U NІ VЕ RЅІ TА TЕ А  ”LU СІ А N BLА GА ” DIN ЅІ BІ U 

FА СU LTА TЕ А  DЕ  ȘTІI iINȚЕ  Е СΟ NΟ MІ СЕ 

CONTABILITATE APROFUNDATĂ

Prof. univ. dr. Carmen Comaniciu

Mitoc Mihai Cosmin

CIG ANUL III ID

ЅІ BІ U 
19.06.2021
 1. Prezentați principalele atribuții ale organismelor normalizării contabile

Normalizarea contabilităţii elaboreaza şi aplică concepte, metode, reguli şi proceduri

privind producţia şi utilizarea informaţiei contabile în vederea asigurarii comparabilitatii
informaţiilor in timp (normalizarea temporara) şi în spaţiu (normalizarea spaţială),
obiectivele acesteia fiînd:
 determinarea unei terminologii şi a principiilor contabile generale;
 definirea informaţiilor conţinute în situaţiile financiare;
 stabilirea modului de prezentare (forma) a acestor situaţii financiare;
 elaborarea unui plan de conturi şi a unei scheme de contabilizare a diferitelor operaţii.1
 Scopurile normalizării contabilităţii sunt:
 Obţinerea informaţilor intreprinderii de către puterea politică;
 Folosirea informaţiilor contabile din financiare de către utilizatorii externi, în special
în ceea ce priveşte comparaţiile în timp (între economico-financiare) şi în spaţiu (între
intreprinderi)
 în Romȃnia, normalizarea contabilă cade în sarcina Direcţiei de Reglementări
Contabile din cadrul Ministerului Finanţelor, ceea ce înseamna ca sectorul public îşi
rezerva puterea domeniului normalizării2.
 Aceasta instituţie are următoarele atribuţii principale:
 elaborarea şi menţinerea la zi a cadrului contabil general, a standardelor sau normelor
contabile naţionale, a planului de conturi general şi a dicţionarului de conversie
contabilă. Toate normele contabile elaborate de instituţia normalizării devin obligatorii
prin intervenţia statului, în mod concret, a Ministerului Finanţelor3;
 avizarea normelor şi a reglementărilor juridice în domeniul contabilităţii;
 elaborarea de norme pentru domeniul contabil ce vin în sprijinul personalului de
specialitate;
 organizarea de conferinţe, dezbateri, întruniri pe acest domeniu de activitate;
 stabileşte relaţii cu instituţii similare din alte state europene şi internaţionale
O instituţie a normalizării contabile, prin natura sa, poate fi de esenţa statală sau publică,
adică o instituţie a statului sau de esenţă pragmatică, adică o instituţie a profesiei contabile
şi, în sfârşit, de esenţă mixtă. În acest din urmă caz, statul, de regulă, deleagă autoritatea
normalizării unei instituţii a profesiei contabile, dar în acelaşi timp, prin intervenţia sa, face
obligatorii normele elaborate de organismul profesiei.
Se consideră că există 2 mari sisteme aplicate în practică:
a) normalizare rigidă, tip „plan contabil” obligatoriu, în care „ceea ce nu este permis este
interzis”, sistem care răspunde nevoilor de informare pentru economii centralizate;
b) normalizare flexibilă, bazate pe anumite „repere” contabile, unde se permite cam orice
atâta timp cât nu intra în conflict cu legea.

O contabilitate normalizată permite:

1
Camelia Mihalciuc, CONTABILITATE FINANCIARĂ APROFUNDATĂ, 2008, pag.4
2
Sirbu Florentina, Sistemul contabil Romanesc, Iasi, pag.22
3
Camelia Mihalciuc, CONTABILITATE FINANCIARĂ APROFUNDATĂ, 2008, pag.9

1
1. întreprinderii să înregistreze în mod sistematic toate evenimentele, operaţiile şi situaţiile
car au loc în timp şi să le formalizeze în situaţiile financiare;
2. obţinerea unor informaţii comparabile în timp şi spaţiu pe baza căreia se apreciază
tendinţele şi evoluţia unei întreprinderi de la o perioadă la alta şi, în raport cu late
întreprinderi;
3. obţinerea unor informaţii previzionate care le oferă utilizatorilor posibilitatea să facă
previziuni şi estimări cu privire la evoluţia întreprinderii;
4. tuturor celor interesaţi de întreprindere (acţionari, creditori, investitori, stat, salariaţi,
furnizori, clienţi, etc.) să dispună periodic de diverse informaţii formalizate în diverse
forme şi suporturi de comunicare, în special situaţii financiare anuale, care să îi ajute în
fundamentarea deciziilor;
5. fixarea unor caracteristici calitative informaţiei contabile şi aprecierea utilităţii
informaţiei în funcţie de aceste criterii.
Reglementările contabile semnifică totalitatea normelor contabile impuse în mod
obligatoriu prin lege sau altă normă juridică. Armonizarea contabilă exprimă procesul de
corelare, comptabilizare şi standardizare a componentelor cadrului conceptual al
contabilităţii, fiind definită ca un proces politic care vizează să reducă diferenţele între
practicile contabile care se aplică în lume, astfel încât să crească compatibilitatea şi
comparabilitatea lor.

2. Prezentați utilizatorii de informații financiar-contabile și indicați nevoia acestora de

informații financiar-contabile

Contabilitatea este organizată în sistem dualist, informaţia fiind clasificată astfel:

– Informaţie contabilă financiară (publică sau generală), destinată utilizatorilor externi
(acţionari, investitori, salariaţi, creditori, administraţia financiară, publicul larg).
Contabilitatea financiară sau generală are caracter obligatoriu pentru toate unităţile
patrimoniale şi este cuprinsa in situaţiile financiare de sinteză: bilanţ, cont de profit şi
pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie, politici
contabile şi note explicative.
– Informaţie contabilă de gestiune destinată utilizatorilor interni (conducerea
întreprinderii). Contabilitatea internă de gestiune se organizează de fiecare unitate
patrimonială în funcţie de specificul activităţii ei şi de necesităţile proprii şi cuprinde
informaţii despre costul unitar al produselor, profitul pe produs sau tendinţele pe care le au
costurile în funcţie de volumul activităţii, având ca scop calcularea unor indicatori de
eficienţă, de productivitate, de rotaţie a stocurilor, foarte utili managerilor atunci când iau
decizii.4

Utilizatorii situaţiilor financiare întocmite potrivit prezentelor reglementari includ

investitorii actuali şi potentiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii, clienţii, instituţiile
statului şi alte autorităţi, precum şi publicul. Aceştia utilizează situaţiile financiare pentru
a-şi satisface o parte din necesităţile lor de informaţii. În funcţie de părţile interesate,
necesităţile de informaţii pot include următoarele: 5

4
Anda GHEORGHIU şi Angela VIDRASCU Bazele contabilitatii, Universitatea Hyperion
Bucuresti pag.21
5
Ordin MFP nr. 3055/2009, pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele
europene

