CURS Introducere in Contabilitate ASE

Introducere în contabilitate
Conferenţiar univ. dr. Mirela NICHITA
1 / 72
Unitatea de învăţare 1
DELIMITĂRI CONCEPTUALE ÎN CONTABILITATEA ENTITĂŢILOR ECONOMICE
1. Obiective
2. Natura, principiile şi scopul contabilităţii
3. Situaţiile financiare: Bilantul contabil, Contul de profit si pierdere
4. Teste de evaluare
5. Bibliografia unităţii de învăţare 1
6. Lucrarea de verificare 1
1.1 Obiective
După studiul acestei unităţi de învăţare vei putea:
• Să devii familiar cu scopul misiunii contabilului în societate
• Să cunoşti utilizatorii de informaţie contabilă
• Să înţelegi conceptele contabilităţii, principiile contabile şi ecuaţia contabilităţii
• Să înţelegi ce înseamnă activele, datoriile şi capitalul propriu
• Să ştii care sunt principalele Situaţii financiare întocmite de contabilitate
1.2 Natura, principiile şi scopul contabilităţii

Contabilitatea reprezintă un sistem de principii şi cunoştinţe care explică şi clasifică
tranzacţiile şi evenimentele care marchează viaţa diverselor entităţi în scopul furnizării de informaţii
necesare luării deciziilor. (Călin O., Ristea M., Bazele contabilităţii, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2003).
Contabilitatea este arta înregistrării, clasificării şi rezumării, într-o manieră semnificativă şi în
exprimare bănească, a tranzacţiilor (operaţiunilor) şi evenimentelor (faptelor) care au caracter
financiar, precum şi interpretarea rezultatelor acestei acţiuni. (Needles B.E., Andersson H.Jr., Cadwell
J.C., Principiile de bază ale contabilităţii, Ediţia a V-a, Editura ARC, Chişinău, 2000).
Contabilitatea este o activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi
controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea
entităţilor economice. Contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică,
prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară
şi alte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în
relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile
publice şi alţi utilizatori. (Legea contabilităţii 82/1991 (r)).
1. Utilizatorii situatiilor financiare anuale

Utilizatorii situatiilor financiare intocmite potrivit prezentelor reglementari includ investitorii
actuali si potentiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii, clientii, institutiile statului si alte
autoritati, precum si publicul. Acestia utilizeaza situatiile financiare pentru a-si satisface o parte din
necesitatile lor de informatii. in functie de partile interesate, necesitatile de informatii pot include
urmatoarele:
2 / 72
a) Investitorii. Ofertantii de capital purtator de risc si consultantii lor sunt preocupati de riscul
inerent tranzactiilor si de rentabilitatea investitiilor lor. Ei au nevoie de informatii pentru a decide daca
ar trebui sa cumpere, sa pastreze sau sa vanda instrumente de capital.
Actionarii sunt interesati si de informatii care le permit sa evalueze capacitatea entitatii de a plati
dividende.
b) Angajatii. Personalul angajat si grupurile sale reprezentative sunt interesati de informatii
privind stabilitatea si profitabilitatea angajatorilor lor. Acestia sunt interesati si de informatii care le
permit sa evalueze capacitatea entitatii de a oferi remuneratii, pensii si alte beneficii de pensionare,
precum si oportunitati profesionale.
c) Creditorii. Creditorii sunt interesati de informatii care le permit sa determine daca
imprumuturile acordate si dobanzile aferente vor fi rambursate la scadenta.
d) Furnizorii si alti creditori. Furnizorii si alti creditori sunt interesati de informatii care le
permit sa determine daca sumele care le sunt datorate vor fi platite la scadenta. Furnizorii si alti
creditori sunt, in general, interesati de entitate pe o perioada mai scurta decat creditorii, cu exceptia
cazului in care ei sunt dependenti de continuitatea activitatii entitatii, atunci cand aceasta este un client
major.
e) Clientii. Clientii sunt interesati de informatii despre continuitatea activitatii unei entitati, in
special atunci cand au o colaborare pe termen lung cu entitatea respectiva sau sunt dependenti de ea.
f) Institutiile statului si alte autoritati. Institutiile statului si alte autoritati sunt interesate de
alocarea resurselor si implicit de activitatea entitatilor. Acestea solicita informatii pentru a reglementa
activitatea entitatilor, pentru a determina politica fiscala si ca baza pentru calculul venitului national si
al altor indicatori statistici similari.
g) Publicul. Entitatile pot afecta publicul in diferite moduri. De exemplu, entitatile pot avea o
contributie substantiala la economia locala in multe moduri, mai ales prin numarul de angajati si
colaborarea cu furnizorii locali. Situatiile financiare pot ajuta publicul furnizand informatii referitoare
la evolutiile recente si tendintele legate de prosperitatea entitatii si a sferei de activitate a acesteia.
Desi nu toate necesitatile de informatie ale utilizatorilor pot fi satisfacute de situatiile
financiare cu scop general, exista informatii care pot interesa toti utilizatorii.
2. Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare anuale, conform OMFP 1802/2014

Caracteristicile calitative ale informațiilor financiare
Pentru ca informațiile financiare să fie utile, ele trebuie să fie relevante şi să reprezinte exact
ceea ce îşi propun să reprezinte. Utilitatea informațiilor financiare este amplificată dacă acestea sunt
comparabile, verificabile, oportune şi inteligibile.
Caracteristicile calitative fundamentale sunt relevanța şi reprezentarea exactă.
Relevanță
Informațiile financiare relevante sunt cele care au capacitatea de a ajuta utilizatorii de
informații în luarea deciziilor.
Informațiile financiare au capacitatea de a ajuta utilizatorii de informații în luarea unor decizii
dacă au valoare predictivă, valoare de confirmare sau ambele.
3 / 72
Informațiile financiare au valoare predictivă dacă pot fi utilizate ca intrări în procesele aplicate

de utilizatori pentru a previziona rezultate viitoare. Pentru a avea valoare predictivă informațiile
financiare nu trebuie să reprezinte o previziune sau o prognoză. Informațiile financiare cu valoare
predictivă sunt folosite de utilizatori pentru realizarea propriilor predicții.
Valoarea predictivă şi valoarea de confirmare a informațiilor financiare sunt în strânsă
legătură. Informațiile care au valoare predictivă au adesea şi valoare de confirmare. De exemplu,
informațiile privind veniturile pentru anul curent, care pot fi utilizate ca bază pentru prognozarea
veniturilor în anii viitori, pot fi comparate cu previziunile efectuate în anii anteriori, pentru exercițiul
curent. Rezultatele acestor comparații pot ajuta utilizatorii să corecteze şi să îmbunătățească
procesele care au fost utilizate pentru realizarea acelor previziuni.
Prag de semnificație
Pragul de semnificație este un aspect al relevanței specific unei entități bazat pe natura sau
mărimea sau pe ambele a elementelor la care se referă informațiile raportate de entitate. În consecință,
prezentele reglementări nu specifică un nivel cantitativ pentru pragul de semnificație şi nu
predetermină ce ar putea fi semnificativ într‐o anumită situație.
Reprezentare exactă
Situațiile financiare anuale descriu fenomenele economice în cuvinte şi cifre. Pentru a fi o
reprezentare exactă, o descriere trebuie să fie completă, neutră şi fără erori.
O descriere completă include toate informațiile necesare pentru ca un utilizator să înțeleagă
fenomenul descris, inclusiv explicațiile necesare. De exemplu, o descriere completă a unui grup de
active include cel puțin o descriere a naturii activelor respective, o descriere numerică a tuturor
activelor şi o mențiune privind descrierea numerică (de exemplu, costul inițial sau valoarea justă).
Pentru unele elemente o descriere completă poate să impună explicații privind faptele semnificative
referitoare la calitatea şi natura elementelor, factorilor şi circumstanțelor care ar putea să le afecteze
calitatea şi natura, şi procesul utilizat pentru a determina descrierile numerice.
O descriere neutră este cea care nu suportă influențe în selecția şi prezentarea informațiilor
financiare. O descriere neutră nu este denaturată, ponderată, accentuată, neaccentuată sau
manipulată în alt fel pentru a creşte probabilitatea ca informațiile financiare să fie primite favorabil sau
nefavorabil de către utilizatori. Informații neutre nu înseamnă informații fără scop sau fără influență
asupra comportamentului acestora. Informațiile financiare relevante sunt, prin definiție, cele care au
capacitatea de a genera o diferență în deciziile luate de către utilizatori.
Reprezentarea fără erori înseamnă că nu există erori sau omisiuni în descrierea fenomenelor,
iar procesul utilizat pentru a genera informațiile raportate a fost selectat şi aplicat fără erori.
Aplicarea caracteristicilor calitative fundamentale
Comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea şi inteligibilitatea sunt caracteristici
calitative care amplifică utilitatea informațiilor relevante şi reprezentate exact.
Comparabilitate
Informațiile privind o entitate raportoare sunt mult mai utile dacă pot fi comparate cu
informații similare despre alte entități şi cu informații similare despre aceeaşi entitate aferente unei alte
perioade sau date.
4 / 72
Comparabilitatea este una dintre caracteristicile calitative care permite utilizatorilor să
identifice şi să înțeleagă similitudinile şi diferențele dintre elemente. Spre deosebire de celelalte
caracteristici calitative, comparabilitatea nu se referă la un singur element. O comparație necesită cel
puțin două elemente.
Consecvența, deşi este legată de comparabilitate, nu este identică cu aceasta. Consecvența se
referă la utilizarea aceloraşi metode pentru aceleaşi elemente, fie de la o perioadă la alta în cadrul unei
entități raportoare, fie într‐o singură perioadă pentru entități diferite. Comparabilitatea este scopul;
consecvența ajută la atingerea acestui scop.
Comparabilitatea nu presupune uniformitate. Pentru ca informațiile să fie comparabile,
aspectele similare ca natură trebuie să fie prezentate similar, iar aspectele diferite trebuie să fie
prezentate diferit.
Este posibil să se obțină un anumit grad de comparabilitate prin satisfacerea caracteristicilor
calitative fundamentale. O reprezentare exactă a unui fenomen economic relevant trebuie, în mod
firesc, să aibă un anumit grad de comparabilitate cu o reprezentare exactă a unui fenomen economic
relevant similar al unei alte entități raportoare.
Deşi un fenomen economic unic poate fi reprezentat exact în multiple moduri, permiterea unor
metode contabile alternative pentru acelaşi fenomen economic diminuează comparabilitatea (de
exemplu: evaluarea imobilizărilor corporale la cost sau la valoarea reevaluată).
Verificabilitate
Verificabilitatea ajută în a asigura utilizatorii că informațiile reprezintă exact fenomenele
economice pe care îşi propun să le reprezinte. Prin verificabilitate se înțelege că diferiți observatori
independenți şi în cunoştință de cauză ar putea ajunge la un consens cu privire la faptul că o
anumită descriere este o reprezentare exactă.
Verificarea poate fi directă sau indirectă. Verificarea directă se referă la verificarea unei valori
sau a altor reprezentări prin observare directă, de exemplu, prin numărarea banilor. Verificarea
indirectă se referă la verificarea intrărilor pentru un model, o formulă sau o altă tehnică şi la
recalcularea rezultatelor prin utilizarea aceleiaşi metodologii. Un exemplu îl reprezintă verificarea
valorilor contabile ale stocurilor prin verificarea intrărilor (cantități şi costuri) şi prin recalcularea
stocurilor finale prin utilizarea aceloraşi ipoteze privind fluxul costurilor (de exemplu, utilizarea
metodei primul intrat, primul ieşit).
În unele cazuri, se poate să nu fie posibilă verificarea unor explicații şi informații cu caracter
previzional până într‐o perioadă viitoare sau chiar deloc. Pentru a ajuta utilizatorii
să decidă dacă doresc să utilizeze respectivele informații, ar fi, în mod normal, necesar să se prezinte
ipotezele fundamentale, metodele de compilare a informațiilor şi alți factori şi alte circumstanțe care
susțin informațiile.
Oportunitate
Oportunitatea înseamnă că informațiile sunt disponibile factorilor decizionali pentru ca
aceştia să ia decizii în timp util. În general, cu cât sunt mai vechi informațiile, cu atât sunt mai puțin
utile. Totuşi, unele informații pot să rămână oportune mult timp după sfârşitul perioadei de raportare
deoarece, de exemplu, unii utilizatori ar putea fi nevoiți să identifice şi să aprecieze tendințele.
Inteligibilitate
5 / 72
Clasificarea, caracterizarea şi prezentarea în mod clar şi concis a informațiilor le fac pe

acestea inteligibile.
Unele fenomene sunt complexe în mod inerent şi nu pot fi transformate în fenomene uşor de
înțeles. Excluderea informațiilor privind aceste fenomene din rapoartele financiare ar conduce la
situația ca aceste rapoarte să fie incomplete.
Rapoartele financiare sunt întocmite pentru utilizatorii care dispun de cunoştințe suficiente
privind activitățile de afaceri şi economice şi care studiază şi analizează informațiile cu atenția
cuvenită.
Totuşi, prezentarea rapoartelor financiare trebuie astfel efectuată încât să permită înțelegerea
lor de către diferitele categorii de utilizatori a informațiilor cuprinse în acestea.
1.3 Situatiile financiare

Situatiile financiare anuale care cuprind:
- bilant,
- cont de profit si pierdere,
- situatia modificarilor capitalului propriu,
- situatia fluxurilor de numerar,
- notele explicative la situatiile financiare anuale.
1.3.1 Bilantul contabil
Elementele bilantului contabil sunt: activele, datoriile si capitalurile proprii
Un activ reprezinta o resursa controlata de catre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute,
de la care se astepta sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate. Un activ este recunoscut
in contabilitate si prezentat in bilant atunci cand este probabila realizarea unui beneficiu economic
viitor de catre entitate si activul are un cost sau o valoare care poate fi evaluat(a) in mod credibil;
O datorie reprezinta o obligatie actuala a entitatii ce decurge din evenimente trecute si prin
decontarea careia se astepta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice. O
datorie este recunoscuta in contabilitate si prezentata in bilant atunci cand este probabil ca o iesire de
resurse incorporand beneficii economice va rezulta din decontarea unei obligatii prezente si cand
valoarea la care se va realiza aceasta decontare poate fi evaluata in mod credibil;
Capitalurile proprii reprezinta interesul rezidual al actionarilor sau asociatilor in activele unei
entitati dupa deducerea tuturor datoriilor sale.
Bilanţul / Situaţia poziţiei financiare

Definiţie. În cadrul reglementărilor contabile din ţara noastră (Ordinul 3055/2009 pentru
aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene), bilanţul este definit ca fiind
documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital
propriu ale entităţii la sfârşitul exerciţiului financiar. Bilanţul prezintă situaţia financiară a unei
6 / 72
întreprinderi la un momet dat. Exerciţiul financiar începe la 01 ianuarie (cu excepţia primului an de
activitate când începe la data înfiinţării entităţii) şi se încheie la 31 decembrie.
Modele de prezentare a bilantului contabil
A. MODELUL CONT:
BILANTUL CONTABIL
la data de _________________
SPECIFICARE SPECIFICARE
 ACTIVE  CAPITALURI PROPRII
 DATORII
B. MODELUL LISTA (DIFERENTA) :
BILANTUL CONTABIL
la data de _________________
SPECIFICARE
ACTIVE
- DATORII
= CAPITALURI PROPRII
Elementele rectificative şi impactul acestora asupra bilanţului

Sunt elemente care au rolul de a oferi informaţii suplimentare despre un element de activ,
capital propriu sau datorii. Astfel, prin adăugarea sau scăderea elementului respectiv la / din valoarea
elementului bilanţier se obţine o valoare „reală” la momentul prezentării informaţiilor. Astfel de
elemente sunt:
 Amortizarea
 Ajustările pentru depreciere
 Adaosul comercial
 Repartizarea profitului
 Primele privind rambursarea obligaţiunilor
Valoarea netă contabilă (bilanţ) = Cost – Amortizare cumulată – Depreciere cumulată
7 / 72
Bilanţ contabil (forma listă)

La data ________________
Elemente Sume N-1 Sume N
A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
1) Cheltuieli de constituire;
2) Cheltuieli de dezvoltare;
3) Concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte
imobilizări necorporale;
4) Fond comercial achiziţionat;
5) Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie;
II. Imobilizările corporale
1) Terenuri şi construcţii;
2) Instalaţii tehnice şi maşini;
3) Alte instalaţii, utilaje şi mobilier;
4) Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie;
III. Imobilizări financiare
1) Acţiuni deţinute la entităţile afiliate;
2) Împrumuturi acordate entităţilor afiliate;
3) Investiţii deţinute ca imobilizări (acţiuni şi obligaţiuni de la alte
entităţi deţinute pe termen lung)
4) Alte împrumuturi acordate;
B. Active circulante
I. Stocuri
1) Materii prime şi materiale consumabile
(materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de
inventar, stocuri aflate la terti, ambalaje);
2) Producţia în curs de executie;
3) Produse finite şi mărfuri
(semifabricate, produse finite, produse reziduale, animale, mărfuri);
5) Avansuri pentru cumpărări de stocuri;
II. Creante
1. Creanţe comerciale (clienţi, clienţi incerţi, efecte de primit);
2. Sume de încasat de la entităţile afiliate şi din interese de participare;
3. Alte creanţe (avansuri acordate personalului privind salariul);
4. Creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat
III. Investiţii pe termen scurt
IV. Casa şi conturile la bănci
1) Conturi la bănci;
2) Casa;
3) Acreditive;
8 / 72

4) Avansuri de trezorerie;
5) Alte valori.
C. Cheltuieli în avans (chirii, asigurări, abonamente plătite în
perioada/exerciţiul curent care se referă la perioada/exerciţiul financiar
următor)
D. Datorii: sume ce trebuie platite într-o perioadă mai mică de un an
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete (B+C-D-I)
F. Total active minus datorii curente (A+E)
G. Datorii: sume ce trebuie platite într-o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane (datorii probabile din litigii, garanţii acordate clienţilor)
I. Venituri în avans
1) Venituri înregistrate în avans;
2) Subvenţii pentru investiţii
J. Capital şi rezerve
I. Capitalul subscris vărsat şi nevărsat;
II. Prime de capital;
III. Rezerve din reevaluare;
IV. Rezerve
1) Rezerve legale;
2) Rezerve statutare sau contractuale;
3) Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezervele din reevaluare;
4) Alte rezerve;
5) Acţiuni proprii (cu semnul minus);
V. Rezultatul reportat (profit sau pierdere);
VI. Rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere)
E şi F sunt indicatori care se calculează conform următoarelor formule:

E=B+C–D–I
F=A+E
Structuri bilanţiere
În cadrul reglementărilor contabile în vigoare în România, elementele sunt prezentate în
ordinea crescătoare a gradului de lichiditate: (A) active imobilizate, (B) active circulante, (C)
cheltuieli în avans.
Gradul de lichiditate arată capacitatea unui activ de a se transforma în bani.
A. ACTIVELE IMOBILIZATE reprezintă bunurile şi valorile cu o durată de folosinţă

îndelungată (mai mare de un an) în activitatea întreprinderii şi care nu se consumă la prima utilizare.
Activele imobilizate cuprind trei grupe:
(I) imobilizări necorporale
(II) imobilizări corporale
9 / 72
(III) imobilizări financiare.

I. Imobilizările necorporale (numite şi active intangibile sau active nemateriale) sunt active
care se prezintă sub forma unor bunuri fără materialitate.
În structura imobilizărilor necorporale sunt incluse:
(1) cheltuieli de constituire
(2) cheltuieli de dezvoltare
(3) concesiuni, brevete, licenţe, mărci, drepturi şi valori similare şi alte imobilizări necorporale
(4) fondul comercial
(5) avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie.
II. Imobilizările corporale (numite active fixe sau active tangibile) se prezintă sub forma unor
bunuri cu conţinut material (corporal). Valoarea amortizabilă este alocată sistematic pe durata de viaţă
utilă a activului corporal, prin alegerea unei metode de amortizare care să reflecte ritmul în care
beneficiile economice sunt consumate de către întreprindere (metoda lineară, metoda degresivă,
metoda unităţilor de producţie). În structura imobilizărilor corporale se includ:
(1) terenuri şi construcţii
(2) instalaţii tehnice şi maşini
(3) alte instalaţii, utilaje şi mobilier
(4) avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie.
III. Imobilizările financiare (numite şi investiţii financiare pe termen lung) reprezintă valorile
financiare investite de întreprindere pe termen lung, sub formă de titluri şi creanţe financiare, în scopul
obţinerii de venituri financiare sub forma dividendelor sau dobânzilor, prin creşterea valorii
capitalizate sau prin realizarea de beneficii din comercializarea acestor investiţii. Dobânzile,
redevenţele, dividendele şi chiriile ataşate unei imobilizări financiare sunt considerate, de regulă,
venituri, constituind performanţa investiţiei. În structura lor sunt cuprinse:
(1) titluri de participare şi interese de participare
(2) alte titluri imobilizate
(3) creanţe imobilizate
B. ACTIVELE CIRCULANTE reprezintă bunurile şi valorile care se utilizează pe o perioadă

scurtă în activitatea întreprinderii şi, în general, participă la un singur circuit economic, modificându-şi
în permanenţă forma. Reglementările contabile în vigoare definesc activul circulant ca o resursă care
(1) se aşteaptă să fie realizată sau este deţinută pentru consum sau vânzare, în cursul normal al ciclului
de exploatare; sau (2) este deţinut, în principal, în scopul comercializării sau pe termen scurt şi se
aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanţului; sau (3) reprezintă numerar sau
echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricţionată. În structura activelor circulante se includ
(I) stocuri, (II) creanţe, (III) investiţii financiare pe termen scurt şi (IV) casa şi conturi la bănci.
I. Stocurile reprezintă ansamblul bunurilor din cadrul întreprinderii deţinute, fie pentru a fi
vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie, fie pentru a fi consumate la
prima lor utilizare.
Reglementările din Standardele Internaţionale de Contabilitate definesc stocurile astfel:
Activele (1) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii; (2) în curs de
10 / 72
producţie în vederea vânzării în condiţiile prezentate la (1); sau (3) sub formă de materii prime,
materiale şi alte consumabile ce urmează a fi folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de
servicii.
În sfera stocurilor se includ:
(1) materii prime şi materiale consumabile
(2) producţia în curs de execuţie
(3) produse finite şi mărfuri
(4) avansuri pentru cumpărări de stocuri
II. Creanţele (numite şi valori în curs de decontare) reprezintă valorile avansate temporar de
întreprindere terţilor (persoane fizice sau juridice) pentru care urmează să primească un echivalent (o
sumă de bani sau un serviciu). Persoanele fizice şi juridice care au beneficiat de o valoare avansată
urmând să dea echivalentul corespunzător sunt denumite generic debitori.
Debitorii întreprinderii sub forma creanţelor din vânzări de bunuri şi prestări de servicii proprii
activităţii de exploatare a întreprinderii sunt delimitaţi prin structura de clienţi şi conturi asimilate.
În structura creanţelor se includ:
(1) creanţe comerciale (clienţii, efectele de primit, clienţi incerţi, debitori diverşi)
(2) creanţe în cadrul grupului
(3) creanţe din interese de participare
(4) alte creanţe (privind salariaţii)
(5) creanţe privind capitalul subscris şi nevărsat (faţă de acţionari).
III. Investiţiile pe termen scurt (numite şi titluri de plasament sau valori de trezorerie)
reprezintă valorile financiare investite de întreprindere în vederea realizării unui câştig pe termen
scurt. În structura investiţiilor financiare pe termen scurt se includ
(1) acţiuni şi obligaţiuni;
(2) alte investiţii financiare.
IV. Casa şi conturile la bănci sunt reprezentate de valorile care îmbracă efectiv forma de
bani, fiind separate disponibilităţile în devize de cele în lei.
În structura disponibilităţilor se includ:
(1) conturi la bănci
(2) casa
(3) acreditive
(4) avansurile de trezorerie
C. CHELTUIELILE ÎN AVANS reprezintă valorile ce asigură alocarea pentru fiecare

exerciţiu financiar numai a cheltuielilor care îi sunt proprii. În structura lor se pot include: abonamente
plătite în avans, chirii plătite în avans, prime de asigurare plătite în avans.
Normele contabile româneşti prevăd următoarea structură a surselor de finanţare delimitată în

patru categorii, în ordinea crescătoare a gradului de exigibilitate a acestora: capital şi rezerve,
provizioane, datorii şi venituri în avans.
11 / 72
A. CAPITALUL ŞI REZERVELE (numit şi capital propriu) reprezintă sursele de finanţare

stabile de care dispune o întreprindere. Alături de creditele pe termen lung, capitalurile proprii fac
parte din categoria capitalurilor permanente. În structura capitalului propriu se cuprind: (I) capital, (II)
prime de capital, (III) rezerve din reevaluare, (IV) rezerve, (V) rezultatul reportat, (VI) rezultatul
exerciţiului.
I. Capitalul este reprezentat de aportul în bani sau bani şi natură al proprietarilor. Capitalul se
diferenţiază în capitalul subscris nevărsat şi capitalul subscris vărsat.
 Capitalul subscris nevărsat reprezintă capitalul pe care proprietarii s-au angajat să-l
pună la dispoziţia întreprinderii.
 Capitalul subscris vărsat reprezintă partea din capitalul subscris care a fost, fizic,
depusă de către proprietari la dispoziţia întreprinderii.
Capitalul se constituie la înfiinţarea întreprinderii, se modifică pe parcursul desfăşurării
activităţii, prin creşteri sau micşorări de capital şi se lichidează o dată cu desfiinţarea întreprinderii.
Valoarea iniţială a acţiunilor poartă numele de valoare nominală.
II. Primele de capital reprezintă surse generate de operaţii de creştere a capitalului prin noi
emisiuni de acţiuni, fuziune sau aport în natură. Primele de emisiune şi de aport în natură se creează ca
diferenţă între preţul de emisiune al noilor acţiuni (mai mare) şi valoarea nominală a acţiunilor (mai
mică). Noile acţiuni emise trebuie să aibă aceeaşi valoare nominală, pentru a conferi acţionarilor
aceleaşi drepturi.
III. Rezervele din reevaluare reprezintă plusurile de valoare create prin reevaluarea activelor
imobilizate, ca diferenţă dintre valoarea (mai mare) rezultată în urma acestei operaţiuni şi valoarea
înregistrată în contabilitate a elementelor de activ (mai mică).
IV. Rezervele sunt surse constituite anual din profitul întreprinderii, în limitele prevăzute de
reglementările în vigoare, de statutele societăţilor comerciale sau conform deciziei adunării generale a
acţionarilor sau asociaţilor. În structura lor se includ: rezerve legale, rezerve statutare şi alte rezerve.
V. Rezultatul reportat reprezintă rezultatul financiar sau partea din rezultat a cărei afectare
financiară a fost amânată de adunarea generală a acţionarilor. Rezultatul reportat poate fi pozitiv, cazul
beneficiilor nerepartizate, sau negativ, adică pierderi constatate la închiderea exerciţiilor anterioare,
neacoperite încă din punct de vedere financiar.
VI. Rezultatul exerciţiului poate fi favorabil, caz în care reprezintă un profit şi o sursă proprie
de finanţare până în momentul repartizării lui pe destinaţiile legale sau statutare sau poate fi
nefavorabil, caz în care reprezintă o pierdere ce trebuie acoperită. În această ultimă situaţie, rezultatul
este prezentat în bilanţ cu semnul minus, micşorând capitalul propriu.
B. PROVIZIOANELE reprezintă datorii probabile ale întreprinderii care sunt constituite, de

regulă, la sfârşitul exerciţiului. Reglementările legale le definesc ca fiind datorii cu exigibilitate sau
valoare incertă. Recunoaşterea provizioanelor se face numai în momentul în care: (1) o întreprindere
are o obligaţie curentă (legală sau implicită) generată de un eveniment anterior; (2) este probabil ca o
ieşire de resurse care să afecteze beneficiile economice să fie necesară pentru a stinge obligaţia
respectivă şi (3) poate fi realizată o bună estimare a valorii obligaţiei.
12 / 72
C. DATORIILE (numite şi capital străin) sunt sursele de finanţare externe puse la dispoziţia
întreprinderii, fie de bănci sau alte instituţii financiare, fie de furnizori, fie de terţi pentru care
întreprinderea trebuie să acorde o prestaţie sau un echivalent valoric. Reglementările din România
clasifică datoriile în datorii curente şi datorii pe termen lung.
O datorie curentă este o obligaţie:
(1) ce se aşteaptă să fie achitată în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii; sau
(2) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului.
Toate celelalte datorii trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.
În structura datoriilor se includ:
(1) împrumuturi şi datorii asimilate (împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni, credite
bancare)
(2) datorii comerciale (furnizori, furnizori de imobilizări, avansuri primite de la clienţi, efecte
comerciale de plătit)
(3) datorii în cadrul grupului
(4) datorii din interese de participare
(5) alte datorii: datoriile fiscale, salariale, sociale ale întreprinderii faţă de bugetul statului
(impozite şi taxe), faţă de personalul angajat (salariile şi alte drepturi asimilate), faţă de asigurările
sociale (contribuţia la asigurările sociale), faţă de asociaţi (capital de rambursat, dividende de plată),
faţă de creditori diverşi etc.
D. VENITURILE ÎN AVANS reprezintă valorile ce asigură alocarea pentru fiecare exerciţiu

financiar numai a veniturilor care îi sunt proprii. În structura lor se includ subvenţii pentru investiţii şi
venituri înregistrate în avans.
Subvenţiile pentru investiţii sunt surse de finanţare alocate de la bugetul de stat sau din alte
surse nerambursabile, de care beneficiază o întreprindere, destinate achiziţionării sau producerii de
echipamente sau alte bunuri de natura imobilizărilor, unor activităţi pe termen lung sau pentru
acoperirea unor cheltuieli de natura investiţiilor.
Veniturile înregistrate în avans sunt sumele încasate în cursul exerciţiului, în contul unor
servicii care vor fi prestate în cursul exerciţiului următor, când vor fi recunoscute ca venituri (de
exemplu, chirii, abonamente încasate în avans).
1.3.2 Contul de profit şi pierdere
13 / 72
În cadrul contului de profit şi pierdere se oferă o detaliere a rezultatului exerciţiului, element

prezentat în capitalurile proprii din bilanţ. Structurile contului de profit şi pierdere sunt veniturile şi
cheltuielile.
Performanţa financiară este influenţată de venituri şi cheltuieli.
Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul exerciţiului

contabil sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau descreşteri ale datoriilor, care se
concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale
acţionarilor.
Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul
exerciţiului contabil sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor sau creşteri ale datoriilor,
care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea
acestora către acţionari.
Venituri Cheltuieli
= creşteri ale beneficiilor economice = diminuări ale beneficiilor economice
înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de:
- intrări de active, - ieşiri de active,
- creşteri ale activelor sau - scăderi ale activelor sau
- descreşteri ale datoriilor, - creşteri ale datoriilor,
care se concretizează în:
creşteri ale capitalurilor proprii, descreşteri ale capitalurilor proprii,
altele decât cele rezultate din contribuţii ale altele decât cele rezultate din distribuirea
acţionarilor. acestora către acţionari.
Rezultat = Venituri - Cheltuieli

(performanţa financiară)
Contul de profit şi pierdere
14 / 72
Sume Sume
N-1 N
I Venituri din exploatare:
1) Cifra de afaceri
(venituri din vânzarea produselor finite, mărfurilor, din prestarea
serviciilor, executarea lucrărilor);
2) +/- Venituri aferente costului producţiei;
3) Venituri din producţia imobilizată;
4) Alte venituri din exploatare;
II Cheltuieli din exploatare (cheltuieli cu materiile prime şi materialele
consumabile, cheltuieli cu mărfurile, cheltuieli cu salariile şi asigurarile
sociale, cheltuieli cu serviciile, cheltuieli cu amortizarea, cheltuieli cu
provizioanele, cu deprecierea minus veniturile din reluarea deprecierii,
alte cheltuieli din exploatare)
III = Profitul sau pierderea din exploatare (I – II)
IV Venituri financiare (ex. Venituri din dobânzi, din dividende, din sconturi
primite)
V Cheltuieli financiare (ex. Cheltuieli cu dobânzile, cu sconturile
acordate)
VI = Profitul sau pierderea financiar(ă) (IV – V)
VII TOTAL VENITURI (I+IV)
VIII TOTAL CHELTUIELI (II+V)
IX = Profitul sau pierderea brută (VII – VIII)
X Cheltuieli cu impozitul pe profit
XI = Profitul sau pierderea netă a exerciţiului financiar (IX – X)
Alte rapoarte financiare

 Situaţia fluxurilor de numerar
Rolul Situaţiei fluxurilor de numerar este de a raporta fluxurile de numerar din perioada
respectivă, clasificate pe activităţi de exploatare, investiţie şi finanţare.
Activităţile de exploatare înglobează principalele activităţi producătoare de venit ale
întreprinderilor, precum şi alte activităţi ce nu sunt activităţi de investiţie sau finanţare.
Activităţile de investiţie constau în achiziţionarea şi înstrăinarea de active pe termen lung.
Activităţile de finanţare sunt activităţi ce constau în schimbări ale dimensiunii şi componenţei
capitalului propriu şi datoriilor unei întreprinderi.
 Situaţia modificărilor capitalurilor proprii
În cadrul acestei situaţii financiare sunt prezentate următoarele informaţii:
 profitul net sau pierderea netă a perioadei;
 fiecare element de venit sau cheltuială, câştig sau pierdere care este recunoscut
direct în capitalul propriu, precum şi totalul acestor elemente;
15 / 72
 veniturile şi cheltuielile totale ale perioadei, calculate ca sumă a primelor două

elemente anterior prezentate, arătându-se separat sumele totale atribuibile acţionarilor majoritari şi
celor minoritari;
 efectul cumulativ al modificărilor politicilor contabile şi corecţia erorilor contabile.
 Politici contabile şi note explicative
Este o secţiune a situaţiilor financiare, în cadrul cărora sunt prezentate, cifric sau descriptiv,
informaţii despre diverse componente prezentate în cadrul celorlalte situaţii financiare:
Încadraţi activele, capitalurile proprii, datoriile, veniturile şi cheltuielile:
Bilanţ
Cont de
profit şi
pierdere
1.4 Teste de verificare
16 / 72
1. Găsiţi corespondenţa pentru elementele din cele două coloane:
a. Active circulante 1. Mărci de fabrică

b. Investiţii (financiare) pe termen scurt 2. Clienţi
c. Imobilizări corporale 3. Acţiuni proprii
d. Imobilizări necorporale 4. Taxe locale de plătit
e. Datorii pe termen scurt (curente) 5. Acţiuni deţinute pe termen scurt
f. Datorii pe termen lung (non-curente) 6. Terenuri
g. Capital şi rezerve 7. Cheltuieli cu dobânzile aferente
creditelor pe termen lung
h. Nu face parte din bilanţul contabil 8. Credit bancar cu scadenţa peste 10
ani
2. Clasificaţi elementele de mai jos în active şi datorii:
Activ /
Elemente Subgrupa
Datorie
a. Avansuri acordate unui furnizor pentru achiziţia unei
licenţe
b. Avansuri acordate unui salariat pentru a pleca în delegaţie
c. Avansuri acordate salariaţilor privind salariul
d. Avansuri încasate de la clienţi
e. Avansuri acordate unui furnizor pentru achiziţia unui utilaj
f. Chirie plătită în avans
g Avansuri acordate societăţii de audit (pentru servicii de
audit)
h. Avansuri acordate unui furnizor pentru achiziţia de mărfuri
3. Parcurgeţi Bilanţul şi extrageţi elementele care încep cu denumirile de cheltuieli şi venituri.

Argumentaţi de ce aceste elemente se recunosc în bilanţ şi nu în contul de profit şi pierdere conform
terminologiei.
-
-
-
-
4. Clasificaţi elementele de mai jos, conform modelului
Situaţia financiară
Element Grupa Subgrupa
B/CPP
Imobilizări
Brevete B Active imobilizate
necorporale
17 / 72
Situaţia financiară
Element Grupa Subgrupa
B/CPP
Cheltuieli de
Cheltuieli cu amenzile CPP Cheltuieli
exploatare
Acreditive
Avansuri acordate
personalului privind
salariul
Avans acordat
personalului pentru
achiziţia de rechizite
Cheltuieli cu impozitul
pe profit
Cheltuieli cu întreţinerea
Abonamentul la
Monitorul Oficial plătit
pentru următorul an
Cheltuieli privind
internetul
Dobânzi de plătit
aferente creditelor
bancare pe termen scurt
Impozit pe salarii
Produse finite
Rezerve din reevaluare
Rezultat reportat
Taxa de mediu
Terenuri
Venituri din diferenţe de

curs valutar
18 / 72
5. O societatea prezintă, la 31.12.N, următoarea situaţie a elementelor bilanţiere :

 terenuri 20.000 lei;
 împrumuturi bancare pe termen lung 13.000 lei;
 capital social 3.000 lei;
 secţii de producţie 12.000 lei;
 amortizarea secţiilor de producţie 2.000 lei;
 rezerve legale 500 lei;
 alte rezerve 1.500 lei;
 materii prime 1000 lei;
 împrumuturi din emisiune de obligaţiuni 10.000 lei;
 echipamente tehnologice 21.500 lei;
 avans plătit unui furnizor de materii prime 500 lei;
 produse finite 2.500 lei;
 acţiuni detinute pe termen lung la societatea A 1.200 lei;
 datorii către furnizori 27.000 lei;
 creanţe clienţi 500 lei;
 credite bancare pe termen scurt 1.200 lei;
 rezultatul exerciţiului 8.500 lei;
 rezultat reportat (pierdere) 2.500 lei;
 datorii către salariaţi 4.500 lei;
 utilaje 14.000 lei.
 amortizarea utilajelor 2.000 lei
 datorii faţă de bugetul de stat 2.500 lei.
a) Întocmiţi bilanţul contabil.

b) Calculaţi valoarea activelor pe termen lung (active imobilizate) şi a celor pe termen scurt
(active circulante, curente).
c) Calculaţi poziţia financiară a acestei entităţi.
6. O societatea prezintă, la 31.12.N, următoarea situaţie a elementelor bilanţiere:

credite bancare pe termen lung 42.450 lei 50.000 lei
cheltuieli de constituire 1.000 lei 1.000 lei
cheltuieli în avans 750 lei 2.000 lei
clienţi 12.800 lei 30.000 lei
construcţii 24.700 lei 24.700 lei
amortizarea construcţiilor 700 lei 900 lei
conturi curente la bănci 4.100 lei 2.000 lei
credite bancare pe termen lung 14.500 lei 11.000 lei
credite bancare pe termen scurt 700 lei 500 lei
debitori diverşi 2.300 lei 700 lei
19 / 72

furnizori de imobilizări 5.800 lei 5.000 lei
investiţii financiare pe termen scurt 2.500 lei 200 lei
împrumut pe termen lung acordat unei filiale 5.500 lei 1.000 lei
materiale consumabile 800 lei 1.000 lei
materii prime 1.200 lei 1.000 lei
mijloace de transport 10.000 lei 10.000 lei
amortizarea mijloacelor de transport 1.000 lei 1.500 lei
capital social 850 lei 850 lei
produse finite 5.700 lei 5.000 lei
programe informatice 750 lei 750 lei
provizioane pentru litigii 1.600 lei 900 lei
rezerve 3.000 lei 3.000 lei
rezultatul exerciţiului (profit sau pierdere) 6.500 lei ?
salarii de plătit 4.400 lei 1.000 lei
sume de plătit asociaţilor 3.200 lei 200 lei
taxe locale (impozit pe teren şi impozit pe clădiri) 1.200 lei 50 lei
TVA de recuperat 1.250 lei 0 lei
TVA de plătit 0 lei 700 lei
venituri în avans 450 lei 410 lei
Întocmiţi bilanţul contabil la data de 31.12.N.
7. Prezentaţi Contul de profit şi pierdere pe baza următoarelor informaţii:
Elemente Sume
venituri din vânzărea de mărfurilor 12.000 lei
cheltuieli cu salariile 8.500 lei
venituri din vânzarea unui teren 5.600 lei
cheltuieli cu serviciile bancare 250 lei
venituri din vânzarea semifabricatelor 4.800 lei
cheltuieli cu chiriile 3.500 lei
venituri din servicii prestate 6.800 lei
cheltuieli de deplasare 3.400 lei
venituri din dobânzi 380 lei
cheltuieli din diferenţe de curs valutar 670 lei
venituri din vânzărea produselor finite 9.900 lei
cheltuieli cu amortizărea echipamentelor 850 lei
venituri din chirii 5.500 lei
20 / 72
Elemente Sume
cheltuieli cu amenzile 2.500 i
8. O societate H dispune de următoarele informaţii, la sfârşitul lunii decembrie:
Elemente Sume (lei)

capital subscris vărsat 50.000
mărfuri 2.000
numerar în casierie 1.000
clădiri 30.000
materii prime 5.000
pierdere probabilă datorată unui litigiu cu un client 2.000
furnizori 1.000
clienţi 1.500
materiale consumabile 2.500
produse finite obţinute din producţie 5.000
credite bancare pe termen lung contractate de la InvestBank 3.000
obiecte de inventar 1.000
terenuri 10.000
rezerve legale 1.000
rezerve din reevaluare 2.000
chirii încasate în avans pentru trimestrul următor 1.000
venituri din vânzarea mărfurilor 10.000
venituri din vânzarea produselor finite 30.000
cheltuieli cu materiile prime 24.500
cheltuieli privind mărfurile 8.000
cheltuieli cu salariile 10.000
venituri din sconturi primite 500
Întocmiţi bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere.
9. O societate producătoare de hârtie de scris, felicitări şi hârtie pentru tipărit dispune de

următoarele informaţii referitoare la poziţia sa financiară la 31 decembrie N:
Elemente Sume
clienţi 24.000 lei
furnizori 12.000 lei
avansuri acordate furnizorilor pentru achiziţia de stocuri 3.000 lei
clădiri 250.000 lei
amortizarea clădirilor 50.000 lei
impozit pe profit datorat 16.000 lei
dobânzi de plătit ce se referă la creditele bancare pe termen scurt 200 lei
furnizori de imobilizări 28.000 lei
utilaje pentru prelucrarea lemnului 170.000 lei
21 / 72
Elemente Sume
amortizarea utilajelor 35.000 lei
felicitări în stoc 20.000 lei
halate 5.000 lei
avansuri acordate angajaţilor 12.000 lei
salarii de plătit angajaţilor 50.000 lei
obligaţii faţă de acţionari pentru capitalul de rambursat 4.000 lei
capital social 500.000 lei
credite bancare pe termen scurt 15.000 lei
împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni 30.000 lei
avansuri acordate furnizorilor de servicii 3.000 lei
avansuri primite de la clienţi 2.500 lei
provizioane pentru garanţii 1.200 lei
chirii încasate în avans 450 lei
împrumuturi acordate societăţii Tipografia S.A. 27.000 lei
acţiuni Admera SA achiziţionate în vederea vânzării peste trei luni 780 lei
credite bancare pe termen lung 32.000 le
hârtie de scris aflată în stoc 15.000 lei
disponibil în contul de la bancă 22.000 lei
culori 3.000 lei
dividende de plată către acţionari 5.600 lei
soluţii pentru prelucrarea lemnului 10.000 lei
cheltuieli cu înfiinţarea societatii 2.000 lei
clădiri aflate în construcţie şi neterminate 150.000 lei
profit 6.500 lei
dobânzi de plătit pentru creditele bancare pe termen lung 8.330 lei
terenuri X lei
Ajutaţi contabilul societăţii să întocmească Bilanţul contabil la 31 decembrie N şi determinaţi

valoarea terenurilor deţinute de societate.
10. Elementele de mai jos se recunosc în Bilanţul contabil sau în Contul de profit şi
pierdere?
Recunoscute în Recunoscute în Contul

Elemente
Bilanţul contabil de profit şi pierdere
cheltuieli de dezvoltare
cheltuieli cu salariile
cheltuieli cu materiile prime consumate
cheltuieli înregistrate în avans
venituri din servicii prestate
cheltuieli cu energia consumată
cheltuieli de constituire
venituri din dobânzi
venituri din vânzarea de mărfuri
22 / 72
cheltuieli privind mărfurile (vândute)

cheltuieli cu dobânzile
venituri înregistrate în avans
11. Din balanţa de verificare s-au extras următoarele date: clienţi 11.600 lei; conturi curente
la bănci 4.200 lei; furnizori 6.300 lei; produse finite 3.500 lei; salarii de plată 800 lei; sume de încasat
de la acţionari 600 lei; dividende de plată 1.300 lei, impozit pe profit de plătit 380 lei, TVA de
recuperat 2.000 lei, avansuri acordate salariaţilor 100 lei, ajustări privind deprecierea clienţilor 250 lei.
Care este mărimea creanţelor şi a datoriilor?
12. La sfârşitul anului N, o fabrică de mobilă prezintă următoarele informaţii:
Elemente Sume
teren 3.200 lei
datorii aferente contractelor de leasing financiar 24.640 lei
clădiri 22.400 lei
capital social 5.440 lei
maşini de şlefuit 9.600 lei
datorii probabile privind garanţiile acordate clienţilor 160 lei
venituri din vânzarea mobilei 7.040 lei
material pentru tapiţat 640 lei
blaturi pentru mese 960 lei
cadre pentru paturi 1.120 lei
sertare pentru dulapuri 800 lei
împrumut pe termen lung 9.600 lei
cheltuieli cu materii prime şi materialele (lemn, adeziv, etc) 3.200 lei
credit bancar pe termen scurt 1.600 lei
dulapuri de bucătărie 3.200 lei
cheltuieli privind salariile angajaţilor 5.440 lei
birouri 1.600 lei
creanţe clienţi 640 lei
venituri din vânzarea birourilor 3.200 lei
furnizori de materii prime 960 lei
datorii către salariaţi 1.280 lei
conturi curente la bănci 2.240 lei
chirii încasate în avans 1.376 lei
cheltuiala cu impozitul pe profit 256 lei
Întocmiţi bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere.
23 / 72
SITUAŢII FINANCIARE
conform OMFP 3055/2009
Judeţul: Forma de proprietate:

Entitate: Activitatea preponderentă:
Adresa: (denumire clasă CAEN)
bl. ................, sc. ................, ap ................,
Telefon ................, fax ................, Cod clasă CAEN ..............................
Număr din registrul comerţului Cod unic de înregistrare........................
BILANŢ PRESCURTAT
la data de 31.12.N
- lei -
Sold la:
Nr. Începutul Sfârşitul
Denumirea elementului
rd. exerciţiului exerciţiului
financiar financiar
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 01
(ct. 201 + 203 + 205 + 2071 + 208 + 233 + 234 - 280 -290 - 2933)
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 02
(ct. 211 + 212 + 213 + 214 + 231 + 232 - 281 - 291 - 2931)
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE 03
(ct. 261 + 263 + 265 + 267* - 296*)
ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL (rd. 01 la 03) 04
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI 05
(ct. 301 + 302 + 303 +/ - 308 + 331 + 332 + 341 + 345 + 346 +/ - 348 + 351
+ 354 + 356 + 357 + 358 + 361 +/-368 + 371 +/ - 378 + 381 +/- 388 - 391 -
392 - 393 -394 - 395 - 396 - 397 - 398 + 4091 - 4428)
II. CREANŢE 28 06
(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an
trebuie prezentate separat pentru fiecare element.)
(ct. 267*- 296* + 4092 + 411 + 413 + 418 + 425 + 4282 + 431** + 437** +
24 / 72
Sold la:
financiar financiar
4382 + 441** + 4424 + 4428** + 444** + 445 + 446** + 447** + 4482 +
451** + 453** + 456** + 4582 + 461 +473**-491 -495-496 + 5187)
III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT 07
(ct. 501 + 505 + 506 + 508 + 5113 + 5114 - 591- 595 -596 - 598)
IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI 08
(ct. 5112 + 512 + 531 + 532 + 541 + 542)
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL 09
(rd. 05 la 08)
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 10
(ct. 471)
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE 11
PÂNĂ LA UN AN
(ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168 - 169 + 269 + 401 + 403 + 404 + 405 +
408 + 419 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431*** + 437*** +
4381 + 441*** + 4423 + 4428*** + 444*** + 446*** + 447*** + 4481 +
451*** + 453*** + 455 + 456*** + 457 + 4581 + 462 + 473*** + 509 +
5186 + 519)
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE 12
(rd. 09 + 10 - 11 - 19)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 13
(rd. 04 + 12)
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ 14
MAI MARE DE UN AN
(ct. 161 + 162 + 166 + 167 + 168-169 + 269 + 401 +403 + 404 + 405 + 408
+ 419 + 421 + 423 + 424 + 426 + 427 + 4281 + 431*** + 437*** + 4381 +
441*** + 4423 + 4428*** + 444*** + 446*** + 447*** + 4481 + 451 ***
+ 453*** + 455 + 456*** + 457 + 4581 + 462 + 473*** + 509 + 5186 +
519)
H. PROVIZIOANE 15
(ct. 151)
I. VENITURI ÎN AVANS 16
(rd. 17 şi 18), din care:
Subvenţii pentru investiţii (ct. 475) 17
Venituri înregistrate în avans (ct. 472) – total (rd.19+20), din care: 18
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (ct. 472) 19
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (ct. 472) 20
J. CAPITAL ŞI REZERVE
I. CAPITAL 21
(rd. 22 la 24), din care:
- capital subscris vărsat 22
(ct. 1012):
- capital subscris nevărsat 23
(ct. 1011)
- patrimoniul regiei 24
25 / 72
Sold la:
financiar financiar
(ct. 1015)
II. PRIME DE CAPITAL 25
(ct. 104)
III. REZERVE DIN REEVALUARE 26
(ct. 105)
IV. REZERVE 27
(ct. 106)
Acţiuni proprii 28
(ct 109)
Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 141) 29
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 149) 30
V. PROFITUL SAU Sold C 31
PIERDEREA REPORTAT(A) Sold D 32
(ct. 117)
VI. PROFITUL SAU Sold C 33
PIERDEREA Sold D 34
EXERCIŢIULUI
FINANCIAR
(ct. 121)
Repartizarea profitului 35
(ct. 129)
CAPITALURI PROPRII - TOTAL 36
(rd. 21 + 25 + 26 + 27 - 28 + 29 - 30 +31-32+33-34-35)
Patrimoniul public 37
(ct. 1016)
CAPITALURI - TOTAL (rd. 36 + 37) 38
ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,
Numele şi prenumele Numele şi prenumele
Calitatea
Semnătura Semnătura
Ştampila unităţii Nr. de înregistrare în organismul profesional
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

la data de 31.12.N
- lei -
Denumirea indicatorilor Exerciţiul financiar
Nr.
rd.
Precedent Curent
A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02+03-04+05+06) 01
Producţia vândută (ct. 701 + 702 + 703 + 704 + 705 + 706 + 708) 02
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03
26 / 72

Nr.
rd.
Precedent Curent
Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 04
Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile al căror obiect principal de 05
activitate îl constituie leasingul (ct. 766*)
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 06
7411)
2. Variaţia stocurilor de produse Sold C 07
finite şi a producţiei în curs de Sold D 08
execuţie (ct. 711)
3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată 09
(ct. 721 + 722)
4. Alte venituri din exploatare (ct. 758 + 7417) 10
VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL (rd. 01 + 07 - 08 + 09 + 10) 11
5. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile (ct. 601 +602- 12
7412)
Alte cheltuieli materiale (ct. 603 + 604 + 606 + 608) 13
b) Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă) (ct. 605-7413) 14
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 15
Reduceri comerciale primite (ct. 609) 16
6. Cheltuieli cu personalul (rd. 18+19), din care: 17
29
a) Salarii şi indemnizaţii (ct. 641+642-7414) 18
b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială (ct. 645-7415) 19
7. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale 20
(rd. 21 - 22)
a.1) Cheltuieli (ct. 6811 +6813) 21
30
a.2) Venituri (ct. 7813) 22
b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 24 - 25) 23
b.1) Cheltuieli (ct. 654 + 6814) 24
b.2) Venituri (ct. 754 + 7814) 25
8. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 27 la 30) 26
8.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe 27
(ct. 611 +612 + 613 + 614 + 621 +622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 +
628 - 7416)
8.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (ct. 635) 28
8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate (ct. 658) 29
Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile al căror 30
obiect principal de activitate îl constituie leasingul (ct. 666*)
Ajustări privind provizioanele (rd. 32-33) 31
- Cheltuieli (ct. 6812) 32
- Venituri (ct. 7812) 33
CHELTUIELI DE EXPLOATARE – 34
TOTAL (rd. 12 la 15-16+17+20 +23+26+31)
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE
- Profit (rd. 11-34) 35
27 / 72

Nr.
rd.
Precedent Curent
- Pierdere (rd. 34-11) 36
9. Venituri din interese de participare (ct. 7611 +7613) 37
- din care, veniturile obţinute de la entităţile afiliate 38
10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele 39
imobilizate
(ct. 763)
11. Venituri din dobânzi (ct. 766*) 41
Alte venituri financiare (ct. 762 + 764 + 765 + 767 + 768) 43
VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd. 37 + 39 + 41 + 43) 44
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca 45
active circulante (rd.46-47)
- Cheltuieli (ct. 686) 46
- Venituri (ct. 786) 47
13. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666*-7418) 48
- din care, cheltuielile în relaţia cu entităţile afiliate 49
Alte cheltuieli financiare (ct. 663 + 664 + 665 + 667 + 668) 50
CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL (rd. 45+ 48+ 50) 51
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR(Ă):
- Profit (rd. 44- 51) 52
- Pierdere (rd. 51 - 44) 53
14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă):
- Profit (rd. 11 + 44-34-51) 54
- Pierdere (rd. 34 + 51 - 11 - 44) 55
15. Venituri extraordinare (ct. 771) 56
16. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 57
17. PROFITUL SAU PIERDEREA DIN ACTIVITATEA
EXTRAORDINARĂ:
- Profit (rd. 56 - 57) 58
- Pierdere (rd. 57 - 56) 59
VENITURI TOTALE (rd. 11 + 44 + 56) 60
CHELTUIELI TOTALE (rd. 34 + 51 + 57) 61
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă):
- Profit (rd. 60-61) 62
- Pierdere (rd. 61-60) 63
18. Impozitul pe profit (ct. 691) 64
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct. 698) 65
20. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) EXERCIŢIULUI FINANCIAR:
- Profit (rd. 62-64-65) 66
- Pierdere (rd. 63 + 64 + 65); (rd. 64 + 65 - 62) 67
ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,
28 / 72
Numele şi prenumele Numele şi prenumele
Calitatea
Semnătura Semnătura
Ştampila unităţii Nr. de înregistrare în organismul profesional
____
*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective.
**) Solduri debitoare ale conturilor respective.
***) Solduri creditoare ale conturilor respective.
5. Bibliografie selectivă recomandată:

1. Lungu C., Caraiani, C., Dascălu C., Introducere în contabilitate, Ed. ASE, Bucureşti, 2014
2. Manea C.L., Nichita E.M., Irimescu A.M., Rapcencu C., Introducere în contabilitate. Aplicaţii,
Ediţia I, Editura ASE, Bucureşti, 2014
3. Călin O., Ristea M., Bazele contabilităţii, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005
4. Ristea, M., Dumitru, C., Bazele contabilităţii, Ed. Universitară, Bucureşti, 2005
5. OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene
6. Lucrare de verificare
1. Definiti activele
2. Care este structura stocurilor? Care este structura datoriilor pe termen scurt?
3. Alegi raspunsul corect:
1. Nu se includ în categoria activelor:

a) cheltuielile înregistrate în avans;
b) cheltuielile de dezvoltare;
c) cheltuielile cu salariile;
d) avansurile pentru cumpărările de stocuri;
e) cheltuielile de constituire.
2. Care din urmatoarele elemente nu reprezinta cheltuieli recunoscute in Contul de profit si

pierdere:
a) cheltuielile cu salariile;
b) cheltuielile in avans;
c) cheltuielile cu dobanzile;
d) cheltuielile cu materiile prime consumate;
e) cheltuielile cu marfurile.
3 . Societatea Delta a achizitionat pe data de 2.X.N marfuri la un cost de 1000 lei; pe data de
12.X.N a vândut toate mărfurile unui client la un preţ de vânzare de 1200 lei; pe data de 21.X.N a
primit banii de la client; pe data de 22.X.N a plătit furnizorul. Conform conceptului contabilitatii de
angajamente, Delta va contabiliza venitul din vânzarea mărfurilor la data de:
a) 2.X.N
29 / 72
b) 12.X.N
c) 21.X.N
d) 22.X.N
e) oricând, după data de 12.X.N, pentru ca a vândut cu un preţ mai mare decât costul şi are
profit.
4. Din balanţa de verificare s-au extras următoarele informaţii: terenuri 6.000 lei; instalaţii
tehnice 6.000 lei; cheltuieli de constituire 1.600 lei; mărfuri 3.700 lei; produse finite 1.800 lei; clienţi
6.120 lei; salarii datorate 1.600 lei; numerar 900 lei. Care este mărimea activelor imobilizate şi a
activelor circulante?
Active imobilizate Active circulante

a) 13.600 lei 14.120 lei
b) 10.500 lei 13.220 lei
c) 13.600 lei 12.520 lei
d) 12.100 lei 12.520 lei
e) 10.500 lei 12.520 lei
5. Dispuneţi de următoarele informaţii la sfârşitul anului N: mărfuri 5.000 lei; avansuri

acordate pentru cumpărări de stocuri 1.000 lei; clienţi 2.500 lei; licenţe 100 lei; numerar 4.400 lei;
cheltuieli în avans 1.000 lei; venituri în avans 500 lei; credite bancare pe termen scurt 700 lei; salarii
de plătit 2.000 lei; clădiri 10.000 lei; avansuri pentru imobilizări corporale 1.000 lei.
Care este suma ce se va înscrie la active circulante nete şi la total activ minus datorii curente:
Active circulante nete Total activ minus datorii curente

a) 9.700 lei 20.700 lei
b) 10.700 lei 21.800 lei
c) 9.700 lei 19.800 lei
d) 10.700 lei 20.200 lei
e) 10.200 lei 20.200 lei
30 / 72
Unitatea de invatare 2
MODIFICĂRI BILANŢIERE
1. Obiective
2. Tipuri de modificari bilantiere
3. Teste de evaluare
4. Bibliografia unităţii de învăţare 2
5. Lucrarea de verificare 2
1. Obiective
La sfarsitul acestei unitati de invatare, vei sti:
- tipurile de modificari bilantiere
- efectul tranzactiilor in situatiile financiare
- cum afecteaza veniturile si cheltuielile situatiile financiare
2. Tipuri de modificari bilantiere

Orice tranzacţie contabilă are drept efect modificarea a cel puţin două elemente. Acestea pot fi
active, capitaluri proprii, datorii, cheltuieli sau venituri.
Dacă elementele sunt de active, capitaluri proprii sau datorii, efectul modificării lor se vede în
mod direct în bilanţ, orice combinaţie de modificări bazate pe creşteri sau diminuări în ceea ce priveşte
cele trei categorii de elemente, menţinându-se egalitatea:
Activ = Capitaluri proprii + Datorii
Aceste modificări sunt numite în continuare modificări ce afectează doar elementele bilanţiere
(modificări ce se regăsesc direct la nivelul elementelor de active datorii sau capitaluri proprii).
Dacă unul din cele două elemente implicate într-o tranzacţia economică este element de
cheltuială sau venit, atunci modificările aferente elementului respectiv de cheltuială sau venit se
reflectă în mod indirect în bilanţ (efectul direct al elementului respectiv este remarcat la nivelul
contului de profit şi pierdere) prin efectul pe care îl generează la nivelul rezultatului exerciţiului.
Astfel, apariţia (creşterea) unei cheltuieli generează o diminuare a rezultatului exerciţiului şi implicit o
diminuare a capitalurilor proprii, iar apariţia (creşterea) unui venit generează o majorare a rezultatului
exerciţiului şi implicit o majorare a capitalurilor proprii. Aceste modificări sunt numite în continuare
modificări ce afectează atât bilanţul cât şi contul de profit şi pierdere.
1. Modificări ce afectează doar elementele bilanţiere (modificări ce se regăsesc direct la

nivelul elementelor de active, datorii sau capitaluri proprii)
31 / 72
Tipul modificării Ecuaţia modificării

Creşterea elementelor de activ concomitent cu creşterea (A + x) = CP + (D + x)
datoriilor
Diminuarea elementelor de activ concomitent cu reducerea (A – x) = CP + (D – x)
datoriilor
Creşterea unui element de activ concomitent cu reducerea (A + x – x) = CP + D
altui element de activ
Creşterea unui element de datorie concomitent cu reducerea A = CP + (D + x – x)
altui element de datorie
Creşterea unui element de capital concomitent cu reducerea A = (CP + x – x) + D
altui element de capital
Creşterea unui element de activ concomitent cu creşterea A + x = (CP + x) + D
unui element de capital
Diminuarea unui element de activ concomitent cu reducerea A – x = (CP – x) + D
unui element de capital
Diminuarea unui element de capital concomitent cu A = (CP – x) + (D + x)
creşterea unui element de datorie
Creşterea unui element de capital concomitent cu A = (CP + x) + (D – x)
descresterea unui element de datorie
2. Modificări ce afectează atât bilanţul cât şi contul de profit şi pierdere
Creşterea unui element de activ concomitent cu

A + x = (CP + x) + D
creşterea unui VENIT
Diminuarea unui element de activ concomitent cu

A – x = (CP – x) + D
creşterea unei CHELTUIELI
3.Teste de evaluare
1. În cursul lunii au loc următoarele tranzacţii:

- se depune numerar din casierie în valoare de 2 u.m. la bancă;
- se încorporează rezerve în valoare de 4 u.m. în capitalul social;
- se achiziţionează materii prime în valoare de 5 um, plata efectuându-se ulterior;
- se restituie 7 u.m. din creditul bancar pe termen lung;
- se retrage un actionar care participase cu o cota de 5 um, plata se efectueaza ulterior;
32 / 72
- se majorează capitalul social cu 15 u.m, un acţionar promiţând să aducă sub formă de aport un
utilaj;
- se diminuează capitalul social cu 10 u.m. şi se rambursează direct cota de participare către
acţionari (din contul deschis la bancă).
2. Specificaţi elementele care se modifică şi sensul modificării la fiecare din următoarele tranzacţii:
Tranzacţii Elemente care se modifică
a) se consumă materiale consumabile; - scade stocul de materiale consumabile;

- cresc cheltuielile cu materialele consumabile
A – X = CP – X + D
Activ – Materii prime = CP – Rezultat+ D
b) se achiziţionează mărfuri, plata ulterioară;
c) se achiziţionează mărfuri, plata imediată;
d) se plăteşte în numerar asigurarea auto pentru
anul următor;
e) se încasează o creanţă faţă de un client în
contul de la bancă;
f) se majorează capitalul social prin incorporarea
primelor de emisiune (prime de capital);
g) se înregistrează o diferenţă pozitivă din
reevaluarea unui teren;
h) anul următor, se înregistrează o diferenţă
negativă din reevaluarea aceluiaşi teren;
33 / 72
i) se achiziţionează o clădire, plata efectuându-
se ulterior;
j) se plăteşte datoria faţă de furnizorul de
imobilizări;
k) se încasează în numerar chiria pentru
următoarele trei luni
3. Specificaţi elementele care se modifică şi sensul modificării la fiecare din următoarele tranzacţii
(tranzacţii care efectează veniturile şi cheltuielile):
a) se consumă materiale consumabile; - scade stocul de materiale consumabile;

- cresc cheltuielile cu materialele consumabile
A – X = CP – X + D
Activ – Materii prime = CP – Rezultat+ D
b) 1.se vând mărfuri, la preţ de vânzare 100 lei;
2. se descarcă gestiunea de mărfurile vândute,

costul mărfurilor 80 lei:
34 / 72
c) se primeşte factura de internet
4. Alegeţi elementele care se modifică şi sensul modificării lor pentru tranzacţia – încorporarea
rezultatului reportat în capitalul social:
a) scade capitalul social;
b) creşte capitalul social;
c) scad rezervele;
d) creşte rezultatul reportat;
e) scade rezultatul reportat.
5. Corectaţi analizele contabile de mai jos:
a) plata în numerar a chiriei pentru următoarele patru luni;
scade numerarul, A-
(A – X) = (CP – X) + D
cresc cheltuielile în avans, Ch+, CP-
b) încasarea abonamentului la un ziar economic pentru anul următor în contul curent;
creşte disponibilul din contul curent, A+

(A + X) = (CP + X) + D
cresc veniturile în avans, V+, CP+

35 / 72
5. OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele
europene
1. Dati exemplu de o tranzactie care genereaza diminuarea capitalului propriu si cresterea activelor.
2. Scrieti modificarile bilantiere pentru urmatoarele tranzactii:

a. se achizitioneaza materii prime de la furnizor;
b. se incaseaza un credit bancar pe termen lung;
c. se reevalueaa terenul si se constata o crestere de valoare;
d. se platesc dividendele datorate actionarilor;
e. se vand marfuri clientilor.
3. Stabiliţi dacă informaţiile prezentate mai jos sunt adevărate sau false:
Modificarea
Tranzacţii Adevărat Fals
bilanţieră
a) achiziţie de materii prime, cu plata
imediată;
(A+X-X)=CP+D
b) emitere bilet la ordin pentru datoria

faţă de furnizor;
(A-X) =CP+(D-X)
c) plată datorie faţă de furnizorul de

imobilizări;
(A-X)=CP+(D-X)
d) achiziţie de materii prime, cu plata

ulterioară;
(A+X) =CP+(D+X)
4. Rezolvaţi conform modelului:

Tranzacţii Elemente care se modifică Modificarea bilanţieră
a) se retrage un - scade capitalul subscris vărsat; CP-
acţionar, plata - creşte datoria faţă de acţionari D+ A = (CP–X)+ (D+X)
ulterioară; privind capitalul;
b) se achiziţionează o
clădire, plata
efectuându-se
36 / 72
Tranzacţii Elemente care se modifică Modificarea bilanţieră

ulterior;
c) se primeşte un bilet
la ordin pentru
creanţa faţă de
clienţi;
d) se încasează în
numerar chiria
pentru următoarele
trei luni;
e) se convertesc
obligaţiuni în
acţiuni;
f) se încasează în
numerar aportul
promis de acţionari.
DOCUMENTELE CONTABILE
1. Obiectivele unitatii de invatare 3
2. Documentele contabile primare
3. Bibliografie
1. Obiectivele unitatii de invatare 3

- Cunoasterea documentelor contabile prime
- Completarea catorva documente contabile primare
2. Documentele contabile primare

În raport de modul de întocmire şi de rolul lor în cadrul sistemului informaţional-decizional,
documentele contabile pot fi:
 documente de bază (justificative);
 registre de contabilitate;
 documente de sinteză şi raportare (situaţii financiare).
Pentru exemplificare, prezentăm unele din documentele justificative utilizate în mod frecvent
în activitatea unei societăţi.
37 / 72
Factura este documentul pe baza căruia se realizează decontarea produselor şi mărfurilor

livrate, lucrărilor executate şi serviciilor prestate. Este folosit ca document de înregistrare în
contabilitatea furnizorului şi cumpărătorului. Se întocmeşte în trei (3) exemplare în momentul livrării
bunurilor sau prestării serviciilor pe baza avizului de însoţire, a dispoziţiei de livrare sau a altor
documente care atestă executarea lucrărilor.
Avizul de însoţire a mărfii serveşte ca document pentru eliberarea din magazie a bunurilor
materiale destinate vânzării, trimise spre prelucrare către terţi, în custodie sau păstrare, pentru scăderea
din gestiunea furnizorului, pentru întocmirea facturii, ca document de însoţire în timpul transportului
sau ca document de recepţie la cumpărător când nu s-a primit factura. Atunci când factura nu se poate
întocmi în momentul livrării datorită unor condiţii obiective, produsele sunt livrate însoţite pe timpul
transportului de avizul de însoţire.
Nota de recepţie şi constatare de diferenţe (nota de intrare recepţie) serveşte ca document
pentru recepţia bunurilor achiziţionate, pentru încărcarea în gestiune şi ca document justificativ de
înregistrare în contabilitate. Se întocmeşte de regulă în două exemplare, unul rămâne la
gestiune/magazie pentru încărcarea în gestiune a bunurilor iar celălalt ajunge la compartimentul
contabilitate şi este ataşat documentelor de livrare (factura şi/sau avizul de însoţire a mărfii).
Chitanţa serveşte ca document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria
unităţii şi pentru înregistrarea în Registrul de casă şi în contabilitate. Se întocmeşte în două (2)
exemplare cu ocazia încasării în numerar a sumelor de primit de la terţi. Un exemplar circulă la
plătitor iar celălalt rămâne în carnet.
Ordinul de plată este instrumentul pe care emitentul (plătitorul) îl depune la banca la care are
deschis cont, dându-i dispoziţie acesteia să plătească unui furnizor sau unui alt creditor o sumă de bani
prin transfer bancar. Se întocmeşte în trei exemplare care se vizează de către bancă, unul circulă la
beneficiar, unul la plătitor iar unul rămâne la bancă.
Extrasul de cont este documentul care atestă tranzacţiile cu disponibilităţi. Extrasul de cont,
fiind emis de bancă, reprezintă punctul de vedere al acesteia. Astfel, în extrasul de cont o sumă în
dreptul căreia este scris debit va reprezenta o plată efectuată de întreprindere, iar o sumă în dreptul
poziţiei credit va reprezenta o intrare de disponibilităţi în contul întreprinderii.
Bonul de consum serveşte ca document de eliberare din magazie pentru consum a materiilor
prime şi materialelor şi de scădere din gestiune a acestora. Se întocmeşte în două exemplare de către
compartimentul care eliberează stocurile spre consum. Un exemplar rămâne la magazia care a dat în
consum materialele iar al doilea ajunge la compartimentul contabilitate pentru înregistrarea costurilor.
Nota de contabilitate serveşte ca document justificativ de înregistrare în contabilitate pentru
operaţiile care nu au la bază documente justificative. Se întocmeşte într-un exemplar de către
compartimentul financiar-contabil.
Pentru a vă familiariza cu o serie de documente pe care le veţi întâlni în mod frecvent în practică, vom
prezenta cazul societăţii S.C. MOBILSTAR S.A., care este o fabrică de mobilă.
S.C. MOBILSTAR S.A. efectuează următoarele operaţiuni:
- în data de 02.07.N, achiziţionează 50 buc de PAL melaminat (materii prime) de la furnizorul S.C.
LEMNROM S.R.L.;
38 / 72
- în data de 11.07.N, plăteşte datoria către furnizor din contul deschis la bancă, printr-un ordin de
plată;
- în data de 13.07.N, consumă 20 buc de PAL melaminat în procesul de producţie şi obţine 100 de
birouri;
- în data de 14.07.N, vinde 4 birouri către SC EXPOLINE SRL şi încasează contravaloarea acestora
în numerar, se presupune cota de TVA de 24%;
- în data de 20.07.N, achiziţionează un autoturism Ford Focus în valoare de 60.000 lei de la
furnizorul SalesFord; se presupune cota de TVA de 24%;
- în data de 31.07.N, înregistrează salariile angajaţilor în valoare de 2.605 lei.
Furnizor SC LEMNROM SRL

FACTURĂ Cumpărător SC MOBILSTAR SA
Nr.Reg.Com.: J40/7655/2012 Nr.Reg.Com J40/433/2004
C.I.F. RO 6511497 C.I.F. RO 18998974

Seria MR Nr. factură 72534
Sediul Bucuresti, Str Maniu nr. 18 Sediul Bucuresti
Data (ziua, luna, anul) 02.07.N
Cont RO43 BPOS 7020 2906 656R OL06 Cont RO92 BTRL 0430 1202 K084 84XX
Nr. aviz de insotire a marfii 31543
Banca Banc Post, sucursala Moşilor Banca Transilvania, sucursala Unirii
Capital social 230.000 lei
Cota TVA: 24%
Nr. crt.Denumirea produselor sau a serviciilorUMCantitateaPreţ unitar (fara TVA)
leiValoarea
- documentul justificativ pentru achiziţia materiilor prime este factura primită de la furnizorul de PAL
melaminat: leiValoarea
TVA
lei012345 (3 x 4)61. PAL melaminat
Scadenţa pe data de 15.07.Nbuc5024012.0002.880Ştampila şi semnatura
Furnizorului
Uiamuzd9ifh
CNP 2650412392200Date privind expediţia
Numele delegatului Stancu Marian
………………………………………………………
39 / 72
Mijlocul de transport furgoneta nr. B 02 AGT
Semnăturile BarbioaTotal: 12.0002.880Semnătura de primire
StanMariamTotal de plata
(col. 5 + col. 6)
14.880 lei
Furnizor SC LEMNROM SRL Cumpărător SC MOBILSTAR SA

AVIZ DE ÎNSOŢIRE
Nr.Reg.Com.: J40/7655/2003 Nr.Reg.Com J40/433/2004
A MĂRFII
- C.I.F.
avizul RO
de6511497
însoţire primit de la furnizorul de PAL melaminatC.I.F.(acestaROeste
18998974un document de însoţire a
mărfii
Sediul
pe timpul transportului):
Bucuresti, Str Maniu nr. 18 Sediul Bucuresti
Nr. aviz 31543
Cont RO43 BPOS 7020 2906 656R OL06 Cont RO92 BTRL 0430 1202 K084 84XX
Data (ziua, luna, anul) 02.07.N
Banca Banc Post, sucursala Moşilor Banca Transilvania, sucursala Unirii
Capital social 230.000 lei

Nr. crt.Specificaţia
(produse, ambalaje etc.)UMCantitatea
livratăPreţ unitar (fara TVA)
leiValoare
lei012345 (3 x 4)1. PAL melaminat
buc5024012.000Stampila şi semnatura furnizorului
Uiamuzd9ifh
Numele delegatului Stancu Marian

40 / 72
………………………………………………………
Expedierea s-a efectuat în prezenţa noastră la data de 02.07. N ora 13.00
Semnăturile BarbioaTotal: 12.000Semnătura de primire

StanMariam
-…
- plata datoriei faţă de furnizorul de pal se realizează din contul deschis la bancă; documentul justificativ în
acest caz este ordinul de plată:
41 / 72
- în extrasul de cont primit de la bancă se regăsesc toate încasările şi plăţile efectuate în/din contul deschis
la bancă:
Extras de cont Nr 233 / 11.07.N Banca Transilvania

Titular cont S.C. MOBILSTAR S.A.
Adresa Str. Piaţa Romană nr. 3, Bucureşti
Cont RO92 BTRL 0430 1202 K084 84XX
Deviza lei
Data Explicaţii DEBIT CREDIT
11.07.N Sold precedent 145.240
11.07.N Plată datorie SC LEMNROM SRL 14.880
Comisioane 10
Rulaj: 14.890 0
Sold zi: 130.350
Cod operator: 3451
Verificat,
Fhzrg
- în procesul de producţie sunt consumate materiile prime; documentul justificativ în acest caz este bonul
de consum:
42 / 72
UNITATEA SC MOBILSTAR SA Produs, lucrare (comandă)

Număr Data Nr. BON DE CONSUM
document Ziua Luna Anul Predator Primitor comandă
271 13 07 N Cod produs (COLECTIV)
224
Denumirea materialelor
Nr. Cantitate Cantitate Valoarea
(inclusiv sort, marca, profil, Cod U/M Preţul unitar
crt. necesară eliberată (lei)
dimensiune)
1. PAL melaminat 20 224 buc 20 240 4.800
Data şi semnătura Şef compartiment Gestionar Primitor

13.07.N IonescLaur Tfhzrge GhisFelix Sralostr
- din procesul de producţie se obţin produse finite; înregistrarea lor în contabilitate se realizează pe baza
bonului de predare/transfer:
UNITATEA SC MOBILSTAR SA
Număr Data BON DE
Nr. comandă
document Ziua Luna Anul Predator Primitor PREDARE/TRANSFER,
Cod produs
714 13 07 N RESTITUIRE
78
Denumirea materialelor
Nr.
Furnizor SC MOBILSTAR SA
FACTURĂ U/M Cantitate
Cumpărător CostSRL
SC EXPOLINE Valoarea
(inclusiv sort, marca, profil, Cod
crt. eliberată unitar (lei)
Nr.Reg.Com J40/433/2004dimensiune) Nr.Reg.Com J40/193/2006
1. Birouri 78 buc 100 100 10.000
C.I.F. RO 18998974 Seria FE Nr. factură 2341 C.I.F. RO 11825265
Sediul Bucuresti Data (ziua, luna, anul) 14.07.N Sediul Bucuresti
Cont RO92 BTRL 0430 1202 K084 84XX Nr. aviz de insotire a marfii 1123 Cont RO65 BM63 4SV2 2587 9393 45XX Banca
Nr. crt.Denumirea produselor sau serviciilorUMCantitateaPreţ unitar
BM (fără
Bank,TVA)
sucursala Romana
Banca Transilvania, sucursala Unirii leiValoarea
leiValoarea
Data şi semnătura Viza CTC (propus TVA
13.07.N ÄjguÜ Predator Primitor

mişcarea) lei012345 (3 x 4)61. Birouri
SAyes LÖjhn Gngjgw
- in momentul vânzării birourilor către clientul SC EXPOLINE SRL, SC MOBILSTAR SA întocmeşte

Buc4180720172,8Ştampila şi semnătura furnizorului
următoarea factură:
MorarCarm

Numele delegatului Anghel Stefan
………………………………………………………
Mijlocul de transport furgoneta nr. B 05 EXL
Expedierea s-a efectuat în prezenţa noastră la data de 14.07. N ora 15.00
Semnăturile StefanAnghelTotal: 720172,8Semnătura de primire
43 / 72 StefanAnghelTotal de plata
(col. 5 + col. 6)
- încasarea în numerar a creanţei este înregistrată în contabilitate pe baza chitanţei, care serveşte ca
document justificativ pentru depunerea sumei în casierie:
Seria RF nr. 47823
Unitatea SC MOBILSTAR SA
Nr.Reg.Com J40/433/2004 CHITANŢA Nr. 47823
C.I.F. RO 18998974 Data 14 iulie anul N
Sediul Bucuresti
Am primit de la ...... SC EXPOLINE SRL .... (J40/193/2006........... RO 11825265)......

Adresa ...... Calea Moşilor nr. 5, Bucureşti ......................................................................
Suma de .........892,8 lei...................., adică
optsutenouăzecişidoileişioptzecibani .........................................................................................................
.........
Reprezentând ....cv. fact. nr. 2341/14.07.N …….................................................................
Casier,
Mweggd
- pentru achiziţia autoturismului documentele justificative sunt factura şi procesul verbal de recepţie;
Proces verbal de recepţie imobilizări
44 / 72
Număr inventar 10
Denumire mijloc fix Autoturism Ford Focus
Document 3267/20.07.N Furnizor SalesFord
Durată normală de funcţionare 48 luni
Codul de clasificare 3.1.5
Valoare de intrare 60.000 lei

Amortizare înregistrată -
Nume şi prenume Semnătura Primit în Semnătura
Comisia gestiune
de recepţie Stan Marian StanMariam Falnicu
Falnicu Răzvan FalnicuRazvan Răzvan FalnicuRazvan
- ca document specific se întocmeşte fişa mijlocului fix, fiind utilizată în scopul evidenţei analitice a
imobilizărilor corporale:
Fişa mijlocului fix
Număr inventar 10
Denumire mijloc fix Autoturism Ford Focus
Document 3267/20.07.N Furnizor SalesFord
Durată normală de funcţionare 48 luni Durata amortizării complete 31.07.N+4
Codul de clasificare 3.1.5
Valoare de intrare 60.000 lei

Amortizare înregistrată -
Amortizare lunară 1.250 lei
Valoare rămasă 60.000 lei
- înregistrarea salariilor la data de 31.07.N se efectuează pe baza statului de salarii, ce serveşte ca document
justificativ pentru calculul drepturilor băneşti cuvenite salariaţilor, precum şi al contribuţiilor şi al altor
sume datorate. Acesta se întocmeşte într-un exemplar sau în două exemplare, după caz, lunar, pe secţii,
ateliere, servicii etc., pe baza documentelor de evidenţă a timpului lucrat efectiv, a documentelor de
centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii salarizaţi în acord etc., a evidenţei şi a documentelor
privind reţinerile legale, a listelor de avans chenzinal, concediilor de odihnă, certificatelor medicale.
STAT DE SALARII pentru luna IULIE anul N
Nr. Deduce Impozit Avans

Deduceri Venit Rest
crt Nume şi Salariu Sporuri Salariu CAS CASS Şomaj re calculat Salariul
supliment baza de de
Prenume tarifar /premii realizat 10,5% 5,5 % 0,5 % persona si net
are calcul plată
la retinut
1. Stan 800 80 880 92 48 4 250 0 486 78 658 200 458
45 / 72
Marian
2. Falnicu 1.500 225 1.725 181 95 9 250 110 1080 173 1267 500 767
Răzvan
TOTAL 2.300 2.605 273 143 13 1.566 251 1.925 700 1.225
SISTEMUL DE CONTABILITATE ÎN PARTIDĂ DUBLĂ.
REGULI DE FUNCŢIONARE A CONTURILOR. ANALIZA TRANZACŢIILOR ŞI
ÎNTOCMIREA BALANŢEI DE VERIFICARE
1. Obiective
46 / 72
2. Contul – instrument specific contabilitatii

3. Reguli de functionare a conturilor
4. Analiza contabila
5. Stornarea
6. Bibliografie
1. Obiective
Obiectivele unitatii sunt:
- Intelegerea instrumentului contabil – contul;
- Reprezentarea grafica a contului;
- Reguli de functionare a contului;
- Analiza contabila
2. Contul – instrument specific contabilitatii

2.1. Definiţia, forma şi structura contului
 Contul. Rolul, forma şi structura
În contabilitate, pentru a înregistra, calcula şi controla existentul şi modificările în sens contrar
(creşteri, micşorări) ale fiecărui element bilanţier, pe o anumită perioadă de timp, vom folosi
instrumentul (model, procedeu) denumit cont. Fiecărui element de active, datorii, capitaluri proprii,
cheltuieli şi venituri îi este ataşat un cont.
 Structura contului
În structura contului sunt cuprinse următoarele elemente:
1. Titlul (denumirea) şi simbolul contului;
2. Debitul şi creditul;
3. Explicaţia tranzacţiilor înregistrate în cont;
4. Rulajul (mişcarea) contului;
5. Total sume debitoare şi creditoare ale contului;
6. Soldul contului.
Cea mai simplă formă de reprezentare a contului este cea sub forma literei „T”
2.2. Planul de conturi
Planul de conturi general este un tablou al întregului sistem de conturi, în cadrul căruia fiecare
cont este delimitat printr-o denumire şi simbol cifric fiind încadrat într-o clasă şi grupă. Astfel se
asigură uniformitate şi unitate de conţinut, funcţie, denumire şi simbolizare a conturilor (de exemplu,
planul de conturi). În simbolizarea conturilor se aplică sistemul zecimal. În planul de conturi general
se cuprind 9 clase de conturi:
 Clasa 1 - Conturi de capitaluri

 Clasa 2 - Conturi de imobilizări
 Clasa 3 - Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie
 Clasa 4 - Conturi de terţi
47 / 72
 Clasa 5 - Conturi de trezorerie

 Clasa 6 - Conturi de cheltuieli
 Clasa 7 - Conturi de venituri
 Clasa 8 - Conturi speciale
 Clasa 9 - Conturi de gestiune
3. Regulile de funcţionare a conturilor
D Cont de activ C D Cont de capitaluri/datorii C
Sold iniţial Sold iniţial
Creşteri Scăderi Scăderi Creşteri

(+) (-) (-) (+)
RD RC RC RC
TSD TSC TSC TSC
SFD SFC
1. La începutul lunii noiembrie, societatea Rando Style are în contul de la bancă 2.500 lei. În
luna noiembrie au loc următoarele tranzacţii:
- încasează 5.000 lei de la clienţi;
- plăteşte 2.000 lei salariile către angajaţi;
- primeşte 500 lei chiria pentru o clădire închiriată unei alte societăţi;
- încasează 1.500 lei de la acţionari;
- plăteşte 1.000 lei furnizorilor de materii prime.
Întocmiţi fişa contului 5121 Conturi la bănci în lei.
2. Să se calculeze soldul contului Furnizori pe baza următoarelor informaţii:

Sold initial 1800 lei
1. se achizitionează mărfuri de la furnizori în valoare de 3200 lei;
2. se achiziţionează materii prime în valoare de 10500 lei;
3. se plăteşte 2800 lei din datoria faţă de furnizorul de mărfuri;
4. se primeşte factura Romtelecom în valoare de 1300 lei;
5. se plăteşte factura Romtelecom.
Întocmiţi fişa contului 401 – Furnizori.
4. Pe baza regulilor de functionare a conturilor, stabiliţi sumele care lipsesc:
D 101 Capital social C D 106 Rezerve C
48 / 72
Si 95.000 Si ?
? 2.000
RD 0 RC 2.000 RD ? RC ?
TSD ? TSC ? TSD ? TSC ?
SFC ? SFC 3.000
5. Despre o societate se cunosc următoarele informaţii la începutul lunii februarie:
Disponibil în contul de la bancă

10.000 lei
5121 Conturi la bănci în lei
Terenuri
15.000 lei
2111 Terenuri
Capital social
13.000 lei
101 Capital
Creanţe clienţi
18.000 lei
4111 Clienţi
Datorii către furnizori
30.000 lei
401 Furnizori
Evenimente şi tranzacţii care au avut loc în luna februarie:
1. s-a plătit o datoria faţă de un furnizor:

3.000 lei 401 = 5121 3.000 lei
Furnizori Conturi la bănci în lei
2. s-a încasat în contul deschis la bancă jumătate din creanţa faţă de clienţi:
9.000 lei 5121 = 4111 9.000 lei
Conturi la bănci în lei Clienţi
3. s-a înregistrat o diferenţă pozitivă în valoare de 5.000 lei, rezultată din reevaluarea unui
teren:
5.000 lei 2111 = 105 5.000 lei
Terenuri Rezerve din reevaluare
4. a fost redus capitalul social cu 2.000 lei, ca urmare a retragerii unui asociat; plata se va
efectua ulterior:
2.000 lei 101 = 456 2.000 lei
Capital Decontări cu asociaţii
privind capitalul
5. s-a încasat în contul de la bancă suma de 40 lei reprezentând dobânda aferentă contului
curent:
40 lei 5121 = 766 40 lei
49 / 72
Conturi la bănci în lei Venituri din dobânzi
Pe baza acestor informaţii, întocmiţi fişele conturilor (forma simplificată).
Cartea mare
pentru luna februarie anul N

50 / 72

II. Analiza
I. Identificarea
tranzacţiilor
evenimentului sau
şi a evenimentelor
a tranzacţiei
VI. Întocmirea
III. Înregistratea
situaţiilor
în Registrul-jurnal
financiare
4. Analiza contabilă a tranzacţiilor şi evenimentelor
V. Întocmirea IV. Întocmirea

Balanţei registrului
de verificare Cartea mare
51 / 72
1. Efectuaţi analiza contabilă a operaţiilor economice desfăşurate de societatea S:
 la data de 03.01.N, societatea ridică numerar din casierie în valoare de 2.000 lei şi îl depune
la bancă;
 societatea îşi majorează capitalul social prin încorporarea de rezerve în valoare de 3.000 lei;
 la data de 5.01.N, societatea se aprovizionează cu mărfuri în valoare de 7.000 lei de la
furnizori, plata efectuându-se ulterior;
 societatea are un credit bancar în valoare de 5.000 lei, din care restituie jumătate;
52 / 72
 în procesul de producţie se consumă materii prime în valoare de 4.100 lei.
2. O tipografie are la începutul lunii martie o datorie către furnizori în valoare de 10.000 lei şi
disponibilităţi baneşti în contul de la bancă în valoare de 7.000 lei. În cursul lunii martie, tipografia
plăteşte jumătate din datoria către furnizori şi achiziţionează hârtie în valoare de 2.500 lei, pe credit
comercial. Se cere:
a) Efectuaţi analiza contabilă a operaţiilor economice.

b) Întocmiţi fişa conturilor (sub forma simplificată de T-euri) pentru toate elementele.
6. O entitate E are următoarea situaţie la începutul lunii noiembrie 200N:
Elemente Sold initial

Echipamente (213) 794
Clienţi (411) 210,5
Capital social (101) 70
Furnizori (401) ?
În cursul lunii noiembrie a efectuat următoarele tranzacţii:
53 / 72
 02.11.200N: contractat un credit pe termen lung în valoarea de 740 lei de la banca

InvestBank.
 11.11.200N: a achiziţionat echipamente de producţie în valoare de 650 lei de la un
furnizorul Omega Equipments.
 13.11.200N: a plătit furnizorului Omega Equipments 375 lei din datoria totală;
 30.11.200N: a plătit rata scadentă împrumutului în valoare de 32,2 lei.
a) Analizati tranzacţiile economice de mai sus;
b) Întocmiţi Registrul Jurnal;
c) Completaţi Registrul Cartea Mare;
d) Întocmiţi balanţa de verificare.
7. Entitatea Crizantema SRL prezintă următoarea situaţie la începutul lunii decembrie anul N:
Elemente Sume
Capital subscris vărsat (1012) 15.000 lei
Mărfuri (371) 5.000 lei
Furnizori (401) 5.000 lei
Conturi la bănci în lei (5121) 15.000 lei
În cursul lunii decembrie, entitatea Crizantema SRL efectuează următoarele evenimente şi

tranzacţii economice:
 la data de 04.12.N vinde mărfurile din stoc la un preţ de vânzare de 8.000 lei, TVA 24%;
 la data de 12.12.N achiziţionează un teren în valoare de 20.000 lei, TVA 24%, cu plata
ulterioară;
 la data de 15.12.N încasează creanţa din vânzarea mărfurilor.
a) Analizati tranzacţiile economice de mai sus;

b) Întocmiţi Registrul Jurnal;
c) Completaţi Registrul Cartea Mare;
d) Întocmiţi balanţa de verificare.
5. Stornarea
STORNAREA reprezintă un mod specific de corectare a erorilor intervenite în contabilitatea

curentă, respectiv la înregistrarea tranzacţiilor în conturi. Formulele contabile de stornare pot fi
formule de stornare în roşu sau formule de stornare în negru.
Stornarea în negru constă în anularea înregistrării greşite prin inversarea conturilor

corespondente din formula contabila greşită şi, apoi, înregistrarea formulei contabile corecte.
Stornarea în roşu constă în anularea formulei contabile greşite prin înregistrarea unei formule
contabile similare cu cea greşită, însa cu sumele înscrise în roşu sau în chenar (în contabilitate,
înscrierea unei sume în roşu are semnificaţia unei valori cu semnul “-”).
54 / 72
Specificaţi natura operaţiei pentru fiecare din următoarele formule contabile:
Formule contabile Variante de răspuns

1.000 lei Mărfuri = Furnizori 1.000  achizitionarea de materii prime cu
lei; plata imediata;
 plata datoriei către furnizori;
1.000 Mărfuri = Furnizori 1.000 lei;  stornarea în rosu a operatiei de
lei achiziţie a mărfurilor;
 stornarea în negru a operatiei de
1.000 lei Furnizori = Mărfuri 1.000 lei; achiziţie a materiilor prime;
 achizitia de mărfuri cu plata
1.000 lei Furnizori = Numerar 1.000 ulterioara;
lei.  stornarea în negru a operatiei de
achiziţie a mărfurilor.
Bibliografie selectivă recomandată:

5. OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
RECUNOAŞTEREA ÎN CONTABILITATE A TRANZACŢIILOR ŞI EVENIMENTELOR DE
BAZĂ
1. Obiective
2. Tranzactii privind activele
3. Tranzactii privind datoriile
4. Tranzactii privind capitalurile proprii
5. Tranzactii privind veniturile, cheltuielile. Calculul rezultatului
6. Principiile contabile
7. Bibliografie
8. Studii de caz
55 / 72
1. Obiective
După studiul acestei unităţi de învăţare veţi dobândi cunoştinţe despre:
- Modul de funcţionare al conturilor de active, datorii şi capitaluri proprii
- Modul de funcţionare al conturilor de cheltuieli şi venituri
- Contabilizarea tranzacţiilor economice
Dacă în unitatea de învăţare anterioară ne-am familiarizat cu instrumentul propriu contabilităţii
(contul), acum ne vom dezvolta cunoştinţele, prin explicarea regulilor de funcţionare a conturilor pe
principalele grupe de active, datorii şi capitaluri proprii.
Important de ştiut!
Taxa pe valoarea adăugată (TVA)
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect, ataşat consumului, suportat de
consumatorul final şi bazat pe criteriul deductibilităţii. Taxa pe valoarea adăugată este aferentă
transferului de proprietate asupra bunurilor, prestărilor de servicii şi executărilor de lucrări. Din punct
de vedere contabil, TVA nu afectează cheltuielile sau veniturile întreprinderilor, astfel este neutră în
ceea ce priveşte rezultatul. Prin excepţie, se recunoaşte o cheltuială când TVA nu este deductibilă
conform reglementărilor fiscale în vigoare.
Întreprinderile sunt obligate la plata TVA pentru achiziţiile efectuate şi conform
reglementărilor naţionale solicită TVA clienţilor prin documentele fiscale.
Consumatorul final este persoana care suportă acest impozit, conform legii. Cum se explică
acest lucru?
Un comerciant cumpără bunuri, lucrări sau servicii de la furnizori, contabilizând separat costul
bunului achiziţionat de taxa pe valoarea adăugată. TVA aferentă acestei tranzacţii de cumpărare
poartă numele de TVA deductibilă şi reprezintă o creanţă fiscală a comerciantului, deoarece acesta va
solicita la sfârşitul perioadei statului deducerea (rambursarea) TVA suportată la cumpărare, nefiind
consumator final.
La rândul său, comerciantul revinde bunurile unui client, înregistrând separat preţul de vânzare
de TVA aferentă lucrărilor sau serviciilor înscrise în documentele fiscale. TVA aferentă tranzacţiei de
vânzare poartă denumirea de TVA colectată şi reprezintă o datorie fiscală, deoarece comerciantul a
făcut doar oficiul de a colecta TVA de la consumatorul final, urmând să plătească această sumă
bugetului de stat, în calitate de colector al tuturor impozitelor.
Diferenţa între taxa primită de la client (TVA colectată) şi taxa plătită furnizorilor (TVA
deductibilă) este plătită de comerciant statului în cazul în care datoria fiscală privind TVA colectată
este mai mare este primită de la stat în situaţia inversă, când creanţa fiscală privind TVA deductibilă
este mai mare. Cu alte cuvinte, se realizează o singură decontare cu bugetul de stat, egală ca valoare cu
diferenţa între TVA deductibilă şi cea colectată. Sensul decontării este dat de suma cea mai mare
dintre cele două tipuri de TVA recunoscute în cursul lunii.
Conturile de TVA deductibilă şi colectată se închid la sfârşitul lunii prin compensare, diferenţa
fiind transmisă într-un cont de datorii fiscale (TVA de plată) sau de creanţe fiscale (TVA de
recuperat), după caz.
56 / 72
Tranzacţia prin care se închid cele două conturi şi se evidenţiază sensul decontării de efectuat
cu bugetul de stat poartă denumirea de regularizarea TVA.
Tranzacţii de achiziţie Tranzactii de vânzare
2. Tranzactii privind activele
a. Conturile şi analiza contabilă privind imobilizările

Clasa 2 Conturi de imobilizări cuprinde: conturile de imobilizări corporale, necorporale şi
financiare, conturile de amortizări privind imobilizările şi conturile de ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor.
Imobilizările se evaluează în următoarele momente ale activităţii întreprinderii: la intrare - cu
ocazia primei recunoaşteri în contabilitate (la cost de achiziţie, dacă provin din tranzacţii de
cumpărare, la cost de producţie dacă provin din producţia proprie sau la valoarea justă, dacă provin
din aporturile acţionarilor sau au fost obţinute cu titlu gratuit), la inventariere (la valoarea de
inventar), la data închiderii exerciţiului financiar – pentru a stabili valoarea lor bilanţieră prin
aplicarea principiului prudenţei şi la ieşire – la data încetării recunoaşterii în contabilitate (la valoarea
de intrare sau o altă valoare care a substituit-o).
Este permisă reevaluarea periodică a activelor imobilizate, pentru ca acestea să fie evidenţiate
în contabilitate la valori cât mai apropiate de valorile lor reale. Operaţia de reevaluare are drept efect
majorarea sau reducerea valorii activelor şi înregistrarea plusurilor sau a minusurilor de valoare din
reevaluare cu ajutorul conturilor de capitaluri proprii (rezerve din reevaluare), cheltuieli sau venituri,
după caz.
A1. Conturile de active imobilizate
Din punct de vedere al conţinutului economic, conturile de active imobilizate înregistrează
existenţa şi mişcarea bunurilor nemateriale, materiale sau de natură financiară deţinute de întreprindere
şi care produc beneficii economice pe o durată mai mare de 12 luni sau pe o durată care depăşeşte
durata unui ciclu de exploatare. Din punct de vedere al funcţiei contabile, conturile de imobilizări sunt
conturi de activ. Debitul lor reflectă soldul iniţial (valoarea imobilizărilor deţinute la începutul
exerciţiului) şi intrările sau creşterile apărute ca urmare a tranzacţiilor de achiziţie, producţie proprie,
aport la capitalul social, donaţie sau reevaluare. Creditul reflecta ieşirile sau micşorările, apărute ca
urmare a tranzacţiilor de vânzare, casare sau scoatere din funcţiune, reevaluare. Soldul final este
debitor sau zero şi reflectă valoarea imobilizărilor deţinute de întreprindere la sfârşitul exerciţiului.
A2.Conturile de amortizări privind imobilizările
57 / 72
În timp, activele imobilizate se uzează; uzura lor poate interveni ca urmare a factorilor de
mediu, a utilizării în activitatea de producţie (uzura fizică), dar şi ca urmare a progresului tehnic (uzura
morală). Expresia acestei uzuri în contabilitate este amortizarea, care delimitează de fapt un consum
parţial al valorii imobilizării identificat pe o perioada specifică – este deci şi o cheltuială. Amortizarea
caracterizează numai imobilizările necorporale şi corporale cu o durata de viaţă limitată.
Pentru calculul amortizării se pot utiliza mai multe metode, al căror scop este de a determina
valoarea amortizării care trebuie recunoscută în contabilitate în fiecare perioadă. Odată aleasă, o
metodă de amortizare trebuie aplicată consecvent de la o perioada la alta. Reglementările contabile
actuale recunosc trei metode de calcul al amortizării şi anume: metoda liniară, metoda degresivă şi
metoda accelerată.
Din punct de vedere al conţinutului economic, conturile de amortizări reflectă o parte din costul
imobilizărilor transferat asupra rezultatului procesului productiv (asupra produselor obţinute),
corespunzător uzurii fizice sau morale a imobilizării respective. în contabilitate, rolul amortizărilor
este unul rectificativ: ele diminuează valoarea imobilizărilor deţinute de întreprindere, la întocmirea
bilanţului. Din punct de vedere al funcţiei contabile, conturile de amortizări sunt conturi cu rol
rectificativ de activ. Creditul lor reflectă soldul iniţial (valoarea la începutul exerciţiului a amortizării
aferente imobilizărilor deţinute de întreprindere) şi creşterile sub forma amortizării înregistrate în
cursul exerciţiului. Debitul reflectă micşorările de valoare, sub forma amortizării aferente
imobilizărilor care sunt cedate, casate sau scoase din uz. Soldul final este creditor şi reflectă valoarea
amortizărilor aferente imobilizărilor deţinute de întreprindere la sfârşitul exerciţiului.
A3.Conturile de ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
Valoarea imobilizărilor poate să scadă în timp şi ca urmare a variaţiei preţurilor de piaţă. Acest
minus de valoare se constată la sfârşitul anului, cu ocazia inventarierii şi se recunoaşte în contabilitate
sub forma ajustărilor pentru depreciere.
Din punct de vedere al conţinutului economic, ajustările pentru deprecierea imobilizărilor
reflectă acele reduceri de valoare cu caracter reversibil aferente imobilizărilor, determinate de cele mai
multe ori de variaţia preturilor de piaţă pentru respectiva categorie de active. În contabilitate, rolul lor
este rectificativ: ele diminuează valoarea bilanţieră a imobilizărilor. Pentru imobilizările care nu se
amortizează, ajustările pentru depreciere reprezintă singura categorie de deprecieri recunoscută în
contabilitate. Din punct de vedere al funcţiei contabile, conturile de ajustări pentru deprecierea
imobilizărilor sunt conturi cu rol rectificativ de activ. Creditul lor reflectă soldul iniţial al ajustărilor
pentru depreciere aferente imobilizărilor deţinute de întreprindere şi creşterile de valoare sub forma
ajustărilor recunoscute cu ocazia inventarierii. Debitul reflectă reducerile de valoare sub forma
ajustărilor pentru deprecierea imob
ilizărilor care au fost anulate, în cazul în care valoarea de inventar s-a majorat sau imobilizarea
aferentă a fost cedată, casată sau scoasă din uz. Soldul final este creditor şi reflectă valoarea ajustărilor
pentru depreciere aferente imobilizărilor deţinute de întreprindere la sfârşitul exerciţiului.
b. Conturile şi analiza contabilă privind stocurile

