Sunteți pe pagina 1din 33

MGM+CIG_1_DREPTUL_AFACERILOR_1 1_DREPTUL_AFACERILOR_1

MULTIPLE CHOICE 1. In ce consta obiectul dreptului afacerilor? a. raporturile juridice patrimoniale, care au caracter volitional, precum si de comer-

cialitate si, uneori, de internationalitate b. totalitatea drepturilor si obligatiilor corelative ale partilor aflate intr-un raport juridic ce se naste in baza unei norme de drept al afacerilor
c. raporturile juridice in care statul actioneaza ca putere suverana, in baza

regulii de jure imperii


ANS: A 2. Care sunt caracteristicile fundamentale ale obiectului dreptului afacerilor? a. caracterul general, impersonal, obligatoriu b. caracterul tipic, intersubiectiv, continuu c. caracterul volitional, patrimonial, comercial, international ANS: C 3. Prin ce se disting actele civile de cele comerciale ? a. prin cauza actelor comerciale care consta in interpunerea in procesul de circulatie a

marfurilor si serviciilor cu intentia de a realiza beneficii;


b. prin caracterul patrimonial al actelor comerciale, fata de cel exclusiv nepatrimonial

al actelor civile
c. prin caracterul international al actelor comerciale ANS: A 4. Ce anume confera caracter patrimonial raporturilor juridice ce constituie obiect al dreptului

afacerilor? a. caracterul patrimonial este conferit de acele raporturi juridice patrimoniale, evaluabile in bani, care iau nastere intre cei care iau parte la vehicularea marfurilor, valorilor si cunostintelor atat pe plan intern cat si international si care urmaresc obtinerea unui profit.
b. caracterul patrimonial este conferit de existenta unuia sau mai multor elemente de

extraneitate cum ar fi domiciliul, resedinta, sediul social ori fondul de comert


c. caracterul patrimonial este conferit de faptul ca participantii unui raport juridic de

drept al afacerilor, aflati pe pozitii de egalitate juridica isi stabilesc, potrivit vointei lor proprii, drepturi si obligatii corelative in dreptul comertului

ANS: A 5. Ce anume confera caracter de internationalitate a raporturilor juridice ce constituie obiect al

dreptului afacerilor? a. caracterul de internationalitate este conferit de acele raporturi juridice patrimoniale, evaluabile in bani, care iau nastere intre cei care iau parte la vehicularea marfurilor, valorilor si cunostintelor atat pe plan intern cat si international si care urmaresc obtinerea unui profit
b. caracterul de internationalitate este conferit de existenta unuia sau mai multor ele-

mente de extraneitate cum ar fi domiciliul, resedinta, sediul social ori fondul de comert
c. caracterul de internationalitate este conferit de faptul ca participantii unui raport ju-

ridic de drept al afacerilor, aflati pe pozitii de egalitate juridica isi stabilesc, potrivit vointei lor proprii, drepturi si obligatii corelative in dreptul comertului
ANS: B 6. Conventia antinconcurential este: a. recurgerea de catre comercianti la acte si fapte care contravin uzantelor oneste in

activitatea de comert
b. o competitie de piata intre subiecte de drept cu activitati comerciale asemanatoare,

care se intrec nestingherite pe piata libera


c. o manifestare a principiului libertatii comertului precum si a caracterului volitional

al raportului juridic de dreptul afacerilor, prin care partile pot prevede in contractul de comert international o clauza cu caracter anticoncurential in scopul apararii intereselor reciproce
ANS: C 7. Concurena presupune: a. recurgerea de catre comercianti la acte si fapte care contravin uzantelor oneste in

activitatea de comert
b. o competitie de piat intre subiecte de drept cu activitati comer-

ciale asemanatoare, care se intrec nestingherite pe piata libera;


c. o manifestare a principiului libertatii comertului precum si a caracterului volitional

al raportului juridic de dreptul afacerilor, prin care partile pot prevede in contractul de comert international o clauza cu caracter anticoncurential in scopul apararii intereselor reciproce;
ANS: B 8. Principiul bunei credinte pretinde:

a. facilitarea liberei circulatii a marfurilor, capitalurilor, serviciilor si persoanelor pre-

cum si stimularea initiativei in schimburile comerciale;


b. obligatia partilor sa nu afecteze acte si fapte de comert care pot aduce atingere

premiselor raportului juridic stabilit intre ele;


c. orice conventie trebuie sa fie efectuata de catre parti cu bona fides iar partile con-

tractuale sa nu recurga la uzante necinstite dand dovada de concurena neloiala;


ANS: C 9. Principiile fundamentale ale dreptului afacerilor sunt: a. principiul ocrotirii intereselor legitime ale persoanelor, principiul garantarii efec-

tive a drepturilor subiective;


b. principiul concurentei loiale, principiul libertatii comertului, principiul egalitatii

partilor, principiul bunei credinte;


c. principiul operativitatii procesuale, principiul prezumtiei de nevinovatie, etc. ANS: B 10. Care din principiile de mai jos se intalnesc in sfera dreptului afacerilor: a. principiul ocrotirii intereselor legitime ale persoanelor, principiul garantarii efec-

tive a drepturilor subiective;


b. principiul operativitatii procesuale, principiul prezumtiei de nevinovatie, etc c. principiul interpretarii clauzelor in sensul executarii contractului, principiul liber-

tatii probelor, actele juridice savarsite de un om de afaceri sunt totdeauna cu titlu oneros, contractarea in favoarea tertului;
ANS: C 11. Uzanele comerciale: a. reprezinta o forma de exprimare a unei legi comerciale cu vocatie nationala intal-

nita in acele state care nu au adoptat un cod comercial uniform;


b. reprezinta cadrul general apt sa dea solutii juridice adecvate unei probleme comerciale concrete in raporturile de comert deoarece cuprinde reglementarea tipica a relatiilor comerciale interne ori internationale; c. reprezinta acele acte, fapte, atitudini, conduite, arareori scrise, aplicate in mod repetat intre comerciantii dintr-o anumita zona geografica in sfera comerciala, uneori fiind chiar contrarii unor texte legale sau clauzelor contractuale si care pot fi considerate ori negate drept izvoare ale drepturilor afacerilor ANS: C

12. Dupa sfera de aplicabilitate uzantele dreptului afacerilor sunt: a. locale, speciale, generale b. cu caracter normativ, conventionale c. exprese implicite sau tacite ANS: A 13. In raport cu forta lor juridica uzantele dreptului afacerilor sunt: a. locale, speciale, generale b. cu caracter normativ, conventionale c. exprese implicite sau tacite ANS: B 14. Uzantele cu caracter normativ sunt: a. acele acte sau fapte de comert care fac obiectul unui contract de o asemenea factura ori in afara cestuia a caror aplicabilitate este restransa la un anumit spatiu geografic bine delimitat b. acele acte sau fapte care si-au dobandit aceasta calitate dintr-o practica jurisdictionala manifestata in mod constant, care le confera o autoritate de reglementare asemeni unei norme juridice c. cele care vizeaza aplicarea lor in intreaga sfera a raporturilor juridice de dreptul afacerilor ANS: B 15. Uzantele locale sunt: a. acele acte sau fapte de comert care fac obiectul unui contract de asemenea factura ori in afara acestuia a caror aplicabilitate este restransa la un anumit spatiu geografic bine delimitat b. acele acte sau fapte care si-au dobandit aceasta calitate dintr-o practica jurisdictionala manifestata in mod constant, care le confera o autoritate de reglementare asemeni unei norme juridice c. cele care vizeaza aplicarea lor in intreaga sfera a raporturilor juridice de dreptul afacerilor ANS: A 16. Uzantele generale sunt: a. cele care vizeaza aplicarea lor in intreaga sfera a raporturilor juridice de dreptul afacerilor b. acele acte sau fapte care si-au dobandit aceasta calitate dintr-o practica jurisdictionala manifestata in mod constant, care le confera o autoritate de reglementare asemeni unei

c. acele acte sau fapte de comert care fac obiectul unui contract de asemenea factura ori in afara acestuia a caror aplicabilitate este restransa la un anumit spatiu geografic bine delimitat ANS: A 17. Uzantele conventionale: a. se nasc prin vointa partilor b. sunt cele care au referire stricta numai la un sector al dreptului afacerilor c. izvorasc din practica jurisdictionala ANS: A 18. Baza legala a recurgerii la uzantele conventionale in sfera comertului mondial se regaseste in: a. Constitutia Romaniei; b. Codul Comercial si Codul Civil Roman; c. Conventia de la Viena de la 1980 si in principiile UNIDROIT; ANS: C 19. Prin forta lor juridica uzantele conventionale: a. pot contraveni normelor imperative ale lex contractus b. nu pot contraveni normelor imperative ale lex contractus c. pot contraveni legii fara a putea atinge insa ordinea publica ANS: B 20. Proba uzantelor comerciale internationale in sistemul de drept romanesc: a. se face prin orice mijloc de proba b. se face numai prin certificate emise in acest sens de Camera de Comert si Industrie a Romaniei si respectiv a municipiului Bucuresti c. uzantele comerciale internationale in sistemul nostru de drept nu se probeaza ANS: A 21. In cadrul unui raport juridic de drept al afacerilor: a. partile se afla pe pozitie de egalitate juridica b. statul atunci cand este parte intr-un raport juridic de drept al afacerilor se afla pe pozitie privilegiata c. statul nu poate fi subiect de drept intr-un raport juridic de drept al afacerilor ANS: A

22. Grupul de interes economic: a. poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant b. poate avea exclusiv calitatea de comerciant c. nu poate avea calitatea de comerciant intrucat scopul constituirii nu este acela de a obtine profit ci de a dezvolta si facilita activitatea economica a membrilor sai ANS: A 23. Grupurile de interes economic se pot constituii: a. numai prin formarea unui capital social constituit prin aportul membrilor sai in numerar b. cu sau fara capital social c. fara capital social intrucat fiecare membru a grupului de interes economic are propriu capital social si este interzisa formarea unui capital social propriu al GIE ANS: B 24. Aporturile membrilor Grupului de interes economic pot fi: a. numai in numerar b. numai in natura sau industrie c. in numerar, in natura sau industrie ANS: C 25. Drepturile membrilor Grupului de interes economic pot fi reprezentate prin: a. actiuni b. obligatiuni c. parti de interes ANS: C 26. Numarul membrilor Grupului de interes economic este: a. limitat la 20 b. limitat la 50 c. este nelimitat ANS: A 27. Grupul de interes economic: a. poate exercita in mod direct sau indirect o activitate de administrare ori de supraveghere a activitatii membrilor sai sau a unei alte persoane juridice in special in domeniile personalului, finantelor si investitiilor

b. nu poate fi memebru al altui grup de interes economic sau grup european de interes economic c. poate emite actiuni obligatiuni sau alte titluri negociabile ANS: B 28. Grupul european de interes economic: a. isi are sediul in spatiul comunitar si nu poate functiona fara un contract b. isi propune sa realizeze beneficii pentru el insusi si se substituie activitatilor sai c. este obligatoriu sa aiba un anumit capital pentru a putea functiona in mod legal ANS: A 29. Sunt subiecte de drept care apartin ordinii juridice internationale: a. Societatile Europene, Societatile transnationale, statele si organizatiile internationale de stat cu caracter interguvernamental b. persoanele fizice, persoanele juridice, inclusiv statul c. societatile cu raspundere limitata, societatile pe actiuni, societatile pe actiuni in comandita, organizatiile cooperatiste ANS: A 30. Urmatoarele trasaturi sunt caracteristice societatilor transnationale: a. nu au legatura juridica cu un anumit stat si nu sunt supuse unor legi nationale b. se supun legii nationale apartinand statului pe teritoriul caruia isi au sediul social c. litigiile aparute cu privire la interpretarea si aplicarea actelor constitutive sunt de competenta instantelor nationale ANS: A 31. Societatile europene pot avea: a. sediul social pe teritoriul unui stat membru UE iar sediul operativ pe teritoriul unui stat nonmembru insa a carui activitate prezinta o legatura efectiva si continua cu economia unui stat membru al UE b. sediul social si sediul operativ in oricare stat din Europa indiferent daca acesta este sau nu membru UE c. au sedii principale in state diferite concomitent ANS: A 32. O societate europeana poate infiinta filiale avand forma juridica de societate europeana: a. in fiecare stat memebru UE

b. in oricare alta tara intrucat este subiect de drept international c. nu poate infiinta filiale in alte state ANS: A 33. Pentru infiintarea unei societati europene: a. nu este necesara constituirea de capital social propriu b. capitalul social minim este de 120000 euro c. nu se impune o limita in ceea ce priveste capitalul social ANS: B 34. Atunci cand o societatea europeana dupa infiintare isi schimba sediul social si sediul operativ in oricare loc de pe teritoriul UE: a. se considera ca a luat fiinta o noua societate europeana cu un sediu nou b. se considera ca si-a incetat existenta intrucat unul din elementele de identificare se modifica c. nu se inregistreaza consecinte decat in privinta legii aplicabile care devine a statului in care se afla noul sediu ANS: C 35. Pierderea calitatii de comerciant a persoanei juridice se realizeaza: a. prin incetarea activitatii comerciale b. prin renuntarea la efectuarea de fapte de comert c. prin dizolvare, lichidare si fuziune ANS: C 36. Dispozitiilor legale ale carui stat se supun dizolvarea, lichidarea judiciara si falimentul unei societati europene? a. dispozitiilor legale ale statului membru UE unde aceasta isi are sediul social stabilit b. dispozitiilor legale ale statului care a fost preferat de parti la constituirea societatii c. dispozitiilor legale ale statului membru UE unde litigiul este supus arbitrajului comercial ANS: A 37. O societate europeana se transforma intr-o companie: a. fara a fi conditionata de implinirea unui termen de la data inregistrarii b. dupa scurgerea unui termen de 2 ani de la data inregistrarii sale c. la data inscrierii in Registrul Comertului a mentiunilor privind majorarea corespunzatoare

a capitalului social de catre societatea absorbanta ANS: B 38. Obiectul raportului juridic de dreptul afacerilor consta in: a. totalitatea drepturilor si obligatiilor corelative pe care le au subiectele raportului juridic de dreptul afacerilor b. norma juridica de drept al afacerilor, subiectele de drept parti in raportul juridic respectiv si faptele juridice c. prestatia la care este obligat debitorul fata de creditor in vederea satisfacerii intereselor sale legitime ANS: C 39. Lichidarea unei societati comerciale trebuie incheiata: a. 3 ani de la data dizolvarii insa Tribunalul Comercial poate prelungii acest termen pentru motive temeinica cu inca 2 ani b. in 15 zile de la data radierii societatii din Registrul Comertului, sub sanctiunea unei amenzi judiciare in cuantum de 200 lei pentru fiecare zi de intarziere c. in 30 zile de la publicarea dizolvarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei ANS: A 40. Prestatia se concretizeaza intr-o actiune: a. de a da, a face, a nu face avand natura juridica patrimoniala b. de a da, a face, a nu face avand natura juridica patrimoniala si nepatrimoniala c. pe care creditorul o pretinde debitorului obligatiei ce decurge din lege si nu din contractul/conventia partilor ANS: A 41. Pedeapsa principala ce se poate aplica persoanei juridice este: a. dizolvarea persoanei juridice b. suspendarea uneia dintre activitatile sale in legatura cu care s-a savarsit o infractiune pe o durata de la 3 luni la 3 ani c. amenda de la 2500 la 2000000 lei ANS: C 42. Codul comercial a intrat in vigoare la: a. 16 aprilie 1887 b. 20 aprilie 1882

c. 1 mai 1865 ANS: A 43. Dreptul afacerilor se coreleaza cu alte ramuri de drept cum ar fi: a. dreptul comertului international, dreptul civil, dreptul procesual civil b. dreptul proprietatii comerciale, criminologia, penologia c. dreptul administrativ, financiar public, consular si diplomatic ANS: A 44. Definirea actelor de comert are la baza urmatoarele teorii: a. teoria valorii, teoria interesului b. teoria speculatiei, teoria circulatiei, teoria intreprinderii si teoria mixta c. teoria profitului net, teoria vointei ANS: B 45. Constituie monopol de stat urmatoarele domenii si activitati: a. transportul de persoane si marfuri pe caile ferate, transportul aerian de persoane si marfuri b. furnizarea energiei electrice si a gazelor naturale c. fabricarea si comercializarea armamentului, munitiilor si explozibililor, producerea si emisiunea de marci postale si timbre fiscale, producerea si comercializarea stupefiantelor si a medicamentelor care contin stupefiante ANS: C 46. Sunt fapte declarate de lege comerciale dar numai daca indeplinesc anumite conditii: a. cambia, biletul la ordin, cec-ul b. contractul de depozit, consignatie, report c. vanzarea - cumpararea cu scopul de a revinde, intreprinderile comerciale ANS: C 47. Sunt fapte de comert considerate ca atare fara a se cere indeplinirea vreunei conditii: a. faptele juridice declarate de lege comerciale, orice raport care rezulta din navigatie, contractele de depozit, consignatie, report b. vanzarea - cumpararea cu scopul de a revinde c. mijlocirea intermedierea si reprezentarea ANS: A 48. Sunt fapte de comert desemnate ca atare datorita caracterului lor accesoriu:

a. depozitul pentru cauza comerciala, contul curent, mijlocirea, intermedierea si reprezentarea, contractul de vanzare-cumparare de actiuni sau parti sociale, gajul si fidejusiunea pentru cauza comerciala b. faptele juridice declarate de lege comerciale, orice raport care rezulta din navigatie, contractele de depozit, consignatie, report c. vanzarea-cumpararea cu scopul de a revinde ANS: A 49. Faptele de comert subiective reprezinta: a. acte si fapte de comert care preced si definesc prin existenta lor profesia de comerciant b. toate actele savarsite de comerciant in nume propriu si cu titlu profesional c. toate actele si faptele comerciale ce sunt astfel considerate de Codul comercial si altele speciale ANS: B 50. Prezumtia de comercialitate: a. considera ca fapte de comert doar pe cele mentionate expres in art. 4 Cod Comercial b. considera ca fapte de comert toate actele si obligatiile comerciantului fara nicio exceptie c. considera ca fapte de comert toate actele si obligatiile comerciantului indiferent de izvorul lor cu exceptiile mentionate expres in art. 4 Cod Comercial ANS: C 51. Prezumtia de comercialitate poate fi inlaturata: a. daca obligatia are un caracter civil si daca comercialitatea rezulta din insusi actul savarsit de comerciant b. daca obligatia nu se refera la acte juridice privind imobilele c. daca obligatia nu rezulta din cumpararea de catre comerciant a unor bunuri necesare uzului sau personal sau familiei sale ANS: A 52. Faptele de comert unilaterale sau mixte: a. sunt acele acte sau fapte de comert obiective sau subiective care au caracter de comercialitate pentru ambele parti implicate in raportul juridic b. sunt acele acte sau fapte de comert care au acest caracter numai pentru una dintre parti iar pentru cealalta parte s-ar putea considera ca au caracter civil c. sunt acele acte juridice care pentru ambele parti ale raportului juridic au caracter civil ANS: B

53. Sunt considerate fapte de comert mixte: a. cambia, biletul la ordin b. vanzarea-cumpararea in scop comercial prin interpunere de persoane c. vanzarea de produse agricole de catre producator catre comerciant ANS: C 54. Sunt considerate fapte de comert mixte: a. cambia, biletul la ordin b. vanzarea-cumpararea in scop comercial prin interpunere de persoane c. contul curent si cec-ul cand ele nu au o cauza comerciala ANS: C 55. Fondul de comert este: a. totalitatea bunurilor imobile si mobile care fac parte din patrimoniul unui comerciant si care are ca principala destinatie exercitarea profesiei in scopul obtinerii unui profit b. totalitatea bunurilor imobile prin natura lor si cele imobile prin destinatia lor precum si bunurile mobile corporale care sunt folosite de comerciant in scopul obtinerii unui profit c. totalitatea bunurilor mobile corporale si totalitatea elementelor incorporale care conduc la obtinerea de catre comerciant a unui profit ANS: A 56. Firma comerciantului persoana fizica se compune din: a. denumire proprie de natura a o deosebi de firma altei societati b. numele de familie scris in intregime sau numele si initiala prenumelui sau c. numele de familie al comerciantului, domiciliul acestuia, CNP, etc. ANS: B 57. Firma unei societati in comandita pe actiuni sau a unei societati pe actiuni se compune din: a. denumire proprie de natura a o deosebi de firma altei societati in comandita pe actiuni sau SA b. numele a cel putin unui dintre asociatii comanditati cu mentiunea societate in comandita c. denumirea proprie urmata de societate in comandita pe actiuni sau SA ANS: A 58. Firma ca atribut de identificare a comerciantului este aparata prin: a. actiune in contrafacere, in concurenta neloiala ori in daune

b. actiune in revendicare c. actiune in constatare ANS: A 59. Vadul comercial este: a. element distinctiv care deosebeste un comerciant de un altul de acelasi gen si al carui drept de folosinta exclusiva poate fi mentionat in Registrul Comertului b. totalitatea celor care apeleaza in mod curent, in raport de necesitatile lor si de profilul fondului de comert c. capacitatea fondului de comert de a atrage clientela ANS: C 60. Clientela este: a. element distinctiv care deosebeste un comerciant de un altul de acelasi gen si al carui drept de folosinta exclusiva poate fi mentionat in Registrul Comertului b. totalitatea celor care apeleaza in mod curent, in raport de necesitatile lor si de profilul fondului de comert c. capacitatea fondului de comert de a atrage clientela ANS: B 61. Societatea comerciala: a. se constituie in vederea savarsirii de fapte de comert b. se constituie in vederea savarsirii de acte si fapte juridice de natura comerciala si civila c. se constituie in vederea savarsirii de fapte juridice care dobandesc comercialitate prin faptul ca sunt efectuate de catre comercianti ANS: A 62. Care din enunturile de mai jos caracterizeaza societatea civila: a. are obligatii profesionale ori legale privind inmatricularea, tinerea evidentelor, respectarea principiului concurentei loiale b. nu are obligatii profesionale ori legale privind inmatricularea, tinerea evidentelor, respectarea principiului concurentei loiale c. dobandeste personalitate juridica in momentul inregistrarii sale ANS: B 63. Contractul de societate are urmatoarele trasaturi: a. are caracter solemn, oneros, sinalgmatic, comutativ

b. are caracter intuitu personae, aleatoriu c. are caracter licit, unilateral, gratuit ANS: A 64. Societatea in comandita simpla este: a. o societate comerciala de capitaluri b. o societate comerciala de persoane c. o societate comerciala de persoane si de capitaluri ANS: B 65. Raspunderea in SRL: a. este cea solidara si nelimitata a asociatilor b. este pana la limita aportului asociatilor c. asociatii nu au raspundere proprie, aceasta revenind doar administratorului care raspunde cu bunurile proprii ANS: B 66. Care sunt laturile capacitatii juridice? a. capacitatea de a da, a face, de a nu face ceva anume b. capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu c. discernamantul, vointa ANS: B 67. In ce consta capacitatea de exercitiu? a. posibilitatea, aptitudinea persoanei de a-si exercita drepturi si de a-si asuma obligatii savarsind acte juridice b. posibilitatea, aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii c. pozitia unei persoane fizice definita prin drepturile personale nepatrimoniale care ii apartin ANS: A 68. Care sunt conditiile consimtamantului: a. sa fie exprimat de o persoana cu discernamant cu intentia de a produce efecte juridice, sa nu fie viciat, sa fie exteriorizat b. sa fie determinant la incheierea actului juridic c. sa fie licit si moral ANS: A

69. Care sunt conditiile cauzei? a. sa fie posibila, sa fie determinata sau determinabila b. sa fie prezumata pana la dovada contrarie c. sa existe, sa fie reala, licita si morala ANS: C 70. Raportul juridic de drept al afacerilor este: a. acordul dintre doua sau mai multe persoane spre a constitui intre dansii un set de drepturi si obligatii b. regula de comportament generala impersonala si obligatorie elaborata cu scopul de a dirija comportamentul indivizilor in societate c. relatie patrimoniala reglementata de o norma juridica de drept a afacerilor in care partile aflate pe pozitie de egalitate juridica au drepturi si obligatii susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin forta coercitiva a statului ANS: C 71. Ce este actul juridic? a. premisa necesara aproprierii drepturilor subiective, asumarii obligatiilor si posesiunii drepturilor b. acele conventii care au putere de lege intre partile contractante cu conditia de a nu contraveni legilor care apara ordinea publica si bunele moravuri c. manifestarea de vointa prin care se urmareste sa se produca un anumit efect juridic (manifestarea de vointa facuta cu scopul de a crea, modifica sau stinge un raport juridic) ANS: C 72. Ce este faptul juridic? a. hotararea de a contracta, manifestata anterior de catre o persoana cu discernamant b. acele situatii care nu implica o manifestare de vointa insa produc si ele efecte juridice pentru ca asa cere legea si nu pentru ca autorii lor si-au dorit acest lucru c. manifestarea de vointa prin care se urmareste un anumit efect juridic ANS: B 73. Cum se clasifica faptele de comert? a. licite, ilicite b. evenimente, actiuni c. obiective, subiective, mixte sau unilaterale

ANS: C 74. Ce este comerciantul? a. este o persoana juridica cu scop patrimonial a carei activitate trebuie sa o raporteze la activitatea economica a membrilor sai b. o persoana fizica sau juridica care desfasoara activitate comerciala, adica savarseste fapte de comert cu caracter profesional c. este persoana care desfasoara activitati de reprezentare in mod permanent, stabil fie pentru intreg comertul, fie pentru intreg domeniul in tara sau in strainatate ANS: B 75. Care sunt elementele incorporale ale fondului de comert? a. bunurile imobile prin natura lor b. firma, emblema, clientela, vadul comercial, drepturile de proprietate industriala si drepturile de autor c. bunurile imobile prin destinatia lor ANS: B 76. Emblema este: a. denumirea sub care un comerciant este inscris in Registrul Comertului b. un element de individualizare obligatoriu a persoanei fizice sau juridice in calitate de comerciant c. un element de individualizare facultativ a firmei ANS: C 77. Societatea comerciala devine persoana juridica: a. in momentul depunerii cererii la judecatorul delegat b. dupa efectuarea controlului de legalitate de catre judecatorul delegat c. in momentul inregistrarii in Registrul Comertului ANS: C 78. Societatea comerciala este: a. un contract prin care o parte se obliga pe baza imputernicirii celeilalte parti sa incheie anumite acte de comert in nume propriu dar pe seama comitentului b. un contract prin care doua sau mai multe persoane se inteleg sa puna in comun anumite bunuri pentru a desfasura impreuna o anumita activitate in vederea realizarii si impartirii unor beneficii c. un contract translativ de proprietate prin care un bun al unui asociat poate intra in patrimo-

ANS: C 79. Care sunt caracterele juridice ale contractului de societate comerciala: a. contractul este unilateral b. contractul este cu titlu gratuit sub semnatura privata c. contractul este plurilateral, comutativ, consensual cu titlu oneros ANS: C 80. Societatea pe actiuni este: a. societate de capital b. societate careia i se interzice emiterea de titluri de valoare c. societate in care capitalul se divide in parti de interes ANS: A 81. Societatea in nume colectiv este: a. societate de persoane cu maxim 50 asociati care raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile societatii b. societate in care capitalul se divide in parti sociale c. societate de capital ANS: A 82. Contractul de societate are drept obiect: a. stimularea implicarii societatii civile si a spiritului civic b. infiintarea unei asociatii sau fundatii c. punerea in comun a aportului in bani, natura si/sau munca in scopul desfasurarii in comun a unei activitati determinate ANS: C 83. Raspunderea juridica ce revine unei societati comerciale care nu respecta dispozitiile legale privind reorganizarea este: a. raspundere disciplinara si raspundere administrativa b. raspundere contaventionala si raspundere disciplinara c. raspundere civila si raspundere penala ANS: C 84. Procedura pentru acoperirea pasivului debitorului aflata in insolventa este: a. procedura penala

b. procedura generala si procedura simplificata c. procedura colectiva ANS: B 85. Procedura generala se aplica: a. comerciantilor persoane fizice, actionand individual b. asociatiilor familiale c. societatilor comerciale, cooperatiste, agricole, GIE, orice alta persoana juridica care desfasoara activitati economice ANS: C 86. Procedura simplificata se aplica: a. comerciantilor, persoane fizice, actionand individual, asociatiilor familiale, comerciantilor carora li se aplica procedura generala dar nu mai au patrimoniu, administratorul nu poate fi gasit, sediul nu mai este real b. societatilor comerciale care intra direct in faliment c. grupurilor de interes economic aflate in stare de insolventa ANS: A 87. Averea debitorului reprezinta: a. totalitatea bunurilor si drepturilor sale patrimoniale exclusiv cele dobandite in cursul procedurii insolventei care pot face obiectul executarii silite in conditiile reglementate de Codul de procedura civila b. totalitatea bunurilor si drepturilor sale patrimoniale inclusiv cele dobandite in cursul procedurii insolventei care pot face obiectul executarii silite in conditiile reglementate de Codul de procedura civila c. totalitatea bunurilor si drepturilor sale patrimoniale dobandite dupa deschiderea procedurii insolventei care pot face obiectul executarii silite in conditiile reglementate de Codul de procedura civila ANS: B 88. Cand cererea de deschidere a procedurii insolventei a fost facuta de debitor, data deschiderii procedurii este: a. data pronuntarii sentintei judecatorului sindic b. data stabilita de judecatorul sindic in incheiere c. data pronuntarii incheierii de deschidere a procedurii ANS: C

89. Cand cererea de deschidere a procedurii insolventei a fost facuta de creditor, data deschiderii procedurii este: a. data pronuntarii sentintei judecatorului sindic b. data stabilita de judecatorul sindic in incheiere c. data pronuntarii incheierii de deschidere a procedurii ANS: A 90. Creditorul indreptatit sa solicite deschiderea procedurii incolventei este: a. persoana fizica sau juridica ce detine un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat in mod expres instantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creante sau in tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul creditorului b. acel creditor care a formulat si a fost admisa total sau in parte o cerere de inregistrare a creantei sale pe tabelul definitiv al creantelor contra debitorului si care are dreptul de a participa si de a vota in adunarea creditorilor, de a fi membru in comitetul creditorilor, de a fi notificat cu privire la desfasurarea procedurii c. creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 zile ANS: C 91. Ce se intelege prin creditor? a. persoana fizica sau juridica ce detine un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat in mod expres instantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creante sau in tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul creditorului b. acel creditor care a formulat si a fost admisa total sau in parte o cerere de inregistrare a creantei sale pe tabelul definitiv al creantelor contra debitorului si care are dreptul de a participa si de a vota in adunarea creditorilor, de a fi membru in comitetul creditorilor, de a fi notificat cu privire la desfasurarea procedurii c. creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 zile ANS: A 92. Ce se intelege prin creditor indreptatit sa participe la procedura insolventei? a. persoana fizica sau juridica ce detine un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat in mod expres instantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creante sau in tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul creditorului b. acel creditor care a formulat si a fost admisa total sau in parte o cerere de inregistrare a creantei sale pe tabelul definitiv al creantelor contra debitorului si care are dreptul de a participa si de a vota in adunarea creditorilor, de a fi membru in comitetul creditorilor, de

a fi notificat cu privire la desfasurarea procedurii c. creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 zile ANS: B 93. Creditorii chirografari sunt: a. creditorul a carui creanta impotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 zile b. acei creditori ai debitorului care nu au constituite garantii fata de patrimoniul debitorului si care nu au privilegii insotite de drepturi de retentie, ale caror creante sunt curente la data deschiderii procedurii precum si creante noi din perioada de observatie c. acel creditor care a formulat si a fost admisa total sau in parte o cerere de inregistrare a creantei sale pe tabelul definitiv al creantelor contra debitorului si care are dreptul de a participa si de a vota in adunarea creditorilor, de a fi membru in comitetul creditorilor, de a fi notificat cu privire la desfasurarea procedurii

ANS: B 94. Creantele garantate sunt: a. creantele ce izvorasc din raporturile de munca intre debitor si angajatii acestuia b. creantele persoanelor care beneficiaza de o garantie reala asupra bunurilor din patrimoniul debitorului c. creantele constand din impozite, taxe, contributii, amenzi precum si accesorile acestora ANS: B 95. Creantele salariale sunt: a. creantele ce izvorasc din raporturile de munca intre debitor si angajatii acestuia b. creantele persoanelor care beneficiaza de o garantie reala asupra bunurilor din patrimoniul debitorului c. creantele constand din impozite, taxe, contributii, amenzi precum si accesorile acestora ANS: A 96. Creantele bugetare sunt: a. creantele ce izvorasc din raporturile de munca intre debitor si angajatii acestuia b. creantele persoanelor care beneficiaza de o garantie reala asupra bunurilor din patrimoniul debitorului c. creantele constand din impozite, taxe, contributii, amenzi precum si accesorile acestora ANS: C