2
Investitorii. Ofertanţii de capital purtător de risc şi consultanţii lor sunt preocupaţi de
riscul inerent tranzacţiilor şi de rentabilitatea investiţiilor lor. Ei au nevoie de informaţii
pentru a decide dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să vândă instrumente de capital.
Acţionarii sunt interesaţi şi de informaţii care le permit să evalueze capacitatea entităţii de
a plăti dividende.
Angajaţii. Personalul angajat şi grupurile sale reprezentative sunt interesaţi de
informaţii privind stabilitatea şi profitabilitatea angajatorilor lor. Aceştia sunt interesaţi şi
de informaţii care le permit să evalueze capacitatea entităţii de a oferi remuneraţii, pensii şi
alte beneficii de pensionare, precum şi oportunităţi profesionale.
Creditorii. Creditorii sunt interesaţi de informaţii care le permit să determine dacă
împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi rambursate la scadenţă.
Furnizorii şi alţi creditori. Furnizorii şi alţi creditori sunt interesaţi de informaţii care
le permit să determine dacă sumele care le sunt datorate vor fi plătite la scadenţă.
Furnizorii şi alţi creditori sunt, în general, interesaţi de entitate pe o perioadă mai scurtă
decât creditorii, cu excepţia cazului în care ei sunt dependenţi de continuitatea activităţii
entităţii, atunci când aceasta este un client major.
Clienţii. Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii unei
entităţi, în special atunci când au o colaborare pe termen lung cu entitatea respectivă sau
sunt dependenţi de ea.
Instituţiile statului şi alte autorităţi. Instituţiile statului şi alte autorităţi sunt
interesate de alocarea resurselor şi implicit de activitatea entităţilor. Acestea solicită
informaţii pentru a reglementa activitatea entităţilor, pentru a determina politica fiscală şi
ca baza pentru calculul venitului national şi al altor indicatori statistici similari.
Publicul. Entităţile pot afecta publicul în diferite moduri. De exemplu, entităţile pot
avea o contribuţie substanţială la economia locală în multe moduri, mai ales prin numărul
de angajaţi şi colaborarea cu furnizorii locali. Situaţiile financiare pot ajuta publicul
furnizând informaţii referitoare la evoluţiile recente şi tendinţele legate de prosperitatea
entităţii şi a sferei de activitate a acesteia. 6
Utilizatorii informaţiilor contabile sunt clasificati în trei grupuri, astfel :
 utilizatori ce gestionează intreprinderea, reprezentaţi de : proprietari, parteneri ;
Consiliul de Administraţie ; preşedintele şi vicepreşedintele companiei ; manageri ; şefi
de departamente ; supervizori.
 Utilizatori din afara intreprinderii care au interes financiar direct asupra acesteia :
investitori actuali sau potenţiali ; creditori actuali sau potenţiali.
 Utilizatori din afara intreprinderii care au interes financiar indirect asupra acesteia,
reprezentaţi de : organe fiscale, organe de control, organe de planificare, grupuri
diverse : salariaţi şi sindicate, consumatori financiari, clienţi, public.7

6
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010 pag.245
7
Ristea M şi colectiv, "Contabilitatea financiara", Ed. Universitara, 2003, pag.22

3
3. Realizați procedura contabilă de gestionare a stocurilor
Descrierea procedurii
A. Documentele justificative
Stocurile pot intra în administrarea unităţii pe mai multe căi:
achiziţii;
transfer de la alte unităţi;
producţie proprie şi prelucrare în unitate;
prelucrare la terţi;
dezmembrări şi casări de imobilizări sau alte stocuri;
plusuri de inventar;
donaţii de la persoane fizice sau juridice.
Recepţia şi înregistrarea în contabilitate a bunurilor se realizează pe baza următoarelor
documente justificative:
Pentru achiziţii:
 Factură
 Aviz de însoţire
 Bon fiscal
 Notă de recepţie şi constatare diferenţe
Se întocmeşte în unul/două exemplare, la locul de depozitare sau în unitatea cu amănuntul,
după caz, pe măsura efectuării recepţiei.
Nota de recepţie şi constatare de diferenţe (NIR) se foloseşte ca document de recepţie
obligatoriu numai în cazul:
- bunurilor materiale cuprinse într-o factură sau aviz de însoţire a mărfii, care fac parte din
gestiuni diferite;
- bunurilor materiale primite spre prelucrare, în custodie sau în păstrare;
- bunurilor materiale procurate de la persoane fizice;
- bunurilor materiale care sosesc neînsoţite de documente de livrare;
- bunurilor materiale care prezintă diferenţe la recepţie;
- mărfurilor intrate în gestiunile la care evidenţa se ţine la preţ de vânzare.
În cazurile în care nu este obligatorie întocmirea NIR-ului, recepţia şi încărcarea în gestiune,
după caz, şi înregistrarea în contabilitate se fac pe baza documentului de livrare care însoţeşte
transportul (factura, avizul de însoţire a mărfii etc.).
În cazul în care bunurile materiale sosesc în tranşe, se întocmeşte câte un formular pentru
fiecare tranşă, care se anexează apoi la factură sau la avizul de însoţire a mărfii.

