1.

Analiza activitatii economice la nivelul individualului (gospodariei si/sau firme) ne situeaza in domeniul:
a. Microeconomic
b. Mezoeconomic
c. Macroeconomic
d. Mondoeconomic
2.Care dintre urmatoarele nu trebuie considerata o problema macroeconomica:
a. Cauzele scaderii pretului la iaurt
b. Cauzele reducerii nivelului general al preturilor
c. Cauzele recesiunii
d. Efectul deficitului bugetar asupra inflatiei
e. Determinarea veniturilor aggregate
3.Denumirea de economie politica se intalneste pt prima oara intr-o lucrare apartinand lui:
a. Thomas Mun
b. Antonie de Montchretin
c. William Petty
d. Adam Smith
e. John Maybard Keynes
4.Nasterea economie ca stiinta este legata de aparitia lucrarii:
a. Tabloul economic
b. Aritmetica politica
c. Avutia natiunilor
d. Capitalul
e. Principiile economiei politice
f. Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzii si a banilor
5.Prima lucrare de economie din perioada stiintifica apartine lui:
a. Antonio de Montchreitien
b. William Petty
c. Adam Smith
d. David Ricardo
e. James Stuart Mill
6.O lege economica reprezinta legatura intre fenomene si procese economine sau imanenta acestora caracterizata prin:
a. Esentialitate
b. Necesitate
c. Generalitate
d. Stabilitate
e. Durabilitate
f. Tendentialitate
7.Care dintre cele de mai jos nu constitue o diferenta intre o lege a naturii si o lege economica:
a. Caracter probalistic
b. Intinderea actiunii in timp
c. Campul specific de aciune
d. Generalitatea
e. Obiectivitatea
f. Posibilitatea modificarii continutului
8.Omul este mai intai:
 a. Organizator
b. Fauritor de unelte
c. Inovator
d. Producator
e. Consumator
f. Atat producator, cat si consumator
9.Stadiul zoologic de asigurare a subzistentei este depasit la nivel antropologic prin:
a. Confectionarea de unelte
b. Respectul fata de mediu
c. Creativitate
d. Productivitate
e. Caracterul constient
f. Caracterul instincual
10. Procesul complex prin care oamenii, folosind in mod rational resursele disponibile pentru a crea bunuri economice este
determinat de termenul de:
a. Activitate economica
b. Economisire
c. Repartitie
d. Schimb
e. Consum
11. Acivitatea economica este o activitate de origine:
a. Biologica
b. Societala
c. Spirituala
d. Mixta
e. Teoretica
12. Ceea ce ii determina pe oameni sa munceasca, sa desfasoare o anumita forma de activitate economica este:
a. Nevoia intrinseca de a munci
b. Obligatia prevatura prin lege
c. Curiozitatea si/sau spiritul de aventura
d. Plictiseala
e. Aciunea obiectiva a trebuintelor
f. Dorinta de a face ceva pentru binele semenilor
13. Declansarea activivatii economice are la baza o serie de mobiluri interne ale conduitei, care pot fi:
a. Innascute
b. Dobandite
c. Constientizate
d. Neconstientizate
e. Abstracte
f. De natura fiziologica
14. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la motivatia activitatii economice sunt adevarate:
a. Ceea ce declanseaza, orienteaza si intretine activitatea
b. Principalul factor stimulator intern al comportamentului economic
c. Are finalitate economico-sociala
d. Totalitatea mobilurilor interne ale conduitei
 e. Izvoraste din trebuinte (in sens larg)
15. Cum se explica faptul ca activitatea economica are un caracter functional:
a. Urmareste atingerea unor scopuri constient propuse
b. Este indreptata spre satisfacerea unor trebuinte economice
c. Este repetabila
d. Reprezinta manifestarea vointei subiective a indivizilor
e. Activitatea economica nu are caracter functional
16. Care dintre urmatoarele constituie trasaturi caracteristice ale trebuintelor:
a. Caracterul obiectiv
b. Caracterul subiectiv
c. Caracterul facultativ
d. Caracterul social
e. Caracterul nelimitat
f. Caracterul istoriceste determinat
17. Care dintre urmatoarele nu sunt trasaturi specifice trebuintelor economice:
a. Finalitatea economico-sociala
b. Caracterul obiectiv
c. Confruntarea permanenta cu raportul resurse-trebuinte
d. Rationalitatea
e. Repetabilitatea
18. Trebuintele se concretizeaza in dorinta de a avea:
a. Obiecte
b. Servicii
c. Informatii
d. Pozitie sociala
e. Toate cele de mai sus
f. Niciuna din cele de mai sus
19. Trebuintele sunt influentate de:
a. Factori naturali
b. Factori istorici
c. Factori sociali
d. Gradul de dezvoltare a societatii si individului
e. Traditii
20. Care dintre clasificarile trebuintelor de mai jos sunt corecte:
a. Naturale, sociale si spirituale
b. Individuale, de grup si societate
c. Innascute si dobandite
d. Primare si indirecte
e. Directe si intermitente
f. Ale populatiei si ale productiei
g. Solvabile si extraordinare
21. Cresterea si diversificarea trebuintelor:
a. Are o conditie exclusiv obiectiva
b. Are o cinditie exlusiv subiectiva
c. Are o conditie exclusiv sociala
 d. Nu este conditionata in niciun fel
e. Este conditionata atat obiectiv cat si subiectiv
22. Cresterea si diversificarea trebuintelor ar trebui sa conduca la:
a. Cresterea similara a resurselor
b. Utilizarea rationala a resurselor
c. Atitudinea de indiferenta fata de utliziarea resurselor
d. Trebuintele nu sporesc si nu se diversifica
e. Dezvoltarea generala a societatii
23. Ce sunt resursele economice?
a. Totalitatea elementelor naturale
b. Totalitatea elementelor naturale de care dispune societatea si care pot fi folosite inactivitatea economica
c. Rezultatul activitatii economice
d. Scopul activitatilor economice
e. Elementele de care dispune societatea si care pot fi folosite in activitatea economica
f. Elementele de care dispune indiferent daca pot fi sau nu folosite in activitatea economica
24. Cum se clasifica resursele economice:
a. Primare si derivate
b. Materiale si umane
c. Naturale si manufacturate
d. Umane si manufacturate
e. Materiale si informatii
f. Limitate si nelimitate
25. Care din clasificarile resurselor naturale de mai jos sunt corecte:
a. Utilizabile si neutilizabile
b. Limitate si nelimitate
c. Recuperabile si inepuizabile
d. Nerefolosibile si partial recuperabile
e. Regenerabile si neregenerabile
f. Primare si derivate
26. Cum se pot clasifica resursele dpdv al posibilitatilor de refacere:
a. Recuperabile si partial recuperabile
b. Regenerabile si neregenerabile
c. Neregenerabile si partial refolosibile
d. Primare si derivate
e. Nerefolosibile si partial refolosibile
f. Nerefolosibile si partial recuperabile
27. In tarile arabe exportaroare de petrol, titeiul este:
a. Resursa libera
b. Resursa nelimitata
c. Resursa limitata
d. Resursa naturala
e. Resursa regenerabila
f. Resursa neregenerabila
g. Resursa nerecuperabila si nerefolosibila
h. Resursa partial recuperabila si refolosibila
28. In raport cu evolutia trebuintelor, resursele se modifica:
a. Mai repede
b. Mai incet
c. In acelasi ritm
d. Nu exista o legatura intre evolutia lor
e. Resursele nu sporesc
29. Afirmatia ca resursele sunt limitate, inseamna ca:
a. Resursele sunt insuficiente in raport cu trebuintele
b. Resursele sunt insuficiente in orice imprejurare
c. Doar o parte din indivizi isi pot satisface trebuintele
d. Resursele disponibile se gasesc in fiecare moment intr-o cantitate strict limitata
30. Legea raritatii resurselor se refera la faptul ca:
a. Volumul si structura resurselor se modifica mai incet decat volumul si structura bunurilor
b. Volumul si strctura resurselor se modifica mai incet decat volumul si structura trebuintelor
c. Resursele si bunurile sunt limitate, rare in raport cu trebuintele
d. Pe masura cresterii trebuintelor umane creste capacitatea de exploatare a resurselor
e. Resursele sunt nelimitate in raport cu trebuintele
31. Care dintre urmatoarele nu sunt cauze ale raritatii resurselor”
a. Natura
b. Tehnica
c. Eficienta economica
d. Masurile administrative
e. Religia si morala
f. Trebuintele
32. Principalele consecinte ale raritatii resurselor se refera la:
a. Nimeni nu-si poate satisface toate trebuintele
b. Una si aceeasi nevoie este satisfacuta in grade diferite
c. Cerinta obiectiva a folosirii eficiente a resurselor
d. Resursele sunt limitate la potentialul planetei noastre
e. Necesitatea alegerii alternativei de folosire a unei resurse
33. Raritatea este caracteristica exclusiv pentru:
a. Bunurile libere
b. Bunuri economice
c. Bunuri materiale
d. Servicii
e. Informatii
34. Problema insuficientei resurselor exista:
a. Doar in economiile de piata
b. Doar in economiile de tip socialist
c. Doar in tarile sarace
d. Doar in economiile de tranzitie
e. Numai atunci cand s-au luat masuri de rationalizare
f. Doar in cazul persoanelor cu venituri reduse
g. Doar in prezent urmand a dispare odata cu cresterea si dezvoltarea economica
h. In orice economie si pentru toti indivizii
35. Insuficienta resurslor poate si eliminata prin:
a. Cooperare
b. Concurenta
c. Piata
d. Planificare
e. Niciuna din cele de mai sus
36. Rationalitatea activitatii economice isi gaseste expresia in:
a. Maximizarea efectelor utile prin maximizarea consumului de resurse
b. Maximizarea consumului de resurse si minimizarea efectelor
c. Maximizarea efectelor utile cu un volum dat de resurse
d. Minimizarea resurselor consumate pentru atingerea unui rezultat dorit
e. Diminuarea trebuintelor
37. A avea eficienta in activitatea economica inseamna:
a. A satisface mai multe trebuinte cu un volum mai mare de resurse
b. A satisface mai multe trebuinte cu acelasi volum de resurse sau cu un volum mai redus de resurse
c. A spori continuu volumul de resurse folosite in activitatea economica
d. A maximiza consumul de resurse
e. A minimiza cheltuielile
f. A satisface pe deplin nevoile membrilor societatii
38. Ce anume confera activitatii economice eficienta:
a. Repetabilitatea
b. Complexitatea
c. Motivatia
d. Rationalitatea
e. Scopul
39. Raritatea, caracterul limitat al resurselor conduce intotdeauna la:
a. Forma concava a FPP
b. Forma convexa a FPP
c. Forma lineara a FPP
d. Panta pozitiva a FPP
e. Panta negativa a FPP
40. Deplasarea spre dreapta a FPP poate avea drept explicatie:
a. Inrautatirea tehnologiei de fabricatie
b. Imbunatatirea tehnologiei de fabricatie
c. Accentuarea raritatii
d. Relaxarea raritatii
e. Reducerea consumurilor specifice
f. Cresterea consumurilor specifice
41. Dar deplasarea spre stanga?
42. Dar o deplasarea de-a lungul FPP?
43. Daca exista posibilitatea de a creste productvia unui bun fara a diminua productia unui alt bun, inseamna ca anterior:
a. Se producea la nivelul FPP
b. Se produce dincolo de FPP
c. Nu se atinsese FPP
d. FPP este lineara
 e. Bunul respectiv era preferat altor bunuri
44. Deciziile privind folosirea resurselor rare si cu intrebuintari alternative implica niste costuri. In aceste cinditii, costurile
renuntarii la alte bunuri ilustreaza conceptul de:
a. Cost total
b. Cost mediu
c. Cost de oportunitate
d. Cost normal
e. Cost fix
45. Costul de oportunitate nu include:
a. Veniturile nerealizate
b. Cea mai buna alternativa sacrificata
c. Toate alternativele sacrificate
d. Costul sansei de timp
e. Timpul pierdut
46. Daca o unitate aditionala din oricare bun poate fi produsa cu un cost de oportunitate constant, atunci FPP este:
a. Concava
b. Convexa
c. Liniara
d. Dreapta orizontala
e. Dreapta verticala
47. Daca o persoana doarme in loc sa faca altceva, de ex sa citeasca o carte sau sa vizioneze un film, atunci:
a. Lectura nefacuta poate fi considerata drept costul de oportunitate a dormitului
b. Filmul nevizionat poate fi considerat drept costul de oportunitate al dormitului
c. Atat lectura cat si filmul pot fi considerate drept costul de oportunitate a dormitului
d. Nu se poate preciza doar pe baza acestor date, pentru ca nu stim care este cea mai buna alternativa sacrificata
(lectura sau filmul sau o alta activitate).
48. Daca singurele alternative de petrecere a unei seri ar fi citirea unei carti sau vizionarea unui program la TV, iar persoana
respectiva ar prefera sa citeasca, atunci:
a. Valoarea lecturii este mai mare decat a urmaririi programului tv
b. Valoarea lecturii este mai mica decat cea a programului tv
c. Valoarea lecturii este egala cu a urmaririi programului tv
d. Cele doua alternative nu sunt comparabile
e. Valoarea programului tv reprezinta costul de oportunitatea al lecturii
f. Valoarea lecturii este nula
49. Un individ se tunde la frizerie si plateste pt aceasta 20 de lei. Care este costul de oportunitate a acestui tuns pentru el?
a. Cea mai buna alternativa de a cheltui 20 de lei
b. Cea mai buna alternativa de folosire a timpului pierdut cu tunsul
c. Venitul pe care l-ar fi putut castifa in timpul petrecut la tuns
d. Cea mai buna alternativa atat de a cheltui 20 de lei cat si legata de timpul petrecut cu tunsul
50. Care din urmatoarele afirmatii se adeveresc in cazul unei economii naturale:
a. Oamenii consuma doar bunuri obtinute prin metode naturale
b. Oamenii nu fac apel la schimb pentru a obtine produsele necesare satisfacerii nevoilor lor
c. Produsele se comercializeaza la preturi semnificativ mai mici decat in cadrul unei economii de schimb
d. Produsele obtinute sunt destinate autoconsumului
e. Produsele se ofera gratuit celorlalti participanti la schimb
 f. Cea mai raspandita forma de organizare si functionare a economiei contemporane
g. Trebuintele se satisfac fara a apela la schimb, ci numai la ceea ce poate oferi natura de-a gata
51. Care din trasaturile de mai jos nu caracterizeaza economica naturala
a. Economie inchisa
b. Consumatorul este producatorul bunurilor consumate
c. Diviziunea sociala a muncii
d. Schimb izolat si intamplator
e. Nivel tehnic si randament scazut
f. Se satisfac numai trebuintele ficaruia
52. Economia de schimb este acea forma de organizare sociala a activitatii economice in care:
a. Majoritatea bunurilor economice sunt gratuite
b. Fiecare produse ceea ce ii este necesar satisfacerii propriilor trebuinte
c. Are loc specializarea pe scara larga a unor producatori autonomi
d. Bunurile economice necesare satisfacerii trebuintelor se procura prin intermediul schimbului pe piata
e. Calitatea si diversitatea bunurilor este redusa
f. Se generalizeaza relatiile marfo-banesti
g. Banii nu joaca nici un rol in cadrul actelor economice
53. Care din trasaturi nu caracterizeaza economia de schimb
a. Economie deschisa (orientata spre piata)
b. Consumatorul este producatorul bunurilor consumate
c. Diviziunea naturala a muncii
d. Schimbul generalizat
e. Nivelul tehnic si randament ridicat
f. Se satisfac numai trebuintele colective
54. Specializarea si diviziunea muncii au fost insotite de
a. Cresterea productiei
b. Interdependenta crescanda intre indivizi
c. Pierderea intr-o oarecare masura a independentei personale
d. Toate cele de mai sus
e. Niciuna din cele de mai sus
55. La baza diviziunii muncii se afla
a. Un act politic
b. Dorinta oamenilor de a-si satisface mai bine trebuintele
c. Teoria economica clasica
d. Libertatea alegereii si proprietatea privata
e. Specializarea agentilor economici
56. Schimbul voluntar intre doi indivizi rationali dpdv economic:
a. Este intotdeauna avantajos numai pt vanzator
b. Este intotdeauna avantajos numai pt cumparator
c. Poate fi avantajos fie pentru unul fie pentru celalalt
d. Este reciproc avantajos
e. Este avantajos numai pt societate
f. Nu este avantajos pt niciunul
57. In economiile de piata bunurile sunt consumate in mod normal de:
a. Cei care au nevoie mai mare de ele
 b. Cei care muncesc cel mai mult
c. Cei care le-au produs
d. Cei care le doresc si sunt dispusi sa plateasca pt ele
e. Cei care au relatii politice
58. In economiile de comanda majoritatea deciziilor sunt luate de:
a. Consumatori
b. Producatori
c. Piata
d. Guvern
e. Muncitori
f. Investitori privati
59. Numai o economie mixta se caracterizeaza prin coexistenta:
a. Comertului exterior si intern
b. Mecanismelor de piata libera si de comanda
c. Bunastarii si saraciei
d. Economiei pozitive si normative
e. Concurentei perfecte siimperfecte
60. Intr-o economie mixta:
a. Toate deciziile sunt luate centralizat
b. Statul controleaza toate mijloacele de productie
c. Statul nu are niciun rol economic
d. Toate deciziile sunt dictate de mecanismele de piata
e. Atat fortele pietei cat si statul joaca un rol important
61. Intr-un sistem economic inchis:
a. Se primeste mai mult din exterior decat se ofera
b. Se cedeaza mai mult spre exterior decat se primeste
c. Statul are un control total asupra schimburilor cu exteriorul
d. Nu exista legaturi cu alte sisteme similare
e. Nu exista nicio legatura cu agentii economici si stat
62. Cum ati caracteriza economia Romaniei:
a. Economie inchisa
b. Economie deschisa
c. Economie de piata libera
d. Economie de comanda
e. Economie mixta
f. Economie a bunastarii
g. Economie in tranzitie
63. Obiectul proprietatii il constituie:
a. Agentii economici
b. Bunurile economice
c. Bunurile libere
d. Trebuintele economice
e. Raporturile de schimb
64. Dar subiectul proprietatii?
a.
65. In raport de subiectul proprietatii se disting urmatoarele categorii:
a. Proprietate colectiva
b. Proprietate de stat
c. Proprietate mixta
d. Proprietate privat-asociata
e. Proprietate comuna
f. Proprietate particulara
g. Proprietate cooperatista
66. Pluralismul formelor de proprietate
a. Nu este necesar
b. Nu este posibil
c. Este necesar si posibil
d. Nu este dorit
e. Nu exista
67. Avantajele diferitelor forme de proprietate in cadrul activitatii economice este dovedita de
a. Dimensiunea capitalurilor
b. Numarul de personal angrenat
c. Volumul productiei
d. Eficienta ectivitatii la care participa
e. Unvestitiile angajate
68. Doua sau mai multe bunuri care trebuie consumate impreuna pentru a satisface o anumita trebuinta se numesc:
a. Bunuri substituibile
b. Bunuri derivate
c. Bunuri manufacturate
d. Bunuri duale
e. Bunuri complementare
69. Care dintre perechile de bunuri de mai jos sunt complementare:
a. Stiloul si cerneala
b. Caietul si coperta
c. Automobilul si benzina
d. Blana naturala si blana sintetica
e. Radioul si casetele
f. Tigarile si bricheta
70. Care dintre cele de mai sus sunt bunuri substituibile?
d
71. Pentru a-si satisface trebuintele un consumator trebuie:
a. Sa fie fericit
b. Sa consume ceea ce doreste in raport cu posibilitatile sale
c. Sa economiseasca bani
d. Sa munceasca
e. Sa nu lucreze
72. Utilitatea reprezinta:
a. Satisfactia reala resimtita in urma consumului unui bun (unor bunuri)
b. Cantitatea totala de bunuri pe care cineva o consuma la un moment dat
c. Capacitatea presupusa a unui bun economic de a satisface o trebuinta
 d. Expresia bunastarii sociale
e. Importanta pe care un individ o atribuie unui bun
f. Masura in care un bun este un bun economic
73. Pentru ca un lucru sa fie util este necesar sa indeplineasca animute conditii:
a. Exisenta sau imaginarea unei anumite relatii intre calitatile elementului respectiv si o anumita trebuinta
b. Existenta unor cantitati limitate
c. Cunoasterea unor proprietati utile (sau credinta in existenta lor)
d. Capacitatea de punere in valoare, de folosire a repsectivelor proprietati
e. Manifestarea drepturilor de proprietate asupra elementului respectiv
f. Sa aiba o anumita valoare economica
74. Ce fel de insusire a bunurilor este utilitatea:
a. Cantitativa
b. Structurala
c. Intrinseca
d. Extrinseca
e. Elementara
75. Aprecierea utilitatii are un caracter:
a. Preponderent subiectiv bazat pe elementele obiective
b. Preponderent obiectiv bazat pe elemente subiective
c. Eminamente obiectiv
d. Eminamente subiectiv
e. Subiectiv si obiectiv in proportii egale
f. Intamplator
76. Aprecierea utilitatii unui bun economic depinde preponderent de:
a. Munca inmagazinata in bunul respectiv
b. Raportul pe care individul il stabileste intre bun si trebuintele sale
c. Calitatea bunului respectiv
d. Marca de fabricatie a produsului
e. Reclama si publicitatea facuta
77. Pe masura ce se consuma cantitati tot mai mari dintr-un bun, utilitatea individuala a unitatilor aditionale:
a. Creste intotdeauna
b. Creste pana la un anumti nivel
c. Se mentine aproximativ constanta
d. Scade intotdeauna
e. Scade pana la un anumit punct
f. Nu se poate preciza
78. Ce evolutie se poate estima pentru utilitatea individuala in cazul unor bunuri ce satisfac viciile?
d
79. Pe masura ce se consuma cantitati tot mai mari dintr-un bun, utilitatea totalitata:
a. Creste intotdeauna
b. Creste pana la un anumit nivel
c. Se mentine constanta
d. Scade intotdeauna
e. Scade pana la un anumit punct
f. Nu se poate preciza
80. Pe masura ce se consuma cantitati tot mai mari dintr-un bun, utilitatea marginala:
a. Creste intotdeauna
b. Creste pana la un anumit nivel
c. Se mentine constanta
d. Scade intotdeauna
e. Scade pana la un anumit punct
f. Nu se poate preciza
81. In general pe masura ce se consuma tot mai mult dintr-un bun:
a. Utilitatea individuala si marginala descreste, iar utilitatea totala creste
b. Utilitatea individuala si marginala creste, iar utilitatea totala descreste
c. Utilitatea individuala, marginala si totala cresc
d. Utilitatea individuala, marginala si totala raman constante
e. Utilitatea individuala, marginala si totala scad
f. Nu se poate stabili nicio corelatie stabila intre evolutiile lor
82. Fiecare noua unitate (doza) care se consuma dintr-un bun economic aduce o satisfactie mai mica deoarece:
a. Se adreseaza unei trebuinte satisfacute
b. Intensitatea de manifestare a trebuintei scade
c. Se adreseaza unei placeri satisfacute
d. Intensitatea de manifestare a trebuintei creste
e. Satisfactia adusa de unitatile aditionale este aceeasi
83. Utilitatea totala rezultata ca urmare a cresterii cantitatii consumate dintr-un bun este descrescatoare atunci cand:
a. Bunul respectiv este cumparat in rate
b. S-a depasit pragul de satietate
c. Bunul este cumparat, dar nu a fost consumat
d. Unitatile consumate peste un anumit nivel nu-i mai sunt necesare, provocandu-i o insatisfactie
e. Utilitatea marginala este constanta
f. Utilitatea marginala este pozitiva
g. Utilitatea marginala este negativa
84. Utilitatea marginala este:
a. Intotdeauna mai mare decat cea totala
b. Diferenta dintre utilitatea individuala si cea totala
c. Satisfactia pe care o procura consumul mai multor unitati sau a tuturor cantitatilor disponibile dintr-un bun sau din
mai multe bunuri
d. Sporul de utilitate totala obtinuta ca urmare a cresterii cantitatii consumate dintr-un bun sau din mai multe bunuri
e. Intotdeauna pozitiva
f. Intotdeauna negativa
85. Utilitatea totala este:
a. Intotdeauna mai mica decat cea individuala
b. Suma dintre utilitatea individuala si cea marginala
c. Satisfactia pe care o procura consumul mai multor unitati sau a tuturor cantitatilor disponibile dintr-un bun sau din
mai multe bunuri
d. Satisfactia procurata de o unitate, de o anumita doza dintr-un bun
e. Sporul de utilitate totala obtinut ca urmare a cresterii cantitatii consumate dintr-un anumit bun sau din mai multe
f. Intotdeauna constanta
g. Intotdeauna negativa
86. Cand utilitatea marginala a unui bun este pozitiva, utilitatea totala rezultata din sporirea cantitatii consumate din bunul
respectiv:
a. Creste tot mai mult
b. Creste tot mai putin
c. Creste in mod constant
d. Scade tot mai mult
e. Scade tot mai putin
f. Scade in mod constant
g. Ramane neschimbata
87. Dar in cazul in care utilitatea marginala ar fi negativa?
d
88. Utilitatea economica a unei carti consta in:
a. Cantitatea de informatie pe care o detinte
b. Canlitatea informatiei pe care o detinte
c. Aspectul grafic
d. Notorietatea autorului
e. Satisfactia pe care i-o ofera cartea respectiva fiecarui cititor
f. Valoarea hartiei si tiparului
89. In conditiile utilitatii cardinale, utilitatea totala a 2 doze dintr-un bun:
a. Se poate masura riguros
b. Este aceeasi pentru toti consumatorii bunului respectiv
c. Poate fi diferita de la o persoana la alta
d. Se poate compara cu utilitatea altor bunuri
e. Este egala cu dublul utilitatii individuale a primei unitati
90. Dar in conditiile utilitatii ordinale?

C,d

91. Munca omeneasca ca substanta a valorii sta la baza:

a. Teoriei subiective a valorii
b. Teoriei obiective a valorii
c. Teoriei valorii-utilitate
d. Negarii existentei valorii
e. Niciuna dintre acestea
92. Timpul ca munca socialmente necesar reflecta intotdeauna:
a. Consitiile medii de productie a unei marfi
b. Media timpurilor individuale de munca
c. Econditiile cele mai bune de productie
d. Suma timpilor individuali de munca
e. Conditiile cele mai proaste de productie
f. Timpul individual al celui care produce utilitatea cea mai mare
93. Utilitatea ca substanta a valorii sta la baza:
a. Teoriei subiective a valorii
b. Teoriei obictive a valorii
c. Teoriei valorii-munca
d. Negarii existentei valorii
 e. Niciuna dintre acestea
94. In teoria ordinala, utilitatea poate fi masurata in
a. Unitati monetare
b. Utili
c. Unitati fizice
d. Unitati naturale
e. Unitati de utilitate
95. Dar in conditiile abordarii cardinale?
b,e

96. Constrangerea bugetara ilustreaza

a. Veniturile limitate pe care le poate obtine bugetul de stat
b. Limitarea veniturilor pe care fiecare individ le poate castiga
c. Limita maxima a utilitatii totale pe care un individ sconteaza sa o obtina prin consumul anumitor bunuei
d. Variantele de cantitati maxime din bunurile dorite pe care un consumator si le-ar permite sa le achizitioneze
e. Pretul maxim pe care un individ este dispus sa-l ofere pentru procurarea bunurilor dorite
f. Cantitatea maxima din fiecare bun pe care un consumator si-ar permite sa o cumpere
g. Limitarea cheltuielilor pentru cumpararea bunurilor dorite la marimea veniturilor consumatorului
97. Posibilitatea de achizitionare a diferite cantitati maxime din doua bunuri sau cosuri de bunuri este reprezintata grafic
prin:
a. Curba de indiferenta a consumatorului
b. Curba de izoproductie
c. Curba de izoutilitate
d. Dreapta bugetului consumatorului
e. Isocuanta
98. Curba de indiferenta a consumatorului se mai numeste curba de:
a. Izoutilitate
b. Izoprodus
c. Izocost
d. Izocuanta
e. Izoindiferenta
99. Rata marginala de substitutie intre bunuri reprezinta:
a. Consumul maxim ce se poate realiza prin cheltuirea eficienta a intregului venit disponibil
b. Raportul dintre utilitatile marginale a doua bunuri de consum alternativ
c. Consumul minim de bunuri necesar supravietuirii
d. Cantitatea suplimentara dintr-un bun necesara pt a mentine utilitatea totala in cazul scaderii cu o unitate a
consumului unui alt bun
e. Cantitatea suplimentara dintr-un factor de productue necesara pentru a compensa reducerea cu o unitate a unui
alt factor de productie
f. Cantitatea suplimentara dintr-un bun necesara atingerii pragului de saturatie
100. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la rata marginala de substitutie intre doua bunuri nu este adevarata:
a. Cantitatea suplimentara dintr-un bun care compenseaza scaderea cantitatii din celalalt bun, astfel incat utilitatea
totala sa ramana neschimbata
b. Cantitatea suplimentara dintr-un bun necesara cresterii cu o unitate a utilitatii totale
c. Panta tangenta la curba de indiferenta
 d. Tangenta unghiului facut de dreapta bugetului cu sensul pozitiv al axei orizontale
e. Raportul intre utilitatile marginale ale celor doua bunuri
101. Maximizarea utilitatii desemneaza situatia in care:
a. Indivizii isi satisfac toate trebuintele
b. Indivizii au acces la toate bunurile de pe piata
c. Indivizii consuma cantitatea de bunuri care-i asigura maximum de satisfactie in conditiile date de venit si pret
d. Indivizii conduma bunurile cu utilitatea individuala cea mai mare pe care le pot achizitiona in limita venitului
disponibil, indiferent de pretul acestora
e. Indivizii isi maximizeaza utilitatea marginala
f. Consuma numai bunuri de calitate ridicata
102. Comportamentul consumatorului nu este subordonat principiulului rationalitatii deoarece:
a. Nu este agent economic
b. Eficienta economica este urmarita doar in activitatea productiva
c. Primeaza gusturile si preferintele, esentialmente subiective
d. Nu toti consumatorii au cunostinte economice adecvate
e. Niciuna – comportamentul consumatorului este un comportament tipic economic, deci caracterizat prin
rationalitate
103. Conceptul de cerere poate avea in vedere:
a. Cantitatea ceruta dintr-o marfa de catre un consumator
b. Cantitatea ceruta dintr-o marfa de catre toti consumatorii
c. Cantitatea ceruta de catre un consumator din toate marfurile
d. Cantitatea ceruta de toti consumatorii din toate marfurile
e. Toate acestea
104. Cererea pentru un produs desemneaza
a. Ansamlul cantitatilor pe care cumparatorii vor si pot sa le cumpere la diferite nivele de pret
b. O functie pret-cantitate solicitata, delimitata in timp si spatiu
c. Preturile maxime pe care cumparatorii sunt dispusi sa le ofere pentru o anumita cantitate de produs
d. Diferenta intre pretul pietei si surplusul consumatorului
e. Diferenta intre pretul maxim oferit si pretul pietei
105. Cantitatea solicitata la un moment dat dintr-o marfa depinde de:
a. Intensitatea trebuintelor
b. Aprecierea utilitatii marfii
c. Marimea veniturilor disponibile
d. Anticiparile privind evolutia veniturilor
e. Nivelul general al preturilor
f. Anticiparea privind evolutia preturilor
106. Cantitatea solicitata dintr-o anumita marfa nu deoinde in mod direct de:
a. Pretul bunului
b. Preferintele consumatorului
c. Pretul bunurilor substituibile
d. Venitul consumatorilor
e. Elasticitatea ofertei
107. Deplasarea curbei de ceree pt un bun poate sa aiba la origine:
a. Cresterea ofertei pt bunul respetiv, daca pretul sau scade
b. Modificarea preferintelor consumatorilor
 c. O imbunatatire a tehnologiei de fabricatie care duce la reducerea costurilor de productie
d. Cresterea populatiei ocupate
e. Cresterea pretului bunurilor
108. O sporire a dorintelor solvabile de consum ce conduce la cresterea cererii pentru un anumit bun este evidentitata
a. Numai la nivelul cererii totale
b. Numai la nivelul cererii individuale
c. Atat la nivelul cereii totale cat si la nivelul celei individuale
d. Numai la nivelul cereii pt produsele unei anumite firme
e. Numai la nivelul cereii agregate
109. Elastiticatea cererii in functie de pret ne arata
a. Cum se modifica cerera ca urmare a modificarii ofertei
b. Cum se modifica cererea ca urmare a modificarii pretului
c. Cum se modifica pretul ca urmare a modificarii cererii
d. Cum se modifica cererea ca urmare a modificarii veniturilor
e. Cum se modifica cerrea ca urmare a modificarii preturilor altor bunuri
110. Dar elasticitatea cererii in functie de venit?
d
111. Elasticitatea incrucisata a cereii ne arata cum se modifica cererea ca urmare a:
a. Modificarii ofertei
b. Modificarii pretului marfii respective
c. Modificarilor intervenite in pretul unor bunuri substituibile
d. Modificarilor intervenite in pretul unor bunuri complementare
e. Modificarii intervenite in pretul unor bunuri libere
f. Modificarii pretului altor marfuri
112. Pe parcursul unui an, companiile aeriene americare si-au crescut intr-o masura considerabila incasarile ca urmare
a practicarii unui nr crescut de tarife reduse. Care ar fi explicatia?
a. Cererea era inelastica
b. Cererea era elastica
c. Cererea era rigida
d. Cererea era de elasticitete uniatar
e. Niciunul dintre cele de mai sus
113. Daca cererea pentru benzia este relativ inelastica, atunci
a. Cresterea pretului nu va modifica cantitatea ceruta deoarece soferii sunt dispusi sa plateasca oricat pt a putea
circula
b. Scaderea pretului benzinei va reduce suma totala cheltuita pt procurarea sa
c. Scaderea pretului benzinei va creste incasarile obtinute de firmele care comercializeaza acest produs
d. Consumul de benzina poate fi dimineat doar prin masuri administrative de rationalizare
114. Cererea pt un anumit produs este elastica in raport cu pretul altor bunuri daca valoarea in modul a coeficientului
de elasticitate incrucisata este:
a. Supraunitar
b. Egal cu unu
c. Subunitar
d. Egal cu zero
115. Daca coeficientul de elasticitate incrucisata este egal cu 0, atunci
a. Bunurile sunt complementare
 b. Bunurile sunt substituibile
c. Bunurile pot fi atat complementare cat si substituibile
d. Bunurile sunt independente
e. Bunurile sunt libere
116. O crestere a pretului bunurilor substituibile unui bun X duce la:
a. Reducrerea cererii pt bunul x, reflectata grafic prin deplasarea de-a lungul curbei sale de cerere
b. Reducererea cererii pt bunul x pt care curba de cerere se deplaseaza spre stanga
c. Cresterea cantitatii solicitate din bunul x pt care curba cererii se deplaseaza spre dreapta
d. Cresterea cereuu oentru bunul x, reflectata grafic prin deplasarea de-a lungul curbei sale de cerere
e. Cererea pt bunurile substituibile este independenta, deci cantitatea solicitata din bunul x nu se va modifica
117. Dar reducerea semnificativa a preturilor bunurilor substituibile lui x?

118. Avem doua bunuri complementare x si y. Ce se va intampla cu cererea pt bunul x daca pretul bunui y scade foarte
mult ca urmare a cresterii ofertei sale:
a. Creste, prin deplasarea de-a lungul curbei de cerere
b. Scade, prin deplasarea de-a lungul curbei de cerere
c. Creste, iar curba de cerere se deplaseaza spre dreapta
d. Scade, iar curba de cerere se deplaseaza spre stanga
e. Este constanta deoarece cerrea pt bunurile complementare este independenta
119. Dar in conditiile in care pretul bunului y creste foarte mult?
d
120. Care din urmatoarele enunturi caracterizeaza unitatile economice:
a. Unitate patrimoniala
b. Centre de decizie
c. Unitate tehnologica
d. Sistem economic
e. Entitate sociala
f. Rationalitate
g. Unitate juridica
121. Care duntre urmatoarele nu repezinta o forma de societate comerciala
a. Societatea in nume colectiv
b. Societatea in cornandita simpla
c. Societatea in comandita pe actiuni
d. Societatea pe actiuni
e. Societatea cu raspundere limitata
f. Societatea cooperativa
122. Care din cele de mai jos constituie unitati economice productive
a. Persoanele fizice autorizate
b. Adociatiile familiale
c. Societatile comerciale
d. Institutiile publice
e. Cooperativivele
f. Companiile publice
g. Organizatiile neguvernamentale
123. Disponibilitatile de factori de productie (cantitativ, calitativ si structural) sunt determinate de:
a. Cerere
b. Tehnologiile de fabricatie
c. Resursele primare
d. Resursele derivate
e. Productivitate
f. Rationalitate
124. Capitalul ca factor de productie reprezinta
a. Resursele primare, in principal umane
b. Resurse primare, in principal naturale
c. Resurse derivate, in principal manufacturate
d. Bunuri pentru productie
e. Bunuri pentru consum
f. Mijloace de munca
g. Obiecte ale muncii
125. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta exemple de capital:
a. O suma de bani economisita si pastrata in numerar
b. O suma de bani economisita depusa la banca
c. Un autoturism folosit pt nevoile familiei
d. Un autoturism folosit pt deplasarea directurului firmei
e. Un autoturism folosit pentru taximetrie
f. Bijuterii achizitionate in scopul tezaurizarii
g. Bijuterii achizitionate pentru a fi facute cadou
126. Partea capitalului in functiune care participa la un singur ciclu de productie, pe parcursul caruia se consuma
integral sau este profund transformat si care se inlocuieste idata cu reluarea ciclului productiv este:
a. Capitalul fix
b. Capitalul circulant
c. Capitalul social
d. Capitalul propriu
e. Capitalul fictiv
f. Capitalul contabil
127. Care dintre cele de mai jos caracterizeaza capitalul fix:
a. Parte a capitalului tehnic
b. Se consuma treptate
c. Participa la mai multe cicluri de productie
d. Se inlocuieste la un interval mai mare de timp
e. Toate cele de mai sus
f. Niciuna din cele de mai sus
128. Care dintre cele de mai jos reprezinta trasaturi ale factorilor de productie ce permit combinarea lor:
a. Divizibilitatea
b. Adaptabilitatea
c. Perisabilitatea
d. Complementaritatea
e. Substituirea
f. Utilitatea
129. Posibilitatile de achizitionare a diferite cantati (maxime) di doi factori de productie este reprezentata grafic prin:
a. Curba de izoproductie
b. Dreapta bugetului consumatorului
c. Izocuanta
d. Dreapta bugetului firmei
e. Curba de izoutilitate
130. Cum se mai numeste dreapta bugetului firmei:
a. Izoutilitate
b. Izoproductie
c. Izocost
d. Izocuanta
e. Izoindiferenta
131. Dar curba de indiferenta a producatorului?
c
132. Curba de indiferenta a producatorului reflecta ansamblul combinatiilor intre diferite cantitati din doi prodfactori
ce asigura:
a. Acelasi nivel al productiei
b. Acelasi nivel de cost
c. Acelasi nivel de venit
d. Aceeasi pozitie concurentiala pe piata
e. Aceeasi utilitate
133. Dar dreapta bugetului unei firme?
b
134. Rata marginala de substituire intre factori reprezinta:
a. Cantitatile maxime ce se pot consuma din doua bunuri pentru realizarea unui anumit produs
b. Rarportul dintre productivitatile marginale a doi factori de productie
c. Cantitatea suplimentare dintr-un factor de productie necesara pentru a mentine nivelul productiei in cazul scaderii
cu o unitate a cantitatii disponibile dintr-un alt factor
d. Cantitatea suplimentara dintr-un bun necesara pentru a mentite nivelul utilitatii in cazul scaderii cu o unitate a
consumului unui alt bun
e. Raportul dintre consumurile specifice din doi factori de productie
f. Cantitatea suplimentara dintr-un factor necesara atingerii randamentului extremal
135. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la rata marginala de substituire intre doi factori nu este adevrata
a. Cantitatea suplimentara dintr-un factor care compenseaza scaderea cantitatii din celalalt, a i productia totala sa
ramana neschimbata
b. Cantitatea suplimentara dintr-un bun necesara cresterii cu o unitate a productiei totale
c. Pana tangentei la curba de izoproductie
d. Tangenta unghiului facut de dreapta bugetului firmei cu sensul pozitiv al axei orizontale
e. Raportul intre productivitatile marginale ale celor doi factori
136. Optimul producatorului desemneaza situatia in care
a. Se maximizeaza productia si consturile
b. Se maximizeaza productia in limita bugetului existent
c. Se minimizeaza costurile pentru un volum dorit al productiei
d. Se realizeaza cantitatea programata la costul cel mai redus
e. Se produc numai bunuri de calitate ridicata
 f. Se produce cantitatea cea mai mare posibila cu bugetul disponibil
137. Care din enunturi exprima productivitatea marginala a unui prodfactor:
a. Cantitatea suplimentara dintr-un prodfactor necesara cresterii productiei cu o unitate
b. Sporul de productie rezultat din cresterea cu o unitate doar a consumului din prodfactorul respectiv, ceilalti factori
fiind constanti
c. Sportul de productie rezultat din cresterea cu o unitate a consumului din toti factorii de productie folositi
d. Sportul de calitate rezultata din cresterea calitatii prodfactorilor folositi
e. Raportul dintre productivitatea medie a unui factor si volumul productiei
138. Curba productivitatii marginale intersecteaza curba prodcutivitatii medii in punctul sau de:
a. Minim
b. Maxim
c. Atat de minim cat si de max
d. Medie
e. Cele doua curbe nu se intersecteaza
139. Productivitatea marginala a unui prodfactor este mai mare decat cea medie atunci cand randamentele sunt:
a. Crescatoare
b. Constante
c. Descresc
d. Constante sau descresc
e. Oricare dintre variante
140. Daca randamentele sunt descrescatoare, atunci:
a. Productivitatea marginala este mai mare decat cea medie
b. Productivitatea marginala este mai mica decat cea medie
c. Productivitatea marginala este intotdeauna negativa
d. Productia nu este la nivelul sau maxim posibil
e. Productia creste mai mult decat consumul de factori
f. Productia creste mai putin decat consumul defactori
g. Costurile unitare cresc
h. Costurile unitare scad
141. Randamentul extremal indica:
a. Productia maxima care se poate obtine prin sporirea cantitatilor consumate dintr-un singur factor de productie
b. Productia maxima care se poate obtine prin sporirea cantitatilor consumate din toti factorii de productie
c. O sitatie in care exista un randament exclusiv crescator
d. Cel mai mare randament crescator
e. Cel mai mic randament descrescator
f. Cel mai inalt nivel al productivitatii marginale a unui factor
g. Cel mai inalt nivel al productivitatii medii a unui factor
142. Legea randamentelor descrescatoare evidentiaza ca:
a. Sporul de productie va fi intotdeuna mai mic decat cresterea cantitatilor consumate suplimentar dintr-un singur
factor de productie
b. Sporul de productie rezultat in urma cresterii continue a cantitatii consumate dintr-un singur factor de productie se
va diminua de la un moment dat
c. Sporul de productie rezultat in urma cresterii continue a cantitatii consumate dintr-un singur factor de productie se
mentine constant
 d. Sporul de productie rezultat in urma cresterii cantitatii dintr-un singur factor de productie se reduce in orice
imprejurare
e. Productia se reduce desi cantitatea consumata dintr-un anumit factor de productie a crescut
143. Legea randamentelor descrescatoare proneste de la premisa ca:
a. Tehnologiile nu se modifica
b. Exista cantitati nelimitate de prodfactori
c. Caeteris pribus
d. Toti factorii de productie se modifica concomitetnt
e. Niciuna
144. Daca productia se reduce desi consumul dintr-un prodfactor creste, atunci:
a. Productivitatea medie creste
b. Productivitatea medie este constanta
c. Productivitatea medie scade
d. Productivitatea marginala creste
e. Productivitatea marginala este constanta
f. Productivitatea marginala scade, dar este pozitiva
g. Productivitatea marginala scade si este negativa
145. O dreapta ce porneste din origine este tangenta la curba productiei totale in punctul in care
a. Productivitatea medie este maxima
b. Productivitatea medie este minima
c. Productivitatea marginala este maxima
d. Productivitatea marginala este minima
e. Productivitatea medie este egala cu cea marginala
146. Uzura reprezinta o depreciere a parametrilor tehnico-functionali si a valorii unui element de:
a. Capital fix
b. Capital circulant
c. Forta de munca
d. Natura
e. Oricare din cele de mai sus
147. Uzura fizica consta in deprecierea caracteristicilor functionale ale capitalului fix, ca urmare a:
a. Folosirii in procesul de productie
b. Actiunii factorilor de mediu
c. Progresului stiintifico-tehnic
d. Diminuarii valorii de piata
e. Inlocuirii cu capital circulant
f. Actiunii legii randamentelor descrescatoare
g. Actiunii legii utilitatii descrescatoare
148. Dar uzura morala?
cd
149. Amortizarea capitalului fix reprezinta
a. Un element de cost al productiei
b. Recuperarea treptata a cheltuielilor cu achizitionarea capitalului fix
c. O parte a capitalului curculant folosit in procesul de productie
d. Programul de restituire a unui credit
e. Expresia baneasca conventionala a uzurii
 f. Recuperarea investitiei facute intr-o firma
150. Pentru un element de capital fix, suma care reprezinta amortizarea pentru primul an de functionare in regim de
amortizare lineara:
