembrie N, conducerea întreprinderii decide reevaluarea imobilizărilor. Având în vedere
incertitudinile cu privire la fezabilitatea economică a procesului de producŃie, valoarea justă a
imobilizărilor necorporale este estimată la 15.000 u.m. La 31 decembrie N+1, Ńinând cont de faptul
că s-a reuşit perfecŃionarea procesului de producŃie, imobilizările sunt din nou reevaluate. Valoarea
justă este estimată la 60.000 u.m. Se foloseşte ca procedeu de reevaluare reevaluarea valorii brute.
Să se contabilizeze reevaluarea în conformitate cu IAS 38 „Imobilizări necorporale”.
a. 2908 = 7813 15.000
2808 = 208 25.000
208 = 105 35.000
b. 2908 = 7813 15.000
208 = 105 35.000
c. 2808 = 208 25.000
208 = 105 35.000
56
d. 2908 = 7813 15.000
2808 = 208 30.000
208 = 105 40.000
e. 2908 = 7813 15.000
208 = 2808 35.000
208 = 105 35.000
240. Conform IAS 38 „Imobilizări necorporale”, aceste bunuri sunt active ...........................nemonetar şi
.........................................
a. Intangibile, fără suport material;
b. Identificabile, fără substanŃă fizică;
c. Tangibile, cu substanŃă fizică;
d. Intangibile, cu suport material;
e. Nemateriale, identificabile;
241. În general, se consideră că un element necorporal este identificabil, conform IAS 38 „Imobilizări
necorporale” , dacă:
a. Se distinge cu claritate de fondul comercial (goodwill);
b. Poate fi evaluat în mod credibil;
c. Generează beneficii economice viitoare pentru întreprindere;
d. Nu are substanŃă fizică;
e. Are un suport materiale;
242. La data de 30.XII.N o editură cumpără un drept de autor evaluat la 12.000 lei. În urma analizelor de
piaŃă desfăşurate de editură, se estimează că dreptul de autor îi va aduce acesteia beneficii
economice pe o perioadă de 10 ani. Ca urmare, durata de viaŃă estimată pentru dreptul de autor este
de 10 ani, regimul de amortizare fiind cel liniar. La 31.XII.N+1, editura reevaluează dreptul de autor,
valoarea justă a acestuia fiind de 13.500 lei. Peste doi ani, editura reevaluează din nou dreptul de
autor, valoarea justă a acestuia fiind de 9.900 lei. ÎnregistraŃi reevaluarea dreptului de autor în fiecare
din cele două momente:
31.XII.N+1 31.XII.N+3
(prima reevaluare) (a doua reevaluare)
a. 2805 = 205 1.200 2805 = 205 3.000
205 = 105 2.700 105 = 205 600
b. 2805 = 205 1.200 2805 = 205 3.000
205 = 105 2.700 6813 = 2905 600
c. 2805 = 205 1.200 2805 = 205 3.000
205 = 7813 2.700 6813 = 205 600
d. 2805 = 205 1.200 2805 = 205 3.000