4
În condiţiile în care nu se înscriu datele valorice în Nota de recepţie şi constatare de
diferenţe, este obligatoriu ca acestea să se regăsească într-un alt document justificativ care stă
la baza înregistrării în contabilitate a valorii bunurilor.
În situaţia în care se constată diferenţe la recepţie, entităţile trebuie să stabilească prin
proceduri proprii informaţiile care trebuie să fie înscrise în Nota de recepţie şi constatare de
diferenţe (ex: cantitatea şi valoare constatate plus/minus, persoanele care au făcut recepţia şi
alte menţiuni, în funcţie de necesităţi).
Se arhivează la compartimentul financiar-contabil.
B. Înregistrarea în contabilitate
Înregistrările în contabilitate se fac pe baza documentelor justificative, cronologic, prin
respectarea succesiunii documentelor, după data întocmirii sau intrării lor, şi sistematic, în
conturile sintetice şi analitice.
Contabilitatea sintetică se desfăşoară în analitic, pe gestiuni şi locuri de folosinţă, iar în
cadrul acestora pe surse de finanţare şi activităţi (curentă şi mobilizare).
Înregistrarea în contabilitate a stocurilor se face la valoarea de intrare (contabilă), prin care se
înţelege:

 costul de achiziţie, pentru cele procurate cu titlu oneros;

 costul de producţie, pentru cele realizate în unitate;
 valoarea justă pentru cele primite cu titlu gratuit, plusuri de inventar sau rezultate cu
ocazia scoaterii
din funcţiune a mijloacelor fixe.
Achiziţii interne
Înregistrarea achiziţiei stocurilor de mărfuri pe bază de factură:
Persoane responsabile
Directorul financiar contabil:

 organizarea şi conducerea contabilităţii;

 verificarea articolele contabile aferente intrărilor/ieşirilor de stocuri;
 urmărirea respectării prezentei proceduri;
 urmărirea revizuirii în timp a procedurii, în funcţie de schimbările reglementărilor
utilizate.
Personalul Biroului Contabilitate:

 primirea spre operare a documentelor justificative care îndeplinesc condiţiile de

formă şi fond;
 contabilizarea operaţiunilor privind intrările/ieşirile de stocuri;
 respectarea procedurii de lucru;
 propunerea de modificare a procedurii în funcţie de modificările legislaţiei în
domeniu.

5
4. Problema:

O societate prezintă următorul bilanț la începutul operațiunii de lichidare:

Activele și pasivele au fost realizate astfel: imobilizările corporale pentru suma de

12500 lei; stocurile pentru suma de 4300 lei; clienții incerți au reprezentat o valoare
nominală de 1500 lei, din care s-au recuperat 500 lei, iar pentru plata înainte de termen a
clienților au fost acordate sconturi de decontare în sumă de 100 lei; societatea a beneficiat
de sconturi obținute de la furnizori în suma de 160 lei; s-a efectuat plata unor cheltuieli
provizionate în suma de 620 lei; s-a efectuat plata unor cheltuieli de lichidare în suma de
800 lei.
Prezentați înregistrările contabile privind contabilitatea lichidării și întocmiți bilanțul
la sfârșitul operațiunii de lichidare.

REZOLVARE:

IMOBILIZARI:
- Imobilizari corporale (val.contabila 25.000 lei, amortizate 15.000 lei)
- Imobilizari corporale vandute si incasate 12.500 lei
 Realizare imobilizari:
Clienti = venituri din cedare active 12.500 lei
Disponibilitati banesti = Clienti 12.500 lei
 Scoatere din gestiune imobilizari
Amortizare imobilizari = Imobilizari corporale 15.000 lei
Chelt.cu active cedate = Imobilizari corporale 10.000 lei
 Inchiderea conturilor de venituri
Venituri din cedarea activelor = Rezultatul lichidarii 12.500 lei
Rezultatul lichidarii = Chelt.privind activele cedate 10.000 lei

STOCURI
- Stocuri (val.contabila 5.000 lei, provizioane pt.depreciere 1.000 lei)
- Stocuri vandute si incasate 4.300 lei
 Realizarea stocurilor

6
 Clienti = venituri din vanzari stocuri 4.300 lei
Disponibilitati banesti = Clienti 4.300 lei
 Scoatere din gestiune
Cheltuieli cu stocurile = Stocuri 5.000 lei
 Anulare provizioane
Prov.pt.deprecierea stocurilor= Venituri din anulare prov. 1.000 lei
 Inchidere conturi de venituri si cheltuieli
Venituri din vanzare stocuri = Rezultatul lichidarii 4.300 lei
Venituri din anulare prov. = Rezultatul lichidarii 1.000 lei
Rezultatul lichidarii = Cheltuieli priv.stocurile 5.000 lei

CREANTE
- Clienti (val.contabila 4.000 lei, prov.depreciere 800 lei)
- Clienti incerti cu valoare nominala 1.500 lei din care s-au recuperate 500 lei
- Sconturi de decontare catre client 100 lei
 Stabilire clienti certi si incerti
Clienti certi = Clienti 2.500 lei
Clienti incerti = Clienti 1.500 lei
 Incasare client
Incasare client certi = 2.500 lei -100 lei = 2.400 lei
Incasare client incerti = 500 lei
Disponibilitati banesti = Clienti certi 2.400 lei
Disponibilitati banesti = Clienti incerti 500 lei
 Acordare sconturi client
Ch.cu scontul acordat = Clienti 100 lei
 Scoatere din gestiune provizioane si client incerti
Prov.depreciere creante = Venituri din anulare proviz. 500 lei

Prov.depreciere creante = Venituri din anulare proviz. 300 lei

Pierderi din creante = Clienti incerti 1.000 lei
 Inchidere conturi de venituri si cheltuieli
Venituri din anulare prov. = Rezultatul lichidarii 800 lei
Rezultatul lichidarii = Ch.cu scontul acordat 100 lei
Rezultatul lichidarii = Pierderi din creante 1.000 lei

DATORII
- Datorii 8.500 lei
- Sconturi furnizori 160 lei

Datorii = Disponibilitati banesti 8.340 lei

Datorii = Rezultatul lichidarii 160 lei

PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI

- Provizioane pentru riscuri si cheltuieli 500 lei
- Plata cheltuieli provizioanate 620 lei

Rezultatul lichidarii = Disponibilitati banesti 620 lei

Provizioane pt.riscuri si che. = Rezultatul lichidarii 500 lei

7
- Cheltuieli de lichidare 800 lei
Cheltuieli = Disponibilitati banesti 800 lei
Rezultatul lichidarii = Cheltuieli 800 lei

REZULTATUL LICHIDARII
RULAJ RULAJ
DB CR
Venituri din active cedate 12.500
Cheltuieli cu activele cedate 10.000
Venituri din vanzarea stocurilor 4.300
Venituri din anulare provizioane 1.000
Cheltuieli cu stocurile 5.000
Venituri din anulare provizioane creante 800
Pierderi din creante 1.000
Venituri din scont datorii 160
Cheltuieli provizionate 620
Venituri din anulare provizioane pt.riscuri si 500
cheltuieli
Cheltuieli de lichidare 800
Total 17.420 19.260
Sold final 1.840

RULAJ RULAJ
DB CR
Sold initial 1.800
Realizare imobilizari 12.500
Realizare stocuri 4.300
Realizare client certi 2.500
Realizare clienti incerti 500
Realizare datorii 8.340
Realizare cheltuieli cu provizioanele 620
Realizare cheltuieli de lichidare 800
Total 21.600 9.760
Sold final 11.840

ACTIV PASIV
Disponibilitati banesti 11.840 Capital social 8.000
Rezerve 2.000
Rezultatul lichidarii 1.840
Total 11.840 Total 11.840

BIBLIOGRAFIE:

8
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010
Contabilitate - Wikipedia
Elemente privind normalizarea şi reglementarea contabilitatii (scritub.com)
Microsoft Word - curs CFA 2008.doc (conta-conta.ro)
SISTEMUL CONTABIL ROMANESC.pdf (tuiasi.ro)
Ordin MFP nr. 3055/2009, pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu
directivele europene
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie, Nr. 4/2010
pag.245
Ristea M şi colectiv, "Contabilitatea financiara", Ed. Universitara, 2003, pag.22
Camelia Mihalciuc, CONTABILITATE FINANCIARĂ APROFUNDATĂ, 2008, pag.4
Sirbu Florentina, Sistemul contabil Romanesc, Iasi, pag.22