Stagiu Anul I, Semestrul I

I. Elaborarea situatiilor financiare (14 exercitii)

1. SC “MOBILA ALFA” SA are in depozitul de materii prime, la 1 octombrie, 1200 m.c. lemn
de brad de un anumit sortiment, la pretul de cumparare de 75 lei/m.c.

Aprovizionarile in cursul lunii au fost:

la 5 octombrie, 800 m.c. la costul de achizitie de 80 lei/m.c.;

- la 11 octombrie, 1000 m.c. la costul de achizitie de 82 lei/m.c.;

- la 20 octombrie, 900 m.c. la costul de achizitie de 82 lei m.c.

- Consumurile lunii octombrie au fost:

la 8 octombrie, 1100 m.c.

la 18 octombrie, 1500 m.c.

Contabilizarea intrarilor si iesirilor de materii prime se va face dupa:

A – metoda primei intrari – primei iesiri (FIFO);

B – metoda costului prestabilit, de 77 lei/m.c.;

C – metoda costului mediu ponderat (CMP).

Rezolvare:

A – metoda primei intrari – primei iesiri (FIFO);

Intrari Iesiri Stoc

Data Operatia Cantitate Cost/m.c. Valoare Cantitate Cost/m.c. Valoare Cantitate Cost/m.c. Valoare

01.10 Stoc initial 1200 75,00 90.000

05.10 Aprovizionare 800 80,00 64.000 1200 75,00 90.000

800 80,00 64.000

08.10 Consum 1100 75,00 82.500 100 75.00 7.500

800 80,00 64.000

11.10 Aprovizionare 1000 82,00 82.000 100 75.00 7.500

1
 800 80,00 64.000

1000 82,00 82.000

18.10 Consum 100 75.00 7.500

800 80,00 64.000

600 82,00 49.200 400 82,00 32.800

20.10 Aprovizionare 900 82,00 73.800 400 82,00 32.800

900 82,00 73.800

TOTAL 2700 219800 2600 203200 1300 82.00 106.600

Stoc final 1300 82,00 106.600

Concluzie: Valoare stoc initiala + Valoare stoc Intrari – Valoare stoc Iesiri = Valoare stoc final
90.000 + 219.800 – 203.200 = 106.600

B - metoda costului prestabilit, de 77 lei/m.c.;

Intrari Iesiri Stoc

Data Operatia Cantitate Cost/m.c. Valoare Cantitate Cost/m.c. Valoare Cantitate Cost/m.c. Valoare

01.10 Stoc initial 1200 75,00 90.000

05.10 Aprovizionare 800 80,00 64.000 2000 77,00 154.000

08.10 Consum 1100 77,00 84.700 900 77,00 69.300

11.10 Aprovizionare 1000 82,00 82.000 900 77.00 69.300

1000 82,00 82.000

1900 77,00 146.300

18.10 Consum 1500 77.00 115.000 400 77,00 30.800

20.10 Aprovizionare 900 82,00 73.800 400 77,00 30.800

900 82,00 73.800

**

1300 77,00 100.100

TOTAL 2700 219800 2600 77,00 200200 1300 77.00 100.100

2
 Stoc final 1300 77,00 100.100

* 151.300(900X77,00+1000X82.00) Valoare la Cost efectiv

146.300(1900X77,00) Valoare la Cost prestabilit
=> ct 308 -5.000
** 104.600(400X77,00+900X82,00) Valoare la Cost efectiv
100.100(1300X77,00) Valoare la Cost prestabilit
=> ct 308 -4.500
Concluzie: Valoare stoc initiala + Valoare stoc Intrari – Valoare stoc Iesiri + ct 308= Valoare
stoc final
90.000 + 219.800 – 200.200 +(-9.500) = 100.100

C – metoda costului mediu ponderat (CMP).

Intrari Iesiri Stoc

Data Operatia Cantitate Cost/m.c. Valoare Cantitate Cost/m.c. Valoare Cantitate Cost/m.c. Valoare

01.10 Stoc initial 1200 75,00 90.000

05.10 Aprovizionare 800 80,00 64.000 2000 77,00 154.000

08.10 Consum 1100 77,00 84.700 900 77.00 69.300

11.10 Aprovizionare 1000 82,00 82.000 1900 79,63 151.300

18.10 Consum 1500 78,67 118.005 400 83.24 33.295

20.10 Aprovizionare 900 82,00 73.800 1300 82,38 107.095

TOTAL 2700 219800 2600 202.705 1300 107.095

Stoc final 1300 82,00 107.095

Stoc initial valoric + Intrari valorice

CMP = --------------------------------------------------
Stoc initial cantitativ + Intrari cantitative
1200 X 75 +800 X 80 154.000
3
CMP 08.10 = --------------------------- = ------------------ = 77,00 lei/m.c.
1200 + 800 2.000

1200 X 75 +800 X 80 + 1000 X 82 236.000

CMP 18.10= ------------------------------------------------- = --------------- = 78,67 lei/m.c.
1200 + 800 + 1000 3.000
Concluzie: Valoare stoc initiala + Valoare stoc Intrari – Valoare stoc Iesiri = Valoare stoc final
90.000 + 219.800 – 202.705 = 107.095

2. La SC “INTEGRAL” SRL se receptioneza materii prime sosite fara factura, in valoare de

1.000 lei, TVA 19%.
La sosirea facturii se constata ca valoarea facturata este de 1.200 lei, tva 19%.
Inregistrari in contabilitate dupa doua variante:
A – varianta cu stornarea;
B – varianta cu inregistrarea diferentelor.

Rezolvare:
-receptia materiilor prime
% = 408 1190
301 1000
4428 190
-sosirea facturii
A – varianta cu stornarea;
% = 408 -1190 % =401 1428
301 -1000 si 301 1200
4428 -190 4426 228
B – varianta cu inregistrarea diferentelor.
% =401 238 408 = 401 1190
4
 301 200 si
4426 38 4426 = 4428 152

3. SC “IMPULS” SRL achizitioneaza de la SC “BADOR” SA piese de schimb, conform facturii

nr. 1600, care cuprinde valoarea pieselor de schimb de 4.000 lei si TVA 19%.
Se achita factura nr.1600, prin virament bancar. Costul transportului efectuat cu mijloace proprii este
estimate la 300 lei.
Piesele de schimb primite se elibereaza in consum, la sectiile de productie ale societatii.

Rezolvare:
- primirea facturii 1600
% = 401 4760
3024 4000
4426 760
- achtarea facturii
401 = 5121 4760
- darea in consum a pieselor de schimb
6024 = 3024 4000
Intrucat nu se vorbeste de nici un document care sa ateste costul transportului, nu voi efectua
aceasta inregistrare.

4. SC VESTMETAL SA are in stoc materiale de natura obiectelor de inventar de 20.000 lei.

In cursul exercitiului financiar 2005 se primesc materiale de natura obiectelor de inventar, de la
furnizor, la pretul de facturare de 7.500 lei, TVA 19% si se elibereaza in folosinta materiale de
natura obiectelor de inventar de 10.000 lei.
Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate atat in cazul inventarului permanent cat si in cazul
inventarului intermitent.

5
Rezolvare:
A. In cazul inventarului permanent
- achizitionarea de materiale de natura obiectelor de inventar
% = 401 8.925
303 7.500
4426 1.425
- darea in folosinta de materiale de natura obiectelor de inventar
603 = 303 10.000
Stoc final 303 = 17.500
B. In cazul inventarului intermitent
Concret, intrarile de materiale de natura obiectelor de inventar se inregistreaza in debitul
contului 603 la cost de achizitie:
% = 401
603
4426
La sfarsitul lunii, dupa inventarul faptic, se constata stocul real si se inregistreaza in contul de
stocuri corespondent:
303 = 603
Soldul care ramane in debitul contului 603 reprezinta costul materiilor materiarelor de natura
obiectelor de inventar date in consum in luna respectiva si se inchide prin trecerea lui pe debitul
contului de profit si pierdere 121, odata cu inchiderea tuturor conturilor de cheltuieli:
121 = 603
La inceputul lunii viitoare, stocul de materiale de natura obiectelor de inventar existent se trece
din nou pe cheltuieli:
603 = 303
Astfel rulajul total al contului 603 are doua componente:
Costul total al materiale de natura obiectelor de inventar date in folosinta, corespondent 121,
Totalul stocurilor de la inceputul anului, corespondent 303.
Formula prin care se determina costul materiale de natura obiectelor de inventar date in
folosinta:
Total rulaj 603 – Total rulaj debitor 303 + Sold initial 303.
6
 Stoc initial de materiale de natura obiectelor de inventar 20.000
- includerea in cheltuieli a soldului initial de materiale de natura obiectelor de inventar, pornind de la
premisa ca se vor consuma in cursul perioadei
603 = 303 20.000
- achizitionarea de materiale de natura obiectelor de inventar
% = 401 8.925
603 7.500
4426 1.425
Stabilirea iesirilor de stocuri si inregistrarea lor in contabilitate se face la sfarsitul fiecarei
perioade, pe baza inventarierii, cand se determina existenta faptica a a stocurilor. Formula de calcul
a iesirilor este : E = Si + I – Sf sau Sf = Si + I – E = 20.000 + 7.500 – 10.000 = 17.500
Sf 303 = 17.500
- trecerea pe stocuri a metrialelor de natura obiectelor de inventar la sfarsitul perioadei
303 = 603 17.500

5. SC “DORIS” SA cumpara obiecte de inventar in valoare de 1.450 lei. Cheltuielile de

transport sunt in suma de 150 lei, TVA 19%. Se dau in folosinta obiecte de inventar in valoare de
2.500 lei, repartizandu-se cheltuielile de transport aferente.

Rezolvare:
Potrivit Regulamentului de aplicare a legii contabilitatii, obiectele de inventar, la fel ca si
celelelte categorii de bunurile materiale, la intrarea in patrimoniu, trebuie sa se inregistreze in
contabilitate la costul de achizitie, format din pretul de cumparare si cheltuielile accesorii de
aprovizionare (cheltuieli de transport, de incarcare-descarcare, prime de asigurare, comisioane si
alte taxe nerecuperabile).
Avand in vedere ca in documentele de aprovizionare, cheltuielile cu tranportul este
consemnat in suma globala, calculul costului de achizitie unitar necesita calcule de repartizare a
sumei totale a cheltuielilor. Pentru a depasi aceste dificultati, exista solutia data de institutiile de
reglementare contabila, potrivit careia, aceste cheltuieli se evidentiaza la un analitic distinct, in cazul
nostru: 303.1 Obiecte de inventar si 303.2 Cheltuieli cu transportul al obiectelor de inventar.
Intrucat amandoua elementele structurale ale costului de achizitie, si anume pretul de
cumparare si cheltuielile de aprovizionare(transport) sunt evidentiate in contul 303, este satisfacuta
cerinta evaluarii si a inregistrarii in contabilitate, la costul de achizitie. De mentionat ca in planul de
conturi nu avem acest tip de analitice.

7
 In momentul darii in folosinta a obiectelor de inventar, se rapartizeaza asupra contului 603 si
o parte din cheltuielile accesorii de aprovizionare(transport) proportional cu obiectele de inventar
date in folosinta. In acest mod se asigura respectarea principiului independentei exercitiului, solutia
fiind agreata din aceasta cauza si de fiscalitate.
- Inregistrarea acizitiei de obiecte de inventar si a cheltuielilor de transport
303.1 = 401 1450

% = 401 178,50
303.2 150
4426 28,50
- dare in folosinta obiecte de inventar
603 = 303.1 2.500
- repartizarea cotei de cheltuieli accesorii de aprovizionare
603 = 303.2 258.62

6. SC “MECORD” SA primeste un lot de obiecte de inventar, factura incluzand:

- pret de cumparare 200 buc x 15 lei = 3.000 lei
- cheltuieli de transport 400 lei
Total factura 3.400 lei
TVA 19% 496 lei
Total de plata 3.896 lei
La receptie se constata un plus de 20 bucati obiecte, care se accepta in gestiune:
TVA
200 buc. X 15 lei/buc 3.000 lei 570 lei
20 buc x 15 lei/buc 300 lei 57 lei
Pret de cumparare total 3.300 lei 627 lei
Cheltuieli de transport 400 lei 76 lei
Cost de achizitie 3.700 lei 703 lei
Total de plata 4.403 lei
8
Rezolvare:
-primirea facturii initiale cu obiecte de inventar:
% = 401 3.896
303.1 3.000
303.2 400
4426 496
- stornarea inregistarii initiale:
% = 401 -3.896
303.1 -3.000
303.2 -400
4426 -496
-receptia obiectelor de inventar:
% = 401 4403
303.1.1 3000
4426 570
302.1 300
4426 57
303.2 400
4426 76

7. SC “CRISANA” SA achizitioneaza echipament de lucru (salopete si uniforme), in valoare

de 1.000 lei, TVA 19%, conform facturii nr.1150. Echipamentul de lucru se distribuie salariatilor,
care suporta 50% din valoarea lui, iar restul se suporta de societate. Se retine prin statul de plata
partea suportata de salariati.

Rezolvare:
Relevant pentru situatia in cauza sunt reglementarile privind:
- deducerea cheltuielii cu echipamentul de lucru

9
- impozitul pe venitul  de natura salariala
- TVA
Din punct de vedere al cheltuielii consider ca sunt aplicabile prevederile art. 21 alin. (2) lit. b)
din Codul fiscal, ce stabileste prin efectul legii cheltuieli efectuate in scopul obtinerii de venituri si
implicit deductibile la calculul impozitului pe profit: - cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru
protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor
profesionale.
Cu privire  la impozitului pe venit de natura salariala sunt aplicabile prevederile de la art. 55 
alin. (4) lit. e) din Codul fiscal, ce stabileste ca nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt
impozabile, in intelesul impozitului pe venit:
- contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a
alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de
protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acorda
potrivit legislatiei in vigoare.

Din punctul de vedere al TVA sunt aplicabile prevederile de la art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul
fiscal ce stabileste ca nu sunt considerate livrari (si implicit nu sunt in sfera TVA), urmatoarele
situatii:
- acordarea de bunuri de mica valoare, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de
mecenat, de protocol/reprezentare, precum si alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite
prin norme.
Cu privire la echipamentele de protectie norma metodologica stabileste:
-c) prin bunuri acordate in mod gratuit potrivit destinatiilor prevazute de lege se intelege bunurile pe
care persoana impozabila este obligata prin lege sa le acorde gratuit angajatilor sai si care sunt
legate de desfasurarea in conditii optime a activitatii economice, cum sunt, de exemplu: masa calda
pentru mineri, echipamentul de protectie, materiale igienico-sanitare in vederea prevenirii
imbolnavirilor. Plafonul pana la care nu sunt considerate livrari de bunuri cu plata este cel prevazut
prin actele normative care instituie acordarea acestor bunuri, daca este cazul.
Nu se incadreaza in prevederile art. 128 alin. (8) lit. f) din Codul fiscal orice gratuitati acordate
propriilor angajati sau altor persoane, prin lege sau prin hotarari ale consiliilor locale, daca nu exista
nicio legatura cu desfasurarea in conditii optime a activitatii economice, cum sunt: cotele gratuite de
energie electrica acordate persoanelor pensionate din sectorul energiei electrice, abonamentele de
transport acordate gratuit pentru diverse categorii de persoane si altele de aceeasi natura.
Astfel pentru echipamentele de protectie a muncii acordate in mod gratuit nu se datoreaza
TVA. Dat fiind faptul ca salariatul suporta 50% din costul de achizitie al echipamentului, la partea
suportata de salariat de 50% din costul de achizitie se va colecta TVA.

- Acizitia echipamentului de lucru de la furnizor

% = 401 1190
303 1000
4426 190

- Predare la salariat:

% = 303 1.000

10
 603 500
4282 500
- Si
4282 = 4427 95
- Concomitent
8039 = 500
- Se retine prin statul de plata partea suportata de salariati:
421 = 4282 595

8. SC “ARTEX” SA primeste, conform facturii nr. 1650, echipament de lucru in valoare de

2.000 lei, TVA 19%, care se distribuie salariatilor, unitatea suportand 50% din valoare, iar restul
suporta salariatii.

Rezolvare:
- Acizitia echipamentului de lucru de la furnizor
% = 401 1190
303 2000
4426 190

- Predare la salariat:

461 =% 595
7588 500
4427 95

- Si concomitent scaderea din gestiune

603 = 303 1000

9. SC “APRO” SA trimite la SC “NUTRIENTUL” SA materii prime in valoare de 200 lei si

materiale consumabile in valoare de 150 lei, in vederea prepararii de furaje combinate. In factura
primita de la SC

11
“NUTRIENTUL” SA sunt trecute furajele combinate rezultate in valoare de 500 lei.

Rezolvare:
- Se trimit materiile prime si materialele spre preparare la terti:
351= % 301 200
302 150
- Factura primita pentru preparare:

% = 401 595
3026 500
4426 59

10. SC “GROPITA” SA se aprovizioneaza cu seminte in valoare de 800 lei, furaje 700 lei si
ingrasaminte 500 lei, TV 19%, precum si medicamente de uz veterinar in valoare de 200 lei, TVA
19%.
Semintele, furajele, ingrasamintele chimice si medicamentele se elibereaza in consum.

Rezolvare:
- Aprovizionare cu seminte in valoare de 800 lei, furaje 700 lei si ingrasaminte 500 lei, TV 19%,
precum si medicamente de uz veterinar in valoare de 200 lei, TVA 19%:
% = 401 2.618
3025 800
3026 700
3028 500
3028 200
4426 418

- Semintele, furajele, ingrasamintele chimice si medicamentele se elibereaza in consum:

6025 = 3025 800
12
 6026 = 3026 700
6028 = 3028 500
6028 = 3028 200

11. SC “EXMOB” SA achizitioneaza 200 m.c. cherestea de stejar a 80 lei/m.c., TVA 19%,
conform facturii nr.1500. Transportul efectuat de CFR este facturat la 500 lei, TVA 19%. Se dau in
consum 30 m.c. din cheresteaua primita.

Rezolvare:
- Receptia cherestelei:
% = 401 19.040
301 16.000
4426 3.040
- Primirea facturii de transport:
% = 401 595
624 500
4426 95
-Darea in consum a cherestelei
601 = 301 500

12. Se constata la inventariere un plus de materii prime in valoare de 50 lei si un plus de

materiale de natura obiectelor de inventar de 30 lei.

Rezolvare:
- Inregistrarea plusului la inventariere:
% = 301 -59,50 % = 303 -35,70
601 -50 603 -30
4428 -9,5 4428 -5,70
13
Nota: conform O.M.F.P 3055/2009, in cazul constatarii constatarii de plusuri de inventar, acestea se
vor inregistra la valoarea justa.

13. Cu factura nr. 1800 SC “ARTEX” SA primeste materii prime, costul de achizitie 600 lei,
TVA19%. Materialele primite se trimit spre prelucrare la terti, manopera 200 lei, TVA19%, care se
achita. Se primesc materiale de la prelucrare si se elibereaza in consum.

Rezolvare:
- Achizitie materii prime in valoare de 1.400 lei, TVA 19%:

% = 401 714

301 600

4426 114

- Se trimit spre prelucrare la terti:

351 = 301 600

- Factura pentru manopera 200 lei, care se achita:

% = 401 238

628 200

4426 38

- Plata facturii

401 = 5121 238

- Se aduc de la prelucrare :

301 = 351 600

- Se dau in consum:

601 = 301 600

14
 14. SC “ORADINUM” SA primeste conform facturii nr.2200, 5.000 m stofa de import a 1
USD/m, curs valutar 2,7 lei/USD taxe vamale 10%, accize 20%, TVA 19%, care se elibereaza in
consum.

Rezolvare:
- Receptia materiilor prime din import:
- pretul extern: 5000 X 1USD X 2,7 = 13.500 USD
301 = 401 13.500
- taxe vamale: 13.500 X 10% = 1.350
301 = 446 1350
- accize 13.500 X 20% = 2.700
301 = 446 2700
- Achitarea TVA-ului in vama( 13.500+1.350+2.700) X 19% = 3.334,50
4426 = 5121 3.334,50
- Darea in consum a stofei
601 = 301 17.550

III. Expertize contabile (4 intrebari)

1.Care sunt prevederile reglementarilor legale privind expertizele contabile judiciare si

extrajudiciare?

Rezolvare:

A). Sediul reglementărilor profesionale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află
în:
a) Regulamentul de organizare şi funcţionare a CECCAR (aprobat prin Hotărârea Conferinţei
Naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi nr.1/1995 , modificat şi completat prin
Conferinţa Naţională a Experţilor Contabili şi Contabili Autorizaţi nr.99/44), care, la pct.112 lit e),
stipulează că experţii contabili, în exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de
organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi:
- expertize amiabile (la cerere)
- expertize contabil-financiare
- arbitraje în cauze civile
15
- expertize de gestiune
b) Norma profesională CECCAR nr.35 privind expertizele contabile, care stipulează că acestea pot
fi efectuate numai de către persoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile
legii, fiind înscrise, cu viza la zi, în partea activă a Tabloului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România (CECCAR).

B). Sediul reglementărilor procedurale privind alegerea şi numirea experţilor contabili, precum şi
modul de efectuare a expertizelor contabile , îndeosebi a celor judiciare, se află în Codurile de
procedură civilă şi penală şi în Ordonanţa nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză
tehnică judiciară şi extrajudiciară care, deşi nu reglementează expertiza contabilă în mod explicit,
conţin reglementări opozabile expertizei în general.

Codul de procedură civilă prevede că atunci când pentru lămurirea unor împrejurări de fapt instanţa
consideră necesar să cunoască părerea unor specialişti, va numi, la cererea părţilor ori din oficiu,
unul sau trei experţi, stabilind prin încheiere punctele asupra cărora ei urmează să se pronunţe şi
termenul în care trebuie să efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel încât depunerea
expertizei la instanţă să aibă loc cu cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru judecată. La
efectuarea expertizei contabile judiciare pot participa şi experţi desemnaţi de părţi, dacă prin lege nu
se dispune altfel. Experţii se pot recuza pentru aceleaşi motive ca şi judecătorii. Recuzarea trebuie
să fie cerută în termen de 5 zile de la numirea expertului, dacă motivul ei există la această dată; în
celelalte cazuri termenul va curge de la data când s-a ivit motivul de recuzare. Recuzările se judecă
în şedinţă publică, cu citarea părţilor şi a expertului. Experţilor contabili le sunt opozabile toate
dispoziţiile privitoare la citare, aducerea cu mandat şi sancţionarea martorilor care lipsesc sunt
deopotrivă aplicabile experţilor. Mărturia se va scrie de grefier, după dictarea preşedintelui sau a
judecătorului delegat, şi va fi semnată pe fiecare pagină şi la sfârşitul ei de judecător, grefier şi
martor, după ce acesta a luat cunoştinţă de cuprins. Dacă martorul nu voieşte sau nu poate să
semneze, se face vorbire despre aceasta. Orice adăugiri, ştersături sau schimbări în cuprinsul
mărturiei trebuie încuviinţate şi semnate de judecător, de grefier şi martor, sub pedeapsă de a nu fi
ţinute în seamă. Locurile nescrise din declaraţie trebuie împlinite cu linii, astfel încât să nu se poată
adăuga nimic. Dacă din cercetare reiese bănuieli puternice de mărturie mincinoasă sau de mituire
de martor, instanţa va încheia proces-verbal şi va trimite pe martor în faţa autorităţilor penale.
Expertul martor poate cere să i se plătească cheltuielile de drum şi să fie despăgubit după starea
sau îndeletnicirea sa şi potrivit cu depărtarea domiciliului şi timpul pierdut. Încheierea instanţei este
executorie. În situaţia în care expertul nu se înfăţişează, instanţa poate dispune înlocuirea lui.
Atunci când experţii contabili pot să-şi dea de îndată părerea, vor fi ascultaţi chiar în şedinţă, iar
părerea lor se va trece într-un proces-verbal. Dacă este nevoie însă de o expertizare la faţa locului,
ea nu poate fi făcută decât după citarea părţilor prin carte poştală recomandată, cu dovada de
primire, arătând zilele şi orele când începe şi continuă lucrarea. Dovada de primire va fi alăturată
lucrării expertului. Părţile sunt obligate să dea expertului orice lămuriri în legătură cu obiectul lucrării.
În situaţia în care sunt numiţi mai mulţi experţi cu păreri diferite, lucrarea trebuie să cuprindă
părerea motivată a fiecăruia. Experţii sunt datori să se înfăţişeze înaintea instanţei spre a da lămuriri

16
ori de câte ori li se va cere, caz în care au dreptul la despăgubiri, ce se vor stabili prin încheiere
executorie. Dacă instanţa nu este lămurită prin expertiza făcută, poate dispune întregirea expertizei
sau o nouă expertiză. Expertiza contrarie trebuie cerută motivat la primul termen după depunerea
lucrării. Experţii care cer sau primesc mai mult decât plata statornicită se pedepsesc pentru luare
de mită. La cererea experţilor, ţinându-se seama de lucrare, instanţa poate dispune majorarea
onorariului prin încheiere executorie dată cu citarea părţilor. Dacă expertiza se face de o altă
instanţă prin delegaţie, numirea experţilor şi statornicirea plăţii ce li se cuvine va putea fi lăsa în
sarcina acestei instanţe.

Codul de procedură penală prevede că atunci când pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări ale
cauzei, în vederea aflării adevărului, sunt necesare cunoştinţele unui expert, organul de urmărire
penală ori instanţa de judecată dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize. Expertul
este numit de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată în materie penală. Fiecare
dintre părţi are dreptul să ceară ca un expert recomandat de ea să participe la efectuarea expertizei.
După efectuarea expertizei, expertul întocmeşte un raport scris. Când sunt mai mulţi experţi se
întocmeşte un singur raport de expertiză. Dacă sunt deosebiri de păreri, opiniile separate sunt
consemnate în cuprinsul raportului sau într-o anexă. Onorariile stabilite pentru expertizele contabile
dispuse din oficiu în cursul procesului penal, conform art. 116,124 şi 125 din Codul de procedură
penală sau în legi speciale, prin care a fost prejudiciat avutul public, vor fi avansate de la bugetul de
stat prin bugetele Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative , după caz, urmând ca sumele să fie recuperate de la persoanele vinovate la
pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive.

Raportul de expertiză contabilă judiciară se depune la organul de urmărire penală sau la instanţa de
judecată care a dispus efectuarea expertizei. Raportul de expertiză cuprinde:

a) partea introductivă, în care se arată organul de urmărire penală sau instanţa de judecată care
a dispus efectuarea expertizei, data când s-a dispus efectuarea acesteia, numele şi prenumele
expertului, data şi locul unde a fost efectuată, data întocmirii raportului de expertiză, obiectul
acesteia şi întrebările la care expertul urma să răspundă, materialul pe baza căruia expertiza a fost
efectuată şi dacă părţile care au participat la aceasta au dat explicaţii în cursul expertizei;

b) descrierea în amănunt a operaţiilor de efectuare a expertizei, obiecţiile sau explicaţiile părţilor,

precum şi analiza acestor obiecţii ori explicaţii în lumina celor constatate de expert;

c) concluziile, care cuprind răspunsurile la întrebările puse şi părerea expertului asupra obiectului
expertizei.

Când organul de urmărire penală sau instanţa de judecată constată, la cerere sau din oficiu,
că expertiza nu este completă, dispune efectuarea unui supliment de expertiză fie de către acelaşi
expert, fie de către altul. De asemenea, când se socoteşte necesar, se cer expertului lămuriri
suplimentare în scris, ori se dispune chemarea lui spre a da explicaţii verbale asupra raportului de
expertiză. În acest caz, ascultarea expertului se face potrivit dispoziţiilor privitoare la ascultarea
martorilor. Dacă organul de urmărire penală sau instanţa de judecată are îndoieli cu privire la
exactitatea concluziilor raportului de expertiză, dispune efectuarea unei noi expertize.
17
Ordonanţa nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară
prevede că salariaţii numiţi experţi judiciari beneficiază, la unităţile la care sunt încadraţi, de timpul
necesar pentru efectuarea expertizelor tehnice judiciare ce le-au fost încredinţate. În perioada în
care nu prestează muncă în calitate de salariat, datorită efectuării expertizei tehnice judiciare
încredinţate, expertul judiciar nu primeşte salariu; el îşi păstrează însă în această perioadă celelalte
drepturi conferite de calitatea de salariat. Ordonanţa reglementează de asemenea Regulile
procedurale privind expertiza tehnică judiciară, opozabile şi expertizei contabile judiciare, în
concordanţă cu prevederile Codului de procedură civilă şi Codului de procedură penală. În cazul în
care pentru efectuarea expertizei dispuse expertul trebuie să se deplaseze în altă localitate decât
cea în care domiciliază, acesta are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport, de cazare şi la
plata diurnei potrivit dispoziţiilor care reglementează aceste drepturi pentru salariaţii din instituţiile
publice. Suma stabilită drept onorariu provizoriu şi avansul pentru cheltuielile de deplasare, atunci
când este cazul, se depun, în termen de 5 zile de la numirea expertului, de partea la cererea căreia
s-a încuviinţat efectuarea expertizei, în contul special al biroului local pentru expertize judiciare
tehnice şi contabile, deschis în acest scop. Raportul de expertiză însoţit de nota de evaluare a
onorariului, împreună cu decontul cheltuielilor de transport, cazare, diurnă sau al altor cheltuieli
necesare pentru efectuarea expertizei, dacă este cazul, se depun la biroul local pentru expertize
judiciare tehnice şi contabile, în vederea trimiterii la organul care a dispus efectuarea expertizei.
Onorariul definitiv pentru expertiza tehnică judiciară se stabileşte de organul care a dispus
efectuarea expertizei, în funcţie de complexitatea lucrării, de volumul de lucru depus şi de gradul
profesional ori ştiinţific al expertului sau al specialistului. Plata onorariului şi decontarea altor
cheltuieli, atunci când este cazul, cuvenite expertului sau specialistului, se fac numai prin biroul local
pentru expertize judiciare tehnice şi contabile.

2.Care este sediul materiei reglementărilor profesionale privind expertiza contabila?

Rezolvare:

Sediul reglementărilor profesionale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află în:
a) Regulamentul de organizare şi funcţionare a CECCAR (aprobat prin Hotărârea Conferinţei
Naţionale a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi nr.1/1995 , modificat şi completat prin
Conferinţa Naţională a Experţilor Contabili şi Contabili Autorizaţi nr.99/44), care, la pct.112 lit e),
stipulează că experţii contabili, în exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de
organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice, cum ar fi:
- expertize amiabile (la cerere)
- expertize contabil-financiare
- arbitraje în cauze civile
- expertize de gestiune
b) Norma profesională CECCAR nr.35 privind expertizele contabile, care stipulează că acestea pot
18
fi efectuate numai de către persoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile
legii, fiind înscrise, cu viza la zi, în partea activă a Tabloului Experţilor Contabili şi Contabililor
Autorizaţi din România (CECCAR).

3. Enumerati destinatarii expertizelor contabile?

Rezolvare:

Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări de specialitate cu obiective precizate,

solicitate experţilor contabili înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. Solicitanţii expertizelor
contabile judiciare sunt şi destinatarii acestora:

a. Organele de instrumentare (urmărire şi cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor penale:
Poliţie şi Parchet.

b.      Instanţele de judecată a cauzelor penale şi civile. Indiferent că expertizele contabile judiciare
sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea învinuiţilor sau părţilor, implicate în procesul
judiciar, aceştia (învinuiţii sau părţile implicate în proces) sunt, de asemeni, utilizatori principali ai
expertizelor contabile judiciare.

Solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau juridice
interesate în contractarea unor astfel de lucrări cu experţii contabili, înscrişi în partea activă a
Tabloului Corpului. În mod indirect, atunci când solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare
folosesc aceste lucrări, în concilierea intereslor lor în relaţiile cu partenerii comerciali şi de afaceri,
organisme administrative etc., pot fi şi aceştia consideraţi destinatari ai expertizelor contabile
extrajudiciare.

4. Care este finalitatea expertizelor contabile?

Rezolvare:

Finalitatea expertizelor contabile il reprezinta raportul de espertiza contabila.

Raportul de expertiza contabila cuprinde urmatoarele capitole:

--- Capitolul I Introducere, al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin
urmatoarele paragrafe:
19
- identificarea expertului numit sa efectueze expertiza contabila judiciara – nume, prenume,
domiciliu, numar carnet, pozitia din Tabloul Corpului
- identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei: numarul si data incheierii de sedinta(in
cazul dosarelor civile) sau al Ordonantei de numire(in cauzele penale), identificarea partilor din
proces si a calitatii procesuale a lor(reclamant, parat, inculpate etc) iar in cazul expertizelor
contabile extrajudiciare in acest paragraf se identifica clientul cu adresa, domiciliu, numar contract
- identificarea imprejurarilor in care a luat nastere litigiul in care s-a dispus ca mijloc de proba
expertiza contabila( procesele civile si penale) sau a conditiilor in care a fost contractata expertiza
contabila.
- Enumerarea obiectivelor expertizei contabile. In cazul celor judiciare aceste obiective se preiau ad
literam din incheierea de sedinta iar in cazul celor extrajudiciare formularea se preia din contract
- Identificarea perioadei si a locului in care s-a efectuat expertiza contabila
- Nominalizarea materialului documentar care are legatura cu obiectivele expertizei
- Mentionarea datei de depunere a raportului de expertiza contabila, daca s-au solicitat alte termene
decat cel stabilit de instanta si daca in cauza au mai fost efectuate alte expertize contabile
- Precizarea onorariului provizoriu stabilit de instanta de judecata si daca in acelasi dosar au mai
fost efectuate si alte expertize contabile judiciare, cu indicarea numelui expertului/expertilor

Capitolul II Desfasurarea expertizei contabile trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele

paragrafe:
- Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor efectuate de
expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor si faptelor analizate, a
surselor de informatii utilizate
- Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa
fie précis, concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara aprecieri ale
expertului asupra calitatii documentelor justificative.Este de mentionat ca expertul analizeaza
evenimente si tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul
contabil, in executarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc conditiile
legale, care exprima situatii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa ia in considerare in
stabilirea concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta in
raportul de expertiza contabila. In fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si
interpretarea rezultatelor acestora. Dar daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de
catre beneficiarul raportului de expertiza contabila,este recomandabil ca ansablul calculelor sa se
faca in anexe la raportul de expertiza contabila, iar in textil expertizei contabile sa se prezinte doar
rezultatele calculelor si interpretarea acestora.
- Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr-un paragraf
al capitolului II fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine.

Capitolul III CONCLUZII al raportului de expertiză contabilă trebuie să conţină câte un paragraf
distinct cu concluzia (răspunsul) la fiecare obiectiv (întrebare) al (a) expertizei contabile preluat(ă) în
maniera în care a fost formulat(ă) în Capitolul II DESFĂ ŞURAREA EXPERTIZEI CONTABILE

20
 IX. Consultanta fiscala acordata contribuabililor (4 intrebari)

1. Prezentaţi plătitorii impozitului pe profit şi precizând în cadrul fiecărei categorii sfera de

cuprindere a impozitului.

Rezolvare:

Potrivit art. 13 si a art. 14 din Codul Fiscal, urmatoarele persoane, denumite in continuare
contribuabili, sunt obligate la plata impozitului pe profit:

a) persoanele juridice române; Norme: 1. Fac parte din această categorie companiile naţionale,
societăţile naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile comerciale, indiferent
de forma juridică de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital
străin sau cu capital integral străin, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricolă cu
personalitate juridică, organizaţiile cooperatiste, instituţiile financiare şi instituţiile de credit,
fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice altă entitate care are statutul legal de persoană
juridică constituită potrivit legislaţiei române.

2. În cazul persoanelor juridice române care deţin participaţii în capitalul altor societăţi comerciale şi
care întocmesc situaţii financiare consolidate, calculul şi plata impozitului pe profit se fac la nivelul
fiecărei persoane juridice din grup.

Sfera de cuprindere: în cazul persoanelor juridice române şi al persoanelor juridice cu sediul

social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene, asupra profitului impozabil obţinut din orice
sursă, atât din România, cât şi din străinătate;

b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în
România; Norme: Persoanele juridice străine, cum sunt: companiile, fundaţiile, asociaţiile,
organizaţiile şi orice entităţi similare, înfiinţate şi organizate în conformitate cu legislaţia unei alte
ţări, devin subiect al impunerii atunci când îşi desfăşoară activitatea, integral sau parţial, prin
intermediul unui sediu permanent în România, aşa cum este definit acesta în Codul fiscal, de la
începutul activităţii sediului.

Sfera de cuprindere: în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin
intermediul unui sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului
permanent;

c) persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în România
într-o asociere fără personalitate juridică;

Sfera de cuprindere: în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care
desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din profitul
impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane;

21
d) persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi imobiliare
situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană
juridică română;

Sfera de cuprindere: în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură
cu proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare
deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât
în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat
de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de către persoana juridică română.

Sfera de cuprindere: în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române
care realizează venituri atât în România, cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică,
asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

f) persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

  2. Ce reprezintă valoarea fiscală a unui mijloc fix. În cazul în care se vinde la un preţ mai mic
decât valoarea rămasă neamortizată fiscal, aceasta este deductibilă la determinarea impozitului pe
profit?

Rezolvare:

Potrivit art. 7, alin. 33) din Codul Fiscal, valoarea fiscală a unui mijloc fix reprezinta:

- costul de achiziţie, de producţie sau valoarea de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit
ori constituite ca aport, la data intrării în patrimoniul contribuabilului, utilizată pentru calculul
amortizării fiscale, după caz. În valoarea fiscală se includ şi reevaluările contabile efectuate potrivit
legii. În cazul în care se efectuează reevaluări ale mijloacelor fixe amortizabile care determină o
descreştere a valorii acestora sub costul de achiziţie, de producţie sau al valorii de piaţă a
mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală rămasă
neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza
costului de achiziţie, de producţie sau a valorii de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori
constituite ca aport, după caz. În situaţia reevaluării terenurilor care determină o descreştere a
valorii acestora sub costul de achiziţie sau sub valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit ori
constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală este costul de achiziţie sau valoarea de piaţă a celor
dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz;

22
 Intrucat nu este prevazuta la art. 21 din Codul Fiscal ca fiind o cheltuiala cu deductibilitate
limitata sau nedeductibila, in cazul in care se vinde un mijloc fix la un pret mai mic decat valoarea
ramasa neamortizata, consider ca aceasta cheltuiala este deductibila.

La art. 24 alin. 15 din Codul Fiscal exista formularea: (15) Pentru mijloacele fixe amortizabile,
deducerile de amortizare se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila si orice reevaluare
contabila a acestora. Castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea sau din scoaterea din
functiune a acestor mijloace fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezinta
valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala. Pentru mijloacele fixe
cu valoarea contabila evidentiata in sold la 31 decembrie 2003, amortizarea se calculeaza in baza
valorii ramase neamortizate, pe durata normala de utilizare ramasa, folosindu-se metodele de
amortizare aplicate pana la aceasta data. Valoarea ramasa neamortizata, in cazul mijloacelor
fixe amortizabile vandute, este deductibila la calculul profitului impozabil in situatia in care
acestea sunt valorificate prin unitati specializate sau prin licitatie organizata potrivit legii. In
prezent aceasta formulare este eliminata.

Totodata, la puncul 715 din Norme metodologice in prezent nu mai exista in prezent vechea
formulare: 715. In categoria unitatilor specializate, conform art. 24 alin. (15) din Codul fiscal, se
incadreaza persoanele juridice care, potrivit obiectului de activitate, intermediaza instrainarea de
proprietati imobiliare si a altor mijloace fixe, departamentele specializate aflate in structura
organizatorica a contribuabililor si alte unitati cu activitati similare.

3. O societate comercială înregistrează în contabilitate la nivelul unui an venituri totale în

sumă de 700.000 lei şi cheltuieli totale în sumă de 500.000 lei. Amortizarea fiscală este de 20.000
lei, cheltuielile nedeductibile sunt în sumă de 80.000 lei. Din anul anterior a reportat o pierdere de
40.000 lei. Pornind de la modul de calcul al impozitului pe profit conform declaraţiei 101, determinaţi
impozitul pe profit de plată.

Rezolvare:

Venituri totale: 700.000

Cheltuieli totale 500.000

Rezultat brut 200.000

Rezultatul dupa includerea elementelor similar veniturilor / cheltuielilor

200.000

Amortizarea fiscala 20.000

23
Total deduceri: 20.000

Profit/pierdere 180.000

Cheltuieli cu amortizarea contabila 20.000

Alte cheltuieli nedeductibile 80.000

Total cheltuieli nedeductibile 100.000

Total profit impozabil/pierdere fiscala pentru anul de raportare, inainte de reportarea pierderii
280.000

Pierdere fiscal de recuperat din anii precedent 40.000

Profit impozabil/ pierdere fiscala, de recuperate in anii urmatori 240.000

Total impozit pe profit, din care: 38.400

Impozit afferent profitului ce se impune cu 16% 38.400

Impozit pe profit inainte de scaderea sumelor reprezentand sponsorizare/ sis au mecenat si burse
private 38.400

Impozit pe profit anual 38.400

Impozit pe profit anual 38.400

Impozit pe profit aferent altor activitati decat cele de la rd.1.1(adica alte activitati decat cele de
natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, a discotecilor si a cazinourilor sau pariuri sportive)
38.400

Impozit pe profit datorat 38.400

Diferenta de impozit pe profit datorat 38.400

Asadar, impozitul de plata este 38.400lei

4. În cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, venitul brut se majorează cu cheltuielile
de intră în sarcina proprietarului dar sunt efectuate de chiriaş, fără a-i fi rambursate de proprietar.
Prezentaţi ce cheltuieli se pot încadra în această categorie.

Rezolvare:

Potrivit punctelor 135 si 136 din Norme metodologice de aplicare a art . 62 din Codul Fiscal:

24
135. În vederea determinării venitului brut, la sumele reprezentând chiria sau arenda în bani şi/sau
la echivalentul în lei al veniturilor în natură se adaugă, dacă este cazul, şi valoarea cheltuielilor ce
sunt, conform dispoziţiilor legale sau înţelegerii contractuale, în sarcina proprietarului,
uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dar sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.135 1.
136. În conformitate cu legislaţia în materie, proprietarul are obligaţia de a efectua cheltuielile
referitoare la întreţinerea şi repararea locuinţei închiriate, ca de exemplu:

- întreţinerea în bune condiţii a elementelor structurii de rezistenţă a clădirii, elementelor de

construcţie exterioară a clădirii, cum ar fi: acoperiş, faţadă, curţile şi grădinile, precum şi spaţii
comune din interiorul clădirii, cum ar fi: casa scării, casa ascensorului şi altele asemenea;

- întreţinerea în bune condiţii a instalaţiilor comune proprii clădirii, respectiv ascensor, hidrofor,
instalaţii de alimentare cu apă, de canalizare, instalaţii de încălzire centrală şi de preparare a apei
calde, instalaţii electrice şi de gaze;

- repararea şi menţinerea în stare de siguranţă în exploatare şi de funcţionare a clădirii pe toată

durata închirierii locuinţei.

XI. Tinerea contabilitatii unei entitati (5 exercitii)

1. S.C. MULTIMOD S.A. reinnoieste efectele comerciale existente, valoarea nominal a

efectului 10000 lei, dobanda penalizatoare 12%, amanarea termenului de la 1 mai la 31 iulie (10000
x 12 x 3):(100 x12)= 300 lei, timbrul fiscal 12 lei, cheltuieli cu corespondenta 8 lei. Sa se efectueze
inregistrarile necesare, inclusiv crearea noului efect, atat la tragator, cat si la tras.

Rezolvare:

In contabilitatea tragatorului:

- Anularea efectului comercial initial

411 = 413 10.000

- Contarea dobanzii penalizatoare

411 = 766 1.200

- Contarea dobanzii pentru amanare

411 = 766 300

- Contarea valorii timbrului fiscal

25
 411 = 708 12

- Contarea valorii cheltuielilor de corespondenta

411 = 708 8

- Reanoirea efectului

413 = 411 11.520

In contabilitatea trasului

- Anularea efectului comercial initial

403 = 411 10.000

- Inregistrarea dobanzii penalizatoare

668 = 401 1.200

- Inregistrarea dobanzii pentru amanare

668 = 401 300

- Contarea valorii timbrului fiscal

635 = 401 12

- Contarea valorii cheltuielilor de corespondenta

626 = 401 8

- Crearea unui nou effect comercial

401 = 403 11.520

2. Valoarea nominala a efectului comercial detinut de S.C. FRUCTAVIT S.R.L. este de

10.000 lei, valoarea scontata (neta) la unitatea bancara este de 9200 lei, comision bancar 100

Valoarea scontata (neta) = Valoarea nominala – AGIO

AGIO = Scont + Comision = (10.000 – 9.200)+100= 900lei.

Rezolvare:

- Scontarea efectului detinut

26
 5114 = 413 10.000

5121 = 5114 9.200

- Inregistrarea comisionului bancar

627 = 5114 100

- Inregistrarea dobanzii pentru scontare

666 = 5114 800

3. S.C. ALFA S.A. remite bancii spre incasare o cambie in valoare de 10.000 lei, astfel:

-A – scontarea se face la scadenta;

-B – scontarea se face inainte de scadenta, comision 10%, servicii bancare 200 lei, perioada 3 luni.

Rezolvare:

A - remiterea efectelor la încasare la scadenta

5113 = 413 10. 000

B- remiterea efectelor pentru a fi scontate înainte de termen:

5114 = 413 10. 000

Dobânda = 10.000 × 10 × 3 /12 = 250 lei

% = 5114 10.000

627 200

666 250

512 9.550

si concomitent:

27
Debit: 8037 “Efecte scontate neajunse la scadenta” 10.000

- În momentul când efectele ajung la scadenta:

Credit: 8037 “Efecte scontate neajunse la scadenta” 10.000

4. S.C. ALFA S.A. se aprovizioneaza de la SC GAMA SA cu marfuri in valoare de 600 lei,

TVA 19 %.

- SC ALFA SA vinde SC BETA SA marfuri in valoare de 600 lei, TVA 19%.

- SC ALFA SA trage asupra SC BETA SA o cambie in favoarea SC GAMA SA. Posesorul cambiei,
respectiv SC GAMA SA poate utilize cambia in unul din urmatoarele moduri:

- A – transmite prin gir (andosare) cambia unui alt beneficiar SC OMEGA SA fata de care are o
obligatie dintr-un raport comercial anterior;

- B – sconteaza cambia la banca inainte de scadenta; taxa de scont 14 lei;

- C – pastreaza cambia in portofoliu pana la scadenta cand se face decontarea directa cu “trasul”
prin incasarea in numerar;

- D – deconteaza cambia prin intermediul bancii sau oficiul postal, la scadenta, banca retinand un
comision de 4 lei.

Rezolvare:

- S.C. ALFA S.A. se aprovizioneaza de la SC GAMA SA cu marfuri in valoare de 600 lei, TVA
19 %.

% = 401 714

371 600

4426 114

- SC ALFA SA vinde SC BETA SA marfuri in valoare de 600 lei, TVA 19%.

28
 411 =% 714

707 600

4427 114

- SC ALFA SA trage asupra SC BETA SA o cambie in favoarea SC GAMA SA.

401 = 403 714

413 = 411 714

403 = 401 714

Posesorul cambiei, respectiv SC GAMA SA poate utilize cambia in unul din urmatoarele moduri:

- A – transmite prin gir (andosare) cambia unui alt beneficiar SC OMEGA SA fata de care are o
obligatie dintr-un raport comercial anterior;

401 = 403 714

413 = 411 714

403 = 401 714

- B – sconteaza cambia la banca inainte de scadenta; taxa de scont 14 lei;

5114 = 413 714

% = 5114 714

666 14

512 700

29
 - C – pastreaza cambia in portofoliu pana la scadenta cand se face decontarea directa cu
“trasul” prin incasarea in numerar;

5114 = 413 714

514 = 5114 714

- D – deconteaza cambia prin intermediul bancii sau oficiul postal, la scadenta, banca
retinand un comision de 4 lei.

5114 = 413 714

% = 5114 714

627 4

512 710

5. SC ARO SA livreaza la SC UAMT SA un autoturism de teren in valoare de 90000 lei, TVA

19%, urmand ca decontarea sa se realizeze dupa doua luni. Dupa o luna SC UAMT isi achita
datoria fata de SC ARO obtinand un scont de 30% pe an. Sa se efectueze inregistrarile la ambele
societati.

Rezolvare:

Calcul valorii scontului : 30%* 90.000/12 = 2.250lei

Inregistrari care se efectueaza in contabilitatea societatii UAMT SA (cumparator):

- Inregistrarea achizitiei autoturismului de teren :

              % = 404 107.100

        

30
 371 90.000
                                                                          

           4426                         17.100

- La decontarea facturii se inregistreaza valoarea scontului primit, astfel: 

              404 = % 107.100

           

5121              104.422,50

                                                                             

           767 2.250

                      

4426                427,50

Inregistrari care se efectueaza in contabilitatea societatii ARO SA (vanzator)

- Inregistrarea vanzarii autoturismului de teren :

  411 =% 107.100
           

707 90.000
                                                                          

           4427                    17.100

- La decontarea facturii se inregistreaza valoarea scontului acordat, astfel: 

              % = 411 2.677,50

           

667            2.250

                                                                             

31
 4427       427.50

Si concomitent:

512 = 411 104.422,50

           

XII. Alte lucrari efectuate de expertii contabili si de contabilii autorizati (3 exercitii)

1. SC BETA SA rascumpara 200 de actiuni proprii cu valoarea nominala de 1leu , la un pret

de:

a). 1.1 lei/actiune

b). 0.95 lei/ actiune

In exercitiul financiar curent actiunile rascumparate se anuleaza.

Rezolvare:

a). - Rascumpararea actiunilor proprii;

109 = 5121 220 (1,1 lei X200 actiuni)

- Anularea actiunilor rascumparate

1011 = 109 200 (1 leu X200 actiuni)

149 = 109 20

b) - Rascumpararea actiunilor proprii

109 = 5121 190 (0,95 lei X200 actiuni)

32
- Anularea actiunilor rascumparate

1011 = 109 200 (1 leu X200 actiuni)

109 = 141 10

2. SC GAMA SA rascumpara actiuni proprii la costul de achizitie de 500 lei, cheltuieli

accesorii (comisioane de rascumparare) 8 lei.

In termen de 3 luni actiunile au luat destinatiile:

50% au fost distribuite salariatilor, la pretul de vanzare de 240 lei

40% au fost vandute tertilor, la pretul de vanzare de 220 lei

10% au fost anulate

Rezolvare:

- 50% au fost distribuite salariatilor, la pretul de vanzare de 240 lei

Rascumpararea actiunilor proprii

109 = 5121 500

109 = 462 8

462 = 5121 8

- Revanzarea a 50% din actiunile rascumparate catre angajatii firmei(508 X 50% = 254):

461 = 109 240

33
 149 = 109 14

- Incasare de la salariati:

5121 = 461 240

40% au fost vandute tertilor, la pretul de vanzare de 220 lei

- Vanzarea a 40% din actiunile rascumparate unor terti (508 X 40% = 203.20)

5121 = 109 203.20

5121 = 141 16.80

10% au fost anulate

- Anularea actiunilor rascumparate la valoarea nominala a acestora (508 X 10% = 50.80) si

inregistrarea pierderii rezultate din anulare:

%= 109 50.80

1012 50

149 0.8

- Acoperirea din rezerve a piederilor inregistrate:

1068 = 149 0.8

34
 3. SC FELIX SA rascumpara de la actionari 500 de actiuni la pretul de 1 leu/actiune eliberate
integral, platindu-se prin caseria societatii.

Dupa 14 luni se revand 100 de actiuni, pretul de vanzare fiind de 1.2 lei, incasandu-se prin banca,
100 de actiuni se revand la 0.9 lei actiunea, incasandu-se prin caserie, iar 300 de actiuni
rascumparate se anuleaza.

Rezolvare:

- Rascumpararea actiunilor proprii

-cost de achizitie 1leu/actiune

-nr. Actiuni 500

109 = 5311 500

- Vanzarea a 100 de actiuni la pretul de 1.2lei/actiune

-cost de vanzare 1,2 lei/actiune

-nr. Actiuni 100

461 =% 120

109 100

141 20

- Incasarea acestor actiuni prin banca

5121 = 461 120

- Vanzarea a 100 de actiuni la pretul de 0.9lei/actiune

35
-cost de vanzare 0,9 lei/actiune

-nr. Actiuni 100

% = 109 100

461 90

149 10

- Incasarea acestor actiuni prin casa

5311 = 461 90

- Anularea a 300 de actiuni din actiunile rascumparate

1012 = 109 300

36