a. Va fi mai mare decat in cazul amortizarii accelerate
b. Va fi mai mica decat in cazul amortizarii accelerate
c. Vi fi egala cu cea corespunzatoare amortizarii accelerate
d. Va fi mai mare decat in cazul accentuarii progresive
e. Va fi mai mica decat in cazul accentuarii progresive
f. Va fi egala cu cea corespunzatoarea accentuarii progresive
151. Costul economic al productiei reprezinta:
a. Costurile fixe + costurile variabile
b. Costurile medii fixe + costurile medii variabile
c. Suma costurilor marginale
d. Cheltuieli de fabricatie + cheltuieli de desfacere
e. Costuri explicite + costuri implicite
f. Costuri explicite – costuri implicite
152. Consumul de factori de productie cu titlu gratuit se include:
a. Numai in costurile fixe
b. Numai in costurile variabile
c. Numai in costuri explicite
d. Numai in costuri implicite
e. Numai in costuri marginale
153. Costul total pe termen scurt cuprinde:
a. Numai costuri fixe
b. Numai costuri variabile
c. Numai costuri implicite
d. Atat costuri fixe cat si cele variabile
e. Doar amortizarea si costurile variabile
f. Cheltuielile materiale si salariale
154. Costurile fixe sunt acele elemente de cheltuieli care pe termen scurt nu se modifica ca urmare a modificarii:
a. Volumul productiei realizate
b. Pretului bunurilor realizate
c. Amortizarii capitalului fix
d. Nivelul salariilor
e. Cresterii populatiei
155. Costurile fixe se modifica pe perioada scurta mai mult decat productia cand:
a. Au loc investitii de natura a creste capacitatile de productie
b. Creste productivitatea muncii mai mult decat cresc salariile
c. Costurile variabile se reduc
d. Costurile medii fixe cresc
e. Niciuna dintre aceste situatii
156. Care dintre elementele urmatoare nu reprezinta componente ale costurilor fixe:
a. Amortizarea capitalului fix
b. Salariile personalului de conducere si administratie
c. Salariile personalului de paza si intretinere
 d. Chirii pentru cladiri si utilaje
e. Materii prime si materiale
157. Costurile variabile sunt acele elemente de cheltuieli care pe termen scurt de modifica ca urmare a modificarii:
a. Volumului productiei realizate
b. Pretului bunurilor realizate
c. Amortizarii capitalului fix
d. Nivelul salariilor
158. Costul marginal exprima:
a. Cheltuielile fixe pe unitate de produs
b. Cheltuielile variabile pe unitate de produs
c. Cheltuielile fixe suplimentare necesare cresterii productiei
d. Cheltuielile variabile suplimentare necesare cresterii productiei
e. Cheltuielile totale suplimentare necesare cresterii productiei
159. In cheltuielile materiale se includ:
a. Numai amortizarea capitalului fix
b. Numai cheltuielile cu materiile prime, combustibil si energia
c. Consumul de capital circulant si amortizarea
d. Numai cheltuielile cu salariile nete
e. Salariile brute si obligatiile legate de acestea
f. Impozitele si taxele legate de capital
g. Impozitele si taxele legate de rezultatele activitatii economice
160. Dar in cheltuielile de personal?
e
161. Curba costurilor marginale se intersecteaza (succesiv)cu curbele costurilor medii variabile si, respectiv, totale in
punctul de minim:
a. Numai al costului marginal
b. Numai al costului mediu variabil
c. Numai al costului mediu total
d. Atat al costului mediu total cat si al costului mediu variabil
e. Atat al costului mediu total cat si al costului marginal
f. Atat al ccostului marginal cat si al costului mediu variabil
162. Care din elementele urmatoare influenteaza costul mediu total:
a. Amortizarea capitalului fix
b. Costul materii prime
c. Cheltuielile salariale
d. Dobanzile
e. Volumul productiei
163. Daca raportul dintre modificarea costului variabil si variatia productiei este strict proportional, atunci costul
mediu variabil va fi:
a. Intotdeauna crescator
b. Constant
c. Intotdeauna descrescator
d. Atat descrescator cat si crescator
e. Nu se poate preciza doar pe baza acestor date
164. Costurile variabile se modifica in functie de variatia productiei exclusiv:
 a. In acelasi sens si in acelasi ritm
b. In sens contrar, dar in proportii diferite
c. In sens contrat, dar in acelasi ritm
d. In acelasi sens, dar in proportii diferite
e. Nu se modifica
165. Costurile variabile cresc odata cu:
a. Cresterea consumului de materii prime
b. Cresterea volumului de capital fix consumat
c. Cresterea salariilor personalului administrativ si de conducere
d. Contracatarea de noi credite
e. Cresterea consumului de combustinil si energie in scop tehnologic
166. Costul marginal va fi constant atunci cand costul variabil in raport cu productia:
a. Creste in acelasi ritm
b. Scade in aceeasi proportie
c. Creste mai incet decat productia
d. Creste mai repede decat productia
e. Nu se modifica deloc
167. Dar costul mediu variabil?
a,b
168. Costul mediu total se reduce atunci cand:
a. Cresc consumurile specifice
b. Se reduc consumurile specifice
c. Se reduce pretului de achizitie al factorilor de productie
d. Sporesc salariile personalului direct productiv mai putindecat a crescut productia
e. Se reduc salariile personalului de conducere mai putin decat s-ar diminua productia
169. Care dintre cele de mai sus influenteaza costul mediu fix?
f
170. Daca costul marginal devine mai mare decat costul mediu total:
a. Numai costul marginal este crescator
b. Numai costul mediu total este crescator
c. Ambele costuri sunt crescatoare
d. Ambele sunt descrescatoare
e. Costul mediu variabil este crescator
f. Costul mediu variabil este descrescator
171. Dar in situatia cand costul mediu total este mai mare decat cel marginal?
pas, fara raspuns
172. Care dintre urmatoarele categorii de costuri se reduc in conditiile unor randamente crescatoare ale
prodfactorilor:
a. Costul total
b. Costul fix
c. Costul variabil
d. Caostul mediu total
e. Costul mediu fix
f. Caostul mediu variabil
g. Costul marginal
173. Dar in conditiile unor randamente descrescatoare?
d
174. Care dintre cele de mai jos constituie forme de venit in economie?
a. Salariul
b. Renta
c. Pretul
d. Capitalul
e. Economiile
f. Dobanzile
g. Profitul
175. Profitul poate fi privit ca:
a. O forma de venit
b. Dovada recunoasterii unitatii sociale a unei activitati
c. Motivatia principala a activitatii firmelor
d. Expresia rationalitatii economice
e. Un rezultat si expresie a concurentei pe piata
f. Masura eficientei economice
176. Masa profitului se determina:
a. Prin insumarea costurilor marfurilor si cantitatea vanduta
b. Ca un produs intre pretul marfurilor si cantitatea vanduta
c. Ca diferenta intre veniturile totale rezultate in urma activitatii desfasurate si cheltuielile totale aferente
d. Ca produs intre cantitatile de marfuri vandute si diferenta intre pretul acestora si costul lor unitar
e. Ca produs intre cantitatile de marfuri vandute si diferenta intre pretul acestora si costul lor marginal
f. Prin aditionarea profiturilor marginale
177. Rata profitului se poate exprima prin:
a. Volumul profitului obtinut
b. Profitul brut – impozitul pe profit
c. Raportul procentual dintre costurile totale si masa profitului
d. Raportul procentual dintre masa profitului si costurile medii totale
e. Raportul procentual dintre masa profitului si costurile totale
f. Reaportul procentual dintre masa profitului si costurile materiale
g. Raportul procentual dintre masa profitului si costurile salariale
h. Raportul procentual dintre capitalul total investit (folosit) si masa profitului
i. Raportul procentual dintre masa profitului si capitalul total investit
j. Raportul procentual dintre veniturile totale realizat (CA) si masa profitului
k. Raportul procentual dintre masa profitului si veniturile totale realizate (CA)
178. Rata profitului arata:
a. Profitul obtinut la 100 um cheltuieli productive
b. Profitul obtinut la 100 um capital folosit
c. Profitul obtinut la 100 um CA
d. Profitul obtinut la 100 um venit realizat
e. Profitul mediu obtinut pe unitate de produs
179. Dar gradul de rentabilitate?
a
180. Rata profitului reprezinta:
 a. Expresia gradului de rentabilitate
b. Un element de stabilire a volumului productiei
c. O masa a eficientei activitatii economice
d. Un criteriu de orientare a structurii productiei
181. Atunci cand sporeste viteza de rotatie a capitalului, masa profitului:
a. Creste
b. Scade
c. Ramane neschimbata
d. Toate cele de mai sus
e. Nu se poate preciza
182. Dar rata profitului functie de capital?
a
183. Atunci cand masa profitului creste, gradul de rentabilitate la nivelul unui agent economic poate sa:
a. Creasca
b. Scade
c. Ramane constanta
d. Toate
e. Nu se poate preciza
184. Dar daca aceasta crestere este mai mica decat reducerea costurilor totale de productie?
a
185. Profitul suplimentar este insusit:
a. De toate firmele
b. Numai de firmele care produs bunuri de consum
c. Numai de firmele din industria grea
d. Numai de firmele care produc in conditii mai bune decat cele de la nivelul de ramura
e. Numai de firmele care produc in conditii mai proaste decat cele de la nivel de ramura
f. Numai firmele care detin o pozitie de monopol
186. Profitul nelegitim reprezinta venitul obtinut:
a. De toti proprietarii factorului de productie capital
b. De orice intreprinzator ca recompensa pentru activitatea desfasurata si riscurile asumate
c. De catre actionarii pasivi ai societatilor comerciale (cei care nu se implica in organizarea si desfasurarea activitatii)
d. De firmele ce detin si valorifica o pozitie de monopol
e. Prin evaziune fiscala
f. Ca urmare a concurentei neloiale
g. Prin aruncarea unor cheltuieli de productie pe seama societatii
187. Profitul total otinut de un monopol:
a. Este egal cu CA
b. Este un venit garantat
c. Reprezinta profitul normal
d. Poate fi numai profit legitim
e. Este mai mare decat profitul suplimentar
188. Dobanda platita de intreprinzatorul care lucreaza cu capital imprumutat trebuie sa fie in mod normal:
a. Egala cu profitul realizat
b. Mai mare decat profitul realizat
c. Mai mica decat profitul realizat
 d. Aceasta legatura nu este relevanta
189. Realizarea de profit este esentiala:
a. Numai pentru intreprinzatori
b. Numai pentru conducerea firmei
c. Numai pentru angajatii firmei
d. Numai pentru societate
e. Atat pentru intreprinzatori/proprietari cat si pentru conducere
f. Atat pentru intreprinzatori cat si pentru angajati
g. Atat pentru intreprinzatori cat si pentru societate
190. Principalele functii indeplinite de profit in cadrul economiei de piata sunt:
a. Stimularea sumarii riscului de catre intreprinzatori
b. Stimularea cresterii eficientei folosirii prodfactorilor
c. Orientarea generala a activitatii economice in conditii de piata libera
d. Asigurarea resurselor pentru dezvoltare
e. Stimularea progresului tehnico-economic
f. Innoirea si modernizarea produselor
g. Asigurarea de resurse pentru activitati non-profit
191. Conceptul de oferta poate avea in vedere:
a. Cantitatea dintr-o marfa oferita de un producator
b. Cantitatea dintr-o marfa oferita de catre toti producatorii
c. Cantitatea oferita de catre un producator din toate marfurile pe care le fabrica
d. Cantitatea din toate marfurile oferite de catre toti producatorii
e. Toate acestea
192. Care intre cele de mai sus semnifica oferta pe piata unui produs?
b
193. Oferta pentru un produs desemneaza:
a. Ansamblul cantitatilor pe care vanzatorii vor si pot sa le instraineze la diferite nivele de pret
b. O functie pret – cantitatea oferita spre vanzare, delimitata in timp si spatiu
c. Preturile minime pe care vanzatorii sunt dispusi sa le accepte pentru o anumita cantitate de produs
d. Diferenta intre pretul maxim oferit si pretul pietei
e. Diferenta intre pretul pietei si surplusul consumatorului
194. Cantitatea oferit la un moment dat dintr-o marfa depinde de:
a. Costurile de productie
b. Pretul prodfactorilor
c. Profiturile din alte ramuri
d. Natura produsului
e. Factorul timp
f. Anticiparile privind evolutia preturilor
g. Situatia economico-financiara a firmei
195. Cantitatea oferita dintr-o anumita marfa nu depinde de:
a. Pretul marfii
b. Tehnologiile de fabricatie
c. Castigul adus de alte bunuri
d. Gradul de perisabilitate a marfii
e. Cheltuielile de stocare
196. Deplasarea curbei de oferta pentru un bun poate sa aiba la origine:
a. Cresterea ofertei pentru bunul respectiv, daca pretul sau scade
b. Modificarea preferintelor consumatorilor
c. Imbunatatirea tehnologiei de fabricatie si reducerea costurilor
d. Scumpirea unor prodfactori ce conduce la cresterea costurilor
e. Cresterea populatiei ocupate
197. O diminuare a productiei unei firme conduce la scaderea ofertei pentru marfa respectiva si este evidentiata:
a. Numai la nivelul ofertei individuale a firmei
b. Numai la nivelul ofertei totale a ramurii
c. Atat la nivelul ofertei individuale cat si a celei totale
d. Numai la nivelul ofertei agregate
e. Numai la nivelul ofertei adresate clientilor fideli
198. Elasticitatea ofertei in functie de pret ne arata:
a. Cum se modifica oferta ca urmare a modificarii cererii
b. Cum se modifica oferta ca urmare a modificarii pretului
c. Cum se modifica pretul ca urmare a modificarii cantitatii
d. Cum se modifica oferta ca urmare a modificarii costurilor
e. Cum se modifica oferta ca urmare a modificarii preturilor prodfactorilor
199. Elasticitatea ofertei in functie de pretul factorilor de productie arata cum se modifica:
a. Oferta ca urmare a modificarii tehnologie de fabricatie
b. Pretul prodfactorilor ca urmare a modificarii ofertei
c. Oferta ca urmare a modificarii preturilor prodfactorilor
d. Costurile de productie ca urmare a modificarii ofertei
e. Oferta ca urmare a modificarii costuilor fixe
f. Oferta ca urmare a modificarii costuilor variabile
g. Oferta ca urmare a modificarii costuilor marginale
h. Oferta ca urmare a modificarii costuilor totale
i. Oferta ca urmare a modificarii profiturilor firmei
j. Profiturile firmei ca urmare a modificarii ofertei
k. Oferta pentru o marfa ca urmare a modificarii profiturilor in alte ramuri
l. Profiturile inregistarte in alte ramuri ca urmare a modificarii ofertei pentru un bun
200. Ce arata elasticitatea ofertei in functie de costuri?
h
201. Dar elasticitatea ofertei in functie de profituri?
i,k
202. O crestere a pretului factorilor de productie duce la:
a. Reducerea ofertei reflectata grafic prin deplasarea de-a lungul aceleasi curbe de oferta
b. Reducerea cantitatii oferite pentru care curba de oferta se deplaseaza spre stanga
c. Cresterea ofertei pentru care curba se deplaseaza spre dreapta
d. Cresterea ofertei reflectata grafic prin deplasarea se-a lungul aceleasi curbe de oferta
e. Oferta este independenta pe pretul prodfactorilor, deci cantitatea oferita nu se modifica
203. Dar o reducere semnificativa a pretului prodfactorilor?
c
204. Oferta este mai elastica:
a. Pe perioada ultrascurta
 b. Pe perioada scurta
c. Pe perioada lunga
d. Niciunul dintre aceste cazuri
205. Care sunt acceptiunile in care se intalneste concurenta in teoria economica:
a. Strategii comerciale ale firmelor
b. Infrangerea rivalilor
c. Structura de piata
d. Mecanism economic
e. Panaceu universal
206. Atomicitatea reprezinta acea trasatura a concurentei perfecte conform careia pe piata isi desfasoara activitatea
un numar:
a. Mare de vanzatori, fiecare de dimensiuni mici si puteri relativ egale
b. Mare de cumparatori, fiecare de dimensiuni mici si puteri relativ egale
c. Mare de vanzatori si cumparatori, fiecare de dimensiuni mici si puteri relativ egale
d. Restrans de vanzatori, indiferent de dimensiunea si puterea lor economica
207. Care din trasaturile urmatoare nu caracterizeaza piata cu concurenta perfecta:
a. Atomicitatea ansambulului economic
b. Produs diferentiat
c. Mobilitatea factorilor de productie
d. Transparenta deplina
e. Fluiditatea
208. In conditii concurentiale, pentru o reudecere unilaterala de pret sa fie complet anihilata si pretul celorlalti
ofertanti trebuie:
a. Sa se reduca in aceeasi masura
b. Sa se reduca mai mult
c. Sa se reduca cel putin in aceeasi masura
d. Sa creasca
e. Nu prezinta importanta
209. Pretul relativ reprezinta:
a. Cantitea de moneda pe care cumparatorul o ofera producatorului
b. Un pret mai mic decat pretul etalon
c. Pretul unui bun exprimat in functie de cel al unui alt bun
d. Pretul format in conditii de concurenta imperfecta
e. Pretul de evidenta al productiei finite nevandute
210. Identificati care din urmatoarele constituie functii ale preturilor:
a. Calcul si evidenta
b. Distribuirea si redistribuirea veniturilor si averii
c. Recunoasterea valorii marfii si a importantei activitatii economice
d. Informarea si orientare a activitatii
211. Echilibrul instantaneu apare cand:
a. Perioada de timp in care se formeaza pretul cel mai mica de l luna
b. Cererea se modifica sub influenta preferintelor sezoniere
c. Oferta este rigida (pentru ca producatorii nu au nicio posibilitate de a modifica), iar cererea se poate modifica
d. Oferta reactioneaza imediat la modificarile cereii
212. O piata este in echilibru stabil cand:
 a. Concurenta dintre agentii economici este loiala
b. Exista cu concurenta perfecta
c. Nu exista factori perturatori sau actiunea acestora este neglijabila
d. Sub incidenta unor factori pertubatori piata revine automat la echilibru
213. Modelul „panzei de paianjen” descrie formarea echilibrului in conditii de concurenta perfecta pe perioada:
a. De piata
b. Ultrascurta
c. Scurta
d. Lunga
e. Toate
214. Daca pe o piata pretul este superior celui de echilibru atunci exista:
a. Exces de cerere
b. Exces de oferta
c. Peurie de produse
d. Supraproductie relativa
e. „piata neagra”
215. In cazul echilibrului pe termen lung pe o piata cu concurenta perfecta, care din urmatoarele nu sunt egale:
a. Costul total mediu pe termen lung
b. Costul variabil mediu pe termen lung
c. Costul marginal pe termen scurt
d. Costul mediu pe termen lung
e. Venitul mediu
216. Daca intr-o ramura perfect concurentiala profitul economic inregistrat de firma reprezentativa este zero:
a. Bunul nu va fi produs pe termen scurt
b. Bunul nu va fi produs pe termen lung
c. Firmele vor fi eliminate din ramura
d. Veniturile nu acopera costurile implicite
e. Veniturile nu acopera costurile explicite
217. Pierderea maxima pe care o poate inregistra o firma in cazul echilibrului pe termen lung este egala cu:
a. Zero
b. Costurile totale
c. Costurile variabile
d. Costurile fixe
e. Costul variabil mediu
218. Dar in cazul echilibrului pe termen scurt?
d
219. Care din enunturi nu este intotdeauna adevarat in cazul echilibrului pe termen lung in conditii de progres
tehnologic:
a. Productia ramurii va creste
b. Pretul va scadea
c. Profiturile vor fi mai mari
d. Toate firmele din ramura vor folosi, mai devreme sau mai tarziu, noua tehnologie
e. Costyl total mediu se va reduce
220. Daca cerea pentru produsele unei firme este perfect elastica:
a. Firma nu este un reeptor de pret
 b. Firma trebuie sa scada pretul pentru a creste vanzarile
c. Curba venitului sau marginal este egala cu pretuk
d. Firma nu va obtine profit pentru nici un nivel al productiei
221. In care din situatiile urmatoare o firma care actioneaza pe o piata cu concurenta perfecta are profit:
a. Venit marginal > cost variabil mediu
b. Venit marginal > cost total mediu
c. Cost total mediu > cost marginal
d. Cost total mediu > cost mediu
e. Venit mediu > cost variabil mediu
222. Pentru o firma care actioneaza pe o piata cu concurenta perfecta, profitul maxim corespunde acelui nivel de
productie la care:
a. Costul marginal este egal cu pretul iar acesta este mai mare decat minimum costului variabil mediu
b. Costul marginal este egal cu pretul iar acesta este mai mare decat minimum costului fix mediu
c. Costul marginal este egal cu costul total mediu
d. Costul variabil mediu este minim
e. Pretul este egal cu costul total mediu
f. Pretul este egal cu venitul marginal
g. Venitul marginal este egal cu costul total mediu
h. Venitul marginal este egal cu costul marginal
i. Costul total mediu este minim
j. Veniturile totale sunt maxime
223. In conditiile unei piete de monopol, firmele care actioneaza sunt:
a. Receptoare de pret
b. Cele care cauta convenabil tuturor
c. Cele care impun pretul pe piata
d. Pretul este, in asemenea cazuri, administrat intotdeauna de catre stat
224. Care dintre caracteristici nu definesc monopolul economic pur
a. Unicitatea ofertei
b. Controlul absolut al resurselor
c. Protecctiva integrala a informatiilor
d. Existenta unor bariere puternice la intrarea pe piata
e. Nu exista substitute apropiate
225. Dar in cazul monopolului imperfect?
e
226. Care dintre urmatoarele activitati se constitue in monopoluri naturale:
a. Transportul pe calea ferata
b. Transportul aerian
c. Transportul rutier
d. Maritim
e. Fluvial
227. Care din urmatoarelee produse pot constutui monopoluri naturale:
a. Vinul de murfatlan din acest an
b. Vinul de murfatlar
c. Strugurii
d. Stafidele
 e. Vinul de masa
228. Sistemul monopolurilor fiscale este o forma a:
a. Monopolului asupra marcii comerciale
b. Monopolul natural
c. Monopolului administrativ
d. Monopolului tehnologic
e. Privat institutional
229. Monopolurile se pot dezvolta datorita:
a. Detinerii unor brevete de inventii
b. Avantajului absolut privind costurile
c. Controlul anumitor resurse
d. Controlul asupra desfacerilor
e. Reglementarii lagislative
f. Inteegerilor dintre firme
230. In cadrul concurentei in conditii de monopson nu se realizeaza niciodata
a. Atomicitatea ansamblului economic
b. Omogenitatea produselor
c. Mobilitatea factorilor de productie
d. Transparenta
e. Fluiditatea
231. In conditii de monopol, firma monopoliista poate impune:
a. Numai pretul
b. Numai cantitatea vanduta
c. Atat pretul cat si volumul tranzactiilor
d. Fie pretul, fie volumul tranzactiilor
232. Orice actiune facuta in vederea crearii unui monopol:
a. Este ilegala in sine
b. Este ilegala doar daca este desfasurata de catre stat
c. Urmareste obtinerea unei rente
d. Urmareste obtinerea de profit suplimentar
e. Nu presupune costuri suplimentare
233. In comparatie cu cazul concurentei perfecte, in general monopolul:
a. Produce mai mult
b. Produce mai putin
c. Practica acelasi pret
d. Practica un pret mai mic
e. Practica un pret mai mare
234. Daca cererea pietei este inelastica, pe masura cresterii productiei veniturile totale ale monopolului:
a. Cresc
b. Scad
c. Raman constante
d. Nu se pot preciza
235. Dar in conditiile unei cereri elastice?
d
236. Cum vor evalua veniturile marginale?
d
237. Atunci cand exista discriminare prin pret:
a. Cumparatorii nu pot revinde produsul
b. Firma poate diferentia cumparatorii
c. Firma fixeaza pretul
d. Firma beneficiaza de integral sau partial de surplusul consumatorilor
238. Productia a unui monopol discriminatoriu prin pret va fi:
a. Mai mica decat in cazul concurentei monopolistice
b. Mai mare decat in cazul concurentei monopolistice, dar mai mic decat in cazul concurentei perfecte
c. La fel ca si in cazul concurentei perfecte
d. Mai mare decat in cazul unei concurente perfecte
e. Mai mare decat in cazul monopolului standard
f. Mai mica decat in cazul monopolului standard
239. Forma fundamentala a discriminarii monopoliste este:
a. Discriminarea personala
b. Discriminarea materiala
c. Discriminarea geografica
d. Niciuna
240. Discriminarea monopolista sub forma celei materiale se refera la:
a. Fixarea de preturi diferite in functie de venittul cumparatorilor
b. Preturi diferite in functie de modul de folosire al produsului
c. Preturi diferite functie de apartenenta nationala a cumparatorului
d. Preturi diferite functie de locul livrarii
241. Dar disciminarea de ordin personal?
a
242. Pentru un monopol, profitul maxim corespunde acelui nivel de productie la care:
a. Costul marginal este egal cu pretul iar acesta este mai mare decat minimum costului variabil mediu
b. Costul marginal este egal cu costul total mediu
c. Costul variabil mediu este minim
d. Oretul este egal cu venitul marginal
e. Venitul marginal este egal cu costul total mediu
f. Venitul marginal este egal cu costul marginal
g. Costul total mediu este minim
h. Venitul marginal este nul
243. Dar daca se urmareste maximizarea productiei rentabile?
e
244. Dar in cazul maximizarii C?
d
245. Ce trebuie sa faca un monopol pentru a-si maximiza profitul in raport cu sitatia prezenta in care costul marginal
depaseste venitul marginal
a. Sa creasca pretul si sa scada productia
b. Sa scada pretul si sa creasca productia
c. Sa scada si pretul si productia
d. Sa creasca si pretul si productia
 e. Isi maximizeaza si acum profitul
246. O firma in pozitie de monopol va spori productia si oferta cand:
a. Costul marginal este mai mic decat venitul marginal
b. Costul marginal este mai mare decat venitul marginal
c. Costul marginal este egal cu venitul marginal
d. Costul marginal este mai mic decat costul mediu total
e. Costul marginal este mai mare decat costul mediu total
247. Un monopol va da faliment daca:
a. Va inregistra pierderi
b. Venitul marginal este mai mic decat cistul variabil mediu
c. Venitul marginal este mai mix decat pretul
d. Pretul practicat este mai mic decat costul variabil mediu
e. Venitul marginal este mai mic decat venitul mediu
248. Care din trasaturile de mai jos nu sunt caracteristice pietei cu concurenta monopolista:
a. Atomicitatea ansambulului economic
b. Produs diferentiat
c. Mobilitatea factorilor de productie
d. Transparenta deplina
e. Fluiditatea
249. Inlocuirea concurentei prin pret cu concurenta prin produse este trasatura fundamentala a:
a. Concurentei perfecte
b. Concurentei monopolistice
c. Monopolurilor
d. Oligopolurilor omogene
e. Monopsonurilor diferentiate
250. In comparatie cu concurenta perfecta, in cazul celei monopolistice:
a. Preturile sunt mai mari
b. Cantitatea de produse este mai mare
c. Preturile sunt mai mici
d. Calitatea de produse este mai scazuta
e. Calitatea produselor este mai ridicata
251. In conditiile unei piete oligopoliste, firmele care actioneaza sunt:
a. Receptoare de pret
b. Cele care cauta pretul convenabil tutror
c. Cele care impun pretul pe piata
d. Pretul este, in asemenea cazuri, administrat intotdeauna de stat
252. Relatiile de interdependentadintre firme in conditii de oligopol sunt mai puternice in cazul:
a. Oligopolului pur
b. Oligopolul diferentiat
c. Oligopolul partial
d. Oligopolul fata coordonare
253. Oligopolul complet asigura intotdeuna maximizarea profiturilor:
a. Fiecarei firme participante
b. Insumate ale grupului
c. Celei mai mari firme din grup
 d. Tutror firmelor cu exceptia firmei tampon
e. Niciunei firme
254. Daca ritmul de expansiune a unei firme este superior ritmului de crestere a ramurii, atunci gradul de
concentrare:
a. Nu exista legatura
b. Creste
c. Scade
d. Ramane nemodificat
e. Nu se poate preciza
255. Daca nr de firme de pe o piata se dubleaza concomitent cu cresterea de trei ori a ponderii celor mai mari firme,
atunci concurenta:
a. Creste
b. Scade
c. Ramane nemodificata
d. Se dubleaza
e. Se reduce la jumatate
256. Dar daca ponderea primelor firme de pe piata numai se dubleaza?
b
257. Daca gradul de concurenta pe o anumita piata se reduce, atunci gradul de monopolizare:
a. Nu exista legatura
b. Creste
c. Scade
d. Este constant
e. Nu se poate preciza
258. Sbordarule structurale ale politicii concurentei trebuie sa tina cont cel putin de urmatoarele aspecte:
a. Dimensiunea pietei interne
b. Monopolul natural
c. Monopolul de stat
d. Oligopolul natural
e. Oligopolul de stat
f. Industriile noi
g. Relatiile politice
259. Un grad inalt de concentrare a unei ramuri este de dorit deoarece:
a. Intensifica concurenta in ramurile respective
b. Determina o eficienta sporita
c. Asigura cresterea calitatii
d. Conduce la ccresterea productiei
e. Nu este de dorit, pentru ca restrange concurenta
f. Nu se poate aprecia doar pe baza informatiilor de mai sus
260. Ce trebuie sa faca un oligopol pentru a-si maximiza profitul in raport cu situatia prezentata in care costul marginal
depaseste venitul marginal?
a. Sa creasca pretul si sa scada productia
b. Sa scada pretul si sa creasca productia
c. Sa scada si pretul si productia
d. Sa creasca si pretul si productia
 e. Isi maximizeaza si acum profitul
261. Daca pe o piata cu concurenta monopolista o firma si-a incetat activitatea, atunci la nivelul de productie la care
constul marginal intersecteaza venitul marginal:
a. Venitul marginal este mai mic decat costul variabil mediu
b. Costul marginal este mai mic decat costul variabil mediu
c. Pretul este mai mic decat costul variabil mediu
d. Veniturile totale sunt mai mici decat costul total
e. Toate cele de mai sus sunt corecte
262. Un cartel va spori productia si oferta cand:
a. Costul marginal este mai mic decat venitul marginal
b. Costul marginal este mai mare decat venitul marginal
c. Costul marginal este egal cu venitul marginal
d. Costul marginal este mai mic decat costul mediu total
e. Costul marginal este mai mare decat costul mediu total
263. Dar o firma dominanta (lider)?
a

VAR 1

1. D
2. A
3. B
4. B
5. A
6. C
7. A
8. A
9. E
10. C
11. A
12. B
13. E
14. C
15. B
16. B