Clasa 3 Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie cuprinde conturile de stocuri de
materii prime şi materiale, producţie în curs de execuţie, produse, stocuri aflate la terţi, animale,
58 / 72
mărfuri , ambalaje, conturile de ajustări pentru deprecierea stocurilor şi conturile de diferenţe de preţ
aferente diverselor categorii de stocuri.
Evaluarea stocurilor se face conform regulilor prezentate anterior. Particularităţi prezintă
evaluarea la ieşire, care se face la valoarea de intrare, determinată prin metoda identificării specifice
(dacă se poate stabili cu exactitate care a fost costul stocului) sau printr-o metodă convenţională.
Metodele convenţionale se folosesc dacă nu se poate determina cu exactitate costul stocului: de
exemplu, în cazul în care aprovizionarea cu materii prime s-a făcut în mai multe etape în cursul lunii,
la preţuri diferite şi stocurile au fost depozitate într-un singur recipient, separarea loturilor nu se poate
realiza şi nu se poate spune cu precizie cărui lot i-a aparţinut un anumit stoc consumat. Din această
categorie de metode fac parte: metoda FIFO (ultimul intrat, primul ieşit); metoda CMP (cost mediu
ponderat); metoda LIFO (ultimul intrat, primul ieşit).
Conturile de stocuri şi producţie în curs de execuţie
Din punct de vedere al conţinutului economic, conturile de stocuri reflecta existentul şi
mişcările stocurilor deţinute de întreprindere în vederea vânzării sau utilizării în activitatea proprie.
Din punct de vedere al funcţiei contabile, sunt conturi de activ. Debitul acestor conturi reflectă soldul
iniţial (valoarea stocurilor deţinute de întreprindere la începutul exerciţiului) şi intrările de stocuri
rezultate în urma tranzacţiilor de achiziţie, producţie proprie, aport la capitalul social, donaţie, plus
cantitativ constatat la inventariere. Creditul reflectă ieşirile rezultate în urma tranzacţiilor de consum,
vânzare, minus cantitativ constatat la inventariere. Soldul final este debitor sau zero şi reflectă
valoarea stocurilor deţinute de întreprindere la sfârşitul exerciţiului.
Conturile de diferenţe de preţ aferente stocurilor

Din punct de vedere al conţinutului economic, aceste conturi reflectă valoarea diferenţelor de
preţ dintre costul efectiv/real/consemnat în documente (de achiziţie sau de producţie) al stocurilor şi
costul standard/prestabilit al acestora, în cazul în care în contabilitatea curentă stocurile nu sunt
evidenţiate la cost efectiv, ci la cost standard. Diferenţele de preţ pot fi favorabile, atunci când costul
efectiv este mai mic decât costul standard (s-a realizat o economie de resurse faţă de preţul prestabilit)
sau nefavorabile, atunci când costul efectiv este mai mare decât costul standard.
Conturile de ajustări pentru deprecierea stocurilor

Din punct de vedere al conţinutului economic, aceste conturi reflectă diferenţa dintre costul
stocurilor, mai mare, şi valoarea lor de inventar (valoare realizabilă netă), mai mică. Se constată cu
ocazia inventarierii stocurilor şi au un rol rectificativ, deoarece diminuează valoarea bilanţieră a
stocurilor, astfel încât prezentarea în bilanţ să se facă la valoarea cea mai mica dintre cost şi valoarea
de inventar. Din punct de vedere al funcţiei contabile, sunt conturi rectificative de activ. Se creditează
cu stocul iniţial (valoarea ajustărilor pentru deprecierea stocurilor deţinute de întreprindere la începutul
exerciţiului) şi cu intrările sau majorările: valoarea ajustărilor constituite la inventariere, daca valoarea
de inventar este mai mică decât costul stocurilor. Se debitează cu ieşirile sau micşorările: valoarea
ajustărilor pentru deprecierea stocurilor anulate sau reluate, aferente stocurilor vândute, consumate sau
a căror valoare de inventar a înregistrat o creştere faţă de perioada precedentă. Soldul final este
59 / 72
creditor sau zero şi reflectă valoarea ajustărilor pentru depreciere aferente stocurilor deţinute de
întreprindere la sfârşitul exerciţiului.
c. Conturile şi analiza contabilă privind creanţele

Creanţele pe termen scurt reprezintă active curente ale întreprinderii rezultate în urma
tranzacţiilor cu persoane juridice sau fizice, relaţii în urma cărora întreprinderea a livrat un bun, a
prestat un serviciu sau a executat o lucrare şi pentru care trebuie să primească un echivalent valoric sau
o contraprestaţie, într-o perioadă de timp de până la un an. Creanţele sunt recunoscute doar atunci când
întreprinderea devine parte a unui contract şi, ca urmare, are dreptul legal de a primi numerar sau
echivalente de numerar.
Din punct de vedere al conţinutului economic, conturile de creanţe furnizează informaţii
privind existenţa şi mişcarea valorilor în curs de decontare ale întreprinderii faţă de terţi (creanţe
comerciale, creanţe în cadrul grupului, creanţe salariale, creanţe sociale, creanţe fiscale şi creanţe
diverse). Din punct de vedere al funcţiei contabile, conturile de creanţe sunt conturi de activ. Ele se
debitează cu constituirea creanţelor, ca urmare a tranzacţiilor cum ar fi vânzări de bunuri, executări de
lucrări, prestări de servicii; acordarea de avansuri furnizorilor de bunuri, lucrări sau servicii; acordarea
de avansuri salariaţilor; evidenţierea drepturilor întreprinderii faţă de bugetul de stat, a drepturilor
asupra acţionarilor din subscrierea capitalului social, a drepturilor faţă de terţe persoane fizice sau
juridice care au adus pagube întreprinderii etc. Se creditează cu decontarea creanţelor prin încasarea
contravalorii bunurilor, lucrărilor sau serviciilor vândute; diminuarea creanţei faţă de personal prin
reţinerile din salarii; anularea creanţei faţă de furnizori prin apariţia datoriei etc. Soldul final este
debitor şi reflectă creanţele întreprinderii faţă de terţi la un moment dat.
d. Conturile şi analiza contabilă privind trezoreria

Trezoreria unei întreprinderi însumează resursele lichide compuse din: numerar în casierie,
disponibil în conturile bancare (conturi curente, acreditive), viramente interne, investiţii financiare pe
termen scurt şi alte valori de trezorerie.
Din punct de vedere al conţinutului economic, conturile de trezorerie furnizează informaţii
privind existenţa şi mişcarea numerarului sau echivalentelor de numerar (investiţii financiare pe
termen scurt, conturi la bănci, casa, acreditive, viramente interne). Din punct de vedere al funcţiei
contabile, conturile de trezorerie sunt conturi de activ. Se debitează cu intrările de numerar sau
echivalente de numerar din achiziţii de acţiuni, obligaţiuni; încasări de creanţe de la clienţi sau debitori
diverşi; aport în numerar; depuneri de numerar aflat în casieria întreprinderii; primirea unui credit
bancar etc. Se creditează cu valoarea ieşirilor de numerar sau echivalente de numerar prin vânzare de
acţiuni, obligaţiuni; plăţi faţă de furnizori, creditori diverşi, bugetul statului; transferuri de numerar;
rambursări de împrumuturi etc. Soldul final este în mod curent debitor şi reflectă numerarul sau
echivalente de numerar existente în cadrul întreprinderii la un moment dat.
Remarcă. Din punct de vedere al funcţiei contabile, contul 512 Conturi curente la bănci este
bifuncţional, ceea ce înseamnă că poate avea şi sold final creditor. Această situaţie indică faptul că
banca a efectuat plăţi în numele şi pentru societatea titulară a contului bancar respectiv, peste limita de
sumă existentă în contul de disponibilităţi al întreprinderii respective, pe baza unui acord stabilit între
60 / 72
cele două părţi privind limita de creditare. Soldul creditor poate persista o perioadă scurtă de timp şi
doar în limita unui anumit plafon.
3. Conturile şi analiza contabilă privind datoriile

Datoriile reprezintă obligaţii actuale ale întreprinderii ce decurg din evenimente trecute şi prin
decontarea cărora se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. În
această categorie sun incluse datoriile curente, care (1) se aşteaptă să fie achitate în cursul normal al
ciclului de exploatare al întreprinderii; sau (2) sunt exigibile în termen de 12 luni de la data bilanţului,
precum şi datoriile pe termen lung. Termenul de datorii acoperă şi provizioanele, cunoscute şi sub
denumirea de datorii incerte. Stingerea datoriilor recunoscute se poate realiza sub formă de: plată în
numerar, transfer de alte active, prestarea de servicii, înlocuirea acelei obligaţii cu alta, conversia
obligaţiei în capital propriu etc.
Evaluarea datoriilor se face în corelaţie cu evaluarea activelor‚ cheltuielilor, veniturilor şi se
bazează pe valoarea istorică rezultată din contractul care atestă crearea datoriilor.
Datoriile pe termen scurt provin din tranzacţiile cu persoane fizice sau juridice (cumpărarea de
bunuri, lucrări sau servicii, utilizarea forţei de muncă, plata impozitelor şi taxelor etc.), în care
întreprinderea trebuie să efectueze o plată sau o contraprestaţie într-o perioadă de timp de până la un
an. Datoriile pe termen scurt trebuie recunoscute doar atunci când întreprinderea devine parte a unui
contract şi, ca urmare, are obligaţia legală de a plăti.
Din punct de vedere al conţinutului economic, conturile de datorii prezintă informaţii privind
existentul şi mişcarea obligaţiilor întreprinderii faţă de terţi (datorii comerciale, datorii în cadrul
grupului, datorii salariale, sociale, fiscale, alte datorii, împrumuturi şi datorii asimilate) pentru care
întreprinderea trebuie să acorde o prestaţie sau un echivalent valoric. Din punct de vedere al funcţiei
contabile, sunt conturi de datorii. Se creditează cu constituirea datoriilor din: achiziţii de bunuri,
lucrări sau servicii; avansul acordat de clienţi; drepturile cuvenite salariaţilor conform contractelor;
drepturile cuvenite acţionarilor pentru rambursări de capital social; drepturi sociale şi fiscale;
contractarea de împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni, a creditelor bancare pe termen lung şi a altor
datorii asimilate; constituirea şi majorarea provizioanelor etc. Se debitează la decontarea datoriilor,
prin plata contravalorii bunurilor, lucrărilor sau serviciilor achiziţionate; diminuarea datoriilor salariale
cu reţinerile din salarii pentru: avansurile acordate, impozitul pe salarii, asigurări sociale, fondul de
şomaj, fondul de sănătate, alte reţineri de forma ratelor, chiriilor; plata salariilor, datoriilor sociale şi
fiscale; rambursarea împrumuturilor şi a altor datorii asimilate; micşorarea sau anularea provizioanelor
etc. Soldul final este creditor şi reflectă datoriile întreprinderii faţă de terţi existente la un moment dat.
4. Conturile şi analiza contabilă privind capitalurile proprii

Din punct de vedere al conţinutului economic, conturile de capitaluri proprii furnizează
informaţii privind existenţa şi mişcarea surselor proprii de finanţare (capital social, prime de capital,
rezerve din reevaluare, rezerve, rezultatul reportat şi rezultatul exerciţiului), informaţii necesare
cunoaşterii situaţiei nete a entităţilor economice. Funcţia contabilă a conturilor de capitaluri proprii
este de capitaluri proprii (C). Se creditează cu constituirea capitaluri proprii prin: capitalul subscris de
61 / 72
asociaţi/acţionari; profitul realizat destinat creşterii capitalului; transformări interne ale unor elemente
de capitaluri proprii; şi din alte surse. Se debitează cu micşorarea capitalurilor proprii prin: retragerea
capitalului social de către asociaţi/acţionari; acoperirea pierderilor din capitalurile proprii; transformări
interne ale unor elemente de capitaluri proprii; şi alte micşorări. Soldul final este creditor şi reflectă
sursele proprii de finanţare existente în cadrul întreprinderii la un moment dat.
5. Conturile şi analiza contabilă privind veniturile, cheltuielile şi rezultatele
Conturile de cheltuieli
În momentul în care este recunoscută în contabilitate o cheltuială, cauza apariţiei acesteia o
reprezintă fie diminuarea unui activ, fie apariţia unei noi datorii.
Cheltuielile sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa 6
Cheltuieli. Funcţia contabilă a conturilor de cheltuieli este asociată în mod indirect capitalurilor
proprii. Astfel, apariţia unei cheltuieli este reflectată în contabilitate ca o diminuare de capitaluri
proprii (C-), dat fiind faptul că efectul produs este acela de diminuare a rezultatului exerciţiului şi, în
mod implicit, a capitalurilor proprii. Se debitează cu valoarea recunoscută în contabilitate ca urmare a
diminuării unui activ sau apariţiei unei datorii. Se creditează cu valoarea cheltuielilor transferate în
contul de profit şi pierdere, la sfârşitul fiecărei perioade (luni), în vederea determinării rezultatului
exerciţiului. La sfârşitul lunii, conturile de cheltuieli nu prezintă sold.
Conturile de venituri
În momentul în care este recunoscut în contabilitate un venit, cauza apariţiei acestuia o
reprezintă fie apariţia unui activ, fie diminuarea unei datorii. Raţionamentul invers nu este valabil,
adică nu orice apariţie a unui activ implică recunoaşterea simultană a unui venit, după cum nici orice
diminuare a unei datorii nu generează în mod automat apariţia unui venit.
Veniturile sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa 7 Venituri.
Funcţia contabilă a conturilor de venituri este asociată funcţiei capitalurilor proprii, prin efectul pe
care îl produce în mod indirect apariţia unui venit la nivelul acestora. Astfel, apariţia unui venit este
reflectată în contabilitate ca o majorare de capitaluri proprii (C+), dat fiind faptul că efectul produs
este acela de creştere a rezultatului exerciţiului şi, în mod implicit, a capitalurilor proprii. Se
creditează cu valoarea recunoscută în contabilitate ca urmare a creşterii unui activ; sau diminuării unei
datorii. Se debitează cu valoarea veniturilor transferate în contul de profit şi pierdere, la sfârşitul
fiecărei perioade (luni), în vederea determinări rezultatului exerciţiului. La sfârşitul lunii, conturile de
venituri nu prezintă sold.
Determinarea rezultatului exerciţiului

