MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI

Str. N. Iorga nr. 1, Tîrgu Mureş - 540088, ROMÂNIA

©Universitatea “Petru Maior” din Tîrgu Mureş 2010

Reproducerea conţinutului acestei publicaţii, integrală sau parţială, în forma originală sau
modificată, precum şi stocarea într-un sistem de regăsire sau transmitere sub orice formă şi prin
orice mijloace sunt interzise fără autorizarea scrisă a autorului şi a Universităţii „Petru Maior” din
Tîrgu Mureş.
Utilizarea conţinutului acestei publicaţii, cu titlu explicativ sau justificativ, în articole, studii, cărţi
este autorizată numai cu indicarea clară şi precisă a sursei.
 CAPITOLUL I

SITUAŢIILE FINANCIARE, UTILIZATORII ŞI NECESITĂŢILE LOR

INFORMAŢIONALE

1.1.Ce sunt situaţiile financiare?

Situaţiile financiare cuprind informaţii care privesc starea financiară a
întreprinderii şi care sunt publicate cel mai adesea sub formă tabelară. Ele se
întocmesc în cadrul departamentului finanţe – contabilitate la înfiinţarea
întreprinderii, la finele fiecărui an şi la încetarea activităţii societăţii comerciale.
În România o formă prescurtată a situaţiilor financiare elaborate de oricare
entitate poate fi accesată pe site-ul Ministerului Economiei şi Finanţelor,
varianta integrală a situţiilor financiare regăsindu-se la Oficiul Naţional al
Registrului Comerţului.
În mod obligatoriu, situaţiile financiare se întocmesc în monedă naţională, dar
pentru necesităţile proprii de informare, entităţile pot opta pentru realizarea lor şi
într-o altă monedă.
1.2.Cine sunt utilizatorii informaţiei financiare?
Informaţiile furnizate de o întreprindere prin intermediul situaţiilor financiare
stau la baza deciziilor de afaceri ale managerilor, investitorilor, creditorilor,
furnizorilor, clienţilor etc. Astfel, ele răspund necesităţilor de informare a mai
multor grupe de utilizatori.
În ceea ce priveşte prioritatea acordată uneia sau alteia dintre aceste grupe de
utilizatori ai informaţiilor financiare, aceasta a fost determinată de realitatea
social-economică şi culturală a fiecărei ţări sau zone geografice. Astfel, în lumea
anglo-saxonă, prioritară este satisfacerea necesităţilor informaţionale ale
investitorilor, ei reprezentând utilizatorul preferenţial al informaţiilor financiare.
În ţările Europei continentale, utilizatorul cel mai interesat de informaţiile
financiare oferite de o întreprindere îl reprezintă marea familie a creditorilor.
Există însă şi ţări (România inclusă), în care contabilitatea are un rol
instrumentalist în favoarea realizării intereselor guvernului şi instituţiilor sale.
Alături de utilizatorii menţionaţi, utilizatori care nu au acces la procesul de
elaborare a situaţiilor financiare, o grupă privilegiată o constituie managerii
întreprinderilor. Aceştia, prin poziţia lor deosebită în cadrul firmei pot obţine în
orice moment informaţii suplimentare faţă de cele publicate în situaţiile
financiare.
Totuşi, cea mai mare parte a utilizatorilor informaţiilor financiare au acces doar
la raportările întocmite de entitate la finele fiecărui an, motiv pentru care acestea
(raportările), prin formatul lor şi datele prezentate, trebuie să vină în

1
întâmpinarea unei sfere cât mai largi de cerinţe informaţionale. În ce măsură
situaţiile financiare reuşesc să atingă acest obiectiv, este discutabil. În România,
dar şi în alte ţări, guvernul este cel care stabileşte forma şi conţinutul raportărilor
financiare. Dar reuşeşte oare guvernul sa reprezinte în mod obiectiv necesităţile
informaţionale ale tuturor categoriilor de utilizatori? Sau are în vedere
satisfacerea cerinţelor proprii de informare, în detrimentul soloicitărilor
celorlalţi utilizatori ai situaţiilor financiare?
Dar, înainte de a aduce aportul personal la această veche şi nerezolvată
controversă, să identificăm principalele grupe de utilizatori ai informaţiilor
financiare şi necesităţile lor informaţionale.
Doctrina contabilă internaţională prezintă următoarele categorii de persoane
fizice şi/sau juridice interesate de starea financiară a unei întreprinderi la un
moment dat:
-investitorii prezenţi şi potenţiali;
-personalul angajat;
-creditorii;
-furnizorii şi alţi creditori comerciali;
-clienţii;
-guvernul şi instituţiile acestuia;
-publicul.
Principalii parteneri ai întreprinderilor pe piaţa financiară sunt investitorii. Ei
furnizează capital în condiţii de risc şi ca urmare, sunt interesaţi să cunoască atât
riscul la care îşi expun investiţiile (reale sau potenţiale), cât şi rentabilitatea pe
care respectivul plasament îl presupune. Cunoaşterea riscului şi rentabilităţii
determină decizii care privesc menţinerea titlurilor deţinute, achiziţia unor noi
acţiuni sau diminuarea părţilor deţinute.
Comportamentul şi nevoile investitorilor pot fi diferite în funcţie de statutul şi
capacitatea lor de a analiza informaţiile primite. Astfel, există pe de o parte,
categoria investitorilor profesionişti, care au cunoştinţe financiare şi analizează
datele publicate; şi investitori neprofesionişti, care iau decizii în funcţie de alte
cunoştinţe decât cele de specialitate. De asemenea, există investitori activi, care
caută informaţii în vederea previzionării modificărilor în preţul acţiunilor; şi
investitori pasivi, care nu sunt interesaţi de informaţiile contabile în
fundamentarea deciziilor lor. Aşadar, putem aprecia că cererea de informaţii
financiare în interiorul grupei investitorilor este foarte eterogenă.
În ţările occidentale, după cel de-al Doilea Război Mondial, presiunea exercitată
de salariaţi şi sindicatele lor asupra ofertei de informaţii contabile a crscut
necontenit. În prezent, salariaţii şi grupurile lor reprezentative (sindicatele)
sunt recunoscute ca fiind una dintre cele şapte categorii de utilizatori ai
informaţiilor contabile. Aceştia sunt interesaţi de informaţii privind stabilitatea şi
profitabilitatea întreprinderilor la care lucrează.
Fără a face presiuni pentru obţinerea datelor financiare, salariaţii doresc sa aibă
acces la aceste informaţii deoarece:

2
-doresc să evalueze perspectivele viitoare ale firmei şi securitatea locurilor de
muncă;
-doresc să determine capacitatea întreprinderii de a oferi remuneraţii, pensii şi
alte avantaje;
-doresc să estimeze oportunităţile profesionale;
-doresc să aprecieze raportul remuneraţii/profit;
-uneori, mai multe informaţii pot determina creşterea interesului şi poate
conduce la sporirea implicării în activitatea firmei.
De asemenea, fundamentarea şi sprijinirea revendicărilor de natură sindicală ar
trebui să se realizeze pornind de la realitatea economică a întreprinderii, de la
performanţele şi perspctivele sale.
Creditorii financiari sunt terţii care alocă fonduri întreprinderii. Acest
ansamblu numit creditori conţine mai multe grupe de creanţieri, cele mai
importante fiind bancherii şi deţinătorii de obligaţiuni. Urmare a plasamentelor
efectuate, bancherii obţin dobânzi, recuperarea sumelor realizându-se conform
termenelor stabilite de comun acord, la o dată cunoscută sub numele de
scadenţă. Creditorii financiari sunt aşadar interesaţi de informaţii care să le
permită să determine dacă împrumuturile acordate şi dobânzile aferente vor fi
rambursate, respectiv achitate, la scadenţă.
Pentru creditorii financiari sunt importante informaţiile privind:
-sistemul de garanţii (ipoteci, gajuri);
-capacitatea întreprinderii debitoare de a crea profit, întrucât acesta
reprezintă singura sursă de acoperire a dobânzilor aferente împrumuturilor.
Remarcă: Creditorii financiari nu trebuie confundaţi cu creditorii comerciali,
care joacă un rol cu totul neglijabil în sistemul de finanţare al întreprinderii.
Creditorii comerciali sunt interesaţi de o întreprindere pe o perioadă mai scurtă
de timp decât creditorii financiari.
Partenerii comerciali ai firmei, furnizorii şi alţi creditori comerciali sunt
interesaţi de informaţii care să le permită să determine dacă sumele ce le sunt
datorate vor fi plătite la scadenţă, dacă există posibilitatea continuării colaborării
sau chiar a majorării volumului şi valorii comenzilor.
Clienţii sunt interesaţi de informaţii despre continuitatea activităţii unei
întreprinderi, mai ales dacă au o colaborare pe termen lung cu întreprinderea
respectivă sau sunt dependenţi de ea.
În calitate de garant al interesului general, statul se implică direct sau indirect în
procesul de reglementare a contabilităţii pentru a asigura utilizatorilor o calitate
minimală a informaţiei contabile publicate. În acest sens, guvernul şi instituţiile
sale sunt interesate de alocarea resurselor şi implicit, de activitatea
întreprinderilor. Guvernul solicită informaţii pentru a reglementa activitatea
întreprinderilor, pentru a determina politica fiscală şi ca bază pentru calculul
venitului naţional, produsului intern brut şi a altor indicatori statistici similari.
Datele financiare prezentate în situaţiile financiare sunt utilizate de
Administraţia fiscală la stabilirea bazei impozabile pentru determinarea

3
numeroaselor impozite directe şi indirecte, pentru întocmirea conturilor
naţionale şi elaborarea previziunilor macroeconomice.
Despre evoluţia activităţii întreprinderii se interesează un public din ce în ce mai
larg. Astfel, întreprinderile pot avea o contribuţie substanţială la economia
locală, îndeosebi în ce priveşte ocuparea şi formarea forţei de muncă, dar şi din
punctul de vedere a impozitelor şi taxelor vărsate de acestea la bugetul local.
Situaţiile financiare pot ajuta publicul prin informaţii despre evoluţia recentă şi
tendinţele legate de prosperitatea întreprinderilor şi a sferei activităţilor acesteia.
Mişcările ecologiste şi cele de protecţie a consumatorilor sunt, de asemenea,
interesate de consecinţele activităţilor desfăşurate de întreprinderi (politici
antipoluante promovate de întreprinderi, justificarea creşterii preţurilor, raportul
calitate – preţ pentru bunurile şi serviciile oferite spre vânzare etc.)
Managerii alocă o atenţie deosebită informaţiilor furnizate de situaţiile
financiare, deoarece acestea informează terţii despre capacitatea lor de a
conduce societatea comercială. Pe de altă parte, managerii au posibilitatea şi
mijloacele necesare pentru a obţine informaţii financiare complete şi în timp util.
Ei nu trebuie să aştepte publicarea situaţiilor financiare pentru analizarea
activităţii desfăşurate de întreprindere şi nici nu sunt limitaţi numai la acestea.
Cu cât activitatea întreprinderii este mai complexă şi mai diversă, cu atât
recursul la informaţii suplimentare este imperios necesar. Managerii pot cere
pentru nevoile informaţionale întocmirea de documente care nu ţin cont de
prescripţiile reglementare privind evaluarea şi prezentarea situaţiilor financiare.
Elementele prezentate demonstrează că cererea de informaţii contabile provine
din partea unor categorii diferite de utilizatori. O parte dintre nevoile acestora
sunt comune: de exemplu, toţi utilizatorii consideră oportună cunoaşterea unor
informaţii despre vulnerabilitatea întreprinderii, despre continuitatea activităţii
etc. Fiecare grup de utilizatori, are însă şi o serie de nevoi informaţionale
specifice, care pot fi uneori în conflict cu nevoile particulare. Pentru satisfacerea
necesităţilor informaţionale proprii cât mai multor grupuri de utilizatori a fost
necesară reglementarea şi normalizarea unui cadru cu privire la situaţiile
financiare, cadru care să conducă la caracteristici calitative ridicate ale
informaţiei oferite de întreprindere.

Probleme propuse spre rezolvare:

1.Numiţi patru grupe de utilizatori ai informaţiilor oferite de situaţiile financiare.
2.Prezentaţi necesităţile informaţionale în domeniul financiar proprii
investitorilor.
3.Prezentaţi necesităţile informaţionale în domeniul financiar proprii
creditorilor.
4.Prezentaţi necesităţile informaţionale în domeniul financiar proprii
furnizorilor.

4
 CAPITOLUL II

CONTABILITATEA: ISTORIC, DEFINIRE, DOMENIU DE

MANIFESTARE

2.1.Scurt istoric al contabilităţii

Într-un articol publicat în Revista Franceză de Contabilitate, Bernard Colasse 1
constata că, indiscutabil, contabilitatea, este cea mai veche dintre toate ştiinţele
de gestiune.
Jean Guy Degos 2 abordează procesul istoric plecând de la conştiinţa numerelor
şi gestiunea suporturilor de arhivare şi identifică trei etape în evoluţia
contabilităţii:
--la origine, contabilitatea, în mod esenţial concretă şi descriptivă, avea un
singur scop şi, deci, o singură înclinaţie: de a număra, în sensul cel mai trivial
al termenului;
--ulterior, într-o perioadă intermediară, ea corelează fapte izolate, altfel
decât prin simpla adunare şi caută să se regăsească într-un sistem: în acele
vremuri se conta pentru a cunoaşte;
-în sfârşit, într-o perioadă modernă, sistemul contabil are tendinţa să
devină un model general, contabilitatea încercând, să analizeze.
Originile contabilităţii moderne sunt cel mai des asociate cu numele lui LUCA
PACIOLO. În 1494, acesta a publicat la Veneţia o lucrare în care, pe lângă
aspecte ce ţin de matematică, a abordat şi aspecte legate de metodele utilizate în
acea vreme de negustorii veneţieni pentru descrierea activităţii lor şi pentru
contabilizarea averii lor. Astfel s-a apreciat că lucrarea prezenta pentru prima
dată de o manieră coerentă partida dublă, aceasta fiind elementul caracteristic al
contabilităţii sub raport tehnic.
Treptat, între sec. XVI-XVIII, noua metodă de contabilitate în partidă dublă
începe să aibă aplicabilitate generală.
2.1.Ce este contabilitatea?
Drumul parcurs în dezvoltarea contabilităţii este preponderent de la practică la
teorie. Se apreciază că experienţa din practică a fost cea care a modelat teoria şi
metoda contabilităţii.

1
Colasse, B., Les trois ages de la comptabilite, „Revue Francaise de Comptabilite”,
septembrie-octombrie, 1988, citat după Feleagă, L. şi Feleagă, N., Contabilitate financiară.
O abordare europeană şi internaţională, Editura Infomega, vol. I, pag. 22
2
Degos, J. G., Les grands precurseurs de la comptabilite, Revue Francaise de
Comptabilite, nr. 161, citat după Feleagă, L. şi Feleagă, N., Contabilitate financiară. O
abordare europeană şi internaţională, Editura Infomega, vol. I, pag. 23.
5
Putem defini contabilitatea pornind de la o concepţie tradiţională şi o concepţie
modernă.
Contabilitatea a fost definită ca fiind un ansamblu de principii şi reguli privind
înregistrarea în partidă dublă a averii ce aparţine unui negustor, precum şi toate
afacerile acestuia în ordinea în care au avut loc.
Astăzi, folosind o formulă simplă, putem spune: contabilitatea este procesul de
identificare, de măsurare, de înregistrare, de clasificare şi comunicare a
informaţiilor referitoare la tranzacţiile economice şi financiare, care sugerează,
prin imagini codificate, cu ajutorul unui limbaj specific, averea şi activitatea
întreprinderii.
În cadrul diferitelor procese economice şi pentru realizarea diferitelor obiective,
întreprinderea produce şi utilizează informaţii necesare luării deciziilor. O
parte din informaţii sunt comunicate terţilor care la rândul lor le utilizează în
procesele decizionale (vezi capitolul precedent). In acest context informaţiile
produse de întreprindere pot fi clasificate în 4 categorii:
1) Informaţii operaţionale;
2) Informaţii privind contabilitatea financiară;
3) Informaţii privind contabilitatea de gestiune;
4) Informaţii privind satisfacerea necesităţilor fiscale.
1) Informaţiile operaţionale – sunt cerute de conducerea zilnică a
activităţii întreprinderii. Ele se referă în general la sumele alocate pentru plata
salariilor, sumele efectiv plătite cu titlu de salarii, volumul produselor realizate
cu scopul de a fi vândute, sumele datorate furnizorilor, sumele de încasat de la
clienţi etc. Aceste informaţii sunt necesare diferitelor compartimente ale
întreprinderii pentru urmărire, analiză, previziune. De asemenea, ele stau la baza
alimentării cu date necesare a contabilităţii financiare, a contabilităţii de
gestiune sau sunt utilizate pentru satisfacerea unor necesităţi fiscale referitoare la
informaţiile de furnizat organismelor statului şi nu numai.
2) Informaţii privind contabilitatea financiară.
Contabilitatea financiară furnizează informaţii utile atât utilizatorilor interni
(managementul întreprinderii), cât şi utilizatorilor externi; în marea categorie a
utilizatorilor externi sunt incluşi investitorii actuali şi potenţiali, instituţiile de
credit, furnizorii şi clienţii în calitate de parteneri comerciali, puterea publică,
salariaţii, publicul larg.
3) Informaţii privind contabilitatea de gestiune
Contabilitatea de gestiune furnizează informaţii contabile doar managementului
întreprinderii. Echipa managerială nu ar putea să conducă întreprinderea numai
pe baza datelor puse la dispoziţie de contabilitatea financiară.
Limitele informaţiilor primite de la contabilitatea financiară sunt constituite mai
ales de faptul că aceasta se bazează pe un cadru juridic, care face ca
raţionamentele economice să fie numai parţial prezente; pe de altă parte, o serie
întreagă de probleme şi rezolvări nu pot face obiectul contabilităţii financiare
din motive legate de confidenţialitate.

6
Contabilitatea de gestiune îşi atinge obiectivele prin determinarea costurilor pe
produse, pe servicii, pe activităţi, pe centre de responsabilitate.
4) Contabilitatea şi satisfacerea necesităţilor fiscale
De multe ori contabilitatea este confundată cu fiscalitatea; foarte mulţi
practicieni din ţară atunci când analizează contabilitatea, analizează imediat
obiective, respectiv noţiuni din sfera fiscalităţii. Această ambiguitate provine din
faptul că în unele ţări (printre care şi România) contabilitatea este strâns legată
de fiscalitate. O asemenea legătură este explicată prin rolul primordial pe care
puterea publică îl are în reglementarea contabilă. Prin existenţa acestei legături
puterea publică îşi apără interesele sale. În România se poate aprecia că statul
prin organismele sale reprezintă un utilizator preferenţial al informaţiilor
financiar-contabile.

2.2.Întreprinderea ca domeniu de organizare şi aplicare a contabilităţii

Exponenţii concepţiei tradiţionale reţin prin ecuaţia întreprinderii termeni
precum: fonduri de producţie, profit, fonduri legate de comercializare. Virgil
Madgearu definea întreprinderea astfel: “întreprinderea se defineşte în general
ca o unitate economică, ce produce sau cumpără, pentru ca din vânzarea a ceea
ce a produs sau cumpărat să obţină un câştig”.
Definiţia dată de un dicţionar contabil francez: “o întreprindere este un
ansamblu unic de mijloace umane, materiale şi financiare, coordonate şi
organizate în scopul realizării unui obiectiv economic şi în general a unui
profit”.
Într-o concepţie modernă, scopul întreprinderii este de a satisface la un nivel
rezonabil interesele majore ale exponenţilor ei interni şi externi.
Legea contabilităţii nr. 82/1991 (republicată cu modificările şi completările
ulterioare) precizează că sunt obligate să organizeze şi să conducă contabilitate
proprie următoarele entităţi: regiile autonome, societăţile comerciale, societăţile
agricole, organizaţiile cooperaţiei maşteşugăreşti, Banca Naţională a României
şi societăţile bancare, instituţiile publice, unităţile de asigurări sociale,
asociaţiile, fundaţiile şi sindicatele, unităţile de cult şi organizaţiile obşteşti,
persoanele fizice comerciant, persoanelor fizice care au dobândit personalitate
juridică.
Informaţia contabilă este necesară la nivel microeconomic. Contabilitatea are şi
însă şi o vocaţie macroeconomică – sens în care vorbim de o contabilitate
naţională.
Întreprinderile por fi clasificate după următoarele criterii:
a)După mărimea lor:
- întreprinderi mari;
- întreprinderi mijlocii;
- întreprinderi mici.
Indicatorii utilizaţi pentru delimitarea acestor categorii de întreprinderi se referă

7
în principal la cifra de afaceri, numărul de angajaţi, activele de care dispune
întreprinderea, mărimea rezultatului obţinut din activitatea desfăşurată.
b) După forma de organizare juridică, legislaţia împarte întreprinderile în:
- regii autonome: sunt întreprinderi în care statul este cel care
organizează şi conduce întreaga activitate prin reprezentanţii săi;
- societăţi comerciale: se constituie prin asocierea de persoane şi/sau de
capitaluri şi îmbracă potrivit legislaţiei actuale următoarele forme:
societăţi de persoane; societăţi de capitaluri; societăţi de persoane şi
capitaluri.

2.3.Activităţile şi fluxurile ce apar în viaţa întreprinderii

Orice întreprindere are un obiect de bază al activităţii sale, ceea ce în limbaj
contabil numim activitate de exploatare. Pentru o întreprindere industrială,
exploatarea constă în asigurarea factorilor care contribuie la realizarea
procesului de producţie, angajarea factorilor în procesul de consum, obţinerea
unei producţii aflate într-o fază de manufacturare sau de produse finite.
Întreprinderea industrială realizează vânzarea producţiei obţinute, vânzare ce va
permite crearea resurselor necesare pentru realizarea exploatării în ciclul
următor.
Deşi activitatea de exploatare reprezintă esenţa activităţii unei întreprinderi,
viaţa acesteia nu poate fi asigurată fără operaţii de investire. Procesele de
investiţii constau în procurarea sau producerea de bunuri a căror durată de
utilizarea este, în general, mai mare de un an (clădiri, utilaje, mijloace de
transport, calculator, mobilier, aparatură de birotică).
Procesele sau activităţile de investiţii presupun şi operaţii de dezinvestire;
uneori, întreprinderile vând bunurile achiziţionate sau produse pentru a fi
deţinute pe o perioadă lungă de timp. Asemenea operaţii sunt determinate de
regulă de necesităţi care ţin de asigurarea lichidităţilor în situaţiile de criză.
Prin utilizarea bunurilor achiziţionate în urma activităţii de investiţii, acestea se
depreciază, depreciere ce poartă denumirea de amortizare.
Este de dorit ca o întreprindere să-şi asigure resursele necesare funcţionării în
urma activităţii proprii. În această situaţie spunem că întreprinderea apelează la
autofinanţare.
În majoritatea cazurilor sursele interne de finanţare nu sunt suficiente. Pentru
completarea acestora, întreprinderea recurge la surse externe de finanţare. Într-o
ţară se pot face aprecieri cu privire la opţiunile referitoare la modul de finanţare
pornind de la tradiţiile economice şi financiare ale acesteia. În cazul României,
principala sursă de finanţare externă este reprezentată de împrumuturile bancare.
În alte ţări, finanţarea externă se poate asigura pe piaţa de capital (se obţin
fonduri prin emisiunea de titluri şi cumpărarea acestora de către investitori).
Sursele externe de finanţare sunt purtătoare de costuri. Întreprinderea trebuie să
remunereze creditorii bancari sau investitorii bursieri pentru finanţările acordate.

8
În primul caz remunerarea presupune suportarea unor costuri denumite dobânzi,
iar în cel de-al doilea caz este vorba despre acordarea de dividente ca element de
remunerare a investitorilor.
Finanţarea externă se poate obţine şi în mod gratuit; este cazul subvenţionării
unor întreprinderi de către stat.
O formă modernă de finanţare care s-a dezvoltat în ultimii ani şi în România o
reprezintă leasing-ul financiar.
Din cele prezentate în acest capitol rezultă că viaţa unei întreprinderi este dată
de legătura organică dintre cele 3 activităţi prezentate:
- activitatea de exploatare;
- activitatea de investiţii;
- activitatea de finanţare.
Contabilitatea trebuie să reflecte operaţiile şi fenomenele generate de aceste
activităţi, în plus trebuie să reflecte gestiunea resurselor umane, naturale şi
problemele legate de convieţiurea întreprinderii în mediul său.

Probleme propuse spre rezolvare:

Prezentaţi principalele activităţi proprii unei întreprinderi.

9
 CAPITOLUL III

SISTEMUL NAŢIONAL DE RAPORTARE FINANCIARĂ

Conceptual, întreprinderea raportoare este acea entitate contabilă pentru care

există utilizatori de informaţii, iar situaţiile financiare constituie principala sursă
de informaţii financiare.
Situaţiile financiare reprezintă documente contabile de sinteză prin care sunt
comunicate date necesare utilizatorilor informaţiei contabile. Aceştia din urmă
consumă informaţii pentru a lua decizii economice privind, printre altele:
--momentul favorabil achiziţiei, păstrării sau vânzării unei investiţii de capital;
--evaluarea răspunderii manageriale;
--evaluarea capacităţii întreprinderii de a remunera proprii angajaţi;
--evaluarea garanţiilor oferite de întreprindere pentru creditele contractate;
--determinarea capacităţii întreprinderii de a plăti impozite şi taxe;
--determinarea profitului şi dividendelor ce pot fi distribuite;
--reglementarea activităţii întreprinderilor.
În România, prevederea legală ce stabileşte situaţiile financiare necesar a fi
întocmite de o întreprindere este Ordinul MFP 3055/10.11.2009 pentru
aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene.
În Ordinul MFP 3055/10.11.2009 se precizează că 3:
Persoanele juridice care la data bilanţului depăşesc limitele a două din 3 criterii
de mărime
(- total active: 3.650.000 euro;
- cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro;
- număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50)
întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:
- bilanţ;
- cont de profit şi pierdere;
- situaţia modificărilor capitalului propriu;
- situaţia fluxurilor de trezorerie;
- note explicative la situaţiile financiare anuale.
(2) Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre
criteriile de mărime prevăzute la alin. (1) întocmesc situaţii financiare anuale
simplificate care cuprind:
- bilanţ prescurtat;
- cont de profit şi pierdere;
- note explicative la situaţiile financiare anuale simplificate.
3
Ordinul MFP 3055/10.11.2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene, art. 3, alin. (1) şi (2)
10
În ceea ce priveşte importanţa acordată uneia sau alteia dintre situaţiile
financiare, în timp s-au format mai multe opinii, determinate de necesităţi
informaţionale diferite. Astfel, bilanţul oferă date despre structura financiară a
întreprinderii necesară evaluării rentabilităţii investiţiei, contul de profit şi
pierdere şi situaţia modificărilor capitalului propriu redă performanţa
întreprinderii, iar situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă informaţii despre
capacitatea întreprinderii de a genera numerar şi echivalente de numerar, precum
şi despre cerinţele entităţii privind utilizarea disponibilităţilor. Documentele
întocmite la finele exerciţiului financiar reflectă de fapt prin imagini diferite,
aceeaşi entitate.
Probleme propuse spre rezolvare:
Numiţi situaţiile financiare întocmite de întreprinderile care la data bilanţului nu
depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime prezentate de legislaţia aflată
în vigoare (total active: 3.650.000 euro; cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro;
număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50).

11
 CAPITOLUL IV

PARTIDA DUBLĂ, BILANŢUL ŞI CONTUL DE PROFIT ŞI

PIERDERE

4.1.Aspecte generale privind partida dublă

De mai mult de o jumătate de mileniu, contabilitatea operează sub spectrul
partidei duble; cu toate acestea, abia în sec. al XIX-lea, graţie marilor
întreprinderi industriale şi comerciale, începe să se analizeze şi şă se măsoare
periodic patrimoniul cu ajutorul bilanţului şi a rezultatului cu ajutorul contului
de profit şi pierdere.
Profesorul Bernard Collasse arată că o astfel de practică îşi găseşte explicaţia
prin câteva fenomene, cum ar fi: creşterea numărului de societăţi pe acţiuni,
separarea conducerii întreprinderii faţă de proprietar (managerii întreprinderii au
fost obligaţi să prezinte periodic modul în care s-a gestionat averea
întreprinderii).
În această perioadă, contabilul apare ca mediator între proprietari şi manageri,
rămânând totuşi în subordinea managementului întreprinderii.
Profesioniştii 4 prezintă componentele partidei duble:

-dubla reprezentare a poziţiei financiare şi dubla determinare a

rezultatului exerciţiului;
-dubla înregistrare a operaţiunilor economice.

Poziţia financiară a unei întreprinderi este determinată de elementele ce se

regăsesc în cadrul bilanţului: activele, datoriile şi capitalurile proprii. Activul
cuprinde bunurile corporale şi necorporale şi creanţele întreprinderii. Datoriile,
privesc obligaţiile entităţii faţă de terţi. Capitalurile proprii se referă la interesul
rezidual al acţionarilor/asociaţilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor
datoriilor sale.
Aceste elemente pot fi structurate după cum urmează:

Bilanţ
ACTIV -
DATORII
= CAPITALURI PROPRII

4
Matiş, D., Achim, S., Groşanu, A., Mustaţă, R., Iosivan, R., şi Berinde, S., Bazele
contabilităţii pentru viitori economişti, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2005, pag. 70
12
Ecuaţia:

ACTIV – DATORII = CAPITALURI PROPRII

este prezentată ca fiind ecuaţia fundamentală de echilibru a poziţiei financiare.

Deducem că:
ACTIV = DATORII + CAPITALURI PROPRII

Partea dreaptă a acestei egalităţi a fost şi este încă prezentată sub denumirea de
„Pasiv”.
Aşadar, o altă formă a ecuaţiei fundamentale de echilibru a poziţiei financiare
regăsită în lucrările de specialitate, este:

ACTIV = PASIV

Performanţa financiară a unei întreprinderi este dată de rezultatele unităţii.

Rezultatele pot fi determinate:

A) -cu ajutorul contului de profit şi pierdere, ca diferenţă între venituri şi

cheltuieli:

REZULTAT = VENITURI - CHELTUIELI

Cunoaştem însă că Rezultatul este o parte componentă a Capitalurilor proprii,

aşadar:

CAPITALURI PROPRII = CAPITALURI PROPRII' + REZULTATE

Unde Capitalurile proprii' nu includ rezultatul curent al exerciţiului.

Înlocuind capitalurile proprii în ecuaţia fundamentală de echilibru a poziţiei
financiare, rezultă:

ACTIV – DATORII = CAPITALURI PROPRII' + REZULTATE

Însă, rezultatele pot fi definite şi ca diferenţă între venituri şi cheltuieli. Rezultă

că:

ACTIV – DATORII = CAPITALURI PROPRII' + VENITURI - CHELTUIELI

adică,

ACTIV + CHELTUIELI = DATORII + CAPITALURI PROPRII' + VENITURI

13
Această ultimă formă a ecuaţiei fundamentale de echilibru a poziţiei financiare
este baza contabilităţii în partidă dublă.

B) -cu ajutorul bilanţului, ca diferenţă între valoarea capitalurilor proprii

la două momente diferite:

REZULTAT = Capitaluri proprii(moment t2) – Capitaluri proprii (moment t1) –

Ap + Dp

unde: Ap = noi aporturi ale proprietarilor

Dp = distribuiri în favoarea proprietarilor
Domnul profesor Niculae Feleagă arată că „Dubla determinare a rezultatului este
o formă de a asigura securitate înregistrărilor contabile. Ea este, totodată, una
dintre caracteristicile partidei duble.” 5.
Dubla înregistrare a elementelor poziţiei financiare a întreprinderii este o
consecinţă a dublei reprezentări a acestora şi se realizează cu ajutorul contului.
Contul va fi tratat în mod detaliat la capitolul următor.
Probleme propuse spre rezolvare:
1.Prezentaţi ecuaţia fundamentală de echilibru a poziţiei financiare în două
forme ale sale.
2.Cum se determină performanţa financiară a întreprinderii cu ajutorul cotului
de profit şi pierdere?
3.Cum se determină performanţa financiară a întreprinderii cu ajutorul
bilanţului?
4.2. POZIŢIA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII
Bernard Colasse consideră bilanţul ca fiind „starea la un moment dat a situaţiei
întreprinderii” 6. Astfel, bilanţul era prezentat ca fiind documentul de sinteză
care prezintă situaţia afacerilor unei întreprinderi la un moment dat.
Profesionistul contabil priveşte bilanţul din punct de vedere tehnic şi îl consideră
ca pe un moment culminant al unui proces complex şi lung de înregistrare,
clasificare, evaluare a afacerilor întreprinderii.
Specialiştii în domeniul contabil au ajuns la concluzia că beneficiile obţinute din
activitatea unei întreprinderi nu sunt altceva decât consecinţa unei ipoteze
filtrate prin intermediul acestui document.
Bilanţul este considerat ca un document de sinteză, care iniţial a permis să se
cunoască patrimoniul unei persoane juridice sau fizice la un moment dat. O
astfel de formulă consacra patrimoniul ca ansamblul drepturilor şi obligaţiilor
unui comerciant, elemente care sunt prezentate static (la un moment dat).
5
Feleagă, L., şi Feleagă, L., Contabilitate financiară. O abordare europeană şi
internaţională, Editura Infomega, 2005, pag. 71
6
Bernard Colasse, Contabilitate generală, Ediţia a IV-a, traducere realizată de Tabără N.,
Editura Moldova, Iaşi, 1995, pag. 115
14
Drepturile cuprind bunuri corporale sau necorporale şi creanţe, iar obligaţiile
privesc atât datoriile entităţii 7 faţă de terţi, cât şi datoriile faţă de
asociaţi/acţionari. În timp, drepturile au fost numite active, iar obligaţiile s-au
intitulat pasive;
Acest mod de interpretare a generat ecuaţiile bilanţiere menţionate la punctul
anterior.
Într-o forma simplificată, bilanţul se poate prezenta astfel:
Bilanţ (schematizat)
Elem.
ecuaţiei Indicatori -lei-
bilanţiere
Active Active imobilizate 500.000
Active circulante 300.000
Cheltuieli înregistrate în avans 10.000
Total active 810.000
Datorii Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de 210.000
până la un an
Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai 200.000
mare de un an
Provizioane 10.000
Venituri în avans 5.000
Total datorii 425.000
Capitaluri proprii 385.000

Componentele bilanţului se exprimă în etalon monetar.

Bilanţul permite formularea unor judecăţi de valoare privind riscul pe care şi-l
asumă o întreprindere şi prin care se evaluează mişcările viitoare de trezorerie
(de lichidităţi). Pentru aceasta, întreprinderea analizează pe baza bilanţului,
flexibilitatea şi lichiditatea financiară cu care se confruntă întreprinderea.
În România, forma bilanţului este stabilită prin Ordinul MFP nr.
3055/10.11.2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene. Modelul adoptat este cel listă, în cadrul căruia activul şi
pasivul nu sunt demarcate în
mod evident. Astfel, la art. 24 alin. (1) şi (2) din Anexa la Ordinul MFP nr.
3055/10.11.2009 sunt prezentate două variante ale bilanţului, una detaliată
7
Entitate reprezintă termenul utilizat de prevederile legale aflate în vigoare (în OMFP
3055/2009) pentru a prezenta categoriile de persoane cărora le sunt aplicabile prezentele
reglementări contabile, respectiv: societăţi comerciale, societăţile/companiile naţionale,
regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste şi
celelalte persoane juridice care, în baza legilor speciale de organizare, funcţionează pe
principiile societăţilor comerciale etc.
15
pentru întreprinderile care îndeplinesc două din cele trei condiţii de mărime
menţionate în ordin şi una prescurtată, pentru entităţile care nu îndeplinesc
aceste criterii. În continuare, redăm varianta prescurtată a bilanţului prevăzută de
legislaţia menţionată :

Bilanţul prescurtat

Sold la începutul Sold la sfârşitul

Nr. exerciţiului exerciţiului
Indicatori rând financiar financiar
-lei- - lei -
A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale 1 80000 100000
II. Imobilizări corporale 2 280000 300000
III.Imobilizări financiare 3 80000 100000
Active imobilizate - total 4 440000 500000
B. Active circulante
I. Stocuri 5 80000 100000
II. Creanţe (Sumele care 6 80000 100000
urmează să fie încasate după o
perioadă mai mare de un an
trebuie prezentate separat
pentru fiecare element)
III. Investiţii pe termen scurt 7 20000 40000
IV. Casa şi conturi la bănci 8 40000 60000
Active circulante - total 9 220000 300000
C. Cheltuieli în avans 10 10000 10000
D. Datorii: sumele care trebuie 11 180000 210000
plătite într-o perioadă de până
la un an
E. Active circulante 12 40000 90000
nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii 13 490000 600000
curente
G. Datorii: sumele care trebuie 14 200000 200000
plătite într-o perioadă mai
mare de un an

16
H. Provizioane 15 0 10000
I. Venituri în avans 16 10000 5000
J. Capital şi rezerve
I. Capital, din care: 19 170000 250000
Capital subscris vărsat 20 170000 250000
Capital subscris nevărsat 21 0 0
Patrimoniul regiei 22 0 0
II. Prime de capital 23 20000 30000
III. Rezerve din reevaluare 24 10000 0
IV. Rezerve 25 30000 30000
Acţiuni proprii 26 0 0
Câştiguri legate de instrumente 27
de capitaluri proprii
Pierderi legate de instrumente 28 0 0
de capitaluri proprii
V. Profitul sau pierderea 29 0 25000
reportat(ă)
VI.Profitul sau pierderea 31 50000 50000
exerciţiului financiar
Repartizarea profitului 33 0 0
Capitaluri proprii – total 34 280000 385000
Patrimoniul public 35 0 0
Capitaluri - total 36 280000 385000

Observăm respectarea de către legiuitor a ecuaţiei fundamentale de echilibru a

poziţiei financiare (Active – Datorii = Capitaluri proprii). În exemplul nostru,
Capitalurile proprii au valoarea de 385.000 lei, valoare egală cu diferenţa între
Active (810.000 lei) şi Datorii (425.000 lei).
Forma listă a bilanţului permite calcularea unor indicatori economico-financiari
necesari gestiunii întreprinderii:
- Active circulante nete/datorii curente nete (punctul E); se determină ca
diferenţă între Activele circulante şi Datoriile curente (300.000 – 210.000);
- Total active minus datorii curente (punctul F); în exemplul nostru acest
indicator are valoarea de 600.000 (810.000 – 210.000).
Observăm că legislaţia contabilă naţională nu permite regruparea elementelor
bilanţului, restrângerea sau extinderea unor structuri bilanţiere, clarificările
17
necesare pentru o mai bună înţelegere a elementelor şi tranzacţiilor economice
fiind solicitate în notele explicative.
În Ordinul MFP nr. 3055/10.11.2009 sunt prezentate conceptele de bază în
funcţie de care se întocmeşte bilanţul şi elementele acestuia din urmă, însoţite de
criteriile de evaluare şi de recunoaştere a lor în rapoartele financiare.
În înţelesul reglementărilor legale, pentru ca un element să fie clasificat ca activ
este necesar ca acesta să fie rezultat al unor evenimente trecute şi să genereze
beneficii economice viitoare utile pentru întreprindere, unitatea fiind capabilă să
restricţioneze accesul altor entităţi la acele beneficii. Arătăm necesitatea ca
beneficiile economice generate de activ să conducă la intrări nete de numerar.
De asemenea, este necesar ca activului să i se poată aloca o valoare pe care
utilizatorii să se poată baza, să o considere a fi credibilă. Exemplu: urmare a
unui eveniment trecut – achiziţia sa, în proprietatea întreprinderii se află un stoc
de materii prime în valoare de 30.000 lei. Urmare a utilizării lor în procesul de
producţie, se obţin produse finite care vor fi vândute pe piaţă la un preţ negociat.
Întrucât produsele finite urmează a fi vândute, se poate spune că materiile prime
care au fost utilizate la realizarea lor, generează beneficii economice viitoare.
Aceste beneficii vor conduce la intrări nete de numerar, preţul negociat
încasându-se de către producător la data convenită între cele două părţi.
Întreprinderea, încasând preţul produselor vândute, este evident că aceasta din
urmă este capabilă să restricţioneze accesul altor entităţi la aceste beneficii. Un
alt exemplu îl poate reprezenta un utilaj care se află în întreprindere urmare a
unui eveniment trecut – achiziţia sa la preţul de 100.000 lei. În cadrul procesului
de producţie, utilajul îşi transferă valoarea asupra produselor la fabricarea cărora
participă. Respectivele produse finite urmează să fie vândute pe piaţă la preţul
negociat între furnizor şi client; aşadar, fiind exploatat, utilajul generează
beneficii economice viitoare ce se vor concretiza în intrări nete de numerar.
Încasarea banilor în contul de disponibilităţi al întreprinderii deschis la bancă
presupune restricţionarea accesului altor entităţi la aceste beneficii.
Pentru ca un element să fie clasificat ca datorie este necesar ca acesta să fie
rezultat al unor evenimente trecute care să determine un transfer probabil de
active în viitor, la data apariţiei unui alt eveniment. De remarcat că obligaţia nu
poate fi evitată, componenta „certitudine” fiind ridicată. Şi pentru recunoaşterea
datoriei este necesară evaluarea sa fiabilă. O datorie apare ca urmare a
eforturilor unităţii de a obţine resurse şi poate fi legală sau implicită. Datoria
legală rezultă dintr-un contract, din schimbarea preţurilor, dobânzii, etc., poate fi
impusă prin sistemul legislativ aflat în vigoare (impozite, taxe) sau poate fi
determinată de transferuri unilaterale (dividende de plată, donaţii). Datoria
implicită rezultă din acţiunile unei întreprinderi dacă prin stabilirea unei practici
anterioare, prin politica scrisă a firmei sau printr-o declaraţie suficient de
specifică, întreprinderea a indicat partenerilor săi că îşi asumă anumite
responsabilităţi şi, ca rezultat, întreprinderea a indus acestora ideea că îşi va
onora acele responsabilităţi. Spre exemplu, acordarea garanţiilor de bună

18
funcţionare a bunurilor comercializate clienţilor de către furnizorii de produse
electrocasnice.
Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei
entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale 8. Acestea (capitalurile proprii),
provin din relaţia de posesie şi constituie bază pentru distribuţia câştigurilor
către proprietari 9. În practică, acţionarii/asociaţii pot majora sau diminua
capitalul atât prin aportul propriu adus sau retras, cât şi prin reinvestirea sau
repartizarea rezultatului sub formă de dividende.
Activul bilanţier este structurat în: imobilizări (necorporale, corporale şi
financiare), active circulante (stocuri, creanţe, investiţii pe termen scurt, casa şi
conturi la bănci) şi cheltuieli în avans.
Activele imobilizate sunt active generatoare de beneficii, destinate utilizării pe o
bază continuă, în scopul desfăşurării activităţilor entităţii.
Activele necorporale şi corporale sunt destinate utilizării de către entitate sau
închirierii. Spre deosebire de activele corporale, cele necorporale nu au formă
fizică.
Imobilizări necorporale Un activ necorporal este un activ identificabil,
nemonetar, fără suport material deţinut pentru utilizare în procesul de producţie
sau furnizare de bunuri sau servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau pentru
scopuri administrative.
În conformitate cu reglementările contabile în vigoare, imobilizările necorporale
cuprind următoarele elemente:
- cheltuieli de constituire;
- cheltuieli de dezvoltare;
- concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, precum si alte drepturi şi
active similare aportate, achiziţionate sau dobândite pe alte căi;
- fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziţionat cu titlu
oneros;
- alte imobilizări necorporale;
-avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie.
Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuielile legate de înfiinţarea
întreprinderii şi dezvoltarea ulterioară a acesteia cum ar fi: taxe şi alte cheltuieli
de înscriere şi înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea şi vânzarea de acţiuni
şi obligaţiuni, precum şi alte cheltuieli de această natură, legate de înfiinţarea şi
extinderea activităţii entităţii. Reglementările actuale prevăd posibilitatea
includerii acestor cheltuieli de constituire la active, ceea ce înseamnă că entitatea
are posibilitatea de a opta pentru înregistrarea lor în bilanţ sau pentru

8
Anexa la Ordinul MFP nr. 3055/10.11.2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene, pct. 21 (c), M.O. nr. 766/2009 Reglementări contabile
conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene
9
Barry J. Epstein, Abbas Ali Mirza Interpretarea şi Aplicarea Standardelor Internaţionale de
Contabilitate şi Raportare Financiară, Editura BMT Publishing House, Bucureşti, 2005,
pag 34
19
înregistrarea lor direct pe cheltuielile exerciţiului financiar (deci vor afecta
contul de profit şi pierdere aşa cum vom vedea ulterior). În cazul în care se
imobilizează aceste cheltuieli prin înregistrarea lor în bilanţ, atunci cheltuielile
de constituire trebuie amortizate în cadrul unei perioade de maximum cinci ani
(amortizarea va presupune trecerea lor sistematică pe cheltuieli efective care vor
afecta contul de profit şi pierdere al perioadei).
Cheltuielile de dezvoltare reprezintă capitalizarea unor cheltuieli legate de
aplicarea rezultatului cercetării sau altor cunoştinţe în scopul realizării unor
produse sau servicii noi sau îmbunătăţite substanţial. Exemple de activităţi de
dezvoltare: proiectarea uneltelor şi matriţelor care implică tehnologie nouă,
proiectarea, construcţia şi testarea unei alternative alese pentru aparatele,
produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunătăţite etc. Aceste
cheltuieli se vor amortiza pe perioada contractului sau pe durata de utilizare,
după caz. De regulă această perioadă nu ar trebui să depăşească cinci ani; prin
amortizarea lor se urmăreşte conectarea cheltuielilor legate de amortizare la
veniturile suplimentar obţinute prin vânzarea produselor rezultate în urma
cheltuielilor de dezvoltare efectuate.
Alte imobilizări necorporale se pot referi la programele informatice, create de
unitate sau achiziţionate de la terţi pentru necesităţi proprii de utilizare şi alte
imobilizări necorporale.
Imobilizări corporale reprezintă active care îndeplinesc cumulativ două
condiţii:
--sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau
prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în
scopuri administrative; şi
--sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
Imobilizările corporale sunt supuse amortizării. Amortizarea reprezintă
procedeul de diminuare sistematică a valorii de intrare a imobilizărilor
corporale. Amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotelor de amortizare asupra
valorii de intrare a imobilizărilor corporale. Amortizarea imobilizărilor corporale
sa calculează pe baza unui plan de amortizare, de la data punerii în funcţiune a
acestora şi până la recuperarea integrală a valorii de intrare, conform duratelor
de utilizare economică şi condiţiilor de utilizare a acestora.
Imobilizările corporale cuprind:
- terenuri şi construcţii;
- instalaţii tehnice şi maşini;
- alte instalaţii, utilaje şi mobilier;
- avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie.
În bilanţ valoarea imobilizărilor corporale amortizabile este dată de diferenţa
dintre valoarea de intrare a imobilizărilor corporale şi amortizarea cumulată
aferentă diferitelor categorii de imobilizări.

20
Exemplu: Valoarea de intrare a unui mijloc de transport este de 10.000 lei.
Durata de utilizare economică (DUE) este de 5 ani, activul fiind achiziţionat la
începutul anului N.
Valoarea de intrare (VI) = 10.000 lei
DUE = 5 ani
Amortizarea = VI / DUE = 10.000 / 5 = 2.000 lei/an
În bilanţul încheiat la data de 31.12.N, mijlocul de transport va fi evidenţiat la
valoarea de 10.000 lei – 2.000 lei/an = 8.000 lei.
În bilanţul încheiat la data de 31.12.N+1, mijlocul de transport va fi evidenţiat la
valoarea de 10.000 lei – (2 ani x 2.000 lei/an) = 6.000 lei.
În bilanţul încheiat la data de 31.12.N+2, mijlocul de transport va fi evidenţiat la
valoarea de 10.000 lei – (3 ani x 2.000 lei/an) = 4.000 lei.
În bilanţul încheiat la data de 31.12.N+3, mijlocul de transport va fi evidenţiat la
valoarea de 10.000 lei – (4 ani x 2.000 lei/an) = 2.000 lei.
În bilanţul încheiat la data de 31.12.N+4, mijlocul de transport va fi evidenţiat la
valoarea de 10.000 lei – (5 ani x 2.000 lei/an) = 0 lei.
Amortizarea mijlocului de transport afectează de asemenea şi contul de profit şi
pierdere întocmit la finele exerciţiului N. Astfel, cheltuielile privind amortizarea
majorează cheltuielile de exploatare.
Informaţii suplimentare referitoare la acest activ se regăsesc şi în Notele
explicative la situaţiile financiare.
Excepţia o reprezintă terenurile, care sunt imobilizări corporale ce nu sunt
supuse amortizării, aceasta pentru că de regulă ele nu suferă o uzură fizică. În
schimb, ele pot fi depreciate prin înregistrarea unei diminuări de valoare.
Imobilizările financiare cuprind acţiuni deţinute la entităţile afiliate, interese de
participare, împrumuturi acordate altor entităţi, alte investiţii deţinute ca
imobilizări, alte împrumuturi (garanţii, depozite şi cauţiuni depuse de entitate la
terţi).
Un activ se clasifică în activ circulant atunci când:
a)este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul
comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data
bilanţului;
b)este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare;
c)este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror
utilizare nu este restricţionată.
În categoria activelor circulante se cuprind:
- stocuri;
- creanţe:
- investiţii pe termen scurt;
- casa şi conturi la bănci.
1.Stocurile reprezintă ansamblul bunurilor care intervin în ciclul de exploatare
fie pentru a fi vândute în aceeaşi stare sau la terminarea procesului de producţie,

21
fie pentru a fi consumate cu ocazia primei utilizări în procesul de producţie sau
în procesul de prestare a serviciilor.
În categoria stocurilor se cuprind si activele cu ciclu lung de fabricatie, destinate
vanzarii (de exemplu, ansambluri sau complexe de locuinte etc.)
Ciclul de exploatare al unei entităţi reprezintă perioada de timp dintre
achiziţionarea materiilor prime care intră într-un proces de transformare şi
finalizarea acestora în trezorerie sau sub forma unui echivalent de trezorerie.
În modelul bilanţier din ţara noastră, stocurile sunt individualizate prin
următoarele categorii:
a) Materiile prime participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc
în produsele finite integral sau parţial, fie în starea iniţială, fie transformate.
Exemple: cheresteaua pentru o întreprindere producătoare de mobilier, gazele
naturale pentru o centrală termoelectrică ce funcţionează pe gaze, fibrele pentru
o ţesătorie etc.
b) Mărfurile sunt bunurile pe care entitatea le cumpără în vederea
revânzării sau produsele predate spre vânzare magazinelor proprii. Exemple:
cărţile achiziţionate de la edituri, pentru o librărie, pâinea achiziţionată de la
producător, pentru un magazin alimentar; mobilierul comercializat în magazinul
propriu al întreprinderii producătoare de mobilă, obiecte de sticlă comercializate
în magazinul de prezentare al întreprinderii prelucrătoare.
c)Materialele consumabile participă sau ajută la procesul de fabricaţie
sau la activitatea de exploatare. Cuprind: materiale auxiliare, piese de schimb,
materiale pentru ambalat, furaje, combustibili, alte materiale consumabile.
d)Materialele de natura obiectelor de inventar cuprind bunurile
corporale care nu îndeplinesc condiţiile pentru a fi încadrate în categoria
imobilizărilor corporale. De exemplu trusele de scule, aparatele de măsură şi
control.
e) Stocurile aflate la terţi reprezintă valori materiale de natura stocurilor
aflate în curs de aprovizionare, trimise spre prelucrare la terţi, aflate în custodie
sau în consignaţie. Exemple: o întreprindere trimite la o croitorie spre
prelucrare, pânză pentru confecţionarea uniformelor de lucru pentru angajaţii
proprii; un stoc de marfă pentru care proprietarul nu dispune de spaţii de
depozitare este încredinţat spre păstrare altei unităţi.
f) Animalele şi păsările
g) Ambalajele care includ ambalajele refolosibile, achiziţionate sau
fabricate, destinate produselor vândute şi care în mod temporar pot fi păstrate de
terţi, cu obligaţia restituirii în condiţiile prevăzute în contracte.
h) Producţia în curs de execuţie cuprinde producţia care nu a trecut prin
toate fazele de prelucrare prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele
nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime. În cadrul
producţiei în curs de execuţie se cuprind, de asemenea, lucrările şi serviciile,
precum şi studiile în curs de execuţie sau neterminate.

22
 k) Produsele cuprind produsele finite, rebuturile, materialele recuperabile
şi deşeurile. Exemple de produse finite: zahărul ambalat şi oferit spre vânzare
din depozitul unităţii; mobilierul ambalat şi oferit spre vânzare din depozitul
unităţii. Exemple de materiale recuperabile: melasa şi borhotul rezultate din
procesul de producţie a zahărului pot fi folosite ca hrană pentru animale;
rumeguşul şi alte resturi lemnoase rezultate din procesul de producţie a
mobilierului pot fi transformate în produse biocombustibile (brichete, pelete).
2.Creanţe. Componenta principală a creanţelor o reprezintă creanţele
comerciale care se referă la sume de recuperat de la clienţi ca urmare a
tranzacţiilor normale ale societăţii.
a)Clienţi şi conturi asimilate: cuprind creanţele sub formă de clienţi,
efecte de primit, clienţi incerţi sau în litigiu şi clienţi facturi de întocmit.
Creanţele clienţi corespund facturilor de vânzare de bunuri, executare de lucrări
şi prestări de servicii care nu au fost încasate până la data întocmirii bilanţului
(data închiderii exerciţiului contabil).
Contabilitatea clienţilor se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică
sau juridică.
b)Alte creanţe se referă la creanţele salariale, sociale şi fiscale; rezultă în
urma operaţiilor de decontare cu personalul, organismele sociale şi cu bugetele
statului.
Creanţele faţă de alte persoane fizice sau juridice se înregistrează prin
intermediul unei structuri denumite debitori diverşi (vânzarea unei imobilizări
corporale va determina evidenţierea în contabilitatea vânzătorului a unei creanţe,
respectiv debitori diverşi).
Exemple:
- avansurile acordate personalului (chenzina întâi) reprezintă o creanţă a
societăţii faţă de propriul personal, creanţă care se va stinge odată cu stabilirea
salariilor datorate (chenzina a doua).
- achitarea unui impozit pe venitul din salarii mai mare decât suma efectiv
datorată presupune evidenţierea unei creanţe faţă de bugetul statului ca diferenţă
între suma virată şi suma efectiv datorată.
3.Investiţiile pe termen scurt privesc acele titluri de valori mobiliare
achiziţionate pentru a genera câştiguri pe termen scurt prin fluctuaţia preţului
sau marja de câştig. Distincţia între imobilizările financiare şi investiţiile pe
termen scurt are la bază intenţia întreprinderii de a transforma activul evidenţiat
pe termen scurt, în numerar sau echivalente de numerar într-o perioadă mai mică
de un an.
4.Casa şi conturile la bănci cuprind instrumentele acceptate de bancă spre a
crea un depozit, efectele comerciale, creditele bancare pe termen scurt, precum
şi dobânzile aferente:
-casa în lei şi casa în valută – sunt evidenţiate lichidităţile din casieria
unităţii, atât în lei, cât şi în valută;

23
 -conturi la bănci: cuprind valorile de încasat, cum sunt cecurile şi efectele
comerciale depuse la bănci, disponibilităţile în lei şi în valută, credite bancare pe
termen scurt, precum şi dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor
acordate de bănci în conturi curente. Conturile curente la bănci de dezvoltă în
analitic pe fiecare bancă.
În vederea achitării unor obligaţii faţă de furnizori, entităţile pot solicita
deschiderea de acreditive la bănci, în lei sau în valută, în favoarea acestora.
Cheltuielile în avans sunt efectuate în cursul exerciţiului, dar corespund unei
perioade viitoare (exemplu: cheltuielile cu abonamentele la publicaţii apar de
regulă la sfârşitul anului, dar revistele şi ziarele urmează a fi primite în
următoarele douăsprezece luni).
Datoriile reprezintă surse de finanţare la dispoziţia întreprinderii, obţinute fie
de la instituţii de credit, fie de la furnizori sau alţi terţi.
După cum s-a observat din structura bilanţului, datoriile sunt clasificate în raport
de exigibilitatea lor (termenul de plată).
O componentă importantă a datoriilor pe termen lung o reprezintă
împrumuturile realizate sub diferite forme, între care creditele bancare pe termen
lung, inclusiv datoriile aferente creditului respectiv (dobânzile aferente
creditului).
O datorie este clasificată ca fiind datorie curentă atunci când îndeplineşte
cumulativ, următoarele două condiţii:
- se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al
entităţii;
- este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului;
În structura datoriilor curente se cuprind:
-avansurile încasate de la clienţi (clienţi-creditori);
-datorii comerciale (furnizori, efecte de plătit, furnizori de imobilizări);
-datorii faţă de personal privind drepturile salariale, premiile din fondul de
salarii, indemnizaţia pentru fondul de odihnă, alte drepturi prevăzute în
contractele de muncă;
-datorii privind obligaţiile faţă de bugetul statului: impozit pe venit din
salarii, impozit pe profit, TVA de plată;
-datorii privind dividendele de plată;
-creditori diverşi – reprezintă sumele datorate de unitate unor terţe
persoane juridice sau fizice, altele decât personalul propriu, furnizori sau clienţi
creditori.
Elementul determinant în cazul clasificării datoriilor nu îl constituie intenţia
întreprinderii privind plata obligaţiilor, creditorii fiind cei care au dreptul legal
să ceară rambursarea creditelor scadente. Intenţia creditorilor de a nu-şi exercita
acest drept nu scuteşte entitatea de obligaţia sa legală de a plăti în cazul în care
intenţia este schimbată. De aceea, deşi întreprinderea poate controla utilizarea
activelor sale, în cazul obligaţiilor, există limitări contractuale, care determină
prezentarea datoriilor în funcţie de termeni legali şi nu de intenţie.

24
Provizioane Un provizion este o datorie cu exigibilitate sau valoare incertă.
Sunt destinate acoperirii de riscuri şi cheltuieli pe care evenimentele survenite
sau în curs de desfăşurare le fac probabile şi al căror obiect este determinat cu
precizie, dar a căror realizare este incertă. Exemple:
-provizioane pentru despăgubiri (ex: garanţii acordate clienţilor);
-provizioane pentru litigii;
-provizioane pentru amenzi;
-cheltuieli legate de activitatea de service în perioada de garanţie şi alte
cheltuieli privind garanţia acordată clienţilor.
Provizioanele se pot distinge de alte datorii, cum ar fi datoriile din credite
comerciale sau cheltuielile angajate, dar neplătite, datorită factorului de
incertitudine legat de exigibilitatea sau valoarea viitoarelor cheltuieli necesare
stingerii datoriei .
Venituri în avans Ca şi în cazul cheltuielilor în avans, veniturile în avans ne
permit delimitarea în timp a veniturilor astfel încât veniturile evidenţiate în
contabilitate să corespundă perioadei la care ele se referă efectiv. Ele sunt
datorii care urmează a se transforma în venituri ale anului curent pe măsura
efectuării anumitor operaţiuni.
Capital şi rezerve Acest post reprezintă dreptul acţionarilor asupra activelor
unei entităţi, după deducerea tuturor datoriilor.
Capitalul propriu (capitalul şi rezervele) cuprinde următoarele structuri:
- aporturile de capital;
- prime de capital;
- rezervele;
- acţiuni proprii;
- profitul sau pierderea reportată;
- profitul sau pierderea exerciţiului financiar.
Capitalul social reprezintă aportul în bani şi/sau natură pus la dispoziţia
societăţii de către acţionari sau asociaţi.

25
 1)Primele legate de capital: de emisiune, de fuziune, de aport, de
conversie, reprezintă excedentul dintre valoarea de emisiune şi valoarea
nominală a acţiunilor sau a părţilor sociale.
2)Rezervele din reevaluare reprezintă plusul de valoare obţinut în cazul
reevaluării imobilizărilor corporale. Reevaluarea imobilizărilor corporale se face
la valoarea justă de la data bilanţului, atunci când valoarea justă a respectivelor
imobilizări diferă semnificativ de valoarea netă contabilă a lor. Valoarea justă se
determină pe baza unor evaluări efectuate, de regulă, de profesionişti calificaţi în
evaluare, membri ai unui organism profesional în domeniu, recunoscut naţional
şi internaţional. Dacă un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din
grupa din care face parte trebuie reevaluate. O grupă de imobilizări corporale
cuprinde active de aceeaşi natură şi utilizări similare, aflate în exploatarea unei
entităţi.
3)Rezervele se referă la beneficii ale anilor precedenţi, capitalizate de
întreprindere în mod durabil până la o decizie contrară a conducerii organizaţiei.
-rezerva legală – se constituie aplicând procentul de 5% asupra profitului
brut realizat de întreprindere până când se obţine o sumă egală cu 20% din
capitalul social al întreprinderii;
-rezerva statutară sau contractuală – se constituie din profitul net pe baza
dispoziţiilor prevăzute prin statutul întreprinderii;
-alte rezerve – se constituie din profitul net pe baza dispoziţiilor stabilite
de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor. Formarea altor rezerve are
rolul de a limita distribuirea de dividende de către întreprinderile aflate la
începutul activităţii sau în dificultate.
4)Acţiunile proprii răscumpărate de către întreprindere se scad din
valoarea capitalurilor proprii.
5)Rezultatul reportat reprezintă profitul sau pierderea reportată. În cazul
în care avem profit reportat, înseamnă că întreprinderea prin organul său de
decizie, a amânat repartizarea profitului pe destinaţiile legale. Pierderea
reportată presupune evidenţierea pierderii realizate într-un exerciţiu financiar,
urmând ca pierderea să fie acoperită (în principiu) din profitul realizat în
exerciţiile financiare viitoare.
6)Rezultatul exerciţiului se determină fie prin calcularea variaţiei
capitalurilor proprii, între sfârşitul şi începutul exerciţiului, fie ca diferenţă între
venituri şi cheltuieli.
Capitalurile proprii sunt componente ale unei categorii mai ample - capitalurile
permanente care cuprind ansamblul surselor de finanţare stabile (permanente,
durabile) de care dispune o întreprindere.
Dacă în formatul prescurtat al acestei situaţii financiare, posturile bilanţiere sunt
prezentate după cum au fost descrise anterior, în modelul pentru marile entităţi,
aceste structuri sunt detaliate.

26
Probleme propuse spre rezolvare:
1.Numiţi principalele posturi (elemente componente) ale activelor.
2. Numiţi principalele posturi (elemente componente) ale datoriilor.
3.Întocmiţi un bilanţ care să prezinte cel puţin şapte posturi (elemente).
4.Explicaţi noţiunea de „activ” din punct de vedere contabil.
5.Explicaţi noţiunea de „datorie” din punct de vedere contabil.
6.Explicaţi noţiunea de „capital propriu” din punct de vedere contabil.
7.Prezentaţi două posturi (elemente) ale activelor imobilizate.
8.Prezentaţi trei posturi (elemente) ale activelor circulante.
9.Prezentaţi trei posturi (elemente) ale stocurilor.
10.Prezentaţi trei posturi (elemente) de datorii.
11.Prezentaţi patru posturi (elemente) de capitaluri proprii.

4.3.PERFORMANŢA FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

Performanţa financiară a întreprinderii poate fi determinată atât din punct de
vedere financiar - cu ajutorul contului de profit şi pierdere, cât şi din punct de
vedere patrimonial - ca diferenţă între valoarea capitalurilor proprii la două
momente diferite.
Determinarea performanţei financiare cu ajutorul contului de profit şi pierdere
presupune diferenţa între veniturile şi cheltuielile înregistrate de entitate în
cursul perioadei.
REZULTAT = VENITURI - CHELTUIELI

Dar ce sunt veniturile şi cheltuielile?

Veniturile sunt creşteri de beneficii economice sub formă de intrări sau creşteri
ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care sunt concretizate în creşteri de
capital propriu, de altă natură decât aporturile membrilor fondatori. Aşadar, o
creştere a capitalurilor proprii care nu este rezultatul contribuţiei proprietarilor şi
care determină o creştere a avantajelor economice viitoare, este considerată
venit.
Cheltuielile sunt diminuări de beneficii economice sub formă de ieşiri sau
scăderi ale activelor sau creşteri ale datoriilor, care sunt concretizate în reduceri
de capital propriu, de altă natură decât distribuirea acestora către acţionari.
Aşadar, o diminuare a capitalurilor proprii care nu a fost determinată de
proprietari şi care conduce la o scădere a avantajelor economice viitoare, este
considerată cheltuială.
În cel mai simplu caz, veniturile sunt egale cu preţul bunurilor vândute şi al
serviciilor prestate pe parcursul unei perioade de timp, iar cheltuielile
reprezintă costuri ale bunurilor şi serviciilor utilizate în procesul de
obţinere a veniturilor 10.

10
Mihai Ristea, Camelia Iuliana Lungu, Iulia Jianu, Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea
Standardelor Intenţionale de Contabilitate. Prezentarea situaţiilor financiare, Editura
27
Destul de frecvent profitul este confundat cu trezoreria întreprinderii; este
rezultatul înţelegerii eronate a conceptelor de cheltuieli şi venituri. Există
tendinţa de a atribui oricărei plăţi semnificaţia de cheltuială şi oricărei încasări
semnificaţia de venit.
În general veniturile se recunosc în momentul angajării unor creanţe, iar
cheltuielile în momentul angajării unor datorii.
Există aşadar, diferenţe între momentul livrării bunului sau prestării serviciului –
dată la care se înregistrează în contabilitate creşterea veniturilor - şi momentul
încasării valorii bunului sau serviciului vândut. Spre exemplu, vânzarea de
produse finite cu încasarea preţului peste două luni, presupune următoarele
înregistrări:
--la data livrării produselor finite, se majorează veniturile;
--peste două luni, la data încasării valorii produselor vândute, se
înregistrează majorarea disponibilităţilor băneşti (din bancă sau casierie).
De asemenea, există diferenţe între momentul achiziţiei de servicii – dată la care
se înregistrează în contabilitate creşterea cheltuielilor - şi momentul plăţii valorii
serviciilor. Spre exemplu, primirea facturii de utilităţi cu plata sa în luna
urmatoare, presupune următoarele înregistrări:
--la data primirii facturii, se majorează cheltuielile;
--luna următoare, la data plăţii valorii utilităţilor, se înregistrează
diminuarea disponibilităţilor băneşti (din bancă sau casierie).
Înregistrarea veniturilor şi cheltuielilor la data transferului dreptului de
proprietate şi nu la data încasării, respectiv a plăţii, poartă numele de
contabilitate de angajamente. În România cheltuielile nu se recunosc
întotdeauna în momentul angajării de datorii. Spre exemplu, consumul şi nu
achiziţia materiilor prime presupune majorarea cheltuielilor aferente.
Notă: varianta românească de recunoaştere a cheltuielilor încalcă contabilitatea
de angajamente, dar permite conectarea cheltuielilor la veniturile obţinute din
utilizarea acestor cheltuieli.
Pentru exemplificarea momentelor în care se înregistrează venituri şi cheltuieli,
vă propunem următoarele operaţiuni:
- se consumă materii prime în valoare de 200 lei.
Urmare a - scade valoarea stocurilor de materii
acestei prime, -element de activ, cu 200 lei,
operaţiuni: - cresc cheltuielile cu aceeaşi valoare.

- se înregistrează impozite datorate bugetului de stat în valoare de 100 lei.

Cu acest - se majorează datoriile privind impozitele
prilej: cu 100 lei,
- cresc cheltuielile cu aceeaşi valoare.

CECCAR, Bucureşti, 2004, pag. 231

28
- se înregistrează datoria privind dobânda aferentă unui credit bancar, în valoare
de 100 lei.
Urmare a - cresc datoriile privind dobânda aferent
acestei împrumutului bancar - element de datorii,
operaţiuni: cu 100 lei,
- se majorează cheltuielile cu aceeaşi
valoare.

- se înregistrează salariile datorate angajaţilor în sumă de 400 lei.

Cu acest - se majorează datoriile faţă de angajaţi cu
prilej: 400 lei,
- cresc cheltuielile cu aceeaşi valoare.

- se obţin produse finite la costul de producţie de 300 lei.

Cu această - se majorează valoarea stocului de produse
ocazie: finite, element de activ - cu 300 lei,
- cresc veniturile cu aceeaşi valoare.

- se vând produsele finite obţinute anterior la preţul de 500 lei, cu încasare

ulterioară.
La data - se majorează creanţele clienţi – element de
vânzării activ, cu 500 de lei,
produselor - cresc veniturile cu aceeaşi valoare.
finite:

- se înregistrează creanţa privind dobânda aferentă unui depozit bancar, în

valoare de 50 lei.
Urmare a - cresc creanţele privind dobânda din contul
acestei de la bancă - element de activ, cu 50 lei,
operaţiuni: - se majorează veniturile cu aceeaşi valoare.

În formatul contului de profit sau pierdere reglementat de Ordinul MFP nr.

3055/10.11.2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene, activitatea întreprinderii este defalcată în activitate de
exploatare, activitate financiară şi activitate extraordinară, veniturile şi
cheltuielile fiind prezentate corespunzător celor trei tipuri de activităţi.
Schematic, contul de profit şi pierdere poate fi prezentat după cum urmează:

29
 Cont de profit şi pierdere (prescurtat)
Exerciţiul Exerciţiul
Indicatori Nr. financiar financiar
rand precedent curent
- lei - - lei -
Venituri din exploatare 1 3000 5000
Cheltuieli de exploatare 2 1000 2000
Rezultat din exploatare 3 2000 3000
Venituri financiare 4 100 300
Cheltuieli financiare 5 300 250
Rezultat financiar 6 (200) 50
Rezultat curent 7 1800 3050
Venituri extraordinare 8 10 0
Cheltuieli extraordinare 9 200 0
Rezultat extraordinar 10 (190) 0
Venituri totale 11 3110 5300
Cheltuieli totale 12 1500 2250
Profitul brut al exerciţiului 13 1610 3050
Impozit pe profit 14 258 488
Profitul net al exerciţiului 15 1352 2562

Calculul rezultatelor pentru exerciţiul N:

- lei-
Rezultat din Venituri din exploatare N - 5.000 – 3.000
exploatare N = Cheltuieli de exploatare N = 2.000 =
Rezultat Venituri financiare N - 300 – 50
financiar N = Cheltuieli financiare N = 250 =
Rezultat Rezultat din exploatare N + 3.000 + 3.050
curent N = Rezultat financiar N = 50 =
Rezultat Venituri extraordinare N - 0- 0
extraordinar N = Cheltuieli extraordinare N = 0=
Rezultatul brut Venituri totale N - 5.300 – 3.050
al exerciţiului N = Cheltuieli totale N = 2.250 =
Rezultatul brut Rezultat din exploatare N + 3.000 + 3.050
al exerciţiului N = Rezultat financiar N + 50 +
Rezultat extraordinar N = 0=
Rezultatul brut al Rezultat curent N + 3.050 + 3.050
exerciţiului N = Rezultat extraordinar N = 0=
Rezultatul net Rezultatul brut al exerciţiului N - 3.050 - 2.562
al exerciţiului N = Impozitul pe profit = 488 =
30
Activitatea de exploatare şi cea financiară sunt componente ale activităţii
curente. Prin activităţi curente se înţeleg orice activităţi desfăşurate de o entitate
ca parte integrantă a afacerilor sale, precum şi activităţile conexe în care aceasta
se angajează şi care sunt o continuare a primelor activităţi menţionate, incidente
acestora sau care rezultă din acestea 11.
În activitatea extraordinară sunt incluse doar operaţiile accidentale,
independente de activitatea întreprinderii (de exemplu: exproprierea activelor,
un cutremur sau un alt dezastru natural). Elementele extraordinare rezultă din
evenimente sau tranzacţii care sunt clar diferite de activităţile curente ale
entităţii şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau
regulat. Totuşi, pentru a stabili dacă un eveniment sau o tranzacţie se delimitează
clar de activităţile curente ale entităţii, se are în vedere, mai degrabă, natura
elementului sau a tranzacţiei aferente activităţii desfăşurate în mod curent de
entitate, decât frecvenţa cu care se aşteaptă ca aceste evenimente să aibă loc 12.
Activitatea de exploatare cuprinde operaţiuni economice cu caracter specific,
obişnuit şi repetitiv, care vizează activitatea normală şi curentă a unei entităţi,
excluzând influenţa unor factori cu caracter financiar sau extraordinar.
Operaţiunile de exploatare permit determinarea rezultatului din exploatare,
rezultat real, generat de activitatea de bază a entităţii.
Activitatea financiară include acele operaţiuni economice care se referă la
activitatea financiară şi care au de asemenea, un caracter obişnuit, repetitiv şi
specific. Activitatea financiară permite determinarea rezultatului financiar.
Activitatea de exploatare şi financiară formează activitatea curentă care
generează rezultatul curent al exerciţiului.
Activitatea extraordinară cuprinde operaţiuni economice care nu au legătură
directă cu obiectul normal de activitate al entităţii. Activitatea extraordinară
permite determinarea rezultatului extraordinar.
Prin însumarea acestor rezultate parţiale se obţine rezultatul brut al exerciţiului.
Contul de profit şi pierdere cuprinde: veniturile şi cheltuielile exerciţiului,
grupate după natura lor, precum şi rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere).
Veniturile sunt structurate în funcţie de activitatea care le-a generat, după natura
lor: venituri din exploatare, venituri financiare, venituri extraordinare.
Veniturile din exploatare cuprind:
--venituri din vânzarea mărfurilor;
--producţia vândută;
--venituri din variaţia stocurilor;
--venituri din producţia de imobilizări;
--venituri din subvenţii de exploatare (a nu se confunda cu subvenţiile pentru
investiţii);
11
Anexa la Ordin MFP nr. 3055/10.11.2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene, pct. 34, alin. (4), M.O. nr. 766/10.11.2009
12
Anexa la Ordinul MFP nr. 3055/10.11.2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile
conforme cu directivele europene, pct. 34, alin. (5), M.O. nr. 766/10.11.2009
31
--alte venituri din exploatarea curentă.
Veniturile din vânzarea mărfurilor presupun reflectarea în contabilitate a
veniturilor (preţul de vânzare fără TVA) aferente mărfurilor, în cazul în care
societatea are evidenţiate în bilanţ (sau în alte documente: balanţa de verificare)
stocuri de mărfuri.
Producţia vândută cuprinde venituri din vânzarea produselor finite, venituri din
prestări servicii executate către terţi, venituri din chirii, venituri din alte
activităţi.
Pe baza veniturilor din vânzarea mărfurilor şi a producţiei vândute se
calculează cifra de afaceri (CA).
CA = Producţia vândută + Venituri din vânzarea mărfurilor
Veniturile din vânzarea bunurilor se recunosc dacă entitatea a transferat
cumpărătorului riscurile şi avantajele semnificative care decurg din proprietatea
asupra bunurilor; entitatea nu mai gestionează bunurile vândute la nivelul la care
ar fi făcut-o, în mod normal, în cazul deţinerii în proprietate a acestora şi nici nu
mai deţine controlul efectiv asupra lor, iar veniturile şi cheltuielile ocazionate de
tranzacţie pot fi cuantificate.
Veniturile din variaţia stocurilor reprezintă variaţia în plus (creştere) sau în
minus (reducere) dintre costul de producţie efectiv al stocurilor de produse şi
producţie în curs de la sfârşitul perioadei şi valoarea stocurilor iniţiale ale
produselor şi a producţiei în curs.
Veniturile din producţia de imobilizări reprezintă costul lucrărilor şi cheltuielilor
efectuate de entitate pentru ea însăşi care se înregistrează ca active imobilizate
corporale şi necorporale.
Exemplu: construcţia unei clădiri cu efort propriu va presupune evidenţierea
unor venituri din producţia imobilizată; construcţia cu efort propriu presupune:
--Evidenţierea cheltuielilor aferente construirii clădirii: salarii, materii prime,
energie;
--Evidenţierea clădirii la terminarea lucrărilor:
--în bilanţ ca element de activ: construcţii;
--în contul de profit şi piedere: venit din producţia de imobilizări – se
evidenţiază la nivelul cheltuielilor efectuate cu construirea clădirii.
Veniturile din subvenţii pentru exploatare cuprind sumele primite cu titlu gratuit
ca diferenţă între veniturile din exploatare realizate şi cheltuielile de exploatare
aferente acestor venituri. Aceste sume se obţin din partea statului pentru
subvenţionarea unor activităţi, cum ar fi activitatea de minerit, transportul urban
etc.
Veniturile financiare cuprind:
--venituri din imobilizări financiare;
--venituri din dobânzi;
--venituri din diferenţe de curs valutar;
--venituri din investiţii pe termen scurt;
--venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;

32
--venituri din creanţe imobilizate,
--alte venituri financiare.
Veniturile din dobânzi se recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura
generării lor;
iar veniturile din investiţii financiare pe termen lung sau scurt (dividende), se
recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a le încasa.
Veniturile din diferenţe de curs valutar sunt legate de existenţa în contabilitatea
întreprinderii a unor elemente precum: creanţe şi datorii în valută, disponibilităţi
la bancă şi în casierie în valută.
Venituri din investiţii financiare cedate. În cazul în care preţul de vânzare este
mai mare decât cel de cumpărare, rezultă un venit din cedarea investiţiilor
financiare, dat de diferenţa dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare. În
situaţia în care preţul de vânzare este mai mic decât cel de cumpărare, se va
înregistra o cheltuială din investiţii financiare cedate (preţ de cumpărare – preţ
de vânzare).
Alte elemente care corespund definiţiei veniturilor sunt câştigurile, care pot să
apară sau nu ca rezultat al activităţii curente a întreprinderii.
Cheltuielile sunt structurate în funcţie de activitatea care le-a determinat, după
natura lor, astfel: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli
extraordinare.
Cheltuielile de exploatare cuprind:
--Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile; costul de achiziţie al
materialelor de natura obiectelor de inventar consumate; costul de achiziţie al
materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei
şi apei consumate; valoarea animalelor şi păsărilor; costul mărfurilor vândute şi
al ambalajelor;
--Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, redevenţe, locaţii de
gestiune şi chirii; prime de asigurare; studii şi cercetări; cheltuieli cu alte servicii
executate de terţi (colaboratori); comisioane şi onorarii; cheltuieli de protocol,
reclamă şi publicitate; transportul de bunuri şi personal; deplasări, detaşări şi
transferări; cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele;
--Cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările şi protecţia socială şi alte
cheltuieli cu personalul, suportate de entitate);
--Alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi debitori diverşi;
despăgubiri, amenzi şi penalităţi; donaţii şi alte cheltuieli similare; cheltuieli
privind activele cedate şi alte operaţii de capital etc.).
--O structură distinctă o reprezintă cheltuielile cu amortizările, provizioanele şi
ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum şi cheltuielile cu
impozitul pe profit şi alte impozite, calculate potrivit legii. Acestea se
evidenţiază distinct, în funcţie de natura lor.
--Cheltuielile financiare se referă la: pierderi din creanţe legate de participaţii;
cheltuieli privind investiţiile financiare cedate; diferenţele nefavorabile de curs
valutar; dobânzile privind exerciţiul financiar în curs; sconturile acordate

33
clienţilor; pierderi din creanţe de natură financiară şi altele.
Veniturile şi cheltuielile care apar altfel decât în cursul activităţilor curente ale
entităţii trebuie prezentate ca Venituri extraordinare şi Cheltuieli extraordinare
Alături de cheltuieli, regăsim pierderile, care pot rezulta sau nu ca urmare a
desfăşurării activităţii curente a entităţii.
În continuare este prezentat contul de profit şi pierdere solicitat de Anexa la
Ordinul 3055/10.11.2009, Reglementări contabile conforme cu Directiva a IV-a
a Comunităţilor Economice Europene (pct. 32):

Exerciţiul Exerciţiul
Nr.
Denumirea indicatorilor financiar financiar
rd.
precedent curent
A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02 la 05) 01 2.500 4.000
Producţia vândută 02
Venituri din vânzarea mărfurilor 03 1 900 3 700
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile al 04 600 300
căror obiect principal de activitate îl constituie 0 0
leasingul
Venituri din subvenţii de exploatare aferente 05 0 0
cifrei de afaceri nete

2. Variaţia stocurilor de Sold C 06 450 800

produse finite şi a
producţiei în curs de Sold D 07
execuţie
3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile 08
sale proprii şi capitalizată 0
4. Alte venituri din exploatare 09 50 200
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL 10
(rd. 01 + 06 - 07 + 08 + 09) 3.000 5.000
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele 11
consumabile 380 900
Alte cheltuieli materiale 12
b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă) 13
c) Cheltuieli privind mărfurile 14 155 60
40
6. Cheltuieli cu personalul 15
(rd. 15+16), din care: 400 800
a) Salarii şi indemnizaţii 16
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială 17 280
120 500
300
34
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările 18
corporale şi necorporale 0 0
a.1) Cheltuieli 19 0 0
a.2) Venituri 20 0 0
b) Ajustări de valoare privind activele circulante 21
(b.1)
d 22 23)
Cheltuieli 22 00 00
b.2) Venituri 23 0 0
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 25 la 28) 24 200 200

8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 25 110 120

8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi 26 50 70
vărsăminte asimilate
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele 27 40 10
cedate
Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare 28
înregistrate de entităţile al căror obiect principal 0 0
de activitate îl constituie leasingul
Ajustări privind provizioanele (rd. 30-31) 29 0 0
- Cheltuieli 30 0 0
- Venituri 31 0 0
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 32
(rd. 11 la 15 + 18 + 21 +24 + 29) 1.000 2.000
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE
- Profit 33
(- Pierdere
d 10 32) 34 2 000 3 000
(rd. 32-10)
9. Venituri din interese de participare 35
(- din7611
care,7613)
veniturile obţinute de la entităţile 36
afiliate
10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care 37
fac parte din activele imobilizate
- din care, veniturile obţinute de la entităţile 38
afiliate
11. Venituri din dobânzi 39 90 270
- din care, veniturile obţinute de la entităţile 40 10 30
afiliate
Alte venituri financiare 41
35
VENITURI FINANCIARE - TOTAL 42
(rd. 35 + 37 + 39 + 41) 100 300
12. Ajustări de valoare privind imobilizările 43
financiare şi investiţiile deţinute ca active
circulante
(rd.44-41)
- Cheltuieli 44
- Venituri 45
13. Cheltuieli privind dobânzile 46 290 230
- din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile 47
afiliate
Alte cheltuieli financiare 48 10 20
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 49
(rd. 43+ 46+ 48) 300 250
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă):
- Profit 50
(- Pierdere
d 42 49) 51 50
(rd. 49 - 42) 200
14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă):
- Profit 52
(- Pierdere
d 10 42 32 49) 53 800 3050
(rd. 32 + 49 - 10 - 42)
15. Venituri extraordinare 54 10 0
16. Cheltuieli extraordinare 55 200 0
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ:
- Profit 56
(- Pierdere
d 54 55) 57 0
(rd. 55 - 54) 190
VENITURI TOTALE 58 3110 5300
(rd. 10 + 42 + 54)
CHELTUIELI TOTALE 59 1500 2250
(rd. 32 + 49 + 55)
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă):
- Profit 60
(rd. 58-59) 1610 3050
- Pierdere 61
(rd. 59-58)

36
18. Impozitul pe profit 62 258 488
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai 63
sus
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă)
EXERCIŢIULUI FINANCIAR:
- Profit 64
(- Pierdere
d 60 62 63) 65 1350 2562
(rd. 61 + 62 + 63); (rd. 62 + 63 - 60)

Indicatorii performanţei prezentaţi în cadrul formatului autohton sunt: cifra de

afaceri netă, productia exerciţiului, rezultatul exploatării, rezultatul financiar,
rezultatul curent, rezultatul extraordinar, rezultatul brut şi rezultatul net al
exerciţiului. Cifra de afaceri netă prezintă valoarea reală a volumului de
activitate desfăşurată de întreprindere, diminuând volumul vânzarilor cu
reducerile comerciale şi financiare acordate.
Determinarea performanţei financiare cu ajutorul capitalurilor proprii presupune
diferenţa de valoare a acestora la două momente diferite.

Reamintim:
REZULTAT = Capit. Proprii (moment t2) – Capit. proprii (moment t1) –
– Ap + Dp

unde: Ap = noi aporturi ale proprietarilor

Dp = distribuiri în favoarea proprietarilor

Exemplu privind determinarea performanţei financiare atât din punct de vedere

financiar - cu ajutorul contului de profit şi pierdere, cât şi din punct de vedere
patrimonial - ca diferenţă între valoarea capitalurilor proprii la două momente
diferite.
SC Alfa SA prezintă la începutul perioadei următoarea situaţie financiară:

37
 Bilanţ (simplificat)
Valoare
Indicatori - lei -
Active Terenuri 200.000
Clădiri 1.200.000
Mijloace de transport 600.000
Stocuri 500.000
Creanţe clienţi 300.000
Disponibilităţi 200.000
Datorii Furnizori 200.000
Credite bancare 200.000
Capitaluri proprii Capital social 2.500.000
Rezerve 100.000

În cursul perioadei au loc următoarele operaţiuni:

-se achiziţionează materii prime în valoare de 10.000 lei. Plata se
efectuează la data vânzării.

Cu această - se majorează valoarea stocului de materii prime -

ocazie: element de activ, cu 10.000 lei,
- scade valoarea disponibilităţilor cu aceeaşi sumă.

Efectul în bilanţ este următorul:

Bilanţ (simplificat)
Valoare
Indicatori - lei -
Active Active imobilizate 2.000.000
Stocuri 500.000 + 10.000
Creanţe clienţi 300.000
Disponibilităţi 200.000 - 10.000
Datorii Furnizori 200.000
Credite bancare 200.000
Capitaluri proprii Capital social 2.500.000
Rezerve 100.000

38
 -se consumă materii prime în valoare de 30.000 lei;
Cu aceast - se majorează cheltuielile – element de cont de profit şi
prilej: pierdere, cu 30.000 lei,
- scade valoarea stocurilor cu aceeaşi sumă.

Efectul în contul de profit şi pierdere este următorul:

Cont de profit şi pierdere (simplificat)
Valoare
Indicatori - lei -
Venituri
Cheltuieli (30.000)
Rezultat (pierdere)
(30.000)

Efectul în bilanţ este următorul:

Bilanţ (simplificat)
Valoare
Indicatori - lei -
Active Active imobilizate 2.000.000
Stocuri 510.000 - 30.000
Creanţe clienţi 300.000
Disponibilităţi 190.000
Datorii Furnizori 200.000
Credite bancare 200.000
Capitaluri Capital social 2.500.000
proprii Rezerve 100.000
Rezultat (pierdere) (30.000)

-se înregistrează datorii salariale în valoare de 50.000 lei;

Urmare a - se majorează cheltuielile – element de cont de profit şi
acestei pierdere, cu 50.000 lei,
operaţiuni: - creşte valoarea datoriilor salariale cu aceeaşi sumă.

Efectul în contul de profit şi pierdere este următorul:

39
 Contul de profit şi pierdere (simplificat)
Valoare
Indicatori - lei -
Venituri
Cheltuieli (30.000) + (50.000)
Rezultat (pierdere)
(80.000)

Efectul în bilanţ este următorul:

Bilanţ (simplificat)
Valoare
Indicatori - lei -
Active Active imobilizate 2.000.000
Stocuri 480.000
Creanţe clienţi 300.000
Disponibilităţi 190.000
Datorii Furnizori 200.000
Datorii salariale +50.000
Credite bancare 200.000
Capitaluri Capital social 2.500.000
proprii Rezerve 100.000
Rezultat (pierdere) (80.000)

-se plătesc dobânzi în valoare de 500 lei;

La data - se majorează cheltuielile – element de cont de profit şi
plăţii pierdere, cu 500 lei,
dobânzii: - scade valoarea disponibilităţilor cu aceeaşi sumă.

Efectul în contul de profit şi pierdere este următorul:

Contul de profit şi pierdere (simplificat)
Valoare
Indicatori - lei -

Venituri
Cheltuieli (500) + (80.000)
Rezultat (pierdere)
(80.500)

40
Efectul în bilanţ este următorul:
Bilanţ (simplificat)
Valoare
Indicatori - lei -
Active Active imobilizate 2.000.000
Stocuri 480.000
Creanţe clienţi 300.000
Disponibilităţi 190.000 – 500
Datorii Furnizori 200.000
Datorii salariale 50.000
Credite bancare 200.000
Capitaluri Capital social 2.500.000
proprii Rezerve 100.000
Rezultat (pierdere) (80.500)

-se obţin produse finite la cost de producţie – 20.000 lei;

Cu această - se majorează valoarea stocurilor – element de activ, cu
ocazie: 20.000 lei,
- cresc veniturile cu aceeaşi sumă.

Efectul în contul de profit şi pierdere este următorul:

Contul de profit şi pierdere (simplificat)
Valoare
Indicatori - lei -
Venituri 20.000
Cheltuieli (80.500)
Rezultat (pierdere)
(60.500)

Efectul în bilanţ este următorul:

Bilanţ (simplificat)
Valoare
Indicatori - lei -
Active Active imobilizate 2.000.000
Stocuri 480.000 + 20.000
Creanţe clienţi 300.000
Disponibilităţi 190.000 – 500
Datorii Furnizori 200.000
Datorii salariale +50.000
Credite bancare 200.000
41
 Capitaluri Capital social 2.500.000
proprii Rezerve 100.000
Rezultat (pierdere) (60.500)

-se prestează servicii în valoare de 40.000 lei. Încasarea valorii serviciilor

prestate urmează a se efectua perioada următoare.
Cu aceast - se majorează valoarea creanţelor – element de activ, cu
prilej: 40.000 lei,
- cresc veniturile cu aceeaşi sumă.

Efectul în contul de profit şi pierdere este următorul:

Contul de profit şi pierdere (simplificat)
Valoare
Indicatori - lei -
Venituri 20.000 + 40.000
Cheltuieli (80.500)
Rezultat (pierdere)
(20.500)

Efectul în bilanţ este următorul:

Bilanţ (simplificat)
Valoare
Indicatori - lei -
Active Active imobilizate 2.000.000
Stocuri 500.000
Creanţe clienţi 300.000 + 40.000
Disponibilităţi 189.500
Datorii Furnizori 200.000
Datorii salariale 50.000
Credite bancare 200.000
Capitaluri Capital social 2.500.000
proprii Rezerve 100.000
Rezultat (pierdere) (20.500)

-se încasează creanţe clienţi în valoare de 200.000 lei;

La data - se majorează valoarea disponibilităţilor – element de
încasării activ, cu 200.000 lei,
clienţilor: - scad creanţele – element de activ, cu aceeaşi sumă.

42
 Efectul în bilanţ este următorul:
Bilanţ (simplificat)
Valoare
Indicatori - lei -
Active Active imobilizate 2.000.000
Stocuri 500.000
Creanţe clienţi 340.000 - 200.000
Disponibilităţi 189.500 + 200.000
Datorii Furnizori 200.000
Datorii salariale 50.000
Credite bancare 200.000
Capitaluri Capital social 2.500.000
proprii Rezerve 100.000
Rezultat (pierdere) (20.500)

-se plătesc furnizori în valoare de 200.000 lei;

La data plăţii - se diminuează valoarea disponibilităţilor – element
furnizorilor: de activ, cu 200.000 lei,
- scad datoriile (furnizori) cu aceeaşi sumă.

Efectul în bilanţ este următorul:

Bilanţ (simplificat)
Valoare
Indicatori - lei -
Active Active imobilizate 2.000.000
Stocuri 500.000
Creanţe clienţi 140.000
Disponibilităţi 389.500 - 200.000
Datorii Furnizori 200.000 - 200.000
Datorii salariale 50.000
Credite bancare 200.000
Capitaluri Capital social 2.500.000
proprii Rezerve 100.000
Rezultat (pierdere) (20.500)

-urmare a retragerii unui asociat, se diminuează capitalul social cu 40.000 lei.

Cu - se diminuează valoarea capitalului social cu 40.000 lei,
această - scad disponibilităţile – element de activ, cu aceeaşi sumă.
ocazie:

43
Efectul în bilanţ este următorul:
Bilanţ (simplificat)
Valoare
Indicatori - lei -
Active Active imobilizate 2.000.000
Stocuri 500.000
Creanţe clienţi 140.000
Disponibilităţi 189.500 - 40.000
Datorii Datorii salariale 50.000
Credite bancare 200.000
Capitaluri proprii Capital social 2.500.000 - 40.000
Rezerve 100.000
Rezultat (pierdere) (20.500)

La finele perioadei, Bilanţul SC Alfa SA arată după cum urmează:

Bilanţ (simplificat)
Valoare
Indicatori - lei -
Active Active imobilizate 2.000.000
Stocuri 500.000
Creanţe clienţi 140.000
Disponibilităţi 149.500
Datorii Datorii salariale 50.000
Credite bancare 200.000
Capitaluri proprii Capital social 2.460.000
Rezerve 100.000
Rezultat (pierdere) (20.500)

La sfârşitul perioadei, Contul de profit şi pierdere va arata după cum urmează:

Contul de profit şi pierdere (simplificat)
Valoare
Indicatori - lei -
Venituri 60.000
Cheltuieli (80.500)
Rezultat (pierdere)
(20.500)

Observaţie: în urma fiecărei operaţiuni, s-a respectat ecuaţia fundamentală a

bilanţului (Activ = Datorii + Capitaluri proprii).

44
Potrivit celor două modalităţi de determinare a rezultatului:
REZULTAT = VENITURI – CHELTUIELI
REZULTAT= 60.000 + (80.500) = (20.500)
ŞI:
REZULTAT = Capitaluri proprii(finele perioadei) – Capitaluri proprii
(începutul perioadei) – Ap + Dp

unde: Ap = noi aporturi ale proprietarilor

Dp = distribuiri în favoarea proprietarilor
Capitaluri proprii (finele perioadei) = 2.460.000 + 100.000 + (20.500) =
2.539.500
Capitaluri proprii(începutul perioadei) = 2.500.000 + 100.000 = 2.600.000
Ap = 0
Dp = 40.000
REZULTAT = 2.539.500 – 2.600.000 + 40.000

REZULTAT = 2.600.000 - 2.579.500 = 20.500

Probleme propuse spre rezolvare:

1.Explicaţi noţiunea de „venit”.
2.Explicaţi noţiunea de „cheltuială”.
3.Cum se calculează cifra de afaceri?
4.Din situaţiile financiare întocmite la finele perioadei se cunosc următoarele
date:
-valoarea veniturilor din exploatare: 14.000 lei;
-valoarea veniturilor în avans: 3.000 lei;
-valoarea veniturilor financiare: 500 lei;
-valoarea veniturilor extraordinare: 100 lei;
-valoarea cheltuielilor de constituire: 4.000 lei;
-valoarea cheltuielilor de exploatare: 8.000 lei;
-valoarea cheltuielilor de dezvoltare: 2.000 lei;
-valoarea cheltuielilor financiare: 1.000 lei;
-valoarea cheltuielilor în avans: 1.500 lei;
-valoarea cheltuielilor extraordinare: 500 lei.
Să se determine: rezultatul din exploatare, rezultatul financiar, rezultatul curent,
rezultatul extraordinar şi rezultatul brut al exerciţiului.
5.Să se întocmească un cont de profit şi pierdere care să prezinte cel puţin şase
elemente.

45
 CAPITOLUL V

EVALUAREA – PROCEDEU AL METODEI CONTABILITĂŢII

5.1. Definire şi noţiuni utilizate

Evaluarea reprezintă procesul de cuantificare a elementelor prezentate în
situaţiile financiare.
Elementele prezentate în raportările privind poziţia financiară şi performanţele
întreprinderii se evaluează potrivit contabilităţii de angajamente şi cu
respectarea principiilor contabile generale.
În procesul de evaluare, contabilitatea utilizează costuri, preţuri şi valori.
Costul este exprimarea valorică a eforturilor unei entităţi depuse de o
întreprindere pentru procurarea sau realizarea bunurilor, executarea de
lucrări, prestarea de servicii etc.
În contabilitate se întâlnesc: costul de achiziţie, costul de producţie şi
costul complet.
Costul de achiziţie este exprimarea valorică a eforturilor depuse de o
întreprindere pentru procurarea bunurilor, lucrărilor, serviciilor
achiziţionate. Costul de achiziţie cuprinde:
- preţul de cumpărare al bunurilor, lucrărilor, serviciilor cumpărate;
- cheltuielile efectuate de cumpărător şi care privesc aprovizionarea,
transportul şi/sau manipularea bunului achiziţionat;
- taxele nedeductibile suportate de cumpărător (comisioane şi taxe vamale,
accize etc.);
- cheltuielile de instalare şi punere în funcţiune a imobilizărilor corporale.
Reducerile comerciale acordate de furnizori nu fac parte din costul de
achiziţie.
Costul de producţie cuprinde toate cheltuielile efectuate de întreprindere
pentru realizarea bunurilor în producţie proprie. Costul de producţie
cuprinde:
-cheltuieli directe : costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor
consumabile, costurile salariale, energie consumată în scopuri tehnologice,
alte cheltuieli directe;
-cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate acelui produs.
În costul de producţie poate fi inclusă şi dobânda la capitalul împrumutat
pentru finanţarea achiziţiei, construcţiei sau producţiei de active cu ciclu
lung de fabricaţie, în măsura în care aceasta este legată de perioada de
producţie. Activul cu ciclu lung de fabricaţie este activul care solicită în
mod necesar o perioadă substanţială de timp pentru a fi gata în vederea

46
 utilizării sau pentru vânzare.
În costul de producţie al stocurilor nu se includ elementele care sunt
prezentate în continuare, elemente care sunt recunoscute drept cheltuieli
ale perioadei în care au survenit:
- pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate
peste limitele normal admise;
- cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt
necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de
fabricaţie;
- regiile (cheltuielile) generale de administraţie care nu participă la
aducerea stocurilor în forma şi locul final;
- costurile de desfacere.
Costul complet comercial se calculează pentru bunurile vândute şi
cuprinde atât costul de achiziţie sau de producţie al respectivelor bunuri,
cât şi cheltuielile cu desfacerea bunurilor în cauză.

Preţul este valoarea pentru care un bun îşi schimbă proprietarul (se vinde).
În contabilitate se întâlnesc: preţuri de vânzare fără TVA, preţuri de
vânzare total, preţuri de vânzare cu ridicata, preţuri de vânzare cu
amănuntul.
Preţul de vânzare fără TVA reprezintă valoarea de încasat pentru bunul
vândut, mai puţin taxa pe valoare adăugată.
Preţul de vânzare total reprezintă valoarea totală de încasat pentru bunul
vândut.
Preţul de vânzare cu ridicata (en-gros) se utilizează de către comercianţii
cu ridicata (en-gros) pentru evidenţa mărfurilor şi este format din costul de
achiziţie al mărfurilor majorat cu adaosul comercial.
Preţul de vânzare cu amănuntul (en-detail) se utilizează de către
comercianţii cu amănuntul (en-detail) pentru evidenţa mărfurilor şi este
format din costul de achiziţie al mărfurilor majorat cu adaosul comercial şi
taxa pe valoare adăugată (dacă este cazul).
Tariful este valoarea pentru care se prestează (vinde) un serviciu sau se
execută (vinde) o lucrare.

Din păcate, nu există un singur set de costuri, preţuri şi valori de evaluare care
să poate fi considerat, indiferent de condiţiile concrete, ca fiind rezonabil şi care
ar putea să conducă la măsurarea realistă a capitalului firmei. De fapt, atât
literatura cât şi practica contabilă recunoaşte existenţa unor criterii diferite de
evaluare care pot fi utilizate în situaţiile financiare pentru a determina valoarea
activelor şi datoriilor, şi astfel, valoarea capitalului propriu.

47
5.2.Momentele de realizare a evaluării
A)La data intrării în întreprindere
La intrarea în întreprindere activele şi datoriile se evaluează după cum urmează:

- activele reprezentând aport la capitalul social se evaluează la

valoarea de aport;
- activele obţinute cu titlu grstuit se evaluează la valoarea justă;
- activele procurate cu titlu oneros se evalueată la cost de
achiziţie;
- activele produse în întreprindere se evaluează la cost de
producţie;
- creanţele şi datoriile se evaluează la valoarea nominală.

Valoarea de aport şi valoarea justă, se substituie costului de achiziţie.

Întreprinderile pot utiliza la data intrării activelor şi costuri standard de achiziţie
sau de producţie. Costul standard (sau costul prestabilit), nu este o valoare
efectivă, ci este o valoare estimată pe unitate de măsură, diferenţa până la
valoarea reală a activului înregistrându-se în contabilitate separat. Costul
standard păstrează aceeaşi valoare o anumită perioadă (de regulă o lună), după
care el este actualizat în funcţie de valoarea efectivă a activelor.
B)La data ieşirii din întreprindere
La data ieşirii din unitate sau la data consumului, elementele de activ sau datorii
se scot din evidenţa contabilă la valoarea lor de intrare.
C)La data inventarierii
La această dată, activele şi datoriile se evaluează la valoarea actuală a fiecărui
element, denumită valoare de inventar. Această valoare se stabileşte în funcţie de
utilitatea bunului respectiv, starea acestuia şi preţul pieţei.
Creanţele şi datoriile se evaluează în funcţie de valoarea lor probabilă de încasat,
respectiv de plată.
D)La sfârşitul exerciţiului financiar
La finele exerciţiului elementele de activ şi de datorii se evaluează la la valoarea
de intrare corectată cu rezultatele inventarierii. Urmare a inventarierii valoarea
de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarului, procedându-se
după cum urmează:

Pentru elementele de activ

Diferenţele constatate în plus între valoarea de inventar şi valoarea de
intrare NU se înregistrează în contabilitate, aceste elemente menţinându-
se la valoarea lor de intrare.
Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la
inventariere şi valoarea contabilă netă a elementelor de activ se
înregistrează în contabilitate pe seama unei amortizări suplimentare, în

48
 cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibilă sau
se ajustează, atunci când daprecierea este reversibilă, aceste elemente
menţinându-se, de asemenea, la valoarea lor de intrare.
Pentru datorii
Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar şi valoarea de
intrare NU se înregistrează în contabilitate, aceste elemente menţinându-
se la valoarea lor de intrare.
Diferenţele constatate în plus ăntre valoarea stabilită la inventariere şi
valoarea de intrare a elementelor de pasivde natura datoriilor se
înregistrează în contabilitate prin ajustare, aceste elemente menţinându-
se de asemenea, la valoarea lor de intrare.

Probleme propuse spre rezolvare:

1.Explicaţi noţiunea de „cost”.
2.Explicaţi noţiunea de „preţ”.
3.Care sunt momentele de realizare a evaluării activelor şi datoriilor într-o
entitate economică?

49
 CAPITOLUL VI

DUBLA ÎNREGISTRARE, ECUAŢIA FUNDAMENTALĂ DE

ECHILIBRU A POZIŢIEI FINANCIARE ŞI CONTUL

În capitolul precedent vorbeam despre partida dublă şi componentele sale. Dacă

dubla reprezentare şi determinare a rezultatului se realizează cu ajutorul
bilanţului şi a contului de profit şi pierdere, dubla înregistrare se realizează cu
ajutorul contului. Au fost prezentate bilanţul şi contul de profit şi pierdere
utilizate pentru determinarea poziţiei financiară şi respectiv, performanţei
întreprinderii.
Dar, bilanţul nu reflectă la un moment dat decât existenţele de active, datorii şi
capitaluri proprii, fără a reda modificările (majorări şi/sau diminuări), suportate
de fiecare element într-o perioadă. Iar, factorii de decizie din cadrul
întreprinderii au nevoie să cunoască în cursul perioadelor de gestiune, chiar
zilnic, atât valoarea elementelor existente cât şi mişcările/modificările fiecărui
element. De asemenea, întocmirea bilanţului după fiecare tranzacţie sau
operaţiune necesită un volum atât de mare de muncă, încât ţinerea într-un
asemenea mod a contabilităţii de fiecare entitate ar fi imposibilă. În plus,
bilanţul furnizează doar informaţii valorice, cele cantitative neregăsindu-se în
această situaţie financiară.
De aici decurge necesitatea unui alt instrument al metodei contabilităţii: contul.
Deşi în prezentarea noastră (ce are scop pedogogic), contul apare ca o urmare
firească a bilanţului şi contului de profit şi pierdere, în realitate, acest instrument
era utilizat în practică cu trei mii de ani în urmă 13 . Desigur, în timp, contul s-a
perfecţionat, permiţând trecerea de la partida simplă la partida dublă. Şi
bineînţeles, în contextul în care la orizont s-a ivit contabilitatea în partidă triplă,
contul se află într-o continuă evoluţie.
6.1.Definirea, structura şi regulile de funcţionare a conturilor
Dubla înregistrare a elementelor poziţiei financiare a întreprinderii presupune ca
orice operaţiune care afectează poziţia financiară şi performanţele întreprinderii
să fie reflectată prin intermediul a cel puţin două conturi.
Contul este un procedeu al metodei contabilităţii cu ajutorul căruia contabilul
înregistrează, urmăreşte şi controlează poziţia financiară a unei întreprinderi -
existentul la începutul şi sfârşitul perioadei, majorările şi diminuările
determinate de operaţiile economico-financiare din timpul perioadei, precum şi
fazele fiecărui proces economic.
În contabilitatea unei întreprinderi vom avea un cont distinct pentru fiecare

13
Demetrescu, C., G., menţionează în Istoria contabilităţii, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti, 1972, la pagina 25 utilizarea contului de către scribii egipteni în anul 1383.
50
element de:
--activ (materii prime, mărfuri, creanţe);
--datorie (credit bancar pe termen lung, furnizori);
--capital propriu (capital social, rezerve, prime de capital);
--proces economic (toate structurile de venituri şi cheltuieli prezentate la
capitolul anterior).
Fiecare dintre aceste conturi are un conţinut economic determinat de elementul
de activ, datorie sau capital propriu, venit sau cheltuială a cărui situaţie se
reflectă cu ajutorul contului respectiv. Totalitatea conturilor folosite de
contabilitatea curentă reprezintă sistemul conturilor.
Pentru scop pedagogic s-a optat pentru o prezentare sub formă bilaterală a
contului, reprezentată simplificat prin intermediul unui „T”, în care pe de o parte
(stânga sau dreapta, în funcţie de elementul pe care îl reprezintă), se
înregistrează existentul şi creşterile, iar pe cealaltă parte (stânga sau dreapta, în
funcţie de elementul pe care îl reprezintă), se înregistrează micşorările
elementului.
Structura contului cuprinde următoarele elemente:
--denumirea sau titlul contului;
--debitul şi creditul contului;
--mişcarea sau rulajul;
--explicaţia operaţiei înregistrată în cont;
--soldul contului.
Denumirea contului va reflecta numele elementului de activ sau pasiv, de
cheltuială sau venit. Exemplu: Contul „Materii prime”; Contul „Furnizori”.
Debitul şi creditul contului se utilizează pentru separarea celor două părţi ale
contului, în stânga debit şi în dreapta credit, indiferent de elementul la care se
referă.
Mişcarea sau rulajul contului reprezintă totalitatea sumelor înregistrate în debitul
sau în creditul unui cont ca urmare a majorărilor sau micşorărilor de valoare sau
structură a elementelor de activ, datorie, capital social, cheltuială sau venit.
Explicaţia este pe de o parte descriptivă, iar pe de altă parte contabilă. Explicaţia
descriptivă prezintă conţinutul operaţiei seconomico-financiare, iar explicaţia
contabilă presupune indicarea contului corespunzător operaţiei înregistrate în
debitul sau creditul unui anumit cont.
Soldul reprezintă existentul la un moment dat din punct de vedere valoric al
elementului simbolizat prin intermediul contului. Soldul iniţial reprezintă
existentul la începutul perioadei, iar soldul final prezintă existentul valoric la
sfârşitul perioadei.
În capitolul precedent am explicat ecuaţia fundamentală de echilibru a poziţiei
financiare:

51
 ACTIV + CHELTUIELI = DATORII + CAPITALURI PROPRII' + VENITURI

(Reamintim: CAPITALURI PROPRII' + REZULTAT = CAPITALURI

PROPRII.
Aşadar, pentru această prezentare, Capitalurile proprii' nu includ rezultatul curent
al exerciţiului.
Iar, REZULTATUL = VENITURI – CHELTUIELI,
aşadar, ecuaţia fundamentală de echilibru a poziţiei financiare se poate scrie:
ACTIV – DATORII = CAPITALURI PROPRII' + REZULTAT )
Conturile corespunzătoare elementelor din partea stângă a ecuaţiei fundamentale
(active şi cheltuieli), presupun:
-- înregistrări în partea stângă, pentru majorarea valorii elementelor în
cauză; şi
-- înregistrări în partea dreaptă, pentru micşorarea valorii elementelor în
cauză.
Exemple de conturi de active şi cheltuieli: “Construcţii”, “Echipamente
tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)”, “Materii prime”, “Clienţi”,
“Casa în lei”, “Cheltuieli cu materiile prime”, “Cheltuieli cu salariile
personalului” etc.
Exemplu: Dacă dorim să înregistrăm o creştere a disponibilităţilor aflate în
casierie, vom debita contul “Casa în lei”, iar dacă dorim să evidenţiem o scădere
a disponibilităţilor aflate în casierie, vom credita contul “Casa în lei”.
Conturile corespunzătoare elementelor din partea dreaptă a ecuaţiei
fundamentale (datorii, capitaluri proprii şi venituri), presupun:
-- înregistrări în partea dreaptă, pentru majorarea valorii elementelor în
cauză; şi
-- înregistrări în partea stângă, pentru micşorarea valorii elementelor în
cauză.
Exemple de conturi de datorii, capitaluri proprii şi venituri: “Furnizori”,
“Credite bancare pe termen lung”, “Credite bancare pe termen scurt”, “Personal
- salarii datorate”, “Impozitul pe profit/venit”, “Capital social”, “Rezerve”,
“Rezultatul reportat”, “Venituri din vânzarea produselor finite”, “Venituri din
vânzarea mărfurilor”, “Venituri din lucrări executate şi servicii prestate” etc.
Exemplu: Dacă dorim să înregistrăm o majorare a datoriilor faţă de furnizorii de
materii prime, vom credita contul “Furnizori”, iar dacă dorim să evidenţiem o
diminuare a datoriilor faţă de furnizorii de materii prime, vom debita contul
“Furnizori”.
Într-o perioadă, indiferent de tipul şi numărul tranzacţiilor şi operaţiunilor
derulate de o întreprindere şi înregistrate în contabilitate, totalul valorilor
înscrise în partea stângă a tuturor conturilor este egal cu totalul valorilor înscrise
în partea dreaptă a tuturor conturilor.
În contextul unei tranzacţii sau al unui eveniment, contabilizarea acestora va
găsi una dintre următoarele trei situaţii de contabilizare:
52
 --un cont să fie afectat printr-o înregistrare în partea sa stângă şi un alt
cont să fie afectat printr-o înregistrare în partea sa dreaptă;
--mai multe conturi să fie afectate prin înregistrări în partea lor stângă şi
un cont să fie afectat printr-o înregistrare în partea sa dreaptă SAU un cont să fie
afectat printr-o înregistrare în partea lui stângă şi mai multe conturi să fie
afectate prin înregistrări în partea lor dreaptă;
--mai multe conturi să fie afectate prin înregistrări în partea lor stângă şi
mai multe conturi să fie afectate prin înregistrări în partea lor dreaptă 14.
Pentru a facilita înregistrarea în partea stângă şi dreaptă a conturilor, s-a
dezvoltat sistemul reprezentărilor în debitul şi în creditul conturilor. Debitul
reprezintă partea stângă a unui cont, iar “a debita” un cont înseamnă a înscrie o
sumă în partea stângă a acestuia; creditul repezintă partea dreaptă a unui cont,
iar “a credita”un cont înseamnă a înscrie o sumă în partea dreaptă a acestuia.
Pentru funcţionarea conturilor corespunzătoare elementelor bilanţiere, în
lucrările de contabilitate sunt prezentate patru Reguli de funcţionare a
conturilor15. Aceste reguli ţin seama de clasificarea elementelor bilanţiere în
activ şi pasiv. (Reamintim: pasivul cuprinde datoriile şi capitalurile proprii.)
Regula nr. 1: Conturile de activ încep să funcţioneze prin a se debita şi se
debitează cu existentul elementelor de activ, iar conturile de pasiv încep să
funcţioneze prin a se credita şi se creditează cu existentul elementelor de pasiv.
a) Exemplu: la 01.01.N, un extras din bilanţul S.C. Alfa SRL prezintă
următoarele elemente:
„Mărfuri”: sold iniţial Si = 20.000 lei;
„Credite bancare pe termen lung”: sold iniţial Si = 100.000 lei.
Soldul iniţial al contului ”Mărfuri” - cont de activ, se înregistrează în debitul
său.
Soldul iniţial al contului „Credite bancare pe termen lung” - cont de datorii, se
înregistrează în creditul său.
D „Măr furi” C D „Credite bancare pe termen lung” C
a)Si 20.000 30.000 (c.1. c.2) 10.000 100.000 Si (a
b.1.) 50.000 250.000 (b.2.
Si 20.000 100.000 Si
RD 50.000 30.000 R RD 10.000 250.000 RC
TSD 70.000 30.000 TSC TSD 10.000 350.000 TSC
40.000 Sfd(d d)Sfc 340.000

14
Feleagă N., Malciu L., Ştefan B., Bazele contabilităţii. O abordare europeană şi
internaţională, Editura Economică, Colecţia Biblioteca de contabilitate, Bucureşti, 2002
pag. 140
15
Modul de funcţionare a conturilor a fost prezentat şi anterior. În continuare nu facem
altceva decât punem la îndemâna cititorului o altă exprimare a funcţionării conturilor.
53
Regula nr. 2: Conturile de activ se mai debitează cu majorările sau creşterile de
activ, iar conturile de pasiv se mai creditează cu majorările sau creşterile de pasiv.
b) Exemple: 1) În cursul lunii curente, SC Alfa SRL achiziţionează
mărfuri în valoare de 50.000 lei.
Achiziţia unui nou stoc de mărfuri - element de activ, presupune majorarea
valorii stocului de mărfuri existent în unitate şi se înregistrează în contabilitate
prin debitarea contului „Mărfuri”, cu suma de 50.000 lei.
2) În cursul lunii curente, SC Alfa SRL obţine un nou credit pe
termen lung în sumă de 250.000 lei.
Contractarea unui nou credit pe termen lung – element de pasiv, presupune
majorarea valorii împrumuturilor pe termen lung angajate deja de unitate şi se
înregistrează în contabilitate prin creditarea contului „Credite bancare pe termen
lung” cu suma de 250.000 lei.
Regula nr. 3: Conturile de activ se creditează cu micşorările sau diminuările
elementelor de activ, iar conturile de pasiv se debitează cu micşorările sau
diminuările elementelor de pasiv.
c) Exemple: 1) Scoaterea din gesiune a mărfurilor vândute de SC Alfa
SRL, în valoare de 30.000 lei.
Scoaterea din gestiune a mărfurilor - element de activ, înseamnă diminuarea
valorii stocului de mărfuri şi se înregistrează în contabilitate prin creditarea
contului „Mărfuri”, cu suma de 30.000 lei.
2) Societatea achită o rată aferentă creditului bancar pe termen
lung în sumă de 10.000 lei; Achitarea parţială a creditului – element de pasiv,
presupune diminuarea valorii creditelor bancare pe termen lung contractate de
unitate şi se evidenţiază în contabilitate prin debitarea contului „Credite bancare
pe termen lung” cu suma de 10.000 lei.
Regula nr. 4: Conturile de activ au întotdeauna sold final debitor, iar conturile de
pasiv au întotdeauna sold final creditor.
Soldul final al conturilor se poate determina cu ajutorul relaţiilor:
TSD = Si + RD
Sfd = TSD – TSC
TSC = Si + RC
Sfc = TSC – TSD

unde:
TSD – total sume debitoare;
Si – sold iniţial;
RD – rulaj debitor;
Sfd – sold final debitor;
TSC – total sume creditoare;
Sfc – sold final creditor;
RC – rulaj creditor.

54
 d) Exemple: În cazul stocului de mărfuri:

TSD = 20.000 + 50.000 = 70.000

TSC = 30.000
Sfc = 70.000 - 30.000 = 40.000

În cazul Creditelor bancare pe termen lung:

TSC = 100.000 + 250.000 = 350.000
TSD = 10.000
Sfd = 350.000 – 10.000 = 340.000

La 31.12.N, în bilanţul S.C. Alfa SRL se regăsesc următoarele:

În cadrul activelor circulante se află elementul „Stocuri”, compus (conform
exemplelor precedente), din „Mărfuri”, în valoare de 40.000 lei.
În cadrul datoriilor se află valoarea creditelor bancare pe termen lung care se
analizează în funcţie de scadenţă, după cum urmează:
- suma datorată în intervalul 01.01.N+1 – 31.12.N+1 se evidenţiază ca
datorie cu termen de plată sub un an;
- suma care urmează a se rambursa ulterior datei de 01.01.N+2, se
evidenţiază ca datorie cu termen de plată mai mare de un an.
Schematic, cele patru reguli de funcţionare a conturilor se pot prezenta astfel:
D Cont de Activ C D Cont de Pasiv C
Si
Majorări Diminuări Diminuări Majorări
Sfd* Sfc*

*Propunem ca prezentarea soldurilor finale debitoare să se efectueze în

creditul contului, iar prezentarea soldurilor finale creditoare să se realizeze în
debitul contului.
Astfel se asigură achilibrul sumelor în conturi:
- pentru conturile de activ:
Si + Majorări = Diminuări + Sf

(În exemplul anterior contul „Mărfuri” este cont de activ, iar sumele înscrise în
debitul şi creditul contului sunt 20.000 + 50.000 = 30.000 + 40.000 )
- pentru conturile de pasiv:
Sf + Diminuări = Si + Majorări

(În exemplul anterior contul „Credite bancare pe termen lung” este cont de pasiv,
iar sumele înscrise în debitul şi creditul contului sunt 340.000 + 10.000 =

55
 100.000 + 250.000 )
Conturile de cheltuieli funcţionează potrivit regulilor de funcţionare specifice
conturilor de activ, iar conturile de venituri funcţionează potrivit regulilor de
funcţionare specifice conturilor de pasiv.
Conturile de cheltuieli şi cele de venituri nu au solduri iniţiale şi nici solduri
finale, deoarece cheltuielile şi veniturile se preiau la sfârşitul fiecărei perioade
de raportare în contul de rezultate „Profit sau pierdere”, iar prin intermediul
acestuia, în bilanţul întocmit de entitate, la postul Capitaluri proprii.
Conturile pot funcţiona potrivit regulilor de funcţionare a conturilor de activ (A),
potrivit regulilor conturilor de pasiv (P) sau pot fi bifuncţionale (A/P).
Exemplu de cont bifuncţional:
Contul „Decontări cu asociaţii/acţionarii privind capitalul” – simbol 456 – are
funcţiune contabilă de activ când se subscrie capital social (la data înfiinţării
societăţii sau ulterior, la data majorării capitalului social); şi are funcţiune
contabilă de pasiv când capitalul social este retras de acţionari/asociaţi sau
lichidat, potrivit legii. Soldul debitor al contului reprezintă aportul la capital
subscris si nevărsat, iar cel creditor, datoriile entităţii faţă de acţionari/asociaţi.

6.2. Contul şi dubla înregistrare. Analiza contabilă a operaţiilor economico-

financiare
Dubla înregistrare constă în înregistrarea concomitentă şi cu aceeaşi sumă a unei
operaţii economice sau financiare în 2 conturi, şi anume în debitul unui cont în
corespondenţă cu creditul altui cont.
Corespondenţa conturilor reprezintă legătura reciprocă dintre debitul unui cont
şi creditul altui cont, stabilită cu ocazia înregistrării operaţiilor economico-
financiare în contabilitatea curentă pe baza dublei înregistrări.
Analiza contabilă constă în cercetarea pe bază de documente a fiecărei operaţii
economico-financiare prin descompunerea ei în elementele componente în scopul
stabilirii conturilor corespondente şi a părţii acestora (debit sau credit) în care
urmează să se înregistreze operaţia respectivă, concomitent şi cu aceeaşi sumă.
Etapele analizei contabile sunt:
--precizarea naturii operaţiei economico-financiare;
--determinarea modificărilor care se produc asupra elementelor de activ,
datorii, capitaluri proprii, cheltuieli sau venituri;
--stabilirea conturilor corespondente elementelor care se modifică;
--aplicarea regulilor de funcţionare asupra conturilor corespondente
identificate;
--stabilirea formulei contabile.

Formula contabilă reprezintă o modalitate de prezentare grafică a fiecărei

operaţiuni economico-financiare în conturi corespondente pe baza dublei
înregistrări sub formă de egalitate valorică.
Exemplu: Achiziţia de mărfuri prezentată la punctul b.1. conduce la următoarea
56
formulă contabilă:
„Mărfuri” = „Furnizori” 50.000

Articolul contabil presupune adăugarea la elementele formulei contabile a

explicaţiei descriptive aferente operaţiei în cauză (data operaţiei, documentul
justificativ care a stat la baza operaţiei respective).
În raport de numărul conturilor corespondente din care este formată formula
contabilă, există:
-formulă contabilă simplă:

cont “A” = cont “B” S

-formulă contabilă compusă:

% = cont “B” Sb
cont “A” Sa
cont “C” Sc
............. ......

Unde:
Sb – este suma cu care se creditează contul “B”
Sa – este suma cu care se debitează contul “A”
Sc – este suma cu care se debitează contul “C”
iar Sb = Sa + Sc + ....

SAU
Cont “A” = % Sa
cont “B” Sb
cont “C” Sc
.......... ....

Unde: Sa = Sb + Sc + ....
După scopul pentru care se întocmesc formulele contabile, acestea pot fi
clasificate în 2 categorii:
--formulă contabilă de înregistrare curentă;
--formulă contabilă de stornare.

Stornarea presupune corectarea unei erori săvârşite cu ocazia înregistrării în

contabilitatea curentă. Stornarea poate fi utilizată şi pentru rectificarea unor
rulaje, în special în conturile de cheltuieli şi venituri.
57
 Stornarea se poate realiza prin două modalităţi:
-stornarea în negru - presupune anularea formulei contabile reflectată
iniţial în contabilitate;

-stornarea în roşu - presupune anularea formulei iniţiale prin repetarea

sa cu suma în roşu.

Exemplu:
Formula iniţială este :
„Materii prime” = „Furnizori” 2.000

Stornarea în negru:
„Furnizori” = „Materii prime” 2.000

Stornarea în roşu:
2 000
„Materii prime” = „Furnizori”

Exemple privind analiza contabilă a operaţiilor economico-financiare

Pentru o mai rapidă şi uşoară înţelegere a modului de înregistrare în contabilitate a
operaţiilor economico-financiare, în continuare vom utiliza următoarele notaţii:
Etapele analizei contabile:
- precizarea naturii operaţiei economico-financiare = N.O.
-determinarea modificărilor care se produc asupra elementelor de activ,
datorii, capitaluri proprii, cheltuieli sau venituri = M.
-stabilirea conturilor corespondente elementelor care se modifică = C.C.
-aplicarea regulilor de funcţionare asupra conturilor corespondente = R.F.
-stabilirea formulei contabile = F.C.

Activ = A
Pasiv = P
Datorii = Dt
Capitaluri proprii = Cp
Cheltuieli = Ch
Venituri = V
Debit = D
Credit = C
Taxa pe valoare adăugată = TVA
creşte = 
scade = 

58
Exemplul 1: Se înregistrează în contabilitatea SC “X” SA factura reprezentând
un mijloc de transport achiziţionat, în valoare de 80.000 lei (se face abstracţie de
TVA); decontarea facturii are loc ulterior.
N.O. achiziţie de imobilizări corporale cu decontare ulterioară;
M.: - se majorează cu 80.000 lei valoarea imobilizărilor corporale - element
de activ;
- se majorează cu 80.000 lei datoriile unităţii faţă de furnizorii de
imobilizări - element de pasiv (datorie);
C.C.: „Mijloace de transport” - cont de A;
„Furnizori de imobilizări” - cont de P (Dt);
R.F. Contul „Mijloace de transport” - cont de A, , se debitează;
Contul „Furnizori de imobilizări” – cont de Dt (P), , se creditează;
F.C.:

„Mijloace de transport” = „Furnizori de imobilizări” 80.000

Exemplul 2. Pe baza extrasului de cont emis de bancă, se evidenţiază în
contabilitate contractarea unui credit bancar pe termen scurt necesar activităţii
de exploatare, în sumă de 150.000 lei. Întreprinderea primeşte banii în contul de
dosponibil deschis la bancă.

N.O. obţinerea unui credit bancar pe termen scurt;

M.: -se majorează cu 150.000 lei datoriile unităţii faţă de bancă – element
de pasiv (datorie);
-se majorează cu 150.000 lei disponibilul existent în bancă – element de
activ;
C.C.: „Credite bancare pe termen scurt” – cont de P (Dt);
„Conturi la bănci în lei” – cont de A
R.F. Contul „Credite bancare pe termen scurt” - cont de P (Dt), , se
creditează;
Contul „Conturi la bănci în lei” – cont de A, , se debitează;
F.C.:

„Conturi la bănci în lei” = „Credite bancare pe termen scurt” 150.000

Exemplul 3. Pe baza extrasului de cont emis de bancă se evidenţiază

contabilitate achitarea dobânzii aferente creditului bancar în sumă de 6.000 lei.
Plata se efectuează din contul de disponibil deschis la bancă.

59
N.O. Plata dobânzii aferentă creditului bancar pe termen scurt;
M.: - se diminuează cu 6.000 lei disponibilul existent în bancă – element de
activ;
- se majorează cu 6.000 lei cheltuielile privind dobânzile – element de
cheltuieli;
C.C.: „Conturi la bănci în lei” – cont de A;
„Cheltuieli privind dobânzile” – cont de Ch, funcţionează potrivit
regulilor conturilor de A;
R.F. Contul „Conturi la bănci în lei” – cont de A, , se creditează;
Contul „Cheltuieli privind dobânzile” – cont de A (Ch), , se debitează;
F.C.:

„Cheltuieli privind dobânzi” = „Conturi la bănci în lei” 6.000

6.3. Conturile sintetice şi conturile analitice

Pentru a se putea oglindi toate elementele din cadrul unei întreprinderi în total şi
pe părţile componente, în contabilitate întreprinderea are posibilitatea să
dezvolte planul de conturi generalîn conturi care să asigure o mai bună
informare la nivelul ei. Astfel, contabilizarea tranzacţiilor şi evenimentelor se
realizează folosindu-se:
--atât conturi sintetice;
--cât şi conturi analitice.
Conturile sintetice sunt conturile de bază ale contabilităţii, cu ajutorul cărora se
reflectă activele, datoriile, capitalurile proprii şi procesele economice, grupate
după caracteristicile lor generale.
Aceste conturi sintetice sunt prezentate în planul de conturi reglementat prin
Anexa la Ordinul M.F.P. nr. 3055/2009 Reglementări contabile conforme cu
Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene
Conturile analitice sunt folosite pentru a reflecta concomitent părţile
componente ale întreprinderii înregistrate în conturi sintetice, după însuşirile lor
specifice.
Ele se utilizează din necesitatea generalizării datelor referitoare la existenţa şi
mişcarea elementelor de activ, datorii, capitaluri proprii, venituri şi cheltuieli.
Conturile analitice înregistrează aceleaşi elemente prezente în conturile sintetice,
individualizate după însuşirile lor specifice; conturile analitice permit detalierea,
dezvoltarea conturilor sintetice, fără a avea caracter de obligativitate.
Numărul de conturi analitice pe care se poate dezvolta un cont sintetic este
determinat de natura bunului economic, de natura proceselor economice, de

60
natura surselor de finanţare reflectate prin contul sintetic respectiv, de
necesităţile de informare specifice fiecărei întreprinderi.
Conturile analitice funcţionează după aceleaşi reguli de funcţionare cu cele ale
conturilor sintetice de care aparţin.
Exemple:
- în cadrul contului sintetic „Materii prime”, se pot deschide conturi
analitice pe feluri de materii prime. Astfel, într-o întreprindere de construcţii,
conturile analitice pot fi: „Materii prime – ciment”, „Materii prime – var”,
„Materii prime – fier beton”, „Materii prime – cherestea” etc.. Pentru
simbolizarea lor se porneşte de la contul sintetic 301 „Materii prime” şi se
creează: 301.1 „Materii prime – ciment”, 301.2 „Materii prime – var”, 301.3
„Materii prime – fier beton”, 301.4 „Materii prime – cherestea” etc. Contul
sintetic 301 „Materii prime” este dezvoltat de regulă, prin intermediul
programului informatic, astfel încât soldul contului sintetic este compus din
totalul soldurilor conturilor analitice create.
-în cadrul contului sintetic „Debitori diverşi”, se pot deschide conturi
analitice pentru fiecare întreprindere, instituţie sau persoană fizică de la care
entiatea are de primit anumite sume de bani: „Debitori diverşi – S.C. Alfa S.A.”,
„Debitori diverşi – Colegiul Naţional Iaşi”, „Debitori diverşi – Popescu Vasile”
etc. Pentru simbolizarea lor se porneşte de la contul sintetic 461 „Debitori
diverşi” şi se creează: 461.1 „Debitori diverşi - S.C. Alfa S.A.”, 461.2 „Debitori
diverşi - Colegiul Naţional Iaşi”, 461.3 „Debitori diverşi – Popescu Vasile” etc.
Contul sintetic 461 „Debitori diverşi” este dezvoltat de regulă, prin intermediul
programului informatic, astfel încât soldul contului sintetic este compus din
totalul soldurilor conturilor analitice create.
-în cadrul contului sintetic „Furnizori”, se pot deschide conturi analitice
pe fiecare furnizor în parte: „Furnizori – S.C. Holcim România S.A.”, „Furnizori
– S.C. Fabrica de var S.A.”, „Furnizori – S.C. Fier beton S.R.L.”, „Furnizori –
S.C. Gaterul SEL”. Pentru simbolizarea lor se porneşte de la contul sintetic 401
„Furnizori” şi se creează: 401.1 „Furnizori – S.C. Holcim România S.A.”, 401.2
„Furnizori – S.C. Fabrica de var S.A.”, 401.3 „Furnizori – S.C. Fier beton
S.R.L.”, 401.4 „Furnizori – S.C. Gaterul SEL”. Contul sintetic 401 „Furnizori”
este dezvoltat de regulă, prin intermediul programului informatic, astfel încât
soldul contului sintetic este compus din totalul soldurilor conturilor analitice
create.
Înregistrarea unei operaţiuni în conturile analitice prezintă unele particularităţi
faţă de conturile sintetice. Spre deosebire de conturile sintetice prin care
elementele reflectate se înregistrează numai valoric, în conturile analitice
elementele pot fi reflectate atât valoric, cât şi cantitativ. Utilizarea conturilor
analitice prezintă importanţă deosebită pentru activitatea întreprinderii, deoarece
crează posibilitatea efectuării unui control gestionar prin urmărirea existentului
şi a mişcării fiecărui element, contribuind la asigurarea integrităţii elementelor
de activ, datorii şi capitaluri proprii.

61
Corelaţiile dintre conturile sintetice şi cele analitice sunt următoarele:
--suma soldurilor iniţiale ale conturilor analitice aferente unui cont sintetic
trebuie să fi egală şi de acelaşi sens cu soldul iniţial al contului sintetic respectiv.
--suma rulajelor debitoare ale conturilor analitice aferente unui cont sintetic
trebuie să fie egală cu rulajul debitor al contului sintetic.
--suma rulajelor creditoare ale conturilor analitice aferente unui cont sintetic
trebuie să fie egală cu rulajul creditor al contului sintetic în cauză.
--suma soldurilor finale ale conturilor analitice aferente unui cont sintetic trebuie
să fie egală cu soldul final al contului sintetic respectiv.
Reglementările actuale prevăd posibilitatea dezvoltării pe conturi analitice, în
funcţie de necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităţilor
proprii ale fiecărei entităţi.
Corelaţiile dintre conturile sintetice şi cele analitice prezentate anterior se pot
observa prin următorul exemplu practic:
a) La data de 01 februarie N, contul sintetic „Materii prime”, care are un
sold iniţial de 150.000 lei, desfăşurat pe două conturi analitice:
- contul analitic „Materia primă A”, care are un sold iniţial de 90.000 lei,
reprezentând valoarea a 4.500 kg din materia primă A cu preţul unitar de 20
lei/kg;
- contul analitic „Materia primă B”, care are un sold iniţial de 60.000 lei
reprezenând valoare a 6.000 kg din materia primă Bcu preţul unitar de 10 lei/kg.
b) În cursul lunii februarie N, au avut loc următoarele operaţii
economice:
- la data de 10 februarie N se eliberează din depozit pentru nevoile
producţiei 1.500 kg din materia primă A şi 2.500 kg din materia primă B;
- la data de 20 februarie N se primesc de la furnizori şi se depozitează 500
kg din materia primă A şi 2.000 kg din materia primă B.
După înregistrarea acestor operaţii economice în contul sintetic „Materii prime”
şi în cele două conturi analitice ale sale, situaţia se prezintă astfel:

Contul sintetic „Materii prime”

Nr. Data Explicaţii Sume Sume Sold
operaţi debitoare creditoare - lei -
ei - lei - - lei -
1 01.01 Sold iniţial 150.000 150.000
2 10.01 Ieşiri 55.000 95.000
3 20.01 Intrări 30.000 125.000
Total 180.000 55.000 125.000

62
 Contul analitic „Materia primă A”
Cantităţi Cantităţi Cantităţi Valori Valori Valori
Nr. Data Explic - kg - - kg - - kg - - lei - - lei - - lei -
op. aţii
Intrări Ieşiri Stoc Debit Credit Sold
1 01.01 Sold 4.500 4.500 90.000 - 90.000
iniţial
2 10.01 Ieşiri 1.500 3.000 - 30.000 60.000
3 20.01 Intrări 500 3.500 10.000 - 70000
Total 5.000 3.500 100.000 30.000 70.000

Contul analitic „Materia primă B”

Cantităţi Cantităţi Cantităţi Valori Valori Valori
Nr. Data Expli - kg - - kg - - kg - - lei - - lei - - lei -
op. caţii
Intrări Ieşiri Stoc Debit Credit Sold
1 01.01 Sold 6.000 - 6.000 60.000 - 60.000
iniţial
2 10.01 Ieşiri - 2.500 3.500 - 25.000 35.000
3 20.01 Intrări 2.000 - 5.500 20.000 - 55.000
Total 8.000 2.500 5.500 80.000 25.000 55.000

Aşadar:
- soldul debitor al contului sintetic „Materii prime” se compune din:
soldul debitor al contului sintetic = soldul debitor al contului analitic
„Materii prime” „Materia primă A” +
soldul debitor al contului analitic
„Materia primă B”

70.000 + 55.000 = 125.000

- conturile analitice permit o cunoaştere a stocurilor de materie primă A şi
de materie primă B atât valorică, cât şi cantitativă.

6.4. Planul de conturi

Planul de conturi reprezintă un model normativ privind clasificarea şi
codificarea conturilor. În cadrul lui, fiecare cont este delimitat printr-o denumire
şi simbol cifric, fiind încadrat într-o anumită clasă şi grupă, în raport cu un
anumit criteriu de clasificare.
O primă clasificare ţine cont de natura dualistă a planului şi a contabilităţii
româneşti, astfel conturile sunt clasificate în raport de structura de activ, datorii

63
şi capitaluri proprii, venituri şi cheltuieli, delimitate şi ierarhizate în bilanţ,
contul de profit şi pierdere şi notele explicative la situaţiile financiare.
Operaţiile specifice contabilităţii financiare sunt reprezentate în contabilitate
prin intermediul primelor 8 clase de conturi. Operaţiilor specifice contabilităţii
de gestiune le sunt rezervate conturile din clasa 9.
De asemenea, conturile specifice contabilităţii financiare sunt reprezentate
pornind de la clasificarea informaţiilor în:
-operaţii relative la bilanţ, care sunt reflectate prin intermediul primelor 5
clase de conturi;
-operaţii relative la gestiunea întreprinderii, contabilizate cu ajutorul
claselor 6 şi 7 de conturi;
-operaţii care nu afectează în mod direct patrimoniul întreprinderii,
reflectate prin intermediul clasei 8 de conturi.
În structura bilanţului, soldurile conturilor aferente celor 5 clase de conturi sunt
plasate astfel:

A Bilanţ –forma cont P

Clasa 2 Clasa 1
Conturi de imobilizări Conturi de capitaluri
Clasa 3 Clasa 4
Conturi de stocuri Conturi de terţi (datorii)
Clasa 4 Clasa 5
Conturi de terţi (creanţe) Conturi de trezorerie (datorii)
Clasa 5
Conturi de trezorerie
Total Total

Operaţiile relative la obţinerea rezultatului exeriţiului (profit sau pierdere) sunt

reflectate prin intermediul clasei 6 - Conturi de cheltuieli şi clasei 7 - Conturi de
venituri.

Contul de profit şi pierdere (formă schematizată)

Clasa 6 Clasa 7
Conturi de cheltuieli Conturi de venituri
Profit Pierdere

Dacă: Soldurile conturilor clasei 6 < Soldurile conturilor clasei 7 => Profit
“Conturi de cheltuieli” “Conturi de venituri”

Dacă: Soldurile conturilor clasei 6 > Soldurile conturilor clasei => Pierdere
“Conturi de cheltuieli” 7 “Conturi de venituri”

64
În funcţie de natura elementelor codificate cu ajutorul conturilor, structura
planului de conturi este următoarea:

Clasa de conturi Natura conturilor Conţinutul conturilor

Clasa 1 – Conturi de Resurse permanente Capital, rezerve, împrumuturi
capitaluri ale întreprinderii pe termen lung, rezultatul
exerciţiului, etc.
Clasa 2 – Conturi de Bunuri de folosinţă Imobilizări necorporale,
imobilizări îndelungată corporale şi financiare
Clasa 3 – Conturi de Bunuri destinate Materii prime, produse finite,
stocuri prelucrării, vânzării mărfuri etc.
sau revânzării
Clasa 4 – Conturi de Creanţe şi datorii Creanţe clienţi, datorii faţă de
terţi furnizori, salariaţi, bugetul
statului etc.
Clasa 5 – Conturi de Trezoreria Titluri de plasament, cecuri,
trezorerie întreprinderii disponibilităţi etc.
Clasa 6 – Conturi de Cheltuieli legate de Consum de materii prime,
cheltuieli activitatea materiale, ieşirea din gestiune
întreprinderii a imobilizărilor corporale şi
mărfurilor, impozite, taxe etc.
Clasa 7 – Conturi de Venituri legate de Venituri din vânzarea
venituri activitatea bunurilor şi serviciilor,
întreprinderii venituri financiare şi venituri
extraordinare.

Formatul general al unui cont este următorul:

X X X X
indică clasa
indică grupa din care face parte contul
arată că este vorba despre un cont sintetic de gradul1
arată că este vorba despre un cont sintetic de gradul2
Exemplu:
1 0 1 1
clasa 1 – conturi de capitaluri
grupa 10 – capital şi rezerve
cont sintetic de gradul 1 – 101 – Capital
cont sintetic de gradul 2 – 1011 – Capital subscris nevărsat

65
Probleme propuse spre rezolvare:
1.Explicaţi cum funcţionează conturile de activ.
2.Explicaţi cum funcţionează conturile de datorii.
3.Explicaţi cum funcţionează conturile de capitaluri proprii.
4.Explicaţi cum funcţionează conturile de venituri.
5.Explicaţi cum funcţionează conturile de cheltuieli.

66
 CAPITOLUL VII

ANALIZA ŞI FUNCŢIONAREA CONTURILOR

7.1. Conturile de capitaluri proprii şi permanente

Conturile de capitaluri proprii şi permanente evidenţiază în contabilitate sursele
de finanţare cu caracter permanent de care beneficiază o entitate economică. În
raport cu modul lor de constituire, conturile de capitaluri se diferenţiază în:
--conturi de capitaluri proprii;
--conturi de datorii pe termen lung;
--conturi de provizioane (evidenţiază datorii incerte).

7.1.1.Contabilitatea capitaluri proprii

În această categorie se cuprind toate conturile care evidenţiază sursele proprii de
finanţare cu caracter permanent concretizate în principal în:
aportul proprietarilor (asociaţi sau acţionari) la capitalul social cu ocazia
constituirii societăţii comerciale la începutul activităţii sale sau pe parcursul
desfăşurării activităţii acesteia;
rezultatul obţinut sub formă de profit din activitatea desfăşurată sau din alte
elemente de capitaluri;
alte elemente de capital propriu, cum ar fi: rezervele, rezultatul reportat
împrumuturile pe termen lung.
Contul 101 Capital:
-Contul 101 Capital este un cont de pasiv (capital propriu).
-Se creditează:
--la constituirea capitalului social prin aport în numerar
şi/sau în natură al proprietarilor;
--prin capitalizarea rezultatelor obţinute din activitatea
proprie;
--prin operaţiuni interne de transformare a unor structuri
de capitaluri proprii în alte structuri, tot de capitaluri
proprii (de exemplu, majorarea capitalului social prin
încorporarea rezultatului exerciţiului în capitalul social).

-Se debitează în urma unor operaţii care presupun micşorarea structurii de

capital social:
--rambursarea capitalului social către acţionari sau
asociaţi ca urmare a hotărârii AGA;
--operaţiuni interne de transformare a unor elemente de
capitaluri proprii în alte structuri de capitaluri proprii.
67
-Conturile de capitaluri au sold final creditor ce evidenţiază capitalurile proprii
ca sursă permanentă pentru entitatea economică. Prin soldul acestor conturi se
furnizează informaţii necesare completării bilanţului, iar din rulajele debitoare şi
creditoare se prezintă informaţii în notele explicative la situaţiile financiare.
Exemple privind capitalul social:
1)Societatea Comercială Alfa SA înregistrează subscrierea la capitalul social a
20.000 acţiuni cu valoare nominală de 4 lei/acţiune şi valoare totală de 80.000
lei. Depunerea banilor în contul de disponibil deschis la bancă se va efectua
ulterior.
Subscriere capitale social:
--la data subscrierii capitalului social, apare un drept de creanţă al societăţii faţă
de acţionari în valoare de 80.000 lei, reflectat în debitul contului 456 Decontări
cu acţionarii/asociaţii privind capitalul;
--la aceeaşi dată se majorează valoarea capitalului subscris nevărsat cu 80.000
lei, reflectată în creditul contului 1011Capital subscris nevărsat.
456 Decontări cu acţionarii/asociaţii = 1011Capital subscris 80.000
privind capitalul nevărsat

2)Două luni mai târziu, valoarea acţiunilor subscrise anterior (80.000 lei), se
depune în contul de disponibil deschis de SC Alfa SA la bancă.
Depunere aport la capitalul social:
--la data depunerii aportului de către acţionari, se diminuează dreptul de creanţă
al societăţii faţă de acţionari, reflectat în creditul contului 456 Decontări cu
acţionarii/asociaţii privind capitalul cu 80.000 lei;
--la aceeaşi dată, se majorează disponibilităţile bancare cu 80.000 lei, majorare
reflectată în debitul contului 5121 Conturi la bănci în lei.
5121 Conturi la bănci în lei = 456 Decontări cu acţionarii/asociaţii 80.000
privind capitalul

1.3)Urmare a depunerii aportului de către acţionari, se majorează valoarea

capitalului subscris vărsat cu 80.000 lei.
Majorare capital social urmare a depunerii aportului:
---majorarea capitalului subscris vărsat conduce la creditarea contului 1012
Capital subscris vărsat cu suma de 80.000 lei;
--diminuarea capitalului subscris nevărsat conduce la debitarea contului 1011
Capital subscris nevărsat cu aceeaşi sumă.
1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 80.000

2)Adunarea generală a acţionarilor (AGA) hătărăşte majorarea capitalului social

prin încorporarea unor rezerve constituite la dispoziţia societăţii în sumă de
40.000 lei.

68
Majorare capital social pe seama rezervelor:
--cu această ocazie se majorează capitalul social cu 40.000 lei, creditându-se
contul 1012 Capital subscris vărsat; şi
--se diminuează rezervele unităţii, în acest sens debitându-se contul aferent 106
Rezerve, cu suma de 40.000 lei.

106 Rezerve = 1012 Capital subscris vărsat 40.000

3)Adunarea generală decide majorarea capitalului social cu suma de 100.000

reprezentând profit nerepartizat aferent anilor anteriori.
Majorare capital social pe seama rezultatului reportat:
--se majorează capitalul social, creditându-se contul 1012 Capital subscris vărsat
cu suma de 100.000 lei;
--se diminuează valoarea profitului reportat, debitându-se contul 117 Rezultat
reportat cu aceeaşi sumă.
117 Rezultat reportat = 1012 Capital subscris vărsat 100.000

7.1.2.Contabilitatea împrumuturilor bancare pe termen lung

Conturile privind contabilitatea împrumuturilor bancare pe termen lung
evidenţiază resursele financiare străine furnizate pe termen lung de către bănci,
guvern, trezoreria statului, alte instituţii financiare sau alte întreprinderi.
Conturile aferente acestor datorii se dezvoltă pe feluri de datorii în raport de
natura lor.
-Conturile de împrumuturi sunt conturi de pasiv (datorii).
-Se creditează cu datoriile entităţii faţă de terţi.
-Se debitează la data plăţii lor.
-Prezintă sold final creditor, care reflectă datoriile rămase neachitate la sfârşitul
perioadei de raportare.
Exemplu privind creditele bancare pe termen lung:
1)În data de 01. 08. N, se evidenţiază în contabilitatea societăţii comerciale Alfa
SA contractarea unui credit bancar pentru doi ani, în sumă de 240.000 lei.
Împrumutul se rambursează lunar în tranşe egale, iar dobânda este de 10% din
valoarea creditului şi se plăteşte de asemenea, lunar.
Contractare împrumut pe termen lung:
--angajarea împrumutului conduce la majorarea creditelor bancare pe termen
lung. În acest sens se creditează contul 1621 Credite bancare pe termen lung cu
suma de 240.000 lei; şi
---se majorează disponibilităţile întreprinderii din contul deschis la bancă cu
suma de 240.000 lei. În acest sens se debitează contul 5121 Conturi la bănci în
lei.
5121 Conturi la bănci în lei = 1621 Credite bancare pe 240.000
termen lung

69
2)La finele lunii august se evidenţiază în contabilitatea societăţii dobânda
aferentă creditului bancar pe termen lung.
Dobânda = (Suma datorată x Dobânda exprimată în procente x Numărul de
luni în care se datorează suma respectivă) / 12 luni
Dobânda = (Suma datorată x Dobânda exprimată în procente x Numărul de
zile în care se datorează suma respectivă) / 365 zile

Dobânda la finele lunii august N = (240.000 lei x 10% x 1 luna) / 12 luni =

2.000 lei
Înregistrarea datoriei privind dobânda:
--se majorează datoriile privind dobânda cu 2.000 lei, datorii ce sunt reflectate în
creditul contului 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung;
--se majorează cheltuielile întreprinderii privind dobânzile, cu aceeaşi sumă. În
acest sens se debitează contul 666 Cheltuieli privind dobânzile.
666 Cheltuieli privind = 1682 Dobânzi aferente creditelor 2.000
dobânzile bancare pe termen lung

3)La finele lunii august, pe baza extrasului de cont primit de la bancă, se

evidenţiază în contabilitatea societăţii plata dobânzii aferentă creditului bancar
pe termen lung.
Plată dobândă aferentă împrumutului pe termen lung:
--se diminuează datoriile privind dobânda cu 2.000 lei, ceea ce presupune
debitarea contului 1682 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung;
--plata dobânzii presupune diminuarea cu 2.000 lei a disponibilităţilor aflate în
contul deschis la banca, respectiv creditarea contului 5121Conturi la bănci în lei.
1682 Dobânzi aferente creditelor = 5121 Conturi la bănci în lei 2.000
bancare pe termen lung

În practică se utilizează şi formula contabilă:

666 Cheltuieli cu dobânzile = 5121 Conturi la bănci în lei 2.000

Această formulă contabilă are însă anumite limite, limite care se referă la
informaţia contabilă furnizată prin utilizarea doar a contului 666 Cheltuieli
privind dobânzile.
Contul 666 Cheltuieli privind dobânzile se foloseşte în practica contabilă pentru
a reflecta:
- Dobânzile aferente împrumuturilor bancare pe termen lung şi pe termen scurt;
- Dobânzile aferente contractelor de leasing financiar;
- Dobânzile aferente altor credite obţinute de la alte instituţii financiare.

4)La finele lunii august N, se înregistrează, tot pe baza Extrasului de cont primit
de la bancă, achitarea ratei lunare aferente creditului pentru investiţii în valoare
70
de 10.000 lei.
Plată rată împrumut bancar:
Rata lunară = 240.000 lei / (2 ani x 12 luni) = 10.000 lei/lună
--se diminuează valoarea împrumutului bancar cu 10.000 lei, ceea ce presupune
debitarea contului 1621 Credite bancare pe termen lung;
--scade valoarea disponibilităţilor întreprinderii aflate în contul deschis la bancă,
cu aceeaşi suma. Astfel, se creditează contul 5121 Conturi la bănci în lei.
1621 Credite bancare pe termen = 5121 Conturi la bănci în lei 10.000
lung

Dobânda aferentă creditului bancar pe termen lung datorată la finele lunii

septembrie:
Suma datorată = 240.000 lei – 10.000 lei = 230.000 lei
Dobânda la finele lunii septembrie N =(230.000 lei x 10% x 1 luna)/12 luni =
1.916.67 lei
Dobânda aferentă creditului bancar pe termen lung datorată la finele lunii
octombrie:
Suma datorată = 240.000 lei – (2 x 10.000 lei) = 220.000 lei
Dobânda la finele lunii octombrie N =(220.000 lei x 10% x 1 luna)/12 luni =
1.833,33 lei
Dobânda aferentă creditului bancar pe termen lung datorată la finele lunii
noiembrie:
Suma datorată = 240.000 lei – (3 x 10.000 lei) = 210.000 lei
Dobânda la finele lunii noiembrie N =(210.000 lei x 10% x 1 luna)/12 luni =
1.750 lei
La finele lunii iulie N+2, soldul contului de credite bancare pe termen lung va fi
zero.

7.2. Conturile de active imobilizate

Corespunzător structurii bilanţiere, conturile de active imobilizate se
diferenţiază pe cele 3 categorii de imobilizări:
- Conturi de imobilizări necorporale;
- Conturi de imobilizări corporale;
- Conturi de imobilizări financiare.
Cu ajutorul acestor conturi se ţine evidenţa existenţei şi mişcării activelor
imobilizate.
-Majoritatea conturilor de imobilizări sunt conturi de activ;
-Se debitează la data majorării valorii activelor imobilizate;
-Se creditează la data diminuării valorii activelor imobilizate;
-Soldul debitor reprezintă valoarea imobilizărilor aflate în întreprindere la
momentul respectiv.

71
Imobilizările necorporale şi corporale sunt supuse amortizării. Amortizarea
reprezintă procedeul de diminuare sistematică a valorii de intrare a
imobilizărilor corporale. Valoarea amortizării imobilizărilor necorporale şi
corporale se calculează pe baza unui plan de amortizare, conform duratelor de
utilizare economică (DUE) şi condiţiilor de utilizare a acestora. În prezent,
duratele de utilizare economică sunt stabilite prin Hotărârea nr.
2139/30.11.2004, pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele
normale de funcţionare a mijloacelor fixe, publicată in Monitorul Oficial, Partea
I nr. 46 din 13/01/2005.
Conturile privind amortizarea sunt conturi rectificative ale valorii imobilizărilor
necorporale şi corporale şi funcţionează potrivit regulilor conturilor de pasiv
(datorii şi capitaluri proprii).
Prin soldurile prezentate de conturile de imobilizări necorporale şi corporale şi
de conturile privind amortizarea se asigură informaţiile necesare completării
bilanţului societăţii comerciale.

7.2.1.Contabilitatea imobilizărilor necorporale

1.1)La data de 31.12.N-1, se înregistrează în contabilitatea SC “Astra” SA
achiziţionarea unui soft (licenţă Windows XP) pentru cele patru staţii existente
la biroul financiar-contabilitate în valoare de 4 x 1.500 lei (se face abstracţie de
taxa pe valoare adăugată). Plata softului achiziţionat se va efectua ulterior.
4 staţii x 1.500 lei = 6.000 lei
Achiziţie soft:
--se majorează valoarea imobilizărilor necorporale cu 6.000 lei, debitându-se
contul 208 Alte imobilizări necorporale;
--cresc datoriile întreprinderii faţă de furnizorii de imobilizări cu aceeaşi sumă,
creditându-se contul 404 Furnizori de imobilizări.
208 Alte imobilizări necorporale = 404 Furnizori de imobilizări 6.000

1.2)Potrivit deciziei Consiliului de administraţie, softurile achiziţionate sunt

amortizate pe o perioadă de 2 ani, începând cu luna imediat următoare achiziţiei
lor. Să se înregistreze în contabilitate amortizarea lunară a softului.
Amortizarea anuală= Valoarea de intrare / Durata de utilizare economică (în ani)
Amortizarea anuală = 6.000 lei / 2 ani = 3.000 lei / an
Amortizarea lunară =Valoarea de intrare/ Durata de utilizare economică (în luni)
Amortizarea lunară = 6.000 intrare / (2 ani x 12 luni) = 250 lei / lună
Evidenţierea amortizării softului:
--se majorează cheltuielile privind amortizarea imobilizărilor cu 250 lei,
cheltuieli care se reflectă în debitul contului 6811 Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea imobilizărilor;
--se majorează amortizarea imobilizărilor necorporale cu aceeaşi sumă,
creditându-se în acest scop contul 2808 Amortizarea altor imobilizări
necorporale.
72
6811 Cheltuieli de exploatare privind = 2808 Amortizarea altor 250
amortizarea imobilizărilor imobilizări necorporale

1.3)Se plăteşte din contul de disponibil deschis la bancă, furnizorului de

imobilizări, suma de 6.000 lei, reprezentând valoarea softului achiziţionat la
punctul 1.1.
Plată furnizori:
--scade valoarea datoriilor faţă de furnizorii de imobilizări cu 6.000 lei, ceea ce
conduce la debitarea contului 404 Furnizori de imobilizări;
--scade valoarea disponibilităţilor bancare deţinute de întreprindere la bancă cu
aceeaşi sumă, creditându-se contul 5121 Conturi la bănci în lei.
404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei 6.000

După primul an de utilizare, valoarea înscrisă în bilanţ a acestor imobilizări

necorporale va fi 3.000 lei (6.000 lei – valoare de intrare, minus 3.000 lei –
amortizare anuală).
După expirarea celor 2 ani, valoarea imobilizărilor necorporale în bilanţ este
zero. Aceasta nu înseamnă că imobilizările necorporale nu mai există.
1.4)Pe 31.12.N+1, pe baza deciziei Consiliului de administraţie, se înregistrează
în contabilitate scoaterea din evidenţă a softului complet amortizat. Valoarea de
achiziţie a imobilizării corporale a fost de 6.000 lei.
Scoaterea din evidenţă a softului complet amortizat:
--se diminuează valoarea imobilizărilor corporale aflate în proprietatea
întreprinderii cu 6.000 lei, ceea ce presupune creditarea contului 208 Alte
imobilizări necorporale;
--ieşind din evidenţa contabilă imobilizarea necorporală, amortizarea aferentă nu
mai trebuie evidenţiată în contabilitate. Aşadar, scade valoarea amortizării
softului cu 6.000 lei, debitându-se contul 2808 Amortizarea altor imobilizări
necorporale.
2808 Amortizarea altor = 208 Alte imobilizări 6.000
imobilizări necorporale necorporale

7.2.2.Contabilitatea imobilizărilor corporale

1.1)La data de 01.08. N, S.C. “Astral” SA achiziţionează un mijloc de transport
la preţul de 120.000 lei (se face abstracţie de taxa pe valoare adăugată). Plata
mijlocului de transport se va efectua ulterior.
Achiziţie mijloc de transport:
--se majorează valoarea imobilizărilor corporale – mijloace de transport, cu
120.000 lei, în acest sens, debitându-se contul 2133 Mijloace de transport;
--creşte valoarea datoriilor entităţii faţă de furnizorii de imobilizări cu 120.000
lei, ocazie cu care se creditează contul 404 Furnizori de imobilizări.
2133 Mijloace de transport = 404 Furnizori de imobilizări 120.000

73
1.2)Mijlocul de transport achiziţionat la punctul 1.1. se amortizează în
contabilitatea societăţii liniar, determinând evidenţierea în contabilitate a unei
amortizări anuale în sumă de 24.000 lei.
Evidenţierea amortizării mijlocului de transport:
--se majorează cheltuielile privind amortizarea imobilizărilor cu 24.000 lei,
cheltuieli care se reflectă în debitul contului 6811 Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea imobilizărilor;
--se majorează amortizarea imobilizărilor corporale – mijloacelor de transport,
cu aceeaşi sumă, creditându-se în acest scop contul 2813 Amortizarea
instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor.
6811 Cheltuieli de exploatare = 2813 Amortizarea instalaţiilor, 24.000
privind amortizarea mijloacelor de transport,
imobilizărilor animalelor şi plantaţiilor

1.3)Se plăteşte din contul de disponibil deschis la bancă, furnizorului de

imobilizări, suma de 120.000 lei, reprezentând valoarea mijlocului de transport
achiziţionat la punctul 1.1.
Plată furnizori:
--scade valoarea datoriilor faţă de furnizorii de imobilizări cu 120.000 lei, ceea
ce conduce la debitarea contului 404 Furnizori de imobilizări;
--scade valoarea disponibilităţilor bancare deţinute de întreprindere la bancă cu
aceeaşi sumă, creditându-se contul 5121 Conturi la bănci în lei.
404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei 120.000

1.4)După 3 ani de funcţionare, societatea decide vânzarea mijlocului de

transport la preţul negociat de 60.000 lei (se face abstracţie de taxa pe valoare
adăugată). Încasarea preţului mijlocului de transport vândut se va efectua
ulterior.
Vânzarea unui bun se evidenţiază în contabilitate prin două formule contabile,
care reflectă:
a)vânzarea propriu-zisă a bunului la preţul negociat între vânzător şi
cumpărător;
b)scoaterea din evidenţa contabilă (implicit din gestiune) a bunului
vândut, la costul său de achiţie.

a)Vânzarea propriu-zisă a mijlocului de transport la preţul negociat între

vânzător şi cumpărător:
--se majorează creanţele întreprinderii cu suma de 60.000 lei, majorare reflectată
în debitul contului 461 Debitori diverşi;
--cresc veniturile înregistrate de entitate din vânzarea activului – mijlocul de
transport, cu aceeaşi sumă, ceea ce are ca rezultat creditarea contului 7583
Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital.
74
 461 Debitori diverşi = 7583 Venituri din vânzarea activelor şi 60.000
alte operaţii de capital

b)Scoaterea din evidenţa contabilă a mijlocului de transport vândut, la costul său

de achiziţie:
--se diminuează valoarea mijloacelor de transport aflate în proprietatea
întreprinderii cu 120.000 lei, aşadar se creditează contul 2133 Mijloace de
transport;
--se diminuează cu 72.000 lei valoarea amortizării înregistrată de entitate aferent
mijlocului de transport. Întrucât acesta din urmă iese din evidenţa contabilă,
înregistrarea amortizării aferente nu mai are sens. Dacă amortizarea anuală este
în valoare de 24.000 lei, înseamnă că amortizarea aferentă celor trei ani de
funcţionare a activului în entitate este în valoare de 72.000 lei (24.000 lei x 3
ani). Cu această ocazie se debitează contul 2813 Amortizarea instalaţiilor,
mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor.
--se majorează cheltuielile întreprinderii cu suma corespunzătoare valorii
neamortizate a mijlocului de transport, respectiv 48.000 lei. La data vânzarii
sale, valoarea de înregistrare în contabilitate a mijlocului de transport este de
12.000 lei, iar amortizarea evidenţiată în contabilitate este de 72.000 lei
(120.000 lei – 72.000 lei = 48.000 lei). Majorarea cheltuielilor presupune
debitarea contului 6583 Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de
capital.
% = 2133 Mijloace de 120.000
2813 Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor transport 72.000
de transport, animalelor şi plantaţiilor
6583 Cheltuieli privind activele cedate şi 48.000
alte operaţii de capital

Se poate observa faptul că evidenţierea acestei formule contabile în conturile

prezentate mai sus va conduce la soldarea conturilor de imobilizări şi de
amortizare a imobilizărilor, deci în bilanţul societăţii nu se vor mai regăsi
informaţii referitoare la activul cedat.
1.5)Se încasează în contul de disponibil deschis la bancă suma de 60.000 lei,
reprezentând valoarea mijlocului de transport cedat la punctul 1.4.
Încasare creanţe:
--se diminuează valoarea creanţelor întreprinderii privind activul cedat, cu
60.000 lei, creditându-se în acest scop contul 461 Debitori diverşi;
--creşte valoarea disponibilităţilor aflate în contul deschis la bancă cu aceeaşi
sumă, debitându-se contul 5121 Conturi la bănci în lei.
5121 Conturi la bănci în lei = 461 Debitori diverşi 60.000

75
2.1)Se achiziţionează un utilaj în valoare de 10.000 lei (se face abstracţie de taxa
pe valoare adăugată). Plata se va efectua ulterior.
Achiziţie utilaj:
--creşte valoarea utilajelor aflate în proprietatea întreprinderii cu 10.000 lei,
aşadar se debitează contul 2131. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru);
--se majorează valoarea datoriilor entităţii faţă de furnizorii de imobilizări cu
10.000 lei, ocazie cu care se creditează contul 404 Furnizori de imobilizări.
2131 Echipamente tehnologice (maşini, = 404 Furnizori de 10.000
utilaje şi instalaţii de lucru) imobilizări

2.2)Trei luni mai târziu, se plăteşte din contul de disponibil deschis la bancă,
furnizorului de imobilizări, suma de 10.000 lei, reprezentând valoarea utilajului
achiziţionat la punctul 2.1.
Plată furnizori:
--scade valoarea datoriilor faţă de furnizorii de imobilizări cu 10.000 lei, ceea ce
conduce la debitarea contului 404 Furnizori de imobilizări;
--scade valoarea disponibilităţilor bancare deţinute de întreprindere la bancă cu
aceeaşi sumă, creditându-se contul 5121 Conturi la bănci în lei.
404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei 10.000

2.3)Se înregistrează în contabilitate amortizarea lunară a utilajului în valoare de

300 lei.
Evidenţierea amortizării utilajului:
--se majorează cheltuielile privind amortizarea imobilizărilor cu 300 lei,
cheltuieli care se reflectă în debitul contului 6811 Cheltuieli de exploatare
privind amortizarea imobilizărilor;
--se majorează amortizarea imobilizărilor corporale – utilaje, cu aceeaşi sumă,
creditându-se în acest scop contul 2814 Amortizarea altor imobilizări corporale.
6811 Cheltuieli de exploatare privind = 2814 Amortizarea altor 300
amortizarea imobilizărilor imobilizări corporale

Există situaţii în care activele imobilizate aflate la dispoziţia societăţilor

comerciale sunt integral amortizate, dar ele se folosesc în continuare.
Amortizarea lor integrală nu presupune scoaterea lor din evidenţa contabilă.
Dacă societatea comercială hotărăşte scoaterea din evidenţa contabilă a unui
activ integral amortizat se va proceda după cum urmează:
2.4)La expirarea duratei economice de funcţionare a utilajului, acesta se scoate
din evidenţa contabilă. Valoarea de înregistrare în contabilitate a utilajului este
de 10.000 lei.
Scoaterea din evidenţa contabilă a unui utilaj integral amortizat:
--se diminuează valoarea utilajelor aflate în proprietatea întreprinderii cu 10.000

76
lei, aşadar se creditează contul 2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru);
--se diminuează cu 10.000 lei valoarea amortizării înregistrată de entitate aferent
utilajului achiziţionat la punctul 2.1. Întrucât acesta din urmă iese din evidenţa
contabilă, înregistrarea amortizării aferente nu mai are sens. Cu această ocazie
se debitează contul 2814 Amortizarea altor imobilizări corporale.
2131 Echipamente tehnologice (maşini, = 2814 Amortizarea altor 10.000
utilaje şi instalaţii de lucru) imobilizări corporale

7.2.3.Contabilitatea imobilizărilor financiare

1)Se achiziţionează un pachet de 5.000 acţiuni emise de o entitate afiliată,
acţiuni pe care întreprinderea nu intenţionează să le vândă. Preţul unei acţiuni
este de 35 lei. Plata se efectuează la data achiziţiei, din contul de disponibil
deschis la bancă.
Achiziţie acţiuni:
5.000 acţiuni x 35 lei/acţ = 175.000 lei
--se majorează valoarea acţiunilor – imobilizări financiare, deţinute de
întreprindere, cu 175.000 lei. Această majorare determină debitarea contului 261
Acţiuni deţinute la entităţile afiliate.
--scade valoarea disponibilităţilor aflate în contul deschis la bancă, cu aceeaşi
sumă, ceea ce conduce la creditarea contului 5121 Conturi la bănci în lei.
261 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate = 5121 Conturi la bănci în 175.000
lei

2)Se achiziţionează un pachet de 4.000 acţiuni emise de S.C. „B” S.A., acţiuni
pe care întreprinderea nu intenţionează să le vândă. Preţul unei acţiuni este de 30
lei. Plata se efectuează la data achiziţiei, din contul de disponibil deschis la
bancă.
Achiziţie acţiuni:
4.000 acţiuni x 30 lei/acţ = 120.000 lei
--se majorează valoarea acţiunilor – imobilizări financiare, deţinute de
întreprindere, cu 120.000 lei. Această majorare determină debitarea contului 265
Alte titluri imobilizate.
--scade valoarea disponibilităţilor aflate în contul deschis la bancă, cu aceeaşi
sumă, ceea ce conduce la creditarea contului 5121 Conturi la bănci în lei.
265 Alte titluri imobilizate = 5121 Conturi la bănci în lei 120.000

7.3. Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie

Conturile de stocuri şi producţie în curs de execuţie se diferenţiază pe mai multe
categorii de stocuri:
- Conturi de stocuri de materii prime şi materiale;
- Conturi de produse în curs de execuţie;

77
 - Conturi de produse;
- Conturi de stocuri aflate la terţi;
- Conturi de animale;
- Conturi de mărfuri;
- Conturi de ambalaje.

Cu ajutorul acestor conturi se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor din

întreprindere.
-Majoritatea conturilor de stocuri şi producţie în curs de execuţie sunt conturi de
activ.
-Se debitează cu valoarea stocurilor intrate în gestiune, aportate în natură de
acţionari sau asociaţi, realizate din producţie proprie sau provenite din alte surse.
-Se creditează cu valoarea stocurilor ieşite din gestiune prin consum, vânzare
sau pentru alte destinaţii.
-Soldul conturilor este debitor şi reprezintă valoarea contabilă de intrare a
produselor existente în stoc la sfârşitul exerciţiului financiar.

7.3.1.Contabilitatea stocurilor de materii prime şi materiale

1.1.)Se achiziţionează materii prime în valoare totală de 80.000 lei (se face
abstracţie de taxa pe valoare adăugată). Plata urmează a se efectua ulterior.
Achiziţie materii prime:
--se majorează valoarea stocului de materii prime cu 80.000 lei, debitându-se
contul 301 Materii prime;
--creşte valoarea datoriilor faţă de furnizori cu aceeaşi sumă, creditându-se în
acest sens, contul 401 Furnizori.
301 Materii prime = 401 Furnizori 80.000

1.2)Pe baza bonului de consum, se evidenţiază în contabilitate darea în consum

de materii prime în valoare de 60.000 lei.
Consum materii prime:
--se majorează cheltuielile privind materiile prime, cu suma de 60.000 lei. Cu
acest prilej se debitează contul 601 Cheltuieli privind materiile prime.
--scade valoarea stocului de materii prime cu aceeaşi sumă, ceea ce determină
creditarea contului 301 Materii prime.
601 Cheltuieli privind materiile prime = 301 Materii prime 60.000

1.3)Se plăteşte furnizorilor din contul de disponibil deschis la bancă, suma

80.000 lei reprezentând valoarea materiilor prime achiziţionate anterior.
Plată furnizori:
--scade valoarea datoriilor faţă de furnizorii de stocuri cu 80.000 lei, ceea ce
conduce la debitarea contului 401 Furnizori;

78
--scade valoarea disponibilităţilor bancare deţinute de întreprindere la bancă cu
aceeaşi sumă, creditându-se contul 5121 Conturi la bănci în lei.
401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 80.000

2.1)Se achiziţionează piese de schimb în valoare totală de 40.000 lei (se face
abstracţie de taxa pe valoare adăugată). Plata urmează a se efectua ulterior.
Achiziţie piese deschimb:
--se majorează valoarea stocului de piese de schimb cu 40.000 lei, debitându-se
contul 3024 Piese de schimb;
--creşte valoarea datoriilor faţă de furnizori cu aceeaşi sumă, creditându-se în
acest sens, contul 401 Furnizori.
3024 Piese de schimb = 401 Furnizori 40.000

1.2)Pe baza bonului de consum, se evidenţiază în contabilitate darea în consum

de piese de schimb în valoare de 20.000 lei.
Consum piese de schimb:
--se majorează cheltuielile privind piesele de schimb, cu suma de 20.000 lei. Cu
acest prilej se debitează contul 6024 Cheltuieli privind piesele de schimb.
--scade valoarea stocului de piese de schimb cu aceeaşi sumă, ceea ce determină
creditarea contului 3024 Piese de schimb.
6024 Cheltuieli privind piesele de schimb = 3024 Piese de schimb 20.000

1.3)Se plăteşte furnizorilor din contul de disponibil deschis la bancă, suma

40.000 lei reprezentând valoarea pieselor de schimb achiziţionate anterior.
Plată furnizori:
--scade valoarea datoriilor faţă de furnizorii de stocuri cu 40.000 lei, ceea ce
conduce la debitarea contului 401 Furnizori;
--scade valoarea disponibilităţilor bancare deţinute de întreprindere la bancă cu
aceeaşi sumă, creditându-se contul 5121 Conturi la bănci în lei.
401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 40.000

7.3.2.Contabilitatea stocurilor de produse

1.1) Se înregistrează obţinerea de produse finite la un cost de producţie de 700
lei.
Obţinere produse finite:
--se majorează valoarea stocului de produse finite cu 700 lei, ceea ce presupune
debitarea contului 345 Produse finite;
--se creditează contul 711Variaţia stocurilor
Contul 711Variaţia stocurilor, deşi se regăseşte în clasa 7 Venituri, este totuşi un
cont de evidenţă a costului produselor şi variaţiei acesteia.
În creditul contului 711 Variaţia stocurilor se înregistrează costul de producţie
sau preţul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite, produselor

79
reziduale, animalelor şi păsărilor obţinute sau constatate plus la inventar.
În debitul contului 711 Variaţia stocurilor se înregistrează costul de producţie
sau preţul de înregistrare al semifabricatelor, produselor finite, produselor
reziduale, animalelor şi păsărilor vândute sau constatate lipsă la inventariere.

345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor 700

D 711 Variaţia stocurilor C D 345 Produse finite C

700 700 700 700

obţinerea de produse finite

la cost de producţie

scoaterea din gestiune a produselor finite vândute

1.2) Produsele finite obţinute la punctul 1.1. se vând în totalitate la preţul

negociat de 900 lei (se face abstracţie de taxa pe valoare adăugată). Încasarea
valorii produselor vândute urmează a se efectua ulterior.
a)Vânzarea propriu-zisă a produselor finite la preţul negociat:
--se majorează creanţele întreprinderii cu suma de 900 lei, majorare reflectată în
debitul contului 4111 Clienţi;
--cresc veniturile înregistrate de entitate din vânzarea produselor finite, cu
aceeaşi sumă, ceea ce are ca rezultat creditarea contului 701 Venituri din
vânzarea produselor finite .
4111 Clienţi = 701 Venituri din vânzarea produselor finite 900

b)Scoaterea din evidenţa contabilă a produselor finite vândute, la costul de

producţie:
--se diminuează valoarea produselor finite deţinute de întreprindere cu 700 lei,
aşadar se creditează contul 345 Produse finite;
--se debitează contul 711Variaţia stocurilor.
711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 700

1.3)Se încasează în contul de disponibil deschis la bancă suma de 900 lei,

reprezentând valoarea produselor finite vândute la punctul 1.2.
Încasare creanţe:
--se diminuează valoarea creanţelor întreprinderii privind produsele finite
vândute, cu 900 lei, creditându-se în acest scop contul 4111 Clienţi;
--creşte valoarea disponibilităţilor aflate în contul deschis la bancă cu aceeaşi
sumă, debitându-se contul 5121 Conturi la bănci în lei.
5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 900

80
7.3.3.Contabilitatea stocurilor de mărfuri
1.1) Se achiziţionează mărfuri la un cost de achiziţie de 16.000 lei (se face
abstracţie de taxa pe valoare adăugată). Plata urmează a se efectua ulterior.
Achiziţie mărfuri:
--se majorează valoarea stocului de mărfuri cu 16.000 lei, debitându-se contul
371 Mărfuri;
--creşte valoarea datoriilor faţă de furnizori cu aceeaşi sumă, creditându-se în
acest sens, contul 401 Furnizori.
371 Mărfuri = 401 Furnizori 16.000

1.2)Din mărfurile existente în stoc se vând mărfuri pe bază de factură în valoare

de 10.000 lei (se face abstracţie de taxa pe valoare adăugată), costul de achiziţie
al măfurilor vândute este de 8.500 lei. Încasarea valorii mărfurilor vândute
urmează a se efectua ulterior.
a)Vânzarea propriu-zisă a mărfurilor la preţul negociat:
--se majorează creanţele întreprinderii cu suma de 10.000 lei, majorare reflectată
în debitul contului 4111 Clienţi;
--cresc veniturile înregistrate de entitate din vânzarea mărfurilor, cu aceeaşi
sumă, ceea ce are ca rezultat creditarea contului 707 Venituri din vânzarea
mărfurilor.
4111 Clienţi = 707 Venituri din vânzarea mărfurilor 10.000

b)Scoaterea din evidenţa contabilă a mărfurilor vândute, la costul de achiziţie:

--se diminuează valoarea mărfurilor aflate în proprietatea întreprinderii cu 8.500
lei, aşadar se creditează contul 371 Mărfuri;
--se înregistrează în contabilitate costul de achiziţie al mărfurilor vândute,
debitându-se contul 607 Cheltuieli privind mărfurile.
607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 8.500

1.3)Se plăteşte furnizorilor din contul de disponibil deschis la bancă, suma

16.000 lei reprezentând valoarea mărfurilor achiziţionate anterior.
Plată furnizori:
--scade valoarea datoriilor faţă de furnizorii de stocuri cu 16.000 lei, ceea ce
conduce la debitarea contului 401 Furnizori;
--scade valoarea disponibilităţilor bancare deţinute de întreprindere la bancă cu
aceeaşi sumă, creditându-se contul 5121 Conturi la bănci în lei.
401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 16.000

1.4)Se încasează în contul de disponibil deschis la bancă suma de 10.000 lei,

reprezentând valoarea mărfii vândute la punctul 1.2.
Încasare creanţe:

81
--se diminuează valoarea creanţelor întreprinderii privind marfa vândută, cu
10.000 lei, creditându-se în acest scop contul 4111 Clienţi;
--creşte valoarea disponibilităţilor aflate în contul deschis la bancă cu aceeaşi
sumă, debitându-se contul 5121 Conturi la bănci în lei.
5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 10.000

7.4.Conturi de terţi
7.4.1.Contabilitatea furnizorilor
Cu ajutorul conturilor din această grupă se ţine evidenţa datoriilor şi decontărilor
întreprinderii în relaţiile cu furnizorii, alţii decât entităţile afiliate şi entităţile
legate prin interese de participare, pentru aprovizionările de bunuri, lucrările
executate sau serviciile prestate.
Prin structura sa, sistemul de conturi se diferenţiază pe categorii de furnizori, iar
în cadrul fiecărei categorii se crează conturi analitice pentru fiecare persoană
fizică sau juridică.
-Majoritatea conturilor de furnizori sunt conturi de pasiv (datorii);
-Se creditează cu valoarea datoriilor faţă de furnizori privind bunurile
achiziţionate, serviciile prestate şi lucrările executate în favoarea entităţii;
-Se debitează la momentul achitării datoriilor faţă de furnizori;
-Soldul conturilor reprezinta sumele datorate furnizorilor la finele perioadei
pentru bunurile achiziţionate, serviciile prestate şi lucrările executate în
favoarea entităţii.
La începutul exerciţiului N, soldul conturilor de datorii se prezintă astfel:
Furnizori (401) 20.000
Furnizori de imobilizări (404) 30.000

În cursul anului curent au loc următoarele operaţii:

1.1)În data de 20 ianuarie se achiziţionează materiale pentru ambalat în valoare
de 5.000 lei.
20 ianuarie
Achiziţie materiale pentru ambalat:
---se majorează valoarea stocului de materiale pentru ambalat cu 5.000 lei; se
debitează contul 3023 Materiale pentru ambalat;
--creşte valoarea datoriilor entităţii faţă de furnizorii de stocuri cu aceeaşi sumă;
se creditează contul 401 Furnizori.
3023 Materiale pentru ambalat = 401 Furnizori 5.000

1.2)În data de 10 martie se plăteşte din contul de disponibil deschis la bancă

suma de 20.000 lei, reprezentând valoare mobilier achiziţionat anterior.
10 martie
Plată furnizori de imobilizări:
---se diminuează datoria întreprinderii faţă de furnizorii de imobilizări cu 20.000
82
lei; se debitează contul 404 Furnizori de imobilizări;
---scade valoarea disponibilităţilor bancare deţinute de întreprindere la bancă cu
aceeaşi sumă; se creditează contul 5121 Conturi la bănci în lei.
404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei 20.000

1.3)În data de 15 aprilie se plăteşte din contul de disponibil deschis la bancă

suma de 5.000 lei, reprezentând valoare materiale pentru ambalat achiziţionate
anterior.
15 aprilie
Plată furnizori:
---se diminuează datoria întreprinderii faţă de furnizorii de stocuri cu 5.000 lei;
se debitează contul 401 Furnizori;
---scade valoarea disponibilităţilor bancare deţinute de întreprindere la bancă cu
aceeaşi sumă; se creditează contul 5121 Conturi la bănci în lei.
401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 5.000

1.4)În data de 25 noiembrie se achiziţionează un mijloc de transport în valoare

de 70.000 lei.
25 noiembrie
Achiziţie mijloc de transport:
---se majorează valoarea mijloacelor de transport deţinute de entitate cu 70.000
lei; se debitează contul 2133 Mijloace de transport;
--creşte valoarea datoriilor entităţii faţă de furnizorii de imobilizări cu aceeaşi
sumă; se creditează contul 404 Furnizori de imobilizări.
2133 Mijloace de transport = 404 Furnizori de imobilizări 70.000

D Furni zori C D Furnizori de imobilizări C

20.000 Si 01ian 30.000 Si 01ian
15apr 5.000 5.000 20ian 10ma 20.000 70.000 25noi
r
31dec Sf 20.000 31dec Sf 80.000

Soldul creditor al contului „Furnizori de imobilizări” evidenţiază datoria

societăţii comerciale faţă de furnizorii de imobilizări. Această datorie se va
stinge în momentul în care entitatea va plăti suma de 80.000 lei.
Soldul creditor al contului „Furnizori” evidenţiază datoria societăţii comerciale
faţă de furnizorii de stocuri. Această datorie se va stinge în momentul în care
entitatea va plăti suma de 20.000 lei.
2)Se înregistrează în contabilitate factura de apă în valoare de 500 lei, TVA 19%.

83
Notă: o factură de utilităţi reflectă consumuri care deja s-au produs. În speţă
factura de apă cuprinde cantitatea de apă consumată de entitate în perioada
precedentă.
Consum apă:
---se majorează cheltuielile privind apa cu 500 lei, debitându-se contul 605
Cheltuieli privind energia şi apa;
---creşte valoarea TVA deductibilă cu 95 lei;
---se majorează valoarea datoriilor faţă de furnizori cu 595 lei.
% = 401 Furnizori 595
605 Cheltuieli privind energia şi apa 500
4426 TVA deductibilă 95

7.4.2.Contabilitatea clienţilor şi debitorilor diverşi

Cu ajutorul acestor conturi se ţine evidenţa creanţelor şi decontărilor
întreprinderii în relaţiile cu clienţii interni şi externi pentru bunuri vândute,
lucrări executate şi servicii prestate, pe bază de facturi, cu excepţia entităţilor
afiliate şi a entităţilor legate prin interese de participare.
Prin structura sa, sistemul de conturi se diferenţiază pe categorii de creanţe, iar
în cadrul fiecărei categorii se crează conturi analitice pentru fiecare persoană
fizică sau juridică. De asemenea, conturile analitice se grupează şi pe termene de
încasare. Reglementările contabile actuale prevăd necesitatea prezentării
separate a creanţelor cu termen de încasare de peste 1 an.
-Conturile de clienţi şi debitori diverşi sunt conturi de activ;
-În debitul lor se înregistrează majorareaa creanţelor asupra terţilor privind
bunurile vândute, serviciilor prestate, lucrările excutate, avansurile acordate;
-Se creditează la încasarea creanţelor sau la anularea lor.
-Au sold final debitor, care reflectă creanţele pe care întreprinderea le deţine
asupra terţilor.
1.1)La începutul exerciţiului N, soldul creanţelor întreprinderii se prezintă astfel:
Clienţi (4111) 15.000
Debitori diverşi (461) 8.000

În cursul anului curent au loc următoarele operaţii:

1.2)La 20 martie N, pe baza Extrasului de cont de la bancă se evidenţiază în
contabilitate încasarea unor creanţe clienţi în sumă de 7.000 lei.
20 martie N
Încasare clienţi:
--se diminuează valoarea creanţelor întreprinderii cu 7.000 lei, ocazie cu care se
creditează contul 4111 Clienţi;
--se majorează disponibilităţile entităţii existente în contul deschis la bancă cu
aceeaşi sumă, ceea ce implică debitarea contului 5121 Conturi la bănci în lei.
5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 7.000

84
Notă: faptul ca la 20 martie N se încasează o creanţă cu titlu Clienţi, presupune
că anterior a existat o vânzare de bunuri, o prestare de servicii, sau s-au executat
lucrări pentru acel client. Reamintim faptul că vânzarea bunurilor (ca şi
prestarea de servicii sau execuţia de lucrări), conduce la majorarea creanţelor şi
a veniturilor aferente.
1.3)La 10 aprilie N, se înregistrează în contabilitate emiterea facturii
reprezentând servicii de consultanţă financiar-contabilă oferite de societate în
valoare de 2.000 lei, potrivit contractului încheiat între părţi. Încasarea creanţei
se realizează 20% în numerar la data emiterii facturii, iar diferenţa prin bancă la
data de 05 mai N.
10 aprilie N
Facturare servicii prestate:
--se majorează valoarea creanţelor întreprinderii cu 2.000 lei, ceea ce necesită
debitarea contului 4111 Clienţi;
--creşte valoarea veniturilor entităţii cu aceeaşi sumă, ceea ce presupune
creditarea contului 704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate.
4111 Clienţi = 704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 2.000

Încasare clienţi prin casierie:

20% x 2.000 lei = 400 lei
--scade valoarea creanţelor cu 400 lei. Cu acest prilej se creditează contul 4111
Cienţi.
--creşte valoarea disponibilităţilor existente în casieria entităţii, cu aceeaşi sumă,
ocazie cu care se debitează contul 5311 Casa în lei.
5311 Casa în lei = 4111 Clienţi 400

05 mai N
Încasare clienţi:
2.000 lei – 400 lei = 1.600 lei
--se diminuează valoarea creanţelor întreprinderii cu 1.600 lei, ocazie cu care se
creditează contul 4111 Clienţi;
--se majorează disponibilităţile entităţii existente în contul deschis la bancă cu
aceeaşi sumă, ceea ce implică debitarea contului 5121 Conturi la bănci în lei.
5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 1.600

1.4)La 14 mai N, se evidenţiază încasarea în numerar a sumei de 3.000 lei,

reprezentând creanţe evidenţiate în contul 461 Debitori diverşi, urmând ca
diferenţa până la soldarea contului să fie încasată prin bancă, fapt evidenţiat prin
Extrasul de cont al societăţii primit la data de 01 iunie N.
14 mai N

85
Încasare creanţe prin casierie:
--scade valoarea creanţelor cu 3.000 lei. Cu acest prilej se creditează contul 461
Debitori diverşi.
--creşte valoarea disponibilităţilor existente în casieria entităţii, cu aceeaşi sumă,
ocazie cu care se debitează contul 5311 Casa în lei.
5311 Casa în lei = 461 Debitori diverşi 3.000

01 iunie N
Încasare creanţe:
--se diminuează valoarea creanţelor întreprinderii cu 5.000 lei, ocazie cu care se
creditează contul 461 Debitori diverşi;
--se majorează disponibilităţile entităţii existente în contul deschis la bancă cu
aceeaşi sumă, ceea ce implică debitarea contului 5121 Conturi la bănci în lei.

5121 Conturi la bănci în lei = 461 Debitori diverşi 5.000

D Clienţi C D Debitori diverşi C

01ian Si 15.000 7000 20mar 01ian Si 8.000 3.000 14mai
10apr 2.000 400 10apr 5.000 01iun
1.600 05mai 0 Sfd 31dec
8.000 Sfd 31dec

Soldul debitor al contului „Clienţi” evidenţiază creanţa societăţii comerciale faţă

de clienţi. Această creanţă se va stinge în momentul în care entitatea va încasa
suma de 8.000 lei.

7.4.3.Contabilitatea taxei pe valoare adăugată

În structura conturilor de datorii şi creanţe pe termen scurt, un loc aparte îl
ocupă conturile ce reflectă taxa pe valoare adăugată (TVA):
TVA deductibilă (contul 4426) – cont de activ;
TVA colectată (contul 4427) – cont de pasiv;
TVA de plată (contul 4423) – cont de pasiv;
TVA de recuperat (contul 4424) – cont de activ;
TVA neexigibilă (contul 4428 – va fi studiat în anul II) – cont bifuncţional (A/P).
În esenţa sa, taxa pe valoare adăugată reprezintă un impozit asupra consumului
întemeiat pe criteriul deductibilităţii şi perceput asupra operaţiilor privind
cumpărarea şi vânzarea de bunuri, prestarea de lucrări şi servicii.
Această taxă este calculată şi plătită de către toate întreprinderile care intră sub
incidenţa prevederilor legale privind colectarea sa, conform codului fiscal în
vigoare.
TVA deductibilă (cont 4426) este aferentă cumpărărilor de bunuri materiale, de
86
servicii prestate şi de lucrări executate. Taxa pe valoare adăugată deductibilă este
înscrisă în facturile primite de întreprindere de la furnizorii săi şi se evidenţiază
în contabilitate ca o creanţă asupra bugetului de stat, în debitul contului 4426
TVA deductibilă. Formula contabilă de înregistrare a taxei pe valoare adăugată
deductibilă este:
% = Contul de furnizori S
Conturi din clasa 2 s1
Conturi din clasa 3 s2
Conturi din clasa 6 s3
4426 TVA deductibilă (19%) s4

TVA colectată (cont 4427) este aferentă vânzării de bunuri, prestării de servicii,
execuţiei de lucrări. Taxa pe valoare adăugată colectată este înscrisă în facturile
emise de întreprindere pentru clienţii săi şi se evidenţiază în contabilitate ca o
datorie faţă de bugetul de stat, în creditul contului 4427 TVA colectată. Formula
contabilă de înregistrare a taxei pe valoare adăugată colectată este:
Conturi de creanţe = % S
sau Venituri din vânzări de bunuri, prestări de servicii, s1
Casa în lei execuţie de lucrări, (Conturi de clasă 7)
TVA colectată (19%) s2

Reluăm exemplele anterioare privind vânzarea şi cumpărarea bunurilor şi

serviciilor, incluzând taxa pe valoare adăugată:

1.1)La data de 31.12.N-1, se înregistrează în contabilitatea SC “Astra” SA

achiziţionarea unui soft (licenţă Windows XP) pentru cele patru staţii existente
la biroul financiar-contabilitate în valoare de 4 x 1.500 lei, TVA 19%. Plata
softului achiziţionat se va efectua ulterior.
4 staţii x 1.500 lei = 6.000 lei
Achiziţie soft:
--se majorează valoarea imobilizărilor necorporale cu 6.000 lei, debitându-se
contul 208 Alte imobilizări necorporale;
--se majorează valoarea TVA deductibilă cu 1.140 lei ( 19% x 6.000 lei);
--cresc datoriile întreprinderii faţă de furnizorii de imobilizări cu 7.140 lei,
creditându-se contul 404 Furnizori de imobilizări.
% = 404 Furnizori de imobilizări 7.140
208 Alte imobilizări necorporale 6.000
4426 TVA deductibilă 1.140

1.2)Se plăteşte din contul de disponibil deschis la bancă, furnizorului de

imobilizări, suma de 7.140 lei, reprezentând valoarea softului achiziţionat la
punctul 1.1.

87
Plată furnizori:
--scade valoarea datoriilor faţă de furnizorii de imobilizări cu 7.140 lei, ceea ce
conduce la debitarea contului 404 Furnizori de imobilizări;
--scade valoarea disponibilităţilor bancare deţinute de întreprindere la bancă cu
aceeaşi sumă, creditându-se contul 5121 Conturi la bănci în lei.
404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei 7.140

2.1)La data de 01.08. N, S.C. “Astral” SA achiziţionează un mijloc de transport

la preţul de 120.000 lei, TVA 19%. Plata mijlocului de transport se va efectua
ulterior.
Achiziţie mijloc de transport:
--se majorează valoarea imobilizărilor corporale – mijloace de transport, cu
120.000 lei, în acest sens, debitându-se contul 2133 Mijloace de transport;
--se majorează valoarea TVA deductibilă cu 22.800 lei ( 19% x 120.000 lei);
--creşte valoarea datoriilor entităţii faţă de furnizorii de imobilizări cu 142.800
lei, ocazie cu care se creditează contul 404 Furnizori de imobilizări.
% = 404 Furnizori de imobilizări 142.800
2133 Mijloace de transport 120.000
4426 TVA deductibilă 22.800

2.2)Se plăteşte din contul de disponibil deschis la bancă, furnizorului de

imobilizări, suma de 142.800 lei, reprezentând valoarea mijlocului de transport
achiziţionat la punctul 2.1.
Plată furnizori:
--scade valoarea datoriilor faţă de furnizorii de imobilizări cu 142.800 lei, ceea
ce conduce la debitarea contului 404 Furnizori de imobilizări;
--scade valoarea disponibilităţilor bancare deţinute de întreprindere la bancă cu
aceeaşi sumă, creditându-se contul 5121 Conturi la bănci în lei.
404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei 142.800

2.3)După 3 ani de funcţionare, societatea decide vânzarea mijlocului de

transport la preţul negociat de 60.000 lei, TVA 19%. Încasarea preţului
mijlocului de transport vândut se va efectua ulterior.
a)Vânzarea propriu-zisă a mijlocului de transport la preţul negociat între
vânzător şi cumpărător:
--se majorează creanţele întreprinderii cu suma de 71.400 lei, majorare reflectată
în debitul contului 461 Debitori diverşi;
--cresc veniturile înregistrate de entitate din vânzarea activului – mijlocul de
transport, cu 60.000 lei, ceea ce are ca rezultat creditarea contului 7583 Venituri
din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital
--se majorează valoarea TVA colectată cu 11.400 lei (19% x 60.000 lei).
461 Debitori diverşi = % 71.400

88
 7583 Venituri din vânzarea activelor şi 60.000
alte operaţii de capital
4427 TVA colectată 11.400

2.4)Se încasează în contul de disponibil deschis la bancă suma de 71.400 lei,

reprezentând valoarea mijlocului de transport cedat la punctul 1.4.
Încasare creanţe:
--se diminuează valoarea creanţelor întreprinderii privind activul cedat, cu
71.400 lei, creditându-se în acest scop contul 461 Debitori diverşi;
--creşte valoarea disponibilităţilor aflate în contul deschis la bancă cu aceeaşi
sumă, debitându-se contul 5121 Conturi la bănci în lei.
5121 Conturi la bănci în lei = 461 Debitori diverşi 71.400

3.1)Se achiziţionează un utilaj în valoare de 10.000 lei, TVA 19%. Plata se va

efectua ulterior.
Achiziţie utilaj:
--creşte valoarea utilajelor aflate în proprietatea întreprinderii cu 10.000 lei,
aşadar se debitează contul 2131. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi
instalaţii de lucru);
--se majorează valoarea TVA deductibilă cu 1.900 lei (19% x 10.000 lei);
--se majorează valoarea datoriilor entităţii faţă de furnizorii de imobilizări cu
11.900 lei, ocazie cu care se creditează contul 404 Furnizori de imobilizări.
% = 404 Furnizori de 11.900
2131 Echipamente tehnologice (maşini, imobilizări
utilaje şi instalaţii de lucru) 10.000
4426 TVA deductibilă 1.900

3.2)Trei luni mai târziu, se plăteşte din contul de disponibil deschis la bancă,
furnizorului de imobilizări, suma de 11.900 lei, reprezentând valoarea utilajului
achiziţionat la punctul 3.1.

4.1.)Se achiziţionează materii prime în valoare totală de 80.000 lei, TVA 19%.
Plata urmează a se efectua ulterior.
Achiziţie materii prime:
--se majorează valoarea stocului de materii prime cu 80.000 lei, debitându-se
contul 301 Materii prime;
--se majorează TVA deductibilă cu 15.200 lei;
--creşte valoarea datoriilor faţă de furnizori cu 95.200 lei, creditându-se în acest
sens, contul 401 Furnizori.
% = 401 Furnizori 95.200
301 Materii prime 80.000
4426 TVA deductibilă 15.200

89
4.2)Se plăteşte furnizorilor din contul de disponibil deschis la bancă, suma
95.200 lei reprezentând valoarea materiilor prime achiziţionate anterior.

5.1)Se achiziţionează piese de schimb în valoare totală de 40.000 lei, TVA 19%.
Plata urmează a se efectua ulterior.
Achiziţie piese deschimb:
--se majorează valoarea stocului de piese de schimb cu 40.000 lei, debitându-se
contul 3024 Piese de schimb;
--se majorează valoarea TVA deductibilă cu 7.600 lei (19% x 40.000 lei);
--creşte valoarea datoriilor faţă de furnizori cu 47.600 lei, creditându-se în acest
sens, contul 401 Furnizori.
% = 401 Furnizori 47.600
3024 Piese de schimb 40.000
4426 TVA deductibilă 7.600

5.2)Se plăteşte furnizorilor din contul de disponibil deschis la bancă, suma

47.600 lei reprezentând valoarea pieselor de schimb achiziţionate anterior.

6.1)Se vând produse finite la preţul negociat de 900 lei, TVA 19%. Produsele
finite au fost obţinute anterior la costul de 700 lei. Încasarea valorii produselor
vândute urmează a se efectua ulterior.
a)Vânzarea propriu-zisă a produselor finite la preţul negociat:
--se majorează creanţele întreprinderii cu suma de 1.071 lei, majorare reflectată
în debitul contului 4111 Clienţi;
--cresc veniturile înregistrate de entitate din vânzarea produselor finite, cu 900
lei, ceea ce are ca rezultat creditarea contului 701 Venituri din vânzarea
produselor finite;
--se majorează valoarea TVA colectată cu 171 lei (19% x 900 lei).
4111 Clienţi = % 1.071
701 Venituri din vânzarea produselor finite 900
4427 TVA colectata 171

6.2)Se încasează în contul de disponibil deschis la bancă suma de 1.071 lei,

reprezentând valoarea produselor finite vândute la punctul 6.2.
Încasare creanţe:
--se diminuează valoarea creanţelor întreprinderii privind produsele finite
vândute, cu 1.071 lei, creditându-se în acest scop contul 4111 Clienţi;
--creşte valoarea disponibilităţilor aflate în contul deschis la bancă cu aceeaşi
sumă, debitându-se contul 5121 Conturi la bănci în lei.
5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 1.071

90
7.1)Se vând mărfuri pe bază de factură în valoare de 10.000 lei, TVA 19%,
costul de achiziţie al măfurilor vândute este de 8.500 lei. Încasarea valorii
mărfurilor vândute urmează a se efectua ulterior.
a)Vânzarea propriu-zisă a mărfurilor la preţul negociat:
--se majorează creanţele întreprinderii cu suma de 11.900 lei, majorare reflectată
în debitul contului 4111 Clienţi;
--cresc veniturile înregistrate de entitate din vânzarea mărfurilor, cu 10.000 lei,
ceea ce are ca rezultat creditarea contului 707 Venituri din vânzarea mărfurilor;
--se majorează valoare TVA colectată cu 1.900 lei (19% x 10.000 lei)
4111 Clienţi = % 11.900
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 10.000
4427 TVA colectată 1.900

7.2)Se încasează în contul de disponibil deschis la bancă suma de 11.900 lei,

reprezentând valoarea mărfurilor vândute la punctul 7.1.

8)La începutul lunii curente, în balanţa de verificare a perioadei exista un sold în

contul TVA de plată în sumă de 15.000 lei. În cursul luni curente au loc
următoarele operaţii:

8.1)Se achiziţionează mărfuri la cost de achiziţie de 50.000 lei, TVA 19%.

Achitarea facturii are loc ulterior.

8.2)Mărfurile achiziţionate se vând la preţul de 70.000 lei, TVA 19%. Încasarea

facturii are loc ulterior.

8.3)Se înregistrează în contabilitate factura reprezentând servicii prestate de

terţi, conform contractului, în valoare totală de 119.000 lei. Plata urmează a se
efectua ulterior.

8.4)Se achită prin bancă datoria privind TVA de plată existentă în sold la
începutul lunii.
Se cere regularizarea taxei pe valoare adăugată aferentă lunii curente.

8.1)Achiziţie mărfuri:
% = 401 Furnizori 59.500
371 Mărfuri 50.000
4426 TVA deductibilă 9.500

91
8.2)a)Vânzarea propriu-zisă a mărfurilor la preţul negociat:

4111 Clienţi = % 83.300

707 Venituri din vânzarea mărfurilor 70.000
4427 TVA colectată 13.300

8.2b)Scoaterea din evidenţa contabilă a mărfurilor vândute, la costul de

achiziţie:

607 Cheltuieli privind mărfurile = 371 Mărfuri 50.000

8.3)Înregistrarea facturii reprezentând servicii prestate de terţi:

% = 401 Furnizori 119.000
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi 100.000
4426 TVA deductibilă 19.000

8.4)Achitarea din contul de disponibil deschis la bancă, a taxei pe valoarea

adăugată de plată:
4423 TVA de plată = 5121 Conturi la bănci în lei 15.000

Pentru a înţelege mai bine exemplul abordat, vom urmării modul de derulare a
operaţiunilor prin intermediul „T”-lor conturilor referitoare la taxa pe valoarea
adăugată:
D 4426 TVA deductibilă C D 4427 TVA colectată C
8.1) 9.500 13.300 (8.5 8.5) 13.300 13.300 (8.2
19.000 15.200 (8.6 Sf 0
0 Sf

D 4423 TVA de plată C D 4424 TVA de recuperat C

8.4) 15.000 15.000 Si 8.6) 15.200
Sf 0

TVA deductibilă (rulaj debitor cont 4426 TVA deductibilă) = 28.500 lei
TVA colectată (rulaj creditor cont 4427 TVA colectată) = 13.300 lei
TVA de recuperat (28.500 lei – 13.300 lei) = 15.200 lei

8.5)Înregistrarea operaţiilor aferente regularizării taxei pe valoarea adăugată la

nivelul perioadei:
Se debitează contul 4427 TVA colectată şi se creditează contul 4426 TVA
deductibilă cu suma corespunzătoare celei mai mici valori dintre rulajul debitor
al contului 4426 TVA deductibilă şi rulajul creditor al contului 4427 TVA
colectată.

92
 4427 TVA colectată = 4426 TVA deductibilă 13.300

Dacă RD cont 4426 TVA deductibilă > RC cont 4427 TVA colectată
RD cont 4426 TVA deductibilă - = TVA de primit de la bugetul de stat
RC cont 4427 TVA colectată (se înregistrează în debitul contului
4424 TVA de recuperat)

Dacă RD cont 4426 TVA deductibilă > RC cont 4427 TVA colectată, atunci,
diferenţa între cele două rulaje reprezintă TVA de recuperat de la bugetul de stat.
Urmare a operaţiunii anterioare, contul 4427 TVA colectată are soldul 0.
Cu suma corespunzătoare diferenţei între RD al contului 4426 TVA deductibilă
şi RC al contului 4427 TVA colectată se creditează contul 4426 TVA deductibilă
şi se debitează contul 4424 TVA de recuperat. Astfel, la finele lunii, contul 4426
TVA deductibilă are sold 0.
4424 TVA de recuperat = 4426 TVA deductibilă 15.200

Soldul contului TVA de recuperat reprezintă o creanţă a societăţii faţă de bugetul

de stat aferent perioadei de raportare.
Dacă RC cont 4427 TVA colectată > RD cont 4426 TVA deductibilă
RC cont 4427 TVA colectată - = TVA datorată bugetului de stat
RD cont 4426 TVA deductibilă (se înregistrează în creditul contului
4423 TVA de plată)

Dacă RC cont 4427 TVA colectată > RD cont 4426 TVA deductibilă,
diferenţa (S) între cele două rulaje, reprezintă TVA de plată la bugetul de stat.
Urmare a operaţiunii anterioare, contul 4426 TVA deductibilă are soldul 0.
Cu suma (S) corespunzătoare diferenţei între RC al contului 4427 TVA colectată
şi RD al contului 4426 TVA deductibilă se debitează contul 4427 TVA colectată
şi se creditează contul 4423 TVA de plată. Astfel, la finele lunii, contul 4427
TVA colectată are sold 0.
4427 TVA colectată = 4423 TVA de plată S

Soldul contului TVA de plată reprezintă o datorie a societăţii faţă de bugetul de

stat aferent perioadei de raportare.

7.4.4.Contabilitatea decontărilor cu salariaţii societăţilor comerciale

Datoriile faţă de personal reprezintă drepturi băneşti şi în natură cuvenite
salariaţilor pentru munca prestată sau acordate ca urmare a calităţii de salariat.
Salariul cuprinde salariul de bază, sporurile şi adaosurile la acesta (toate aceste
aspecte sunt cuprinse în contractul individual de muncă, aplicând sistemul de
salarizare fixat în contractul colectiv de muncă).

93
Avantajele în natură reprezintă o parte a remuneraţiei care nu este vărsată sub
formă bănească, ci sub formă de bunuri şi servicii (de exemplu acordarea unei
locuinţe de serviciu, acordarea de servicii de transport, primirea unei părţi din
salariu sub formă de produse etc.).
Potrivit legislaţiei aflate în vigoare, la nivel naţional se constituie:
- bugetul asigurărilor sociale;
- bugetul asigurărilor sociale de sănătate;
- bugetul asigurărilor pentru şomaj;
- fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale
- fondul pentru concedii şi indemnizaţii;
- fondul de risc şi boli profesionale.
Fondurile de asigurări şi protecţie socială au două surse principale de
constituire:
--contribuţia personalului reţinută din salariile acestora;
--contribuţia societăţilor comerciale angajatoare.
Începând cu 1 decembrie 2008, cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt
următoarele:
== cota privind contribuţia de asigurări sociale datorată de angajator pentru
condiţii normale de muncă – 27,5%, pentru condiţii deosebite de muncă –
32,5%, iar pentru condiţii speciale de muncă – 37,5%, cele trei valori fiind în
scădere;
== cota privind contribuţia individuală de asigurări sociale datorată este de 9,5%
( indiferent de condiţiile de muncă );
== cota privind contribuţia datorată de angajatori la bugetul asigurărilor pentru
şomaj este de 0,5%;
== cota privind contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj este
de 0,5%;
== cota privind contribuţia datorată de angajator la Fondul de garantare pentru
plata creanţelor salariale este de 0,25%;
== cota privind contribuţia de asigurări de sănătate datorată de angajator este de
5,2 %;
== cota privind contribuţia individuală de asigurări de sănătate datorată este de
5,5 %;
== cota privind contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii datorată este de
0,85%;
== cota privind contribuţia datorată de angajator în funcţie de clasa de risc este
între 0,15%-0,85 %.
Cota privind impozitul pe salarii datorat bugetului de stat este de 16%.
Întrucât legislaţia este în continuă modificare, în exemplul următor pentru
impozitul pe salarii şi contribuţia personalului la asigurările sociale vom folosi
sume fixe, care nu au legătură cu cotele menţionate anterior.

94
Contul 421 Personal – salarii datorate este un cont de pasiv (datorii); cu ajutorul
său se ţine evidenţa datoriilor întreprinderii faţă de personal pentru drepturile
salariale cuvenite acestuia în bani sau în natură, inclusiv a sporurilor,
adaosurilor, premiilor din fondul de salarii etc.
Contul 425 Avansuri acordate personalului este un cont de activ; cu ajutorul său
se ţine evidenţa avansurilor acordate de entitate personalului.
Conturile din grupa 43 Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate
sunt conturi de pasiv (datorii); cu ajutorul lor se ţine evidenţa datoriilor
întreprinderii privind contribuţia angajatorului şi a personalului la asigurările şi
protecţia socială.
Contul 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor este un cont de pasiv
(datorii); cu ajutorul său se ţine evidenţa impozitelor pe veniturile de natura
salariilor şi a altor drepturi similare, datorate bugetului statului.

1.1)Potrivit centralizatorului listelor de avans chenzinal, se înregistrează în

contabilitate avansurile acordate salariaţilor pe luna în curs în sumă de 40.000
lei. Pentru încasarea salariilor şi avansurilor salariale angajaţii utilizează cardul,
aşadar întreprinderea efectuează această plată din contul de disponibil deschis la
bancă.
Acordare avans salarial:
--se majorează valoarea creanţelor întreprinderii cu 40.000 lei; în acest scop se
debitează contul 425 Avansuri acordate personalului;
--scade valoarea disponibilităţilor existente în contul deschis la bancă cu aceeaşi
sumă; se creditează contul 5121 Conturi la bănci în lei.
425 Avansuri acordate personalului = 5121 Conturi la bănci în lei 40.000

1.2)La sfârşitul lunii, pe baza centralizatorul statelor de salarii se contabilizează

salarii datorate personalului în sumă totală de 120.000 lei.
Contabilizarea salariilor datorate personalului:
--se majorează cheltuielile întreprinderii privind salariile personalului cu
120.000 lei. Cu această ocazie se debitează contul 641 Cheltuieli cu salariile
personalului.
--se majorează valoarea datoriilor entităţii privind salariile personalului cu
aceeaşi sumă. Cu acest prilej se creditează contul 421 Personal – salarii datorate.
641 Cheltuieli cu salariile = 421 Personal – salarii datorate 120.000
personalului

1.3)Corespunzător salariilor acordate, din salariile angajaţilor se reţin:

--impozitul pe salarii - datorat bugetului de stat: 11.000 lei;
--contribuţia personalului la asigurările sociale: 14.000 lei; şi
--avansurile acordate anterior: 40.000 lei.
Se înregistrează în contabilitate reţinerile din salarii:
--se diminuează datoria întreprinderii faţă de personal cu 65. 000 lei. În acest
95
scop se debitează contul 421 Personal – salarii datorate.
--se majorează datoria entităţii faţă de bugetul de stat privind impozitul pe salarii
cu 11.000 lei, creditându-se contul 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor;
--- se majorează datoria entităţii faţă de bugetul asigurărilor sociale cu suma de
14.000 lei reprezentând contribuţia personalului la asigurările sociale. În acest
scop se creditează contul 4312 Contribuţia personalului la asigurările sociale.
---se diminuează creanţele întreprinderii privind avansurile acordate
personalului în sumă de 40.000 lei. Cu această ocazie se creditează contul 425
Avansuri acordate personalului.
421 Personal – = % 65.000
salarii datorate 444 Impozitul pe venituri de natura 11.000
salariilor
4312 Contribuţia personalului la asigurările 14.000
sociale
425 Avansuri acordate personalului 40.000

1.4)Corespunzător salariilor acordate, unitatea angajatoare datorează bugetului

asigurărilor sociale suma de 30.000 lei.
Înregistrarea contribuţiei unităţii la bugetul asigurărilor sociale:
---creşte valoarea datoriilor societăţii comerciale faţă de bugetul asigurărilor
sociale cu 30.000 lei, reprezentând contribuţia entităţii la asigurările sociale. În
acest scop se creditează contul 4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale.
---se majorează cheltuielile întreprinderii privind contribuţia acesteia la
constituirea bugetului asigurărilor sociale cu aceeaşi sumă. Cu acest prilej se
debitează contul 6451 Contribuţia unităţii la asigurările sociale.
6451 Contribuţia unităţii la = 4311 Contribuţia unităţii la 30.000
asigurările sociale asigurările sociale

1.5)Se plătesc din contul de disponibil deschis la bancă, impozitul pe salarii –

11.000 lei, contribuţia personalului la asigurările sociale – 14.000 lei – şi
contribuţia unităţii la asigurările sociale – 30.000 lei.
Notă: în momentul de faţă, toate viramentele aferente acestor contribuţii trebuie
realizate individual, existând câte un cont deschis la trezorerie în acest scop.
Plată datorii faţă de bugetul de stat şi asigurările sociale:
---scade valoarea disponibilităţilor entităţii aflate în contul deschis la bancă cu
55.000 lei, creditându-se contul 5121 Conturi la bănci în lei;
---se diminuează valoarea impozitului pe salarii datorat de întreprindere cu
11.000 lei. Cu această ocazie se debitează contul 444 Impozitul pe venituri de
natura salariilor.
---se micşorează valoarea datoriilor societăţii privind contribuţia personalului la
asigurările sociale cu 14.000 lei. Cu acest prilej se debitează contul 4312
Contribuţia personalului la asigurările sociale.
---scade valoarea datoriilor întreprinderii privind contribuţia proprie la
96
asigurările sociale cu 30.000 lei. În acest sens se debitează contul 4311
Contribuţia unităţii la asigurările sociale.
- % = 5121 Conturi la 55.000
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor bănci în lei 11.000
4312 Contribuţia personalului la asigurările 14.000
sociale
4311 Contribuţia unităţii la asigurările sociale 30.000

1.6)Se plăteşte angajaţilor, chenzina a II-a (restul de plată) în sumă de 50.000

lei. Pentru încasarea salariilor angajaţii utilizează cardul, aşadar întreprinderea
efectuează această plată din contul de disponibil deschis la bancă.
Plată chenzina a II – a:
---se diminuează valoarea datoriilor entităţii faţă de salariaţi cu 50.000 lei. Cu
această ocazie se debitează contul 421 Personal – salarii datorate.
---scade valoarea disponibilităţilor entităţii aflate în contul deschis la bancă cu
50.000 lei, creditându-se contul 5121 Conturi la bănci în lei.
421 Personal – salarii datorate = 5121 Conturi la bănci în lei 50.000

7.5.Conturi de trezorerie
7.5.1.Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt
Cu ajutorul acestor conturi se ţine evidenţa acţiunilor, obligaţiunilor şi altor
investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate cumpărate în vederea obţinerii de
venituri financiare într-un termen scurt.
-Majoritatea conturilor de investiţii pe termen scurt sunt conturi de activ;
-Se debitează cu valoarea acţiunilor, obligaţiunilor şi altor investiţii pe termen
scurt şi creanţe asimilate cumpărate;
-Se creditează la momentul cesionării investiţiilor pe termen scurt;
-Soldul conturilor reprezinta valoarea acţiunilor, obligaţiunilor şi altor investiţii
pe termen scurt şi creanţe asimilate deţinute de întreprindere la un moment dat.

1)Se achiziţionează în scop speculativ, un pachet de 2.000 acţiuni emise de o

entitate afiliată. Preţul unei acţiuni este de 35 lei. Plata se efectuează la data
achiziţiei, din contul de disponibil deschis la bancă.
Achiziţie acţiuni:
2.000 acţiuni x 35 lei/acţ = 70.000 lei
--se majorează valoarea acţiunilor – active circulante, deţinute de întreprindere,
cu 70.000 lei. Această majorare determină debitarea contului 501 Acţiuni
deţinute la entităţile afiliate.
--scade valoarea disponibilităţilor aflate în contul deschis la bancă, cu aceeaşi
sumă, ceea ce conduce la creditarea contului 5121 Conturi la bănci în lei.
501 Acţiuni deţinute la entităţile afiliate = 5121 Conturi la bănci în 70.000
lei

97
2)Se achiziţionează în scop speculativ, un pachet de 3.000 acţiuni emise de S.C.
„B” S.A.. Preţul unei acţiuni este de 30 lei. Plata se efectuează la data achiziţiei,
din contul de disponibil deschis la bancă.
Achiziţie acţiuni:
3.000 acţiuni x 30 lei/acţ = 90.000 lei
--se majorează valoarea acţiunilor – active circulante, deţinute de întreprindere,
cu 90.000 lei. Această majorare determină debitarea contului 5081 Alte titluri de
plasament.
--scade valoarea disponibilităţilor aflate în contul deschis la bancă, cu aceeaşi
sumă, ceea ce conduce la creditarea contului 5121 Conturi la bănci în lei.
5081 Alte titluri de plasament = 5121 Conturi la bănci în lei 90.000

7.5.2.Contabilitatea disponibilităţilor aflate în bănci şi în casierie şi a

viramentelor interne
Cu ajutorul contului 5112 Cecuri de încasat se ţine evidenţa cecurilor primite de
la clienţi, care urmează a fi încasate.
-Este un cont de activ;
-Se debitează cu valoarea cecurilor primite de la clienţi;
-Se creditează cu valoarea cecurilor încasate;
-Soldul contului reprezintă valoarea cecurilor neîncasate.
Contul 5121 Conturi la bănci în lei ţine evidenţa disponibilităţilor în lei aflate în
conturi la bănci, a sumelor în curs de decontare, precum şi a mişcării acestora.
-Este un cont bifuncţional.
-Se debitează cu sumele depuse în numerar în cont, virate din alte conturi de
trezorerie sau încasate de la terţi;
-Se creditează cu sumele ridicate în numerar din cont, virate în alt cont de
trezorerie sau plătite terţilor;
-Soldul debitor reprezintă disponibilităţile în lei, iar soldul creditor, creditele pe
termen scurt primite.
Contul 519 Credite bancare pe termen scurt ţine evidenţa creditelor pe termen
scurt contractate cu băncie.
-Este un cont de pasiv.
-Se creditează cu valoarea creditelor bancare pe termen scurt, contractate cu
banca pentru nevoi temporare, prin conturi bancare distincte, inclusiv dobânzile
datorate.
-Se debitează cu valoarea creditelor bancare pe termen scurt restituite, inclusiv
dobânzile platite.
-Soldul contului reprezinta creditele bancare pe termen scurt nerestituite.
Contul 5311 Casa în lei ţine evidenţa numerarului aflat în casieria entităţii,
precum şi a mişcării acestuia, ca urmare a încasărilor şi plăţilor efectuate.
-Contul 5311 Casa în lei este un cont de activ.

98
-Se debitează cu sumele ridicate de la bancă şi depuse în casierie şi cu sumele
încasate de la terţi;
-Se creditează cu sumele ridicate din casierie spre a fi depuse la bancă şi cu
plăţile efectuate către terţi;
-Soldul contului reprezintă numerarul existent în casierie.
Cu ajutorul contului 581 Viramente interne se ţine evidenţa viramentelor de
disponibilităţi între conturile de trezorerie.
-Este un cont de activ.
-În debitul contului se înregistrează sumele virate dintr-un cont de trezorerie în
alt cont de trezorerie.
-În creditul contului se înregistreaza sumele intrate într-un cont de trezorerie din
alt cont de trezorerie.
-De regula, contul nu prezinta sold.

1)Din contul de disponibil deschis la bancă se plăteşte suma de 300 lei unui
furnizor de materii prime pentru o achiziţie anterioară.
Plată furnizori:
--scade valoarea datoriilor faţă de furnizorii de materii prime cu 300 lei, ceea ce
conduce la debitarea contului 401 Furnizori;
--scade valoarea disponibilităţilor bancare deţinute de întreprindere la bancă cu
aceeaşi sumă, creditându-se contul 5121 Conturi la bănci în lei.
401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 300

2)În contul de disponibil deschis la bancă se încasează suma de 500 lei de la un

client pentru o vânzare anterioară de marfă.
Încasare clienţi:
--se diminuează valoarea creanţelor întreprinderii cu 500 lei, ocazie cu care se
creditează contul 4111 Clienţi;
--se majorează disponibilităţile entităţii existente în contul deschis la bancă cu
aceeaşi sumă, ceea ce implică debitarea contului 5121 Conturi la bănci în lei.
5121 Conturi la bănci în lei = 4111 Clienţi 500

3)Societatea Comercială “Furnizor” SA facturează Societăţii Comerciale

“Client” SA produse finite, pe care clientul le utilizează ca materii prime, având
preţul de 1.000 lei, TVA 19%. Costul de înregistrare în contabilitate a produselor
finite vândute este de 700 lei. Plata se efectuează prin remiterea de către client
pentru furnizor, a unei file CEC.
Înregistări în contabilitatea Societăţii Comerciale “Furnizor” SA

3.1)Vânzarea propriu-zisă a produselor finite la preţul negociat:

--se majorează creanţele întreprinderii cu suma de 1.190 lei, majorare reflectată
în debitul contului 4111 Clienţi;
--cresc veniturile înregistrate de entitate din vânzarea produselor finite, cu 1.000
99
lei, ceea ce are ca rezultat creditarea contului 701 Venituri din vânzarea
produselor finite;
--se majorează valoarea TVA colectată cu 190 lei (19% x 1.000 lei).
4111 Clienţi = % 1.190
701 Venituri din vânzarea produselor finite 1.000
4427 TVA colectata 190

3.2)Scoaterea din evidenţa contabilă a produselor finite vândute, la costul de

producţie:
--se diminuează valoarea produselor finite deţinute de întreprindere cu 700 lei,
aşadar se creditează contul 345 Produse finite;
--se debitează contul 711Variaţia stocurilor.
711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 700

3.3)Primirea filei CEC:

5112 Cecuri de încasat = 4111 Clienţi 1.190

3.4)Încasarea filei CEC:

5121 Conturi la bănci în lei = 5112 Cecuri de încasat 1.190

Înregistări în contabilitatea Societăţii Comerciale “Client” SA

Achiziţie materii prime:
--se majorează valoarea stocului de materii prime cu 1.000 lei, debitându-se
contul 301 Materii prime;
--se majorează TVA deductibilă cu 190 lei;
--creşte valoarea datoriilor faţă de furnizori cu 1.190 lei, creditându-se în acest
sens, contul 401 Furnizori.
% = 401 Furnizori 1.190
301 Materii prime 1.000
4426 TVA deductibilă 190

Plata filei CEC remisă vânzătorului:

--scade valoarea datoriilor faţă de furnizorii de stocuri cu 1.190 lei, ceea ce
conduce la debitarea contului 401 Furnizori;
--scade valoarea disponibilităţilor bancare deţinute de întreprindere la bancă cu
aceeaşi sumă, creditându-se contul 5121 Conturi la bănci în lei.
401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 1.190

4)În data de 10 martie N se ridică din contul de disponibil deschis la bancă,

suma de 400 lei, care se depune în casierie.
Ridicare numerar din contul de disponibil deschis la bancă:
---scade valoarea disponibilităţilor existente în contul deschis la bancă cu 400
100
lei. În acest sens se creditează contul 5121Conturi la bănci în lei şi se creditează
contul 581 Viramente interne.
581 Viramente interne = 5121 Conturi la bănci în lei 400

---creşte valoarea disponibilităţilor aflate în casierie cu 400 lei. În acest sens se

debitează contul 5311 Casa în lei şi se creditează contul 581 Viramente interne.
5311 Casa în lei = 581 Viramente interne 400

5)În data de 05 iunie N se depune în contul de disponibil deschis la bancă suma

de 700 lei, care se ridică din casierie.
Depunere numerar în contul de disponibil deschis la bancă:
---scade valoarea disponibilităţilor aflate în casierie cu 700 lei. În acest sens se
creditează contul 5311 Casa în lei şi se debitează contul 581 Viramente interne.
581 Viramente interne = 5311 Casa în lei 700

---creşte valoarea disponibilităţilor aflate în contul deschis la bancă cu 700 lei.

În acest sens se debitează contul 5121Conturi la bănci în lei şi se creditează
contul 581 Viramente interne.
5121 Conturi la bănci în lei = 581 Viramente interne 700

6.1)În data de 01. 03. N, se evidenţiază în contabilitatea societăţii comerciale

Alfa SA contractarea unui credit bancar pentru patru luni, în sumă de 24.000 lei.
Împrumutul se rambursează lunar în tranşe egale, iar dobânda este de 10% din
valoarea creditului şi se plăteşte de asemenea, lunar.
Contractare împrumut pe termen scurt:
--angajarea împrumutului conduce la majorarea creditelor bancare pe termen
scurt. În acest sens se creditează contul 5191 Credite bancare pe termen scurt cu
suma de 24.000 lei; şi
---se majorează disponibilităţile întreprinderii din contul deschis la bancă cu
suma de 24.000 lei. În acest sens se debitează contul 5121 Conturi la bănci în
lei.
5121 Conturi la bănci în lei = 5191 Credite bancare pe 24.000
termen scurt

6.2)La finele lunii martie se evidenţiază în contabilitatea societăţii dobânda

aferentă creditului bancar pe termen scurt.
Dobânda la finele lunii martie N = (24.000 lei x 10% x 1 luna)/12 luni = 200 lei
Înregistrarea datoriei privind dobânda:
--se majorează datoriile privind dobânda cu 200 lei, datorii ce sunt reflectate în
creditul contului 5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt;
--se majorează cheltuielile întreprinderii privind dobânzile, cu aceeaşi sumă. În
acest sens se debitează contul 666 Cheltuieli privind dobânzile.
101
 666 Cheltuieli privind = 5198 Dobânzi aferente creditelor 200
dobânzile bancare pe termen scurt

6.3)La finele lunii martie, pe baza extrasului de cont primit de la bancă, se

evidenţiază în contabilitatea societăţii plata dobânzii aferentă creditului bancar
pe termen scurt.
Plată dobândă aferentă împrumutului pe termen scurt:
--se diminuează datoriile privind dobânda cu 200 lei, ceea ce presupune
debitarea contului 5198 Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt;
--plata dobânzii presupune diminuarea cu 200 lei a disponibilităţilor aflate în
contul deschis la banca, respectiv creditarea contului 5121Conturi la bănci în lei.
5198 Dobânzi aferente creditelor = 5121 Conturi la bănci în lei 200
bancare pe termen scurt

În practică se utilizează şi formula contabilă:

666 Cheltuieli cu dobânzile = 5121 Conturi la bănci în lei 200

Limitele acestei formule contabile au fost discutate la subcapitolul privind

împrumuturile pe termen scurt.

6.4)La finele lunii august N, se înregistrează, tot pe baza Extrasului de cont

primit de la bancă, achitarea ratei lunare aferente creditului pe termen scurt în
valoare de 6.000 lei.
Plată rată împrumut bancar:
Rata lunară = 24.000 lei / 4luni = 6.000 lei/lună
--se diminuează valoarea împrumutului bancar cu 6.000 lei, ceea ce presupune
debitarea contului 5191 Credite bancare pe termen scurt;
--scade valoarea disponibilităţilor întreprinderii aflate în contul deschis la bancă,
cu aceeaşi suma. Astfel, se creditează contul 5121 Conturi la bănci în lei.
5191 Credite bancare pe termen = 5121 Conturi la bănci în lei 6.000
scurt

Dobânda aferentă creditului bancar pe termen scurt, datorată la finele lunii

martie a fost de 200 lei.
Dobânda aferentă creditului bancar pe termen scurt, datorată la finele lunii
aprilie:
Suma datorată = 24.000 lei – 6.000 lei = 18.000 lei
Dobânda la finele lunii aprilie N =(18.000 lei x 10% x 1 luna)/12 luni = 150 lei
Dobânda aferentă creditului bancar pe termen scurt, datorată la finele lunii mai:
Suma datorată = 24.000 lei – 12.000 lei = 12.000 lei
Dobânda la finele lunii mai N =(12.000 lei x 10% x 1 luna)/12 luni = 100 lei
Dobânda aferentă creditului bancar pe termen scurt, datorată la finele lunii iunie:

102
Suma datorată = 24.000 lei – 18.000 lei = 6.000 lei
Dobânda la finele lunii iunie N =(6.000 lei x 10% x 1 luna)/12 luni = 50 lei
Dobânda calculată astfel poartă numele de „dobândă la sold”.
Dobânda la sold cumulată = 200 + 150 + 100 + 50 = 500
La aceeaşi valoare cumulată a dobânzii se ajunge şi cumulând „dobânda medie
lunară”.
Dobânda medie lunară = (Dobânda maximă + Dobânda minimă) : 2
Unde Dobânda maximă este cea mai mare dobândă la sold,
iar Dobânda minimă este cea mai mică dobândă la sold.
În exemplul nostru Dobânda maximă este dobânda aferentă lunii martie şi este
în valoare de 200 lei; iar Dobânda minimă este dobânda aferentă lunii iunie şi
este în valoare de 50 lei.
Aşadar: Dobânda medie lunară = (200 + 50) : 2 = 125 lei
Înseamnă că:
Dobânda aferentă lunii martie = 125 lei
Dobânda aferentă lunii aprilie = 125 lei
Dobânda aferentă lunii mai = 125 lei
Dobânda aferentă lunii iunie = 125 lei
Dobânda medie cumulată = 500 lei.

7.6.Conturi de cheltuieli
În situaţiile financiare solicitate de legislaţia românească, cheltuielile sunt
clasificate după natura lor. Similar, şi conturile de cheltuieli se diferenţiază pe
următoarele categorii:
- conturi de cheltuieli privind stocurile;
-conturi de cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi;
-conturi de cheltuieli cu alte servicii executate de terţi;
-conturi de cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate;
-conturi de alte cheltuieli de exploatare;
-conturi de cheltuieli financiare;
-conturi de cheltuieli extraordinare;
-conturi de cheltuieli cu amortizările, provizioanele şi ajustările
pentru depreciere sau pierdere de valoare;
-conturi de cheltuieli cu impozitul pe profit şi alte impozite.

Observaţii:
Cheltuielile reflectate în conturile din grupa 66 Cheltuieli financiare, sunt
elemente determinate de activitatea financiară a întreprinderii (vezi contul de
profit şi pierdere).
Cheltuielile reflectate în conturile din grupa 67 Cheltuieli extraordinare, sunt
elemente determinate de activitatea extraordinară a întreprinderii (vezi contul de
profit şi pierdere).
103
-Conturile de cheltuieli funcţionează potrivit regulilor conturilor de activ.
-Se debitează în cadrul perioadei cu valoarea cheltuielilor efectuate de
întreprindere.
-Se creditează la finele perioadei, când rulajul debitor al acestor conturi se
transferă asupra contului de rezultate.
-Soldul final al conturilor de cheltuieli este egal cu zero.

1)Pentru rondul din curtea întreprinderii se consumă seminţe de flori în valoare

de 200 lei.
Consum de seminţe:
--se majorează cheltuielile privind seminţele, cu suma de 200 lei. Cu acest prilej
se debitează contul 6025 Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat.
--scade valoarea stocului de seminţe cu aceeaşi sumă, ceea ce determină
creditarea contului 3025 Seminţe şi materiale de plantat.
6025 Cheltuieli privind seminţele şi = 3025 Seminţe şi materiale 200
materialele de plantat de plantat

2)Se înregistrează în contabilitate factura de energie electrică în valoare de 400

lei, TVA 19%.
Notă: o factură de utilităţi reflectă consumuri care deja s-au produs. În speţă
factura de apă cuprinde cantitatea de apă consumată de entitate în perioada
precedentă.
Consum energie electrică:
---se majorează cheltuielile privind energia electrică cu 400 lei, debitându-se
contul 605 Cheltuieli privind energia şi apa;
---creşte valoarea TVA deductibilă cu 47,6 lei;
---se majorează valoarea datoriilor faţă de furnizori cu 447,6 lei.
% = 401 Furnizori 447,6
605 Cheltuieli privind energia şi apa 400,0
4426 TVA deductibilă 47,6

La punctele anterioare s-au tratat probleme privind cheltuielile întreprinderii:

-cheltuieli privind dobânzile;
-cheltuieli de exploatare privind amortizarea;
-cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital;
-cheltuieli privind materiile prime;
-cheltuieli privind piesele de schimb;
-cheltuieli privind mărfurile;
-cheltuieli cu serviciile efectuate de terţi;
-cheltuieli cu salariile personalului;
-cheltuieli privind contribuţia unităţii la asigurările sociale.

104
7.7.Conturi de venituri
În situaţiile financiare solicitate de legislaţia românească, veniturile sunt
clasificate după natura lor. Similar, şi conturile de venituri se diferenţiază pe
următoarele categorii:
- conturi de venituri privind cifra de afaceri netă;
-conturi de venituri privind variaţia stocurilor;
-conturi de venituri din producţia de imobilizări;
-conturi de venituri din subvenţii de exploatare;
-conturi de alte venituri din exploatare;
-conturi de venituri financiare;
-conturi de venituri extraordinare;
-conturi de venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere
sau pierdere de valoare.

Observaţii:
Veniturile reflectate în conturile din grupa 66 Venituri financiare, sunt elemente
determinate de activitatea financiară a întreprinderii (vezi contul de profit şi
pierdere).
Veniturile reflectate în conturile din grupa 67 Venituri extraordinare, sunt
elemente determinate de activitatea extraordinară a întreprinderii (vezi contul de
profit şi pierdere).
-Conturile de venituri funcţionează potrivit regulilor conturilor de pasiv (datorii
şi capitaluri proprii).
-Se creditează în cadrul perioadei cu valoarea veniturilor înregistrate de
întreprindere.
-Se debitează la finele perioadei, când rulajul creditor al acestor conturi se
transferă asupra contului de rezultate.
-Soldul final al conturilor de venituri este egal cu zero.

1)Se înregistrează în contabilitate emiterea facturii reprezentând lucrări

executate de societate în valoare de 1.000 lei, TVA 19%. Încasarea creanţei se
realizează ulterior.
Facturarea lucrărilor executate:
--se majorează valoarea creanţelor întreprinderii cu 1.190 lei, ceea ce conduce la
debitarea contului 4111 Clienţi;
--creşte valoarea veniturilor entităţii cu 1.000 lei, ceea ce presupune creditarea
contului 704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate;
--creşte valoarea TVA colectată cu 190 lei (19% x 1.000 lei.)
4111 Clienţi = % 1.190
704 Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 1.000
4427 TVA colectată 190

2)Se înregistrează în contabilitate emiterea facturii în valoare de 2.000 lei, TVA

105
19%, reprezentând chirie aferentă lunii august N, pentru un spaţiu comercial dat
în chirie. Încasarea creanţei se realizează ulterior.
Facturarea chiriei:
--se majorează valoarea creanţelor întreprinderii cu 2.380 lei, ceea ce conduce la
debitarea contului 4111 Clienţi;
--creşte valoarea veniturilor entităţii cu 2.000 lei, ceea ce presupune creditarea
contului 706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii;
--creşte valoarea TVA colectată cu 380 lei (19% x 1.000 lei.)
4111 Clienţi = % 2.380
706 Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi 2.000
chirii
4427 TVA colectată 380

3)Aferent disponibilităţilor aflate în contul deschis la bancă se înregistrează în

contabilitate dobândă de încasat în valoare de 500 lei. Încasarea creanţei se
realizează ulterior.
Înregistrare dobânzi de încasat:
--se majorează valoarea creanţelor întreprinderii cu 500 lei, ceea ce conduce la
debitarea contului 5187 Dobânzi de încasat ;
--creşte valoarea veniturilor entităţii cu 500 lei, ceea ce presupune creditarea
contului 766 Venituri din dobânzi.
5187 Dobânzi de încasat = 766 Venituri din dobânzi 500

La punctele anterioare s-au tratat probleme privind veniturile întreprinderii:

-venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital;
-variaţia stocurilor;
-venituri din vânzarea produselor finite;
-venituri din vânzarea mărfurilor;
-venituri din lucrări executate şi servicii prestate.

7.8.Conturi de rezultate
Contul 121 Profit sau pierdere ţine evidenţa profitului sau pierderii realizate în
exerciţiul financiar curent.
-Contul 121 Profit sau pierdere este un cont bifuncţional.
-Se creditează la sfârşitul perioadei, cu soldul creditor al conturilor din clasa 7
Conturi de venituri; şi cu pierderile contabile realizate în exerciţiul financiar
încheiat, transferate la începutul exerciţiului financiar următor asupra
rezultatului reportat.
-Se debitează la sfârşitul perioadei, cu soldul debitor al conturilor din clasa 6
Conturi de cheltuieli; şi cu profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat,
evidenţiat la începutul exerciţiului financiar următor în rezultatul reportat.
-Soldul creditor reprezintă profitul realizat, iar soldul debitor, pierderea
înregistrată.
106
Periodic, de regulă lunar, dar cel mai târziu cu ocazia întocmirii situaţiilor
financiare anuale, conturile de cheltuieli se închid prin preluarea rulajelor lor
debitoare în debitul contului 121 Profit sau pierdere, prin formula contabilă:
121 Profit sau pierdere = 6xxx Conturi de cheltuieli S

1)La finele perioadei, în balanţa de verificare intermediară se regăsesc

următoarele informaţii privind rulajele debitoare ale conturilor de cheltuieli:
Rulaj debitor cont 6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea = 5.000 lei;
Rulaj debitor cont 601 Cheltuieli privind materiile prime = 7.000 lei;
Rulaj debitor cont 641 Cheltuieli cu salariile personalului = 10.000 lei.
Să se înregistreze în contabilitate închiderea conturilor de cheltuieli.
Închiderea conturilor de cheltuieli:
--scade valoarea cheltuielilor privind materiile prime cu 5.000 lei; contul 601
Cheltuieli privind materiile prime, se creditează;
--scade valoarea cheltuielilor privind salariile cu 7.000 lei; contul 641 Cheltuieli
privind salariile, se creditează;
--scade valoarea cheltuielilor privind amortizarea cu 10.000 lei; contul 6811
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea, se creditează;
--se diminuează rezultatul exerciţiului cu 22.000 lei; contul 121 Profit sau
pierdere, se debitează.
121 Profit sau pierdere = % 22.000
601 Cheltuieli privind materiile prime 5.000
641 Cheltuieli privind salariile 7.000
6811 Cheltuieli de exploatare privind 10.000
amortizarea

Pentru o mai uşoară înţelegere a acestei operaţiuni prezentăm în continuare

înregistrarea sa în “T” – urile conturilor:

D Ch.expl. amortiz. C D Ch. priv. mat.prime C D Ch. salar. personal.C

RD 5.000 5.000 (3 RD 7.000 7.000 (3 RD 10.000 10.000 (3
0 Sfd 0 Sfd 0 Sfd

D 121 Profit sau pierdere C

3) 5.000
3) 7.000
3) 10.000
22.000 Sfd
(pierdere)

107
Periodic, de regulă lunar, dar cel mai târziu cu ocazia întocmirii situaţiilor
financiare anuale, conturile de venituri se închid prin preluarea rulajelor lor
creditoare în creditul contului 121 Profit sau pierdere, prin formula contabilă:
7xxx Conturi de venituri = 121 Profit sau pierdere S

2)La finele perioadei, în balanţa de verificare intermediară se regăsesc

următoarele informaţii privind rulajele creditoare ale conturilor de venituri:
Rulaj creditor cont 701 Venituri din vânzarea produselor finite = 8.000 lei;
Rulaj creditor cont 707 Venituri din vânzarea mărfurilor = 7.000 lei;
Rulaj debitor cont 7582 Venituri din donaţii şi subvenţii primite = 12.000 lei.
Să se înregistreze în contabilitate închiderea conturilor de venituri.
Închiderea conturilor de venituri:
--scade valoarea veniturilor din vânzarea produselor finite cu 8.000 lei; contul
701 Venituri din vânzarea produselor finite, se debitează;
--scade valoarea veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 7.000 lei; contul 707
Venituri din vânzarea mărfurilor, se debitează;
--scade valoarea din donaţii şi subvenţii primite cu 12.000 lei; contul 7582
Venituri din donaţii şi subvenţii primite, se debitează;
--se majorează rezultatul exerciţiului cu 27.000 lei; contul 121 Profit sau
pierdere se creditează.
% = 121 Profit sau 27.000
701 Venituri din vânzarea produselor finite pierdere 8.000
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 7.000
7582 Venituri din donaţii şi subvenţii primite 12.000

Pentru o mai uşoară înţelegere a acestei operaţiuni prezentăm în continuare

înregistrarea sa în “T” – urile conturilor:
D V. vânz. prod.fin. C D V. vînz. mărfurilor C D V.donaţii subv.prm.C
4) 8.000 8.000 RC 4) 7.000 7.000 RC 4) 12.000 12.000 RC
Sfc 0 Sfc 0 Sfc 0

D 121 Profit sau pierdere C

8.000 (4
7.000 (4
12.000 (4
Sfc 27.000
(profit)

108
3)La finele perioadei, în balanţa de verificare intermediară se regăsesc
următoarele informaţii privind rulajele conturilor de venituri şi cheltuieli:
Rulaj debitor cont 601 Cheltuieli privind materiile prime = 2.000 lei;
Rulaj debitor cont 641 Cheltuieli cu salariile personalului = 5.000 lei.
Rulaj creditor cont 701 Venituri din vânzarea produselor finite = 4.000 lei;
Rulaj creditor cont 707 Venituri din vânzarea mărfurilor = 6.000 lei;
Să se înregistreze în contabilitate închiderea conturilor de venituri şi de
cheltuieli.
Închiderea conturilor de cheltuieli:
121 Profit sau pierdere = % 7.000
601 Cheltuieli privind materiile prime 2.000
641 Cheltuieli privind salariile 5.000

Închiderea conturilor de venituri:

% = 121 Profit sau 10.000
701 Venituri din vânzarea produselor finite pierdere 4.000
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 6.000

D 121 Profit sau pierdere C

2.000
5.000
4.000
6.000
RD 7.000 10.000 RC
Sfc 3.000
(profit)

109
 CAPITOLUL VIII
BALANŢA DE VERIFICARE

Balanţa de verificare se prezintă ca un tablou în care se enumeră toate conturile

cu care operează întreprinderea în cauză şi care prezintă informaţii privind
soldul iniţial, mişcările sau rulajele intervenite într-o anumită perioadă de
gestiune şi soldul final la data întocmirii ei.
Balanţa de verificare îndeplineşte mai multe funcţii, dintre care cea mai
importantă este aceea de verificare a egalităţii înregistrărilor efectuate în conturi.
Deşi în condiţiile utilizării calculatorului creşte exactitatea calculelor, funcţia de
control a balanţei de verificare se menţine, iar corelaţiile pe care se bazează
serveşte la prevederea unei chei de control pentru cel ce produce informaţii
financiar-contabile.
O altă funcţie se referă la realizarea concordanţei între conturile analitice şi cele
sintetice. Balanţa de verificare face legătura între conturile analitice şi cele
sintetice. La nivelul societăţilor comerciale, în funcţie de modalitatea de
dezvoltare pe conturi analitice, se poate obţine o balanţă sintetică şi o balanţă
analitică. (Trebuie avute în vedere corelaţiile dintre conturile sintetice şi cele
analitice prezentate la un capitol anterior.)
Totodată, stând la baza întocmirii situaţiilor financiare, balanţa de verificare face
legătura dintre cont, care furnizează informaţii de detaliu asupra fiecărui element
de activ, datorie şi capital şi situaţia realizată efectiv la societatea comercială;
legătura se concretizează în faptul că datele din situaţiile financiare reprezintă
situaţiile financiare ale conturilor bilanţiere (clasele 1 – 5) şi a rulajelor anuale
aferente conturilor de clasă 6 şi 7, preluate din balanţa de verificare.
După înscrierea tuturor sumelor în balanţa de verificare, trebuie să obţinem
următoarele corelaţii:
1) Suma soldurilor iniţiale debitoare = Suma soldurilor iniţiale creditoare
2) Suma rulajelor debitoare = Suma rulajelor creditoare
3) Suma totalurilor sumelor debitoare = Suma totalurilor sumelor creditoare
4) Suma soldurilor finale debitoare = Suma soldurilor finale creditoare

Exemplificare:
La data de 31 decembrie N - 1, Bilanţul întocmit de SC Alfa SA prezintă
următoarea situaţie privind activele, datoriile şi capitalurile proprii:

110
 Bilanţ întocmit de S.C. Alfa S.A. La 32.12.N - 1
Valoare
Indicatori -lei-
-
-
-
Stoc de materii prime 15.000
Disponibilităţi aflate în contul curent deschis la 26.000
bancă
-
-
-
Furnizori 1.000
-
-
Capital subscris vărsat 40.000
-
-
-

În cursul lunii ianuarie N, în cadrul SC Alfa SA au loc următoarele operaţiuni

economico – financiare:

1)Se achiziţionează cu plata ulterioară un stoc de materii prime în valoare de

2.000 lei + TVA 19%.
% = 401 “Furnizori” 2.380
301 “Materii prime” 2.000
4426 “TVA deductibilă” 380

2)Se consumă materii prime în valoare de 4.000 lei.

601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 4.000

3)Se plăteşte prin bancă datoria privind materiile prime: 2.380 lei.

111
 401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 2.380

4)Se regularizează conturile de TVA.

4424 TVA de recuperat = 4426 TVA deductibilă 380

5)Se închid conturile de venituri şi de cheltuieli.

121 Profit sau pierdere = 601 Cheltuieli cu materii prime 4.000

Prezentăm în continuare înregistrarea operaţiunilor economico-financiare în “T”

– urile conturilor corespunzătoare:

D 301Materii prime C D 5121 Conturi la bănci în lei C

Sid 15.000 4.000 (2 Sid 26.000 2.380 (3
1) 2.000
RD 2.000 4.000 RC RD 0 2.380 RC
TSD 17.000 4.000 TSC TSD 26.000 2.380 TSC
13.000 Sfd 23.620 Sfd

D 401 Furnizori C D 1012Capital subscris vărsat C

3) 2.380 1.000 Sic 40.000 Sic
2.380 (1
RD 2.380 2.380 RC RD 0 0 RC
TSD 2.380 3.380 TSC TSD 0 40.000 TSC
Sfc 1.000 Sfc 40.000

D 4426 TVA deductibilă C D601 Cheltuieli cu materii prime C

1) 380 380 (4 2) 4.000 4.000 (5
RD 380 380 RC RD 4.000 4.000 RC
TSD 380 380 TSC TSD 4.000 4.000 TSC
0 Sfd 0 Sfd

D 121 Profit sau pierdere C D 4424 TVA de recuperat C

5) 4.000 5) 380
RD 4.000 0 RC RD 380 0 RC

112
 TSD 4.000 0 TSC TSD 380 0 TSC
4.000 Sfd 380 Sfd

La finele lunii ianuarie N, pe baza datelor prezentate anterior se realizează

Balanţa de verificare.
În Anexa numărul 1 se regăseşte Balanţa de verificare.
Pe baza balanţei de verificare, întreprinderea întocmeşte bilanţul.
Dacă la finele lunii ianuarie N, SC Alfa SA ar întocmi bilanţul, acesta ar arăta
după cum urmează:

Bilanţ întocmit de SC Alfa SA la 31.01.N

Valoare
Indicatori -lei-
-
-
-stoc de materii prime 13.000
-TVA de recuperat 380
-conturi la bănci 23.620
-
-
-furnizori 1.000
-
-
-
-capital subscris vărsat 40.000
-
-rezultatul exerciţiului curent (4.000)
-

Probleme propuse spre rezolvare:

Numiţi principalele corelaţii care se regăsesc într-o balanţă de verificare.

113
Anexa nr. 1

Balanţă de verificare cu patru serii de egalităţi întocmită la 31 ianuarie N

Simbol Titlu cont Solduri Solduri Rulaje Rulaje Total Total Solduri Solduri
cont iniţiale iniţiale debitoare creditoare sume sume finale finale
debitoare creditoatre debitoare creditoare debitoare creditoare
1012 Capital subscris vărsat - 40.000 0 0 0 40.000 - 40.000
121 Profit sau pierdere - - 4.000 0 4.000 0 4.000 -
301 Materii prime 15.000 - 2.000 4.000 17.000 4.000 13.000 -
401 Furnizori - 1.000 2.380 2.380 2.380 3.380 - 1.000
4424 TVA de recuperat - - 380 0 380 0 380 -
4426 TVA deductibilă - - 380 380 380 380 - -
5121 Conturi la bănci în lei 26.000 - 0 2.380 26.000 2.380 23.620 -
601 Cheltuieli cu materii prime - - 4.000 4.000 4.000 4.000 - -
Total sume 41.000 41.000 13.140 13.140 54.140 54.140 41.000 41.000

114
 CAPITOLUL IX

LUCRĂRILE DE ÎNCHIDERE A EXERCIŢIULUI FINANCIAR –

CONTABIL

9.1. Principiul continuităţii activităţii

Situaţiile financiare sunt elaborate de regulă pornindu-se de la premisa că
întreprinderea îşi va continua activitatea în viitorul previzibil. Dacă dimpotrivă,
există intenţia sau împrejurarea ca întreprinderea să îşi reducă în mod
semnificativ activitatea sau să fie lichidată, situaţiile financiare se întocmesc pe
o bază diferită de evaluare. Continuarea activităţii întreprinderii în viitorul
previzibil nu presupune un orizont de timp infinit, ci o perioadă în care
contractele entităţii să se deruleze, angajamentele să se respecte, iar activele
imobilizate să se amortizeze.
Aşadar, în procesul de elaborare a situaţiilor financiare, pentru evaluarea
elementelor bilanţiere, un rol important îl are respectarea principiului
continuităţii activităţii.
Lucrările de închidere a exerciţiului financiar se derulează în conformitate cu
următorul scenariu:
9.2. Întocmirea balanţelor de verificare înainte de inventariere
Prin sistemul de balanţe se controlează relaţiile de echilibru între debitul şi
creditul conturilor, între înregistrarea cronologică şi cea sistematică, între
elementele valorice ale conturilor analitice şi cele ale conturilor sintetice.
9.3. Inventarierea generală a elementelor de activ, datorii, capitaluri
Legea contabilităţii 82/1991 – republicată, prevede, la art. 26 alin. 11
următoarele: “Întocmirea situaţiilor financiare anuale trebuie să fie precedată
obligatoriu de inventarierea generală a elementelor de activ şi de pasiv şi a
celorlalte bunuri şi valori aflate în gestiune şi administrare, potrivit normelor
emise în acest scop de Ministerul Finanţelor Publice”.
Inventarierea elementelor de activ, datorii şi capitaluri reprezintă ansamblul
operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor elementelor respective,
cantitativ-valoric sau numai valoric, după caz, la data la care aceasta se
efectuează.
Inventarierea are ca scop principal stabilirea situaţiei reale a tuturor elementelor
de activ, datorii şi capitaluri ale fiecărei entităţi, precum şi a bunurilor şi
valorilor deţinute cu orice titlu, aparţinând altor persoane juridice sau fizice, în
vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale care trebuie să ofere o imagine
fidelă a poziţiei financiare şi a performanţei entităţii pentru respectivul exerciţiu
financiar.
Entităţile au obligaţia să efectueze inventarierea generală a elementelor de activ,

115
datorii şi capitaluri deţinute la începutul activităţii, cel puţin o dată pe an pe
parcursul funcţionării lor.
Rezultatele inventarierii se consemnează într-un proces verbal de inventariere, în
care, alături de alte elemente se înscriu şi plusurile şi minusurile constatate
Pe baza registrului-inventar şi a balanţei de verificare întocmite la 31 decembrie
se întocmeşte bilanţul care face parte din situaţiile financiare anuale, ale cărui
posturi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, şi ale reglementărilor contabile
aplicabile, trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de
acord cu situaţia reală a elementelor de activ şi de pasiv stabilită pe baza
inventarului.
9.4. Instrumentarea contabilă a regularizării diferenţelor constatate la
inventariere
Plusurile de bunuri constatate la inventar sunt asimilate cu intrările de bunuri în
gestiunea unităţii, clasificate după categoria din care acestea fac parte.

a)Plusurile constatate la inventar la stocuri care anterior au fost

aprovizionate se înregistrează ca diminuări de cheltuieli (afectând
conturile în care s-ar fi înregistrat consumul), iar cele constatate la
stocurile obţinute din producţie proprie se evidenţiază ca majorări de
venituri (afectând contul în care s-ar fi înregistrat producţia obţinută).

Exemple:
- urmare a inventarierii efectuate la finele anului se constată plus de materii
prime în valoare de 200 lei:

Materii prime = Cheltuieli cu materiile prime 200

-urmare a inventarierii efectuate la finele anului se constată plus de materiale

consumabile în valoare de 300 lei:

Materiale consumabile = Cheltuieli cu materiale consumabile 300

-urmare a inventarierii efectuate la finele anului se constată plus de materiale de

natura obiectelor de inventar în valoare de 500 lei:

Materiale de natura = Cheltuieli privind materialele de 500

obiectelor de inventar natura obiectelor de inventar

-urmare a inventarierii efectuate la finele anului se constată plus de mărfuri la o

societate comercială “en gros” în valoare de 400 lei:

116
 Mărfuri = Cheltuieli cu mărfurile 400

-urmare a inventarierii efectuate la finele anului se constată plus de produse

finite în valoare de 600 lei:

Produse finite = Variaţia stocurilor 600

b)În cazul imobilizărilor corporale, plusurile constatate la inventar

se înregistrează ca o subvenţie pentru investiţii:

Exemplu:
- urmare a inventarierii efectuate la finele anului se constată în plus un mijloc de
transport în valoare de 30.000 lei:

Imobilizări = Subvenţii pentru investiţii 30.000

corporale (plusuri de inventar de natura
(Mijloace de imobilizărilor)
transport)

c)În cazul numerarului existent în casierie, plusurile constatate la

inventar conduc la înregistrarea unui venit din exploatare:

Exemplu:
-urmare a inventarierii efectuate la finele anului se constată în plus suma de 250
lei existentă în casierie:

Casa = Venituri din donaţii şi subvenţii primite 250

Minusurile de bunuri constatate la inventar sunt asimilate cu ieşirile de bunuri

din gestiune, clasificate după categoria din care acestea fac parte. Un criteriu
important în determinarea modului de înregistrare în contabilitate a minusurilor
de bunuri îl constituie de asemenea, cauzele care au generat lipsurile.

a)Minusuri constatate la inventar şi care se încadrează în limita

perisabilităţilor prevăzute legal:

Exemple:
-urmare a inventarierii efectuate la finele anului se constată minusuri de materii
prime în valoare de 150 lei:

117
 Cheltuieli cu materiile prime = Materii prime 150

-urmare a inventarierii efectuate la finele anului se constată minusuri de

materiale consumabile în valoare de 200 lei:

Cheltuieli cu materialele consumabile = Materiale consumabile 200

-urmare a inventarierii efectuate la finele anului se constată minusuri de produse

finite în valoare de 100 lei:

Variaţia stocurilor = Produse finite 100

b)Minusuri constatate la inventar şi care sunt generate de calamităţi

naturale se consideră a fi determinate de evenimente extraordinare şi se
înregistrează în contabilitate cu ajutorul contului de cheltuieli 671
“Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare” pentru
toate cazurile, indiferent de categoria de bunuri constatate lipsă.

Exemple:
-urmare a unui eveniment extraordinar se constată la inventar minus de materii
prime în valoare de 200 lei:

Cheltuieli privind calamităţile şi alte = Materii prime 200

evenimente extraordinare

-urmare a unui eveniment extraordinar se constată la inventar minus de produse

finite în valoare de 100 lei:

Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente = Produse finite 100

extraordinare

-urmare a unui eveniment extraordinar se constată la inventar lipsă de numerar

în suma de 250 lei din casierie:

Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente = Casa 250

extraordinare

- urmare a unui eveniment extraordinar se constată la inventar lipsa unui utilaj în

valoare de 40.000 lei:

118
 Cheltuieli privind calamităţile şi alte = Imobilizări 40.000
evenimente extraordinare corporale

c)Minusurile constatate la inventar şi care sunt cauzate de unele persoane

fizice sau juridice presupun:
-înregistrarea în contabilitate a lipsurilor, similar cu minusurile care se
încadrează în limita perisabilităţilor prevăzute legal;
-evidenţierea în contabilitate a imputării prejudiciului constatat,
persoanelor vinovate: dacă persoanele vinovate sunt salariaţi ai
întreprinderii se debitează contul 4282 “Alte creanţe în legătură cu
personalul”, iar dacă persoanele vinovate nu sunt salariaţi ai întreprinderii
se debitează contul 461 “Debitori diverşi”; în contrapartidă se
înregistrează un venit.

Exemple:
-urmare a inventarierii efectuate la finele anului se constată minusuri de materii
prime, imputabile gestionarului, în valoare de 1.000 lei:
-se înregistrează lipsa materiilor prime:

Cheltuieli cu materii prime = Materii prime 1.000

-se evidenţiază imputarea prejudiciului privind materiile prime:

Alte creanţe în = % 1.190

legătură cu personalul Alte venituri din exploatare 1.000
TVA colectată 190

-urmare a inventarierii efectuate la finele anului se constată minusuri de materii

prime în valoare de 1.000 lei, imputabile lui Ioan Alexandru, angajat al firmei de
pază:

-se înregistrează lipsa materiilor prime:

Cheltuieli cu materii prime = Materii prime 1.000

-se evidenţiază imputarea prejudiciului privind materiile prime:

Debitori diverşi = % 1.190

119
 Alte venituri din exploatare 1.000
TVA colectată 190

-urmare a inventarierii efectuate la finele anului se constată minusuri de produse

finite, imputabile gestionarului, în valoare de 2.000 lei:

-se înregistrează lipsa produselor finite:

Variaţia stocurilor = Produse finite 2.000

-se evidenţiază imputarea prejudiciului privind produsele finite:

Alte creanţe în = % 2.380

legătură cu personalul Alte venituri din exploatare 2.000
TVA colectată 380

-urmare a inventarierii efectuate la finele anului se constată minusuri de produse

finite în valoare de 2.000 lei, imputabile lui Popescu Ioan, căruia cu această
ocazie i se desface contractul de muncă:

-se înregistrează lipsa produselor finite:

Variaţia stocurilor = Produse finite 2.000

-se evidenţiază imputarea prejudiciului privind produsele finite:

Debitori diverşi = % 2.380

Alte venituri din exploatare 2.000
TVA colectată 380

-urmare a inventarierii efectuate la finele anului se constată lipsă un mijloc de

transport care a fost achiziţionat anterior la valoarea de 70.000 lei. Amortizarea
înregistrată în contabilitate până la data inventarierii este de 50.000 lei:

% = Imobilizări 70.000
Amortizări privind imobilizările corporale corporale 50.000
Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii 20.000
de capital

120
-mijlocul de transport constat lipsă la inventar se impută gestionarului la
valoarea rămasă plus taxa pe valoare adăugată aferentă:

Alte creanţe în = % 23.800

legătură cu Alte venituri din exploatare 20.000
personalul TVA colectată 3.800

d)Lipsurile pentru care, la data terminării inventarierii, nu se poate stabilii

vinovăţia unei persoane sau o altă cauză sunt considerate minusuri în curs
de clarificare presupun:
-înregistrarea în contabilitate a lipsurilor constatate în corespondenţă cu
contul 473 “Decontări din operaţii în curs de clarificare”, pentru toate
cazurile, indiferent de categoria de bunuri constatate lipsă.
-ulterior, în urma clarificării situaţiei, contul 473 “Decontări din operaţii în
curs de clarificare”, se creditează, în corespondenţă cu debitul contului ce
reflectă cauza minusului.

Exemple:
-urmare a inventarierii efectuate la finele anului la o întreprindere en gros, se
constată lipsă de marfă în valoare de 100.000 lei, minus pentru care, până la data
inventarierii, nu se poate determina faptul generator:

- înregistrarea în contabilitate a lipsurilor constatate:

Decontări din operaţii în curs de = Mărfuri 100.000

clarificare

-dacă este vorba despre lipsuri care se încadrează în limitele perisabilităţilor

prevăzute legal:

- în urma clarificării situaţiei, contul 473 “Decontări din operaţii în curs

de clarificare”, se creditează, în corespondenţă cu debitul contului ce
reflectă cauza minusului.

Cheltuieli privind = Decontări din operaţii în curs de 100.000

mărfurile clarificare

121
 -dacă este vorba despre un minus imputabil unei persoane angajate
a unităţii:

-în urma clarificării situaţiei, contul 473 “Decontări din operaţii în

curs de clarificare”, se creditează, în corespondenţă cu debitul
contului ce reflectă cauza minusului.

Cheltuieli privind = Decontări din operaţii în curs de 100.000

mărfurile clarificare

-se evidenţiază imputarea prejudiciului privind mărfurile:

Alte creanţe în legătură = % 119.000

cu personalul Alte venituri din exploatare 100.000
TVA colectată 19.000

-dacă este vorba despre un minus imputabil unei

persoane străine de întreprindere:

-în urma clarificării situaţiei, contul 473 “Decontări din

operaţii în curs de clarificare”, se creditează, în
corespondenţă cu debitul contului ce reflectă cauza
minusului.

Cheltuieli = Decontări din operaţii în 100.000

privind mărfurile curs de clarificare

-se evidenţiază imputarea prejudiciului privind mărfurile:

Debitori diverşi = % 119.000

Alte venituri din exploatare 100.000
TVA colectată 19.000

Potrivit Ordinului MFP nr. 3055/10.11.2009 pentru aprobarea reglementărilor

contabile conforme cu directivele europene, evaluarea elementelor de activ,
datorii şi capitaluri proprii trebuie făcută pe o bază prudentă:
a)poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanţului;
b)trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului
financiar curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin
evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia;

122
 c)trebuie să se ţină cont de toate datoriile previzibile şi pierderile
potenţiale apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui
exerciţiu financiar precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai
între data bilanţului şi data întocmirii acestuia;
d)trebuie să se ţină cont de toate deprecierile, indiferent dacă rezultatul
exerciţiului financiar este pierdere sau profit 16.

O atitudine prudentă presupune neînregistrarea în contabilitate a plusurilor de

valoare latente şi înregistrarea minusurilor de valoare latente. Astfel se evită
supraevaluarea activelor şi a veniturilor şi respectiv subevaluarea datoriilor şi a
cheltuielilor.
Întrucât creşterea valorii titlurilor se apreciază doar în condiţiile în care
întreprinderes nu procedează la vânzarea acestora, constatarea unui plus de
valoare la titlurile de participare, nu determină nici o inregistrare în contabilitate.
'Exemple:
-urmare a inventarierii efectuate la finele anului se constată creşterea valorii
titlurilor de participare cu suma de 10.000 lei:
Deoarece creşterea valorii titlurilor se apreciază în condiţiile în care
întreprinderea nu procedează la vânzarea acestora, cu această ocazie nu se va
efectua nici o înregistrare în contabilitate.
-urmare a inventarierii efectuate la finele anului se constată deprecierea
creanţelor cu titlu de clienţi - SC Alfa SA, cu 2.000 lei:
Deprecierea este rezultatul evaluării probabilităţii de neîncasare a creanţelor cu
titlu de clienţi. Întrucât creanţele nu sunt încasate, ea este o pierdere latentă de
valoare. Aplicarea principiului prudenţei presupune recunoaşterea în
contabilitate a deprecierii clienţilor prin înregistrarea unei ajustări pentru
deprecierea creanţelor.

Întrucât anterior creanţele cu titlu de clienţi – SC Alfa SA, nu s-au mai

depreciat, acestea se ajustează la întreaga valoare a deprecierii.

Cheltuieli de exploatare privind = Ajustări pentru deprecierea 2.000

ajustările pentru deprecierea creanţelor - clienţi
activelor circulante

-urmare a inventarierii efectuate la finele anului se constată aprecierea creanţelor

cu titlu de clienţi – SC Beta SA, cu 3.000 lei după ce în perioada precedentă,
aceaste creanţe s-au depreciat cu 5.000 lei:

16
Anexa la Ordinul MFP nr. 3055/10.11.2009 pentru aprobarea reglementărilor
contabile conforme cu directivele europene, publicată în Monitorul Oficial, numărul 766 bis
din data de 10 noiembrie 2009, articolul 41
123
 Deoarece anterior, creanţele cu titlu de clienţi – SC Beta SA, s-au
depreciat cu 5.000 lei, acum se impune actualizarea valorii creanţelor
prin reluarea asupra veniturilor a unei părţi din ajustarea constituită la
finele anului precedent.

Ajustări pentru deprecierea = Venituri din ajustări pentru 3.000

creanţelor - clienţi deprecierea activelor circulante

-urmare a inventarierii efectuate la finele anului se constată aprecierea creanţelor

cu titlu de clienţi – SC Gama SA, cu 4.000 lei după ce în perioada precedentă,
aceaste creanţe s-au depreciat cu 4.000 lei:

Deoarece anterior, creanţele cu titlu de clienţi – SC Gama SA, s-au

depreciat cu 4.000 lei, acum se impune anularea ajustării înregistrate
la finele anului precedent, prin reluarea sa integral asupra veniturilor.

Ajustări pentru deprecierea = Venituri din ajustări pentru 4.000

creanţelor - clienţi deprecierea activelor circulante

În timp, în scopul asigurării protecţiei investitorilor şi perenităţii întreprinderii,

s-a născut şi dezvoltat principiul prudenţei. Necesitatea aplicării sale depinde de
nivelul riscului şi incertitudinii din zona şi perioada respectivă. Prudenţa
imprimă situaţiilor financiare un pesimism sistematic datorită funcţiei juridice a
contabilităţii şi concepţiei sale patrimoniale. Totuşi, prudenţa nu lipseşte nici din
situaţiile financiare ale întreprinderilor care, în mod tradiţional, cultivă
optimismul în comunicarea financiară (mai ales cele din lumea anglo-saxonă).
Din acest motiv, prudenţa nu trebuie tradusă, în mod obligatoriu, prin pesimism,
ci mai degrabă prin (auto)protecţie 17.

9.5. Determinarea rezultatului

Pentru determinarea performanţei financiare a întreprinderii, în România se
utilizează rezultatul stabilit ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile curente
ale perioadei. Deşi este un indicator global, din raţiuni fiscale, rezultatul se
calculează şi lunar.
În situaţiile financiare se face distincţie între:
--veniturile şi cheltuielile înregistrate în avans (se referă la perioada următoare)
şi cheltuielile ce privesc perioade îndelungate (cheltuieli de constituire şi
cheltuieli de dezvoltare) – elemente bilanţiere; şi
17
Feleagă, N., Malciu, L., şi Bunea, Ş., Bazele contabilităţii. O abordare europeană şi
internaţională, Editura Economică, Colecţia Biblioteca de contabilitate, Bucureşti, 2002,
pag. 246
124
--veniturile şi cheltuielile curente – elemente de Cont de profit şi pierdere.
Potrivit principiului independenţei exerciţiilor, în determinarea performanţei
financiare a entităţii trebuie să se ţină cont de veniturile şi cheltuielile aferente
exerciţiului financiar, indiferent de data încasării sau plăţii acestor venituri şi
cheltuieli 18.

9.6. Întocmirea situaţiilor financiare

Lucrările contabile de închidere a exerciţiului financiar se finalizează cu
întocmirea situaţiilor financiare. În raportările financiare informaţiile sunt
prezentate comparativ, atât pentru exerciţiul precedent, cât şi pentru exerciţiul
curent. Datele referitoare la exerciţiul trecut se preiau din situaţiile financiare ale
anului precedent. După ce au fost realizate toate celelalte lucrări de închidere a
exerciţiului financiar, din balanţa de verificare, se preiau datele referitoare la
exerciţiul curent.
Elementele de activ sunt înscrise în Bilanţ la valoarea lor netă, după deducerea
amortizărilor şi deprecierilor aferente. Pentru stabilirea valorii corespunzătoare
unei poziţii din Bilanţ, mai întâi se hotărăşte valoarea aferentă fiecărui element
(de activ, datorii sau capitaluri proprii), după care se determină valoarea totală a
poziţiei bilanţiere.
În vederea elaborării Contului de profit şi pierdere se utilizează rulajele
conturilor de venituri şi cheltuieli. Pentru realizarea Situaţiei fluxurilor de
trezorerie se folosesc informaţii furnizate de balanţele de verificare şi de
registrele contabile ale perioadei pentru care se întocmeşte raportarea.
Întocmirea Situaţiei modificărilor capitalului propriu presupune: identificarea
soldurilor iniţiale şi finale pentru fiecare element de capital propriu şi precizarea
operaţiilor care au condus la modificări în volumul şi/sau structura elementelor.
Notele explicative la situaţiile financiare sunt prezentate în funcţie de cerinţele
informaţionale ale fiecărei situaţii în parte.

Probleme propuse spre rezolvare:

1.Explicaţi principiul continuităţii activităţii.
2.Prezentaţi operaţiunea de inventariere a elementelor de activ, datorii şi
capitaluri.

18
Anexa la Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 3055/2009 Reglementări
contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, pct. 42
125
 CAPITOLUL X

PLANUL DE CONTURI

În continuare este redat planul de conturi prevăzut în Ordinul MFP

3055/10.11.2009 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene.

CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI

10. CAPITAL ŞI REZERVE
101. Capital
1011. Capital subscris nevărsat (P)
1012. Capital subscris vărsat (P)
1015. Patrimoniul regiei (P)
1016. Patrimoniul public (P)
104. Prime de capital
1041. Prime de emisiune (P)
1042. Prime de fuziune/divizare (P)
1043. Prime de aport (P)
1044. Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni (P)
105. Rezerve din reevaluare (P)
106. Rezerve
1061. Rezerve legale (P)
1063. Rezerve statutare sau contractuale (P)
1064. Rezerve de valoare justă (P)
1065. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare
(P)
1067. Rezerve din diferenţe de curs valutar în relaţie cu investiţia netă
într-o entitate străină
1068. Alte rezerve (P)
107. Rezerve din conversie (A/P)
108. Interese care nu controlează
1081. Interese care nu controlează - rezultatul exerciţiului financiar (A/P)
1082. Interese care nu controlează - alte capitaluri proprii (A/P)
109. Acţiuni proprii
1091. Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt (A)
1092. Acţiuni proprii deţinute pe termen lung (A)
126
11. REZULTATUL REPORTAT
117. Rezultatul reportat
1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea
neacoperită (A/P)
1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS,
mai puţin IAS 29 (A/P)
1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile (A/P)
1176. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea
Reglementărilor contabile conforme cu Directiva a patra a Comunităţilor
Economice Europene (A/P)
12. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR
121. Profit sau pierdere (A/P)
129. Repartizarea profitului (A)
14. CASTIGURI SAU PIERDERI LEGATE DE EMITEREA,
RASCUMPARAREA, VANZAREA, CEDAREA CU TITLU GRATUIT
SAU ANULAREA INSTRUMENTELOR DE CAPITALURI PROPRII
141. Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri
proprii (P)
149. Pierderi legate de emiterea, răscumpararea, vânzarea, cedarea cu titlu
gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii (A)
15. PROVIZIOANE
151. Provizioane
1511. Provizioane pentru litigii (P)
1512. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor (P)
1513. Provizioane pt. dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni
similare legate de acestea (P)
1514. Provizioane pentru restructurare (P)
1515. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare (P)
1516. Provizioane pentru impozite (P)
1518. Alte provizioane (P)
16. ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE
161. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni
1614. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat
(P)
1615. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci
(P)
1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat (P)
1618. Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni (P)
162. Credite bancare pe termen lung
1621. Credite bancare pe termen lung (P)

127
1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă (P)
1623. Credite externe guvernamentale (P)
1624. Credite bancare externe garantate de stat (P)
1625. Credite bancare externe garantate de bănci (P)
1626. Credite de la trezoreria statului (P)
1627. Credite bancare interne garantate de stat (P)
166. Datorii care privesc imobilizările financiare
1661. Datorii faţă de entităţile afiliate (P)
1663. Datorii faţă de entităţile de care compania este legată prin interese
de participare (P)
167. Alte împrumuturi şi datorii asimilate (P)
168. Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate
1681. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni (P)
1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung (P)
1685. Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile afiliate (P)
1686. Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile de care compania este
legată prin interese de participare (P)
1687. Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate (P)
169. Prime privind rambursarea obligaţiunilor (A)
CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZĂRI
20. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
201. Cheltuieli de constituire (A)
203. Cheltuieli de dezvoltare (A)
205. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active
similare (A)
207. Fond comercial
2071. Fond comercial pozitiv (A)
2075. Fond comercial negativ (P)
208. Alte imobilizări necorporale (A)
21. IMOBILIZĂRI CORPORALE
211. Terenuri şi amenajări de terenuri (A)
2111. Terenuri
2112. Amenajări de terenuri
212. Construcţii (A)
213. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii
2131. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru) (A)
2132. Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare (A)
2133. Mijloace de transport (A)
2134. Animale şi plantaţii (A)
214. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor
128
umane şi materiale şi alte active corporale (A)
22. IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN CURS DE APROVIZIONARE
223. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii în curs de
aprovizionare
224. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor
umane şi materiale şi alte active corporale în curs de aprovizionare
23. IMOBILIZĂRI ÎN CURS ŞI AVANSURI PENTRU IMOBILIZĂRI
231. Imobilizări corporale în curs de execuţie (A)
232. Avansuri acordate pentru imobilizări corporale (A)
233. Imobilizări necorporale în curs de execuţie (A)
234. Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale (A)
26. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
261. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (A)
263. Interese de participare (A)
264. Titluri puse în echivalenţă10 (A)
265. Alte titluri imobilizate (A)
267. Creanţe imobilizate
2671. Sume datorate de entităţile afiliate (A)
2672. Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate (A)
2673. Creanţe legate de interesele de participare (A)
2674. Dobânda aferentă creanţelor legate de interesele de participare (A)
2675. Împrumuturi acordate pe termen lung (A)
2676. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung (A)
2678. Alte creanţe imobilizate (A)
2679. Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate (A)
269. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare
2691. Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la entităţile afiliate
(P)
2692. Vărsăminte de efectuat privind interesele de participare (P)
2693. Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare (P)
28. AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE
280. Amortizări privind imobilizările necorporale
2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire (P)
2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor
comerciale, drepturilor şi activelor similare (P)
2807. Amortizarea fondului comercial11 (P)
2808. Amortizarea altor imobilizări necorporale (P)
281. Amortizări privind imobilizările corporale
2811. Amortizarea amenajărilor de terenuri (P)
129
2812. Amortizarea construcţiilor (P)
2813. Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi
plantaţiilor (P)
2814. Amortizarea altor imobilizări corporale (P)
29. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE
VALOARE A IMOBILIZĂRILOR
290. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
2903. Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare (P)
2905. Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licenţelor,
mărcilor comerciale, drepturilor şi activelor similare (P)
2907. Ajustări pentru deprecierea fondului comercial12 (P)
2908. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale (P)
291. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale
2911. Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri
(P)
2912. Ajustări pentru deprecierea construcţiilor (P)
2913. Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor de transport,
animalelor şi plantaţiilor (P)
2914. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale (P)
293. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie
2931. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs de
execuţie (P)
2933. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs de
execuţie (P)
296. Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare (P)
2961. Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile
afiliate (P)
2962 Ajustări pentru pierderea de valoare a intereselor de participare (P)
2963. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate (P)
2964. Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de entităţile
afiliate (P)
2965. Ajustări pentru pierderea de valoare a creanţelor legate de interesele
de participare (P)
2966. Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe
termen lung (P)
2968. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanţe imobilizate (P)

130
CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE
EXECUŢIE
30. STOCURI DE MATERII PRIME ŞI MATERIALE
301. Materii prime (A)
302. Materiale consumabile
3021. Materiale auxiliare (A)
3022. Combustibili (A)
3023. Materiale pentru ambalat (A)
3024. Piese de schimb (A)
3025. Seminţe şi materiale de plantat (A)
3026. Furaje (A)
3028. Alte materiale consumabile (A)
303. Materiale de natura obiectelor de inventar (A)
308. Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale (A/P)
32. STOCURI ÎN CURS DE APROVIZIONARE
321. Materii prime în curs de aprovizionare (A)
322. Materiale consumabile în curs de aprovizionare (A)
323. Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare(A
326. Animale în curs de aprovizionare (A)
327. Mărfuri în curs de aprovizionare (A)
328. Ambalaje în curs de aprovizionare (A)
33. PRODUCŢIA ÎN CURS DE EXECUŢIE
331. Produse în curs de execuţie (A)
332. Servicii în curs de execuţie (A)
34. PRODUSE
341. Semifabricate (A)
345. Produse finite (A)
346. Produse reziduale (A)
348. Diferenţe de preţ la produse (A/P)
35. STOCURI AFLATE LA TERŢI
351. Materii şi materiale aflate la terţi (A)
354. Produse aflate la terţi (A)
356. Animale aflate la terţi (A)
357. Mărfuri aflate la terţi (A)
358. Ambalaje aflate la terţi (A)
36. ANIMALE
361. Animale şi păsări (A)
368. Diferenţe de preţ la animale şi păsări (A/P)
37. MĂRFURI

131
371. Mărfuri (A)
378. Diferenţe de preţ la mărfuri (A/P)
38. AMBALAJE
381. Ambalaje (A)
388. Diferenţe de preţ la ambalaje (A/P)
39. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI
PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE
391. Ajustări pentru deprecierea materiilor prime (P)
392. Ajustări pentru deprecierea materialelor
3921. Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile (P)
3922. Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de
inventar (P)
393. Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie (P)
394. Ajustări pentru deprecierea produselor
3941. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor (P)
3945. Ajustări pentru deprecierea produselor finite (P)
3946. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale (P)
395. Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi
3951. Ajustări pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terţi
(P)
3952. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi (P)
3953. Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi (P)
3954. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi (P)
3956. Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terţi (P)
3957. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi (P)
3958. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi (P)
396. Ajustări pentru deprecierea animalelor (P)
397. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor (P)
398. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor (P)

CLASA 4 - CONTURI DE TERŢI

40. FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE
401. Furnizori (P)
403. Efecte de plătit (P)
404. Furnizori de imobilizări (P)
405. Efecte de plătit pentru imobilizări (P)
408. Furnizori - facturi nesosite (P)
409. Furnizori - debitori
4091. Furnizori-debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor
(A)
132
4092. Furnizori-debitori pentru prestări de servicii (A)
41. CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE
411. Clienţi
4111. Clienţi (A)
4118. Clienţi incerţi sau în litigiu (A)
413. Efecte de primit de la clienţi (A)
418. Clienţi - facturi de întocmit (A)
419. Clienţi - creditori (P)
42. PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE
421. Personal - salarii datorate (P)
423. Personal - ajutoare materiale datorate (P)
424. Prime reprezentând participarea personalului la profit13 (P)
425. Avansuri acordate personalului (A)
426. Drepturi de personal neridicate (P)
427. Reţineri din salarii datorate terţilor (P)
428. Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul
4281. Alte datorii în legătură cu personalul (P)
4282. Alte creanţe în legătură cu personalul (A)
43. ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI
ASIMILATE
431. Asigurări sociale
4311. Contribuţia unităţii la asigurările sociale (P)
4312. Contribuţia personalului la asigurările sociale (P)
4313. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate (P)
4314. Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate (P)
437. Ajutor de şomaj
4371. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj (P)
4372. Contribuţia personalului la fondul de şomaj (P)
438. Alte datorii şi creanţe sociale
4381. Alte datorii sociale (P)
4382. Alte creanţe sociale (A)
44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI
ASIMILATE
441. Impozitul pe profit/venit
4411. Impozitul pe profit (P)
4418. Impozitul pe venit14 (P)
442. Taxa pe valoarea adăugată
4423. TVA de plată (P)
4424. TVA de recuperat (A)

133
4426. TVA deductibilă (A)
4427. TVA colectată (P)
4428. TVA neexigibilă (A/P)
444. Impozitul pe venituri de natura salariilor (P)
445. Subvenţii
4451. Subvenţii guvernamentale (A)
4452. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii (A)
4458. Alte sume primite cu caracter de subvenţii (A)
446. Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (P)
447. Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate (P)
448. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului
4481. Alte datorii faţă de bugetul statului (P)
4482. Alte creanţe privind bugetul statului (A)
45. GRUP ŞI ACŢIONARI/ASOCIAŢI
451. Decontări între entităţile afiliate
4511. Decontări între entităţile afiliate (A/P)
4518. Dobânzi aferente decontărilor între entităţile afiliate (A/P)
453. Decontări privind interesele de participare
4531. Decontări privind interesele de participare (A/P)
4538. Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare (A/P)
455. Sume datorate acţionarilor/asociaţilor
4551. Acţionari/asociaţi - conturi curente (P)
4558. Acţionari/asociaţi - dobânzi la conturi curente (P)
456. Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul (A/P)
457. Dividende de plată (P)
458. Decontări din operaţii în participaţie
4581. Decontări din operaţii în participaţie-pasiv (P)
4582. Decontări din operaţii în participaţie-activ (A)
46. DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERŞI
461. Debitori diverşi (A)
462. Creditori diverşi (P)
47. CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE
471. Cheltuieli înregistrate în avans (A)
472. Venituri înregistrate în avans (P)
473. Decontări din operaţii în curs de clarificare (A/P)
475. SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII
4751. Subvenţii guvernamentale pentru investiţii (P)
4752. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru
investiţii (P)

134
4753. Donaţii pentru investiţii (P)
4754. Plusuri de inventar de natura imobilizărilor (P)
4758. Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii (P)
48. DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII
481. Decontări între unitate şi subunităţi (A/P)
482. Decontări între subunităţi (A/P)
49. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR
491. Ajustări pentru deprecierea creanţelor - clienţi (P)
495. Ajustări pentru deprecierea creanţelor - decontări în cadrul grupului
şi cu acţionarii/asociaţii (P)
496. Ajustări pentru deprecierea creanţelor - debitori diverşi (P)

CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE

50. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT
501. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (A)
505. Obligaţiuni emise şi răscumpărate (A)
506. Obligaţiuni (A)
508. Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate
5081. Alte titluri de plasament (A)
5088. Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament (A)
509. Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt
5091. Vărsăminte de efectuat pentru acţiunile deţinute la entităţile afiliate
(P)
5092. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii pe termen scurt (P)
51. CONTURI LA BĂNCI
511. Valori de încasat
5112. Cecuri de încasat (A)
5113. Efecte de încasat (A)
5114. Efecte remise spre scontare (A)
512. Conturi curente la bănci
5121. Conturi la bănci în lei (A)
5124. Conturi la bănci în valută (A)
5125. Sume în curs de decontare (A)
518. Dobânzi
5186. Dobânzi de plătit (P)
5187. Dobânzi de încasat (A)
519. Credite bancare pe termen scurt
5191. Credite bancare pe termen scurt (P)
5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă (P)
5193. Credite externe guvernamentale (P)
135
5194. Credite externe garantate de stat (P)
5195. Credite externe garantate de bănci (P)
5196. Credite de la trezoreria statului (P)
5197. Credite interne garantate de stat (P)
5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt (P)
53. CASA
531. Casa
5311. Casa în lei (A)
5314. Casa în valută (A)
532. Alte valori
5321. Timbre fiscale şi poştale (A)
5322. Bilete de tratament şi odihnă (A)
5323. Tichete şi bilete de călătorie (A)
5328. Alte valori (A)
54. ACREDITIVE
541. Acreditive
5411. Acreditive în lei (A)
5412. Acreditive în valută (A)
542. Avansuri de trezorerie15 (A)
58. VIRAMENTE INTERNE
581. Viramente interne (A/P)
59. AJUSTĂRI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A
CONTURILOR DE TREZORERIE
591. Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile
afiliate (P)
595. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi
răscumpărate (P)
596. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor (P)
598. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt
şi creanţe asimilate (P)

CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI

60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601. Cheltuieli cu materiile prime
602. Cheltuieli cu materialele consumabile
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022. Cheltuieli privind combustibilul
6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
6025. Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat
136
6026. Cheltuieli privind furajele
6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604. Cheltuieli privind materialele nestocate
605. Cheltuieli privind energia şi apa
606. Cheltuieli privind animalele şi păsările
607. Cheltuieli privind mărfurile
608. Cheltuieli privind ambalajele
609. Reduceri comerciale primite
61. CHELTUIELI CU LUCRĂRILE ŞI SERVICIILE EXECUTATE DE
TERŢI
611. Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
612. Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile
613. Cheltuieli cu primele de asigurare
614. Cheltuieli cu studiile şi cercetările
62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI
621. Cheltuieli cu colaboratorii
622. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
623. Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
624. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
625. Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări
626. Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
627. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE
ASIMILATE
635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
64. CHELTUIELI CU PERSONALUL
641. Cheltuieli cu salariile personalului
642. Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor
643. Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului la profit
644. Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii
645. Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
6451. Contribuţia unităţii la asigurările sociale
6452. Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj
6453. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
6456. Contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative
6457. Contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de sănătate
6458. Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială

137
65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
652. Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător
654. Pierderi din creanţe şi debitori diverşi
658. Alte cheltuieli de exploatare
6581. Despăgubiri, amenzi şi penalităţi
6582. Donaţii acordate
6583. Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital
6588. Alte cheltuieli de exploatare
66. CHELTUIELI FINANCIARE
663. Pierderi din creanţe legate de participaţii
664. Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate
6641. Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate
6642. Pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate
665. Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
666. Cheltuieli privind dobânzile
667. Cheltuieli privind sconturile acordate
668. Alte cheltuieli financiare
67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671. Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare
68. CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI
AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE
VALOARE
681. Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi
ajustările pentru depreciere
6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
imobilizărilor
6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
activelor circulante
686. Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru pierdere
de valoare
6863. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a
imobilizărilor financiare
6864. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a
activelor circulante
6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a
obligaţiunilor
69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE
691. Cheltuieli cu impozitul pe profit

138
698. Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în
elementele de mai sus16

CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI

70. CIFRA DE AFACERI NETĂ
701. Venituri din vânzarea produselor finite
702. Venituri din vânzarea semifabricatelor
703. Venituri din vânzarea produselor reziduale
704. Venituri din lucrări executate şi servicii prestate
705. Venituri din studii şi cercetări
706. Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii
707. Venituri din vânzarea mărfurilor
708. Venituri din activităţi diverse
709. Reduceri comerciale acordate
71. VARIAŢIA STOCURILOR
711. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse
712. Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie
72. VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI
721. Venituri din producţia de imobilizări necorporale
722. Venituri din producţia de imobilizări corporale
74. VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE
741. Venituri din subvenţii de exploatare
7411. Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri17
7412. Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi
materiale consumabile
7413. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli externe
7414. Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului
7415. Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţie
socială
7416. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de
exploatare
7417. Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri
7418. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată
75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
754. Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi
758. Alte venituri din exploatare
7581. Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi
7582. Venituri din donaţii primite
7583. Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital
7584. Venituri din subvenţii pentru investiţii
139
7588. Alte venituri din exploatare
76. VENITURI FINANCIARE
761. Venituri din imobilizări financiare
7611. Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate
7613. Venituri din interese de participare
762. Venituri din investiţii financiare pe termen scurt
763. Venituri din creanţe imobilizate
764. Venituri din investiţii financiare cedate
7641. Venituri din imobilizări financiare cedate
7642. Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate
765. Venituri din diferenţe de curs valutar
766. Venituri din dobânzi
767. Venituri din sconturi obţinute
768. Alte venituri financiare
77. VENITURI EXTRAORDINARE
771. Venituri din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele
similare
78. VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTĂRI PENTRU
DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE
781. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind
activitatea de exploatare
7812. Venituri din provizioane
7813. Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
7814. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante
7815. Venituri din fondul comercial negativ
786. Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare
7863. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a
imobilizărilor financiare
7864. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a
activelor circulante
CONTURI ÎNAFARA BILANŢULUI
801. Angajamente acordate
8011. Giruri şi garanţii acordate
8018. Alte angajamente acordate
802. Angajamente primite
8028. Alte angajamente primite
803. Alte conturi în afara bilanţului
8031. Imobilizări corporale luate cu chirie
8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033. Valori materiale primite în păstrare sau custodie
140
8034. Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare
8035. Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţă
8036. Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate
8037. Efecte scontate neajunse la scadenţă
8038. Bunuri publice primite în administrare, concesiune şi cu chirie
8039. Alte valori în afara bilanţului
804. Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe
8045. Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe
805. Dobânzi aferente contractelor de leasing şi altor contracte asimilate,
neajunse la scadenţă
8051. Dobânzi de plătit
8052. Dobânzi de încasat
806. Certificate de emisii de gaze cu efect de seră
807. Active contingente
808. Datorii contingente
GRUPA 89 – BILANŢ
891. Bilanţ de deschidere
892. Bilanţ de închidere

141