ANALIZA ACŢIUNILOR

În literatura de specialitate se utilizează două metode de evaluare a acţiunilor:

1. metoda analizei fundamentale
2. metoda analizei tehnice sau grafice

3.1 ANALIZA FUNDAMENTALĂ A ACŢIUNILOR

Metoda analizei fundamentale realizează evaluarea acţiunilor pe baza unor indicatori

specifici valorii mobiliare respective şi a unor indicatori care caracterizează situaţia
economico-financiară a emitentului.
Se consideră faptul că situaţia economico-financiară a emitentului influenţează
substanţial preţul de piaţă al acţiunii. De aceea, de multe ori specialiştii în portofolii şi
investiţii în valori mobiliare, atunci când îşi fundamentează politica investiţională
pornesc de la analizarea emitentului titlului financiar. În acest tip de analiză se parcurg
următoarele etape:
1) Analiza echilibrului financiar pe bază de bilanţ
2) Analiza pe baza contului de rezultate
3) Analiza cash flow-urilor
4) Analiza rentabilităţii firmei
5) Analiza patrimonială a riscului de faliment
În etapa de analiză a echilibrului financiar pe bază de bilanţ se calculează şi se
interpretează următorii indicatori:
 situaţia netă;
 fondul de rulment;
 necesarul de fond de rulment;
 trezoreria netă;
 viteza de rotaţie a necesarului de fond de rulment;
 viteza de rotaţie a fondului de rulment;
 rata autonomiei financiare;
 rata de finanţare a stocurilor;
 rata de finanţare a necesarului de fond de rulment;
 rata de autofinanţare a activelor.
În etapa de analiză pe baza contului de rezultate se calculează şi se interpretează
următorii indicatori:
 marja comercială;
 producţia exerciţiului;
 valoarea adăugată;
 excedentul brut de exploatare;
 rezultatul exploatării;
 rezultatul curent înaintea impozitării;
 rezultatul excepţional;
 rezultatul net al exerciţiului;
 capacitatea de autofinanţare;
 autofinanţarea efectivă.
În etapa de analiză a cash-flow-rilor se urmăreşte studierea variaţiei disponibilităţilor
şi determinarea unei valori juste a întreprinderii, adică a ceea ce reprezintă ea din
punct de vedere valoric în calitate de entitate participantă la piaţă şi nu ca valoare
istorică a partimoniului ei. Pornind de la această premisă, se calculează:
 cash-flow-ul de gestiune;
 cash-flow-ul disponibil.
În etapa de analiză a rentabilităţii firmei se calculează şi se interpretează următorii
indicatori:
 rentabilitatea economică;
 rata rentabilităţii financiare a capitalurilor proprii;
 rata rentabilităţii financiare a capitalurilor permanente;
 efectul de levier.
În etapa de analiză patrimonială a riscului de faliment se calculează şi se interpretează
următorii indicatori:
 rata solvabilităţii generale;
 rata lichidităţii generale;
 rata lichidităţii parţial;
 rata lichidităţii imediate.
Ne-am rezumat doar la enumerarea indicatorilor respectivi, deoarece modul de calcul
şi interpretarea lor face obiectul unei alte discipline.
Se consideră faptul că atunci când o companie are o situaţie economico-financiară
solidă se dezvoltă cererea pe piaţă pentru titlurile emise de aceasta, antrenănd o
creştere a preţului respectivelor valori mobiliare.
În analiza fundamentală, pe lăngă calculul şi interpretarea indicatorilor precizaţi
anterior, pentru o fundamentare cât mai pertinentă a strategiei investiţionale se are în
vedere şi analizarea unor indicatori specifici acţiunilor.
În această categorie includem:
1. valoarea nominală;
2. valoarea patrimonială;
3. valoarea de rentabilitate;
4. valoarea de piaţă sau cursul acţiunii;
5. valoarea de emisiune;
6. valoarea prezentă a aţiunii;
7. profitul pe acţiune;
8. dividendul pe acţiune;
9. randamentul acţiunii;
10. coeficientul PER.

1. Valoarea nominală (VN) reprezintă valoarea înregistrată în contabilitatea

emitentului. Pe baza ei se determină capitalul social.

CS=VN ∗N (1)

unde
CS – capitalul social al emitentului;
VN- valoarea nominală a acţiunii;
N – numărul de acţiuni emise.

Valoarea nominală este fixă (nu variază în funcţie de cerere şi ofertă) şi se stabileşte
prin actele constitutive ale societăţii. Ea poate fi modificată doar prin hotărâre a
Adunării Generale a Acţionarilor.
Matematic, pornind de la relaţia (1), valoarea nominală se determină prin raportarea
capitalului social al emitentului la numărul acţiunilor emise:

CS
VN=
N

Valoarea nominală (în engleză face value) este aceeaşi pentru toate acţiunile comune
ale firmei. În România şi acţiunile preferenţiale ale unei firme au valoare nominală
identică cu a acţiunii comune.
În cazul în care majorarea capitalului social se face prin creşterea valorii nominale,
atunci creşte valoarea tuturor acţiunilor emitentului. În cazul majorării de capital prin
emisiune de noi acţiuni (creştere reală a capitalului social şi a capitalului propriu)
precum şi în cazul încorporării rezervelor la capitalul social prin emisiune de noi
acţiuni (mişcare contabilă în interiorul capitalului propriu al firmei), valoarea
nominală nu se modifică.
Valoarea nominală este o valoare convenţională pe baza căreia capitalul social este
împărţit între asociaţi.
Adunarea Generală a Acţionarilor poate hotărâ creşterea valorii nominale a acţiunilor,
de regulă când se înglobează rezervele societăţii în capitalul social, dar poate hotărâ şi
reducerea valorii nominale. Acest lucru, de regulă se realizează pentru a creşte
lichiditatea acţiunilor. Spre exemplu dacă valoarea nominală a unei acţiuni este de 20
lei, pentru achiziţionarea unui bloc sau pachet de tranzacţionare (100 acţiuni) pe Bursa
de Valori din Bucureşti, orice investitor ar trebui să investească cel puţin 2000 lei.
Acest lucru poate conduce la reducerea numărului investitorilor potenţiali de pe piaţă,
implicit la scăderea cererii şi la diminuarea cursului acţiunii, influenţând defavorabil
valoarea de piaţă a emitentului. De aceea, în asemenea situaţii emitenţii splitează
acţiunile reducând valoarea nominală a acţiunii. Astfel, unui acţionar pentru o acţiune
veche i se dau 2 sau mai multe acţiuni în funcţie de raportul de splitare hotărât de
Adunarea Generală a Acţionarilor.

2. Valoarea patrimonială se exprimă prin valoarea contabilă şi valoarea intrinsecă.

Aceşti indicatori se calculează pe baza valorilor din bilanţul contabil al emitentului
ţinând cont de patrimoniul acestuia (activele societăţii respective). Prin determinarea
acestor indicatori un investitor potenţial îşi face o imagine despre averea societăţii
emitente care revine pe fiecare acţiune. Valoarea indicatorilor respectivi se compară
cu valoarea de piaţă a acţiunii, evidenţiindu-se dacă acţiunea este subevaluată sau
supraevaluată pe piaţă. În funcţie de rezultatul comparaţiilor, investitorul îşi poate
fundamenta politica investiţională, hotărând dacă este indicat să cumpere sau să
vândă.
Valoarea contabilă se calculează prin repartizarea acţivului net al societăţii emitente
pe acţiunile emise de aceasta.

An
Vc=
N

unde:
Vc – valoarea contabilă a acţiunii;
An – activul net al societăţii;
N – numărul de acţiuni emise de societate.
Activul net reprezintă activele societăţii degrevate de datorii. Acesta se calculează ca
diferenţă dintre activele totale şi datoriile totale.

An=At −Dt

unde:
At – activul total al societăţii emitente;
Dt – datoriile totale ale societăţii.

Potrivit legii contabilităţii, într-un bilanţ activul este egal cu pasivul. Dacă din pasiv
scădem datoriile totale ne rămâne capitalul propriu al societăţii şi provizioanele pentru
riscuri şi cheltuieli. Ţinând cont de aceste consideraţii putem scrie formula valorii
contabile astfel:

An At −Dt Pt −Dt Cp+Pr Cs+ R+ Pr

Vc= = = = =
N N N N N

unde:
Pt – pasivul total al emitentului;
Cp – capitalul propriu;
Cs – capitalul social;
R – rezerve;
Pr - provizioane.

Având în vedere această relaţie putem spune că valoarea contabilă a acţiunii

reprezintă valoarea capitalul propriu şi a provizioanelor repartizată pe o acţiune.

Valoarea intrinsecă este activul net corectat cu plusurile sau minusurile de active la
termen împărţit la numărul de acţiuni.
Valoarea intrinsecă (Vi) reprezintă valoarea pe acţiune pe care o primeşte acţionarul
în cazul lichidării firmei emitente.
Activele la termen sunt provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli care nu s-au soldat
prin conturile de venituri.
Formula matematică de determinare a valorii intrinseci este următoarea:

Anc An−Pr At −Dt−Pr

Vi= = =
N N N

unde:
Vi – valoarea intrinsecă;
Anc – activul net corectat;
N – numărul de acţiuni emise de firmă;
Pr – provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli;
At – active totale;
Dt – datorii totale.

Valoarea intrinsecă se poate calcula de asemenea, pornind de la pasivul firmei, prin

înlocuirea activului total din relaţia (1) cu pasivul total. Formula de calcul va fi:
 Pt −Dt−Pr Cp Cs+ R
Vi= = =
N N N
Se consideră că nu avem subvenţii pentru investiţii, iar rezultatul exerciţiului a fost
inclus în rezerve.

unde:
Pt – pasiv total;
Cp – capital propriu;
Cs – capital social;
R - rezerve

3. Valoarea de rentabilitate se exprimă prin valoarea financiară şi valoarea de

randament.
Valoarea financiară reprezintă suma de bani care, dacă ar fi investită la un randament
egal cu dobânda medie a pieţei monetare ar aduce un câştig egal cu dividendul pe
acţiune plătit de companie. Cu alte cuvinte un investitor prin investiţia realizată vrea
să obţină cel puţin un randament al dividendului egal cu dobânda medie bancară şi
atunci el este dispus să plătească pentru o acţiune cel mult o valoare egală cu valoarea
financiară. Dacă la un moment dat cursul de piaţă este sub valoarea financiară
înseamnă că acţiunea a adus un randament superior dobânzii medii bancare şi este
oportun să fie cumpărată. Atenţie însă că valoarea financiară este una istorică,
calculată pe date din trecut. Nu garantează nimeni că în anul viitor randamentul va fi
acelaşi. De aceea, pentru a reduce acest risc, de regulă în calculul valorii financiare se
ia un dividend mediu acordat de firmă în ultimii ani.
Valoarea financiară se calculează ca raport între dividendul mediu şi rata medie a
dobânzii pieţei (rata medie a dobânzii bancare):

Dm
Vf =
rm

unde:
Vf – valoarea financiară;
Dm – dividendul mediu acordat de emitent în ultimii ani;
rm – rata medie a dobânzii bancare

Valoarea de randament reprezintă suma de bani care, dacă ar fi investită la un

randament egal cu dobânda medie a pieţei monetare, ar aduce un câştig egal cu
profitul pe acţiune obţinut de companie.
Dacă la valoarea financiară investitorul ia în calcul doar câştigul financiar exprimat
prin dividend, la valoarea de randament adaugă şi câştigul potenţial de capital dat de
creşterea valorii acţiunii prin reinvestirea unei părţi din profitul obţinut de firmă. De
aceea, la determinarea randamentului se ia în calcul întregul profit pe acţiune şi nu
numai profitul repartizat (dividendul). Interpretarea indicatorului este similară cu cea
de la valoarea financiară.
Ţinând cont de cele prezentate, valoarea de randament se determină cu formula:

Pm
Vr=
rm
unde:
Vr – valoarea de randament;
Pm – profitul mediu din ultimii ani;
rm – rata medie a dobânzii bancare.

Din acelaşi raţionament prezentat la valoarea financiară, în calculul valorii de

randament se utilizează profitul mediu obţinut de firmă în ultimii ani şi nu profitul
ultimului exerciţiu financiar.

4. Valoarea de piaţă sau cursul acţiunii (C) se stabileşte ca urmare a raportului

dintre cerere şi ofertă pe piaţa bursieră. Când cererea depăşeşte oferta de acţiuni,
atunci cursul este în creştere, iar când cererea este mai mică decât oferta, cursul
acţiunii este în scădere. Ca urmare, valoarea de piaţă nu poate fi impusă nici de
emitent nici de investitor. Însă cu cât emitentul are performanţe economice mai bune
şi oferă rentabilităţi mai bune investitorilor, cu atât acţiunile respective sunt mai
căutate şi le creşte cursul de piaţă. De asemene, cu cât sunt mai mulţi investitori
interesaţi de acele acţiuni cu atăt cursul de piaţă creşte mai mult.
În funcţie de relaţia dintre cursul bursier şi valoarea nominală a acţiunii, putem avea:
 curs all parii atunci când C = VN
 curs supra pari atunci când C > VN
 curs sub pari atunci când C < VN

5. Valoarea de emisiune sau preţul de emisiune este preţul la care societatea

emitentă vinde pe piaţă acţiunile nou emise. Pentru determinarea preţului de emisiune
se utilizează următoarea relaţie de calcul:

PE=VN + pe

unde:
PE – preţul de emisiune al acţiunii;
VN – valoarea nominală a acţiunii;
pe – prima de emisiune.

Valoarea dată de produsul dintre prima de emisiune şi numărul de acţiuni nou emise
intră în rezervele societăţii. Capitalul social el emitentului se majorează cu valoarea
dată de produsul dintre valoarea nominală şi numărul de acţiuni nou emise:

CP0 =CS0 + R0
CP1=CS 1 + R1
CS1 =CS0 + Δ CS=CS0 +n∗VN
R1 =R0 + ΔR=R0 + n∗ pe

unde:
CP0 – capitalul propriu al societăţii emitente înainte de emisiunea de
acţiuni;
CP1 - capitalul propriu al societăţii emitente după emisiunea de
acţiuni;
CS0 - capitalul social al societăţii emitente înainte de emisiunea de
acţiuni;
CS1 - capitalul social al societăţii emitente după emisiunea de
acţiuni;
R0 – rezervele societăţii emitente înainte de emisiunea de acţiuni;
R1 - rezervele societăţii emitente după emisiunea de acţiuni;
ΔCS – creşterea capitalului social după emisiunea de acţiuni;
ΔR – creşterea de rezerve după emisiunea de acţiuni;
n – numărul de acţiuni nou emise.

Pentru ca emisiunea de acţiuni să aibă succes trebuie ca preţul de emisiune să fie

inferior cursului de piaţă al acţiunii respective. În caz contrar investitorii nu vor dori
să cumpere ecţiuni din noua emisiune şi vor prefera să achiziţioneze acţiuni de pe
piaţă. Ca urmare, între valoarea nominală, preţul de emisiune şi cursul de piaţă există
următoarea relaţie:

VN≤PE≤C

În condiţiile în care noua emisiune se reslizează cu drepturi de subscriere, atunci

preţul de vânzare al noilor acţiuni este:

N
Pv=PE+ ∗Ds
n

unde:
Pv – preţul de vânzare al noilor acţiuni;
PE – preţul de emisiune (preţul la care achiziţionează acţiunile acţionarii vechi,
utilizând drepturile de subscriere obţinute gratuit);
N – numărul de acţiuni vechi;
n – numărul de acţiuni nou emise;
Ds – dreptul de subscriere. Pentru investitorii noi se ia în calcul valoarea de piaţă a
dreptului de subscriere.

6. Valoarea prezentă a acţiunii

Înainte de a discuta despre valoarea prezentă a acţiunii vom prezenta modalitatea de

determinare a valorii prezente sau actuale a unui activ în general.
Valoarea prezentă a unui venit viitor se calculează obligatoriu de către cei care
gestionează portofolii de titluri cât şi de cei care gestionează altfel de active. De
regulă decizia de investire într-un activ trebuie să se ia pornind de la valoarea
economică a acelui activ.
Valoarea economică a unui activ este suma valorilor prezente (actuale) ale activului.
Aceasta reprezintă capacitatea acestui activ de a aduce posesorului venituri în viitor.
Deşi valoarea economică este asemănătoare cu rentabilitatea calculul este diferit. În
calculul valorii economice se ia ca punct de plecare realitatea economică conform
căreia un venit realizat în viitor valorează mai puţin decât un venit egal realizat în
prezent. Cu cât momentul viitor al realizării acelui venit este mai îndepărtat cu atât
activele respective sunt mai puţin valoroase în prezent deoarece valoarea banilor are o
dimensiune temporală. Putem spune că valoarea banilor se reduce în timp, pe de o
parte din cauza inflaţiei, pe de altă parte din cauza costului de oportunitate.
Evaluarea valorii economice a activelor implică ajustarea fluxurilor viitoare de
venituri aduse de activ pentru a stabili valoarea acestora în prezent. Estimarea valorii
prezente a unui venit obţinut în viitor se numeşte actualizare.
Actualizarea se realizează pe baza unei rate de actualizare.
Întrucât dobânda este preţul plătit pentru utilizarea banilor în timp rata medie a
dobânzii pieţei este folosită deseori ca rată actuală.
Pentru actualizarea unui venit V1 obţinut anul viitor, se utilizează relaţia:

V1
Vp=
1+r 1

unde:
Vp – valoarea prezentă
V1 – valoarea venitului obţinut în primul an de la data evaluării
r1 – rata de actualizare din primul an

Valoarea prezentă a unui venit obţinut peste 2 ani se calculează cu relaţia:

V1 V2
Vp= +
1+r 1 (1+r 1 )(1+r 2 ) (1)

unde:
V2 - valoarea venitului obţinut în al doilea an de la data evaluării
r2 - rata de actualizare din al doilea an

În cazul în care coeficienţii de actualizare sunt egali în primul şi în al doilea an (r 1 =

r2), atunci relaţia (1) devine:
2
Vi
Vp=∑
i =1 (1+r )i

Valoarea prezentă a unui venit obţinut peste n ani se calculează cu relaţia:

V1 V2 Vn
+ +−−−−+
Vp= 1+r 1 (1+r 1 )(1+r 2 ) (1+r 1 )(1+r 2 )∗−−−¿(1+r n )

În cazul în care coeficienţii de actualizare, sunt egali în fiecare an (r 1=r2= -------- =rn),
atunci relaţia de calcul devine:
n
Vi
Vp=∑
i =1 ( 1+r )n

unde:
Vi – valoarea venitului obţinut în anul i
i= 1,n - anii în care se obţin venituri

Valoarea economică netă (VEN) reprezintă valoarea economică a activului, din care
se scade preţul de achiziţie. Aceasta reprezintă un surplus realizat din plasarea
economiilor pentru achiziţionarea activului, surplus înregistrat la sfârşitul perioadei de
viaţă a activului.

Preţul de achiziţie al activului trebuie comparat cu valoarea economică a acestui activ.

Astfel:
 atunci când preţul de achiziţie este mai mare decăt valoarea economică (VEN<0)
înseamnă că investiţia nu este oportună, deoarece formarea unui depozit monetar
aduce un randament mai bun
 atunci când preţul de achiziţie este egal cu valoarea economică (VEN=0)
înseamnă că investiţia în acel activ aduce o fructificare egală cu cea a unui depozit
monetar
 atunci când preţul de achiziţie este mai mic decăt valoarea economică (VEN>0)
înseamnă venit aduse de acest activ sunt mai mari decât cele obţinute ca urmare a
efectuării unui plasament monetar.

Având în vedere precizărizările făcute anterior putem spune că valoarea prezentă a

acţiunii reprezintă valoarea actualizată a fluxurilor de numerar generate de aceasta.
Aceasta se determină cu următoarea relaţie:

D1 D2 Dn
Vp= + +−−−+ +−−−
1+k 1 ( 1+k 1 )( 1+k 2 ) ( 1+k 1 )( 1+k 2 )∗−−−¿ (1+ k n )

Unde:
Vp – valoarea prezentă a acţiunii
D1, D2,---Dn – dividendul previzionat pentru acţiunea respectivă în anii
următori
k1, k2,-----kn – coeficienţii de actualizare din anii următori

În cazul în care coeficienţii de actualizare sunt egali în fiecare an, atunci relaţia de
determinare a valorii prezente a acţiunii este:
∞
Di
Vp=∑ i
i=1 (1+k)

unde:
i - reprezintă numărul anilor

7. Profitul pe acţiune

Reprezinţă profitul net care revine fiecărei acţiuni. Se calculează cu următoarea relaţie
de calcul:

Pn
PPA=
N

unde:
PPA – profitul pe acţiune
Pn – profitul net înregistrat de societatea emitentă
 N – numărul de acţiuni emise de societatea emitentă

Profitul pe acţiune exprimă capacitatea emitentului de acţiuni de a obţine profit.

8. Dividendul pe acțiune

Reprezintă câștigul înregistrat efectiv de acționar pentru o acțiune deținută. Se

calculează cu următoarea formulă:

Pnr
DPA=
N

unde:
DPA – dividendul pe acțiune
Pnr – profitul net repartizat

9. Randament

Pentru determinarea rentabilității investițiilor în acțiuni este util să se calculeze

indicatorul randamentul investiției. Acesta reprezintă raportul dintre câștigul obținut
și prețul plătit pentru realizarea investiției respective.

(C 1 −C0 )+ D
η=
C0

unde:
C1- cursul de vânzare a acțiunii
C0- cursul de achiziție a acțiunii
D- dividendul

10. Coeficientul PER

Reprezintă raportul dintre cursul acțiunii și profitul pe acțiune.