Determinarea rezultatului exerciţiului ce este prezentat în cadrul situaţiilor financiare implică
parcurgerea următoarelor etape:
 Determinarea rezultatului contabil. La sfârşitul fiecărei luni are loc determinarea
rezultatului contabil, ca diferenţă între venituri şi cheltuieli. Dat fiind faptul că veniturile şi cheltuielile
sunt contabilizate pe parcursul fiecărei perioade în mod distinct, pentru determinarea rezultatului este
62 / 72
necesar transferul acestora într-un singur cont, 121 Profit şi pierdere, la nivelul căruia se determină
rezultatul exerciţiului. Astfel, cheltuielile, care pe parcursul perioadei au fost înregistrate în debit, sunt
transferate tot în partea de debit a contului 121 Profit şi pierdere, iar veniturile, care pe parcursul
perioadei au fost înregistrate în credit, sunt transferate tot în partea de credit a contului 121 Profit şi
pierdere. Aceste două operaţiuni poartă denumirea de închiderea conturilor de cheltuieli, respectiv
închiderea conturilor de venituri.
 Determinarea rezultatului fiscal. Pentru determinarea rezultatului impozabil (fiscal),
la sfârşitul exerciţiului se recurge la corectarea rezultatului (soldul contului 121 Profit şi pierdere) cu
o serie de elemente deductibile (care diminuează baza impozabilă), respective nedeductibile
(care sunt reintegrate în bază de impozitare), astfel:
Rezultatul exerciţiului Cheltuieli Deduceri
Rezultatul fiscal + -
= înainte de impozitare nedeductibile fiscale
Potrivit legislaţiei fiscale în vigoare, cota impozitului pe profit este de 16%. Impozitul pe profit
se calculează lunar, cumulat de la începutul anului, dar se achită trimestrial.
Dintre cheltuielile pentru care nu se admite deducerea, sau este admisă doar parţial, în funcţie
de anumiţi algoritmi prezentaţi în cadrul legislaţiei în vigoare, amintim: impozitul pe profit datorat;
amenzile şi penalităţile datorate statului; sumele utilizate pentru constituirea, majorarea rezervelor şi
provizioanelor peste limitele legale. Din categoria deducerilor fiscale, amintim doar veniturile din
dividende încasate de la o persoană juridică română sau străină şi veniturile corespondente unor
cheltuieli nedeductibile.
 Determinarea rezultatului exerciţiului (rezultatului net contabil). Rezultatul net
contabil (rezultatul exerciţiului) se calculează scăzând din rezultatul contabil înainte de
impozitare cheltuiala cu impozitul pe profit, astfel:
Rezultatul Rezultatul Cheltuiala cu
net al exerciţiului înainte de impozitare impozitul pe profit
6. Principii contabile
În România reglementările contabile conţin un set de principii corelate cu cerinţele normelor
contabile europene şi internaţionale. Prezentăm în continuare aceste principii.
Contabilitatea de angajamente
Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu principiile
contabile generale, conform contabilităţii de angajamente. Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor
evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc (şi nu pe măsură ce
numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) şi sunt înregistrate în contabilitate şi raportate în
situaţiile financiare ale perioadelor aferente.
Exemplu. O societate primeşte factura telefonică în valoare de 1.000 lei la data de 1.03.200N.
Plata facturii are loc la data de 10.04.200N. Conform conceptului contabilităţii de angajamente,
63 / 72
cheltuiala cu serviciile de telefonie se recunoaşte în contabilitate la data de 1.03.200N, odată cu

creşterea valorii datoriei faţă de furnizori. Astfel, recunoaşterea cheltuielii nu se corelează cu plata
serviciilor consumate, realizată la data de 10.04.200N.
Principiul continuităţii activităţii
Acesta presupune că întreprinderea îşi continuă în mod normal funcţionarea într-un viitor
previzibil, fără a intra în imposibilitatea continuării activităţii sau fără reducerea semnificativă a
acesteia. În contabilitate, se pleacă de la prezumţia că viaţa unei entităţi este infinită, cu excepţia
cazului în care există motive serioase care să dovedească încetarea activităţii în viitorul previzibil.
Dacă întreprinderea ar fi în această din urmă situaţie, toate resursele sale (de exemplu: clădiri, utilaje,
stocuri de materii prime, produse etc.) ar fi măsurate la valoarea care s-ar putea obţine prin vânzarea
lor impusă de imposibilitatea continuării activităţii.
Principiul permanenţei metodelor
Acesta presupune continuitatea aplicării aceloraşi reguli şi norme privind evaluarea,
înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor situaţiilor financiare, asigurând
comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile. Dacă însă activitatea economică justifică necesitatea
unei alte metode, fie pentru că s-a schimbat contextul economic, fie pentru că alegerea iniţială a
metodei s-a făcut în mod eronat, sau pentru că o reglementare contabilă impune o astfel de modificare,
societatea are posibilitatea schimbării acelei metode.
Principiul prudenţei
Valoarea oricărui element trebuie să fie determinată pe baza principiului prudenţei, ce
presupune că nu este permisă supraevaluarea activelor şi veniturilor şi nu este permisă subevaluarea
cheltuielilor şi datoriilor.
Principiul independenţei exerciţiului
Conform acestui principiu, pentru întocmirea situaţiilor financiare se iau în considerare toate
veniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se
ţine seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor.
Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv (capitaluri proprii şi
datorii)
În vederea stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ se va determina
separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ, de capitaluri proprii şi de datorii.
Principiul intangibilităţii
Principiul cere ca valorile şi structura bilanţului de deschidere ale unui exerciţiu să corespundă
cu cele din bilanţul de închidere al exerciţiului precedent. Altfel spus, chiar dacă ulterior întocmirii
situaţiilor financiare pentru perioada încheiată, apar modificări care ar trebui să afecteze elementele
din acea perioadă, societatea nu poate face corecţii ale valorilor în situaţia iniţială a perioadei curente,
dacă acele corecţii nu se regăsesc în situaţiile financiare deja întocmite. Ele vor fi considerate erori, iar
pentru a prezenta o imagine corectă a societăţii, vor fi corectate conform unor tratamente precizate în
standardele contabile.
Principiul necompensării
Valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce
reprezintă datorii/capitaluri, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu excepţia compensărilor admise de
64 / 72
Standardele Internaţionale de Raportare Financiară. Altfel spus, societatea trebuie să prezinte

informaţii detaliate despre toate activele şi datoriile societăţii şi despre toate cheltuielile şi veniturile,
fără a le anula (compensa) unele prin altele.
Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului
Informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a
evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor juridică.
Principiul pragului de semnificaţie
Orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situaţiilor
financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeaşi natură sau cu funcţii similare trebuie
însumate, nefiind necesară prezentarea lor separată.

10. OMFP 3055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene
8. Studii de caz
Exemple de tranzacţii privind activele imobilizate, amortizările şi ajustările pentru

depreciere
Tranzacţia 1. Se achiziţionează un program informatic la cost de achiziţie de 9.000 lei, TVA 24%
Tranzacţia 2. Se obţine din producţie proprie mobilier de birou al cărui cost de producţie este de
35.000 lei.
Tranzacţia 3. La data de 31.12 se înregistrează amortizarea în valoare de 1.000 lei aferentă
mobilierului de birou.
Tranzacţia 4. Se casează un utilaj, complet amortizat, costul de achiziţie de 3.500 lei.
Tranzacţia 5. Se vinde un autoturism incomplet amortizat la preţul de 7.000 lei, TVA 24%. Costul
de achiziţie este de 9.000 lei, iar amortizarea înregistrată până în momentul vânzării este de 4.000 lei.
Tranzacţia 6. Se înregistrează la data de 31.12 o ajustare pentru deprecierea programului
informatic, a cărui valoare de piaţă a scăzut cu 1.000 lei.
Exemple de tranzacţii privind stocurile

Tranzacţia 1. Societatea ALFA achiziţionează materii prime în valoare de 250 lei, TVA 24% de la
furnizori.
Tranzacţia 2. Se consumă materii prime în valoare de 140 lei.
Tranzacţia 3. Societatea ALFA vinde mărfuri clienţilor la preţul de 5.700 lei, TVA 24% costul de
achiziţie 2.500 lei.
Tranzacţia 4. Societatea ALFA obţine din procesul de fabricaţie produse finite în valoare de 900
lei.
65 / 72
Tranzacţia 5. Societatea ALFA vinde produse finite clienţilor la preţul de 1.200 lei, TVA 24%,
costul de producţie 700 lei.
Exemple de tranzacţii privind creanţele

Tranzacţia 1. Societatea comercială AB S.A. vinde produse finite la preţ de vânzare de 10.000
lei. Costul de producţie al produselor livrate a fost de 7.000 lei. Ulterior, AB S.A. încasează
contravaloarea produselor livrate prin contul de la bancă.
Tranzacţia 2. Societatea ALFA înregistrează pe baza facturii emise chiria clădirilor date spre
folosinţă terţilor, în valoare de 2.500 lei.
Tranzacţia 3. În cursul lunii s-au acordat avansuri salariaţilor în sumă de 15.000 lei, din
numerarul existent în casieria întreprinderii.
Tranzacţia 4. La înfiinţarea societăţii BETA, capitalul subscris de către acţionari este de 4.000
lei, reprezentat de 100 de acţiuni a 40 lei/acţiune valoare nominală. Din cele 100 de acţiuni subscrise,
50 sunt acţiuni pentru aport în natură şi 50 sunt acţiuni pentru aport în numerar.
Tranzacţia 5. Acţionarii depun capitalul subscris direct în contul de disponibil de la bancă.
Exemple de tranzacţii privind datoriile

Tranzacţia 1. Societatea ALFA înregistrează pe baza facturii de energie primite de la furnizori
consumul lunar în valoare de 1.500 lei.
Tranzacţia 2. La sfârşitul perioadei de gestiune s-au calculat şi s-au înregistrat datoriile totale
faţă de salariaţi în sumă totală de 60.000 lei.
Tranzacţia 3. Se înregistrează reţinerile din salarii, astfel: 4.000 lei asigurări sociale, 15.000 lei
avans şi 6.000 lei impozit pe salarii.
Tranzacţia 4. Se achită salariile datorate personalului, în valoare de 35.000 lei (60.000 lei
salarii brute calculate şi înregistrate la sfârşitul lunii minus 25.000 lei reţineri din salarii).
Tranzacţia 5. Se înregistrează datoriile sociale ale societăţii ALFA astfel: 15.000 lei
contribuţia la asigurările sociale, 3.500 lei contribuţia la asigurările sociale de sănătate şi 1.500 lei
contribuţia la fondul de şomaj.
Tranzacţia 6. Se înregistrează impozitul pe profit datorat bugetului de stat, în sumă de 700 lei.
Exemple de tranzacţii privind trezoreria

Tranzacţia 1. Se acordă unui salariat un avans de trezorerie în numerar, în valoare de 1.000 lei,
în vederea achitării unor datorii ale întreprinderii.
Tranzacţia 2. Salariatul rambursează suma de 300 lei, rămasă neutilizată, din avansul de 1.000
lei. Valoarea datoriilor faţă de furnizori achitate de salariat este de 700 lei.
Exemple de tranzacţii privind capitalurile

Tranzacţia 1. Se constituie S.C. ALFA S.A. cu un capital social de 200.000 lei, împărţit în 200
acţiuni; 6 persoane subscriu să cumpere aceste acţiuni la valoarea nominală de 1.000 lei/acţiune.
Acţionarii aduc un aport în natură, sub forma unui teren în valoare de 120.000 lei, şi un aport în
numerar, în valoare de 80.000 lei.
66 / 72
Tranzacţia 2. La solicitarea unor acţionari, AGA aproba restituirea către aceştia a capitalului
social subscris şi vărsat, în valoare de 60.000.000 lei, în numerar.
Tranzacţia 3. După doi ani de la constituire, societatea ALFA, cu un capital social format din
200 acţiuni cu valoarea nominală de 1.000 lei/acţiune decide să îşi majoreze capitalul social cu 20.000
lei, pentru care emite 20 acţiuni cu valoarea nominală de 1.000 lei/acţiune. Acţiunile sunt vândute la
valoarea lor reală de 1.300 lei/acţiune.
Tranzacţia 6. Se înregistrează utilizarea primelor de emisiune astfel: 2.000 lei pentru
majorarea capitalului şi 3.000 lei pentru majorarea rezervelor.
Tranzacţia 7. S.C. ALFA constată ca terenul în valoare de 120.000 lei are o valoare justă de
150.000 lei şi decide reevaluarea acestuia.
STUDII DE CAZ COMPLEXE
1. Societatea comerciala X S.A. prezintă la data de 1.05.200N următoarele solduri iniţiale

pentru conturile de stocuri:
301 Materii prime – 200 lei,
371 Mărfuri – 30 lei,
345 Produse finite – 800 lei.
În cursul lunii mai au loc următoarele tranzacţii:
10.05.2003 se achiziţionează mărfuri la preţ de cumpărare 100 lei şi materii prime la preţ de
cumpărare 80 lei, TVA 24%, de la acelaşi furnizor, pe bază de factura;
12.05.2003 se consumă întregul stoc disponibil de materii prime în procesul de producţie;
13.05.2003 se obţin produse finite la cost de producţie 50 lei.
15.03.2003 se vând mărfuri la preţ de vânzare de 200 lei, TVA 24%. Costul de achiziţie al
mărfuri lor vândute este de 80 lei;
15.05.2003 se obţin produse finite la cost de producţie de 300 lei, care se vând la un preţ de 450
lei, TVA 24%
Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiilor de mai sus.
2. Care este formula contabilă corectă de înregistrare a tranzacţiei de descărcare din

gestiune a mărfurilor în valoare de 100 lei constatate lipsă la inventar?
a. Mărfuri = Alte cheltuieli din exploatare 100 lei
b. Cheltuieli cu ajustările pentru deprecierea activelor circulante = Ajustări pentru deprecierea
mărfurilor 100 lei
c. Cheltuieli privind mărfurile = Mărfuri 100 lei
d. Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente extraordinare = Mărfuri 100 lei
e. Mărfuri = Cheltuieli cu mărfurile 100 lei
3. Societatea Z prezintă la începutul lunii martie 200N următoarele solduri iniţiale pentru
conturile de stocuri:
371 Mărfuri 180.000 lei,
345 Produse finite 260.000 lei,
67 / 72
302 Materiale consumabile 10.000 lei.

În cursul lunii martie au loc următoarele tranzacţii:
1.03.200N societatea achiziţionează de la furnizori materiale consumabile (hârtie de scris) la
preţ de cumpărare 100.000 lei, TVA 24%;
2.03.200N se vând mărfuri la preţ de vânzare 200.000 lei, TVA 24%. Costul de achiziţie al
mărfurilor vândute este de 160.000 lei;
4.03.200N se vând produse finite la preţ de vânzare 300.000 lei, TVA 24%. Costul de
producţie al produselor finite vândute este de 120.000 lei;
28.03.200N se primeşte factura de energie electrică în valoare totală de 124.000 lei, din care
TVA 24%;
30.03.200N se achită prin contul curent la bancă factura de energie electrică şi contravaloarea
materialelor consumabile cumpărate;
30.03.200N se înregistrează închiderea conturilor de TVA.
Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiilor de mai sus.
9. Care este formula contabilă corectă de înregistrare a tranzacţiei de reţinere a avansului

în valoare de 100 lei plătit salariaţilor la sfârşitul lunii curente?
a. Avansuri acordate personalului = Casa în lei 100 lei
b. Avansuri acordate personalului = Cheltuieli cu salariile 100 lei
c. Salarii datorate personalului = Cheltuieli cu salariile 100 lei
d. Salarii datorate personalului = Avansuri acordate personalului 100 lei
e. Salarii de plătit = Conturi curente la bănci 100 lei
68 / 72
166. Datorii care privesc imobilizările financiare

1661. Datorii faţă de entităţile afiliate
1663. Datorii faţă de entităţile de care compania este legată prin interese de participare
167. Alte împrumuturi şi datorii asimilate
168. Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate
1681. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni
1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung
1685. Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile afiliate
1686. Dobânzi aferente datoriilor faţă de entităţile de care compania
PLANUL DE CONTURI este legată prin interese de participare
CLASA 1 - CONTURI DE CAPITALURI 1687. Dobânzi aferente altor împrumuturi şi datorii asimilate
10. CAPITAL ŞI REZERVE 169. Prime privind rambursarea obligaţiunilor
101. Capital
1011. Capital subscris nevărsat CLASA 2 - CONTURI DE IMOBILIZĂRI
1012. Capital subscris vărsat 20. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
1015. Patrimoniul regiei 201. Cheltuieli de constituire
1016. Patrimoniul public 203. Cheltuieli de dezvoltare
104. Prime de capital 205. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare
1041. Prime de emisiune 207. Fond comercial
1042. Prime de fuziune/divizare 2071. Fond comercial pozitiv
1043. Prime de aport 2075. Fond comercial negativ
1044. Prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni 208. Alte imobilizări necorporale
105. Rezerve din reevaluare 21. IMOBILIZĂRI CORPORALE
106. Rezerve 211. Terenuri şi amenajări de terenuri
1061. Rezerve legale 2111. Terenuri
1063. Rezerve statutare sau contractuale 2112. Amenajări de terenuri
1064. Rezerve de valoare justă - Acest cont apare numai în situaţiile financiare anuale 212. Construcţii
consolidate. 213. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii
1065. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare 2131. Echipamente tehnologice (maşini, utilaje şi instalaţii de lucru)
1067. Rezerve din diferenţe de curs valutar în relaţie cu investiţia netă într-o entitate 2132. Aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare
străină 2133. Mijloace de transport
1068. Alte rezerve 2134. Animale şi plantaţii
107. Rezerve din conversie 214. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor
108. Interese care nu controlează umane şi materiale şi alte active corporale
1081. Interese care nu controlează - rezultatul exerciţiului financiar 22. IMOBILIZĂRI CORPORALE ÎN CURS DE APROVIZIONARE
1082. Interese care nu controlează - alte capitaluri proprii 223. Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii în curs
109. Acţiuni proprii de aprovizionare
1091. Acţiuni proprii deţinute pe termen scurt 224. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi
1092. Acţiuni proprii deţinute pe termen lung materiale şi alte active corporale în curs de aprovizionare
11. REZULTATUL REPORTAT 23. IMOBILIZĂRI ÎN CURS ŞI AVANSURI PENTRU IMOBILIZĂRI
117. Rezultatul reportat 231. Imobilizări corporale în curs de execuţie
1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită 232. Avansuri acordate pentru imobilizări corporale
1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima dată a IAS, mai puţin IAS 233. Imobilizări necorporale în curs de execuţie
29 - Acest cont apare doar la entităţile care au aplicat Reglementările contabile aprobate 234. Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale
prin OMFP nr. 94/2001 şi până la închiderea soldului acestui cont. 26. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile 261. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate
1176. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Reglementărilor contabile 263. Interese de participare
conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene 264. Titluri puse în echivalenţă
12. REZULTATUL EXERCIŢIULUI FINANCIAR 265. Alte titluri imobilizate
121. Profit sau pierdere 267. Creanţe imobilizate
129. Repartizarea profitului 2671. Sume datorate de entităţile afiliate
14. CÂŞTIGURI SAU PIERDERI LEGATE DE EMITEREA, 2672. Dobânda aferentă sumelor datorate de entităţile afiliate
RĂSCUMPĂRAREA, VÂNZAREA, CEDAREA CU TITLU GRATUIT SAU 2673. Creanţe legate de interesele de participare
ANULAREA INSTRUMENTELOR DE CAPITALURI PROPRII 2674. Dobânda aferentă creanţelor legate de interesele de participare
141. Câştiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor de 2675. Împrumuturi acordate pe termen lung
capitaluri proprii 2676. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen lung
149. Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit 2678. Alte creanţe imobilizate
sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii 2679. Dobânzi aferente altor creanţe imobilizate
15. PROVIZIOANE 269. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare
151. Provizioane 2691. Vărsăminte de efectuat privind acţiunile deţinute la entităţile afiliate
1511. Provizioane pentru litigii 2692. Vărsăminte de efectuat privind interesele de participare
1512. Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor 2693. Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare
1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale şi alte acţiuni similare legate 28. AMORTIZĂRI PRIVIND IMOBILIZĂRILE
de acestea 280. Amortizări privind imobilizările necorporale
1514. Provizioane pentru restructurare 2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire
1515. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare 2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
1516. Provizioane pentru impozite 2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale, drepturilor
1518. Alte provizioane şi activelor similare
16. ÎMPRUMUTURI ŞI DATORII ASIMILATE 2807. Amortizarea fondului comercial - Acest cont apare, de regulă, în situaţiile
161. Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni financiare anuale consolidate.
1614. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat 2808. Amortizarea altor imobilizări necorporale
1615. Împrumuturi externe din emisiuni de obligaţiuni garantate de bănci 281. Amortizări privind imobilizările corporale
1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obligaţiuni garantate de stat 2811. Amortizarea amenajărilor de terenuri
1618. Alte împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni 2812. Amortizarea construcţiilor
162. Credite bancare pe termen lung 2813. Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi plantaţiilor
1621. Credite bancare pe termen lung 2814. Amortizarea altor imobilizări corporale
1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenţă 29. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA SAU PIERDEREA DE VALOARE A
1623. Credite externe guvernamentale IMOBILIZĂRILOR
1624. Credite bancare externe garantate de stat 290. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale
1625. Credite bancare externe garantate de bănci 2903. Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare
1626. Credite de la trezoreria statului 2905. Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, licenţelor, mărcilor
1627. Credite bancare interne garantate de stat comerciale, drepturilor şi activelor similare
69 / 72
2907. Ajustări pentru deprecierea fondului comercial - Acest cont apare, de regulă, în 3958. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terţi
situaţiile financiare anuale consolidate. 396. Ajustări pentru deprecierea animalelor
2908. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale 397. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor
291. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale 398. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor
2911. Ajustări pentru deprecierea terenurilor şi amenajărilor de terenuri
2912. Ajustări pentru deprecierea construcţiilor CLASA 4 - CONTURI DE TERŢI
2913. Ajustări pentru deprecierea instalaţiilor, mijloacelor de transport, animalelor şi 40. FURNIZORI ŞI CONTURI ASIMILATE
plantaţiilor 401. Furnizori
2914. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale 403. Efecte de plătit
293. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de execuţie 404. Furnizori de imobilizări
2931. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs de execuţie 405. Efecte de plătit pentru imobilizări
2933. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale în curs de execuţie 408. Furnizori - facturi nesosite
296. Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare 409. Furnizori - debitori
2961. Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate 4091. Furnizori - debitori pentru cumpărări de bunuri de natura stocurilor
2962. Ajustări pentru pierderea de valoare a intereselor de participare 4092. Furnizori - debitori pentru prestări de servicii
2963. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate 41. CLIENŢI ŞI CONTURI ASIMILATE
2964. Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor datorate de entităţile afiliate 411. Clienţi
2965. Ajustări pentru pierderea de valoare a creanţelor legate de interesele de participare 4111. Clienţi
2966. Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor acordate pe termen lung 4118. Clienţi incerţi sau în litigiu
2968. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanţe imobilizate 413. Efecte de primit de la clienţi
418. Clienţi - facturi de întocmit
CLASA 3 - CONTURI DE STOCURI ŞI PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 419. Clienţi - creditori
30. STOCURI DE MATERII PRIME ŞI MATERIALE 42. PERSONAL ŞI CONTURI ASIMILATE
301. Materii prime 421. Personal - salarii datorate
302. Materiale consumabile 423. Personal - ajutoare materiale datorate
3021. Materiale auxiliare 424. Prime reprezentând participarea personalului la profit - Se utilizează atunci
3022. Combustibili când există bază legală pentru acordarea acestora.
3023. Materiale pentru ambalat 425. Avansuri acordate personalului
3024. Piese de schimb 426. Drepturi de personal neridicate
3025. Seminţe şi materiale de plantat 427. Reţineri din salarii datorate terţilor
3026. Furaje 428. Alte datorii şi creanţe în legătură cu personalul
3028. Alte materiale consumabile 4281. Alte datorii în legătură cu personalul
303. Materiale de natura obiectelor de inventar 4282. Alte creanţe în legătură cu personalul
308. Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale 43. ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECŢIA SOCIALĂ ŞI CONTURI ASIMILATE
32. STOCURI ÎN CURS DE APROVIZIONARE 431. Asigurări sociale
321. Materii prime în curs de aprovizionare 4311. Contribuţia unităţii la asigurările sociale
322. Materiale consumabile în curs de aprovizionare 4312. Contribuţia personalului la asigurările sociale
323. Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de aprovizionare 4313. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
326. Animale în curs de aprovizionare 4314. Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate
327. Mărfuri în curs de aprovizionare 437. Ajutor de şomaj
328. Ambalaje în curs de aprovizionare 4371. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj
33. PRODUCŢIE ÎN CURS DE EXECUŢIE 4372. Contribuţia personalului la fondul de şomaj
331. Produse în curs de execuţie 438. Alte datorii şi creanţe sociale
332. Servicii în curs de execuţie 4381. Alte datorii sociale
34. PRODUSE 4382. Alte creanţe sociale
341. Semifabricate 44. BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE ŞI CONTURI ASIMILATE
345. Produse finite 441. Impozitul pe profit/venit
346. Produse reziduale 4411. Impozitul pe profit
348. Diferenţe de preţ la produse 4418. Impozitul pe venit
35. STOCURI AFLATE LA TERŢI 442. Taxa pe valoarea adăugată
351. Materii şi materiale aflate la terţi 4423. TVA de plată
354. Produse aflate la terţi 4424. TVA de recuperat
356. Animale aflate la terţi 4426. TVA deductibilă
357. Mărfuri aflate la terţi 4427. TVA colectată
358. Ambalaje aflate la terţi 4428. TVA neexigibilă
36. ANIMALE 444. Impozitul pe venituri de natura salariilor
361. Animale şi păsări 445. Subvenţii
368. Diferenţe de preţ la animale şi păsări 4451. Subvenţii guvernamentale
37. MĂRFURI 4452. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii
371. Mărfuri 4458. Alte sume primite cu caracter de subvenţii
378. Diferenţe de preţ la mărfuri 446. Alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
38. AMBALAJE 447. Fonduri speciale - taxe şi vărsăminte asimilate
381. Ambalaje 448. Alte datorii şi creanţe cu bugetul statului
388. Diferenţe de preţ la ambalaje 4481. Alte datorii faţă de bugetul statului
39. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI PRODUCŢIEI ÎN 4482. Alte creanţe privind bugetul statului
CURS DE EXECUŢIE 45. GRUP ŞI ACŢIONARI/ASOCIAŢI
391. Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 451. Decontări între entităţile afiliate
392. Ajustări pentru deprecierea materialelor 4511. Decontări între entităţile afiliate
3921. Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile 4518. Dobânzi aferente decontărilor între entităţile afiliate
3922. Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar 453. Decontări privind interesele de participare
393. Ajustări pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie 4531. Decontări privind interesele de participare
394. Ajustări pentru deprecierea produselor 4538. Dobânzi aferente decontărilor privind interesele de participare
3941. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor 455. Sume datorate acţionarilor/asociaţilor
3945. Ajustări pentru deprecierea produselor finite 4551. Acţionari/asociaţi - conturi curente
3946. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale 4558. Acţionari/asociaţi - dobânzi la conturi curente
395. Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terţi 456. Decontări cu acţionarii/asociaţii privind capitalul
3951. Ajustări pentru deprecierea materiilor şi materialelor aflate la terţi 457. Dividende de plată
3952. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terţi 458. Decontări din operaţii în participaţie
3953. Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terţi 4581. Decontări din operaţii în participaţie
3954. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terţi 4582. Decontări din operaţii în participaţie
3956. Ajustări pentru deprecierea animalelor aflate la terţi 46. DEBITORI ŞI CREDITORI DIVERŞI
3957. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terţi 461. Debitori diverşi
70 / 72
462. Creditori diverşi 6022. Cheltuieli privind combustibilii