205 = 105 2.700 6813 = 205 600
e. 2805 = 205 1.200 2805 = 205 3.000
205 = 7813 2.700 105 = 205 600
243. O societate din domeniul electronicii achiziŃionează un brevet de invenŃie în luna august anul N la un
cost de 10.000 lei. Societatea estimează durata de viaŃă utilă a brevetului în funcŃie de numărul de
unităŃi produse cu ajutorul tehnologiei brevetate. Societatea estimează astfel un total de 100.000
unităŃi produse, repatizate temporal astfel:
- În anul N – 14.000 buc.
- În anul N+1 – 50.000 buc.
- În anul N+2 – 26.000 buc.
- În anul N+3 – 10.000 buc.
DeterminaŃi amortizarea anuală a brevetului:
N N+1 N+2 N+4
a. 2.500 lei; 2.500 lei; 2.500 lei; 2.500 lei;
57
b. 3.750 lei; 2.083,33 lei; 2.083,33 lei; 2.083,33 lei;
c. 1.400 lei; 5.000 lei; 2.600 lei; 1.000 lei;
d. 14.000 lei; 50.000 lei; 26.000 lei; 10.000 lei;
e. 4.000 lei; 3.000 lei; 2.000 lei; 1.000 lei;
244. Conform IAS 39 instrumentele derivate reprezintă un tip special de instrumente financiare:
1. a căror valoare se modifică în funcŃie de evoluŃia unei rate specifice a dobânzii, a
preŃului unui titlu, a cursului de schimb valutar sau a oricărui element variabil
similar;
2. care nu necesită nici o investiŃie netă iniŃială sau necesită o astfel de investiŃie de
valoare mică în comparaŃie cu alte tipuri de contracte ce au o reacŃie similară la
modificarea condiŃiilor de piaŃă;
3. care se decontează la o dată stabilită ulterior;
4. a căror valoare nu se modifică, rămânând constantă în orice circumstanŃe;
5. care se decontează în momentul începerii derulării contractului;
a. 1+2+3;
b. 2+3+4;
c. 3+4+5;
d. 2+3+5;
e. 1+2+4;
245. La data de 1.01.N, întreprinderea Alfa a vândut un echipament de producŃie complex (pt. Alfa
echipamentul reprezintă produs finit) la preŃul de 484.000 lei, costul de producŃie fiind de 390.000
lei. În contractul încheiat cu clientul se prevede că decontarea se va face în următorii 2 ani, în două
rate egale. Dobânda percepută fiind de 10% pe an. PrecizaŃi care este formula corectă referitoare la
recunoaşterea veniturilor din dobânzi la 31.XII.N+1.
a. 5121 = 766 48.400
b. 472 = 766 48.400
c. 472 = 766 42.000
d. 472 = 766 22.000
e. 5121 = 766 22.000
246. Presupunem că 1.000 de obligaŃiuni sunt achiziŃionate la 1.01.N la costul de 92.418 lei. Valoarea
nominală a obligaŃiunilor este de 100.000 lei, rata anuală a dobânzii este de 8%, iar scadenŃa este
peste 5 ani. Cuponul este plătibil la sfârşitul anului. Rata efectivă a dobânzii determinată prin
actualizarea fluxurilor viitoare de numerar este de 10%. ÎnregistraŃi recunoaşterea veniturilor din
dobânzi în al doilea an, conform IAS 18 „Venituri”.
a. 472 = 766 9.366
b. 472 = 766 7.393
c. 2679 = 766 9.366
d. 5121 = 766 8.842
e. 2679 = 766 8.442
247. Pe 1.X.N+1, societatea Alfa a achiziŃionat 1.000 de acŃiuni Beta, la un preŃ de 80 lei/acŃ. Pe
1.XI.N+1, Alfa încasează dividende de 60 lei/acŃ. aferente rezultatului exerciŃiului N. Înregistrările
efectuate de Alfa în anul N+1, în contextul aplicării IAS 18 „Venituri” sunt:
a. 5121 = 761 60.000
b. 5121 = % 60.000
761 15.000
261 45.000
c. 5121 = % 60.000
761 45.000
261 15.000
d. 5121 = 261 60.000
e. 5121 = 761 20.000
248. Pe 1 ianuarie N, societatea X achiziŃionează, la data emisiunii, 20.000 obligaŃiuni la un preŃ egal cu
valoarea nominală: 100 u.m. ObligaŃiunile au scadenŃa peste 5 ani, iar preŃul de rambursare total este
58
2.112.742 u.m. Dobânda nominală este de 5% şi se încasează anual la 31 decembrie. Presupunem că
rata de randament aşteptată de piaŃă pentru acest tip de plasament este de 6%. Să se contabilizeze
achiziŃia obligaŃiunilor, recunoaşterea dobânzilor, în exerciŃiul N, în conformitate cu IAS 18
„Venituri”
a. 265 = % 2.112.742
5121 2.000.000
2679 112.742
5121 = 2679 100.000
2679 = 766 120.000
b. 265 = 5121 2.000.000
5121 = 766 100.000
c. 265 = % 2.112.742
5121 2.000.000
472 112.742
5121 = 766 120.000
d. 265 = 5121 2.112.742
5121 = 2679 100.000
2679 = 766 120.000
e. 265 = % 2.112.742
5121 2.000.000
2679 112.742
2679 = 766 20.000
249. Conform IAS 18 „Venituri”, scontul de decontare oferit pentru plata imediată:
a. poate fi considerat venitul operaŃiei de finanŃare;
b. este recunoscut ca şi cheltuială;
c. afectectează venitul din vânzarea bunurilor sau serviciilor;
d. afectează valoarea stocurilor vândute;
e. nu se înregistrează în contabilitate;
250. Conform IAS 18 „Venituri”, atunci când dividendele sunt declarate din rezultatul net al perioadei
anterioare achiziŃiei:
a. acestea sunt contabilizate ca venituri financiare;
b. acestea afectează rezultatul exerciŃiului anterior;
c. acestea afectează rezultatul exerciŃiului curent;
d. acestea sunt deduse din costul de achiziŃie al acŃiunilor;
e. acestea sunt deduse din dividendele aferente exerciŃiului curent;
Bibliografie:
1. Moisescu Florentina, Mihai Oana, Contabilitate internaŃională – note de curs, Universitatea
„Dunărea de Jos” GalaŃi, 2007;
2. Maria Gîrbină, Ştefan Bunea, Sinteze,studii de caz şi teste grilă privind aplicarea IAS
(revizuite) – IFRS, ediŃia a III-a revizuită, Editura CECCAR, Bucureşti, 2007
3. *** Standarde InternaŃionale de Raportare Financiară (IFRSs) incluzând Standarde
InternaŃionale de Contabilitate (IASs) şi interpretările lor la 1 ianuarie 2005, Editura
CECCAR, Bucureşti, 2007
4. Culegere de teste grilă, exerciŃii, întrebări şi studii de caz pentru examenul la profesia de
expert contabil şi de contabil autorizat, ediŃia a VII-a, revizuită, Editura CECCAR,
Bucureşti, 2006:
59
5. Pitulice Cosmina Ileana, Popa Florina Adriana, Nichita Mirela, Jianu Iulia, Studii practice
privind aplicarea Standardelor InternaŃionale de Raportare Financiară în România, Editua
Contaplus, 2007
60

Grile Contabilitate Internationala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Contabilitate Internationala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAłI

FACULTATEA DE ŞTIINłE ECONOMICE

TESTE GRILĂ PENTRU EXAMENUL DE LICENłĂ

2. InformaŃiile furnizate de situaŃiile financiare vizează:

9. Fondul de rulment (FR) se determină cu ajutorul formulei:

13. Tabloul fluxurilor de trezorerie serveşte următoarelor scopuri:

14. Obiectivul normei IAS 7 „Tabloul fluxurilor de trezorerie” este:

15. Fluxurile de trezorerie desemnează:

16. Fluxurile de trezorerie nu cuprind:

17. Gestiunea trezoreriei cuprinde:

18. Echivalentele de lichidităŃi sunt:

21. Conform IAS 7, fluxurile de trezorerie generate de activităŃile de investiŃii:

22. Conform IAS 7, fluxurile de trezorerie generate de activităŃile de finanŃare sunt:

26. Formula de calcul a necesarul de fond de rulment (NFR) este:

27. Activele de exploatare cuprind:

28. Pasivele de exploatare cuprind:

34. Conform IAS 34, perioada interimară reprezintă:

39. O estimare contabilă, în conformitate cu IAS 8, implică:

40. În conformitate cu IAS 8, schimbarea de estimare:

41. IAS 8 permite schimbarea unei politici contabile doar dacă:

44. În conformitate cu IAS 8, nu este schimbare de politică:

46. Conform IAS 8 corectarea unei erori se va face:

47. Conform IAS 8, estimarea implică:

48. În conformitate cu IAS 8, tehnicile de estimare sunt:

49. IAS 33 Rezultatul pe acŃiune stabileşte:

50. Conform IAS 33 se stabilesc două mărimi privind rezultatul pe acŃiune:

51. Rezultatul de bază pe acŃiune se calculează:

57. Rezultatul de bază pe acŃiune şi rezultatul diluat pe acŃiune:

58. Rezultatul de bază pe acŃiune şi rezultatul diluat pe acŃiune:

61. În contextul tranzacŃiilor în monede diferite, IAS 21 defineşte:

62. Moneda de prezentare este:

63. Moneda locală reprezintă:

64. Moneda funcŃională este:

66. În conformitate cu IAS 21, prin elemente monetare înŃelegem:

69. Conform IAS 10, evenimentele ulterioare datei bilanŃului sunt:

71. Evenimentele la care face referire IAS 10 sunt:

78. IAS 37 Provizioane, pasive contingente şi active contingente stabileşte:

79. Conform normei IAS 37, un provizion:

80. Un provizion, conform IAS 37 va fi recunoscut numai în momentul în care:

81. Un activ eventual, în spiritul normei IAS 37 este:

82. IAS 37 Provizioane, pasive contingente şi active contingente:

84. Conform IAS 37 valoarea provizionului trebuie să reprezinte:

6812 = 1511 500.000

6812 = 1511 10.000

87. Un contract este considerat deficitar atunci când:

88. Restructurarea reprezintă:

89. Un provizion pentru restructurare este constatat atunci când:

90. Provizionul pentru restructurare va fi estimat:

91. Un provizion este:

92. În sens larg, provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli:

93. În spiritul normei IAS 37 prin datorie contingentă se înŃelege:

95. Conform IAS 37 costurile legate de un provizion:

96. Conform IAS 37 provizionul trebuie anulat în cazul în care:

99. Rezultatul contabil este:

100. Rezultatul fiscal este:

101. Conform IAS 12, impozitul exigibil reprezintă:

103. Conform IAS 12 diferenŃele permanente sunt reprezentate de:

105. Recunoaşterea efectelor fiscale temporare trebuie să se facă prin:

106. Metoda reportului fix presupune:

107. Metoda reportului variabil presupune:

108. Metoda netului de impozit presupune:

111. Conform IAS 12 un activ de impozit amânat trebuie să fie contabilizat:

112. Conform IAS 12 activele de impozit amânat contabilizate trebuie: