Dreptul afacerilor Curs 1 (10.

10)
Prof. Parvu Liviu
20% din nota finala seminar ; 10% pe parcursul cursului explicatie, se va face prezenta la curs, 10%
oficiu, 60% - examen, test grila
Bibliografie : orice carte de Drept de la ASE , dupa 2011

CONCEPTUL DE DREPT NORMA JURIDICA. POZITIA DREPTULUI AFACERILOR IN

CADRUL SISTEMULUI DE DREPT. IZVOARELE DREPTULUI AFACERILOR

1. Conceptul de drept
Drept mai multe explicatii, se deduc din context (linie/just)
Just moral, juridic
Norme morale vs norme juridice diferenta: cele juridice pot fi aduse la indeplinire la nevoie cu ajutorul
fortei de constrangere a statului, in timp ce pentru normele morale nu exista o asemenea posibilitate
Sanctiunile normei morale aplicate de colectivitate

2. Norma juridica norma edificata de puterea legiuitoare si care se aplica la nevoie cu ajutorul fortei
de constrangere a statului
- Se afla in stranse legaturi cu alte norme juridice
- Toalitatea normelor juridice si a relatiilor dintre ele -> SISTEMUL DE DREPT / DREPTUL

3. Pozitia dreptului afacerilor

Dupa obiectul de reglementare, normele juridice se asambleaza in ceea ce numim institutii juridice- cu un
obiect foarte restrans de reglementare si, de rang de drept- al caror obiect de reglementare este un segment
larg al vietii sociale
Normele sunt structurate piramidal : instutii -> ramura -> ramura principala

Cea mai importanta diviziune - Summa divisio toate divizarile

- Drept privat principiul egalitatii intre cei care participa la un anumit raport social reglementat de
lege
- Drept public prevaleaza principiul prerogativelor suplimentare ale subiectului de drept care
reprezinta autoritatea publica (nu se negociaza)

Ramuri ale dreptului public:

fiscal taxe+impozite
financiar diferit de fiscal prin modul de abordare a bugetului si executia bugetara
drept penal- sanctioarea faptelor grave
drept procesual penal (+ procesual civil) - reguli de judecata
drept procesual civil -> se afla intre normele de drept public
constitutional
administrativ raportul dintre diversele entitati ale administratiei pubice si cetatean

Codul civil (dr civil) elaborat din 2011, vom gasi reglementare raporturi privind succesiunea, proprietatea,
relatii de casatorie si de rudenie

Ramuri ale dreptului privat:

dreptul muncii,
dreptul familiei,
ramuri de interferenta,
drept comercial

1
Dreptul afacerilor ramura de drept situata la interferenta, intrepatrunderea normelor din celelalte ramuri
de drept (civil, administrativ, penal etc), care au ca obiect de reglementare raporturile sociale nascute in
activitatea profesionala de obtinere a unui profit

Norme de drept aplicate in afara statului aplicate de statul respectiv sau rezultatul unor conventii
interstatale

Drept international 2 aspecte:

- Public: Ca norme care reglementeaza raporturile dintre state, autoritatile publice din state diferite,
organizatiile interstatale sau suprastatale *

* interstatale: deciziile se iau intre state (NATO, OPEC, ASEAN etc) / *suprastatale : deciziile se
impun de autoritatea desemnata de statele componente (Commonwealth, UE)

- Privat : normele care reglementeaza raporturile dintre subiectii de drept privat, societati comerciale,
persoane fizice, fundatii, asociatii, care au un element de extraneitate (Extraneitate : extra neus
afara, nascut -> dr international privat)

Drept privat international exemplu : tanar care emigreaza intr-o tara care se casatoreste cu o persoana de
nationalitate diferita de a lui si de a tarii in care se afla ambii

Raport juridic raport dintre persoane reglementat de lege

Norma juridica are urmatoarele trasaturi esentiale:

- Impersonala (nu vizeaza o persoana anume, individul identificat prin toate relatiile in care se afla,
indiferent de functie)
- Generala (constituie o regula de la care numai prin alta norma s-ar putea deroga; de cate ori apare o
situatie, se aplica fara exceptii si norma)
- Obligatorie (cine o incalca, este pasibil de sanctiune)
- Repetitiva (se aplica la un numar infinit de situatii identice)

Structura tripartida: (rar intalnita norma cu toate cle 3 elemente)

- Ipoteza imprejurarea in care se aplica
- Dispozitie conduita pe care trebuie sa o aiba subiectul, persoana, in acea imprejurare
- Sanctiune consecinta negativa pe care o sufera cel care a avut alta conduita decat cea prescrisa de
lege

Clasificarea normelor juridice:

- Dupa sfera de aplicare :
generale,
speciale
- Dupa caracterul conduitei impuse :
- imperative (de la care conduita persoanei NU poate deroga) ->
o prohibitive (interdictie)
o onerative(obligatare) ;

- dispozitive (norme a caror aplicabilitate este lasata la latitudinea subiectului de drept, dar
odata declarata aplicarea lor, trebuie respectate // care difera de la o persoana la alta) ->
o permisive(poti face numai ceea ce iti permite legea)
o supletive (se aplica de fiecare data, suplinesc vointa acestora)

2
 IZVOARELE DREPTULUI AFACERILOR

1. Izvoarele dreptului afacerilor = actele normative si uzantele

Actele normative = ansambluri de reguli de conduita adoptate de autoritatile competente ale statului cu forta
obligatorie si a caror aducere la indeplinire se realizeaza la nevoie cu ajutorul fortei de constrangere a
statului

2. Uzantele = reguli de conduita adoptate de catre diverse organizatii profesionale sau de catre
profesionisti dintr-un anume domeniu de activitate ori dintr-o zona geografica determinata; adoptarea
lor fiind un proces practic, non formal, se impun prin forta obisnuintei si sunt percepute ca avand
caracter de lege

Cel mai important act normativ CONSTITUTIA

- are forta juridica cea mai mare ;
- acolo sunt reglementate drepturile si libertatile cetatenesti, drepturile si libertatile fundamentale ale omului
;
- sunt enuntate coordonatele esentiale ale organizarii statale (a se vedea separatia puterilor in stat, forma de
guvernamant, principalele institutii ale statului, etc), cat si principiile care guverneaza functionarea statului
si relatiile cu alte state.
- trebuie sa i se subordoneze toate celalalte acte normative, orice derogare de la Constitutie este sau poate fi
sanctionata prin lipsirea de efect a acelei norme

Imediat inferioare ca si forma juridica constitutiei sunt legile si ordonantele Guvernului:

Legile si ordonantele au aceeasi forta normativa juridica;
- Ordonante simple, de urgenta
o Ordonantele simple se adopta atunci cand Parlamentul este in vacanta, in domeniul legilor
ordinare, si in masura cand Parlamentul prin lege de abilitare a Guvernului stabileste acele
domenii restranse.
o Ordonantele de urgenta emise printr-o abilitare prealabila din partea Parlamentului atunci
cand imprejurari exceptionale impun interventia legiuitorului, indiferent daca este sau nu in
vacanta ; este obligatorie prezentarea in prealabil inainte de a emite ordonantele de urgenta.

Guvernul nu poate impune ordonante care incalca drepturile si libertatile fundamentale ale omului
Ordonantele sunt supuse ulterior aprobarii de catre Parlament, iar daca nu sunt aprobate isi cedeaza
existenta.

- Legi ordinare, organice

o Legile organice reglementeaza organizarea si functionarea ale institutiilor publice,
sanctiunile aplicabile pentru incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale
o Legile ordinare reglementeaza toate celelalte domenii

Diferentele intre legi si ordonante date de obiectul de reglementare, de conditiile in care pot fi adoptate
si de procedura respective

In masura in care legile si/sau ordonantele Guvernului incalca normele constitutionale, Curtea
Constitutionala poate declara neconstitutionalitatea integru declarata sau partiala a acestor reguli normative.
Declararea neconstitutionalitatii are un efect aproape identic cu abrogarea si nu se mai aplica; norma sau
ordonanta nu se mai publica de la data deciziei in Monitorul Oficial ; ea poate fi realizata nu numai dupa
intrarea in vigoare a actului normativ la cererea unei persoane interesate, cu procedura judiciara, ci poate fi
declarata si anterior promulgarii legii, dar Curtea Constitutionala a fost sesizata cu o obiectie de
neconstitutionalitate

3
Legile intra in vigoare la 3 zile dupa intrarea in Monitorul Oficial legile care intra in Constitutie, la cele
care o modifica, dar si celelalte 2 categorii de legi.

Toate celelalte acte normative de forta legii intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial
(ordonantele). Inferioare ordonantelor sunt hotararile.

Hotararile Guvernului
emise pentru organizarea aplicarii legii,
-detaliaza reglementarile legale,
-nu au voie sa instituie norme care contravin legii pe care o pun in aplicare; daca o fac, ele pot fi anulate
integral sau partial de catre instantele judecatoresti sesizate pe cale directa cu actiune in anulare sau
aplicarea lor poate fi inlaturata de la un caz concret prin invocarea de catre partea interesata a exceptiei de
nelegalitate (!! A NU se confunda exceptia de nelegalitate cu cea de neconstitutionalitate)

Alte acte normative :

-Ordinile si instructiunile ministrilor,
-hotararile consiliilor judetene sau locale,
-dispozitiile date de hotararile unor autoritati publice sau ale unor institutii privind reglementarea
procedurilor interne -> de cele mai multe ori, sunt date in aplicarea Hotararilor de Guvern, dar si in aplicarea
legii

Tratatele, pactele, conventiile internationale la care Romania este parte pentru a deveni izvor de drept, nu
este suficienta semnarea lor de catre Presedintele tarii sau persoana desemnata de aceasta, ele intra in
vigoare abia dupa ce sunt intrunite cumulativ 2 condtii:
- ratificarea de catre statul roman, prin Parlament
- schimbul instrumentelor de ratificare sau, dupa caz, depunerea instrumentului de ratificare de
catre numarul minim de state stabilite in acel tratat la Guvernul depozitar? al tratatului (ex
aderarea 1884 Ro la CEDO)
Conventia Europeana privind Drepturile Fundamentale ale Omului (CEDO)

Parlamentul si membri aparatului administrative NU SUNT izvoare de drept, dar influenteaza esential
aplicarea legii, deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei, hotararile preliminare ale Inalte Curti de Casatie
si Justitie , cele pronuntate in recursurile in interesul legii de ICCJ , deciziile CEDO

C.C- se refera la norma de lege

Hotarare preliminara cand o problema de drept este relativ noua si nu i s-a dat o dezlegare constanta in
instantele Judecatoresti, instanta poate sa sesizeze Inalta Curte de Casatie si Justitie cu o intreabre, cum se
interpreteaza/aplica acea norma?

Hotararea data in aceasta procedura interpreteaza legea in mod obligatoriu pentru toate insntantele
judecatoresti. Este aplicativa, intepretabila si obligatorie. Acelasi rol interpretattiv il au si hotararile
pronuntate de ICCJ. Sesizarea unui recurs in interesul legii o pot face fie procurori generali a Parchetului
de pe langa ICCJ, fie ministrul Justitiei, fie Colegiul unei Curti de Apel din Romania. Este necesara si
admisibila aceasta procedura atunci cand in aplicarea acelorasi acte normative la situatii de fapt identice ori
asemanatoare (au loc situatii similar), hotararile definitive ale instantelor judecatoresti contin solutii
contradictorii ;
hotararile pronuntate in recurs in interesul legii nu produc nici un efect asupra celora deja pronuntate

Deciziile CEDO consta in interpretarea pe care o da Curtea de la Strasbourg normelor de drept interne,
constatarea compatibilitatii lor cu reglementarea internationala ;
- nu se abroga, nu se modifica legi ale statelor, dar indirect statele sunt obligate sa-si adapteze
legislatia sau practica la interpretarea pe care Curtea de la Strasbourg o da.

4
Hotararile curtii de justitie ale UE sunt similar deciziilor CEDO atunci cand ele stabilesc
concordant/neconcordanta dintre UE si actul normativ intern, cand stabilesc interpretarea actelor normative
normale si carora trebuie sa la corespunda actuele normative interne.
-aplicate si in RO

Actele normative comunitare, respectiv regulamentele adoptate de Consiliul Uniunii si de Parlament se

aplica direct, fara vreo interventie a legiuitorului roman; au forta unei legi intene

Directivele acte comunicare care instituie obligatii de reglementare intr-o anumita maniera a unor domenii
restranse ale vietii sociale de catre fiecare stat; in masura in care directivele nu au fost puse in aplicare
raportul juridic de drept al afacerilor? e cea mai eficienta masura de reglementare

Raportul juridic de drept al afacerii

= relatie sociala guvernata de o lege
= raport intre persoane,
- patrimonial (raporturile dintre persoane se constituie in legatura cu o valoare economica),
- volitional (se naste ca o urmare a vointei a unora sau mai multor persoane),
- de egalitate intre persoanele care participa la acesta

Elementele raportului juridic:

- Persoanele - fizice si juridice
- Obiectul
- Continutul
! in orice raport juridic, cel putin 1- dreptul si are obligatii. Subict active/pasiv
Titularul dreptului subiect pasiv
Titularul obligatiei subiect active

Obiectul raportului juridic are 2 sensuri:

- obiect juridic -> in toate cazurile = o pretentie la care este indreptatit subiectul activ al raportului
juridic si o indatorire a subiectului pasiv

- obiect material = consta in bunuri cu privire la care se constituie, se modifica sau se sting drepturi
sau obligatii ale subiectilor raportului juridic

Clasificari ale obiectului material :

1. Dupa modul in care ele pot fi deplasate in spatiu, si anume:

- Bunuri mobile (deplasabile) ; pot fi instrainate prin simpla traditiune, transmitere dintr-o mana in alta
-Posesia valoreaza titlul
- Bunuri imobile (deplasare, daca e posibila, se face cu schimbarea insusirilor lor) - dar nu isi schimba
insusirile.
Diferenta - in Romania nu se pot instraina decat prin act autentic sau hotarare judecatoareasca
terenuri si case ; imobile prin afectatiune si bunuri mobile care sunt incorporate in cele imobile
pentru buna lor intrebuintare (tabla intr-o cladire)

2. Dupa posibilitatea de a schimba un bun cu altul in indeplinirea unei obligatii :

- Bunuri fungibile (schimbabile) cerealele, bunuri din productia de serie

- Bunuri nefungibile (neschimbabile) tablouri, sculpture

5
 3. Dupa imprejurarea, daca se consuma sau nu substanta bunurilor, in procesul de utilizare,
normal a acestora:
- Consumptibile (imprumut de consumatie)
- Neconsumptibile (contract de comodat)

4. Dupa posibilitea de a diviza un bun fara afectarea insusirilorlui in urma folosintei (obligatia trebuie
efectuata in totalitate):
- Divizibile
- Indivizibile

5. Dupa modul de identificare, in functie de caracteristicile bunurilor:

- Bunuri certe trasaturi proprii, individualizate, care disting bunul de orice alte bunuri de acelasi fel
sau asemanatoare daca bunul vandut dispare inainte de a fi predat, obligatia de predare se stinge
- Bunuri de gen caracteristici generale,comune executarea obligatiilor unui raport juridic se
raporteaza la caracteristicile generale ale bunului, asa incat chair daca nu mai are bunul de gen pe
care de pilda, vanzatorul trebuie sa-l predea, el este obligat sa-l procure din alta parte si sa il predea
cumparatorului ; in schimb, dac bunul este disparut, obligatia de predare se stinge.

6. Din perspectiva posibilitatii ca bunul sa circule nestingherit intre oameni

- Bunuri in circuitul civil - toate
- Bunuri scoase din circuitul civil precizate expres de legiuitor ; in Romania cele aflate in
proprietatea publica a statului (patrimoniu), desemnate prin legi speciale ; ex: zacamintele de
minerale (bogatiile solului si ale subsolului), armele achizitionate de stat, lacuri de acumulare,
hidrocentrale, rauri etc ; pentru scoaterea din circuit/inroducere in domeniul privat e nevoie de
hotarare de Guvern

7. Dupa posibiliteatea de a fi percepute prin simturi

- Bunuri corporale (palpabile) trasaturi: culoare, rezistenta, etc

- Bunuri incorporale existenta ideala: activele, obligatiunile (pachetele de actiuni), drepturile de
autor

8. Dupa legatura juridica dintre bunuri se disting:

- Bunuri principale stabilesc automat si regimul juridic al celor accesorii

- Bunuri accesorii

Continutul raporturilor jurdice drepturile subiectelor si obligatiile acestora (sub active-drept, sub
pasiv-obligatie);

1. Dupa numarul de persoane incluse/carora le sunt opozabile bunurile:

- Drepturi absolute opozabile tuturor persoanelor (dreptul de proprietate)

- Drepturi relative - opozabile doar unor persoane anume desemnate prin actul juridic care a dat
nastere respectivului raport (dreptul de folosinta nascut din contractul de inchirere doar
proprietarul)

2. Dupa continutul economic :

- Drepturi patrimoniale (cu valoare economica) drepturi reale (cele cu privire la un bun corporal);
dezmembramintele: uz, uzufruct, folosinta etc / drepturi de creanta (permit unui subiect sa ceara
celuilalt sa dea sa faca sau sa nu faca ceva)
6
 - Drepturi nepatrimoniale -procesul de a das a faca sau nu ceva: dreptul la nume, la educatie etc

Obligatiile = legatura juridica (esenta-juris vinculus), indatorirea unei persoane de a da, a face sau a nu face
ceva, astfel incat el sa fie respectat si/sau dupa caz, realizat dreptul unui alte persoane (subiectul activ) intr-
un raport juridic
Raport juridic obligational subiectul pasiv are o indatorire ;

Elementele obligatiei perceputa ca raport juridic sunt:

- Obiectul prestatia la care e indreptatit subiectul activ
- Subiectele dorintele sale de a realiza ceva - debitor si creditor
- Continutul drepturile subiective si obligatiile corelative

Clasificari:

1. Dupa obiect : obligatii de a da, de a face si de a nu face

- Obligatia de a da obligatia de a transfera proprietatea/un drept
- Obligatia de a face obligatia de a exercita o anumita activitate, de a actiona fizic vorbind intr-un
anumit fel, de a avea o anumita conduita
- Obligatia de a nu face obligatia de a se abtine de la o anumita conduita
Ex: Contractul de vz-cumparare ;

2. Dupa efectul obligatiilor : de rezultate si de mijloace

- Obligatiile de rezultate se considera indeplinita cand s-a atins rezultatul
- Obligatiile de mijloace se considera indeplinita daca subiectul pasiv a facut tot ceea ce ii sta in
putinta in conditii normale, obisnuite, pentru atingerea rezultatului, indiferent daca acesta s-a realizat
sau nu ; ex: obligatia medicului de a vindeca pacientul

3. Dupa sanctiunea obligatiilor :

- Obligatii civile (cele a caror indeplinire poate fi impusa la nevoie cu ajutorul fortei de constrange a
statului) ex: bani pt un bun, obligatia de a livra bunul
- Obligatii naturale (cele a caror indeplinire nu mai poate fi impusa, dar daca se indeplineste totusi
obligatia, creditorul acesteia nu poate fi obligat la restituire) ex: cele nascute prin joc si prinsoare si
cele a caror executare silita nu poate fi impusa pentru ca s-a prescris dreptul la actiune sau dreptul de
a cere executarea silita; pariul cu jocul, masa si fotbalul

4. Dupa opozabilitate :
- obligatii obisnuite
- obligatii propter i rem (nascute din lege)se nasc in legatura cu un bun corporal si care insotesc
bunul in posesia oricui s-ar afla; ; ex: obligatiile de protectie a mediului pe terenul detinut in
proprietate sau folosinta
- obligatii scriptae i rem (nascute din contract) intim legate de un bun corporal, dar spre deosebire de
cele propter i rem, sunt nascute din conventii contracte, iar nu din lege si, de asemenea, sunt
transmise odata cu bunul, oricarui alt succesor ; ex: sunt obligatii prin contract

Izvoarele raporturilor juridice

- actele juridice manifestarile de vointa ale persoanelor cu scopul de a produce efecte juridice, de a
stinge, modifica ; ex: contractele
- faptele juridice actiuni sau inactiuni umane efectuate cu intentia de a da nastere, modica, stinge
raporturile juridice ex:actiunea de a invata ptr..
- evenimentele juridice imprejurari care nu depind de vointa omului, dar care produc, modificarea,
stingerea raporturilor juridice ex:cutremurele

7
Persoanele fizice si juridice ca subiecte ale rapoartelor de drept

Persoana fizica fiinta umana de la nastere si pana la moarte, ca titular de drepturi si obligatii. ; copilul
nenascut poate sa aiba drepturi, poate participa la succesiunea aprintilor sai cu conditia sa se nasca viu;
momentul nasterii : prima respiratie

Pentru determinarea drepturilor si obligatiilor pe care le are o persoana in timpul vietii, se folosesc 2
concepte capacitate de folosinta si capacitate de exercitiu

Capacitatea de folosinta atitudinea generala si abstracta a unei persoane de a avea drepturi si obligatii;
este detinuta de orice persoana de la nastere pana la moarte ; nu poate fi ingradita decat prin lege si
derogatiuni care justifica aceasta ingradire

Capacitatea de exercitiu aptitudinea persoanei de a-si exercita nemijlocit, direct, drepturile si de a-si
asuma nemijlocit obligatiile; se dovedeste la varsta de 14 ani in parte si la 18 ani in tot; pana la 14 ani,
drepturile si obligatiile civile ale persoanelor fizice sunt exercitate prin parinti sau tutori (reprezentanti legali
ai minorului)

Toate limitarile se mai numesc interdictii.

- Minorul de pana la 14 ani poate sa incheie acte juridice marunte, cu semnificatie patrimoniala
minima in acest sens;
- 14-18 ani : poate indeplini personal acte juridice , dar numai daca are incuviintarea prealabila sau
este asistat de reprezentantul legal

Cand, din cauza unor deficiente intelectuale sau psihice o persoana nu isi poate reprezenta consecintele
actelor si faptelor sale, poate fi declarata ca pusa sub interdictie, ceea ce inseamna ca din momentul hotararii
definite este lipsita de capacitate de exercitiu, are regimul juridic al minorului de pana in 14 ani

Exista si situatii, in care, datorita imposibilitatii fizice de incheierea unor acte juridice, pentru persoanele
fizice se instituie, ca masura de ocrotire, curatela. -> Curatorul exercita, in fapt, drepturile pe care le are
pf, indeplineste obligatiile ei in numele si pt aceasta persoana si conform vointei sale

Sanctiunea incalcarii capacitatii de exercitiu este nulitatea dreptului

Toate aceste limitari -> interdictii legale, incapacitati

Persoana juridica entitate care are capacitate juridica dobandita fie prin legea de constituire, fie printr-un
alt act de infiintare (ex hot judecatoareasca, contract), fie prin actul de autorizare;

Infiintarea are un scop licit si in raport cu cerintele societatii participa la viata sociala ca subiect de drepturi
si obligatii unic, indiferent care este componenta sa si participa prin organele de conducere;

2 categorii de pj:
- pj de drept privat : SC, asociatii, fundatii, institutiile de invatamant de toate gradele
- pj de drept public : autoritatile publice enuntate de constitutii , ministerele, institutiile de
invatamant de stat (controlate, supravegheate de autoritatile publice) ;
o toate pj de drept public pot sa incheie acte cu caracter patrimonial al carui regim este
reglementat de Legea 98/2016 si de legile privind utilizarea bunurilor publice si salarizarea ;
o in ceea ce priveste contractul, sunt supuse unui regim special, au caracterul unor contracte
administrative, regulile sunt prevazute in legi special (limiteaza libertatea contractuala) si se
disting:

8
 Capacitatea de folosinta este subordonata scopurilor pentru care a fost constituita pj au presupus orice
act care contravine acestui scop este nul
Capacitatea de exercitiu consta in dreptul pj de a-si exercita drepturile si asuma obligatiile prin
intermediul programelor si organelor sale

Profesionisti persoanele fizice care isi castiga in mod obisnuit existenta din exercitiul unei activitati
specializate pe care o desfasoara cu caracter ritmic, de cele mai multe ori acestea fiind reglementate de
norme speciale, iar persoanele care le desfasoara trebuie sa indeplineasca si conditii de pregatire, de
reputatie, distincte de cele pe care le indeplinesc in mod generic persoanele fizice
Ex: medici, cizmari, cei specializati in consultanta, cei specializati in insolventa, profesionisti ai comertului
Persoanele fizice care desfasoara activitati profesionale independente, nesalarizate, sunt obligate sa si
organizeze activitatea intr-una din urmatoarele forme :
- Pfa
- ntreprindere individuala
- ntreprindere familiala

Fiecare dintre aceste forme se inregistreaza in Registrul Comertului si, desigur, la primaria in baza careia are
domiciliul titularul formei de organizare respective.

Uneori, pentru a putea incepe activitatea, alteori chiar pentru a se autoriza constituirea formei de organizare
respective, este necesar ca persoana fizica sa faca dovada competentelor sale profesionale

1. Persoana fizica autorizata

nu poate fi decat persoana care a indeplinit 18 ani si are capacitate deplina de exercitiu ;
- activitatea pe care o desfasoara se realizeaza de unul singur, nu poate sa incheie contracte de
munca cu terte persoane si nu poate sa fie salariat la propria forma de organizare ;
- poate sa incheie insa contracte de colaborare cu alte persoane pentru desfasurarea unor activitati
conexe propriei activitati
- Printr-o declaratie ce se face la Registrul Comertului, poate sa-si:
o constituie un patrimoniu de afectatiune ,
o sa stabileasca bunurile ce sunt destinate exclusiv activitatii profesionale.
In cazul in care un creditor a carui creanta este crescuta din activitatea profesionala, doreste sa-si
indestuleze creanta si pfa nu o face de bunavoie, acesta se indreapta in primul rand, impotriva
patrimoniului de afectatiune si in masura in care nu este suficient, impotriva tuturor celorlalte bunuri
ale debitorului.
- Pfa isi inceteaza activitatea prin radierea din Registrul Comertului, ca urmare a manifestarilor
explicite de vointa a persoanei fizice, ca urmare a imputarii, sau a decesului titularului
- Pfa nu este persoana juridica reglementare din 2 considerente majore :
o un instrument pentru fisc, ptr a putea delimita si controla active economia,
o mijloc de protectie ptr persoana fizica

2. Intreprinderea individuala
- Actul de constituire declaratie cine e titularul, ce face, etc
- Diferenta poate sa incadreze forta de munca salariala (fata de pfa) ; mostenitorii titularului
intreprinderii individuale pot sa continue intreprinderea daca isi manifesta intentia in acest sens
printr-o declaratie autentica, in termen de 6 luni de la dezbaterea succesiunii
- Celelalte aspecte juridice, similare cu pfa

3. Intreprinderea familiala
= 2 sau mai multe persoane, membri ai aceleiasi familii, printr-un contract incheiat in forma scrisa;
- in acest acord sunt mentionate contribuia fiecaruia dintre membri intreprinderii la desfasurarea
activitatii , la constituirea patrimoniului de afectatiuni, modul de impartire a rezultatelor economice
ale activitatii, cine este reprezentantul in raporturile cu tertii
9
 - Pot fi membri cei care au implinit varsta de 16 ani, fara insa a putea fi si reprezentanti ai
intreprinderii familiale
- Intreprinderea familiala nu poate folosi munca salariala
- Membrii intreprinderii familiale raspund pentru obligatiile acesteia in mod solidar, in raporturile cu
tertii -> regula este ca bunurile destinate activitatii profesionale pot fi incheiate de reprezentantii
intreprinderii, cu acordul majoritatii membrilor, pentru acte de dispozitie este necesar ca in aceasta
majoritate sa existe si proprietarul bunului, iar daca valoarea bunului depaseste 50% din valoarea
patrimoniului de afectatiune se pot incheia actele si de catre reprezentantul intreprinderii fara sa
ceara acordul celorlalti.
- Un caz specific de incetarea intreprinderii familiale, il constituie decesul si sau retragerea a mai
mult de jumatate din membrii intreprinderii

Obligatii ale persoanelor fizice care desfasoara activitati profesionale intr-una dintre cele 3 forme de
organizare sunt urmatoarele:
- Sa intocmeasca bilant
- Sa tina in buna regula registrele obligatorii, precum Registrul de Corespondenta, Registrul de
incasari si plati
- Sa aiba autorizatie speciala pentru activitatile care necesita acest lucru

Atat in cazul pf si pj care desfasoara activitati comerciale de productie, de schimb, de interpunere bunuri si
servicii putem constata existenta unui fond de comert (existenta unor drepturi care, alcatuind un intreg
unitar, releva nu numai mijloace de care dispune comerciantul, ci si modul in care acesta se individualizeaza
in randurile celorlalti , pozitia sa in piata, etc

Sunt elementele fondului de comert : firma, clientele, marca, emblema

- Prin firma, se intelge, dupa caz : numele sau denumirea comerciantului

- Prin clientela se intelege cei cu care esti in relatii profesionale, pozitia geografica care face posibila
ca mai multe persoane sa te cunoasca, sa intreprinzi relatii economice cu ei
- Marca este un element vizual sau fonetic, sau o combinatie dintre acestea, care individualizeaza un
bun, produs, serviciu intre celalalte de acelasi gen
- Emblema are menirea ca, alaturi de firma, sa identifice comerciantul prin semne grafice intre
comerciantii specializati in aceeasi activitate.

Pentru a fi protejate, marca si emblema se inregistreaza la Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci ; ele
dobandesc protectie (nu pot fi folosite de altii) de la data cererii de inregistrare cu conditia sa nu existe o alta
marca sau emblema similare sau deja inregistrate

Elementele fondului de comert se pot instraina deodata cu intregul fond sau separat; ele sunt bunuri
incorporale

Societatile comerciale

Regimul general al societatilor este reglementat de articolul 1881 si urmatoarele din Codul Civil referitoare
la contractul de societate. Societatile comerciale sunt numai o categorie dintre categoriile de societati.

Art 1881: Prin contractul de societate, doua sau mai multe persoane se obliga reciproc sa coopereze pentru
desfasurarea unei activitati si sa contribuie la aceasta prin aporturi banesti in bunuri, cunostinte specifice sau
prestatii, cu scopul de a imparti beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar rezulta

Putem presupune asadar ca societatea este o entitate cu sau fara personalitate juridica, constituita ca o
manifestare de vointa a romanilor ce isi unesc resursele , in socpul comun de a obtine beneficii sau de a
realiza economii.
10
 1. Societatea simpla

Dispozitiile privid aceasta societate sunt cele mai generale , constituie in realitate elementele de baza ale
oricarei categorii de societati
Nu are personalitate juridica
Nu participa la circuitul civil ca subiecte de drept, participantii la raporturile juridice cu tertii fiind asociatii
ca atare, dar actiunile concordante ale acestor asociati conduc la obtinerea de avantaje patrimoniale

Contin asociatii in participatiune, care difera foarte putin de societatea simpla -> proba se face printr-un
contract in forma scrisa
- Asociatii trebuie sa aiba capacitate de folosinta si de exercitiu
- Fiecare asociat trebuie sa-si aduca un aport la societate, potrivit conventiei dintre asociati, pentru
atingerea scopului comun
- In cazul asociatiilor fara personalitate juridica, asociatii raman proprietari ; in caz contrar,
aporturile trec in proprietatea societatii
- Se stabilesc sarciniile si atributiile pentru fiecare asociati, cat si participarea fiecaruia le pierderi
si beneficii
- Sunt nule clauzele prin care se stabileste fie ca un asociat suporta toate pierderile, sau incaseaza
toate beneficiile, fie ca un asociat nu suporta pierderi sau nu primeste beneficii

Societatile fara personalitate juridica se desfiinteaza :

fie prin indeplinirea scopurilor pentru care au fost constituite,
fie ca urmare a ajungerii la termenul pentru care au fost infiintate,
fie prin decesul unuia dintre asociati fara clauze de continuare cu mostenitori etc.

Exista si regulamente UE pentru societatile europene, a caror functionare are la baza aceleasi principii
societare, diferenta fiind aceea ca au o existenta reglementata de norme si ca isi pot schimba sediul, fara sa-
si piarda personalitatea juridica, in orice tara membra. -> dreptul de miscare (una din cele 4 libertati ale UE)

Legea 31/1990 reglementeaza 5 forme de societati , si anume: societatile in nume colectiv, in comandita
simpla, cu raspundere limitata si societatile pe actiuni.

2 mari tipuri : Societati de Persoane si Societati de Capitaluri -> au personalitate juridica

Sunt Societati de Capitaluri acelea in care elementul de baza avut in vedere la constituire este cel
patrimonial, marimea si garantia capitalului oferita tertilor pentru a-si putea sa isi recupereze (eventual) fara
a risca pierderi patrimoniale.

Sunt considerate societati de capital cea pe actiuni si in comandita pe actiune (SA, SCA)

In cazul Societatilor de Persoane, valoarea capitalului este lipsita de importanta, ceea ce conteaza atat
pentru relatiile cu tertii, cat si in relatiile dintre asociati, fiind trasaturile personale ale asociatilor
(competentele, bonitatea, renumele etc)
Sunt considerate societati de persoane cea in nume colectiv si in comandita simpla (SNC, SCS)

SRL are caracteristici comune ambelor tipuri de societati, fiind insa mai aproape de societatile de capital.

In cazul societatilor de persoane, nu este prevazuta o limita minima a capitalului social (suma aporturilor
asociatilor) , iar asociatii raspund pentru obligatiile societatii, inclusiv cu patrimoniul propriu (daca
patrimoniul societatii este insuficient)

11
In cazul societatilor de capitaluri, este prevazuta o limita minima a capitalului social, iar asociatii raspund
pentru actele societatii numai in limita aporturilor pe care le-au adus deja sau urmau sa le aduca, potrivit
contractului

Toate acestea se constituie prin contract in forma scrisa, procedura prevede o etapa a constituirii, o etapa a
actelor necesare infiintarii, precum constituirea unui capital necesar cel putin inceperii activitatii,
deschiderea unui sediu (loc unde poate fi gasit un reprezentant al societatii), inregistrarea la Registrul
Comertului, la care se ataseaza contractul, dovada sediului, capitalului minim etc => PERSONALITATE
JURIDICA

SNC
-Se constituie prin act autentic
-Asociatii pot sa vina cu aporturi in munca, dar in bunuri sau bani
-In masura aporturilor in munca sau servicii, acestea se evalueaza prin contractul de
societate de catre asociati.
-Raspunderea tuturor asociatilor este nelimitata in ceea priveste aporturile lor
-Societatea de drept comun dintre societatile reglementate de legea 31/1990
-Sunt foarte rare

SCS
Comun cu SNC:
-2 categorii de asociati, cp 1 in fiecare categorie asociati comanditati si comanditari
-Asociatii comanditari (cei care conduc societatea, administreaza societatea)
-Asociatii comanditati (cei care aduc fondurile banesti, sunt mai putin vizibili)
Sunt rare

SA

=Societati de capital; spre deosebire de cele de persoane, avem o impartire a capitalului in

diviziuni egale ca valoare -> actiuni
Cenzori

2 forme sub care se infiinteaza SA:

Prin constituire instantanee

- contract de societate,
- se prevad actionarii, aporturile lor si evaluarea acestora,
- numarul de actiuni al fiecaruia,
- valoarea fiecarei actiuni,
- tipuri de actiuni pe care le emite societatea
o la purtator,
o nominative (materializate/dematerializate) ,
- administratorul, membri consiliului de administratie(daca societatea e condusa in
sistem monist) ori membri consiliului de supraveghere si administratie(daca
societatea e condusa in sistem dualist)
- cazurile si procedura dizolvarii,
- modul de adoptare a hotararilor in cadrul organelor colective de conducere si
puterile fiecarui organ de conducere

12
Prin subscriptie publica
Incheierea actului societar care trebuie sa cuprinda aceleasi elemente ale contractului de
societate; etape:
- Fondatorii intocmesc un prospect de emisiune care contine elementele
viitorului act constitutiv al societatii pe actiuni,
- fac public acest proiect,
- iar cei care doresc sa devina actionari depun la banca respectiva o suma de
bani egala cu contravaloarea numarului de actiuni pe care doresc sa le detina;
- dupa ce s-a implinit termenul de subscriere (depunere) este convocata
Adunarea Subscriitorilor,
- unde se discuta clauzele viitorului act de constituire a SA.
- Ele se stabilesc prin vot majoritar al celor prezenti , cei care nu sunt de acord
pot opta pentru a deveni totusi asociati, dar pot opta si pentru retragerea
subscrierii, in masura in care aproturile se ridica la valoarea minima prevazuta
de lege (90 000 lei), se intocmeste actul constitutiv si se urmeaza procedura.

Cheltuielile fondatorilor = pasiv al societatii

Prospectul de emisiune intocmit in forma autentica , dar aceasta nu impune forma autentica
si pentru actul constitutitiv, ci este necesar doar in cazul aproturilor imobile.

SCA
-Capitalul imparti in actiuni, titluri, etc
-2 categorii de asociati comanditari,
comanditati
-Constituit doar prin act autentic
-Pot fi administrate numai asociatii
comanditare /actiunile comanditarilor
-Cenzori
SRL
-Limita capitalului necesar infiintarii si
functionarii este de 200 de lei
-Asociatii raspund numai in limita
aportului
-Poate fi constituita si de un singur om
-Contract in forma scrisa, exceptie cand
exista bunuri in imobile -> act constitutiv
-Peste 15 asociati -> obligatoriu sa aiba
cenzori
-Maximum 50 de asociati ,
cel putin formal la constituirea SRL,
asociatii au mai degraba in vedere calitatile
personale, deoarece aportul e insignifiant

Functionarea societatilor comerciale

Functionarea societatilor = modul in care este condusa activitatea unei societati, regulile
dupa care se desfasoara actvitatile specifice ale organelor de conducere si mecanismele luarii
hotararilor in cadrul organelor de conducere ;

Pentru toate societatile, organul administrativ de conducere il constituie Adunarea Asociatilor

La SNC si SSC nu putem sa vorbim decat de hotararile asociatilor care se intrunesc de
cate ori este nevoie, dar cel putin o data pe an pentru a aproba bilantul si distribuirea
beneficiilor
La restul se vor intalni de cate ori este nevoie pt a discuta si aproba diverse
modificari ale actelor constitutive ale societatii, desemnarea unor organe executive de
conducere ;
Regula este aceea ca asociatii hotarasc cu unanimitatea in tot ceea ce priveste
functionarea societatii. Votul se poate transmite si prin corespondenta, daca este cazul.

13
 Pentru SA, SCA, SRL organul colectiv si suprem de conducere este AGA ; poate fi
ordinara sau extraordinara (pentru SRL nu exista reglementata o forma de
desfasurare a AGA)

Adunarea generala ordinara

- se convoaca o data pe an de catre consiliul de administratie pentru aprobarea
bilantului, repartizarea profitului, etc
- aproba numirea consiliului de administratie, membri consiliului de
supraveghere, cenzorii (numire si destituire), aproba membri consiliului de
administratie

Adunarea generala extraordinara

- Se intruneste ori de cate ori este necesar, convocata de administratori sau
consiliul de administratie, fie din proprie initiativa, fie la cererea asociatiei
actionarilor care detin minimum 5% din actiunile unei societati
- Daca cererea asociatilor este ignorata, ei se pot adresa instantei de judecata,
numind totodata si persoana care sa faca formalitatile de convocare
- Atributii majorarea/reducerea capitalului social, emiterea de noi actiuni,
anularea actiunilor, schimbarea sediului, a obiectului de activitate, dizolvarea
voluntara,
- Se fac formalitati in care se anunta ordinea de zi si locul desf adunarii generale

Hotararile adunarilor generale extraordinare/ordinare pot fi atacate in justitie in 15 zile

de la adoptare ; ele sunt insa executorii ; pot fi adoptate si de catre cenzorii societatii ca
urmare a constatarii unor grave nereguli in administrarea acestora

Organul de conducere executiva al SA si SCA, este, dupa caz, administratorul sau Consiliul
de Administratie (3,5,7.. etc persoane) se intalnesc cel putin o data pe luna, hotararile se iau
in majoritate
- Atributii : Numesc provizoriu persoana care conduce Consiliul, pot numi
presedintele societatii, numesc si incheie contractual conducatorului executiv si
operativ, verifica si prezinta raportul general in fata AG, intocmesc bilantul,
proiecteaza anul viitor

In cazul SA daca societatea functioneaza in regimul unui sistem de conducere dualist, va

avea si Consiliu de Supraveghere , iar ceea ce in mod obisnuit se numeste Consiliul de
Administratie se va numi Directorat
Consiliul de supraveghere reprezentantul adunarii generale in raporturile cu directoratul

Adunarile generale extraordinare se caracterizeaza prin:

Qvorum deosebit, mai mare care adopta hotararile in majoritate speciala
Specificiul atributiilor minimale

In cazul SRL organul de conducere e AGA si aceasta are unul sau mai multi administratori
(nr impar )
Atributii similar cu cele ale SA (intrebare : cine numeste administratorul unui SRL?
raspuns: adunarea generala/asociatii prin actul constitutiv initiat)

Exista si un organ de control intern cenzorul/comisa de cenzori -> necesar : cu cel putin 15
asociati
Atributul acestor cenzori : efectuarea activitatii administratiilor, sens in care ei verifica si
vizeaza bileanturile, isi exprima opinia cu privire la rapoartele de activitate, verifica la cererea
unor asociati acte si activitati ale administratorilor , prezentand rapoartele adunarii generale,
14
convoaca adunarea generala extraordinara cand sesizeaza nereguli grave in activitatea
administratorilor ; cel putin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat

CA anuala > 500 000 eur -> este obligatoriu sa existe un auditor extern a carui activitate
vizeaza verificarea in ansamblu a operatiunilor societatii si determinarea solutiilor optime de
organizare a activitatii, dar si sesizarea neregulilor;

Spre deosebire de cenzori, auditorii externi sunt independenti in raporturile cu socitatea, cu

adunarea generala, organele celelalte de conducere -> activitatea lor : in baza unui contract de
audit incheiat cu societatea.
Cenzorul vaneaza nereguli, verifica corectitundinea contabila, in timp ce auditorul
are rolul de a analiza activitatea unui organism, depistarea punctelor slabe de organizare , dau
indrumari

15
 Dizolvarea societatilor comerciale

Dizolvarea = trecerea unei societati in etapa desfiintarii (actul juridic prin care se stabileste ca societatea sa
desfasoare toate acele activitati necesare disparitiei ei din viata sociala)
- voluntara situatie in care e necesara hotararea asociatiilor
- nevoluntara dispusa de o autoritatea judiciara
In cazul societatilor de persoane, hotararea trebuie sa fie luata de toti asociatii
In cazul sociatatilor de capitaluri, hotararea se ia de o majoritate calificata.
In cazul SA sau SCA, hotararile se iau de catre Adunarea Generala Extraordinara.
In cazul SRL, este necesara o adunare generala in care hotarasc in acest snes detinatorii majoritatii
absolute a partilor sociale.

Dizolvarea nevoluntara poate avea drept cauze :

- Decesul sau desfiintarea unui asociat
- Pierderea unei parti insemnate din capitalul social
- Scaderea numarului de asociati sub limita legala
- Falimentul
- O hotarare judecatoreasca de condamnare a persoanei juridice
In cazul societatilor de persoane, decesul unui asociat conduce la dizolvare.
In cazul SA/SCA, poate conduce la dizolvare numai decesul unui asociat comanditat?
- Diminuarea capitalului social sub limita minima prevazuta de lege (90 000 lei) si nereconstituirea
acestuia in termen de 9 luni de la data diminuarii capitalului
In cazul SRL, decesul unui asociat poate conduce la dizolvare doar daca nu exista clauza de continuare cu
mostenitori sau daca asociatii nu hotarasc sa redistribuie partile sociale, chiar si in lipsa mostenitorului celui
decedat si sa modifice actele constitutitve ale societatii cu asociatii/asociatul ramas.

Legislatia romana a preluat psoibilitatea condamnarii unei persoane juridice pentru faptele penale savarsite
de supusii sai, in exercitarea atributiilor pe care le au in cadrul persoanei juridice.
Pedepsele pot fi: amenda, interzicerea desfasurarii unor activitati si dizolvarea.

Falimentul = imposibilitatea societatii de a-si acoperi obligatiile, datoriile cu activul e care dispune datorita
faptului ca acesta e mai redus ca valoare decat suma datoriilor.In faliment nu se intra direct, de cele mai
multe ori se trece prin insolventa.

Insolventa = imposibilitatea achitarii datoriilor banesti ale societatii cu fondurile banesti de care dispune ;
Nu comparam pasivul cu activ, ca in cazul falimentului, ci masuram capacitatea lor de a acoperii datoriile
societatii. Procedura reglementata de o procedura speciala care se acopera si altor categorii : legea
85/2014

Lichidare = procesul de valorificare a bunurilor sociatatii si achitarea datoriilor prin sumele rezultate.
- Regula este ca daca lichidarea are loc prin procedura falimentului, asociatii nu mai beneficiaza de
nici un bun. Daca insa lichidarea este voluntara sau generata de alte imprejurari, este posibil sa
ramana bunuri corporale si acestea se distribuie asociatilor proportional cu contributia la capitalul
social. Daca in actele constitutive se aplica o alta cota, se aplica aceea.
- In cazul perioadei lichidarii capacitatea juridica este limitata, nu se pot incheia decat acele acte
necesare dizolvarii/lichidarii.

Societatea isi inceteaza existenta la data radierii prin Registrul Comertului.

Societatile comerciale, ca si alte persoane juridice, isi pot finanta activitatea, printre altele, printr-un
imprumut obtinut de pe piata non bancara prin emiterea de obligatiuni.
Obligatiunile sunt inscrisuri cu valoare nominala, care sunt oferite publicului, detinatorul lor avand dreptul,
ca la data mentionata ca data a rascumpararii de catre emitent sa primeasca o suma de bani, mai mare decat
valoarea nominala.
Diferenta dintre valoarea de vanzare si cea de rascumparare randament al obligatiunii, se exprima
procentual. Obligatiunile sunt atractive daca randamentul e mai mare decat dobanda la un depozit bancar

Actele si faptele juridice

Actele juridice = manifestarile de vointa exprimate in scopul de a produce efecte juridice. (nastere, stingere,
modificarea raporturilor juridice). Mai este folosita drept inscris constatator a manifestarii de
vointa(instrument).
Pot fi licite/ilicite.

Fapte juridice = actiunile sau inactiunile umane savarsite cu sau fara intentie, licite sau ilicite, care produc
efecte juridice.

Clasificarea actelor juridice

Dupa numarul de parti:

- Unilaterale produc efecte juridice fara sa fie necesar concursul altor manifestari de vointa
- Bilaterale necesitatea intalnirii a 2 manifestari de vointa
- Multilaterale 3 sau mai multe manifestari de vointa
Dupa scopul lor
- Acte oneroase- se urmareste obtinerea unei contraprestatii, beneficiu
o Acte dezinteresate nu presupun nicio deplasare de valori
o Liberalitati diminuarea patrimoniului unei persoane si cu aceeasi valoare creste patrimoniul
altei persoane
- Actul gratuite - nu se urmareste obtinerea unei contraprestatii
o Acte comutative
o Acte aleatorii
Dupa efectele lor:
- Acte constitutive ( castaoria)
- Acte declarative de drepturi partajul
- Acte translative de drepturi (vanzare cumparare)
Prin uzufruct se intelege dreptul de a stapani, folosi, un bun pe care il are un neproprietar

Dupa importanta lor:

- Acte de conservare somatia unui debitor transmisa prin executiv judecatoresc pt achitarea datoriei,
chemarea in judecata
- Acte de administrare folosirea bunului cf destinatiei - inchirierea unui imobil
- Acte de dispozitie donatia, vz-cump
Dupa modul de formare :
- Consensuale prin simpla manifestare de vointa a partilor
- Solemne (formale) testament, donatie, contract de ipoteca
- Reale imprumutul, depozitul, darul manual

Dupa momentul in care isi produc efectele:

- Intre vii majoritatea actelor juridice civile
- Pentru cauza de moarte - testamentul

Dupa rolul vointei partilor in stabilirea continutului:

 - Civile subiective majoritatea
- Civile conditie casatoria (exista vointa numai in privinta nasterii actului)

Dupa continutul economic -> acte juridice:

- patrimonial (cu actiune economica)
- nepatrimonial (fara actiune economica) ; imputernicirea, adoptia, casatoria, divortul

clasificarea continua inca cateva categorii (14 clasificari)

Raspunderea juridica
Neindeplinirea obligatiilor sau incalcarea drepturilor antreneaza consecinta raspunderii pentru urmarile
negative.
Raspunderea poate fi de mai multe tipuri in raport cu ramura dreptului corespunzator raportului juridic.
Intalnim, asadar:
- raspundere de drept civil
- raspundere de drept penal
- raspundere de drept administrativ
- raspundere de dreptul muncii

Raspunderea de dreptul muncii = raspundere disciplinara, incetarea duce la sanctiuni patrimoniale si

nepatrimoniale ;
- sanctiunile patrimoniale : obligarea la acoperirea prejudiciului, reducerea salariului pe o perioada
limitata de timp, retrogradarea in functie, interdictia de a participa la diverse actiuni ce prevad
calificare, promovare, sanctiuni contraventionale (amenzi, avertismente, suspendare exercitarii unor
drepturi pe o perioada limitata)
- sanctiunile nepatrimoniale : avertisment, mustrare

Sanctiunile de drept civil : in functie de natura raportului juridic:

- patrimoniale : restituirea unor bunuri, bani, plata unor depozite
- neaptrimoniale: casatoria, adoptia, divortul

Sanctiunuile de drept penal:

- plata unor amenzi
- inchisoarea (30 ani-maxim), detentia pe viata
- sanctiunea dizvolvarii pt persoane juridice

Elementul comun al tuturor formelor de raspundere este vinovatia -> incalcarea cu stiinta/greseala a
normelor de drept

Specific raportului civil este ca uneori se antrenaza o raspundere obiectiva.

Cea mai grava sanctiune intr-o intreprindere este incetarea din raporturile de munca -> ancheta prealabila

Contractul

= raport de fointe intre 2 sau mai multe persoane in scopul de a modifica sau stinge un raport juridic

Codul Civil: defineste cateva categorii de contracte in scopul stabilirii unor reguli comune in stabilirea lor.

Dupa numarul partilor care se obliga:

- bilaterale partile se obliga reciproc, iar obligatiile lor sunt interdependente -> interdependentele fac
diferentele
- unilaterale una dintre parti se obliga
Dupa continutul / cum partea din contract doreste sa-si obtina un avantaj:
- contracte cu titlu oneros
- contracte cu titlu gratuit

Dupa cum la momentul incheierii se urmareste intinderea obligatiilor:

- contracte comutative
- contracte onorative

Dupa forma care se incheie:

- solemne
- reale

Dupa continutul obligatoriu care poate sau nu fi negociat:

- obisnuite
- de adeziune (cel putin 1 din parti are 2 solutii : acceptare/refuz, contractul fiind preformat cu clauza
prestabilite si inderogabile ex: asigurare, transport)

Contractele CADRU (intre contract obisnuit si cel de adeziune) relatiile cu autoritatile publice, dar si in
relatiile de drept privat in contractile administrative ;

Partile negociaza, convin asupra unui set de clauze care vor fi inserate in mod obligatoriu in toate contractele
de un anumit tip dintre ele, ce se vor incheia pe o anumita perioada ; in caz contrar nu mai poate fi refuzata
oferta de a incheia contractele subsecvente (in conventiile convenite in contractul cadru) ; exemplu: institutii
publice care au deficit de resurse umane in domeniul juridic se face o achizitie publica contract :
conditii-> cine vrea sa participe?

Regimul contractelor cadru:

Conditiile de validitate ale contractului pentru incheierea unui contract valabil sunt:
- capacitatea de a contracta
- consimtamantul
- obiect determinat si licit
- cauza licita si morala

Prin capacitatea de a contracta -> perimsiunea contractata de lege ca o persoana sa-si asume
obligatii si sa-si exercite drepturi ca urmare;

Nu au capacitate minorii sub 14 ani si au capacitate partiala cei intre 14-18

- contract exercitiu
- contract folosinta

Exista si incapacitati de a contracta in functie de domeniul de actiune -> exemplu : medicul care nu poate sa
primeasca testament, bunuri detinute de persoana care a murit din cauza bolii pe care medicul a tratat-o ;
Parlamentul nu poate sa incheie contract de munca cu privire la persoanele apropiate.
Incompatibilitatile, interdictiile de a incheia un contract -> limitatea dreptului de folosinta (tutorele nu poate
sa cumpere de la cel aflat sub tutela sa)

Consimtamantul = vointa exteriorizata de a contracta ; trebuie sa se ajunga la vointa contractantului

; nu este valabil consimtamantul viciat, adica fie vointa exteriorizata nu reprezinta vointa reala fie
reprezentarea celui ce reprezinta vointa este deformata.

Viciile de consimtamant sunt eroarea, dolul si leziunea, violenta -> nulitatea relativa a contractului
Eroarea = reprezentare gresita pe care o are persoana, identitatea si calitatea persoanei cu care contracteaza;
reprezentarea falsa nu este generata de actiuni sau inactiunile celeilalte parti.

Spre deosebire, dolul este o eroare provocata de o parte. Totdeauna dolul determina nulitatea contractului.

Nu intotdeauna eroarea genereala anularea contractului, ci cand sunt afectate niste elemente esentiale ale
contractului -> se reechilibreaza prin obligatiile reciproce. Eroarea trebuie sa fie esentiala.

Constrangerea/ violenta :
- fizica
- morala

Vointa modificata = santaj

Leziunea = exista leziune atunci cand 1 dintre parti lipsita de experienta stipuleaza in favoarea sa ori a altor
persoane o valoare mai mare la data incheierii contractului decat valoarea propriei prestatii

Obiect al contractului - se intelege prestatia ca obiect juridic, iar in alte contracte se intelege acel
bun material contractual

Clauza licita si morala : ca la actul juridic ; contractul = act juridic BILATERAL

Efectele contractului :
- Efecte intre parti (forta obligatorie a contractului; forta de lege intre parti)
- Efecte fata de terti
- Opozabilitatea fata de cei ce l-au incheiat
- In raporturile cu tertii (un contract este inopozabil tertilor nu da nastere la drepturi, nu constite
obligatii in favoarea unor terti) principiul relativitatii efectelor contractului
Operatiunea de simulatie : operatiune complexa ce include cel putin 2 contracte (secret si public)
- tertii care nu indeplinesc contractul secret trebuie sa respecte drepturile din actul public
- autentificare obligatorie
- efectele se produc fata de succesorii partilor sau fata de creditorii lor

2 sunt cele mai importante reguli care dirijeaza efectele contractului :

Prima regula : un contract are putere de lege pentru parti (forta obligatorie)
neindeplinirea obligatiilor contractuale este sanctionata in diverse moduri, respectiv prin plata de
despagubiri, desfiintarea contractului, prin obligarea la indeplinirea unei alte obligatii
- se transfera si succesorilor in drepturi (celor care, fie prin succesiunea contractului, fie printr-un mod
de succesiune legala dobandesc calitatea de parte contract)

A doua regula: exprimata prin principiul relativitatii efectelor contractorii, respectiv contractul isi
produce efecte intre parti, iar nu si fata de terti

Exista si o alta forma prin care efectele contractului se produc : cesiunea contractelor institutie relativ
noua si inseamna in esenta o constituire intre unitati a unei parti dintr-un contract in conformitate cu
conventia dintre acest tert si partile contractante initiale ; prin acest aacord toate dr si oblig se transfera
tertului
Tertii nu dobandesc drepturi sau obligatii prin contractul incheiat intre persoane ; cu toate acestea, ei sunt
obligati sa respecte drepturile pe care le dobandeste o parte in mod legal printr-un contract si sa respecte
indeplinirea obligatiilor asumate in conformitate cu legea

Exista si contracte care se refera la terti si care doar aparent isi produc efecte in legatura cu acestia ->
stipulatia sau promisiunea faptei altuia;
tertul nu indeplineste nici un drept, nu are nicio obligatie,
raportul juridic este exclusiv intre cele 2 parti contractante promitentul si beneficiarul

Incetarea contractului

Contractul inceteaza prin :

-ajungerea la termen (contract cu executare succesiva)
-indeplinirea tuturor obligatiilor partilor (daca este un contract cu executare instantanee)
-anularea sau constatarea nulitatii sale (partile sunt repuse in situatia anterioara incheierii
contractului; prestatiile primite se restituie)
-contracte in care repunerea in situatia anterioara nu mai poate fi totala (contractul de inchiriere)
-desfiintarea prin acordul partilor (se creaza o noua conventie)
-ca sanctiune a neindeplinirii obligatiilor de catre una dintre parti (in ultima instanta, regula fiind
aceea ca numai neindeplinirea unei obligatii esentiale conduce la desfiintare, iar neindeplinirea unei
obligatii neesentiale este sanctionata prin plata de despagubiri sau prin reducerea prestatiilor
celeilalte parti) principiul salvarii contractului

In functie de natura contractului, desfiintarea se numeste reziliere (executare succesiva) sau rezolutiune
(executare instantanee)

Contractele mai inceteaza din cauze ce nu pot fi indicate partilor, precum forta majora.

Forta majora=imprejutare care nu depinde in nici un fel de vointa partilor si care impiedica absolut
obligatiilor acestora

Titlurile de credit = inscrisuri formale, autonome, care constata existenta unor obligatii banesti, obligatii
pentru a caror indeplinire se poate recurge direct la procedura executarii silite, fara sa fie nevoie de o
judecata
Ex: cambia,biletul la ordin, cecul

Cand o parte nu-si indeplineste obligatiile, trebuie data in judecata, obtinuta o hotarare judecatoreasca si
mers la un executor -> faza judecatii si executarii.
In cazul titlurilor de credit nu mai este prevazuta faza judecatii.

Cambia contine ordinul dat de o persoana numit tragator unei alte persoane numite tras , sa
plateasca unei a treia persoane, numita beneficiar, o suma de bani la o data si intr-un loc prevazut in
acelasi inscris; suma de bani trebuie sa fie mentionata in cifre si litere , emitentul (tragatorul) trebuie
sa semneze cambia ; lipsa unor mentiuni, neconcordanta dintre suma in cifre si cea in litere, greselile
privind datarea, toate acestea conduc la nulitatea cambiei; nu este permisa interpretarea mentiunilor

Este evident ca o cambie se emite doar daca intre tragator si tras exista un raport de care sa determine ca
trasul sa faca plata (raport fundamental)
- autonoma , executarea lor nu depinde in nici un fel de raportul fundamental;
-se mai numeste si polita

Biletul la ordin este cambia trasa de catre tragator asupra lui insusi
 Cecul este un fel de polita de cambie trasa asupra unei banci; = ordinul dat unei banci la care
emitentul are un provizion de a plati unui tert (beneficiar), o suma de bani pana la o anumita data ;
daca nu se respecta termenul, banca nu e obligata sa il plateasca

Titlurile de credit se transmir prin girare ; girul nu inseamna garantie , ci mentiunea pecare o face posesorul
legal al titlului, pe verso acestuia, in sensul ca transmite titlul unei alte persoane

Fiecare dintre creditorii cambiari (emitentul , trasul, girantul ) poate recurge la un tert care sa garanteze
indeplinirea obligatiei sale ; operatia de garantare se numeste avalizare ; garantul se numeste avalist, iar cel
garantat se numeste avarizat

Orice dobanditor al titlului de credit, in caz de neindeplinirea obligatiei de catre tras,poate sa ceara
indeplinirea acestei obligatii de catre dobanditorul anterior lui sau de catre cel ce l-a garantat.

Avalizarea se realizeaza prin mentionarea pe titlul de credit : data si semnatura avalistului

In caz de neindeplinirea obligatiilor, titlul de credit se prezinta judecatorului pentru investirea executorului.