C
PER=
P

unde:
C – cursul acțiunii
P – profitul pe acțiune

Aplicaţii rezolvate cu privire la acţiuni:

1. Acţiunile sunt:
1. fracţiuni egale ale capitalului social;
2. valori mobiliare derivate;
3. valori mobiliare divizibile;
 4. instrumente negociabile;
5. valori mobiliare cu risc redus.
Sunt false următoarele afirmaţii:
a) 1, 3, 4, 5;
b) 3, 4, 5;
c) 2, 3, 4;
d) 2,3,5;
e) 1, 2, 5.

2. În cazul ofertei publice secundare de vânzare de acţiuni suma rezultată revine:

a) societăţii care a emis acţiunile respective
b) autorităţii de reglementare
c) societăţii de intermediere
d) proprietarului acţiunilor
e) BVB

3. Decizia cu privire la repartizarea profitului unei societăţi comerciale pe acţiuni o ia:

a) directorul general;
b) adunarea generala a acţionarilor.
c) consiliul de administraţie;
d) acţionarii care deţin acţiuni preferenţiale;
e) CNVM;

4. Preţul de vânzare al acţiunilor în cazul unei oferte publice primare este dat de:
a) valoarea nominală a acţiunii;
b) valoarea contabilă a acţiunii;
c) valoarea nominală a acţiunii la care se adaugă prima de emisiune;
d) valoarea de piaţă a acţiunii;
e) valoarea intrinsecă a acţiunii.

5. Acţiunile preferenţiale conferă deţinătorului următoarele drepturi:

a) dreptul de vot în AGA, dreptul de a transfera acţiunile, de a participa la
repartizarea în caz de lichidare
b) dreptul la un dividend prioritar, dreptul de a transfera acţiunile, de a
participa la repartizarea patrimoniului în caz de lichidare
c) dreptul de a consulta bilanţul societăţii emitente, dreptul de a transfera
acţiunile, dreptul de a încasa dividend după plata dividendului pentru
acţiunile comune
d) dreptul de a consulta bilanţul societăţii emitente, dreptul de vot în AGA,
de a participa la repartizarea în caz de lichidare
e) dreptul de a consulta bilanţul societăţii emitente, dreptul la un dividend
prioritar, dreptul de vot în AGA

6. Dreptul de preemţiune:
a) îl au doar acţionarii cu acţiuni preferenţiale;
b) reprezintă dreptul de a primi dividende;
c) îl au atât acţionarii cu acţiuni preferenţiale cât şi cei cu acţiuni comune;
d) îl au pe o perioadă limitată doar acţionarii cu acţiuni comune;
e) îl au deţinătorii de obligaţiuni.
7. Randamentul unei acţiuni:
a) este dat de fluxul dividendelor viitoare;
b) este produs atât de dividende cât şi de creşterea valorii de piaţă a
acţiunii;
c) reprezintă raportul dintre profitul net repartizat şi numărul de acţiuni;
d) este raportul dintre preţul pieţei şi preţul de achiziţie;
e) este raportul dintre cursul acţiunii şi valoarea nominală.

8. O societate pe acţiuni decide majorarea capitalului social prin încorporarea din rezerve,
distribuind acţiuni gratuite acţionarilor săi.Acţionarul „A” deţinea 815 acţiuni comune
înaintea distribuirii acţiunilor dividend. Valoarea nominală a acţiunilor firmei este 1 200
u.m./acţiune. Numărul acţiunilor dividend primite de acţionarul „A” este de 85 AD.
Dividentul aferent unei acţiuni comune va fi:
a) 6 u.m.;
b) 175 u.m.;
c) 26,66 u.m.;
d) 80 u.m.;
e) 125,15 u.m..

Rezolvare:

D∗Nact A Nad∗VN 85∗1200

Nad= => D= = =125 ,15
VN Nact A 815

Unde:
Nad – numărul acţiunilor dividend primite de acţionarul „A”;
D – dividendul aferent unei acţiuni comune;
Nact”A” – numărul acţiunilor deţinute de acţionarul „A”;
VN – valoarea nominală a unei acţiuni.

9. Se obţine o rentabilitate a capitalului investit de 19% ca efect al investirii a 32% din

profitul net. Rentabilitatea investiţiei aşteptată de acţionarii acestei societăţi este de 18%.
În aceste condiţii raportul preţ al acţiunii/profit generat de acţiune va fi:
a) 7,76;
b) 6,83;
c) 6,05;
d) 5,25;
e) 7,83.

Rezolvare:

C0
PER=
P0
D1 D 0 (1+ g ) P 0∗d (1+ g )
C0 = = =
k−g k −g k−g
 P0∗d (1+g )
k −g d (1+g)
PER= =
P0 k −g
d=1−b
g=b∗Rp=0 .32∗0.19=0 .0608
(1−b)(1+g ) (1−0 . 32)(1+0 .0608 ) 0.721
PER= = = =6 .05
k −g 0. 18−0. 0608 0.1192
unde:
C0 – cursul la momentul 0
P0 – profitul pe actiune la momentul 0
D1 – dividendul in anul urmator
d – rata de distribuire a dividendului
g – rata de crestere a dividendului
k – rentabilitatea asteptata de piata
b – rata de investire a profitului
Rp – rata profitului

10. O societate comercială are capitalul social de 8 550 000 u.m., iar valoarea nominală a
acţiunilor este de 1600 u.m. Acţionarul Popescu are 375 de acţiuni la societatea
respectivă. Adunarea Generală a acţionarilor hotărăşte distribuirea unui număr de 1600 de
acţiuni sub formă de dividende. Numărul de acţiuni dividend primate de Popescu este:
a) 85;
b) 71;
c) 105;
d) 26;
e) 57.

Rezolvare:

N = CSo/VN = 8 550 000/1500 = 5700

S = n/N = 1600/5700 = 0,2807
Nad = Np * S = 375 * 0,2807 = 105

Unde:
N – numărul de acţiuni înainte de majorarea capitalului;
CSo – capitalul social înainte de majorarea capitalului social;
VN – valoarea nominală a acţiunilor;
S – rata de subscriere;
Nad – numărul de acţiuni dividend primite de acţionarul Popescu;
Np – numărul de acţiuni deţinute de acţionarul Popescu înainte de majorare.

11. Un investitor plasează 2 000 000 u.m. în acţiuni ale unei societăţi care asigură o rată de
creştere a dividendelor de 45%. Ultimul dividend distribuit pentru actiunile acestei
societăţi a fost de 2000 u.m./ acţiune. Cursul bursier al acţiunilor în momentul cumpărării
este de 5 000 u.m. Randamentul acestei investiţii va fi:
a) 42.3%;
b) 36%;
c) 58%
d) 42,3%;
e) 41,33%.

Rezolvare:

D 2000∗1 . 45 2900
η= ∗100= ∗100= ∗100=58 %
C 5000 5000

Unde:
η – randamentul investiţiei;
D – dividendul;
C – cursul bursier al acţiunii.

12. Un investitor a cumpărat acţiuni la preţul de 6000 u.m./acţiune şi le-a vândut la 6830
u.m./acţiune. Dividendul încasat este de 1530 u.m./acţiune. Performanţa anuală a
investiţiei este de:
a) 25,7%;
b) 48,2%;
c) 39,33%;
d) 52%;
e) 55,8%.

Rezolvare:

C 1−C 0+D 6830−6000+1530

η= ∗100= ∗100=39 .33
C0 6000

Unde:
η – randamentul investiţiei;
C0 – cursul de achiziţie;
C1 – preţul de vânzare;
D – dividendul.

13. Cursul bursier al unei acţiuni cumpărate la 20 ianuarie anul n este de 6 500 u.m.
Dividendul oferit de această acţiune este de 1350 u.m.. În anul următor dividendele cresc
cu 70% faţă de cel precedent iar cursul acţiunii se apreciază atingând nivelul de 6 800
u.m.
Performanţa acţiunii pentru anul n şi pentru anul n+1 este:
a) 21% ; 26,83%;
b) 24% ; 35,33%;
c) 33,33%; 39,44%;
d) 33,33%; 54,4%;
e) 15%; 34%.

Rezolvare:

η1 = (D1/C1) * 100 = (1350/6500) * 100 = 21%

D2 = D1 (1+g) = 1350(1+0,7) = 1444,5
 (C 2−C 1)+ D 2 (6800−6500)+1444 ,5
η2 = ∗100= ∗100=26 , 83 %
C1 6500

Unde:
η1 – randamentul în primul an;
D1 – dividendul în primul an;
D2 – dividendul în al doilea an;
C1 – cursul de achiziţie;
C2 – cursul potenţial de vânzare;
η2 - randamentul în al doilea an.

14. Suma de care va dispune după 6 plasamente un investitor care în fiecare an pe o periadă
de 6 ani plasează o sumă de 1 200 000 de lei la o rată anuală a dobânzii de 15% va fi:
a) 16 158 018,67
b) 9 682 951,863;
c) 11 522 712,73;
d) 10 528 412,45;
e) 13 522 478,45 .

Rezolvare:

Di = Vri * r
Vri = Vri-1 + Di-1 + Ia
Vn = Vrn + Dn

Unde:
Di – dobânda în anul „i”;
Di-1 - dobânda în anul „i-1”;
Vri – valoarea investiţiei în anul „i”;
Vri-1 - valoarea investiţiei în anul „i-1”;
Ia – investiţia anuală;
Vn – valoarea investiţiei la orizontul de timp solicitat (în anul „n”);
Dn - dobânda în anul „n”;
Vrn - valoarea investiţiei în anul „n”.

15. O societate comercială cu capitalul social de 380 milioane a obţinut un profit net de 520
milioane, din care a reinvestit 420 milioane. Care este rata de repartizare a profitului:
a) 19,23%;
b) 7,8%;
c) 20%;
d) 12%;
e) 15%.
 Rezolvare:

D = Pn – Pr = 600 000 000 – 500 000 000 = 1 100 000 000

d = (D/Pn) * 100 = (1 100 000 000/600 000 000) * 100 = 183,33%

Unde:
D – dividendul total sau profitul repartizat;
Pn – profitul net;
Pr – profitul reinvestit;
d – rata de repartizare a profitului.

16. Societatea comercială „X” a înregistrat în exerciţiul financiar anterior un profit net de 800
mil. lei. Sunt în circulaţie 1,4 mil. de acţiuni comune şi 1,2 mil. de acţiuni preferenţiale.
Dividendul anual plătit pentru o acţiune preferenţială este de 100 lei/acţiune. În aceste
condiţii dividendul pentru o acţiune comună este:
a) 400 lei/acţiune;
b) 600 lei/acţiune;
c) 620 lei/acţiune;
d) 485,71 lei/acţiune;
e) 750 lei/acţiune.

Dpt = Np * Dp = 1 200 000 * 100 = 120 000 000

Dct = P – Dpt = 800 000 000 – 120 000 000 = 680 000 000
Dc = Dct/Nc = 680 000 000/1 400 000 = 485,71

Unde:
Dpt – dividendul total pentru acţiunile preferenţiale;
Np – numărul de acţiuni preferenţiale emise de societate;
Dp – dividendul pentru o acţiune preferenţială;
Dct – dividendul total pentru acţiunile comune;
P – profitul net al societăţii;
Dc – dividendul pentru o acţiune comună;
Nc – numărul de acţiuni comune.

17. Acţiunile de trezorerie sunt:

a) acţiuni emise de stat ;
b) acţiuni proprii pe care o societate şi le răscumpără de pe piaţă pentru
a le revinde când va creşte preţul;
c) acţiunile depozitate la Banca Naţională;
d) acţiuni emise de o societate comercială şi aflate în procesul vânzării
iniţiale;
e) acţiunile depozitate în trezoreria statului.

18. Majorare de capital de la 17 000 la 21 000 de acţiuni. Condiţiile emisiunii sunt :

Valoarea nominală a unei acţiuni este 400 u.m.
Prima de emisiune pe acţiune este 22 u.m.
Cursul bursier al acţiunilor vechi înainte de majorare este 460 u.m.
Cursul bursier al dreptului de subscriere este 27 u.m.
Preţul plătit de un acţionar nou pentru o acţiune nou emisă va fi:
a) 375 u.m.;
b) 435 u.m.;
c) 539,45 u.m.;
d) 425u.m.;
e) 445 u.m..

Rezolvare:

Pa=Pe+ns∗Ds
n 4000
s= = =0 .23
N 17000
ns=1/s=1/0 , 23=4 ,35
Pa=VN + pe+ns∗Ds=400+22+4 , 35∗27=539 , 45
Unde:
Pa – preţul plătit de un acţionar nou pentru o acţiune;
Pe – preţul de emisiune;
ns – numărul de drepturi de subscriere necesare pentru achiziţia unei acţiuni noi;
s – raportul de subscriere;
n – numărul de acţiuni nou emise;
N – numărul de acţiuni vechi;
VN – valoarea nominală a acţiunii;
pe – prima de amisiune.

19. Un investitor investeşte pe o perioadă de un an în acţiunea firmei “X” care cunoaşte o

dezvoltare constantă. Ultimul dividend distribuit de firmă a fost de 4 500 u.m. Preţul de
vânzare previzionat este de 30 000 u.m. Rata de creştere a dividendului este de 14%, iar
rentabilitatea cerută de piaţă de 20%.
Valoarea prezentă a acestei acţiuni este:
a) 29 275 u.m.;
b) 25 000 u.m.;
c) 24 589,2 u.m.;
d) 26 412.12 u.m.;
e) 24 829 u.m..

Rezolvare:

Pv+ D 0 ( 1+ g) 30000+ 4500∗1 . 14 35130

Vp= = = =29275
1+ k 1 .20 1. 20
Unde:
Vp – valoarea prezentă a acţiunii;
Pv – preţul de vânzare previzionat;
Do – dividendul distribuit de firmă;
g – rata de creştere a dividendului;
k – rentabilitatea cerută de piaţă.

20. Un investitor achiziţionează 4 000 acţiuni la începutul anului. Dividendul preconizat este
de 280 u.m./acţiune. Cursul de piaţă după un an al acţiunii este de 3000 u.m./acţiune
(valoare preconizată). Rentabilitatea cerută de piaţă este de 20%.
 Valoarea de piaţă a acţiunii este:
a) 163,934;
b) 3 440;
c) 2 622,95;
d) 2733,33;
e) 2 800.

Rezolvare:

D+C 1−C 0 D+ C1 280+3000

η= =>C 0 = = =2733, 33
C0 1+ η 1+ 0. 20

Unde:
η – randamentul investiţiei în acţiunea respectivă;
D – dividendul adus de acţiune;
C1 – cursul de piaţă după un an;
Co – valoarea de achiziţie;

21. O societate comercială are un capital social de 50 milioane compus din 40000 acţiuni
comune. Conform bilanţului rezervele legale ale societăţii sunt de 22 milioane, datoriile
pe termen lung sunt de 25 milioane, iar datoriile pe termen scurt de 19 milioane. AGA
hotărăşte emiterea a 10000 de acţiuni la preţul de 2000 lei/acţiune. Care va fi valoarea
intrinseca a acţiunii după realizarea emisiunii:
a) 1840;
b) 1500,47;
c) 2520,32;
d) 3000,12;
e) 4833.

Rezolvare:

CS0 50000000
VN= = =1250
N 40000
ΔCS=n∗VN=10000∗1250=12500000
pe=Pe−VN
Δ Rl=n∗pe=10000∗(2000−1250 )=7500000
CS 1 +Rl1 CS 0 + ΔCS+Rl 0 + ΔRl
VI 1 = = =
N +n N +n
50000000+12500000+22000000+7500000 92000000
= =1840
40000+10000 50000

Unde:
VN – valoarea niminală a acţiunii;
CSo – capitalul social înainte de majorare;
N – numărul de acţiuni înainte de majorare;
ΔCS – creşterea capitalului social;
n – numărul de acţiuni nou emise;
pe – prima de emisiune;
 Pe – preţul de emisiune al noilor acţiuni;
ΔRl – creşterea rezervelor legale;
VC1 – valoarea contabilă a acţiunii după majorarea capitalului social;
CS1 – valoarea capitalului social după majorare;
Rl1 – valoarea rezervelor legale după majorarea capitalului social;
Rl0 - valoarea rezervelor legale înainte de majorarea capitalului social.

22. O societate pe acţiuni a reinvestit 80% din profitul net de 240 000 000 lei. Impozitul pe
profit este de 16%. Rata de distribuire a dividendelor şi profitul brut sunt:
a) 15% ; 340 000 000;
b) 87% ; 375 000 000;
c) 16% ;285 714 285,71;
d) 17% ; 280 597 312.67;
e) 25% ; 375 000 000.

Rezolvare:

d = 100% – ri = 100% - 80% = 20%

Pn = Pb(1 – i) => Pb = Pn/(1 – i) => Pb = 240 000 000/(1-0.16) = 240 000 000/0.84 =
285 714 285,71

Unde:
d – rata de distribuţie a dividendului;
Pn – profitul net;
Pb – profitul brut;
i – rata impozitului pr profit.

23. Profitul net al unei societăţi pe acţiuni este de 500 000 000 u.m. Numărul acţiunilor în
circulaţie ale firmei este de 50 000. Preţul de piaţă al acestei acţiuni este de 20 000 u.m.
Coeficientul PER este:
a) 33.33%;
b) 2;
c) 1.8;
d) 2,5%;
e) 25.

Rezolvare:

Pa = Pn/N = 500000000/50000 = 10000

PER = C/Pa = 20000/10000 = 2

unde:
Pa – profitul net pe actiune;
Pn – profitul net total inregistrat de firma;
N – numarul de actiuni emise de firma;
C – cursul sau pretul de piata al actiunii

24. Rata de distribuire a dividendelor este 23%. Cursul de piaţă al acţiunii este de 29000 u.m.
iar dividendul pe acţiune de 350 u.m.
Coeficientul PER este:
 a) 19,06;
b) 108,57;
c) 2 800;
d) 2,714;
e) 10,857.

Rezolvare:

C
PER=
PPA
D D 350
d= => PPA= = =1521 ,74
PPA d 0 .23
29000
PER= =19 , 06
1521 ,74

Unde:
C – cursul de piaţă al acţiunii;
PPA – profitul pe acţiune;
d – rata de distribuire a dividendelor.

25. Ultimul dividend încasat pentru acţiunea comună X a fost de 1000 u.m. Rata de creştere a
dividendului este de 20 %. Următorul dividend încasat pe o acţiune comună X va fi:
a) 630 u.m.;
b) 920 u.m.;
c) 1200 u.m.;
d) 945 u.m.;
e) 745,3 u.m..

Rezolvare:

D1 =D0 (1+g )=1000(1+0 . 20)=1200

Unde:
Do – dividendul încasat pe acţiune în anul anterior;
D1 – dividendul care urmează să fie încasat pentru anul curent;
g – rata de creştere a dividendului.

26. O societate pe acţiuni decide majorarea capitalului social, prin distribuirea a 3 000 de
acţiuni gratuite. Numărul vechilor acţiuni era la data majorării egal cu 15 000.
Situaţia înaintea majorării de capital :

ACTIV u.m. PASIV u.m.

A.I. 2000000 C.P 2200000
A.C. 1900000 C.S. 1500000
Stocuri 400000 Rezerve 700000
Creanţe 500000 Datorii 1700000
Disponibilităţi băneşti 1000000 Împrumuturi
1000000
Furnizori 700000
 TOTAL - ACTIV 3900000 TOTAL - PASIV 3900000

Pierderea din valoarea acţiunii datorată majorării şi valoarea bilanţieră după majorare
sunt:
a) 24.45; 122.22;
b) 20,12 ; 312,2;
c) 18,35 ; 146,66;
d) 18,7 ; 225;
e) 18,80 ; 146,66.

Rezolvare:

CP0
2200000
VI 0 = = =146 . 67
N 15000
CP 2200000
VI 1 = 1 = =122 .22
N +n 15000+3000

ΔVI =VI 1−VI 0 =122 .22−146 .67=−24 . 45

An At−Dt 3900000−1700000 2200000
VC 1 = = = =
N +n N +n 15000+3000 18000
¿ 122. 22

Unde:
VIo – valoarea intrinsecă a acţiunii înainte de majorarea capitalului social;
VI1 – valoarea intrinsecă a acţiunii după majorarea capitalului social;
N – numărul de acţiuni emise de societate înainte de majorarea capitalului social;
n – numărul de acţiuni nou emise de societate;
CPo – capitalul propriu înainte de majorarea capitalului social;
CP1 - capitalul propriu majorarea capitalului social;
ΔVI – variaţia valorii intrinseci a acţiunii;
VC1 – valoarea contabilă sau bilanţieră a acţiunii după majorarea capitalului social;
An – activul net al societăţii;
At – activul total al societăţii;
Dt – datoriile totale ale societăţii.

27. Dividendul oferit de o acţiune preferenţială neparticipativă este de 7000 u.m..

Rentabilitatea cerută de acţionari este de 19%. Rata de creştere a profitului firmei este de
13%.
Valoarea prezentă a acestei acţiuni este:
a) 972;
b) 30 972;
c) 36 842,10;
d) 77 142,86;
e) 35 400.

Rezolvare:
 D 0 7000
V= = =36842 , 10
k 0 . 19

Unde:
V – valoarea prezentă a acţiunii;
Do – dividendul acţiunii preferenţiale;
k – rentabilitatea cerută de acţionari.

28. O societate pe acţiuni este total protejată împotriva inflaţiei, rata de creştere a
dividendelor nedepăşind rata inflaţiei. Profitul pe acţiune estimat este de 5 000 u.m..
Valoarea prezentă a acţiunii este de 80 000 u.m.. Rata anuală a inflaţiei este de 8%.
Profitul se repartizează integral.
Rata de rentabilitate aşteptată de investitori este:
a) 12%;
b) 1,75%;
c) 15%;
d) 20%;
e) 22%.

Rezolvare:

D1 D1 +C∗g 5000+80000∗0 . 08
C= => k= = =0 .0175
k−g C 80000

Unde:
C – valoarea prezentă a acţiunii;
D1 – dividendul în anul curent;
g – rata de creştere a dividendului, care în cazul nostru este egală cu rata inflaţiei;
k – rata de rentabilitate aşteptată de investitor.