97. Tabelul preliminar de creante cuprinde: a. toate creantele asupra averii debitorului aflate la data deschiderii procedurii impotriva carora nu s-au formulat contestatii si creantele admise in urma solutionarii contestatiilor b. totalitatea creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate precum si cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar c. totalitatea creantelor nascute inainte de data deschiderii procedurii curente, scadente sub conditie sau in litigiu, acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarii acestora ANS: C 98. Tabelul definitiv consolidat de creante cuprinde: a. toate creantele asupra averii debitorului aflate la data deschiderii procedurii impotriva carora nu s-au formulat contestatii si creantele admise in urma solutionarii contestatiilor b. totalitatea creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate precum si cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar c. totalitatea creantelor nascute inainte de data deschiderii procedurii curente, scadente sub conditie sau in litigiu, acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarii acestora ANS: B 99. Tabelul definitiv de creante cuprinde: a. toate creantele asupra averii debitorului aflate la data deschiderii procedurii impotriva carora nu s-au formulat contestatii si creantele admise in urma solutionarii contestatiilor b. totalitatea creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate precum si cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar c. totalitatea creantelor nascute inainte de data deschiderii procedurii curente, scadente sub conditie sau in litigiu, acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarii acestora ANS: A 100. Administratorul judiciar este: a. reprezentatul desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, sa efectueze in numele si pe seama acestuia actele de administrare in perioada de procedura cand debitorului i se permite sa-si administreze activitatea b. persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute de lege in perioada de observatie si pe durata procedurii de reorganizare

c. persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute de lege in perioada desfasurarii procedurii falimentului ANS: B 101. Administratorul special este: a. reprezentatul desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, sa efectueze in numele si pe seama acestuia actele de administrare in perioada de procedura cand debitorului i se permite sa-si administreze activitatea b. persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute de lege in perioada de observatie si pe durata procedurii de reorganizare c. persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute de lege in perioada desfasurarii procedurii falimentului ANS: A 102. Lichidatorul este: a. reprezentatul desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, sa efectueze in numele si pe seama acestuia actele de administrare in perioada de procedura cand debitorului i se permite sa-si administreze activitatea b. persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute de lege in perioada de observatie si pe durata procedurii de reorganizare c. persoana fizica sau juridica, practician in insolventa, autorizat in conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute de lege in perioada desfasurarii procedurii falimentului ANS: C 103. Care din atributiile enumerate mai jos apartin judecatorului sindic: a. inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere a administratorului judiciar sau a lichidatorului b. sa negocieze cu administratotul judiciar sau cu lichidatorul care doreste sa fie desemnat de catre creditori in dosar conditiile numirii si sa recomande adunarii creditorilor astfel de numiri c. sa intocmeasca rapoarte privind masurile luate de administratorul judiciar sau de lichidator si efectele acestora si sa prezinte - motiva - adunarii creditorilor si alte masuri ANS: A 104. Care din atributiile enumerate mai jos apartin lichidatorului: a. introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in dauna drepturilor creditorilor precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor

b. inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere a administratorului judiciar sau a lichidatorului c. sa negocieze cu administratotul judiciar sau cu lichidatorul care doreste sa fie desemnat de catre creditori in dosar conditiile numirii si sa recomande adunarii creditorilor astfel de numiri ANS: A 105. Care din atributiile enumerate mai jos apartin administratorului judiciar: a. inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere a administratorului judiciar sau a lichidatorului b. sa negocieze cu administratotul judiciar sau cu lichidatorul care doreste sa fie desemnat de catre creditori in dosar conditiile numirii si sa recomande adunarii creditorilor astfel de numiri c. elaborarea planului de reorganizare a activitatii debitorului in functie de datele din raport in conditiile si termenele prevazute ANS: C 106. Care din atributiile enumerate mai jos apartin comitetului creditorilor: a. inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere a administratorului judiciar sau a lichidatorului b. sa negocieze cu administratotul judiciar sau cu lichidatorul care doreste sa fie desemnat de catre creditori in dosar conditiile numirii si sa recomande adunarii creditorilor astfel de numiri c. elaborarea planului de reorganizare a activitatii debitorului in functie de datele din raport in conditiile si termenele prevazute ANS: B 107. Cererea de reorganizare judiciara: a. nu poate fi formulata decat de catre debitorii persoane juridice care in ultimii 5 ani precedenti hotararii de deschidere a procedurii de insolventa, au mai fost supusi unei astfel de proceduri b. nu poate fi formulata de catre debitorii persoane juridice care in ultimii 5 ani precedenti hotararii de deschidere a procedurii de insolventa, au mai fost supusi unei astfel de proceduri c. nu poate fi formulata decat de creditorii chirografari ai debitorului ANS: B 108. Cererea introductiva pentru deschiderea procedurii insolventei poate fi introdusa: a. numai de catre debitor

b. numai de catre creditor c. atat de creditor cat si de debitor ANS: C 109. Creditorul care introduce cerere introductiva de deschidere a procedurii insolventei impotriva unui debitor prezumat in insolventa va preciza: a. cuantumul si temeiul creantei sale, existenta unei garantii reale, existenta unor masuri asiguratorii b. actele de trasnfer cu titlu gratuit efectuate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii c. actele de transfer de proprietate catre un alt creditor pt stingerea unei datorii anterioare efectuate in cele 120 zile anterioare deschiderii procedurii ANS: A 110. Vor putea propune un plan de reorganizare al activitatii urmatoarele categorii de persoane: a. administratorul special pe perioada cat reprezinta interesele societatii pe toata perioada procedurii de insolventa b. administratorul judiciar de la data desemnarii sale pana la 30 zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante pana la votarea raportului c. comitetul creditorilor in termen de 30 zile de la data introducerii cererii de deschidere a procedurii si pana la momentul intrarii in lichidare a societatii ANS: B 111. Nu va putea propune un plan de reorganizare: a. unul sau mai multi creditori care si-au anuntat aceasta intentie pana la votarea raportului prevazut de art. 59 al. 2 detinand impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse in tabelul definitiv de creante. b. debitorul cu aprobarea adunarii generale cu conditia formularii intentiei de reorganizare daca procedura a fost declansata de acesta c. debitorul care in intervalul de 5 ani anteriori formularii cererilor introductive a mai fost subiect al procedurii insolventei ANS: C 112. Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de: a. judecatorul sindic b. administratorul special c. lichidator sub controlul judecatorului sindic ANS: C

113. Ca masura premergatoare lichidarii se vor pune sub sigiliu : a. obiectele care vor trebui valorificate de urgenta pentru a se evita deteriorarea lor materiala sau pierderea din valoare b. magazinele, depozitele, magaziile, birourile, corespondenta comerciala, arhiva, contractele, marfurile, dispozitivele de stocare a informatiei si orice alte bunuri mobile apartinand averii debitorului c. actiunile ori titlurile de participatie ale debitorului care vor fi luate de lichidator pentru a fi incasate sau pentru a efectua activitatile de conservare cerute ANS: B 114. In care din cazurile expuse mai jos judecatorul sindic decide intrarea in faliment: a. cand debitorul si-a declarat intentia in procedura simplificata b. cand unul sau mai multi creditori detinanad impreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor si-au anuntat hotararea de a proceda la intrarea in faliment a debitorului insolvabil c. cand planul de reorganizare se considera acceptat iar contestatia la plan a fost admisa de judecatorul sindic ANS: A 115. Prin hotararea prin care se decide intrarea in faliment judecatorul sindic va pronunta dizolvarea societatii debitoare si va dispune printre altele: a. punerea sub sigilii a bunurilor din averea debitorului b. notificarea intrarii in faliment c. predarea tuturor actelor incheiate in 3 ani anteriori deschiderii procedurii cu dovada intentiei tuturor partilor implicate de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditor ANS: B 116. Procedura de faliment va fi inchisa: a. in urma indeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate in planul confirmat b. cand s-a realizat radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat c. atunci cand judecatorul sindic a aprobat raportul final cand toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si cand fondurile nereclamate au fost depuse la banca ANS: C 117. Care din faptele enumerate mai jos atrag raspunderea membrilor organelor de conducere: a. in luna precedenta incetarii platilor au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor in dauna celorlalti creditori b. au intocmit liste cuprinzand numele creditorilor si toate creantele acestora la data intrarii

in faliment, fara indicarea celor nascute dupa deschiderea procedurii c. au dispus numirea unui administrator special care avea cazier ANS: A 118. Bancruta simpla se pedepseste: a. cu inchisoare de la 3 ani la 8 ani atunci cand este savarsita de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia b. cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda c. cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani ANS: B 119. Bancruta frauduloasa se pedepseste: a. cu inchisoare de la 3 ani la 8 ani atunci cand este savarsita de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia b. cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda c. cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani ANS: C 120. Contractele comerciale solemne sunt reprezentate de: a. contractul de ipoteca b. donatie c. biletul la ordin, cec-ul, cambia, warantul ANS: C 121. Dupa modul lor de executare contractele comerciale se impart in: a. contracte comerciale cu caracter constitutiv, contracte comerciale translative de drepturi, contracte declarative de drepturi b. cu executare continua, imediata, succesiva c. contracte principale, accesorii ANS: B 122. In raport de corelatia in care se afla contractele comerciale se impart in: a. contracte comerciale cu caracter constitutiv, contracte comerciale translative de drepturi, contracte declarative de drepturi b. cu executare continua, imediata, succesiva c. contracte principale, accesorii

ANS: C 123. Dupa natura obligatiilor contractele comerciale se impart in: a. contracte comerciale cu caracter constitutiv, contracte comerciale translative de drepturi, contracte declarative de drepturi b. contracte principale, accesorii c. contracte de dare, facere sau nonfacere ANS: C 124. Care sunt trasaturile caracteristice ale contractelor de comert international? a. generalitatea, impersonalitatea b. obligativitatea, comercialitatea c. comercialitatea, internationalitatea ANS: C 125. In raport de participantii la raporturile juridice de comert international contractele de comert international se clasifica in: a. contracte comerciale internationale unitare b. contracte comerciale interantionale mixte si contracte comerciale internationale complexe c. contracte obisnuite si contracte mixte ANS: C 126. Incheierea contractelor comerciale intre partile prezente presupune: a. manifestarea a doua acorduri de vointa constatata in mod direct prin asezarea semnaturilor pe inscris si datarea acestuia b. manifestarea a doua acorduri de vointa in mod succesiv purtand denumirea de oferta si respectiv de acceptare a ofertei c. manifestarea de vointa a destinatarului ofertei de a incheia contractul in conditiile ofertei ANS: A 127. Incheierea contractelor comerciale intre partile absente presupune: a. manifestarea a doua acorduri de vointa constatata in mod direct prin asezarea semnaturilor pe inscris si datarea acestuia b. manifestarea a doua acorduri de vointa in mod succesiv purtand denumirea de oferta si respectiv de acceptare a ofertei c. manifestarea de vointa a destinatarului ofertei de a incheia contractul in conditiile ofertei

128. Ce este acceptarea ofertei: a. manifestarea a doua acorduri de vointa constatata in mod direct prin asezarea semnaturilor pe inscris si datarea acestuia b. manifestarea a doua acorduri de vointa in mod succesiv purtand denumirea de oferta si respectiv de acceptare a ofertei c. manifestarea de vointa a destinatarului ofertei de a incheia contractul in conditiile ofertei ANS: C 129. Clauza compromisorie reprezinta: a. acea caluza ce permite uneia dintre partile contractante sa se prevaleze fata de cocontractantul sau de oferta mai favorabila avansata de catre un tert concurent pentru o operatiune similara b. acordul partilor, exprimat in cuprinsul contractului sau intr-un inscris separat de a supune litigiile ce s-ar putea naste in legatura cu contractul pe care l-au incheiat arbitrajului institutional sau ocazional c. acea clauza prin care partile pot sa prevada in cuprinsul contractului ca debitorul sa plateasca, cu titlul de despagubire, o suma de bani ori sa indeplineasca o alta prestatie daca nu executa sau executa necorespunzator ori cu intarziere obligatia asumata ANS: B 130. Clauza ofertei concurente reprezinta: a. acea caluza ce permite uneia dintre partile contractante sa se prevaleze fata de cocontractantul sau de oferta mai favorabila avansata de catre un tert concurent pentru o operatiune similara b. acordul partilor, exprimat in cuprinsul contractului sau intr-un inscris separat de a supune litigiile ce s-ar putea naste in legatura cu contractul pe care l-au incheiat arbitrajului institutional sau ocazional c. acea clauza prin care partile pot sa prevada in cuprinsul contractului ca debitorul sa plateasca, cu titlul de despagubire, o suma de bani ori sa indeplineasca o alta prestatie daca nu executa sau executa necorespunzator ori cu intarziere obligatia asumata ANS: A 131. Clauza penala reprezinta: a. acea caluza ce permite uneia dintre partile contractante sa se prevaleze fata de cocontractantul sau de oferta mai favorabila avansata de catre un tert concurent pentru o operatiune similara b. acordul partilor, exprimat in cuprinsul contractului sau intr-un inscris separat de a supune litigiile ce s-ar putea naste in legatura cu contractul pe care l-au incheiat arbitrajului institutional sau ocazional

c. acea clauza prin care partile pot sa prevada in cuprinsul contractului ca debitorul sa plateasca, cu titlul de despagubire, o suma de bani ori sa indeplineasca o alta prestatie daca nu executa sau executa necorespunzator ori cu intarziere obligatia asumata ANS: C 132. Clauza ofertei concurente reprezinta: a. acea clauza care permite uneia dintre partile contractante sa se prevaleze fata de co-contractantul sau de oferta mai favorabila avansata de catre un tert concurent, pentru o operatiune similara b. acea clauza prin care promitentul se obliga fata de co-contractantul sau sa ii acorde conditiile cele mai avantajoase pe care le-ar consfinti pe parcursul executarii contractului in favoarea unui tert cu care ar incheia o operatiune comerciala similara c. acea clauza prin care una dintre partile contractante are benficiul exclusivitatii reprezentarii celeilalte parti sau desfacerii produselor acestuia pentru anumita perioada intr-un anumit sector de activitate si pe un anumit teritoriu ANS: A 133. Clauza clientului cel mai favorizat reprezinta: a. acea clauza care permite uneia dintre partile contractante sa se prevaleze fata de co-contractantul sau de oferta mai favorabila avansata de catre un tert concurent, pentru o operatiune similara b. acea clauza prin care promitentul se obliga fata de co-contractantul sau sa ii acorde conditiile cele mai avantajoase pe care le-ar consfinti pe parcursul executarii contractului in favoarea unui tert cu care ar incheia o operatiune comerciala similara c. acea clauza prin care una dintre partile contractante are benficiul exclusivitatii reprezentarii celeilalte parti sau desfacerii produselor acestuia pentru anumita perioada intr-un anumit sector de activitate si pe un anumit teritoriu ANS: B 134. Clauza de exclusivitate reprezinta reprezinta: a. acea clauza care permite uneia dintre partile contractante sa se prevaleze fata de co-contractantul sau de oferta mai favorabila avansata de catre un tert concurent, pentru o operatiune similara b. acea clauza prin care promitentul se obliga fata de co-contractantul sau sa ii acorde conditiile cele mai avantajoase pe care le-ar consfinti pe parcursul executarii contractului in favoarea unui tert cu care ar incheia o operatiune comerciala similara c. acea clauza prin care una dintre partile contractante are benficiul exclusivitatii reprezentarii celeilalte parti sau desfacerii produselor acestuia pentru anumita perioada intr-un anumit sector de activitate si pe un anumit teritoriu ANS: C

135. Care sunt principiile care guverneaza interpretarea contractelor de comert international? a. principiul egalitatii, libertatii b. principiul legalitatii, unitatii c. buna credinta, loialitatea, colaborarea intre parti ANS: C 136. Ce conditii trebuie sa indeplineasca pretul: a. sa fie real curent b. sa fie lichid, corect c. sa fie serios, determinat sau determinabil, stabilit in bani ANS: C 137. Conditiile necesare pentru ca dobanda sa curga de drept sunt: a. sa fie cea legala b. sa fie cea stabilita de parti prin contract c. sa fie lichida, comerciala, exigibila ANS: C 138. Interdictia acordarii termenului de gratie debitorului care nu si-a adus la indeplinire la termen obligatiile asumate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a. sa fie scadenta, comerciala, sa se fi nascut dintr-un contract sinalagmatic b. sa fie comerciala, sa fi expirat termenul suspensiv c. sa fie legala ANS: A 139. Mandatul comercial: a. este un contract cu titlu gratuit b. este un contract cu titlu oneros c. este un contract cu titlu oneros pentru una dintre parti numita mandatar si cu titlul gratuit pentru mandant ANS: B 140. Ce este agentul in contractul de mandat: a. este un intermediar care se ocupa cu mijlocirea incheierii contractelor comerciale, prin punerea in contact a celor doi parteneri interesati b. este un agent comercial caruia o firma producatoare sau comerciala din tara sau strainatate

ii incredinteaza desfacerea marfii c. este un intermediar imputernicit sa mijloceasca in tara sau strainatate tranzactii comerciale cu caracter profesional, independent ANS: C 141. Ce este reprezentantul in contractul de mandat: a. este un intermediar care se ocupa cu mijlocirea incheierii contractelor comerciale, prin punerea in contact a celor doi parteneri interesati b. este un agent comercial caruia o firma producatoare sau comerciala din tara sau strainatate ii incredinteaza desfacerea marfii c. este un intermediar imputernicit sa mijloceasca in tara sau strainatate tranzactii comerciale cu caracter profesional, independent ANS: B 142. Ce este curtierul in contractul de mandat: a. este un intermediar care se ocupa cu mijlocirea incheierii contractelor comerciale, prin punerea in contact a celor doi parteneri interesati b. este un agent comercial caruia o firma producatoare sau comerciala din tara sau strainatate ii incredinteaza desfacerea marfii c. este un intermediar imputernicit sa mijloceasca in tara sau strainatate tranzactii comerciale cu caracter profesional, independent ANS: A 143. Contractul de comision este: a. acel contract prin care o persoana numita mandatar se obliga in baza indicatiilor de la o alta persoana numita mandant sa trateze in numele acesteia acte comerciale b. este un contract prin care o persoana numita comisionar se obliga sa trateze acte de comert in nume propriu dar pe seama altei persoane numita comitent in schimbul unei remuneratii c. este un contract prin care o parte numita vanzator da unei alte persoane denumite cumparator in schimbul unui pret o anumita marfa ANS: B 144. Ce este contractul de mandat: a. acel contract prin care o persoana numita mandatar se obliga in baza indicatiilor de la o alta persoana numita mandant sa trateze in numele acesteia acte comerciale b. este un contract prin care o persoana numita comisionar se obliga sa trateze acte de comert in nume propriu dar pe seama altei persoane numita comitent in schimbul unei remuneratii c. este un contract prin care o parte numita vanzator da unei alte persoane denumite cumparator in schimbul unui pret o anumita marfa

ANS: A 145. Ce este contractul de vanzare de marfuri: a. acel contract prin care o persoana numita mandatar se obliga in baza indicatiilor de la o alta persoana numita mandant sa trateze in numele acesteia acte comerciale b. este un contract prin care o persoana numita comisionar se obliga sa trateze acte de comert in nume propriu dar pe seama altei persoane numita comitent in schimbul unei remuneratii c. este un contract prin care o parte numita vanzator da unei alte persoane denumite cumparator in schimbul unui pret o anumita marfa ANS: C 146. Care sunt caracteristicile contractului de vanzare in comertul international: a. sinalagmatic, oneros, comutativ, comercial, international b. scris, supus conditiilor de forma c. forma autentica, consensual, oneros ANS: A 147. Proba contractului de vanzarea internationala de marfuri se poate face: a. numai cu inscrisuri b. prin orice mijloc de proba inclusiv proba testimoniala c. doar cu contractul de vanzare internationala de marfuri inclusiv fax, telex, telegrama, email ANS: B 148. Care din afirmatiile de mai jos reprezinta momentul efectuarii platii pretului in contractul de vanzare internationala: a. cel determinat prin contract sau in momentul in care vanzatorul pune la dispozitia cumparatorului fie marfurile fie documentele necesare b. inainte ca cumparatorul sa fi avut posibilitatea sa examineze marfurile c. in momentul prezentarii documentelor care vor insoti marfa ANS: A 149. La operatiunea de leasing i-au parte: a. un producator, un finantator, un utilizator; b. asiguratul si asiguratorul c. vanzatorul,asiguratorul si cumparatorul ANS: A

150. Ce este factoringul? a. un aranjament continuu in sistem de plati negarantate intre fator si producatorul de bunuri sau prestatorul de servicii in urma caruia factorul efectueaza finantarea in avans a creantelor cumparate, adminsitreaza creantele, acopera riscul de plata al debitorilor b. un contract prin care o parte denumita finantator transmite unei alte parti denumita utilizator pe o anumita perioada de timp dreptul de folosinta al unui bun aflat in proprietatea sa sau pe care il va achizitiona de la un tert furnizor contra unei plati periodice cu dreptul utilizatorului de a opta pentru cumpararea, folosirea sau restituirea bunului c. operatiunea comerciala prin care o persoana (concendentul) vinde unei alte persoane numita concesionar care la randul sau le revinde ANS: A