47. CONTURI DE SUBVENŢII, REGULARIZARE ŞI ASIMILATE 6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
471. Cheltuieli înregistrate în avans 6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
472. Venituri înregistrate în avans 6025. Cheltuieli privind seminţele şi materialele de plantat
473. Decontări din operaţii în curs de clarificare 6026. Cheltuieli privind furajele
475. SUBVENŢII PENTRU INVESTIŢII 6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
4751. Subvenţii guvernamentale pentru investiţii 603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
4752. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii 604. Cheltuieli privind materialele nestocate
4753. Donaţii pentru investiţii 605. Cheltuieli privind energia şi apa
4754. Plusuri de inventar de natura imobilizărilor 606. Cheltuieli privind animalele şi păsările
4758. Alte sume primite cu caracter de subvenţii pentru investiţii 607. Cheltuieli privind mărfurile
48. DECONTĂRI ÎN CADRUL UNITĂŢII 608. Cheltuieli privind ambalajele
481. Decontări între unitate şi subunităţi 609. Reduceri comerciale primite
482. Decontări între subunităţi 61. CHELTUIELI CU SERVICIILE EXECUTATE DE TERŢI
49. AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIEREA CREANŢELOR 611. Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile
491. Ajustări pentru deprecierea creanţelor - clienţi 612. Cheltuieli cu redevenţele, locaţiile de gestiune şi chiriile
495. Ajustări pentru deprecierea creanţelor - decontări în cadrul grupului şi cu 613. Cheltuieli cu primele de asigurare
acţionarii/asociaţii 614. Cheltuieli cu studiile şi cercetările
496. Ajustări pentru deprecierea creanţelor - debitori diverşi 62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERŢI
621. Cheltuieli cu colaboratorii
CLASA 5 - CONTURI DE TREZORERIE 622. Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile
50. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT 623. Cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate
501. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate 624. Cheltuieli cu transportul de bunuri şi personal
505. Obligaţiuni emise şi răscumpărate 625. Cheltuieli cu deplasări, detaşări şi transferări
506. Obligaţiuni 626. Cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii
508. Alte investiţii pe termen scurt şi creanţe asimilate 627. Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate
5081. Alte titluri de plasament 628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terţi
5088. Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament 63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE ŞI VĂRSĂMINTE ASIMILATE
509. Vărsăminte de efectuat pentru investiţiile pe termen scurt 635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
5091. Vărsăminte de efectuat pentru acţiunile deţinute la entităţile afiliate 64. CHELTUIELI CU PERSONALUL
5092. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii pe termen scurt 641. Cheltuieli cu salariile personalului
51. CONTURI LA BĂNCI 642. Cheltuieli cu tichetele de masă acordate salariaţilor
511. Valori de încasat 643. Cheltuieli cu primele reprezentând participarea pers. la profit
5112. Cecuri de încasat 644. Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii
5113. Efecte de încasat 645. Cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
5114. Efecte remise spre scontare 6451. Contribuţia unităţii la asigurările sociale
512. Conturi curente la bănci 6452. Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj
5121. Conturi la bănci în lei 6453. Contribuţia angajatorului pentru asigurările sociale de sănătate
5124. Conturi la bănci în valută 6456. Contribuţia unităţii la schemele de pensii facultative
5125. Sume în curs de decontare 6457. Contribuţia unităţii la primele de asigurare voluntară de sănătate
518. Dobânzi 6458. Alte cheltuieli privind asigurările şi protecţia socială
5186. Dobânzi de plătit 65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
5187. Dobânzi de încasat 652. Cheltuieli cu protecţia mediului înconjurător
519. Credite bancare pe termen scurt 654. Pierderi din creanţe şi debitori diverşi
5191. Credite bancare pe termen scurt 658. Alte cheltuieli de exploatare
5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă 6581. Despăgubiri, amenzi şi penalităţi
5193. Credite externe guvernamentale 6582. Donaţii acordate
5194. Credite externe garantate de stat 6583. Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital
5195. Credite externe garantate de bănci 6588. Alte cheltuieli de exploatare
5196. Credite de la trezoreria statului 66. CHELTUIELI FINANCIARE
5197. Credite interne garantate de stat 663. Pierderi din creanţe legate de participaţii
5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 664. Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate
53. CASA 6641. Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate
531. Casa 6642. Pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate
5311. Casa în lei 665. Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
5314. Casa în valută 666. Cheltuieli privind dobânzile
532. Alte valori 667. Cheltuieli privind sconturile acordate
5321. Timbre fiscale şi poştale 668. Alte cheltuieli financiare
5322. Bilete de tratament şi odihnă 68. CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE, PROVIZIOANELE ŞI AJUSTĂRILE
5323. Tichete şi bilete de călătorie PENTRU DEPRECIERE SAU PIERDERE DE VALOARE
5328. Alte valori 681. Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele şi
54. ACREDITIVE ajustările pentru depreciere
541. Acreditive 6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
5411. Acreditive în lei 6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
5412. Acreditive în valută 6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea imobiliz
542. Avansuri de trezorerie - În acest cont vor fi evidenţiate şi sumele acordate prin 6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante
sistemul de carduri. 686. Cheltuieli financiare privind amortizările şi ajustările pentru
58. VIRAMENTE INTERNE pierdere de valoare
581. Viramente interne 6863. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor
59. AJUSTĂRI PENTRU PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE financiare
TREZORERIE 6864. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor
591. Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţile afiliate circulante
595. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor emise şi răscumpărate 6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligaţiunilor
596. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor 69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT ŞI ALTE IMPOZITE
598. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiţii pe termen scurt şi creanţe 691. Cheltuieli cu impozitul pe profit
asimilate 698. Cheltuieli cu impozitul pe venit şi cu alte impozite care nu apar în elementele de
mai sus
CLASA 6 - CONTURI DE CHELTUIELI
60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601. Cheltuieli cu materiile prime
602. Cheltuieli cu materialele consumabile
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
71 / 72
804. Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe

8045. Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a mijloacelor fixe
CLASA 7 - CONTURI DE VENITURI 805. Dobânzi aferente contractelor de leasing şi altor contracte asimilate, neajunse
70. CIFRA DE AFACERI NETĂ la scadenţă
701. Venituri din vânzarea produselor finite 8051. Dobânzi de plătit
702. Venituri din vânzarea semifabricatelor 8052. Dobânzi de încasat - Acest cont se foloseşte de către entităţile radiate din Registrul
703. Venituri din vânzarea produselor reziduale general şi care mai au în derulare contracte de leasing
704. Venituri din servicii prestate 806. Certificate de emisii de gaze cu efect de seră
705. Venituri din studii şi cercetări 807. Active contingente
706. Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 808. Datorii contingente
707. Venituri din vânzarea mărfurilor 89. BILANŢ
708. Venituri din activităţi diverse 891. Bilanţ de deschidere
709. Reduceri comerciale acordate 892. Bilanţ de închidere
71. VENITURI AFERENTE COSTULUI PRODUCŢIEI ÎN CURS DE EXECUŢIE
711. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse CLASA 9 - CONTURI DE GESTIUNE - Pentru organizarea contabilităţii de gestiune,
712. Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie folosirea conturilor din această clasă este opţională.
72. VENITURI DIN PRODUCŢIA DE IMOBILIZĂRI 90. DECONTĂRI INTERNE
721. Venituri din producţia de imobilizări necorporale 901. Decontări interne privind cheltuielile
722. Venituri din producţia de imobilizări corporale 902. Decontări interne privind producţia obţinută
74. VENITURI DIN SUBVENŢII DE EXPLOATARE 903. Decontări interne privind diferenţele de preţ
741. Venituri din subvenţii de exploatare 92. CONTURI DE CALCULAŢIE
7411. Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri - Se ia în calcul la 921. Cheltuielile activităţii de bază
determinarea cifrei de afaceri. 922. Cheltuielile activităţilor auxiliare
7412. Venituri din subvenţii de exploatare pentru materii prime şi materiale consumabile 923. Cheltuieli indirecte de producţie
7413. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli externe 924. Cheltuieli generale de administraţie
7414. Venituri din subvenţii de exploatare pentru plata personalului 925. Cheltuieli de desfacere
7415. Venituri din subvenţii de exploatare pentru asigurări şi protecţie socială 93. COSTUL PRODUCŢIEI
7416. Venituri din subvenţii de exploatare pentru alte cheltuieli de exploatare 931. Costul producţiei obţinute
7417. Venituri din subvenţii de exploatare aferente altor venituri 933. Costul producţiei în curs de execuţie
7418. Venituri din subvenţii de exploatare pentru dobânda datorată
75. ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
754. Venituri din creanţe reactivate şi debitori diverşi
758. Alte venituri din exploatare
7581. Venituri din despăgubiri, amenzi şi penalităţi
7582. Venituri din donaţii primite
7583. Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital
7584. Venituri din subvenţii pentru investiţii
7588. Alte venituri din exploatare
76. VENITURI FINANCIARE
761. Venituri din imobilizări financiare
7611. Venituri din acţiuni deţinute la entităţile afiliate
7613. Venituri din interese de participare
762. Venituri din investiţii financiare pe termen scurt
763. Venituri din creanţe imobilizate
764. Venituri din investiţii financiare cedate
7641. Venituri din imobilizări financiare cedate
7642. Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate
765. Venituri din diferenţe de curs valutar
766. Venituri din dobânzi
767. Venituri din sconturi obţinute
768. Alte venituri financiare
78. VENITURI DIN PROVIZIOANE ŞI AJUSTĂRI PENTRU DEPRECIERE SAU
PIERDERE DE VALOARE
781. Venituri din provizioane şi ajustări pentru depreciere privind activitatea de
exploatare
7812. Venituri din provizioane
7813. Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
7814. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante
7815. Venituri din fondul comercial negativ
786. Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare
7863. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor
financiare
7864. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de valoare a activelor circulante
CLASA 8 - CONTURI SPECIALE

80. CONTURI ÎN AFARA BILANŢULUI
801. Angajamente acordate
8011. Giruri şi garanţii acordate
8018. Alte angajamente acordate
802. Angajamente primite
8021. Giruri şi garanţii primite
8028. Alte angajamente primite
803. Alte conturi în afara bilanţului
8031. Imobilizări corporale luate cu chirie
8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
8033. Valori materiale primite în păstrare sau custodie
8034. Debitori scoşi din activ, urmăriţi în continuare
8035. Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosinţă
8036. Redevenţe, locaţii de gestiune, chirii şi alte datorii asimilate
8037. Efecte scontate neajunse la scadenţă
8038. Bunuri publice primite în administrare, concesiune şi cu chirie
8039. Alte valori în afara bilanţului
72 / 72

CURS Introducere in Contabilitate ASE

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS Introducere in Contabilitate ASE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Introducere în contabilitate

Conferenţiar univ. dr. Mirela NICHITA

1.2 Natura, principiile şi scopul contabilităţii

1. Utilizatorii situatiilor financiare anuale

2. Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare anuale, conform OMFP 1802/2014

Informațiile financiare au valoare predictivă dacă pot fi utilizate ca intrări în procesele aplicate

Clasificarea, caracterizarea şi prezentarea în mod clar şi concis a informațiilor le fac pe

1.3 Situatiile financiare

1.3.1 Bilantul contabil

Elementele bilantului contabil sunt: activele, datoriile si capitalurile proprii

Bilanţul / Situaţia poziţiei financiare

Modele de prezentare a bilantului contabil

B. MODELUL LISTA (DIFERENTA) :

Elementele rectificative şi impactul acestora asupra bilanţului

Valoarea netă contabilă (bilanţ) = Cost – Amortizare cumulată – Depreciere cumulată

Bilanţ contabil (forma listă)

Elemente Sume N-1 Sume N

E şi F sunt indicatori care se calculează conform următoarelor formule:

A. ACTIVELE IMOBILIZATE reprezintă bunurile şi valorile cu o durată de folosinţă

(III) imobilizări financiare.

B. ACTIVELE CIRCULANTE reprezintă bunurile şi valorile care se utilizează pe o perioadă

C. CHELTUIELILE ÎN AVANS reprezintă valorile ce asigură alocarea pentru fiecare

Normele contabile româneşti prevăd următoarea structură a surselor de finanţare delimitată în

A. CAPITALUL ŞI REZERVELE (numit şi capital propriu) reprezintă sursele de finanţare

B. PROVIZIOANELE reprezintă datorii probabile ale întreprinderii care sunt constituite, de

D. VENITURILE ÎN AVANS reprezintă valorile ce asigură alocarea pentru fiecare exerciţiu

1.3.2 Contul de profit şi pierdere

În cadrul contului de profit şi pierdere se oferă o detaliere a rezultatului exerciţiului, element

Performanţa financiară este influenţată de venituri şi cheltuieli.

Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul exerciţiului

Rezultat = Venituri - Cheltuieli

Contul de profit şi pierdere

Alte rapoarte financiare

 veniturile şi cheltuielile totale ale perioadei, calculate ca sumă a primelor două

Încadraţi activele, capitalurile proprii, datoriile, veniturile şi cheltuielile:

1.4 Teste de verificare

1. Găsiţi corespondenţa pentru elementele din cele două coloane:

a. Active circulante 1. Mărci de fabrică

2. Clasificaţi elementele de mai jos în active şi datorii:

3. Parcurgeţi Bilanţul şi extrageţi elementele care încep cu denumirile de cheltuieli şi venituri.

4. Clasificaţi elementele de mai jos, conform modelului

Rezerve din reevaluare

Venituri din diferenţe de

5. O societatea prezintă, la 31.12.N, următoarea situaţie a elementelor bilanţiere :

a) Întocmiţi bilanţul contabil.

6. O societatea prezintă, la 31.12.N, următoarea situaţie a elementelor bilanţiere:

Elemente Sume N-1 Sume N

Elemente Sume N-1 Sume N

Întocmiţi bilanţul contabil la data de 31.12.N.

7. Prezentaţi Contul de profit şi pierdere pe baza următoarelor informaţii:

8. O societate H dispune de următoarele informaţii, la sfârşitul lunii decembrie:

Elemente Sume (lei)

Întocmiţi bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere.

9. O societate producătoare de hârtie de scris, felicitări şi hârtie pentru tipărit dispune de

Ajutaţi contabilul societăţii să întocmească Bilanţul contabil la 31 decembrie N şi determinaţi

Recunoscute în Recunoscute în Contul

cheltuieli privind mărfurile (vândute)

12. La sfârşitul anului N, o fabrică de mobilă prezintă următoarele informaţii:

Întocmiţi bilanţul contabil şi contul de profit şi pierdere.

Judeţul: Forma de proprietate:

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE

Denumirea indicatorilor Exerciţiul financiar

Denumirea indicatorilor Exerciţiul financiar

5. Bibliografie selectivă recomandată: