Grila. 1.Abordarea anglo-saxona a. Piata de capital Piata monetara 2.Abordarea eurpeana a.

Piata monetara pt capitaluri atrase pe termen scurt Piata ipotecara pt capitaluri atrase in special pt constructii de locuinte Piata financiara pt emisiunea, plasarea si tranzactionarea titlurilor de capital pe termen lung 3. Obligatia convertibila a. Sint cela care contin clauza referitoare la convertibilitate, prin care investitorul isi rezerva dreptulsa ceara convertirea obligatiunilorin alte titluri financiare(valorile mobiliare) ale aceluiasi emitent 4. Actiunile preferentiale sint a. Care de regula nu dau dreptul la vot si sint generatoare de dividende fixe indifferent de variatia profitului total. Dividendul se incaseaza cu prioritate in raport cu detinatorii actiunilor simple. 5.Detinatorii actiunilor preferentiale a. Incaseaza dividendul cu prioritate in raport cu detinatorii actiunilor simple 6. Piata secundara de capital a. este o piata deschisa, publica, plasamentele se efectuiaza in marea masa a investitiilor, iar tranzactiile au caracter public. PS poate fi: A Dupa continuitate -PS intermitente in care formarea pretului se bazeaza pe fixing -PS continui in care tranzactionarea poate avea loc in orice moment - PS mixte pt cele mai importante titluri se tranzactioneaza intermittent, pt celelalte continuu B. Dupa suportul tranzactiei - licitatii libere -prin tehnici electronice C. Dupa localizarea ringului de negocieri - piete centralizate - piete descentralizate D. Dupa proprietate asupra pietei - piete private - piete de stat E. Dupa modul de formare al pretului - piete de licitatie -piete de negocieri (OTC, la ghiseu) 7. Indicii bursieri- reprezinta indicatorii statistici care reflecta evolutia in timp a performantelor pietei bursiere si sint o masura a dinamicii valorice a unui compartiment sau sector de activitate a unui portofolui ce se coteaza la bursa. Clasificarea Indicilor Bursieri: A. din punct de vedere al titlurilor ce intra in componenta IB - IB pe actiuni - IB pe obligatiuni B. Din punct de vedere al pietei la care se refera - Indici Nationali - Indici Nationali de sector - Indici Nationali regionali - Indici Regionali - Indici Regionali de sector - Indici Internationali - Indici Internationali de sector C. Din punct de vedere al numarului de actiuni care intra in componenta indicelui -Indici din prima generatie - Indici din generatia a doua. 8. In contul im marja (in credit) se include Vtv+M

Definitii (deschise). 1. Tranzactii bursiere, clasificari TB reprezinta operatiunile privind initierea, incheierea si executarea contractelor de vinzarecumparare de produse bursierein incinta sau in afara bursei TB pot fi: A. Din punct de vedere al naturii produsului bursier - TB cu produse bursiere primare - TB cu produse bursiere derivate B. Din punct de vedere al segmentului pietei - tranzactii pe piata bursiera - tranzactii pe piata extrabursiera C. Din punct de vedere al scopului efectuarii tranzactiilor bursiere - TB speculative -TB de arbitraj - TB de acoperire -TB cu scol tehnic -TB simple 2. Marja initiala reprezinta valoarea titlurilor sau valoarea fondurilor cash pe care clientul trebuie sa le detina si sa le angajeze la broker inainte de inceperea tranzactiei. Aceasta se cere doar o data pt fiecare pozitie, adica daca suma respective o fost depusa clientul nu mai primeste nici un apel din partea brokerilor sau bursei pt noi fonduri in acest sens.

3. Definiti si clasificati instrumentele financiare primare de proprietate. Actiunile reprezinta valori mobiliare emise de catre societatile pe actiuni si reprezinta parti din capitalul social. Fiecare actiune are inscrisa o valoare nominala. Ele produc dividende ca prelevari din venitul net realizat de capital in procesul muncii. Actiunole apar sub 2 forme: -Hirtii de valoare materializate -Hirtii de valoare dematerializate (inscrisuri in cont) Clasificarea actiunilor: A. Din punct de vedere al identificarii lor -actiuni nominative (pe linga numele emitentului contin numele actionarului) -actiuni la purtator ( contin doar numele emitentului) B. Din punct de vedere al valorii lor - actiuni la pret egal (la paritate) se vind la valoarea lor nominala - actiuni cu prima (se vind la un pret mai mare decit valoarea lor nominala) C. Din punct de vedere al dreptului pe care il confera detinatorului - actiuni comune, simple, ordinare ( dau dreptul la un vot si sint generatoare de dividende variabile in functie de marimea profitului - actiuni preferentiale (de regula nu dau dreptul la vot si sint generatoare de dividende fixe indifferent de variatia profitului total) 4. Obligatiuni de creanta Obligatiunile reprezinta titluri financiare primare de creanta emise de catre societatile comerciale de catre societatile de servicii publice, de catre emitentii straini, societati pe actiuni, institutii de credit, regii autonome, stat. pentru emisiunea obligatiunilor legislatiile nationale stipuleaza indeplinirea anumitor conditii ca: -Transformarea totala a capitalului subscris in capital varsat -Parcurgerea de catre societatea emitenta a cel putin 2 exercitii financiare cu rezultate pozitive reflectate in bilant si in cazul de profit si pierderi. 5. Definiti piata de captal si numiti segmentele acesteia. Piata de capital reprezinta ansamblul relatiilor si mecanismelor prin care se realizeaza transferal fondurilor de la investitori (cei ce au surplus de capital) catre cei ce au nevoie de capital cu ajutorul

unor instrumente specifice (valori mobiliare) si prin intermediul unor operatori specifici (societatile de investitii financiare). Piata de capital este specializata in intermedierea tranzactiilor care au scadente medii si lungi. Componentele Pietei de Capital dupa ordinea negocierii valorilor mobiliare sint: -Piata primara- pe acesta piata are loc I plasare a emisiunii de valori mobiliare prin ncare se incearca atragerea capitalurilor financiare disponibile pe piata interna sau externa pentru a cumpara valori mobiliare. Pe piata primara se realizeaza I vinzare a valorilor mobiliare si characteristic este faptul ca exista un singur vinzator, respective emitentul si vinzarea se face la un pret unic. Aceasta piata asigura intilnirea cererii su oferta de titluri si care permite finantarea activitatii agentilor economici si a activitatilor publice. - Piata secundara- este o piata deschisa, publica, plasamentele se efectuiaza in marea masa a investitiilor, iar tranzactiile au caracter public.Piata secundara are rolul de concentrare a cererii si ofertei (de capital) derivate. Pe PS exista o multime de vinzatori si cumparatori. Clasificarea PS: A. Dupa continuitate -PS intermitente in care formarea pretului se bazeaza pe fixing -PS continui in care tranzactionarea poate avea loc in orice moment - PS mixte pt cele mai importante titluri se tranzactioneaza intermittent, pt celelalte continuu B. Dupa suportul tranzactiei - licitatii libere -prin tehnici electronice C. Dupa localizarea ringului de negocieri - piete centralizate - piete descentralizate D. Dupa proprietate asupra pietei - piete private - piete de stat E. Dupa modul de formare al pretului - piete de licitatie -piete de negocieri (OTC, la ghiseu) 6. Definiti obligatiunile straine si euroobligatiunile Obligatiunile straine sint valori mobiliare, respective titluri de credit emise de agentii economici din alte tari decit cea pe teritoriul careia functioneaza piata de capital si unde se realizeaza imprumutul. Aceste valori se emit pe o singura piata in scopul atragerii capitalului financiar. Euroobligatiunile reprezinta titluri de creanta pe termen mediu si lung exprimate in eurivalute si vindute simultan in mai multe tari pe pietele de capital de catre un sindicat bancar international. 7. Definitia generala a valorilor mobiliare Valorile mobiliare reprezinta instrumente negociabile emise in forma materiala sau evidentiate prin inscrisuri in cont, care confera detinatorilor lor drepturi patrimoniale asupra emitentului in limitele legislatiei bursiere si in conditiile de emisiune a acestora. Integrare 1. Explicati necesitatea si posibilitatea implimentarii contractelor futures in RM ( rasp nu-i concret) Un moment important in ameliorarea situatiei pe piata de capital ar fi dezvoltarea in continuare a Bursei de Valori a Moldovei in urmatoarele directii:

Implementarea noilor instrumente financiare care s-au confirmat pe piata mondiala: futures si option. Utilizarea contractelor de tip futures si option va permite atragerea investitiilor reale in economia tarii, evitarea tranzactiilor

Regula de baz a contractelor futures, la fel ca n cazul celorlalte instrumente financiare, este s cumperi ieftin i s vinzi scump, indiferent de ordinea celor dou operaiuni. Unul dintre avantajele extraordinare ale contractelor futures este c poi vinde ceea ce nu ai i cumpra fr a avea toi banii necesari achiziionrii mrfii. Un contract futures e o nelegere ferm ntre un cumprtor i un vnztor, prin care cumprtorul se oblig s cumpere o anumit marf cndva n viitor, la un pre prestabilit azi, pe cnd vnztorul se oblig s vnd acea marf. O inovaie extraordinar a burselor de mrfuri este c investitorul futures se poate afla i n postura vnztorului, fr a deine de fapt acele aciuni care dorete s le vnd. Aceast facilitate a fost introdus pentru ca investitorii s poate profita n cazul n care cred c aciunile sunt supraevaluate i urmeaz ca preul lor s scad, fr a le deine ns. n acest fel, pentru a intra pe pia printr-o vnzare, fr a deine aciunile, vnztorii vor fi, de asemenea, obligai s depun o sum de bani ca i garanie n contul de marj. Aparute cu peste o suta de ani in urma, contractele futures au cunoscut o expansiune fulminanta in lumea financiara a sfarsitului de secol XX, volumul de tranzactionare al acestora depasind in prezent pe plan mondial orice alte produse bursiere. Explicatia acestei stari de fapt este in esenta foarte simpla: prin natura lor, aceste contracte futures, ofera celui care le tranzactioneaza posibilitatea unor castiguri substantiale prin imobilizarea unei sume de bani relativ reduse 2. Argumentati posibilitatea si necesitatea introducerii tranzactiei in marja in RM ( rasp nu-i concret) Rolul tranzaciilor n marj este de a crea o capacitate financiar suplimentar clientului. n funcie de nivelul marjei acesta poate, cu o anumit sum avansat n operaiune, s ctige ori s piard mai mult dect ntr-o tranzacie cash. n acelai timp, ca la orice credit, clientul trebuie s ofere o garanie, iar aceasta este reprezentat de titlurile care fac obiectul contractului i care rmn la broker; dac investitorul dorete s intre n posesia titlurilor, el trebuie s restituie creditul (inclusiv dobnda), adic s anuleze debitul su la broker. Tranzactiile in marja, ca o varianta a tranzactilor la vedere (sau pe bani gata), reprezinta cumparari de titluri primare pe datorie, caz in care, brokerul acorda clientului sau, in anumite limite, un credit pentru realizarea operatiunii bursiere. Cunoscute si sub denumirea de tranzactii in conturi de siguranta de tip M (Long Margin Accounts), acestea nu se efectueaza in prezent la BVB datorita gradului inalt de risc pe care il presupun. BVB va trebui sa stabileasca reguli foarte stricte referitoare la imprumuturile clientilor, inainte de a deschide conturi de singuranta. Contul de siguranta se deschide atunci cand un client cumpara mai multe titluri cu aceeasi suma de bani sau acelasi numar de titluri cu o suma initiala mai redusa, utilizand titlurile drept gaj pentru imprumut. Prin urmare, investitorul care da ordin de cumparare a unui volum de actiuni, nu trebuie sa achite firmei broker cu care lucreaza intreaga contravaloare a acestora: el trebuie sa depuna in termenul prescris, pentru lichidarea normala, numai o anumita acoperire sau marja (margin), diferenta pana la valoarea contractului constituind-o imprumutul pe care clientul il obtine de la broker pentru tranzactia respectiva (debit balance ). Prin trazactiile in marja se creeaza o capacitate financiara suplimentara clientului. In functie de nivelul marjei, aceasta poate, cu o anumita suma avansata in operatiune, sa castige sau sa piarda mai mult decat intr-o tranzactie cash (se produce efectul de levier). Pentru efectuarea unor astfel de tranzactii, clientul trebuie sa ofere o garantie, iar aceasta este reprezentata de titlurile care fac obiectul contractului si care raman la broker. Daca investitorul doreste sa intre in posesia titlurilor, el trebuie sa restituie creditul (inclusiv dobanda), adica sa anuleze debitul sau la broker. Aceste titluri ce servesc drept garantie se 3. Numiti si descrieti tipul de piata bursiera care functioneaza in RM Piata bursiera din RM reprezinta un model complex in care se imbina concurenta diferitor institutii si modele de activitate pe piata bursiera. Sistemul bancar este reprezentat pe piata de capital de catre Banca Natoinala si Bancile Comerciale, iar sistemul financiar este reprezentat de catre institutiile nebancare precum si de organe de stat ca institute de reglemantare Baza modelului o constituie cele 2 sisteme bursiere:

1. Piata Titlurilor de Valori de Stat 2. Piata Titlurilor de Valori Corporative. Acest model mixt se caracterizeaza prin drepturi egale la efectuarea operatiunilor cu titluri mobiliare atit din pozitia bancilor cit si din cea a institutiilor investitionale nebancare 4. Explicati cum o SA isi poate proteja investitorii impotriva fenomenului de dilutie a partii detinute in totalul capitalului. In functie de politica de ansamblu a SA aceasta poate acorda drepturi de subscriptiela fiecare emisiune noua, astfel actiunile societatii care ofera drepturi de subscriere sint mai attractive pentru investitori si in acest mod ei sint mai bine protejati. 5. Explicati efectul de tranzactie in marja, efectul de levier. In perioada de criza este mai rational de investit in obligatiuni si anume dupa scaderea ratei dobinzii in primele zile de crestere a ei. 6. Caracterizati dreptul la dividend oferit de catre actiuni posesorilor sai. 7. Descrieti procedura de suspentarea activitatii si lichidare a participantilor profesionisti la PVM in conformitate cu legea piata valorilor mobiliare Suspendarea activitii i lichidarea participanilor profesioniti la piaa valorilor mobiliare (1) Activitatea participantului profesionist la piaa valorilor mobiliare se suspend n modul prevzut de legislaie, prin hotrre a instanei de judecat sau a Comisiei Naionale, dac se constat nclcarea legislaiei n vigoare. n perioada suspendrii activitii participantului profesionist la piaa valorilor mobiliare, toate aciunile organelor de conducere ale participantului profesionist la piaa valorilor mobiliare se efectueaz cu acordul Comisiei Naionale. (2) Lichidarea participantului profesionist la piaa valorilor mobiliare sau ncetarea activitii profesioniste pe piaa valorilor mobiliare are loc: a) n baza deciziei organului de conducere al acestuia; b) n baza deciziei Comisiei Naionale privind retragerea licenei sau n cazul expirrii termenului de valabilitate a licenei eliberate. c) n baza hotrrii instanei de judecat; (3) Comisia Naional poate delega reprezentantul su pentru a participa la procesul de lichidare a participantului profesionist la piaa valorilor mobiliare sau a activitii lui profesioniste pe piaa valorilor mobiliare, n conformitate cu prevederile legislaiei i ale actelor normative ale Comisiei Naionale. (4) Hotrrea privind radierea titularului de licen din registrul participanilor profesioniti la piaa valorilor mobiliare se adopt dup confirmarea stingerii de ctre acesta a tuturor obligaiilor contractuale, asumate n cadrul prestrii serviciilor n domeniul pieei valorilor mobiliare. (41) Comisia Naional este n drept s suspende aciunea licenei participantului profesionist la piaa valorilor mobiliare, cu excepia aciunii licenei pentru activitatea de inere a registrului, pentru o perioad de pn la 6 luni. Motive pentru suspendarea aciunii licenei pot fi: a) nclcarea prevederilor prezentei legi sau ale actelor normative ale Comisiei Naionale, stabilite pentru desfurarea activitii liceniate, inclusiv a cerinelor fa de mrimea capitalului propriu i a fondului de garanie; b) neprezentarea, n termenul stabilit, a ntiinrii privind modificarea datelor specificate n documentele anexate la cererea de eliberare a licenei; c) nerespectarea termenelor stabilite de Comisia Naional pentru nlturarea nclcrilor depistate; d) nclcarea termenelor, modului i formelor stabilite de legislaie pentru dezvluirea informaiei; e) opunerea efecturii controalelor asupra activitii participantului profesionist la piaa valorilor mobiliare i/sau eschivarea de la prezentarea informaiei i a documentelor solicitate n cadrul controlului; f) nerespectarea legislaiei privind prevenirea i combaterea splrii banilor i finanrii actelor de terorism. (42) Licena pentru activitatea de inere a registrului va fi retras expres, fr suspendarea ei prealabil, n cazul n care titularul ei nu ntreprinde, n termenul stabilit de Comisia Naional, msuri de conformare a activitii sale, inclusiv cele specificate la alin.(41).

(43) Comisia Naional este n drept s retrag licena participantului profesionist la piaa valorilor mobiliare n cazul n care: a) retragerea licenei este solicitat benevol de participantul profesionist la piaa valorilor mobiliare n baza cererii depuse de conductorul acestuia; b) nu au fost nlturate, n termenele stabilite de Comisia Naional, nclcrile i consecinele acestora care au servit drept temei pentru adoptarea hotrrii cu privire la suspendarea aciunii licenei; c) licena a fost obinut n baza unor informaii neveridice, oferite de solicitant; d) au fost comise nclcri grave i/sau repetate ale prevederilor prezentei legi sau ale actelor normative ale Comisiei Naionale; e) titularul de licen a desfurat, n mod ilicit, alte activiti; f) filiala i/sau o alt subdiviziune separat a titularului de licen a desfurat activitatea liceniat fr copia autorizat a licenei; g) titularul de licen se reorganizeaz sau se lichideaz; h) titularul de licen a fost declarat insolvabil prin hotrre a instanei de judecat; i) titularul de licen nu i-a nceput activitatea n termen de un an de la data eliberrii licenei; j) a fost retras autorizaia bncii (pentru instituiile financiare). (44) Lichidarea participantului profesionist la piaa valorilor mobiliare n baza hotrrii instanei de judecat se efectueaz de ctre lichidatorul desemnat de ctre instana de judecat. (45) Lichidatorul participantului profesionist la piaa valorilor mobiliare trebuie s corespund cerinelor de calificare stabilite de prezenta lege pentru persoanele cu funcie de rspundere ale participanilor profesioniti la piaa valorilor mobiliare. (46) De la data intrrii n vigoare a hotrrii de retragere forat a licenei pentru activitate profesionist pe piaa valorilor mobiliare, participantul profesionist la piaa valorilor mobiliare nu este n drept s se angajeze n alte activiti pe piaa valorilor mobiliare, fiind obligat s-i nstrineze activele n termen ct mai restrns (n cazul lichidrii participantului profesionist) i s-i onoreze obligaiile fa de clienii si. n perioada aflrii n proces de lichidare, participantul profesionist la piaa valorilor mobiliare rmne subiect al prezentei legi ca i n perioada deinerii licenei. (5) Decizia Comisiei Naionale privind suspendarea activitii sau retragerea licenei participantului profesionist la piaa valorilor mobiliare poate fi atacat n instana de judecat. Contestarea sau aciunea n instana de judecat nu suspend executarea deciziei Comisiei Naionale pn la soluionarea definitiv a cauzei de ctre instana de judecata 8. Definiti in baza legii cu privire la Piata Valorilor Mobiliare notiunile de underiting, activitate de brokeraj si dealer. Activitatea de brokeraj (1) Activitatea de brokeraj se desfoar de ctre participantul profesionist la piaa valorilor mobiliare. (2) Drepturile i obligaiile brokerului i ale clientului acestuia se stabilesc de contractul de servicii de brokeraj ncheiat de acetia i de dispoziiile date brokerului de ctre client n conformitate cu contractul menionat. (3) Modelul contractului-tip de servicii de brokeraj se stabilete de ctre Comisia Naional. (31) Brokerul este n drept s presteze servicii de administrare a valorilor mobiliare i mijloacelor bneti destinate investirii i reinvestirii n valorile mobiliare ale clientului n cazul n care astfel de servicii snt prevzute n contractul de brokeraj. (4) Brokerii snt n drept s delegheze efectuarea tranzaciilor numai brokerilor. Delegarea se admite numai n cazul n care ea este stipulat n contractul de servicii de brokeraj sau n cazul n care brokerul este forat s o fac n scopul protejrii intereselor clientului su. n acest caz, brokerul l informeaz pe client despre delegare. (5) Brokerul trebuie s execute dispoziiile clientului n mod contiincios, n condiii favorabile pentru acesta i n ordinea primirii lor, n cazul n care contractul nu prevede alt modalitate de executare a dispoziiilor clientului. (6) Tranzaciile cu valori mobiliare, efectuate de broker conform dispoziiei clientului, ntotdeauna se execut prioritar n raport cu tranzaciile de dealer ale brokerului dat sau n raport cu tranzaciile efectuate conform dispoziiei persoanelor afiliate clientului.

(7) n cazul n care brokerul are anumite interese ce nu-i permit s execute dispoziia clientului n condiiile cele mai avantajoase pentru acesta, brokerul trebuie s informeze imediat clientul n scris despre existena unor asemenea interese. (8) n cazul n care conflictul de interese dintre broker i client, despre care clientul nu a fost informat pn la primirea de ctre broker a dispoziiei respective, a adus la executarea dispoziiei n detrimentul intereselor clientului, brokerul este obligat s recupereze prejudiciile cauzate clientului din cont propriu, n modul stabilit de legislaie. (9) Patrimoniul clientului, pstrat la broker, nu poate fi urmrit pentru obligaiile brokerului ce nu in de executarea dispoziiilor clientului. (10) Brokerul este obligat s recupereze pe deplin clientului prejudiciile cauzate prin neexecutarea sau executarea neadecvat a obligaiilor stipulate n contractul de servicii de brokeraj. (11) n cazul n care brokerul este declarat falit, patrimoniul care este deinut de acesta n baza contractelor de servicii de brokeraj i care aparine clienilor si nu poate fi inclus n masa de concurs. Activitatea de dealer (1) Activitatea de dealer se desfoar de ctre participantul profesionist la piaa valorilor mobiliare. (2) Anunnd preul, dealerul este obligat s anune i alte condiii eseniale ale contractului de vnzare-cumprare a valorilor mobiliare: numrul minimal i maximal de valori mobiliare ce urmeaz a fi procurate i/sau vndute, precum i termenul n care preurile anunate snt valabile. (21) n cazul n care, conform licenei deinute, titularul acesteia desfoar activitile de dealer i de brokeraj, dispoziiile date brokerului de ctre client ntotdeauna se execut prioritar n raport cu tranzaciile de dealer. (3) Persoana juridic care tranzacioneaz valori mobiliare n mod sistematic i/sau suma ncasat din tranzaciile cu valori mobiliare, conform rezultatelor trimestrului de gestiune, constituie mai mult de 35 % din suma total obinut de la desfacerea produciei (lucrrilor, serviciilor) este obligat s obin licen pentru activitatea de dealer. Activitatea de underwriting (1) Activitatea de underwriting include: a) asistena acordat emitentului de valori mobiliare la elaborarea i perfectarea prospectului ofertei publice i a altor documente pentru nregistrarea ofertei publice a valorilor mobiliare pe piaa primar; b) promovarea ofertei publice i a plasamentului valorilor mobiliare ale emitentului pe piaa primar; c) deservirea emisiunii valorilor mobiliare n relaiile financiare ale emitentului cu deintorii de valori mobiliare, dac aceasta este prevzut n contract. (2) Serviciile de underwriting se presteaz conform unuia din urmtoarele principii: a) principiul aplicrii tuturor eforturilor posibile; b) principiul responsabilitii ferme. (3) n contractul de prestare a serviciilor de underwriting se va specifica, n mod obligatoriu, principiul conform cruia se presteaz servicii de underwriting. (4) Principiul responsabilitii ferme, specificat iniial n contractul de prestare a serviciilor de underwriting, dup nregistrarea prospectului ofertei publice la Comisia Naional nu poate fi modificat. 9. Analizati principalele modele de piata bursiera existente in lume Dup natura lor, pieele bursiere se mpart n dou mari categorii: piee de auciune i piee de negocieri Bursele de valori snt, n forma lor pur, piee de auciune, funcia de concentrare a ordinelor de vnzare/cumprare i de asigurare a lichiditii pieei revenind agenilor de burs care acioneaz ca intermediari de titluri (brokeri); de aceea, bursa se mai numete i pia de intermediere (engl. agency market). Exemplul cel mai concludent este Bursa de la Tokio (TSE), unde centralizarea ordinelor se realizeaz de ctre firmele saitori, iar ncheierea contractelor se face, n principiu, de ctre agenii acestor firme n burs (engl. intermediary clerks). Pieele interdealeri (OTC) snt prin definiie piee de negocieri, unde confruntarea cererii cu oferta i asigurarea lichiditii se realizeaz prin concurena unui mare numr de comerciani de titluri

(dealeri), care "in piaa" (market makers); de aceea aceste piee se mai numesc i piee de dealeri. Un exemplu l constituie sistemul NASDAQ din SUA. n raport cu aceste dou situaii, bursele de valori din diferite ri prezint de regul combinaii specifice ntre modelul pieelor de auciune i cel al pieelor de negocieri, ntre activitile de intermediere de titluri i cele de comer cu titluri; acesta este cazul la NYSE, precum i la bursele europene (de exemplu, bursele de la Zrich, Viena). Dup modul de funcionare a pieelor bursiere, pot fi definite trei sisteme de tranzacii [3]. Pieele bursiere intermitente (engl. call markets) reprezint sistemul de tranzacii tipic pentru o pia de auciuni. n prezent el este utilizat cu precdere la bursele de mai mic anvergur i cu o orientare relativ conservatoare, cum snt cele din Austria, Belgia sau Israel; a fost utilizat i la Bursa de la Paris, pn la noile reglementri din 1988. Pieele bursiere continue (engl. continuous markets) snt tipice pentru pieele de negocieri, dar mecanismul lor se regsete i n cazul burselor de valori. Caracteristica definitorie a acestor piee este faptul c ordinele de vnzare/cumprare de titluri pot fi plasate tot timpul ct piaa este n funciune, iar contractarea are loc pe o baz continu. n cazul pieelor de auciuni cu funcionare continu, colectarea ordinelor n burs se face, n principiu, prin societi de burs, iar volumul mare al pieei, rspndirea titlurilor n masa de investitori, ca i activitatea unor societi financiare puternice asigur att lichiditatea, ct i continuitatea pieei; este cazul Bursei de la Tokyo (TSE). Pieele bursiere mixte snt sisteme de tranzacii n care se utilizeaz, concomitent sau succesiv, procedura intermitent i, respectiv, continu. Astfel, pe anumite piee intermitente, dup ce tranzaciile call s-au ncheiat, se permite contractarea n sistemul continuu pentru titlurile cu dever mare; este cazul Bursei de la Viena. n alt situaie, n sistemul call se permite oricnd reactivarea unui titlu (strigarea din nou), dup ce negocierile la "chemarea" oficial au fost ncheiate (Geneva). n cazul unor piee continue, se utilizeaz n anumite perioade ale edinei de burs i "chemrile"; astfel, la Bursa de la Tokio, bazat pe sistemul continuu, ase titluri cu deverul cel mai mare fac obiectul cte unui call n sesiunea de diminea i n cea de dup-amiaz 10. Descrieti diferenta dinre bursele cu caracter lucrative si cele cu caracter nelucrativ la care din acestea se refera RM? -Lucrativ membrii bursei primesc dividende la capitatlul investit -nelucrativ burse de stat si cele de tip American, membrilor sai pentru aportul lor nu le platesc diividende RM are aspect American, adica se refera la bursele cu caracter nelucrativ, dar tinde spre cele cu caracter lucrativ. Probleme 1. Obligatiunea cu o valoare nominala de 1000 u.m. cu scadenta de 10 ani si 7% dobinda anualase va vinde pe piata la un prt de 856u.m.Este eficienta achizitionarea ei, daca rata medie bancara pe piataeste de 8% 1. daca va cumpara obligatiunea peste 10 ani va incasa: 1000*10*0.07+(1000-856) = 844u.m. 2. daca nu va cumpara obligatiunea va incasa: 856*10*0.08= 684.8 u.m. Investirea in obligatiuni este mai rentabila. 2. O societate detine 20 000 actiuni cu valoarea nominala de 200 u.m. cursul acesot actiuni pe piata este de 350 u.m. calculate capitalizarea bursiera. Cap Burs. = N* Curs= 20 000*350= 7 000 000 u.m. 3. O obligatiune cu maturitatea de 6 ani a fost emisa in urma cu 2 ani la valoarea nominala 12 000 u.m. Ea este tranzactionata in prezentla cursul de 96%. Un investirtorachizitioneaza aceasta

obligatiunepe piata si incaseaza un venit de 600u.m. pina la scadenta. Sa se calculeze randamentul cuponului si randamentul current stiind ca obligatiunea este rambursata integral la scadenta. Rd randamntul cuponului; Rc- randamentul current; v- cursul Rd= C/VN *100 =600/12 000* 100 = 5% Rc= Cupon/ P *100 = Cupon / V* VN *100 = 600 / 0.96 * 12 000 * 100 = 5.2% 4. capitalul social al unei SA este 12 000 000 format din 10 000 actiuni, cursul unei actiuni 1 200u.m., profitul net obtinut la sf. exercitiului 2 000 000u.m. Dividendele totale 1 200 000 u.m.. Calculati valoarea nominala, rata distribuirii dividendului, rentabilitatea capitalului investit, randamentul dividendului. 1. 2. 3. 4. 5. VN = CS/N=12 000 000 /10 000= 1 200 U.M. Rata distribuirii dividendului d= D/PN*100% =1 200 000/2 000 000 *100%=60% Divid pe actiune DPA = Div/ N Act= 1 200 000/10 000=120 Rent cap investit RCI= DPA/VN*100= 120/1 200*100%= 10% Randamentul dividendului Rd= DPA/Curs*100=120/1200*100%=10%

5. O societate realizeaza o crestere de capitalprin emiterea a 200 000 actiuni, rapotul de subscriptie este 5, pretul de emisiune- 900u.m., valoarea nominala- 400u.m. ultimul curs cotat Ct0 1000 u.m., calculati: valoarea teoretica a actiunii dupa majorarea capitaluluisi8 valoarea teoretica a dreptului de subscriere (Dst) 1. S=N/n=5 ; N=5*n 2. Ct1 = Ct0 *N +PE*n/N=n=1000*(200 000*5)+900*200 000/200 000 *5 + 200 000= 893.3 u.m. 3. DSt= Ct0- Ct1= 1 000- 983.3 = 16.67 6. Determinati cursul bursier dupa metoda centralizarii ordinelor bursiere si scrieti concluziile necesare:

Ordin cumparare 300 100 150 250 200 300 350 Cerere cumulat 300 400 550 800 1000

Prt lei/actiune La piata 26.0 25.5 24.7 24.5 24.0

Ordin vinzare 250 150 250 300 400 250

Prt lei/actiune La piata 24.0 24.5 24.7 25.0 26.0

Nivel curs partial 300 100 150 250 200 La piata 26.0 25.5 25.0 24.7

Oferta partial 250 400 300

cumulat 1600 1600 1350 1350 950

Min dintre cer si oferta 300 400 550 800 950

1300 1650 1650

300 350

24.5 24.0 La piata

250 150 250

650 400 250

650 400 250

Nivelul pretului de echilibru dintre cerere si oferta este 24.7 lei/act. In exemplul dat observam un dezechilibru intre cererea cumulata 1000 actiuni si oferta cumulate 950 actiuni. Volumul tranzactiei fiind posibil de realizatde 950 actiuni, respective ordinile de cumparare adresate la cursul de echilibru 24.7lei/act vor fi executate partial. Ordinele de cumparare la aceaste liimita desi sint la cursul atinsvor fi partial servite. Ordinile de cumparare(cererea) nesatisfacute reprezinta 700 actiuni: 300-24.5 350-24.0 50-24.7 Ordinile de vinzare nesatisfacute- 650: 400-25.0 250-26.0 Toate ordinele nesatisfacute atit la vinzare cit si la cumparare se preiau impreuna cu noile ordine primate in mecanismul formarii cursului daca se afla in perioada de valabilitate 7. Un investitor a cumparat 2 contracte futures pt 2 000 actiuni fiecare la pretul de 80 u.m.pe actiune. Nivelul initial al marjei constituie 35 % , nivelul minim al marjei este 85% din marja initiala. Calculati: 1. care va fi suma initiala depusa de investitor 2. daca pretul actiunilor va creste la 86u.m. ce suma va avea in cont investitorul 3. daca pretul actiunilor va scadea la 72 u.m. ce suma va avea investitorul in cont, va primi investitorul apel in marja? 1. TVc= 2*200*80=320 000u.m. 2. M init= VTc*M(%)= 320 000* 0.35=112 000 u.m. 3. Daca pretul creste: In contul investitorului: 2*2000* (86-80)=24 000u.m. 4. Apel in Marja: Mmin s= Min +- beneficii= 112 000+24 000= 136 000u.m. 5. Daca pretul scade: 2*2 000*(72-80)=-32 000u.m (pierdere) 6. Apel in marja: Mmin r = Min-32 000=-80 000 7. Nivelul minim al marjei: 112 000* 0.85=95 200u.n. Investitorul va primi apel in marja 95 200- 80 000= 15 200 (apelul in marja) 8. Un investitor doreste doreste sa cumpere 1 000 actiuniale bancii x. la data de 1 martie 2009 ele coteaza pe piata cu 450 lei/actiune. Investitorul preconizeaza ca pe data de 22 martie 2009 actiunile vor cota la cursul de 480 lei/actiune. Determinati actiunile investitorului in conditiile unei taxe de negociere a brocherului de 0.2%. Realizati operatiunile pe piata la vedere si faceti inscriile in cont la broker. 1. TVc=N*Cc= 1000*450=450 000 lei 2. Taxa de negociere la cumparare: TNc=VTc*0.2%=450 000*0.2%=900lei 3. VTv=N*Cv=1000*480=480 000lei 4. Taxa de neg la vinz: TNv=VTv*0.2%=960 lei 5. Rezultatul final : VTv-VTc-TNc-TNv= 480 000-450 000-960-900= 28 140 lei 9. Un investitor cumpara 500 actiuni la un curs 1200u.m./ actiune. Pina la sfirsitul lunii cursul scade. Investitorul realizeaza un report la corsul de cumparare de 1180u.m.. In luna urmatoare cursul creste ajungind la 1250 u.m./actiune. Depozitul de garantie cerut de catre casa de brokeraj este 45% din valoarea tranzactiei. Calculati rezultatul net al investitorului in conditiile unei taxe de report de 18% anual. 1. VTc= N*Cc=500*1 200=600 000u.m.

10

2. Marja= VTc * M(%)=600 000*45%=270 000u.m. 3. VTrep=N*Cc=500*1180=590 000 4. Taxa de report=VTr* Tr*Timp=590 000*18%*1/12=8850u.m. 5. VTv =N*Cv=500*1250=625 000u.m. 6. Rez final= VTv-VTc-Tr+M= 625 000-600 000-8 850+ 270 000=286 150u.m. Sau: tot deb=VTc+Tr tot cred=Vtv+M sold fin creditor= Tcred-Tdeb=286 150u.m. 10. Un investitor cumpara 3 stelaje pentru 100 actiuni fiecare cu bornele 800 / 1100, la scadfenta cursul poate fi ; a) 1050; b)780; c) 950; d) 850; e) 1200. Determinati ce optiuniare cumparatorul pentru fiecare din cursurile propuse. a) va fi comparator la borna superioara si va vinde la curs: 3*100*(1050-1100)=-15000u/m/ (pierdere) b) Se declara vinzator la borna inferioara si vinde la curc; 3*100*(800-780)=6000u.m. cistig c) indiferent de pozitia luata va avea pierdere maxima 3*100* * (800-950)+ *(950-1100)= -45 000 d) se declara vinzator la borna inferioara sivinde la curs 3*100*(800-850)=-15 000 pierdere e) se declara comparator la borna superioara si vinde la curs 3*100*(1200-1100) =30 000 cistig

11