Grile Macro 500 Pagini

1.
Este o componentă a cererii agregate:

a. Cererea de consum
b. Cererea de locuri de muncă
c. Cererea de securitate
2. Este o componentă a cererii agregate:
a. Cererea de asistenţă socială
c. Cererea de investiţii
a. Cererea pentru echilibrarea balanţei externe (exportul net)
b. Cererea de ridicare a nivelului profesional
4. Nu este o componentă a ofertei agregate
a. Oferta de bunuri de consum
b. Oferta de bunuri de capital
c. Oferta de forţă de muncă
5. Pe termen scurt, curba cererii agregate funcţie de venitul naţional este
a. Constantă
b. Crescătoare
c. Descrescătoare
6. Pe termen scurt, curba ofertei agregate funcţie de venitul naţional este
a. Constantă
b. Crescătoare
c. Descrescătoare
7. Pe termen scurt, echilibrul macroeconomic al cererii şi ofertei agregate presupune:
a. Cerere agregată = Oferta agregată
b. Cerere agregată = Oferta agregată + Variaţia stocurilor
c. Cerere agregată = Oferta agregată + Variaţia stocurilor + Exportul net
8. Nu este o componenta a cererii agregate:
a. Cererea de consum (public si privat)
b. Cererea pentru investitii
c. Cererea de forta de munca
9. Exportul net de capital reprezinta:
a. Capitalul externalizat de societatile straine
b. Diferenta dintre capitalul exportat (importuri de produse) si cel importat
(exporturi de produse)
c. Totalul creditelor externe acordate
10. Starea de dezechilibru a „cererii agregate inflationiste” se caracterizeaza prin:
a. Deficit bugetar
b. Balanta externa excedentara
c. Stocuri mari de produse
11. Politica cererii agregate, de diminuare a acesteia, presupune:
a. Stimulente pentru cresterea investitiilor
b. Reducerea cheltuielilor in economie
c. Stimularea consumului
12. Politica ofertei agregate ce vizeaza cresterea acesteia, presupune:
a. Stimulente pentru cresterea productiei
b. Cresterea indemnizatiei de somaj
c. Cresterea dobanzilor la credite
13. Sunt retrageri din fluxurile macroeconomice:
a. Exporturile
b. Cheltuielile publice
c. Economiile
d. Investitiile straine
a. Exporturile
b. Impozitele si taxele
c. Cheltuielile publice
a. Exporturile
c. Investitiile straine
d. Importurile
16. Sunt injectii in fluxurile macroeconomice:
a. Economiile
b. Exporturile
c. Importurile
d. Taxele si impozitele
a. Economiile
b. Importurile
c. Investitiile
a. Economiile
b. Importurile
c. Taxele si impozitele
d. Cheltuielile publice
19. Determină fluxuri reale în economie
a. Investiţiile
b. Bunurile de consum
c. Exporturile
20. Determină fluxuri financiare în economie
a. Investiţiile
c. Factorii de producţie
21. Nu este un obiectiv general al politicilor macroeconomice al statelor cu economie de
piaţă:
a. Realizarea echilibrului cerere-ofertă
b. Ocuparea deplină a forţei de muncă
c. Exportul de forţă de muncă excedentară
d. Asigurarea unei balanţe externe echilibrate
22. Nu sunt obiective generale ale politicilor macroeconomice în statele cu economie de
piaţă:
b. Asigurarea unei balanţe externe echilibrate
c. Asigurarea necesarului de modedă al economiei
d. Conservarea resurselor proprii
piaţă:
a. Valorificarea superioară a resurselor interne proprii
d. Realizarea funcţiilor fiscale şi bugetare ale economiei
24. Realizările brute ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
25. Realizările brute ale companiilor româneşti pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
26. Realizările nete ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
27. Realizările nete ale companiilor româneşti sunt incluse în indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNN
d. VN
28. Realizările brute ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
29. Realizările nete ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
30. Atributul „net” al indicatorilor macroeconomici (PIN, PNN, VN) indică deducerea din
valorile brute a:
a. Taxelor şi impozitelor datorate statului
b. Amortizării capitalului fix
c. Valorii importurilor realizate
31. Atributul „intern” al indicatorilor macroeconomici (PIB, PIN) se referă la:
a. Apartenenţa naţională a companiilor incluse în calcul
b. Apartenenţa teritorială a zonei la care se referă indicatorul
c. Apartenenţa la Uniunea Europeană a destinaţiei produselor
32. Presiunea, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indică o piaţă internă cu:
a. Exces de cerere
b. Exces de oferta
c. Exces de concurenţă
33. Absorbţia, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indică o piaţă internă cu:
a. Exces de cerere
b. Exces de oferta
34. În teoria clasică a echilibrului macroeconomic, venitul realizat în economie se
distribuie integral la:
a. Consum
b. Consum şi investiţii
c. Consum, investiţii şi economii
35. În teoria clasică a echilibrului macroeconomic, investiţiile se finanţează în totalitate
din:
a. Veniturile populaţiei
b. Economiile populaţiei
c. Taxe şi impozite
36. În teoria echilibrului macroeconomic a lui Keynes, elementul determinant al
producţiei, preţurilor şi salariilor este:
a. Cererea agregată
b. Oferta agregată
c. Rata dobânzilor la credite
37. Este condiţie a echilibrului macroeconomic în teoria lui Keynes:
a. Cererea agregata = Oferta agregată
b. Retragerile din flux = Injecţiile în flux
c. a şi b
38. Consumul reprezintă:
a. Cheltuieli ale gospodăriilor
b. Cheltuieli ale firmelor
c. Părţi ale venitului, necheltuite
39. Economiile reprezintă:
40. Investiţiile reprezintă:
41. În ipoteza venitului absolut consumul şi economiile sunt influenţate de:
a. Nivelul de trai al populaţiei
b. Cultura şi stilul de viaţă
c. Venitul disponibil
42. Conform teoriei venitului absolut:
a. Consumul creşte în aceilaşi ritm cu venitul disponibil
b. Consumul creşte mai rapid decât venitul diaponibil
c. Consumul creşte mai lent decât venitul disponibil
a. Economiile cresc în acelaşi ritm cu venitul disponibil
b. Economiile cresc mai rapid decât venitul diaponibil
c. Economiile cresc mai lent decât venitul disponibil
44. Conform teoriei „acceleratorului”, nivelul investiţiilor depinde de:
a. Evoluţia venitului naţional
b. Evoluţia taxelor şi impozitelor
c. Evoluţia preţurilor
45. Evaluarea economic- financiară a investiţiilor presupune:
a. Evaluarea fluxurilor financiare de investiţii
b. Evaluarea nivelului tehnic al investiţiilor
c. Evaluarea productivităţii muncii
a. Evaluarea nivelului tehnic al investiţiilor
b. Evaluarea rentabilităţii investiţiei
b. Evaluarea riscului investiţiei
48. Este un indicator al rentabilităţii investiţiilor:
a. Capacitatea de autofinanţare (CAF)
b. Randamentul investiţiei
c. Rata de rentabilitate a investiţiei
a. Valoarea actualizată netă (VAN)
b. Capacitatea de autofinanţare (CAF)
c. Randamentul investiţiei
50. Este un risc în investiţii:
a. Riscul de talie
b. Riscul de concurenţă
c. Riscul de creştere a preţurilor la produsele fabricate
51. Cererea agregată este mai mică decât oferta agregată în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
52. Cererea agregată este mai mare decât oferta agregată în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
53. Cererea agregată este echilibrată de oferta agregată în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
54. Cererea agregată este în scădere în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
55. Ciclurile economice determinate de decizii economice şi politice sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
56. Ciclurile economice determinate de variaţia stocurilor şi a inflaţiei sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
57. Ciclurile economice determinate de modul tehnic de producţie sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
58. Ciclurile economice determinate de decalarea ciclului consumului de cel al
investiţiilor sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
59. Nu este un factor de creştere economică:
a. Creşterea ofertei de forţă de muncă
b. Creşterea ofertei de capital
c. Creşterea randamentului factorilor de producţie
d. Creşterea inflaţiei
60. Este un factor de dezvoltare economică:
b. Îmbunătăţirea infrastructurii economice
c. Creşterea ofertei de capital
d. Îmbunătăţirea randamentului factorilor de producţie
61. Este un beneficiu al creşterii economice:
a. Dezvoltarea infrastructurii naţionale
b. Modernizarea economică şi instituţională
c. Creşterea nivelului de trai
b. Creşterea profiturilor firmelor
c. Modernizarea economică şi instituţională
b. Atracţia investiţiilor de capital
c. Reducerea şomajului
64. Este un beneficiu al dezvoltării economice:
b. Reducerea procentului de săraci
a. Creşterea profiturilor firmelor
66. Şomajul reprezintă:
a. Numărul persoanelor fară un loc de muncă
b. Excedentul ofertei de mună faţă de cererea de muncă
c. Procentul persoanelor care nu lucrează din totalul populaţiei
67. Şomajul creşte dacă:
a. PIB creşte peste nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
b. PIB scade iar productivitatea muncii şi populaţia activă rămân constante
c. PIB şi populaţia rămân constante iar productivitatea muncii scade
b. PIB creşte iar productivitatea muncii şi populaţia activă rămân constante
c. PIB creşte sub nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
69. Şomajul scade dacă:
c. PIB şi populaţia rămân constante iar productivitatea muncii creşte
a. PIB creşte sub nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
71. Situaţia peroanelor care nu lucrează ca urmare a utilităţii reduse a muncii, este
cunoscuta sub numele de :
a. şomaj natural
b. şomaj tranzitoriu
c. şomaj tehnologic
72. Situaţia in care, un salariat este disponibilizat ca urmare a restructurării profesiei, este
numită :
a. somaj tehnic
b. somaj structural
c. somaj tranzitoriu
73. Situaţia în care şomajul se datorează stocurilor nevândute de produse se numeşte:
a. somaj tehnic
b. somaj structural
74. Reducerea saptamanii normale de lucru contribuie la :
a. creşterea somajului
b. reducerea somajului
c. nu influenteaza somajul
75. Scăderea vârstei minime de pensionare contribuie la :
76. Contractele de muncă cu timp parţial de lucru contribuie la :
77. Majorarea ajutoarelor sociale şi a pensiilor contribuie la:
c. nu influenţează şomajul
78. Promovarea liberei circulaţii a muncii în spaţiul european contribuie la:
c. descurajează munca
79. Inflaţia reprezintă:
a. Dezechilibru structural monetaro-material pe piaţă
b. Devalorizarea monedei naţionale
c. Scăderea puterii de cumpărare a banilor
80. Este o consecinţă a inflaţiei
a. Scăderea veniturilor populaţiei
b. Creşterea taxelor şi impozitelor
c. Creşterea durabilă a preţurilor
a. Deprecierea banilor neconvertibili în aur
c. Scăderea preţurilor
82. Indicatorul preţurilor de consum IPC masoară :
a. Valoarea medie a preturilor de consum
b. Inflaţia
c. Creşterea economică
83. Este considerat un efect benefic al inflaţiei reduse:
a. Creşterea preţurilor
b. Descurajarea investiţiilor
c. Reducerea stocurilor
84. Este considerat un efect negativ al inflaţiei mari:
b. Eliminarea agenţilor economici necompetitivi de pe piaţă
b. Eliminarea agenţiilor economici necompetitivi de pe piaţă
c. Descurajarea investiţiilor
86. Este considerat un cost al inflaţiei mari:
a. Favorizarea debitorilor în dauna creditorilor
87. Stagflaţia este caracterizată prin:
a. Inflaţie rapidă şi creştere zero
b. Inflaţie moderatş şi uşoară creştere
c. Inflaţie şi creştere zero
88. Conceptul de creştere inflaţionistă se referă la :
a. crestere PIB peste cea a IPC
b. scadere PIB si crestere IPC
c. crestere PIB dar mai mica decât a IPC
89. Conceptul de creştere neinflaţionistă se referă la :
a. creştere PIB peste cea a IPC
b. creştere PIB si stagnare IPC
c. scădere PIB si crestere IPC
90. Balanţa externă de plăţi este:
a. Totalitatea tranzacţiilor de bunuri tangibile şi intangibile cu alte state
b. Totalitatea tranzacţiilor a agenţilor economici rezidenţi cu agenţii altor state
c. Totalitatea tranzacţiilor de capital cu alte state
91. Contul curent al unei ţări reprezintă:
92. Contul de capital al unei ţări reprezintă:
93. Situaţia în care o ţară realizează cele mai multe produse în condiţii superioare
celorlalte ţări se numeşte:
a. Avantaj abolut
b. Avantaj relativ
c. Avantaj comparativ
94. Situaţia în care o ţară realizează un produs în condiţii superioare altei ţări se numeşte:
a. Avantaj abolut
b. Avantaj relativ
c. Avantaj competitiv
95. Teoria avantajului comparativ a lui Ricardo determină nivelul exporturilor de cel al:
a. Importurilor
b. Costurilor de fabricaţie
c. Nivelului de trai al populaţiei
96. Nu este factor determinant în relaţiile internaţionale:
a. Nivelul de dezvoltare economică şi de specializare în producţie
b. Orientarea politică a conducerii
c. Evoluţia preţurilor internaţionale
a. Nivelul de concurenţă economică
b. Diviziunea internaţională a muncii
c. Apartenenţa la un anumit grup economic
b. Schimbările politice la nivel mondial
c. Situaţia de criză economică internaţională
99. Nu este un principiu de eficientizare a relaţiilor internationale:
a. Diversificarea economiei nationale pentru limitarea schimburilor
b. Definirea identitatii economiei nationale
c. Determinarea grupului economic cel mai accesibil
100. Nu este un principiu de eficientizare a relaţiilor internaţionale:
a. Definirea identitatii economiei nationale
b. Determinarea grupului economic cel mai accesibil
c. Concentrarea pe un singur partener strategic cu putere mare
101. Conform P.F. Drucker, nu este o tendinţă în economia mondială:
a. Separarea economiei produselor primare de cea a produselor industriale
b. Separarea producţiei de forţa de muncă
c. Diminuarea rolului capitalului uman
102. Este o consecinţă a tendinţelor actuale în economia mondială:
a. Creşterea ponderii materiilor prime în produsele manufacturate
b. Creşterea costurilor de productie
c. Cresterea mobilităţii forţei de muncă
103. Este considerată tendinţă actuală în comerţul internaţional:
a. Scăderea exporturilor mondiale
b. Globalizarea exporturilor
c. Scăderea ponderii ţărilor dezvoltate în comerţul mondial
104. Sunt considerate repere strategice ale dezvoltarii relatiilor economice actuale:
a. Eficienţa superioara a exportului de „stiinţă” faţă de cel de produse
b. Eficienţa în scădere a comerţului „invizibil”
c. Eficienţa în creştere a potenţialului natural
105. Gradul de integrare europeană în care sunt eliminate barierele economice dintre state
dar se pastrează restricţiile naţionale faţă de statele ne-membre, poartă denumirea de:
a. Zonă a liberului schimb
b. Uniune vamală
c. Piata comuna
d. Uniune economica
106. Gradul de integrare europeană în care se utilizeaza un sistem comun de taxe în raport
cu statele ne-membre, poartă denumirea de:
b. Uniune vamală
c. Piata comuna
d. Uniune economică
107. Gradul de integrare europeană în care sunt eliminate toate restrictiile de mobilitate a
forţei de muncă şi a capitalurilor între statele membre, poartă denumirea de:
b. Uniune vamală
c. Piaţă comună
108. Gradul de integrare europeana ce presupune politici economice comune pentru statele
membre, poartă denumirea de:
b. Uniune vamală
c. Piaţă comună
1) Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:
A. ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in scopuri

politice
B. le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii
destabilizatoare privind bugetul
C. se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de vointa
poporului
D. probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa ignore
Constitutia atunci cand doreste sa o faca
2) Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:
A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate

B. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
C. Ar exista in economie mai multa incertitudine
D. Populatia ar fi mult mai bogata
3) Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca

managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele
intarzieri dintre:
A. aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme

B. recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
C. actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind
cheltuielile si productia
D. toate variantele de mai sus
4) Echilibrul monetar determina stabilitatea:
A. ratei somajului
B. cantitatii de bunuri si servicii produse
C. locurilor de munca
D. puterii de cumparare
5) Somajul frictional:
A. ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii

B. corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
C. este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator
D. apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a
identifica un altul, mai bine platit
6) Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal
neprelucrat era:
A. gradul mai mare de atractivitate al monedelor

B. acela ca monedele purtau sigiliul statului
C. acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
D. acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut
de monede
7) Care din urmatoarele intrebari este falsa?
A. prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara,

deoarece producerea pentru export determina costuri suplimentare
B. economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin avantaje
comparative absolute, dar se specializeaza in industriile pentru care exista
dezavantajele comparative cele mai mici
C. prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe scara
D. este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care detin
factori de productie abundenti
8) Echilibrul monetar reprezinta :
A. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor

B. Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
C. Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
D. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
9) Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste
producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean
asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe
care Marea Britanie o aplica importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de
20%. In conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile
de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care
comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire
sterline a:
A. 360 USD
B. 250 USD
C. 350 USD
D. 160 USD
10) Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a autorizarii
guvernelor, pentru ca:
A. in absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata

B. doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea avutiei
totale a societatii
C. societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului capitalismului”
D. utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul
comertului
11) Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii
relevante in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a
avea efecte complete asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?
A. date neadecvate
B. computere insuficient de performante
C. lipsa interesului pentru aceasta problema
D. faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat
de putine informatii sunt puse la dispozitia publicului
12) Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada

nedeterminata este limitata de:
A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a

garantiilor sale
B. Numarul creditelor pe care le acorda
C. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in conturi de
economii
D. Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
13) Legea lui Okun spune ca:
A. exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri

B. rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va diminua
C. intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
D. exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
14) Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat detinute
anterior de catre populatie:
A. diminueaza rezervele bancilor comerciale
B. nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
C. mareste rezervele bancilor comerciale
D. reduce datoria nationala
15) Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea bani
prin:
A. limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca

B. limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in ansamblu
C. cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
D. rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu
16) O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii pentru:
A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. valoarea banilor
17) Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
A. Banca Centrala
B. Agentie guvernamentala
C. Institutie financiara de incredere
D. Guvern
18) Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este aceea
de:
A. a le constrange capacitatea de a crea bani

B. a mentine increderea deponentilor
C. a impiedica o prabusire a pietei valorilor
D. a proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului
19) Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in medie la:
A. 9%
B. 13%
C. 19%
D. 30%
20) Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile membre este
denumita:
A. rata de discount
B. rata fondurilor federale
C. rata primara
D. rata de trezorerie
21) Banii:
A. sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

B. sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
C. e de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor
D. reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
22) Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul recesiunii
lungi si profunde din anii 1929-1933:
A. au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale

B. au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
C. au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
D. ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu s-ar fi
panicat
23) Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de
acord asupra rolului adecvat al statului in economie este:
A. ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament

constitutional?
B. ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate
stabile de crestere in cadrul bazei monetare?
C. ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie
folosit impotriva posesorilor puterii pe piata?
D. cat de bine functioneaza pietele?
24) În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie
reprezinta doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimata
a somajului este de:
A. 4,6%
B. 6,4%
C. 6,8%
D. 7,8%
25) Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de
consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale
(cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor
alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost de
109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati rata inflatiei.
A. 105,85%
B. 6%
C. 58%
D. 5.8%
26) In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste
conditii rata infaltiei pe cele trei luni a fost de:
A. 8%
B. 6%
C. 6.12%
D. 106%
27) Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:
A. va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie

B. este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
C. este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
D. toate variantele de mai sus sunt adevarate
28) Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele Unite, cel
mai convingator este probabil acela ca:
A. i-ar saraci pe producatorii de aur

B. ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
C. argintul este un metal preferat in Statele Unite
D. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange politicile
29) Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil"?
A. extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza

cresterea investitiilor in afaceri neprofitabile
B. nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobanzii, la
cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei expansiuni economice
nesustenabile
C. deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus la
fluctuatii necontrolabile ale economiei; uneori, aceste asteptari au condus la
„avanturi” care ulterior s-au transformat in „nereusite”
D. prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului
economic”, ceea ce a determinat un avant nesustenabil
30) Inflatia reprezinta:
A. o consecinta a cresterii generalizate a preturilor

B. un stimulent pe termen lung al activitatii economice
C. o politica deliberata a autoritatilor monetare
D. un efect al functionarii defectuoase al pietei libere
31) Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:
A. extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de

politica monetara reductionista, care au facut inevitabila criza
B. prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in
intreaga economie
C. nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
D. absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva
incetinirii economice; de aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi
trebuit sa reprezinte o surpriza
32) Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se numea:
A. nota de hartie
B. card de credit
C. nota de metal
D. bilet la banca
33) Bancile comerciale creeaza bani:
A. imprumutand de la deponenti
B. facand imprumuturi
C. tiparind bancnote
D. prin toate metodele descrise mai sus
34) In sistemul formelor regionale de comert liber:
A. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de

productie, in conditiile unei monede unice
B. zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor vamale
reciproce
C. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de
productie – capital si munca
D. uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a
capitalurilor
35) In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii,
rata inflatiei pe cele trei luni a fost de:
A. 12,4%
B. 8%
C. 4%
D. 124%
36) Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:
A. publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri

B. Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere
C. sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
D. nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat
37) Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost
aceea ca:
A. deficitele nu sunt bune pentru economie

B. deficitele sunt bune pentru economie
C. bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
38) Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in contracararea unui
declin economic decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive
pentru ca:
A. o mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu poate fi

cuantificata in mod precis
B. intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta psihologica
C. sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si a
expansiunilor
D. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea
cu imprumut din rezervele lor
39) Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta banca care
nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati
suplimentare:
A. dar nu si active aditionale

B. dar nu si rezerve aditionale
C. dar nu si rezerve excedentare
D. si rezerve excedentare
40) Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:
A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile

comerciale
B. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
C. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
D. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod simultan si
venit
41) Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
C. M2 creste, dar M1 nu se modifica
D. M1 scade, dar M2 nu se modifica
42) Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:
A. dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de

economii ale clientilor
B. sumele totale depuse si rezervele obligatorii
C. dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
D. credite si depozite
43) Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
A. participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu

potentialul economic si direct proportionala cu competitivitatea
B. ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a
pierderilor de competitivitate
C. ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul
exporturilor mondiale, este in scadere
D. cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare
44) Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:
A. reduce rezervele sistemului bancar comercial

B. reduce oferta de bani
C. mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
D. are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul privat
45) Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale, daca ati
putea:
A. construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta

B. transforma metalele in monede
C. obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei institutii de
emitere a banilor
D. convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb
46) In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. euro, in
timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta comerciala
prezinta o rata de acoperire de:
A. 90%
B. 72%
C. 128,57%
D. 80%
47) In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care
populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1
milion reunta la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:
A. numarul somerilor este de 630.000 de persoane

B. populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
C. numarul somerilor este de 1 milion de persoane
D. populatia activa este de 10 milioane de persoane
48) Operatiunile cu prima simpla „a la hausse"
A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea

contractului in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
B. Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea
contractului,in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
49) Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand, fara
a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru
deoarece guvernul federal:
A. cheltuieste banii intr-un mod mai intelept

B. are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea
mijloace cu care sa achite datoriile
C. isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si gradul de
ocupare a populatiei
D. poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor viitoare
50) Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:
A. diminuarea cerintelor privind rezervele legale

B. extinderea creditelor pentru bancile comerciale
C. achizitionarea de obligatiuni de la stat
D. oricare din metodele enumerate mai sus
51) Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite, este acela
ca:
A. astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani

aflata in circulatie
B. aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
C. alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in aur
D. restul lumii utilizeaza deja acest etalon
52) Capitalul real:
A. este acelasi lucru cu capitalul fictiv

B. isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
C. este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare
D. se valorifica in procesul de productie
53) Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este reprezentat
de:
A. monedele rare
B. bancnotele din rezervele federale
C. depozitele verificabile
D. depozitele de economii
54) Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:

C. M1 creste
D. rata dobanzii creste
55) Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la
termen cum variaza agregatele monetare?
A. M1 si M2 scad
B. M2 creste dar M1 nu se modifica
C. M1 si M2 cresc
D. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
56) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie:
A. nu au nicio legatura una cu alta

B. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
C. este posibil sa difere in mod substantial
D. nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai multi bani
decat au
57) Politicile economice de stat reflecta foarte clar:
A. interesul public
B. interesele majoritatii
C. interesele celor aflati la putere
D. interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa
58) Politicile anti-inflationiste
A. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei

B. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
D. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare
59) Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?
A. Guvernul
B. Bancile
C. Firmele de brokeraj
D. Banca Nationala a Romaniei
60) Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem
sa creeze:
A. haos
B. mai putin de un dolar sub forma de bani noi
C. exact un dolar sub forma de bani noi
D. mai mult de un dolar sub forma de bani noi
61) Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:
A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor

agregate
B. de obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa
fie aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni
conflictuale
D. cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie egale cu
productia si venitul total
62) Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem enumera
urmatoarele masuri:
A. stimularea investitiilor, publice si private deopotriva

B. incurajarea economisirii
C. non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se autoregla
D. descurajarea consumului public, respectiv privat
63) Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a
impiedica falsificarea lor si:
A. acceptati de catre stat la plata texelor

B. sustinuti de garantii ale statului
C. promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere
D. utilizati pe scara larga in comertul international
64) Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si cantitatea de
bani pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:
A. afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia reala

B. pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze politica
monetara pentru a indeplini dorintele populatiei
C. incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii
astfel incat sa poata genera instabilitate economica
D. se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi doresc nu
poate fi obtinut
65) Politica anti-inflationista presupune:
A. reducerea ratei dobanzii

B. posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
C. cresterea cheltuielilor guvernamentale
D. abandonarea expansiunii monetare
66) Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:
A. Scaderea gradului de ocupare

B. Cresterea volumului de credite acordate
C. Reducerea volumului de credite acordate
D. Cresterea productiei
67) Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:
A. scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani

B. acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
C. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de tranzactionare ale
altor deponenti
D. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii ale altor
deponenti
68) O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca preturile
vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:
A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. mobila
69) Detinatorul de actiuni are dreptul:
A. De a obtine o dobanda anuala

B. De a obtine un venit sigur
C. De a obtine devident
70) Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si remediile
pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:
A. un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna modalitate de a
stabiliza rata de crestere a PIB
B. o rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie
C. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza deflatie
D. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza recesiune
71) Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in
conditiile in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale,
dar:
A. bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate

B. cererea de bani a populatiei a crescut
C. populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
D. oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte
72) Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe care oamenii o doresc:
A. sa o consume
B. sa o detina
C. sa o achizitioneze
D. sa o utilizeze
73) Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:
A. tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local

B. tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu
pot fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de
calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan
local, cum ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc.
C. aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei
localitati
D. locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie
74) Recesiunile se produc atunci cand:
A. toata productia este compusa din bunuri omogene

B. sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti
C. sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti
D. sunt interpretare gresit semnalele date de pret
75) Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de
moneda. Aceasta masura are drept consecinte:
A. cresterea valorii banilor

B. aparitia inflatiei
C. cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
D. aparitia deflatiei
76) Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:
A. utilizarea depozitelor verificabile

B. utilizarea monedei
C. utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
D. Barterul
77) Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:
A. extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan si

venit
B. emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
C. economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul
castigat
D. o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
78) Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:
A. banii respectivi sunt scosi din circulatia economica

B. rata dobanzii scade
C. M1 creste
D. creste oferta de bani
79) Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-
o democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:
A. acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera

B. acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
C. este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este
posibil din punct de vedere politic
D. de fapt, acestea vor fi marite
80) O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:
A. oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante
medii mai mari in conturile lor bancare
B. oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore suplimentare
C. pretul banilor a crescut
D. oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit suplimentar
81) Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele

excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani
este:
A. utilizarea amenintarilor si a coercitiei

B. modificarea ratei de discount
C. modificarea cerintelor privind rezervele legale
D. achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
82) Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:
A. sa economiseasca in vederea unui consum viitor

B. sa consume mai mult decat au economisit
C. sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
D. contribuie la acumulare de capital
83) Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un
computer cum variaza agregatele monetare?
A. M1 si M2 cresc
B. M1 creste si M2 ramane neschimbat
C. M2 creste dar M1 nu se modifica
D. nici M1, nici M2 nu se modifica
84) Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de credit intr-
un cont de economii:
A. M1 si M2 cresc
B. nici M1, nici M2 nu se modifica
C. M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
D. M2 ramane neschimbat dar M1 scade
85) Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent
din depozitele lor:
A. acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate

B. acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor
C. depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
D. autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze
cresterea stocului de bani
86) Expansiunea monetara:
A. Stimuleaza economia pe termen lung

B. Genereaza un boom economic pe termen lung
C. Stimuleaza economisirea
D. conduce la cresterea generalizata a preturilor
87) Rata solicitata a rezervelor:

A. functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de
banci
B. impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca
aceasta nu dispune de active suficiente pentru a egala garantiile lor
C. nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi
justifice garantiile la cererea deponentilor
D. este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de
referinta aurul si care le cerea bancilor sa pastreze rezerve in aur
88) In perioada electorala se va opta pentru:
A. politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea PIB-ului

real
B. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt vizibile pe
termen scurt
C. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt vizibile
pe termen scurt
D. politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor stimula
productia
89) Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:
A. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate de cei
neorganizati si prost informati
B. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen lung
C. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen scurt
D. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse ,suportate de
cei neorganizati si prost informati
90) Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un
credit?
A. M2 scade dar M1 nu se modifica

B. M1 si M2 scad
C. M1 scade dar M2 nu se modifica
D. M1 si M2 cresc
91) Termenul „politica fiscala" inseamna:
A. politica reala sau fizica, opusa politicii monetare

B. manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala
C. finantare deficitara
D. controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor
92) O „recesiune" poate fi cel mai bine perceputa ca:
A. o criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor

B. o perioada de scadere a preturilor medii
C. o incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
D. orice reducere a ratei de crestere a PIB
93) In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris „crizele
comerciale" sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:
A. toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le opri
B. guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit acest
obiectiv
C. sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
D. ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite
controlul asupra sistemului economic
94) Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:
A. scaderea preturilor
B. marirea taxelor
C. inflatia
D. micsorarea impozitelor
95) Banii:

C. e de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
96) Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg aceasta
actiune este:
A. rata dobanzii
B. puterea asupra altora
C. flexibilitatea care insoteste lichiditatea
D. un mod de viata mai luxos
97) Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt
pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de
munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de
munca si 50.000 emigreaza atunci:
A. Numarul somerilor este de 1.200.000

B. Populatia ocupata este de 15.000.000
C. Populatia activa este de 16.500.000
D. Rata somajului este de 6,9%
98) Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
A. Populatia somera si polulatia ocupata

B. Populatia somera si intreaga populatie a tarii
C. Populatia active si populatia somera
D. Populatia somera si populatia activa
99) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar
si cantitatea de bani reala detinuta de populatie:
A. ar putea fi ocazional inegale

B. vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
C. sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
D. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
A. diminuarea creditelor pentru bancile comerciale

B. achizitionarea de obligatiuni de la stat
C. vanzarea de obligatiuni de la stat
D. cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
101) Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:
A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a

excedentului si deficitului de lichiditati bancare
B. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
C. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente lungi
102) Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda" (grabind

lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera
ca:
A. bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada recesiunii

B. bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea
lor legala pe parcursul recesiunii
C. bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i firmelor
care apoi ar da faliment
D. bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul recesiunii
103) O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare,

cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune
corespunde unei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat de persoana
respectiva in 3 ani:
A. 25.000 lei
B. 32.500 lei
C. 30.000 lei
D. 3.000 lei
104) Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:
A. un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului

B. un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei
perioade de timp
C. un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta un stoc la
un moment dat
D. o forma a venitului, dar nu singura forma posibila
105) Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de
impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de cheltuieli aprobate
anterior de catre Congres ori de cate ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca
cererea agregata este neadecvata, politica fiscala ar deveni:
A. o mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare
B. un mult mai eficient instrument de stabilizare
C. un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor
D. o mult mai eficienta arma impotriva inflatiei
106) Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:
A. tranzactii numai cu obligatiuni

B. ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor
financiare disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si institutiile legate de
derularea acestora
C. tranzactii numai cu actiuni
107) Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor
produce:
A. beneficii si costuri pe termen lung

B. beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
C. beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
D. beneficii si costuri pe termen scurt
108) Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:
A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare
de noi credite
B. Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
C. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor
existente
109) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?
A. usurinta de a fi transportat
B. acceptabilitatea
C. perisabilitatea
D. Abundenta
110) Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:
A. procentul populatiei active in campul muncii scade

B. apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
C. nivelul preturilor scade
D. viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade
111) O politica fiscala contraciclica va produce:
A. extinderea expansiunilor si recesiunilor

B. deficite atunci cand scade PIB
C. deficite atunci cand creste PIB
112) Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:
A. de la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar

B. de la banca centrala la consumatori
C. de la producatori la consumatori
D. de la guvern la investitori privati
113) Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe

perioada nedeterminata?
A. abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a

garantiilor sale
B. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
C. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de
economii
D. numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
114) Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pentru ca:

agregate
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
115) Conform manualului, capitalismul global:

A. este un sistem economic si politic
B. in prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si ai
planificarii centralizate
C. a aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in absenta
controlului de stat asupra fluxurilor de capital
D. a triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990
116) Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor Unite,
productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au intrat
in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:
A. 2 ani mai tarziu

B. 5 ani mai tarziu
C. 10 ani mai tarziu
D. dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
117) Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura cererii si
ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:
A. divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si

angajatori, care urmaresc obtinerea unei cantitati mai mari de munca, la un
anumit nivel al salariului
B. incapatanarii oamenilor
C. faptului ca piata muncii este segmentata
D. procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia
118) Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul

economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina dificila:
A. deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza

initiativele Bancii Comerciale
B. deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte obiective,
care s-ar putea afla in conflict
C. deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a
ofertei de bani la un moment dat
D. deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca
Centrala ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
E. din toate motivele enumerate mai sus
119) Detinerea de rezerve de bani:

A. este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit
B. nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura
C. este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
D. ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit
120) Banii furnizeaza servicii pentru oameni:
A. doar atunci cand produc dobanda

B. doar atunci cand sunt cheltuiti
C. doar atunci cand sunt economisiti
D. doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
121) Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de bani pentru
ca:
A. toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri valorificabile

B. statul a decretat ca ele reprezinta banii
C. sunt amortizabile in aur
D. sunt amortizabile in argint
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
D. M1 scade dar M2 nu se modifica
123) In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:
A. volumul de moneda aflat in circulatie a scazut

B. multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare activitatile
specifice
C. volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
124) Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/sau
monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea inflatie,
ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:
A. PIB-ul nominal
B. PIB-ul real
C. nivelul preturilor
D. PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
125) Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita
controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la
care:
A. bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele

B. bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala
C. firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile comerciale
D. imprumuta bani guvernul Statelor Unite
126) Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:
A. Rezerva minima obligatorie

B. Scaderea ratei dobanzii
C. Scaderea ratei inflatiei
D. Limitele maxime impuse de catre stat
127) Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:
A. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$

B. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
C. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$
D. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
128) Politica keynesiana:
A. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt

B. Reducerea cheltuielilor publice
C. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul cheltuielilor
guvernamentale
129) Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul
ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:
A. erau atractive
B. erau divizibile
C. erau durabile
D. erau transportabile
E. erau rare
F. indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
130) In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu
aproximativ:
A. 10%
B. 20%
C. 30%
D. 50%
131) Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:
A. Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei

B. Scumpirea creditelor acordate de banci
C. Austeritatea politicilor guvernamentale
D. Distorsionarea preturilor relative
132) Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre:
A. comercianti
B. banci
C. bursele de valori
D. agentii guvernamentale
133) Cursul valutar conventional:
A. este stabilit in mod liber pe piata

B. este similar paritatii metalice
C. este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi
factori economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi
D. se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
134) Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul
fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:
A. ratei de crestere a stocului de bani

B. ratelor dobanzii
C. cheltuielilor si taxelor de stat
D. profiturilor estimate
135) O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in
conditiile in care alte variabile raman constante, determina o crestere:
A. a (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1

B. pentru M1, dar nu si pentru M2
C. pentru M2, dar nu si pentru M1
D. atat pentru M1, cat si pentru M2
136) Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor de bani
este reprezentata de:
A. operatiunile privind lichiditatea

B. operatiunile pe piata libera
C. operatiunile de discount
D. operatiunile privind rata dobanzilor
137) Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:
A. o directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)

B. o directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)
C. o directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)
138) Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
A. nu genereaza un „boom” artificial

B. are la baza cresterea economiilor reale
C. creste rata dobanzii de pe piata monetara
D. reduce rata dobanzii de pe piata monetara
139) Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca

managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt
intarzierile dintre:
A. inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme

140) Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200 lei/bucata si
vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de contracte
cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice
S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400
lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni:
A. inregistreaza o pierdere de 95.000 lei

B. inregistreaza o pierdere de 70.000 lei
C. castiga 70.000 lei
D. castiga 95.000 lei
141) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o

decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
A. crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul
previzionat al titlurilor financiare
B. nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')
C. nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d')
142) Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb" este format in intregime din:
A. depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec

B. bancnote
C. articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre stat

D. obligatiile institutiilor de incredere
a. Cererea de consum
a. Cererea de asistenţă socială
c. Cererea de investiţii
a. Cererea pentru echilibrarea balanţei externe (exportul net)
b. Cererea de ridicare a nivelului profesional
4. Nu este o componentă a ofertei agregate
a. Oferta de bunuri de consum
b. Oferta de bunuri de capital
c. Oferta de forţă de muncă
5. Pe termen scurt, curba cererii agregate funcţie de venitul naţional este
a. Constantă
b. Crescătoare
c. Descrescătoare
6. Pe termen scurt, curba ofertei agregate funcţie de venitul naţional este
a. Constantă
b. Crescătoare
c. Descrescătoare
7. Pe termen scurt, echilibrul macroeconomic al cererii şi ofertei agregate presupune:
a. Cerere agregată = Oferta agregată
b. Cerere agregată = Oferta agregată + Variaţia stocurilor
c. Cerere agregată = Oferta agregată + Variaţia stocurilor + Exportul net
8. Nu este o componenta a cererii agregate:
a. Cererea de consum (public si privat)
b. Cererea pentru investitii
c. Cererea de forta de munca
9. Exportul net de capital reprezinta:
a. Capitalul externalizat de societatile straine
b. Diferenta dintre capitalul exportat (importuri de produse) si cel importat
(exporturi de produse)
c. Totalul creditelor externe acordate
10. Starea de dezechilibru a „cererii agregate inflationiste” se caracterizeaza prin:
a. Deficit bugetar
b. Balanta externa excedentara
c. Stocuri mari de produse
11. Politica cererii agregate, de diminuare a acesteia, presupune:
a. Stimulente pentru cresterea investitiilor
b. Reducerea cheltuielilor in economie
c. Stimularea consumului
12. Politica ofertei agregate ce vizeaza cresterea acesteia, presupune:
a. Stimulente pentru cresterea productiei
b. Cresterea indemnizatiei de somaj
c. Cresterea dobanzilor la credite
a. Exporturile
c. Economiile
a. Exporturile
b. Impozitele si taxele
c. Cheltuielile publice
a. Exporturile
c. Investitiile straine
d. Importurile
a. Economiile
b. Exporturile
c. Importurile
a. Economiile
b. Importurile
c. Investitiile
a. Economiile
b. Importurile
c. Taxele si impozitele
d. Cheltuielile publice
19. Determină fluxuri reale în economie
a. Investiţiile
c. Exporturile
20. Determină fluxuri financiare în economie
a. Investiţiile
c. Factorii de producţie
21. Nu este un obiectiv general al politicilor macroeconomice al statelor cu economie de
piaţă:
b. Ocuparea deplină a forţei de muncă
c. Exportul de forţă de muncă excedentară
d. Asigurarea unei balanţe externe echilibrate
piaţă:
d. Conservarea resurselor proprii
piaţă:
a. Valorificarea superioară a resurselor interne proprii
d. Realizarea funcţiilor fiscale şi bugetare ale economiei
24. Realizările brute ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
25. Realizările brute ale companiilor româneşti pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
26. Realizările nete ale companiilor româneşti în exteriorul ţării sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
27. Realizările nete ale companiilor româneşti sunt incluse în indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNN
d. VN
28. Realizările brute ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
29. Realizările nete ale companiilor străine pe teritoriul ţării noastre sunt incluse în
indicatorul:
a. PIB
b. PIN
c. PNB
d. PNN
30. Atributul „net” al indicatorilor macroeconomici (PIN, PNN, VN) indică deducerea din
valorile brute a:
a. Taxelor şi impozitelor datorate statului
b. Amortizării capitalului fix
c. Valorii importurilor realizate
31. Atributul „intern” al indicatorilor macroeconomici (PIB, PIN) se referă la:
a. Apartenenţa naţională a companiilor incluse în calcul
b. Apartenenţa teritorială a zonei la care se referă indicatorul
c. Apartenenţa la Uniunea Europeană a destinaţiei produselor
32. Presiunea, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indică o piaţă internă cu:
a. Exces de cerere
b. Exces de oferta
33. Absorbţia, ca stare de dezechilibru macroeconomic, indică o piaţă internă cu:
a. Exces de cerere
b. Exces de oferta
34. În teoria clasică a echilibrului macroeconomic, venitul realizat în economie se
distribuie integral la:
a. Consum
b. Consum şi investiţii
c. Consum, investiţii şi economii
35. În teoria clasică a echilibrului macroeconomic, investiţiile se finanţează în totalitate
din:
a. Veniturile populaţiei
b. Economiile populaţiei
c. Taxe şi impozite
36. În teoria echilibrului macroeconomic a lui Keynes, elementul determinant al
producţiei, preţurilor şi salariilor este:
a. Cererea agregată
b. Oferta agregată
c. Rata dobânzilor la credite
37. Este condiţie a echilibrului macroeconomic în teoria lui Keynes:
a. Cererea agregata = Oferta agregată
b. Retragerile din flux = Injecţiile în flux
c. a şi b
38. Consumul reprezintă:
39. Economiile reprezintă:
40. Investiţiile reprezintă:
41. În ipoteza venitului absolut consumul şi economiile sunt influenţate de:
a. Nivelul de trai al populaţiei
b. Cultura şi stilul de viaţă
c. Venitul disponibil
a. Consumul creşte în aceilaşi ritm cu venitul disponibil
b. Consumul creşte mai rapid decât venitul diaponibil
c. Consumul creşte mai lent decât venitul disponibil
a. Economiile cresc în acelaşi ritm cu venitul disponibil
b. Economiile cresc mai rapid decât venitul diaponibil
c. Economiile cresc mai lent decât venitul disponibil
44. Conform teoriei „acceleratorului”, nivelul investiţiilor depinde de:
a. Evoluţia venitului naţional
b. Evoluţia taxelor şi impozitelor
c. Evoluţia preţurilor
a. Evaluarea fluxurilor financiare de investiţii
b. Evaluarea nivelului tehnic al investiţiilor
b. Evaluarea rentabilităţii investiţiei
b. Evaluarea riscului investiţiei
a. Capacitatea de autofinanţare (CAF)
b. Randamentul investiţiei
c. Rata de rentabilitate a investiţiei
a. Valoarea actualizată netă (VAN)
b. Capacitatea de autofinanţare (CAF)
c. Randamentul investiţiei
50. Este un risc în investiţii:
a. Riscul de talie
b. Riscul de concurenţă
c. Riscul de creştere a preţurilor la produsele fabricate
51. Cererea agregată este mai mică decât oferta agregată în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
52. Cererea agregată este mai mare decât oferta agregată în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
53. Cererea agregată este echilibrată de oferta agregată în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
54. Cererea agregată este în scădere în perioadele de:
a. Criză
b. Avânt
c. Boom
d. Depresiune
55. Ciclurile economice determinate de decizii economice şi politice sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
56. Ciclurile economice determinate de variaţia stocurilor şi a inflaţiei sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
57. Ciclurile economice determinate de modul tehnic de producţie sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
58. Ciclurile economice determinate de decalarea ciclului consumului de cel al
investiţiilor sunt de regulă:
a. Întâmplătoare
b. Scurte
c. Medii
d. Lungi
59. Nu este un factor de creştere economică:
b. Creşterea ofertei de capital
c. Creşterea randamentului factorilor de producţie
d. Creşterea inflaţiei
60. Este un factor de dezvoltare economică:
b. Îmbunătăţirea infrastructurii economice
c. Creşterea ofertei de capital
d. Îmbunătăţirea randamentului factorilor de producţie
b. Creşterea profiturilor firmelor
c. Modernizarea economică şi instituţională
b. Atracţia investiţiilor de capital
c. Reducerea şomajului
b. Reducerea procentului de săraci
a. Creşterea profiturilor firmelor
66. Şomajul reprezintă:
a. Numărul persoanelor fară un loc de muncă
b. Excedentul ofertei de mună faţă de cererea de muncă
c. Procentul persoanelor care nu lucrează din totalul populaţiei
b. PIB scade iar productivitatea muncii şi populaţia activă rămân constante
c. PIB şi populaţia rămân constante iar productivitatea muncii scade
c. PIB şi populaţia rămân constante iar productivitatea muncii creşte
a. PIB creşte sub nivelul cumulat de creştere al productivităţii şi populaţiei
71. Situaţia peroanelor care nu lucrează ca urmare a utilităţii reduse a muncii, este
cunoscuta sub numele de :
a. şomaj natural
b. şomaj tranzitoriu
c. şomaj tehnologic
72. Situaţia in care, un salariat este disponibilizat ca urmare a restructurării profesiei, este
numită :
a. somaj tehnic
b. somaj structural
73. Situaţia în care şomajul se datorează stocurilor nevândute de produse se numeşte:
a. somaj tehnic
b. somaj structural
74. Reducerea saptamanii normale de lucru contribuie la :
75. Scăderea vârstei minime de pensionare contribuie la :
76. Contractele de muncă cu timp parţial de lucru contribuie la :
77. Majorarea ajutoarelor sociale şi a pensiilor contribuie la:
c. nu influenţează şomajul
78. Promovarea liberei circulaţii a muncii în spaţiul european contribuie la:
c. descurajează munca
79. Inflaţia reprezintă:
a. Dezechilibru structural monetaro-material pe piaţă
b. Devalorizarea monedei naţionale
c. Scăderea puterii de cumpărare a banilor
a. Scăderea veniturilor populaţiei
c. Creşterea durabilă a preţurilor
a. Deprecierea banilor neconvertibili în aur
c. Scăderea preţurilor
82. Indicatorul preţurilor de consum IPC masoară :
a. Valoarea medie a preturilor de consum
b. Inflaţia
c. Creşterea economică
84. Este considerat un efect negativ al inflaţiei mari:
b. Eliminarea agenţilor economici necompetitivi de pe piaţă
b. Eliminarea agenţiilor economici necompetitivi de pe piaţă
c. Descurajarea investiţiilor
86. Este considerat un cost al inflaţiei mari:
a. Favorizarea debitorilor în dauna creditorilor
87. Stagflaţia este caracterizată prin:
a. Inflaţie rapidă şi creştere zero
b. Inflaţie moderatş şi uşoară creştere
c. Inflaţie şi creştere zero
88. Conceptul de creştere inflaţionistă se referă la :
a. crestere PIB peste cea a IPC
b. scadere PIB si crestere IPC
c. crestere PIB dar mai mica decât a IPC
89. Conceptul de creştere neinflaţionistă se referă la :
a. creştere PIB peste cea a IPC
b. creştere PIB si stagnare IPC
c. scădere PIB si crestere IPC
90. Balanţa externă de plăţi este:
91. Contul curent al unei ţări reprezintă:
92. Contul de capital al unei ţări reprezintă:
93. Situaţia în care o ţară realizează cele mai multe produse în condiţii superioare
celorlalte ţări se numeşte:
a. Avantaj abolut
b. Avantaj relativ
c. Avantaj comparativ
94. Situaţia în care o ţară realizează un produs în condiţii superioare altei ţări se numeşte:
a. Avantaj abolut
b. Avantaj relativ
c. Avantaj competitiv
95. Teoria avantajului comparativ a lui Ricardo determină nivelul exporturilor de cel al:
a. Importurilor
b. Costurilor de fabricaţie
c. Nivelului de trai al populaţiei
b. Orientarea politică a conducerii
c. Evoluţia preţurilor internaţionale
a. Nivelul de concurenţă economică
b. Diviziunea internaţională a muncii
c. Apartenenţa la un anumit grup economic
b. Schimbările politice la nivel mondial
c. Situaţia de criză economică internaţională
99. Nu este un principiu de eficientizare a relaţiilor internationale:
a. Diversificarea economiei nationale pentru limitarea schimburilor
b. Definirea identitatii economiei nationale
c. Determinarea grupului economic cel mai accesibil
100. Nu este un principiu de eficientizare a relaţiilor internaţionale:
a. Definirea identitatii economiei nationale
b. Determinarea grupului economic cel mai accesibil
c. Concentrarea pe un singur partener strategic cu putere mare
101. Conform P.F. Drucker, nu este o tendinţă în economia mondială:
a. Separarea economiei produselor primare de cea a produselor industriale
b. Separarea producţiei de forţa de muncă
c. Diminuarea rolului capitalului uman
102. Este o consecinţă a tendinţelor actuale în economia mondială:
a. Creşterea ponderii materiilor prime în produsele manufacturate
b. Creşterea costurilor de productie
c. Cresterea mobilităţii forţei de muncă
103. Este considerată tendinţă actuală în comerţul internaţional:
a. Scăderea exporturilor mondiale
b. Globalizarea exporturilor
c. Scăderea ponderii ţărilor dezvoltate în comerţul mondial
104. Sunt considerate repere strategice ale dezvoltarii relatiilor economice actuale:
a. Eficienţa superioara a exportului de „stiinţă” faţă de cel de produse
b. Eficienţa în scădere a comerţului „invizibil”
c. Eficienţa în creştere a potenţialului natural
105. Gradul de integrare europeană în care sunt eliminate barierele economice dintre state
dar se pastrează restricţiile naţionale faţă de statele ne-membre, poartă denumirea de:
b. Uniune vamală
c. Piata comuna
d. Uniune economica
106. Gradul de integrare europeană în care se utilizeaza un sistem comun de taxe în raport
cu statele ne-membre, poartă denumirea de:
b. Uniune vamală
c. Piata comuna
107. Gradul de integrare europeană în care sunt eliminate toate restrictiile de mobilitate a
forţei de muncă şi a capitalurilor între statele membre, poartă denumirea de:
b. Uniune vamală
c. Piaţă comună
108. Gradul de integrare europeana ce presupune politici economice comune pentru statele
membre, poartă denumirea de:
b. Uniune vamală
c. Piaţă comună
MACROECONOMIE
Teste - grilă
la un numar au fost indicatorii (enumerare + explicatii)
au mai fost 5 grile si 2 probleme. nu tin minte
si somajul a mai fost
5. Care dintre urmatoarele caracteristici nu corespunde modelelor economice?
6. Care dintre urmatoarele elemente nu este specific unui graphic?- c) mod calcul date
7. Care dintre urmatorii indicatori ce descriu dinamica preturilor are sfera de cuprindere cea mai mare la nivel
national
8. Care dintre indicatorii ce urmeaza este indicator absolute al variatiei agregatelor macroeconomice?
9. Care dintre urmatorii indicatori macroeconomici nu face parte din Venitul National
10. Care dintre urmatorii indicatori nu face parte din Valoarea Adaugata?
11. Care dintre urmatoarele efecte nu este generat de deprecierea cursului de schimb intr-o economie cu reguli
de schimburi flexibile?
12. Care dintre urmatoarele efecte este generat de cresterea cursului de schimb intr-o economie cu reguli de
schimb fixe.
13. Care este efectul pe care il are devalorizarea monedei nationale…
1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:

a) include teoria banilor;
b) nu face abuz de ipoteze;
c) utilizează în special noţiuni de agregare;
d) foloseşte termeni ai echilibrului economic.
2. Produsul Intern Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară timp de 1 an;
c) valoarea activelor de care dispune ţara la un moment dat;
d) veniturile obţinute în economie.
3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:

a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită;
b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia şcolilor în anul 2007;
c) cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje;
d) procurarea unui pix în schimbul celui pierdut.
1
4. Care din următoarele nu se includ în PIB:
a) bacşişul plătit şoferilor de taxi;
b) salariile profesorilor;
c) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică;
d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.
5. Transferurile sunt:
a) incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;
b) nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;
c) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a veniturilor;
d) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vîndute sau servicii efectuate.
6. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea:

a) exportului net;
b) plăţilor de transfer şi impozitelor indirecte;
c) investiţiilor nete;
d) amortizării.
7. Venitul Naţional Brut constituie:

a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1 an;
c) veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui an.
8. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB plus amortizarea;
b) VN plus impozitele indirecte;
c) Consumul plus investiţiile;
d) PNB minus amortizarea.
9. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:

a) PNB la preţul factorilor minus amortizarea;
b) PNN la preţurile pieţei plus amortizarea;
c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisire;
d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi în producerea bunurilor şi serviciilor.
10. Venitul naţional nu poate depăşi:

a) PIB la preţul pieţei;
b) PNB la preţul pieţei;
c) PIB la preţul costului de producţie;
d) PNB la preţul costului de producţie.
11. Venitul Personal al menajelor reprezintă:

a) venit obţinut din moştenire;
b) venitul obţinut de menaje din activitate şi transferuri;
c) venitul destinat consumului;
d) economiile menajelor.
12. Venitul personal include:

a) profiturile societăţilor neindustriale;
b) b) impozite pe asigurări sociale;
c) dobânzi nete plătite de Guvern şi consumatori;
2
d) transferuri de la Guvern şi de la întreprinderi.
13. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezintă:

a) venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
b) suma salariilor, rentei şi a dobânzii;
c) venitul naţional după plătirea amortizărilor;
d) transferurile sociale.
14. VPD include:

a) venitul personal;
b) impozite personale;
c) consumul personal;
d) plata dobânzii.
15. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este

a) negativă;
b) egală cu zero;
c) pozitivă.
16. Care din mărimile de mai jos nu se includ în PNB calculat după metoda cheltuielilor:
a) investiţii brute;
b) achiziţii guvernamentale;
c) consum;
d) exportul net de mărfuri şi servicii;
e) salariile.
17. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată :

a) la preţuri curente;
b) la preţurile unui an de referinţă;
c) la preţurile pieţei.
18. PIB real se va calcula ca:

a) raportul dintre PIB nominal şi deflator;
b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB nominal;
c) raportul dintre PIB nominal şi indicele preţurilor;
d) raportul dintre PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare.
19. Deflatorul reprezintă raportul dintre:

a) PNN şi PNB;
b) PNB nominal şi PNB real;
c) PNB şi PNN;
d) PNB şi rata inflaţiei.
20. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar deflatorul PNB a crescut de la125 la
150. În aşa caz PNB real:
a) va creşte;
b) se va micşora;
c) va rămâne neschimbat;
d) nu poate fi calculat;
e) nu este corect nici un răspuns.
3
21. P.I.B. potenţial este definit prin:
a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;
b) valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile;
c) valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei.
22. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:

a) fluctuaţiile periodice ale indicatorilor macroeconomici;
b) contracţiile periodice ale PIB;
c) creşterile periodice ale PIB.
23. Fazei relansării economice îi corespunde:

a) reducerea investiţiilor;
b) micşorarea colectărilor impozitare;
c) creşterea PIB-ului;
d) creşterea deficitului bugetar.
24. Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de creştere economică:
a) reducerea şomajului;
b) creşterea investiţiilor în sectorul privat;
c) reducerea preţurilor.
25. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:

a) investiţiilor private;
b) nivelului general al preţurilor;
c) ratei şomajului;
d) cheltuielilor de consum.
26. Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de recesiune:
a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj;
b) reducerea profitului;
c) reducerea ratei dobânzii;
d) reducerea preţului acţiunilor.
27. Care din indicatori este prociclic?

a) profiturile firmelor;
b) mărimea exporturilor;
c) mărimea şomajului;
d) deficitul bugetului de stat.
28. Care din indicatori este contraciclic?

a) volumul vânzărilor de bunuri;
b) nivelul şomajului;
c) utilizarea capacităţilor de producţie;
d) mărimea profitului firmelor.
29. În condiţiile când muncitorii aşteaptă o inflaţie de 5% şi întreprinzătorii – de 10%, a fost încheiat un
contract care prevede o creştere a salariului cu 8%. Aceasta va aduce la:
a) creşterea ratei ocupaţiei;
b) scăderea ratei ocupaţiei;
c) nu va schimba gradul de ocupare;
4
d) va influenţa ocuparea în diferite moduri.
30. În perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă:

a) preţurile cresc mai repede decât salariul nominal;
b) creşte salariul real;
c) productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real;
d) toate răspunsurile sunt corecte.
31. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie:
a) vor beneficia şomerii;
b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scădea cantitatea cerută de muncă;
d) nu se vor produce schimbări.
32. Şomajul este rezultatul:

a) pierderii locurilor de muncă;
b) creşterii ofertei de muncă;
c) reducerii cererii de muncă.
33. Rata şomajului efectiv reprezintă:

a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d) raportul numărului şomerilor la populaţia activă.
34. Şomajul fricţional are loc în cazul când:

a) în economie se petrec schimbări tehnologice;
b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice;
c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai favorabil;
d) răspunsul corect lipseşte.
35. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează:

a) şomajul fricţional;
b) şomajul structural;
c) şomajul ciclic.
36. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor:
a) fricţionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.
37. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:

a) lipsa totală a şomajului;
b) existenţa şomajului ciclic;
c) existenţa şomajului natural.
38. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când:

a) există şomaj ciclic;
b) lipseşte şomajul fricţional;
c) şomajul natural este constant;
5
d) şomajul structural este de scurtă durată;
e) nici o variantă corectă.
39. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:

a) PNB real;
b) PNB nominal;
c) devierea PIB-ului efectiv de la cel potenţial.
40. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:

a) rata naturală a şomajului;
b) rata şomajului ciclic;
c) venitul naţional al ocupării totale;
d) mărimea parametrilor curbei lui Okun.
41. Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului structural:
a) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
b) mărirea transparenţei pieţii muncii;
c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.
42. În situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil, guvernul acestei ţări poate adopta
una din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creşterii importurilor;
d) stimularea creşterii ratei dobânzii.
43. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?

a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
b) când cresc preţurile bunurilor mai calitative;
c) când cresc preţurile la resursele energetice;
d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor.
44. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:

a) nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului precedent;
b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor anului
precedent;
c) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului precedent;
d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul
general al preţurilor anului curent.
45. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregate şi care se datorează ofertei
agregate:
a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune monetara;
b) o creştere a preţului petrolului;
c) o reducere a impozitului pe venitul personal;
d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire a manajelor.
46. Stagflaţia este situaţia:
6
a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie;
b) creşterii preţurilor şi stagnării/reducerii volumului de producţie;
c) reducerii preţurilor şi a volumului de producţie.
47. În corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:
a) stocurilor monetare ale populaţiei;
b) ratei nominale a dobânzii;
c) ratei reale a dobânzii.
48. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi încasează 30%. Cu ce va fi egală rata
reală a dobânzii?
a) 10%;
b) 20%;
c) 30% .
49. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă economii. Dacă i-ar
depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual.
Ce sfat îi veţi da studentului?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să facă economii.
50. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca va achita la depuneri o dobîndă în
mărime de 20% anual, iar rata inflaţiei va rămînea neschimbată?
b) să le depună la bancă.
51. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă:
a) afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc;
c) afectează în mod negativ sectorul public, ducând la creşterea datoriei publice;
d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.
52. Curba lui Phillips este o metodă cu ajutorul căreia putem să prezentăm şi să analizăm:
a) a.) cererea agregată;
b) oferta agregată.
53. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:

a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;
b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;
d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.
54. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă

a) verticală;
b) orizontală;
c) crescătoare;
d) descrescătoare.
55. Conceptul de cerere agregată utilizat în analiza macroeconomică şi cel al cererii utilizat în
microeconomie sunt noţiuni:
a) identice;
7
b) complementare;
c) substituibile;
d) nici un răspuns corect.
56. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile:

a) a) planificate;
b) efective;
c) curente;
d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;
g) nici o variantă corectă.
57. Component al cererii agregate nu sunt:

a) achiziţiile publice;
b) cheltuielile investiţionale brute;
c) cheltuielile de consum;
d) impozitele;
e) exportul net.
58. Curba cererii agregate exprimă:

a) dependenţa directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
b) dependenţa inversă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
c) dependenţa inversă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional;
d) dependenţa directă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional.
59. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:

a) există o mai mare sensibilitate a cheltuielii investiţionale la rata dobânzii;
b) există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii;
c) există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor;
d) există o mai mare ofertă nominală de bani.
60. Care din următorii factori va provoca, în perioada lungă, o deplasare a curbei cererii agregate spre
dreapta :
a) o creştere a nivelului general al preţurilor;
b) o reducere a ofertei de monedă;
c) o creştere a cheltuielilor publice.
61. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează:

a) în stânga;
b) în dreapta.
62. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci:

a) apare investiţia nedorită în stocuri;
b) dispare investiţia în stocuri;
c) investiţia în stocuri rămâne constantă.
63. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:

a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB;
b) nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB;
c) nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB.
8
64. În corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:
a) posedă o pantă pozitivă;
b) posedă o pantă negativă;
c) este orizontală;
d) este verticală.
65. Dacă curba ofertei agregate este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o
creştere în:
a) volumul de producţie;
b) venit;
c) preţuri.
66. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când:

a) există şomaj ciclic şi structural;
b) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de muncă;
c) curba cererii de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului;
d) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de muncă nu se
ajustează imediat la nivelul preţului.
67. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există:

a) aşteptări pentru o scădere a ratei inflaţiei;
b) creşterea ofertei de bani;
c) micşorarea parametrului funcţiei lui Okun;
d) micşorarea coeficientului, ce caracterizează modificarea salariului în dependenţă de nivelul şomajului.
68. Cheltuielile de consum reprezintă:

a) partea venitului disponibil utilizată pentru cumpărarea bunurilor şi serviciilor în perioada curentă;
b) partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor şi serviciilor în perioada viitoare;
c) partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare;
69. Consumul este condiţionat de creşterea:

a) venitului brut;
b) venitul disponibil;
c) înclinaţiei marginale spre consum;
d) achiziţiile guvernamentale.
70. Înclinaţia marginală spre consum semnifică:

a) raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor;
b) raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului disponibil;
c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;
d) toate răspunsurile sunt greşite.
71. La o creştere a venitului disponibil, în abordare keynesistă:

a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;
c) consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu
venitul disponibil.
9
72. Funcţia de consum C=0,68Y s-a modificat peste o perioadă de timp si a devenit C=0,42Y, ca rezultat a
avut loc:
a) micşorarea economiilor populaţiei;
b) creşterea economiilor populaţiei;
c) consumul a rămas la acelaşi nivel;
d) consumul a crescut;
e) nici una din cele anterioare.
73. Consumul autonom este cel care:

a) depinde de preţurile bunurilor de consum;
b) rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite bunuri;
c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor.
74. Economiile, în sens macroeconomic, semnifică:

a) depozitele populaţiei în băncile comerciale;
b) suma tuturor activelor familiale;
c) venitul disponibil neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;
75. Micşorarea economiilor ne arată că scade:

a) cererea pentru resursele de credit;
b) oferta pentru resursele de credit.
76. Înclinaţia marginală spre economisire este:

a) pozitivă;
b) negativă;
c) constantă;
d) nici o variantă corectă.
77. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:

a) parte a venitului neutilizat în perioada curentă;
b) cheltuielile legate de factorul capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare.
78. Investiţiile globale brute sunt:

a) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;
b) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.
79. Investiţiile nete includ:

a) construcţia depozitului pentru producţia finală;
b) procurarea unui automobil în gospodăria particulară;
c) înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d) achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă.
80. Micşorarea ratei dobânzii duce la:

a) creşterea investiţiilor;
b) diminuarea investiţiilor;
c) creşterea economiilor naţionale;
d) micşorarea economiilor naţionale.
10
81. Presupunem că volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii investiţionale măreşte rata
dobânzii. Ce se întâmplă cu volumul investiţiilor?
a) se va micşora;
b) se va mări ;
c) nu se va schimba.
82. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor:
a) o scădere în rata dobînzii;
b) o creştere în cheltuielile de consum;
c) o lichidare a stocurilor;
d) o creştere a importului;
e) progresele tehnologice.
83. O creştere a impozitelor presupune:

a) o deplasare în jos a funcţiei de consum;
b) o reducere a cererii aggregate;
c) o reducere a venitului de echilibru.
84. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a:

a) investiţiilor;
b) economiilor private;
c) economiilor publice;
d) economiilor naţionale.
85. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la:

a) creşterea nivelului preţului şi venitului real;
b) creşterea nivelului preţului, însă nu afectează venitul real;
c) creşterea venitului real, însă nu afectează nivelul preţului;
d) nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real.
86. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:

a) mărimea ofertei agregate;
b) mărimea cererii agregate;
c) masa impozitelor colectate în buget;
d) nici un răspuns nu este corect.
87. O schimbare în cheltuielile publice:

a) nu afectează curba cererii agregate;
b) schimbă înclinaţia curbei cererii agregate;
c) deplasează curba ofertei agregate;
d) deplasează curba cererii agregate.
88. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când:

a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;
b) cheltuielile publice cresc;
c) veniturile publice scad;
89. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:

a) cheltuieli publice;
b) deficite publice;
11
c) cheltuieli pentru apărarea naţională.
90. La stabilizatori automaţi se referă:

a) cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător;
b) impozitele pe venit şi indemnizaţii pentru şomaj;
c) taxele vamale şi accizele;
91. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:

a) modificarea achiziţiilor publice;
b) reglementarea ratei dobânzii;
c) reglementarea transferurilor;
d) modificarea cotelor impozitare.
92. Politica fiscală stimulatoare presupune:

a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
93. Politica fiscală stimulativă este îndreptată spre:

a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în economie;
b) micşorarea ritmului inflaţiei;
c) stabilizarea ratei de schimb;
d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat.
94. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă:

a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) nici un răspuns nu este corect.
95. Politica fiscală restrictivă presupune:

96. Politica bugetar - fiscală restrictivă se realizează:

a) a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.
97. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceieaşi valoare – 120 mil.lei. Dacă
înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întîmpla cu economiile naţionale?
a) se vor micşora cu 36 mil.lei;
b) se vor micşora cu 84 mil.lei;
c) se vor micşora cu 120 mil.lei;
d) se vor majora cu 36 mil.lei;
e) se vor majora cu 84 mil.lei;
f) se vor majora cu 120 mil.lei.
12
98. Moneda reprezintă:
a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor;
b) mijloc de plată oficializat în ţara dată;
c) măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie şi plată;
99. Prin cerere monetară se înţelege:

a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate;
b) cererea de active financiare sub formă monetară;
c) un mijloc de control al ofertei monetare;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.
100. În condiţiile creşterii venitului naţional, cererea monetară:

a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie;
b) scade din motive de speculaţie;
c) scade din motive de tranzacţie şi speculaţie.
101. Cererea monetară creşte când:

a) PIB-ul real creşte;
b) PIB-ul real scade;
c) rata nominală a dobânzii creşte;
d) rata nominală a dobânzii scade.
102. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de:

a) Ministerul finanţelor;
b) Banca Centrală şi băncile comerciale;
c) Instituţiile publice.
103. Oferta monetară depinde de:

a) rata dobânzii la credite bancare;
b) emiterea banilor în numerar şi a banilor scripturali;
c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă.
104. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:

a) cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;
b) oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele;
c) rezervele bancare şi rata dobânzii;
d) operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi taxa rescontului.
105. Oferta de bani va creşte dacă:

a) BNM va mări rata rezervelor obligatorii;
b) BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
c) statul va emite obligaţiuni;
d) statul răscumpără obligaţiunile sale de pe piaţă.
106. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului determină:

a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b) restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c) creşterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.
13
107. Creşterea ratei de refinanţare duce la:
a) creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b) creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c) micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni.
108. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă:

c) creşterea ratei dobînzii;
d) reducerea ratei dobînzii.
109. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:

a) majorării bazei monetare;
b) micşorării ratei rezervelor obligatorii;
c) micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale;
d) toate cele enumerate mai sus.
110. Masa monetară se va reduce, dacă Banca Centrală:

a) reduce rata rezervei obligatorii;
b) vinde HVS;
c) ridică taxa rescontului;
d) toate răspunsurile sunt corecte;
e) sunt corecte răspunsurile b şi c.
111. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează :

a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
112. Panta curbei LM devine abruptă când:

a) politica monetară este eficientă;
b) politica monetară este ineficientă;
c) politica fiscală este eficientă;
d) politica fiscală este ineficientă.
113. Creşterea ofertei monetare va determina:

a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.
114. Creşterea cheltuielilor publice va determina:

b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
115. Majorarea impozitelor va determina:

14
116. Mica economie deschisă semnifică:

a) un teritoriu mic după suprafaţă;
b) o pondere mică a importului-exportului în PIB;
c) economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale;
d) o populaţie cu un grad înalt de emigrare.
117. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru cumpărarea bunurilor străine minus
cheltuielile agenţilor străini pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă:
a) consum naţional;
b) export net;
c) export;
d) import.
118. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net :
a) deprecierea monedei naţionale;
b) stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c) deprecierea monedei străine;
d) partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.
119. Balanţa comercială reprezintă:

a) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul;
b) exportul şi importul de bunuri şi servicii;
c) cumpărarea-vânzarea activelor financiare din exteriorul ţării;
d) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului.
120. Balanţa comercială a ţării este deficitară, dacă:

a) cheltuielile publice depăşesc veniturile publice;
b) capitalul exportat este mai mare decât cel importat;
c) ţara cumpără în străinătate bunuri cu valoare mai mare decât vinde în străinătate;
d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decât cumpără de acolo.
121. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:

a) majorează rezervele valutare ale Băncii Centrale;
b) reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale;
c) nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale.
122. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:

a) scumpirea relativă a bunurilor de import;
b) scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c) creşterea exportului net.
15
16
PROBLEME
1. Analizaţi dependenţele dintre produs şi venit, completând următorul tabel

mld. u.m.
1. PNB 5000,0
2. Amortizarea 523,6
3. PNN ?
4. Impozite indirecte 410,2
5. Plăţi de transfer 28,3
6. Dotaţii (subvenţii) 2,5
7. Venitul naţional ?
8. Veniturile corporaţiilor 273,2
9. Plăţile nete pentru dividende 450,2
10. Plăţi pentru asigurarea socială 481,9
11. Transferuri de la Guvern 437,5
12. Venit personal In formă de dobândă 610,7
13. Dividende 112,3
14. Venit personal ?
15. Impozite pe venit personal şi plăţi neimpozabile 614,5
16. Venit personal disponibil ?
2. Analizaţi datele din tabel.

Indicatorii Mld. u.m.
1. Procente încasate pentru credite 17
2. Investiţii private brute 70
3. Salariile 290
4. Profiturile corporaţiilor 131
5. Impozite indirecte, plăţi de transfer, plăţi neimpozabile 34
6. Renta plătită proprietarilor bunurilor arendate 27
7. Exportul net 12
8. Achiziţii guvernamentale 98
9. Investiţii nete private 52
10. Venituri pe proprietate 32
11. Dotaţii întreprinderilor de stat 4
12. Transferuri către populaţie 25
13. Cheltuieli de consum 288
Calculaţi :
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.
2) Produsul Naţional Net.
3) Venitul naţional.

Metoda cheltuielilor
17
PNB=C+I+G+Xn=12+98+70+288+4=472
Xn=X-Import
Metoda veniturilor
Dob+salarii+renta+profit
PNB=27+290+131+17+32=497
PNN=PNB-A =497-18=479
A=I-In=18
3) Venitul naţional
PNN-Impozite nete. =479-34=445
Impozite Indirecte nete= Impozite indirecte –Subventii=34

Indicatorii u.m.
1. Salarii 800
2. Asigurarea socială plătită de întreprinderi 240
3. Asigurarea socială plătită de lucrători 32
4. Transferuri pe venit 24
5. Impozite pe venitul persoanelor fizice 40
6. Dividende nete 160
7. Beneficii nedistribuite 40
8. Subvenţii 4
9. Amortizarea 20
10. Impozite indirecte 80
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.
3) Venitul Personal Disponibil.

PNB=1000
PNN=PNB-A=980
VN==PNN-Impozite indirecte nete=904
VP=VN-Vi+Transf=928
VPD=VP-Impozit=888

Indicatorii u.m.
- PNB 6200
- investiţiile brute 750
- investiţiile nete 680 .
- dobânzi 210
- chirii 170
- salarii 4800
18
- dividende 610
- cheltuieli publice 1500
- transferuri publice 140
- exporturi nete 110
- impozite indirecte 330
- impozite pe veniturile persoanelor fizice 490
- subvenţii 60
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.=PNN+A PNN=PNB-A=6200-70=6130
A=Investitii brute –Investitii nete=70
2) Venitul naţional=PNN-Impozite indirecte nete. =6130-270=5860

Impozite undurecte nete= Impozite indirecte –Subventii=330-60=270
VPD=VP-Impozit=5180
VP=VN-Vi+Transf=6000
5. Intr-o economie a fost creat un PNB în valoare de 8000 u.m., cheltuielile de consum au constituit 2600 u.m.,
cheltuielile guvernamentale -1500 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul - 570 u.m., amortizarea - 370 u.m.
Determinaţi:
1) Produsul Naţional Net;
2) Mărimea investiţiilor;
3) Volumul importului.
PNN=PNB-A=7630
Investitii=0
Importul=X-Xn=445
6. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 2800
u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.
1 PIN=PNB-A=6000-170=5830u.m
2 Imp=Ex-Xn=260-(-80)=340
Xn=Ex-Imp
3 Ib=In+A
In=Ib-A=2480-170=2310 u.m
4. PIB=G+C+Ib*Xn
Ib=PIB-C-G-Xn=6000-2800=800-(-80)=2480
7. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u.m.,
cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m., excedentul
bugetar 30 u.m.
Determinaţi:
19
1. PNN.
2. Exportul net.
3. Amortizarea.
4. Venitul disponibil al menajelor.
5. Economiile menajelor.
PNN=PNB-A
Ib=In+A
A=Ib-In=1000-800=200u.m
PNN=5000-200=4800u.m
PIB=C+G+Ib+Xn
Xn=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40u.m
Ib=In+A
A=200u.m
VPD= VP – Ipoz.pe venit
VP=VN-V fac.+ Transferuri
8. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 4600 u.m.,
cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m., amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor.
2. Volumul importului.
3. PIN.
Ib=PIB-C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2165u.m
Imp=Ex-Xn=570-125=445u.m
Xn=Ex-Imp
PIN=PIB-A=9000-270=8730u.m
9. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele
pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade.
2. PIB real pentru anul „n”.
3. Indicele de deflaţie.
1PIBn=∑Pi*Qi
n-1
PIBn = 1*15+1*5+2*10+10*1=50
n
PIBn=1*20+2*8+4*11+10*2=100
2PIBr=PIBn/IP;
IP=∑Pi*Q0/∑P0*Q0-indicile Laspeyres
IP=1*15+2*5+4*10+10*1/1*15+1*5+2*10+10*1=75/80=1,5
PIBr=PIBn/IP=100/1,5=66,7
3D=PIBn/PIBr*100-indicile de deflatie(Paashe)
D=100/66,7*100%=150%
20
10. Completaţi tabelul:
Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u.m. Indicele de deflaţie
1 6720 6200 1,084

2 5634 5200 1,0835

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u. m. Indicele de deflaţie
1 3720 2200 1,691
2 2400 1,667

Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u..m. Indicele de deflaţie
1 4820 4200 1,1476
2 4600 1,1480
13. Populaţia în vârstă de muncă a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă.
Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt
dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului efectiv.
14. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):

2000 2009
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524
Numărul şomerilor
Rata şomajului
Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2009.

2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2009 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de muncă?
15. Lunar sunt concediaţi 2% şi reangajaţi 4% din forţa de muncă. calculaţi rata şomajului.
16. Iniţial numărul celor ocupaţiconstituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil. persoane. După o
lună, din numărul celor ocupaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar 1mil şomeri înregistraţi au încetat să
caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.
21
17. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0 % în 2007 şi
4,8 % în 2008, PIB efectiv în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.
Determinaţi:
1. Devierea PIB efectiv de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.
18. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activă în condiţiile
ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
(mlrd.u.m.)
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,5
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007 şi 2008:
1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
2. Rata şomajului, aplicând legea lui Okun.
19. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB efectiv şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a PIB
faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic, dacă PIB efectiv a constituit 600 mil.u.m.?
20. Folosind datele din tabel calculaţi indicele preţurilor pentru 2009 (anul de bază – 2005)
Denumirea Q P (u. m.)
2005 2009
Rochii 1 10 25
Pantofi 25 0,55 2
Caiete 12 2 7
Manuale 6 12 30
Pantaloni 3 12 25
Ciorapi 5 0,20 1,2
21. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul natural 5,4%,
rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza ecuaţiei curbei lui Phillips,
calculaţi rata efectivă al inflaţiei.
22. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).

Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului ciclic dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp.
23. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent Y= 3 270 –
3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
22
3. Prezentaţi grafic situaţia dată.
24. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil consum spre economii
600
800
1000
1200
1400
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Economiile;
3. Înclinaţia marginală spre economii.
25. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); I=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200 mil. lei.
Calculaţi venitul naţional.
26. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii
parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..Să se calculeze PIN anticipat pentru anul
viitor.
27. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se reflectă în
următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor, cheltuielile guvernamentale
în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld. u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul
viitor.
28. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile vor
majora economiile cu 20 u.m.?
29. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este echilibrat,
cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.
30. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul naţional
corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile I= 0,05Y+85,4,
achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe venit este egală cu 0,25.
Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.
31. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).

Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.?
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1 mil.u.m.?
23
32. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a reuşit
să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia marginală spre
consum.
33. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar înclinaţia
marginală spre import 0. Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile
guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?
34. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia marginală spre
consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii rămânând constante) pentru
ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând constante), pentru
ca economia să atingă starea de echilibru?
35. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.; cheltuielile
publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.
36. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T = 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.
37. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile guvernamentale
307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în echilibru, însă
capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum statul trebuie să schimbe
valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca să asigure utilizarea deplină a
capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat?
38. Se dă: C=0,8Yd, t=0,25, I=3000-100r, G=2000, Y=180N-N2 (funcţia de producţie). Să se afle rata dobânzii
de echilibru, venitul de echilibru, când N=100.
39. Considerăm o economie, în care există un sector public şi în care funcţia de consum este:
C=1500+0,75(Y-T). Investiţia constituie 1500 u.m., iar cheltuielile publice – 1000 u.m. cu bugetul public
echilibrat. Să se calculeze:
1) Venitul de echilibru;
2) Dacă venitul de echilibru constituie 20000 u.m., cu cît ar trebui să crească cheltuielile publice, dacă
acestea sunt finanţate în totalitate din datoria publică?
40. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Calculaţi cererea monetară totală în
baza datelor tabelului.
Rata anuală a Cererea de monedă Cererea
dobânzii, % pe motiv speculativ monetară totală
14 30
13 50
12 70
11 90
24
10 110
9 130
8 150
Oferta monetară alcătuieşte 510 mlrd.u.m. Determinaţi rata dobânzii de echilibru. Determinaţi rata dobânzii
de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m., se reduce până la 450
mlrd.u.m.
41. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobănzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.
influenţată influenţată venitul dobânzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
43. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m., importul de
bunuri : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m., venituri plătite
investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări : 1919 u.m., veniturile ţării
din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m., ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m.,
intrarea de capital în ţară : 6612 u.m..
Determinaţi:
1. Soldul contului curent;
2. Soldul contului de capital şi financiar;
25
3. Soldul balanţei de plăţi.
44. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,
Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
1) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
2) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la
nivelul de echilibru al venitului?
3) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar
asupra balanţei de plăţi?
45. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C=50 + 0,8 Y
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
Determinaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Consumul şi economiile
3. Soldul bugetar.
4. Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.
26
27
c Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

!

Ê

Ê

Ê "

# Ê

Ê

Ê "

Ê "

Ê

Ê

$ Ê

Ê

Ê

Ê

% Ê &

!

Ê

Ê

Ê

c' Ê(

Ê

Ê

)
Ê

Ê

cc Ê*

Ê

+

,
Ê

Ê

Ê

c Ê-
"

"

Ê "

Ê "
Ê "

c Ê

Ê

Ê

Ê

c Ê.

Ê

Ê

Ê

c Ê.

Ê

Ê

Ê

Ê

c Ê
"

Ê

Ê

Ê

Ê

c# Ê-

!

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

c$ Ê&

*

Ê

"

Ê !

Ê !

"

Ê

Ê !

c% Ê/

!

' Ê0

!

Ê

Ê

Ê

c Ê1

Ê

!

Ê

Ê

Ê

Ê1

Ê

!

Ê

Ê

Ê

Ê/

Ê

Ê

Ê

Ê&

Ê

Ê

Ê

Ê-

Ê -2

-2
Ê -2

-2
Ê -2

-2

Ê-2
Ê

3

Ê

Ê

3

# Ê4

Ê

Ê

Ê

5555

$ Ê

-2
'''6
Ê

'''
Ê

Ê

Ê

% Ê.

' '''

-

Ê -2 /

42 -

Ê 42 /

-2 -

Ê -4 /

44 -

' Ê/

Ê

Ê

Ê

c Ê

Ê

Ê

Ê

"

Ê-

!

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê1

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê*

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

# Ê-

"

!

Ê !

Ê !

Ê !

Ê !

$ Ê- !

!

Ê !

Ê !

Ê !

Ê !

Ê !

% Ê-

Ê !

Ê !

Ê !

Ê !

' Ê

!

Ê !

Ê

Ê

Ê

c Ê!

Ê
Ê

Ê
Ê

Ê

Ê "

Ê "

Ê*

Ê

Ê "
Ê

Ê "

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê*

Ê

Ê

Ê

Ê*

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

# Ê-

Ê "

Ê

Ê

Ê

Ê

$ Ê

+

,

3
Ê "

Ê

Ê

Ê

% Ê-

"

Ê

!

Ê

!

Ê

' Ê

Ê
Ê

Ê !

Ê
Ê

c Ê

Ê
Ê

Ê !

Ê
Ê

Ê

"

Ê

Ê !

Ê !

Ê

Ê

Ê

Ê !

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê !

Ê

Ê

Ê

"

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

# Ê&

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

$ Ê&

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

% Ê

c Ê -27

Ê 427

Ê .47

' Ê1

Ê 42

Ê 42

Ê 42 7

c Ê8

Ê

Ê

Ê

!

Ê

Ê

Ê

Ê !

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê8

Ê
!

Ê

4
&
Ê

Ê

Ê

Ê-

Ê

Ê

"

Ê

Ê

Ê

Ê-

"

Ê

Ê

Ê

# Ê&

Ê
"

Ê

"

Ê

Ê

$ Ê

Ê

"

Ê

Ê

% Ê&

Ê

!

Ê

!

Ê

Ê

Ê

#' Ê

Ê

'3c''
Ê

'3'
Ê

Ê

#c Ê1

Ê "

Ê

Ê

Ê
Ê
# Ê-

Ê

Ê

Ê

Ê

42
.4
# Ê-

Ê

Ê

Ê

Ê

42
.4
# Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

# Ê-

Ê
Ê 9
Ê 9

Ê /

# Ê-

"

Ê /

Ê /

Ê -

Ê &

Ê -

## Ê- "

Ê

Ê &

Ê

Ê &

#$ Ê-

Ê

Ê &

Ê &

Ê &

#% Ê

:

;

Ê

Ê

Ê

$' Ê

Ê <

Ê .

Ê &

$c Ê

Ê

Ê

Ê

Ê 8

$ Ê

Ê 8

Ê &

Ê 8

3

$ Ê/

Ê

Ê

Ê

Ê

$ Ê*

Ê 9 !

Ê =

Ê ="
Ê 1

Ê 1

$ Ê*

Ê 9

Ê =

Ê ="
Ê 1

Ê 1

$ Ê

Ê

Ê -
6666
Ê

Ê

Ê &

"
$# Ê-

Ê &

Ê &

Ê & !

Ê &

$$ Ê
3

Ê

Ê

Ê

$% Ê-

Ê &

Ê &

Ê &

Ê &

%' Ê&

Ê *

Ê &

!
!

!

Ê *

Ê

Ê

%c Ê&

Ê *

Ê &

!
!

!

Ê *

Ê

Ê

% Ê& !

Ê *

Ê &

!
!

!

Ê *

Ê

Ê

% Ê&

Ê *

Ê &

!
!

!

Ê *

Ê

Ê

% Ê&

Ê *

Ê &

!
!

!

Ê *

Ê

Ê

1. Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de impozitare in
cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de cheltuieli aprobate anterior de catre Congres ori
de cate ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca cererea agregata este neadecvata, politica
fiscala ar deveni:
a. un mult mai eficient instrument pentru influentarea alegerilor
2. Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele excedentare ale
bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani este:
a. achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
3. Recesiunile se produc atunci cand:
a. sunt interpretate gresit semnalele date de pret
4. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si cantitatea
de rezerve monetare ceruta de populatie:
a. este posibil sa difere in mod subsantial
5. Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite, este acela ca:
a. astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani aflata in circulatie
6. Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor de bani este
reprezentata de:
a. operatiuni pe piata libera
7. Inflatia este:
a. o politica a autoritatilor monetare
8. Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand, fara a se
confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru deoarece guvernul
federal:
a. Are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea mijloace cu care sa
achite datoriile
9. Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:
a. Banii respectivi sunt scosi din circulatia economica
10. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
a. Ponderea fluxurilor de export generate de tarile dezvoltate, in totalul exporturilor mondiale, este
in scadere
11. In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:
a. Volumul de moneda aflata in circulatie a scazut
12. Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb" este format in intregime din:
a. Obligatiile institutiilor de incredere
13. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin:
a. Diminuarea cerintelor privind rezervele legale
b. Achizitionarea de obligatiuni de la stat
c. Extinderea creditelor pentru bancile comerciale
d. Oricare din metodele enumerate mai sus
14. O politica fiscala contraciclica va produce:
a. Deficite atunci cand scade PIB
15. Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:
a. Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de politica monetara

reductionista, care au facut inevitabila criza.
16. Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este reprezentat de:
a. depozite verificabile
17. In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care populatia in afara
varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1 milion reunta la cautarea unui loc de
munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:
a. Numarul somerilor este 630.000 de persoane
Rationament:
Rata somaj = Nr. someri/Pop. activa *100
7% = Nr. someri/9.000.000 *100
Nr someri = 0,07*9.000.000 = 630.000 persoane
18. Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca managementul
cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt intarzierile dintre:
a. Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile si productia
b. Inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme
c. Recunosterea problemei si actiunea de solutionare a cesteia
d. Toate de mai sus
19. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un computer cum
variaza agregatele monetare?
a. Nici M1, nici M2 nu se modifica
20. Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor produce:
a. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
21. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de bani reala detinuta de populatie:
a. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale

22. Care din urmatoarele intrebari este falsa?
a. Prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara, deoarece producerea
pentru export determina costuri suplimentare
23. Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200 lei/bucata si vinde 700
actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de contracte cu scadenta la 6 luni. In
momentul executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al
actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor
operatiuni:
a. castiga 95.000 lei
Rationament: 500 * (250-200)=25.000
700 * (500 – 400) = 70.000
Castiga deoarece cursul de la vanzare este mai mic: 25.000+70.000=95.000 lei
24. In sistemul formelor regionale de comert liber:
a. Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor serviciilor si a factorilor de productie- capital
si munca
25. Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o probabilitate mica
de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:
a. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie aprobate este
prea lent si devine prea subiectul unor tensiuni conflictuale
26. Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de acord asupra
rolului adecvat al statului in economie este:
a. Cat de bine functioneaza pietele?
27. Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca
managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele intarzieri dintre:
a. Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile si productia
b. Recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
c. Aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme
d. Toate variantele de mai sus
28. Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat detinute anterior de
catre populatie:
a. Mareste rezervele bancilor comerciale
29. Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste
producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean asigura
livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o
aplica importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in
lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca
pretul minim la care comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul
in lire sterline a:
a. 350 USD
Rationament:20% * 500 = 100
500 + 100 +100 = 700
70 * 5 = 350
30. Politica keynesiana:
a. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
31. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre:
a. Banci
32. Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:
a. Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor financiare

disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si institutiile legate de derularea acestora
33. Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:
a. Tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot fi oferite decat de persoane
cu pregatire superioara sau de calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan
local, cum ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc
34. Capitalul real:
a. Se valorifica in procesul de productie
35. Politicile anti-inflationiste:
a. Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale
36. Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in medie la:
a. 19%
37. Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:
a. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
38. Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele Unite, cel mai
convingator este probabil acela ca:
a. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constange politicile
39. Termenul „politica fiscala" inseamna:
a. Manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala
40. Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:
a. Inflatia
41. O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in conditiile in care
alte variabile raman constante, determina o crestere:
a. Atat pentru M1, cat si pentru M2
42. Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii relevante
in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a avea efecte complete
asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?
a. Faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de mult sau cat de putine informatii
sunt puse la dispozitia publicului
43. Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe care oamenii o doresc:
a. Sa o detina
44. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:
a. Sa consume mai mult decat au economisit
45. Somajul frictional:
a. Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a identifica un altul, mai
bine platit
46. Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:
a. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen scurt
47. Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a autorizarii
a. Utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul comertului
48. In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. euro, in timp ce
valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta comerciala prezinta o rata de
acoperire de:
a. 80%
Rationament:
Rata de acoperire= Valoarea exporturilor/Valoarea importurilor * 100
Rata de acoperire = 7,200/9.000 * 100 = 80%
49. Conform manualului, capitalismul global:
a. Este un sistem economic si politic
50. In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu aproximativ:
a. 30%
51. Banii:
a. Reprezinta un mijloc de schimb general accepatat
52. Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:

a. Dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de economii ale
clientilor
53. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea bani prin:
a. Cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
54. Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in contracararea unui declin
economic decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive pentru ca:
a. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea cu imprumut din
rezervele lor
55. O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare, cu

scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune corespunde unei rate a
dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani:
a. 30.000 lei
56. O „recesiune" poate fi cel mai bine perceputa ca:
a. O incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
57. Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul recesiunii lungi si
profunde din anii 1929-1933:
a. Au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale
58. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii rata
infaltiei pe cele trei luni a fost de:
a. 6,12%
Rationament: (1+0,02)^3 = 1,0612 *100 = 106,12 – 100 = 6,12%
59. Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o

a. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie aprobate este
prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
60. Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:
a. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
61. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
a. Reduce rata dobanzii de pe piata monetara
62. Politicile economice de stat reflecta foarte clar
a. Interesele celor aflati la putere
63. Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de moneda.
Aceasta masura are drept consecinte:
a. Apare inflatia
64. Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem enumera
urmatoarele masuri:
a. Stimularea investitiilor, publice si private deopotriva
65. Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada
nedeterminata?
a. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale
66. O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii pentru:
a. Venit
67. Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:
a. O directie ascendenta ( o piata „sub semnul taurului” sau bull market)
68. Legea lui Okun spe ca:
a. Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
69. Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:
a. Cresterea productiei
70. Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:
a. Apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
71. O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:
a. Oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante medii mai mari
in conturile lor bancare
72. Operatiunile cu prima simpla „a la hausse"
a. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea contractului in

functie de situatia existenta la termenul de scadenta
73. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:
a. Bancile creeaza moneda prin acordarea de noi credite
74. Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:
a. Un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei perioade de timp
75. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:
a. Rezerva minima obligatorie
76. Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:
a. M1 creste
77. In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii, rata inflatiei pe
cele trei luni a fost de:
a. 12,4%
78. Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si cantitatea de bani
pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:
a. Incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii astfel incat sa
poata genera instabilitate economica
79. Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-o
democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:
a. Este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este posibil din punct de
vedere politic
80. Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal neprelucrat era:
a. Acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut de monede
81. Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de credit intr-un cont
de economii:
a. M2 ramane neschimbat dar M1 scade
82. Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/sau monetara
pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea inflatie, ele trebuie sa fie
capabile sa influenteze:
a. Pib-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
83. Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:
a. Distorsionarea preturilor relative
84. Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in conditiile in
care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale, dar:
a. Bancile comerciale doresc sa creasca numerul imprumuturilor acordate
b. Populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
c. Cererea de bani a populatiei a crescut
d. Toate variantele sunt corecte
85. Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura cererii si ofertei de
munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:
a. Procesul de restructurare permanent pe care il cunoaste economia
86. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se numea:
a. Bilet de banca
87. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de consum format
din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale (cu o pondere de 35%) si
servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a
preturilor bunurilor industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de
3%, calculati rata inflatiei.
a. 5,8%
88. Detinatorul de actiuni are dreptul:
a. De a obtine dividend
89. Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg aceasta actiune
este:
a. Flexibilitatea care insoteste licgiditatea
90. Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta banca care nu dispune
de rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati suplimentare:
a. Si rezerve excedentare
91. Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent din
depozitele lor:
a. Autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze cresterea stocului de bani
92. Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile membre este denumita:
a. Rata de discont
93. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul ca mijloc
preferat de schimb pentru ca aceste metale:
a. Erau divizibile
b. Erau transportabile
c. Erau durabile
d. Erau rare
e. Toate
94. Detinerea de rezerve de bani:
a. Ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit
95. Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si remediile pentru
inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:
a. O rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie
96. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un credit?
a. M1 si M2 scad
97. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
a. Populatia somera si populatia activa
98. Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:
a. Publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri
99. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o decizie
favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
a. Nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii
100. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este aceea de:
a. A le constrange capacitatea de a crea bani
101. Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:
a. Acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
102. Politica anti-inflationista presupune:
a. Abandonarea expansiunii monetare
103. In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris „crizele comerciale" sau
recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:
a. Sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
104. Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem sa
creeze:
a. Mai mult de un dolar sub forma de bani noi
105. Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:
a. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale
106. Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:
a. Barterul
107. Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la termen cum
a. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
108. Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita controlul asupra
sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la care:
a. Bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele
109. Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile comerciale:
a. M1 scade dar M2 nu se modifica
110. Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil"?
a. Extinderea creditarii, neinsotita de a crestere a economiilor, alimenteaza cresterea investitiilor in

afaceri neprofitabile
110. Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?
a. acceptabilitatea
112. Echilibrul monetar determina stabilitatea:
a. Puterii de cumparare
113. Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a impiedica
falsificarea lor si:
a. Promiteau sa plateasca o suma anume de moneda metalice la cerere
114. Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?
a. Banca Nationala a Romaniei
115. Bancile comerciale creeaza bani:
a. Facand imprumuturi
116. Cursul valutar conventional:
a. Este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi factori economici,
politici, sociali si institutionali, interni si externi
118. In conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie reprezinta
doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimata a somajului este de:
a. 7,8%
Rationament: Re=6,2-0,5 (100 – 96,8)
Re = 6,2 + 1,6 = 7,8%
119. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul fluctuatiilor
nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:
a. Cheltuielilor si taxelor de stat
120. Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:
a. De la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar
121. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt pensionari si
3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de munca, nu au loc de munca, iar
dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza atunci:
a. Populatia ocupata este de 15.000.000
122. Banii furnizeaza servicii pentru oameni:
a. Doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
123. Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
a. Banca Centrala
124. O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca preturile vor
scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:
a. Bani
125. Rata solicitata a rezervelor:

a. Functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
126. Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:
a. Prin care se imprumuta bancile intre ele, realizand o functie de compensare a excedentului si
deficitului de lichiditati bancare
a. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
128. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:
a. Mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
129. Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul economiei,

cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina dificila:
a. Deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza initiativele Bancii
Comerciale
b. Deoarece la nivel general se accepta ca Banca Centrala sa atinga alte obiective, care s-ar putea afla
in conflict
c. Deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a ofertei de bani la un
moment dat
d. Deoarece nu exista un acord complet refiritor la mijloacele pe care Banca Centrala ar trebui sa le
utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
e. Toate
130. Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:
a. Le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii destabilizatoare privind bugetul
131. Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda" (grabind lucrurile) daca
ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera ca:
a. Bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea lor legala pe
parcursul recesiunii
132. Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost aceea ca:
a. Deficitele sunt bune pentru economie
133. Echilibrul monetar reprezinta :
a. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
134. Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:
a. Este posibila sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina
b. Este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina
c. Va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie
d. Toate
135. Expansiunea monetara:
a. determina cresterea ratei somajului pe termin scurt
Grile
1. Marea Criza din anii 1930 a fost mai grava si mai indelungata in:
a. SUA
2. Prin programul sau Keynes propunea:
a. O politica fiscala care sa duca la bugete echilibrate in fiecare an
3. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata de:
a. scaderea ratei inflatiei
4. Inflatia este generata de:
a. banca centrala care injecteaza prea multi bani in economie
5. Distorsionarea sistemului preturilor relative este o consecinta a:
a. Scaderii artificiale a ratei dobanzii
6. Sursa inflatiei se gaseste in:
a. reducerea artificiala a ratei dobanzii de catre autoritatile monetare
7. Atat timp cat individul prefera castigurile salariale suplimentare timpului liber, atunci:
a. Avem de-a face cu un efect de venit negativ
8. Cand rata dobanzii scazuta in mod artificial incepe sa creasca oamenii de afaceri constata:
a. ca inregistreaza costuri si pierderi economice mari
9. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?
a. In comertul international, tendinta este de crestere a nivelului protectiei medii in cazul economiilor
in dezvoltare
10. Cand pretul capitalului scade:
a. Costul productiei scade, ducand la scaderea ofertei de bunuri si implicit la scaderea cantitatii
cerute de forta de munca ceea ce se numeste efect de scara negativ.
11. Riscul investitiilor in hartii de valoare
a. este rezultatul incertitudinii pe care o presupune anticiparea fluxurilor de venituri viitoare
12. Sa presupunem ca vi se aproba cererea pentru un credit de 500 de dolari, iar ofiterul de credite
intocmeste un borderou de depunere pe numele dumneavoastra, pe care il semneaza si il inmaneaza
casierului bancii. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata?
a. banca a creat cei 500 de dolari pe care vi i-a imprumutat

13. Pe piata financiara secundara:
b. se tranzactioneaza titluri de valoare pe termen lung emise anterior
14. O persoana se incadreaza in categoria someri daca:
a. Ramane fara loc de munca si se afla in cautarea unui alt serviciu
15. Politicile fiscale si monetare contractioniste:
a. Vor influenta productia si ocuparea fortei de munca mai repede decat vor determina modificarea
nivelului preturilor
16. Decalajul de timp dintre masurile de politica monetara sau fiscala si efectele lor:
a. nu reprezinta o constanta care poate fi masurata
17. Specializarea internationala si schimbul:
a. ofera posibilitatea obtinerii de castiguri ca rezultat al economiilor de scara
c. cresterea ratei rezervelor obligatorii
19. Pe piata muncii, raporturile dintre vanzatori si cumparatori:
a. Sunt reglementate prin acte normative si acorduri incheiate intre exponentii intereselor
angajatilor, angajatorilor si uneori si ale puterii publice
20. Actiunea reprezinta:
c. un activ financiar cu venit fex
21. O consecinta a recesiunii este aceea ca:
a. Se va inregistra o incetinire neintentionata a ritmului de crestere economica
23. Convingerea ca banii trebuie sa aiba o justificare pentru a avea valoare ridica intrebarea ce
anume se afla in spatele justificarii pentru a oferi aceasta valoare. Care afirmatie din urmatoarele nu
este adevatara?
a. stocul de aur existent la Banca Nationala justifica valoarea banilor
24. Echilibrul monetar determina:
a. Stabilitatea preturilor
25. Cotarea directa:
a. este data pentru o unitate sau 100 unitati in moneda straina, transformate in suma
corespunzatoare in moneda nationala
26. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
a. comertul este principala componenta a relatiilor internationale

27. Emigrarea:
a. Poate fi considerata benefica, in momentul in care economia se afla in situatia de subocupare, dat
fiind faptul ca aceasta poate contribui la diminuarea presiunii si dezechilibrului pe piata muncii
28. Pe piata financiara se efectueaza tranzactii cu:
29. Protectionismul:
a. modifica raportul de schimb si avantajele comparative
30. Printre cauzele somajului se inscriu:
a. Sporirea cantitatii de munca ceruta pe piata muncii
31. Pe piata bursiera cererea de titluri:
c. provine din partea celor care dispun de capital banesc
32. O politica fiscala contraciclica presupune:
d. O reducere a incasarilor fiscale atunci cand scade PIB-ul
33. Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita:
a. contradictilor sale interne
34. Pe termn scurt, o politica anti-inflationista adecvata:
a. conduce la scaderea consumului
35. Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata problema somajului?
a. interventia statului in economie orientata catre stimularea cererii agregate
36. Migratia zilnica:
a. poarta de asemenea numele de navetism
37. Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina:
a. cresterea cursului titlurilor de valoare
38. Piata financiara mobiliara este o componenta a:
a. pietele capitalului pe termen mijlociu si lung
39. Politicile monetare si fiscale expansiniste:
a. sunt atragatoare pentru alegatori
40. Cursul de schimb real:
a. este un curs fix , stabilit de autoritatile monetare nationale
41. Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:
a. Rata cirenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului
42. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni atunic:

b. bancile comerciale pot reduce rata dobanzii si pot acorda mai multe credite
43. Cand efectul de venit domina efectul de substitutie in comportamentul salariatului:
a. Curba ofertei individuale de munca se realizeaza spre stanga
44. In perioadele de recesiune oamenii prefera:
a. Sa detina mai multi bani in numerar
45. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata:
a. se pot obtine castiguri din comert si daca nu exista avantaje absolute dar exista avantaje reale
46. Cererea de munca:
a. Depinde de pretul fortei de munca
Grile seminar
1. Superioritatea enorma a unor sisteme econimice asupra altora in conditiile economiei

contemporane s-a dovedit a depinde in exclusivitate de:
a. Inzestrarea diferita a resurselor naturale
b. Raportul dintre populatie si spatiul geografic ocupat
d. Superioritatea actuala este mostenita de la tarile care au fost bogate in cele mai vechi timpuri
c. Capacitatea coercitiva superioare, in specila determinate de inzestrarea superioare a armatei
Nici una
2. Daca intr-o economie, rata rezervelor minime obligatorii este de 5%, iar o banca comerciala isi
creste depozitele cu 100 lei, atunci masa monetara
a. Va creste cu 2000 lei
Rationament: 100/5% = 2.000
3. Inflatia nu ar aparea in conditiile in care totalitatea schimburilor ar avea loc prin intermediul:
a. Trocului
4. Printre efectele fenomenului inflationist nu putem amintii:
a. Pe termen scurt scade gradul de prosperitate al natiunii
5. Politica anti-inflationista:
a. Presupune crestrea nivelului dobanzilor, ceea ce va conduce la scumpirea creditelor
6. Prin politicile expansioniste se obtin:
a. Aspecte pozitive pe termen scurt
7. La o rata a rezervelor obligatorii de 12%, o banca comerciala cu conturi curente de 200 mil de
dolari, trebuie sa detina efectiv
a. 24 mil dolari
Rationament: 200*12% = 24
8. Cererea de munca este reprezentata de:
a. Angajatori
9. Miscarea naturala a fortei de munca este cauza principala a :
a. Somajului frictional
10. Piata financiara secundara:
a. Presupune tranzactii realizate prin intermediul burselor de valori
11. Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este rata dobanzii deoarece:
a. Cresterea sa reduce cererea pentru titluri si determina micsorarea cursului acestora pe piata
bursiera
12. Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mica de a fi niste tehnici de stabilizare pentru ca:
a. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile moficate trebuie aprobate este prea lent si
devine des subiectul unor tensiuni conflictuale
13. Achizitionarea unei obligatiuni:
a. Asigura un venit anul cert
14. Marea Criza economica a fost cauzata in special de:
a. Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de politica monetara

reductionista
15. Daca rata somajului dintr-o tara este 8% iar rata curenta a somajului este 10% intalnim:
a. Subocupare a fortei de munca
16. Oferta de munca este reprezentata de:
a. Lucratori
17. Somajul natural include:
a. Somajul structural si somajul frictional.
Bani
BANI – sunt cei care pun in miscare comertul national si mondial.
EVOLUTIA BANILOR
- Mijloc de schimb – metale rare (cupru, bronzul, argintul si arutil)

- Senioraj – transformarea lingourilor din metal in monede, aurarul pastreaza o parte din
monede
- Chitantele emise de aurari – PRIMA FORMA DE BANI DE HARTIE – fiindca ele erau acceptate
de vanzatorii de bunuri si serviciu ca mijloc de plata
- Biletele de banca – emise de banca centrala
EVOLUTIA BANILOR – CURS
- TROCUL – schimb de bunuri

- Monedele rare
- Transformarea metalelor pretioase in monede – SENIORAJ
- MONEDA HARTIE (MIJLOC DE SCHIMB DE PLATA) in schimbul lingourilor (chitante oferite de
aurari care certificau existenta de depozit a metalelor pretioase)
- Aparitia bancilor – banii cu dobanda, sub forma chitantelor –bilete de banca (promisiunea
emitentului de a achita posesorului o cantitate de moneda metalica)
- Moneda hartie- hartie moneda – nu permite nicio plata in metal pretios, circula in baza
increderii
MONEDA FIDUCIARA
- Moneda hartie- initiala avea justificare in metal pretios

- Hartia moneda de astazi circula in baza unui acord si a increderii
- Capacitatea bancilor centrale de a emite banci fara acoperire este contestata prin riscurile
pe care le presupune
Caracteristica principala a banilor ACCEPTABILITATEA
MITUL MONEDEI FIDUCIARE
Un obiect se transforma in bani prin faptul ca este efectiv acceptat si folosit de populatie ca
mijloc .
NATURA BANILOR DIN ZIUA DE AZI
Elementele pe care le folosim astazi ca mijloc de schimb reprezinta aproape exclusiv promisiuni ale
unor institutii de incredere
Exista substituite pentru numerar? Da, deoarece cel mai frecvent mijloc de schimb nu sunt banii in
numerar, ci banii din conturile curente – conturi deschide la institutiile financiare, din care se pot
transfera fonduri prin simpla completare a unui cec.
Ce folosim? Bancnote(numerar)+banii din conturile curente
Cati bani sunt dispobili in economie? SUA
- M1- masa monetara in sens restrans – insumand banii aflati in circulatie, conturile curente si
cecurile de calatorie.
- M2 – este M1 + depozite sub 100.000 de dolari si actiunile la fondurile naturale de pe piata
monetara cu amanuntul, ce permit investitii initiale mai mici de 50.000 de dolari.
- M2 masoara valoarea in dolari a activelor pe care publicul le poate transforma cu usurinta –
mijloc de schimb
MODIFICARI M2 FATA DE M1 – preferinta pop. cu privire la forma in care aceasta doreste sa-
si pastreze banii si activele monetare.
Ex transfer 500 dolari pe care i-ati imprumutat din contul curent intr-un cont de econimii
deschide la aceeasi banca de unde ati imprumutat. Ce se intampla cu masa monetara?
M1-scade cu 500 de dolari
M2-ramane neschimbat,fiindca M2 cuprinde tot ceea ce cuprinde M1.
Creditele bancare maresc M1.
Dorinta publicului de a pastra mai multi bani sau mai putini bani in conturile curente sau in cele de
economii va determina diferenta de crestere intre M1 si M2.
NATURA BANILOR CURS
Numerarul – componenta de banza a mase monetare
Biletele de banca – reflecta promisiuni de plata din partea bancilor centrale.
Numerarul este substituit din ce in ce mai mult de banii din conturile curente – inscrisuri bancare- in
economiile dezvoltate reprezinta principalul mijloc de schimb/plata
Conturile bancare- reprezinta tot promisiuni de plata din partea bancilor comerciale – pasiv entitate.
Principalele mijloace de plata BANCNOTELE SI BANII DIN CONTURILE CURENTE – reprezinta

promisiuni sau pasiev ale unor institutii de incredere.
Care este masa monetara din Romania?
- M1- masa monetara sens restrans – numerarul din circulatie, conturi curente depozite la
vedere
- M2 – masa monetara intermediara 214 mlrd. Lei, M1, depozite cu durata initiala de pana la 2
ani inclusiv (incluse si depozite rambursabile dupa notificare la cel mult 3 luni inclusiv)
- M3 – masa monetara in sens larg 216 mlrd. Lei, M2, alte institutii financiare
Daca o banca devine insolvabila se retrage de pe piata.
RRO – procentul din depozitele constituite de catre care trebuie sa ramana in numerar in seifuri sau
conturi la banca centrala (totalul pasivelor nu trebuie sa depaseasca un multiplu al rezervelor –
limitarea procesului de creditare)
--rezervele nu sunt purtatoare de dobanda – sunt percepute de banci ca taxe.
CREATIA MONETARA
Bancile comerciale pot crea bani fiindca populatia este dipusa sa accepte promisiunile bancii drept
plata.
Ceea ce poate fi creat poate fi si distrus
Se intampla ceva cu cantitatea banilor atunci cand rambursati imprumuturi?
Ex. –masa monetara aflata in circulatie scade cu 575 dolari
„ Moneda reprezinta bani doar daca este detinuta in afara sistemului bancar.”
- Se creeaza moneda – atunci cand bancile acorda imprumuturi si de distruge moneda atunci
cand clientii isi ramburseaza imprumuturile.
- Masa monetara totala aflata in circulatie creste in orice perioada in care bancile acorda noi
credite intr-un ritm mai mare decat cel de rambursare a creditelor bancare existente.
- Masa monetara totala aflata in circulatie scade atunci cand creditele bancare existente sunt
rambursate intr-un ritm mai accentuat decat cel de acordare a noilor credite.
CREDIBILITATEA SI INCREDEREA
Contul deschis la banca este un pasiv al bancilor o datorie fata de dumneavostra.
- Masa monetara nu cuprinde sumele din interiorul sistemului bancar.

- Inchiredea contului curent: masa monetara existenta scade iar masa monetara aflata in
circulatie creste.
- Banca cintrala – banca comerciala
- Populatia trebuie sa isi pastreze increderea intr-o anumita moneda, altfel nu o va mai
accepta.
Bancile reglementate: cerintele privind rezerva legala
Bancile nu au voie sa aiba pasive care sa depaseasca un anumit multiplu al rezervelor.
Rata rezervei obligatorii : procentul din rezervele unei banci care trebuie sa ramana in seifurile
sale sau in conturile pe care le are deschide la una dintre bancile curente.
!! Bancherii cauta oportunitati de profit investindu-si rezervele excedentare.
-rata rezervelor obligatori pentru bancile comerciale -mai mica de 10%
Rezerva federala – banca centrala SUA – agentie guvernamentala – o singura banca cu mai multe
sucursale (12 banci comerciale)
Rezervele impuse bancilor actioaneaza ca o restrictie asupra cresterii cantitatii de moneda aflata
in circulatie.
INSTRUMENTELE UTILIZATE DE REZERVA FEDERALA
Rata rezervei obligatorii este folosita ca regula impusa a sistemului bancar.
ATUNCI CAND O BANCA COMERCIALA SE IMPRUMUTA DE LA BANCA CENTRALA, EA PLATESTE

DABANDA PENTRU CREDITUL RESPECTIV, IAR RATA DOBANZII SE NUMESTE RATA DE SCONT.
RATA DE SCONT- rata perceputa de catre banca centrala de la bancile comerciale pentru credite
pe termen scurt.
Masa totala din economie determina modificarea ratei de scont.
Cresterea ratei de scont : ar limita capacitatea bancilor comerciale de a acorda mai multe credite
si ar conduce la reducerea masei monetare globale
- cresterea (reducerea) ratei de scont ar putea mari(reduce) masa monetara la nivel national.
OPERATIUNILE PE PIATA DESCHISA
Bancile contracteaza majoritatea imprumuturilor pe termen scurt de la alte banci pe piata

fondurilor federale.
Banca centrala incearca sa influenteze indirect celelalte rate ale dobanzii (mai ales rata la
fondurile federale) cumparand sau vanzand pe scara larga titluri de guvernul SUA.
- Cand banca centrala cumpara obligatiuni, bancile comerciale primesc bani, M1 creste, iar
rata dobanzii scade.
- Cand banca centrala vinde obligatiuni, bancile comerciale primesc obligatiuni, iar banca
centrala primeste bani – M1 scade, iar rata dobanzii creste.
Valoarea este o consecinta a raritatii
Raritatea- rezultatul determinat de cerere si de diponibilitatea limitata.
Exemple
Banca comerciala creeaza moneda? Da, bancile comerciale creaza moneda prin creditare, o
banca fiind dispusa sa creeze imprumuturi de care avem nevoie in schimbul promisiunilor pop.
de a rambursa la timp.
-creeaza moneda atat timp cat are credibilitate
Inflatia
De la troc la schimbul indirect.
Troc= schimb direct (bun contra bun)
In perioada trocului nu vorbim de inflatie.
Toate raporturile incrucisate de schimb intre bunuri formeaza sistemul preturilor relative.
SISTEUL PRETURILOR RELATIVE:
- Sistetizeaza informatii despre raritatea relativa a bunurilor.

- Transmite semnale esentiale ce ghideaza atat deciziile consumatorilor, cat si deciziile
producatorilor.
Preturile relative-raporturi de scimb dintre bunuri-se pot modifica oricand.
In conditii de troc: preturile nu pot creste toate in acelasi timp, nu poate exista o crestere
generalizata a preturilor. --- inflatia este legata de bani.
SENSUL INFLATIEI
Inflare=a umfla
Inflatie = legata de umflarea cantitatii de moneda
Crestere generalizata a preturilor – poate exista doar in conditiile exprimarii in bani a bunurior.
Producerea de bani este un monopol al bancii centrale, o institutie a statului.
Inflatia nu este o crestere generalizata a preturilor – efectul inflatiei.
Inflatia = o politica deliberata pusa in practica de detinatorii privilegiului de a multiplica volumul

insemnelor monetare.
Inflatia produce efecte doar atunci cand cantitatea de bani ce invadeaza sistemul economic se
propaga neuniform si impredictibil.
Inflatia apare atunci cand bancile centrale scad artificial rata dobanzii la care acorda imprumuturi
bancilor comerciale.
MECANISMUL CRESTERII GENERALIZATE A PRETURILOR
„banii ieftini” generalizeaza un boom pe termen scurt

- Intreprinzatorii si consumatorii au mai multi bani pentru a cumpara factori de productie si
bunuri de consum
- Pe termen scurt , creste cantitatea de bani nu si si cantitatea de resurse
- Intreprinzatorii si consumatorii liciteaza cu bani mai multi o cantitate relativ constanta de
factori de productie si bunuri de consum – preturile acestora incep sa creasca treptat
- Cresterea preturilor factoriale de productie determina sporirea costurilor proiectelor
investitionale si reducerea profitabilitatii acestora
- In scurt timp, multe proiecte investitionale incep sa nu mai fie profitabile, unele dintre ele nu
dispun de suficiente resurse pentru a ajunge sa produca
- Apare o criza financiara, apoi o criza economica
- Abandonarea proiectelor investitionale genereaza somaj
EFECTELE INFLATIEI
- INFLATIA CREEAZA ILUZIA CRESTERII PUTERII DE CUMPARARE
- INFLATIA DISTORSIONEAZA SISTEMUL PRETURILOR RELATIVE, CEEA CE CONDUCE LA
ALOCAREA DE RESURSE SPRE PROIECTE INVESTITIONALE „APARENT” PROFITABILE
- Inflatia redistribuie arbitrat puterea de cumparare – sunt avantajati primii consumatori,
intreprinzatori sau detinatori ai banilor tipariti
Cei mai avantajati: sectorul bancar si sectorul guvernamental
- Inflatia conduce la pierderea puterii de cumparare a unitatii monetare, dar si a puterii de
cumparare a anumitor entitati, indivizi ce folosesc moneda
- Inflatia ctioneaza ca un impozit deghizat
- Pe termen lung, inflatia scade prosperitatea natiunii deoarece modificarile haotice din
sistemul preturilor relative canalizeaza resursele spre proiecte investitutionale ce nu ajung
niciodata sa produca bunuri si servicii
- Resursele rare sunt risipite
- Inflatia conduce la modificari neanticipate ca „marimi” unitatii monetare, ceea ce da peste
cap calculele cotidiene ale oamenilor
- Inflatia descurajeaza conduita chibzuita, economisirea dar stimuleaza consumul imediat si
chiar distrugerea capitalului uman
- Inflatia incurajeaza indatorarea, consumul pe datorie
- Efectele „stimulative” sunt limitate, pe termen scurt si doar in favoarea catorva privilegiata.
POLITICI ANTI-INFLATIONISTE
o Consta in reducerea ritmului expansiunii monetare

o Este nepopulata deoarece, spre deosebire de inflatie produce mai intai efecte
negative „austeritatea”
o Inflatia pune in discutie natura productiei de bani (monopol discretionar al statului) si
tructura sistemului financiar-bancar din epoca moderna
Inflatia= scaderea de cumpare a banilor
Efect: cresterea generalizata a preturilor
Crediteaza banca centrala = nu, ofera credite celorlalte banci.
Avutia natiunilor: globalizarea si crestrea economica

Rati bogate, tari sarace
- Un sistem economic = reprezinta un sistem social prin intermediul caruia indivizii coopereaza
in vederea crearii si utilizarii resurselor, spre a-si satisface unii altora dorintele
- Diferentele dintre state din punct de vedere al nivelului de dezvoltare economica
demonstreaza clar faptul ca unele sisteme economice functioneaza mai bine decat altele
De ce unele sisteme au performante mai mari decat altele?
- resurse naturale, dimensiunea teritoriului, marimea si/sau densitatea populatiei.
Cine este bogat si cine este sarac?
Clasificarea tarilor lumii (in functie de PNB/locuitor):
- Tari cu venit national ridicat: SUA, Canada, statele din Europa Occidentala, Japonia, Coreea
de Sud, Singapore, Australia, Noua Zeelanda, Istral, rati exportatoare de petrol (Brunei,
Kuweit, Qatar, EAU)
- Tari cu venit national mediu: statele din Armenia Latina (exceptand Nicaragua, Honduras,
Haiti si Guyana) , Africa de Sud si de Nord, majoritatea statelor din Orientul mijlociu, tari din
centrul si estul Europei, Thailanda, Malaezia, Indonezia si Filipine.
- Tari cu venit national redus (PNB/locuitor < 1.000 USD) : China, India, Pakista. Bangladesh,
Birmania, Cambodgia, Laos, Vietnam, statele cele mai sarace din cadrul fostei URSS, Albania,
Africa Centrala etc.
Cresterea economica = cresterea PIB-real pe termen lung
- Preconditia esentiala: ordinea sociala stabila (indivizii sa poata initia proiecte, avand
suficienta incredere ca vor fi capabili sa se bucure de rezultatele muncii lor)
- Dezvoltarea economica depinde de: -oameni – resurse – institutii (furnizeaza regulile jocului
in baza carora interactionm si obtinem castiguri de pe urma schimburilor)
Factori determinanti ai cresterii economice
Resursele umane – cantitatea dar mai ales calitatea lor – educatie si capitalul uman
Importanta cunostintelor—combustibilul isi are sursa in mintile noastre.
Capitalul :
- Importanta stocurilor de capital

Investitiile straine si comertul exterior
- importanta investitiilor straine si a comertului pentru cresterea economica
- riscurile investitionale
- Sprijinul financiar extern : -poate prezenta riscuri – investitiile private sunt preferate
- Tehnologia si procesul tehnic
- Resursele naturale – nu sunt un factor esential
Rolul statului :
- buna guvernare
- Institutii fundamentale – „regulile jocului”
- Economie de piata versus economie de comanda
Gradul de libertate economica = libertatea economica permite oamenilor sa-si caute avantajul
comparativ, sa porneasca motorul antreprenorial care pune in miscare mecanismul pietei
Indicele libertatii economice: cauta sa masoare politicile economice ale unei tari in materie de :
reglementare, practici de stabilitare a preturilor, politica monetara, politica fiscala si comertul
international.
Legatura dintre indicele libertatii economice si gradul de dezvoltare
- Nivel scazut de reglementare, prin stabilirea libera a preturilor, printr-o politica monetara
stabila, prin niveluri reduse ale impunerii si printr-o deschidere fata de schimbarile cu
exteriorul - sunt considerate ca avand grade mai mari de libertate economica
- Nivel ridicat de reglementare, un sistem de preturi administrative, o politica monetara
inflationista, niveluri ridicate ale impunerii si o capacitate fata de schimburile cu exteriorul –
grade mici de libertate economica
Experienta asiatica – cauzele cresterii economice din Asia
Coreea de Sud :
- PIB a crescut de aprox 28 ori, cu o rata medie anuala de circa 7,3 %

- Pib/ locuitor a crescut de aproximativ 15 ori, cu o rata medie anuala de circa 5,8
Cum se explica aceste performante?
- Atentie deosebita acordata educatiei, inclusic, instruirii femeilor

- Conectarea la economia mondiala
- Folosirea eficienta a fondurilor atrase din strainatate
- Concentrarea pe productia pentru export
- Oficialii guvernamentali au conclucrat cu industriasii pentru a influenta investirea resurselo in
domenii-cheie si pentru a dezvolta anumite industre
- Cheltuielile guvernamentale au fost mentinute la un nivel rezonabil
- Populatia a practicat o rata relativ ridicata a economisirii
- S-a tinut cont de domnia legii, desi coruptia a fost o problema, iar unele politici publice
disrectionare au deturnat fonduri publice de la altele intrebuintari.
Japonia si Taiwan
- Performante economice si politice economice aplicate similar celor inregistrate de Coreea de

Sud (Japonia) intra, chiar, in randul celor mai bogate tari
- Populatie educata, dispusa sa munceascca din greu si sa economiseasca
- Cadrul economic cu reguli ale jocului stabile
- Deschiderea fata de economia mondiala
- Absenta unor cheltuieli guvernamentale excesive si a unei inflatii rapide
- Utilizarea tehnologiilor dezvoltate de natiuni mai avansate din acest punct de vedere
Alte natiuni ale Asiei s-au descurcat mai putin bine… India (1960-2006)
- PIB creste de la 606 $ la 2.1225$ de numai 3,5 ori, ceea ce presupune un ritm anual de
crestere de sub 0,1%
- Explicatii posibile : cresterea demografica, disensiuni interne, conflicte cu vecinii, razboaie,
politicile aplicate de guvernul indian
- A manifestat o impotrivire externa in a lasa alocarea resurselor in seama preturilor,
incredintand autoritatea unor birocrati guvernamentale
- Guvernul a distorsionat masa preturilor
- Autoritatile guvernamentale au fost seduse de planificarea centrala dupa model sovietic
- Investitiile au fost canalizate spre proiecte care s-au dovedit a fi incapabile sa produca
venituri mai mari decat costurile
- Domeniile mai putin planificate erau decurajate printr-o reglementare excesiva din partea
birocratilor (licente, autorizatii, aprobari, avize)
Cauze ale subdezvoltarii Africii subsahariene
- Utilizarea ineficienta a sprijinului financiar primit din strainatate

- Absenta unui sol fertil
- Lipsa unor caderi de precipitatii corespunzatoare
- Maladii specifice zonei tropicale
- Variatii mari ale debitului raurilor
- Varietatea populatiilor din interiorul granitelor a stimulat mentinerea unei lipse de unitate si
a izbucnirea de razboie civele
- Unele „explozii” demografice care au anulat efectele pozitive ale unor perioade de crestere
economica
- Regimuri plitice violente, corupte, mincinoase si incompetente
Globalizarea sperante si deziluzii
- Globalizarea – „paratrasnetul” perioadei ce a urmat dupa Razboiul Rece

- Proteste de strada anti-globalizare
- Criticii subliniaza ca acest „consensul de la Washington” constituie un set de politici
privitoare la responsabilitatea fiscala si liberalizarea comerciala care sunt „impuse” tarilor
mai putin dezvoltate ale lumii, in schimbul imprumuturilor si asistentei financiare externe
oferite de institutii internationale.
- Sunt vizate, mai ales Banca Mondiala, Fondul Monetar International si Organizatia Mondiala
a Comertului, principala lor „vina” fiind conditionalitatea
Aspecte particulare aflate in dezbatere in ceea ce priveste „consensul de la Washington”
Criticii globalizarii sustin ca duce la:

- Accentuarea inegalitatii in materie de venit, pe masura ce decalajul dintre tarile bogate si
cele sarace se adancesti
- O „cursa catre adancuri” in privinta politicilor de mediu
- O „cursa catre adancuri” pe piata muncii
- Globalizarea produce efecte opuse celor descrise mai sus
Globalizarea duce din ţările mai dezvoltate în cele mai puţin dezvoltate acele elemente care se
constituie în surse de sporire a productivităţii reale, baza creşterii venitului real:
- perfecţionarea abilităţilor de lucru;

- înmulţirea cunoştinţelor tehnice;
- mai buna organizare a activităţilor economice.
Controversa legată de externalizarea producţiei: lozincă versus analiză

Comerţul voluntar este reciproc avantajos, indiferent dacă are loc între două persoane şi are ca
obiect un anume produs, sau dacă avem de-a face cu cumpărarea de servicii de muncă prestate într-
o fabrică din America Latină sau de către un medic radiolog din India.
Tiparul comercial care se derulează ca urmare a globalizării este doar o altă manifestare a
câştigurilor obţinute de pe urma schimburilor voluntare despre care s-a discutat în capitolele
anterioare.
Numărul locurilor de muncă pierdute în urma externalizării producţiei este minuscul comparativ cu
dimensiunea economiei americane. Dar crearea de locuri de muncă în străinătate va tinde să
genereze diferite slujbe şi venituri mai mari pe teritoriul SUA.
Pe scurt, comerţul internaţional este un joc cu sumă pozitivă. Rolul economiştilor este de a spune
adevărul, însă, de multe ori, opiniile lor au fost desconsiderate în numele eficienţei politice.
Dificultatea comparaţiilor internaţionale care implică PIB
Problema serviciilor care nu fac obiectul unor tranzacţii pe piaţă: ponderea acestora este mult mai
mare în economiile mai puţin dezvoltate, ceea ce face ca PIB-ul acestora să fie subapreciat;
- în acelaşi timp, este exagerată bunăstarea oamenilor din cele mai bogate ţări.
- Comparaţiile internaţionale care impică PIB-ul pe cap de locuitor sunt foarte distorsionate şi
de numitorul comun utilizat (utilizarea dolarului american). Dar cursul de schimb nu exprimă
totdeauna paritatea puterilor de cumpărare!
- Exprimarea PIB-ului pe cap de locuitor ajustat cu paritatea puterilor de cumpărare duce la
creşteri semnificative a valorii acestuia pentru statele cu un nivel de dezvoltare redus sau,
chiar, mediu.
1. Functionarea economiei depinde de:
o A. Capacitatea guvernului de a modifica semnificativ cotele de impozitare si

cheltuieli autorizate
o B. Capacitatea statului de a interveni mai mult in economie
o C. Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
2. Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul,

argintul si aurul ca mijloc preferat de schimb .. ... ...
o A. Mai putin atractive

o B. Rare
o C. Netransportabile
o D. Indivizibile
3. Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu:
o A. Diminuarea cantitatii de munca oferita la nivelul pietei muncii

o B. Sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii
o C. Parasirea voluntara a locului de munca
o A. Rata dobanzii creste

o B. Creste oferta de bani
o C. Rata dobanzii scade
o D. M1 creste
5. Pe termen scurt, expansiunea monetara:
o A. Inhiba creditarea
o B. Il determina pe angajator sa recurga la concedieri
o C. Conduce la "alungirea" proiectelor investitionale
o D. Genereaza cresterea ratei dobanzii
6. Detinatorul de actiune are dreptul:
o A. De a obtine o dobanda anuala

o B. De a obtine un venit sigur
o C. De a obtine dividend
7. Marea Criza din 1929-1933 a fost determinata de:

o A. Scaderea gradului de ocupare
o B. Cresterea volumului de credite acordate
o C. Reducerea volumului de credite acordate
o D. Cresterea productiei
o A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile

comerciale
o B. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul
castigat
o C. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
o D. Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod
simultan si venit
9. Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani

pe perioada nedeterminata este limatata de:
o A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a

garantiilor sale
o B. Numarul creditelor pe care le acorda
o C. Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de
economii
o D. Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
10.Inflatia:
o A. Distorsioneaza sistemul preturilor relative

o B. Dezavantajeaza, in general, sistemul bancar si guvernul
o C. Descurajeaza traiul pe datorie
o D. Descurajeaza consumul pe termen scurt
11.Pe o piata financiara eficienta:
o A. Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continuu,

astfel incat orice noua informatie sa fie integrata in pretul titlului
o B. Nu este necesar ca preturile sa reflecte toate informatiile relevante
o C. Investitorii pot sa realizeze regulat venituri mai mari decat media pietei
12.Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de

probleme de coordonare asociate:
o A. Deflatiei
o B. Inflatiei
o C. Dezinflatiei
13.Expansiunea monetara:
o A. Stimuleaza economia pe termen lung

o B. Genereaza un boom economic pe termen lung
o C. Stimuleaza economisirea
o D. Conduce la cresterea generalizata a preturilor
14.Operatiunile cu prima simpla " a la hausse":
o A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea

contractului. In functie de situatia existenta la termenul de scadenta.
o B. Obliga cumparatorul la executarea contractului la scadenta
o C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
rezilierea contractului, in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
15.Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:

o A. Creditele bancare sunt ramursate intr-un ritm mai mare decat cel de
acordare de noi credite
o B. Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
o C. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a
creditelor existente
16.Politicile anti-inflationiste:
o A. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei

o B. Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuieli
o C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansioniste
o D. Sunt favorabile clasei politice, fiind un set de masuri foarte populare
17.Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din:
o A. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei

o B. Scumpirea creditelor acordate de banci
o C. Austeritatea politicilor guvernamentale
o D. Distorsinarea preturilor relative
18.Din ce sunt alcatuite, aproape exclusiv, mijloacele de schimb de

astazi ?
o A. Aur
o B. Argint
o C. Cupru
o D. Promisiuni de plata
19.Eficienta pietei de capital vizeaza:
o A. Doar eficienta operationala

o B. Atat eficienta operationala cat si eficienta alocarii
o C. Cele doua tipuri de eficienta nu sunt elocvente pentru piata financiara
o D. Doar eficienta alocarii
20.In perioada electorala politicienii vor prefera acele politici care

produc:
o A. Beneficii si costuri pe termen scurt

o B. Beneficii si costuri pe termen lung
o C. Beneficii pe termen lung
o D. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
21.Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor

comerciale prin:
o A. Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii

o B. Vanzarea de obligatiuni de la stat
o C. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
o D. Diminuarea ratei rezervelor obligatorii
22.Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care

cumpara un computer:
o A. Nici M1, nici 2 nu se modifica

o B. M1 creste dar M2 nu se schimba
o C. M1 si M2 cresc
o D. M1 creste si M2 ramane neschimbat
23.Echilibrul monetar presupune:
o A. Egalitatea dintre banii din conturile curente si cei din conturile de economii
o B. Egalitatea dintre cererea si oferta de moneda
o C. Egalitatea dintre numerar si banii din conturile curente
o D. Egalitatea dintre masa monetara in sens restrans si masa monetara in sens
larg
24.Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina:

o A. Scaderea cursului titlurilor de valoare
o B. Nu are nici o influenta asura cursului titlurilor de valoare
o C. Cresterea cursului titlurilor de valoare
25.Tranzactiile derulate la nivelul pietei muncii:
o A. Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadrui cadru juridic si

institutional bine ...
o B. Se desfasoara intre guvern si angajatori
o C. Se desfasoara intre guvern si sindicate
o D. Au drept obiect serviciile de munca, insa nu sunt supuse reglementarii
26.Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin:
o A. Prin faptul ca este o piata perfect concurentiala

o B. Lipsa segmentarii, aceasta fiind unica pentru totalitatea sectoarelor din
economie
o C. Prin subiectul si obiectul de activitate al acesteia, respectiv capitalul
financiar
o D. Nivelul de reglementare caracteristic
27.Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
o A. Banca centrala
o B. Agentie guvernamentala
o C. Institutie financiara de incredere
o D. Guvern
28.Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci
oarecare achita un credit ?
o A. M2 scade dar M1 nu se modifica

o B. M1 si M2 scad
o C. M1 scade dar M2 nu se modifica
o D. M1 si M2 cresc
29.Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
o A. Populatia somera si populatia ocupata

o B. Populatia somera si intreaga populatie a tarii
o C. Populatia activa si populatia somera
o D. Populatia somera si populatia activa
30.Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:
o A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare

a excedentului si deficitului de lichiditati bancare
o B. Ce nu cuprinde operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
o C. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care au scadente lungi
31.Politica keynesiana
o A. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt

o B. Reducerea cheltuielilor publice
o C. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
o D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale pentru nivelul
cheltuielilor guvernamentale
32.Daca toata productia ar fi compusa din produsele realizate la

comanda:
o A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
o B. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
o C. Ar exista in economie mai multa incertitudine
o D. Populatia ar fi mult mai bogata
33.Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa

combata problema somajului
o A. Interventia statului in economie, prin politici de reducere a exporturilor

o B. Interventia statului in economie, prin politici de descurajare a consumului
o C. Interventia statului in economie, orientata catre stimularea cererii agregate
o D. Interventia statului in economie prin politici de descurajare a investitiilor
34.Oferta curenta de munca este reprezentata de:
o A. Populatia activa
o B. Rezervele de munca
o C. Populatia ocupata minus somerii
o D. Populatia ocupata
35.La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 10-30 au stat:
o A. Politicile monetare restrictive din anii 1920

o B. Politicile monetare expansioniste din anii 1920
o Restrangerile creditului
36.Alternativa la politicile fiscale si monetare discretionare este data

de:
o A. Politicile implementate in statele centralizate

o B. Absenta politicilor
o C. Politicile adoptate de conducatorul unui stat autocrat, ce are puteri absolute
o D. Politicile bazate pe angajamente ferme fata de normele legislative existente
37.Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:
o A. Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului

o B. Somajul voluntar este egal cu somajul involuntar
o C. Cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta
o D. Rata curenta a somajului este zero
38.In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933,
Keynes sustinea faptul ca:
o A. Bugetele trebuie sa fie echilibrate pe parcursul unui ciclu de afaceri;

o B. Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui an
fiscal;
o C. Deficitele nu sunt bune pentru economie
o D. Bugetele trebuie sa fie echilibrate de la an la an
39.Uniunrea Europeana:
o A. Nu se protejeaza fata de terti in politica comerciala, deoarece si-a

liberalizat pietele bunurilor, serviciilor, capitalurilor si fortei de m unca;
o B. Nu aplica o politica comerciala comunca;
o C. Este in prezent atat o uniune vamala cat si o piata interna
o D. Desi are numeroase domenii in care decide prin institutiile proprii,
supranationale, in nici un domeniu nu are competente exclusive.
40.Pe termen scurt, expansiunea monetara:
o A. Generaza cresterea ratei dobanzii

o B. Inhiba creditarea;
o C. Conduce la “alungirea” proiectelor investitionale;
o D. Ii determina pe angajatori sa recurga la concedieri;
41.Una dintre cauzele crizei economice o reprezinta:
o A. Lacomia investitorilor;
o B. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei;
o C. Consumul exagerat din anii de boom economic, incurajat de ratele reduse
ale dobanzii.
42.In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933,
Keynes sustinea faptul ca:
o A. Bugetele trebuie sa fie echilibrate pe parcursul unui ciclu de afaceri;

o B. Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui an
fiscal;
o C. Deficitele nu sunt bune pentru economie
o D. Bugetele trebuie sa fie echilibrate de la an la an
43.Bancile care vor sa-si maximizeze profiturile sunt nevoite sa:
o A. Respecte dorintele clientilor cu privire la procesul acordarii de credite

ieftine;
o B. Accepte faptul ca rezervele obligatorii le aduc castiguri substantiale
o C. Sa aiba passive care sa depaseasca un multiplu al rezervelor legale;
o D. Pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe credite la
dobanzi mari si nevoia de a pastra increderea populatiei in capacitatea de
rambursare a depozitelor
44.Intr-o societate cu economie de piata productia pentru un produs se

desfasoara:
o A. Concomitent cu manifestarea cererii

o B. Anticipat fata de cerere
o C. Dupa manifestarea cererii
o D. La comanda
45.Protectionismul:
o A. Este o practica rar intalnita in politicile comerciale actuale ale tarilor

dezvoltate;
o B. Modifica raportul de schimb si avantajele comparative;
o C. Determina cresterea castigurilor din comert si contribuie la utilizarea mai
eficienta a resurselor;
o D. Are un cost de oportunitate scazut;
46.Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este rata

dobanzii deoarece;
o A. Cresterea sa mareste cererea pentru titluri si determina cresterea cursului

acestora pe piata bursiera;
o B. Reducerea sa mareste cererea pt. titluri si determina micsorarea cursului
acestora pe piata bursiera;
o C. Cresterea sa reduce cererea pt. titluri si determina micsorarea cursului
acestora pe piata bursiera
47.In functie de durata mobilitatii geografice a fortei de munca, acestea

pot fi:
o A. Migratie lunara;
o B. Migratie definitiva;
o C. Migratie international;
o D. Migratie partiala;
48.Purtatorii cererii de munca sunt:
o A. Persoana care se afla in cautarea unui loc de munca

o B. Lucratorii
o C. Angajatorii
o D. Liderii de sindicat
49.Jobberul:
o A. Stabileste cotatiile bursei rezultate din jocul cererii si ofertei si le inscrie pe

panourile bursei, pe baza ordinelor transmise de brokeri;
o B. Nu poate sa incheie si operatiuni pe cont propriu;
o C. Are posibilitatea sa cumpere efecte financiare la un curs usor superior celui
la care vinde, de aici rezultand profitul sau;
o D. Are posibilitatea sa vanda efectele financiare la un curs usor inferior celui
la care cumpara, de aici rezultand profitul sau;
50.O politica anti-inflationista adecvata presupune:

o A. Supra-impozitarea veniturilor comerciantilor ce practica preturi ridicate;
o B. Practicarea unor marje de profit minime
o C. "blocarea” cresterii preturilor prin masuri guvernamentale
o D. Reducerea ritmului expansiunii monetare;
51.Prin programul sau Keynes propunea:
o A. O politica fiscala care sa duca la bugete echilibrate in fiecare an;

o B. Ca guvernul sa reduca investitiile in economie;
o C. O politica fiscal pentru a corecta recesiunile;
o D. Ca guvernul sa reduca imprumuturile;
52.O politica fiscal contraciclica presupune:
o A. O politica de tipul “ pornire-oprire-pornire “;

o B. O reducere a incasarilor fiscal atunci cand creste PIB-ul;
o C. O crestere a incasarilor fiscal in perioadele de recesiune
o D. O reducere a incasarilor fiscal cand scade Pib-ul;
53.Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita:
o A. Epidemiei subporductiei;
o B. Productiei mai mici fata de nevoile societatii;
o C. Contradictiilor sale interne;
54.Prin politicile expansionist se obtin:
o A. Aspect positive pe termen scurt

o B. Aspect positive pe termen lung;
o C. Aspect negative pe termen scurt;
55.Balanta comerciala:
o A. Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale;

o B. Are ponderea cea mai redusa in balanta de plati;
o C. Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale si servicii;
o D. Include balanta miscarilor de capital
56.Politicile monetare si fiscale expansioniste:
o A. Nu sunt atragatoare pentru alegatori;

o B. Nu au effect asupra cererii agregate;
o C. Sunt atragatoare pt alegatori;
57.Cursul de schimb real:
o A. Nu mai este utilizat dupa renuntarea la convertibilitatea monedei in metal

pretios;
o B. Nu tine cont de evolutia posibila a preturilor produselor interne fata de a
celor din strainatate;
o C. Este utilizat pentru a calcula correct repercusiunile pt cursul de schimb
asupra competitivitatii unei economii;
58.Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand:
o A. Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului;

o B. Rata curenta a somajului este zero;
o C. Cantitatea de munca oferita este egala cu cantitatea de munca ceruta;
o D. Somajul voluntar este egal cu somajul involuntary
59.In perioadele de recesiune oamenii prefera:
o A. Sa cumpere actiuni;
o B. Sa-si protejeze banii prin realizarea de depozite bancare;
o C. Sa faca investitii pe termen lung;
o D. Sa detina mai multi bani in numerar;
60.Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:
o A. Sa economiseasca in vederea unui consum viitor;

o B. Sa consume mai mult decat au economisit;
o C. Sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
o D. Contribuie la acumulare de capital
61.Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specific de

moneda se numea:
o A. Nota de hartie;
o B. Card de credit;
o C. Nota de metal;
o D. Bilet de banca.
62.O politica fiscal contraciclica va produce:
o A. Extinderea expansiunilor si recesiunilor

o B. Deficite atunci cand scade PIB
o C. Deficite atunci cand creste PIB
63.Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai

multe ori de catre:
o A. Comercianti
o B. Banci
o C. Burse de valori
o D. Agentii guvernamentale
64.Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala;

o A. Nu genereaza un boom artificial
o B. Are la baza cresterea economiilor reale
o C. Creste rata dobanzii de pe piata monetara
o D. Reduce rata dobanzii de pe piata monetara
65.Capitalul real:
o A. este acelasi lucru cu capitalul fictive

o B. Isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de burs
o C. Este format din bunuri material, mijloace banesti si efecte financiare
o D. Se valorifica in procesul de productie
66.Inflatia reprezinta:
o A. O consecinta a cresterii generalizate a preturilor

o B. Un stimulant pe termen lung al activitatii economice
o C. O politica deliberata a autoritatilor monetare
o D. Un effect al functionarii defectuoase a pietei libere
67.Operatiunile cu prima compusa “ a la baisse”:
o A. Obliga vanzatorul la executarea contractului la scadenta

o B. Nu ofera posibilitatea vanzatorului de a allege intre executarea sau
rezilierea contractului
o C. Ofera posibilitatea vanzatorului de a allege intre executarea sau rezilierea
contractului
68.Legea lui Okun spune ca
o A. Exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri

o B. Rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va
diminua
o C. Intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
o D. Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
69.Recesiunile se produc atunci cand
o A. Toata productia este compusa din bunuri omogene

o B. Sunt interpretate corect semnalele pieteidar producatorii sunt nemultumiti
o C. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti
o D. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti
70.Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani ?
o A. Usurinta de a fi transportat
o B. Acceptabilitatea
o C. Perisabilitatea
o D. Abundenta
1. Un dolar depus in sistemul bancar permite bancilor comerciale sa
extinda masa monetara cu:
o A. 1 dolar
o B. Mai mult de 1 dolar
o C. Mai putin de 1 dolar
2. Daca aveti 1.000 lei sub forma de numerar si ii depuneti la banca intr-
o A. M1 si M2 cresc
o B. M1 creste si M2 nu se modifica
o C. M1 scade si M2 nu se modifica
o D. M1 si M2 nu se modifica
3. Relaxarea conditiilor de creditare permite:
o A. Restrangerea masei monetare
o B. Cresterea masei monetare
o C. Nu are efect asupra masei monetare
4. Daca luati un credit bancar de 10.000lei :
o A. M1 si M2 cresc
5. Cresterea ratei rezervei obligatorii are ca efect:
6. Achizitionarea de obligatiuni guvernamentale de catre Banca Centrala
are ca efect:
o A. Cresterea masei monetare
o B. Restrangerea masei monetare
7. Cresterea ratei dobanzii de referinta (ratei de scont) de catre Banca
Centrala are ca efect:
8. La o rata a rezervei obligatorii de 15% ,o banca cu conturi curente de
100 milioane de dolari trebuie sa detina efectiv:
o A. 25 milioane de dolari
o B. 15 milioane de dolari
o C. 100 milioane de dolari
o D. 10 milioane de dolari
9. Recesiunile conduc la :
o A. Incetiniri intentionate ale ritmului de crestere economica
o B. Incetiniri neintentionate ale ritmului de crestere economica
o C. Depasirea cresterii anterioare a rezultatelor economice totale
10.Recesiunile sunt rezultatul:
o A. Angajarii unor investitii la costuri justificate de cerere
o B. Unui sir de greseli comise de participantii la activitatea economica
o C. Interpretarii corecte a semnalelor de pret furnizate de piata
o D. Toate cele de mai sus
11.Daca retrageti 500 lei dintr-un cont de economii:
o A. M1 si M2 cresc
12.La o rata a rezervei obligatorii de 15% ,o banca cu conturi curente de
100 milioane de dolari poate acorda credite in valoare de:
o A. 25 milioane de dolari
o B. 15 milioane de dolari
o C. 100 milioane de dolari
o D. 10 milioane de dolari
o E. 85 milioane de dolari
13.Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
o A. Banca centrala
o D. Guvern
14.Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci
oarecare achita un credit?
o B. M1 si M2 scad
o D. M1 si M2 cresc
15.Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
o A. Populatia somera si populatia ocupata
o C. Populatia activa si populatia somera
16.Politicile anti-inflationiste
o B. Nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
o C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansioniste
o D. Sunt favorabile clasei politice
17.Operatiunile cu prima simpla "a la hausse"
o A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
realizarea contractului in functie de situatia externa la termenul de scadenta
o B. Obliga cumparatorul la executarea contractului la scadenta
realizarea contractului
19.Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:
o A. Rezerva minima obligatorie
o B. Scaderea ratei dobanzii
o C. Scaderea ratei inflatiei
o D. Limitele maxime impuse de catre stat
20.Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:
o A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de
21.Pe o piata financiara eficienta
o A. Investitorii pot sa realizeze regulat venituri mai mari decat media pietei
o B. Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continuu,
astfel incat orice noua informatie sa fie
o C. Nu este necesar ca preturile sa reflecte toate informatiile relevante
22.Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?
o A. Cea mai mare parte a fluxurilor actuale de comert se deruleaza intre
industrii diferite...
o B. Pentru a asigura un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor populatiei este
de preferat ca o economie sa produca.....
o C. Pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor si de eficienta in
utilizarea resurselor este de preferat ca economia sa se specializeze si sa
participe la schimb
23.Deprecierea reprezinta
o A. Cresterea cursului oficial stabilit de autoritatile monetare nationale
o B. Scaderea cursului de piata a nuei monede
o C. Cresterea cursului de piata a unei monede
o D. Scaderea cursului oficial stabilit de autoritatile monetare nationale
24.Caracterul preponderet negativ al inflatiei deriva din:
o A. Scumpirea creditelor acordate de banci
o B. Cresterea preferintei pentru economisire a populatiei
o D. Distorsionarea preturilor relative
25.Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara
o A. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care au scadente lungi
o B. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de
compensare a excedentului si deficitului
o C. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de
credit
26.Echilibrul monetar reprezinta:
o A. Un echilibru intre cererea si ferta de bani,actiuni si obligatiuni
o B. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
o C. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor
27.Printre efectele negative ale inflatiei regasim
o A. Reducerea puterii de cuparare a banilor
o B. Diminuarea deficitelor guvernamentale
o C. Scumpirea creditelor acordate de banci
o D. Cresterea reatei dobanzii
28.In conditiile in care rata naturala a somajului este de 5.9%, rata
estimata a somajului este de 8.4%,iar PIB-ul creat intr-o economie
reprezinta 570 mld u.m. PIB-ul potential conform legii lui OKUN este
de:
o A. 650 mld u.m.
o B. 600 mld u.m.
o C. 560 mld u.m.
o D. 620 mld u.m.
29.Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum
cuprul,argintul si aurul ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste
metale erau:
o A. Rare
o B. Transportabile
o C. Indivizibile
o D. Mai putin atractive
30.O politica fiscala contraciclica presupune:
o A. O politica de tipul "pornire-oprire-pornire"
o B. O reducere a incasarilor fiscale atunci cand creste PIB
o C. O creste a incasarilor fiscale in perioada de recesiune
31.Cand banca centrala cumpara obligatiuni
o A. Reduce rezervele sistemului bancar comercial
o B. M1 scade
o C. Rata dobanzii creste
o D. Rezervele bancilor comerciale cresc cu suma respectiva
32.Inflatia:
o A. Apare in conditii de risc
o B. Determina o proasta alocare a resurselor
o C. Este creata de comercianti
33.Echilibrul monetar determina stabilirea
o A. Ratei somajului
o B. Cantitatii de bunuri si servicii
o C. Locurilor de munca
o D. Puterii de cumparare
34.Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?
o C. Abundenta
35.Acumularea capitalului a avut importante contributii la cresterea
economica prin:
o A. Facilitarea specializarii extensive
o B. Indeplinirea tuturor celor mentionate
o C. Multiplicarea puterii muncii
o D. Raspandirea inovatiilor tehnologice in bunuri de capital
36.Cea mai importanta diferenta dintre stat si alte institutii sociale este ca
o A. Indeplinste toate cele mentionate
o B. Reprezina curtea suprema, ultima autoritate peste care nu se va mai
putea face niciun apel
o C. Poseda un drept exclusiv si recunoscut de constrangere si coercitie
o D. Trebuie sa-si asume responsabilitatea pentru crearea regulilor dupa care
functioneaza alte institutii
37.Costurile de tranzactie fac mai dificila reducerea externalitatilor
deoarece:
o A. Nu sunt platite din taxe
o B. Sunt costuri de investitie si nu marginale
o C. Exclud posibilitatea cooperarii voluntare ce are la baza eficienta
economica
o D. Nu sunt impozitate
38.Dilema detinutului este un concept care ne ajuta sa intelegem de ce:
o A. Uneori, comportamentul social nu produce rezultatele pe care intreaga
societate le doreste
o B. Crima nu renteaza
o C. Regula mojoritatii produce consecinte asupra interesului public
o D. Pedeapsa ne descurajeaza intodeauna comportamentul infractional
39.Economistii utilizeaza PIB pentru a determina:
o A. Stabilitatea financiara a unei tari
o B. Performanta economica a unei tari in timp
o C. Bunastarea cetatenilor unei tari
o D. Toate variantele mentionate
40.Externalitatile nu ar exista daca:
o A. Oamenii nu ar mai fi egoisti
o B. Toti ar respecta legile, indiferent daca sa-r simti supravegheati sau nu
o C. Costurile de tranzactie ar fi zero
o D. Toti s-ar comoporta cu ceilalti asa cum ar dori ca ceilalti sa se comporte
cu ei
41.In anul 2018, o persoana achizitioneaza direct de la magazinul fabricii
de articole de imbracaminte, un costum platind suma de 1.000 lei.Peste
doi ani, costumul devenind deomdat,persoana il vinde unui comerciant
de produse SH pentru suma de 500 lei.Comerciantul revinde costumul
unei alte persoane pentru suma de 800 lei. Astfel:
o A. PIB-ul anului 2018 se va diminua cu 500 lei
o B. PIB-ul anului 2018 se va diminua cu 200 lei
o C. PIB-ul anului 2020 se va majora cu 300 lei
o D. PIB-ul anului 2020 se va diminua cu 200 lei
42.In teoria economica,calatorul clandestin(free rider) este cineva care:
o A. Poate obtine beneficii fara sa plateasca pentru ele si nici nu este nevoit
sa contribuie la costuri
o B. Utilizeaza un abonament de transport expirat
o C. Nu achita costurile de tranzactie
o D. Poate produce un bun cu un cost marginal zero
43.Interesul de a fi realesi ii incurajeaza pe politicieni sa spriine politicile
care:
o A. Determina costuri pe termen scurt
o B. Confera beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
o C. Ii avantajeaza pe toti oamenii
o D. Confera beneficii pe termen lung
44.Intr-o economie nationala venitul natioanl este egal cu 20.000
u.m.,profiturile nedistribuite de societatile comerciale reprezinta 5.000
u.m., impozitele asupra acestor profituri nedistribuite reprezinta 1.000
u.m., cotizatiile platite de catre societatile comerciale pentru asigurari
sociale reprezinta 3.000 u.m., iar indemnizatiile pentru somaj,ajutoare
,burse etc. insumeaza 2.000 u.m. Daca transferurile nete catre restul
lumii reprezinta 3.000 u.m. iar impozitele directe se ridica la 500 u.m.
atunci:
o A. Venitul personal este egal cu 23.000 u.m.
o B. Venitul persoanl este egal cu 11.000 u.m.
o C. Venitul personal disponibil este egal cu 12.500 u.m.
o D. Venitul natioanl disponibil este egal cu 10.500 u.m.
45.Lucratorii americani ai filialei Ford de la Craiova contribuie,prin
productia pe care o realizeaza, la cresterea :
o A. PIB-ului Romaniei
o B. PIB-ului SUA
o C. PNB-ului Romaniei
46.Negocierea si cooperarea sunt mai eficace in reducerea externalitatilor
atunci cand:
o A. Deciziile sociale luate democratic
o B. Drepturile de propietate sunt detinute in comun
o C. Indivizii considera ca au drepturi exclusive
o D. Drepturile de propietate sunt clar definite si aplicate
47.Superioritatea enorma a unor sisteme economice asupra altor depinde
exclusiv de:
o A. Diferite inzestrari cu resurse naturale
o B. Hotararea istorica a unor tari bogate de a fi independente economic
o C. Niciuna din variantele de mai sus
o D. Raportul dintre populatie si terenul disponibil
48.Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai
multe ori de catre:
o A. Comercianti
o B. Banci
o C. Burse de valori
49.Daca PIB exprimat in preturile pietei este de 200.000 u.m., impozitele
indirecte sunt de 10.000 um,subventiile de exploatare sunt de 15.000
um., veniturile primite de la restul lumii sunt de 20.000 um. iar cele
varsate restului lumii sunt de 15.000u.m. PNB exprimat in preturile
factorilor este:
o A. 190.000um.
o B. 210.000um.
o C. 195.000um
o D. 205.000 um.
50.PIB exprimat in preturile factorilor este egal cu 1.000um.Impozitele
indirecte nete reprezinta 300um.Consumul de capital fix este egal cu
400um.In aceste conditii,venitul national exprimat in preturile pietei
este:
o A. 300 u.m.
o B. Imposibil de determinat
o C. 900 um.
o D. 1.100u.m.
51.O societate poate inbunatati calitatea mediului la costul cel mai mic
atunci cand poluarea este redusa de catre:
o A. Firmele mici
o B. Firmele care polueaza cel mai mult
o C. Firmele care detin avantaje comparativ in reducerea poluarii
o D. Firmele mari
52.Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de
moneda se numea:
o A. Nota de hartie
o B. Card bancar
o C. Nota de metal
o D. Bilet de banca
53.Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
o A. Nu genereaza un "boom"artificial
54.Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei

sau a autorizarii guvernelor, pentru ca:
o A. In absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata
o B. Doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea
avutiei totale a societatii
o C. Societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului
capitalismului”
o D. Utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin
intermediul comertului
55.Banii:
o A. Sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea
o B. Sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
o C. E de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor
o D. Reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
56.Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:
o A. Extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod
simultan si venit
o B. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
o C. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul
castigat
o D. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
57.Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:
o A. Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$
o B. Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
o C. Obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$
o D. Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
58.Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci
banca:
o B. Reduce oferta de bani
o C. Mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
o D. Are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul
privat
59.Rata solicitata a rezervelor:
o A. Functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
o B. Impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca
o C. Nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi
o D. Este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de
60.Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul,
argintul si aurul ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:
o A. Erau atractive
o B. Erau divizibile
o C. Erau durabile
o D. Erau transportabile
o E. Erau rare
o F. Indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
61.Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor
din metal neprelucrat era:
o A. Gradul mai mare de atractivitate al monedelor
o B. Acela ca monedele purtau sigiliul statului
o C. Acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
o D. Acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului
continut de monede
62.Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu
ornamente pentru a impiedica falsificarea lor si:
o A. Acceptati de catre stat la plata texelor
o B. Sustinuti de garantii ale statului
o C. Promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere
o D. Utilizati pe scara larga in comertul international
63.Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate

de bani pentru ca:
o A. Toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri
valorificabile
o B. Statul a decretat ca ele reprezinta banii
o C. Sunt amortizabile in aur
o D. Sunt amortizabile in argint
64.Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb” este format in intregime
din:
o A. Depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec
o B. Bancnote
o C. Articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre
stat
o D. Obligatiile institutiilor de incredere
65.Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:
o A. Utilizarea depozitelor verificabile
o B. Utilizarea monedei
o C. Utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
o D. Barterul
66.Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite

este reprezentat de:
o A. Monedele rare
o B. Bancnotele din rezervele federale
o C. Depozitele verificabile
o D. Depozitele de economii
67.Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:

o A. Publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri
o B. Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere
o C. Sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
o D. Nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat
68.Bancile comerciale creeaza bani:
o A. Imprumutand de la deponenti
o B. Facand imprumuturi
o C. Tiparind bancnote
o D. Prin toate metodele descrise mai sus
69.Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile
comerciale, daca ati putea:
o A. Construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta
o B. Transforma metalele in monede
o C. Obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei
institutii de emitere a banilor
o D. Convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb
70.Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa
creeze bani pe perioada nedeterminata?
o A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a
garantiilor sale
o B. Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
o C. Numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi
de economii
71.Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor
de a crea bani prin:
o A. Limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca
o B. Limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in
ansamblu
o C. Cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
o D. Rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu
72.Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre
banci este aceea de:
o A. A le constrange capacitatea de a crea bani
o B. A mentine increderea deponentilor
o C. A impiedica o prabusire a pietei valorilor
o D. A proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului
73.Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele
Unite, este acela ca:
o A. Astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de
bani aflata in circulatie
o B. Aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
o C. Alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in aur
o D. Restul lumii utilizeaza deja acest etalon
74.Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in

Statele Unite, cel mai convingator este probabil acela ca:
o A. I-ar saraci pe producatorii de aur
o B. Ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
o C. Argintul este un metal preferat in Statele Unite
o D. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange
politicile
75.O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile
comerciale, in conditiile in care alte variabile raman constante,
determina o crestere:
o A. A (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1
o B. Pentru M1, dar nu si pentru M2
o C. Pentru M2, dar nu si pentru M1
o D. Atat pentru M1, cat si pentru M2
76.Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in bancile
comerciale:
o A. M1 si M2 cresc
o B. M1 si M2 scad
o C. M2 creste, dar M1 nu se modifica
o D. M1 scade, dar M2 nu se modifica
77.Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:
o A. Scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani
o B. Acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
o C. Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de
tranzactionare ale altor deponenti
o D. Acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii ale
altor deponenti
78.Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor
comerciale prin:
o A. Diminuarea cerintelor privind rezervele legale
o B. Extinderea creditelor pentru bancile comerciale
o C. Achizitionarea de obligatiuni de la stat
o D. Oricare din metodele enumerate mai sus
79.Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o
alta banca care nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il
primeste responsabilitati suplimentare:
o A. Dar nu si active aditionale
o B. Dar nu si rezerve aditionale
o C. Dar nu si rezerve excedentare
o D. Si rezerve excedentare
80.Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar
permite acestui sistem sa creeze:
o A. Haos
o B. Mai putin de un dolar sub forma de bani noi
o C. Exact un dolar sub forma de bani noi
o D. Mai mult de un dolar sub forma de bani noi
81.Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la
bancile membre este denumita:
o A. Rata de discount
o B. Rata fondurilor federale
o C. Rata primara
o D. Rata de trezorerie
82.Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica
rezervele excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului
cresterii stocului de bani este:
o A. Utilizarea amenintarilor si a coercitiei
o B. Modificarea ratei de discount
o C. Modificarea cerintelor privind rezervele legale
o D. Achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
83.Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de
stat detinute anterior de catre populatie:
o A. Diminueaza rezervele bancilor comerciale
o B. Nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
o C. Mareste rezervele bancilor comerciale
o D. Reduce datoria nationala
84.Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a
stocurilor de bani este reprezentata de:
o A. Operatiunile privind lichiditatea
o B. Operatiunile pe piata libera
o C. Operatiunile de discount
o D. Operatiunile privind rata dobanzilor
85.Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un
anumit procent din depozitele lor:
o A. Acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate
o B. Acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor
o C. Depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
o D. Autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze
86.Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a
regla, la nivelul economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se
lovesc de o sarcina dificila:
o A. Deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care
contracareaza initiativele Bancii Comerciale
o B. Deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte
obiective, care s-ar putea afla in conflict
o C. Deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere
dezirabila a ofertei de bani la un moment dat
o D. Deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care
Banca Centrala ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
o E. Din toate motivele enumerate mai sus
87.Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la
cauzele si remediile pentru inflatie, exista un acord general asupra
faptului ca:
o A. Un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna
modalitate de a stabiliza rata de crestere a PIB
o B. O rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie
o C. O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza
deflatie
o D. O rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza
recesiune
88.Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:
o A. Procentul populatiei active in campul muncii scade
o B. Apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si
veniturile
o C. Nivelul preturilor scade
o D. Viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade
89.O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:
o A. Oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi
pastreze balante medii mai mari in conturile lor bancare
o B. Oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore suplimentare
o C. Pretul banilor a crescut
o D. Oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit
suplimentar
90.Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:
o A. Va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie
o B. Este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa
o detina
o C. Este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa
o detina
o D. Toate variantele de mai sus sunt adevarate
91.Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o
detina si cantitatea de bani pe care le-o pune la dispozitie Banca
Centrala:
o A. Afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia
reala
o B. Pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze
politica monetara pentru a indeplini dorintele populatiei
o C. Incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile
de investitii astfel incat sa poata genera instabilitate economica
o D. Se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi
doresc nu poate fi obtinut
92.Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea
politicii monetare in conditiile in care managerii politicilor monetare ar
dori sa mareasca cheltuielile totale, dar:
o A. Bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate
o B. Cererea de bani a populatiei a crescut
o C. Populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
o D. Oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte
93.Intarzierile „sincronizate” care trebuie anticipate si controlate daca este
necesar ca managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare
eficienta sunt acele intarzieri dintre:
o A. Aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme
o B. Recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
o C. Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind
o D. Toate variantele de mai sus
94.Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor
guvernamentale au o probabilitate mica de a fi niste tehnici eficiente de
stabilizare pentru ca:
o A. S-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor
agregate
o B. De obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
o C. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate
trebuie sa fie aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor
tensiuni conflictuale
o D. Cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie
egale cu productia si venitul total
95.Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica
fiscala si/sau monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei
si ocuparii fara a crea inflatie, ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:
o A. PIB-ul nominal
o B. PIB-ul real
o C. Nivelul preturilor
o D. PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
96.In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-
1933 cu aproximativ:
o A. 10%
o B. 20%
o C. 30%
o D. 50%
97.Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea
in medie la:
o A. 9%
o B. 13%
o C. 19%
o D. 30%
98.Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al
Statelor Unite, productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou
nivelul din 1929 dupa ce au intrat in perioada de recesiune (dupa anul
1929), decat:
o A. 2 ani mai tarziu
o B. 5 ani mai tarziu
o C. 10 ani mai tarziu
o D. Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
99.In „Manifestul Partidului Comunist” din 1848, Marx si Engels au
descris „crizele comerciale” sau recesiunile ca pe o absurditate pentru
ca:
o A. Toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le opri
o B. Guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit
acest obiectiv
o C. Sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
o D. Ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite
100. O „recesiune” poate fi cel mai bine perceputa ca:
o A. O criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor
o B. O perioada de scadere a preturilor medii
o C. O incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
o D. Orice reducere a ratei de crestere a PIB
101. Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:
o A. Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de
o B. Prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in
intreaga economie
o C. Nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
o D. Absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva incetinirii
economice; de aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi trebuit sa
reprezinte o surpriza
102. Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele
Unite in timpul recesiunii lungi si profunde din anii 1929-1933:
o A. Au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale
o B. Au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
o C. Au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
o D. Ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu
s-ar fi panicat
103. Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil”?
o A. Extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza
o B. Nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobanzii,
la cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei expansiuni economice
nesustenabile
o C. Deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus la
o D. Prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului
104. Conceptul de „cerere de bani” se refera la cantitatea de bani pe
care oamenii o doresc:
o A. Sa o consume
o B. Sa o detina
o C. Sa o achizitioneze
o D. Sa o utilizeze
105. Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:
o A. Un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului
o B. Un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul
unei perioade de timp
o C. Un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta
un stoc la un moment dat
o D. O forma a venitului, dar nu singura forma posibila
106. O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel
ridicat al cererii pentru:
o A. Venit
o B. Bani
o C. Bani si venit
o D. Valoarea banilor
107. O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru
a vedea daca preturile vor scadea demonstreaza existenta unei cereri
ridicate de:
o A. Venit
o B. Bani
o C. Bani si venit
o D. Mobila
o A. Doar atunci cand produc dobanda
o B. Doar atunci cand sunt cheltuiti
o C. Doar atunci cand sunt economisiti
o D. Doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
109. Detinerea de rezerve de bani:
o A. Este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit
o B. Nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura
o C. Este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
o D. Ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul
platit
110. Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza
persoanelor care aleg aceasta actiune este:
o A. Rata dobanzii
o B. Puterea asupra altora
o C. Flexibilitatea care insoteste lichiditatea
o D. Un mod de viata mai luxos
111. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile
monetare si sistemul bancar si cantitatea de bani reala detinuta de
populatie:
o A. Ar putea fi ocazional inegale
o B. Vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
o C. Sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
o D. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale
112. Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile
monetare si sistemul bancar si cantitatea de rezerve monetare ceruta de
populatie:
o A. Nu au nicio legatura una cu alta
o B. Sunt intotdeauna si in mod necesar egale
o C. Este posibil sa difere in mod substantial
o D. Nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai
multi bani decat au
113. Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale
de a exercita controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor
federale, este rata dobanzii la care:
o A. Bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele
o B. Bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala
o C. Firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile
comerciale
o D. Imprumuta bani guvernul Statelor Unite
114. Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace
in contracararea unui declin economic decat in contracararea unei
expansiuni economice rapide si excesive pentru ca:
o A. O mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu
poate fi cuantificata in mod precis
o B. Intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta
psihologica
o C. Sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si a
expansiunilor
o D. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile
sa dea cu imprumut din rezervele lor
115. Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda

coarda” (grabind lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin
extinderea stocului de bani sugera ca:
o A. Bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada recesiunii
o B. Bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la
capacitatea lor legala pe parcursul recesiunii
o C. Bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i
firmelor care apoi ar da faliment
o D. Bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul recesiunii
116. Termenul „politica fiscala” inseamna:
o A. Politica reala sau fizica, opusa politicii monetare
o B. Manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia
nationala
o C. Finantare deficitara
o D. Controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor
117. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale
are ca scop controlul fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului
prin schimbarea:
o A. Ratei de crestere a stocului de bani
o B. Ratelor dobanzii
o C. Cheltuielilor si taxelor de stat
o D. Profiturilor estimate
118. Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate
daca se vrea ca managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica
de stabilizare eficace sunt intarzierile dintre:
o A. Inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme
o B. Recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
o C. Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind
o D. Toate variantele de mai sus
119. Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru
obtinerea unor informatii relevante in timpul pe care politicile fiscale
sau monetare il au la dispozitie pentru a avea efecte complete asupra
cheltuielilor private si deciziilor de productie?
o A. Date neadecvate
o B. Computere insuficient de performante
o C. Lipsa interesului pentru aceasta problema
o D. Faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe
sau cat de putine informatii sunt puse la dispozitia publicului
120. Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor
guvernamentale au o probabilitate mica de a reprezenta tehnici de
stabilizare eficiente pentru ca:
o A. S-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor
agregate
o B. De obicei, politica monetara anuleaza efectele politicii fiscale
o C. Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate
trebuie sa fie aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor
tensiuni conflictuale
o D. Cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt intotdeauna prin definitie
egale cu productia si venitul total
121. Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a
modifica ratele de impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia
previziuni de cheltuieli aprobate anterior de catre Congres ori de cate
ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca cererea agregata este
neadecvata, politica fiscala ar deveni:
o A. O mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare
o B. Un mult mai eficient instrument de stabilizare
o C. Un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului
alegerilor
o D. O mult mai eficienta arma impotriva inflatiei
122. Politicile economice de stat reflecta foarte clar:
o A. Interesul public
o B. Interesele majoritatii
o C. Interesele celor aflati la putere
o D. Interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa
123. Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere
politicile care vor produce:
o A. Beneficii si costuri pe termen lung
o B. Beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
o C. Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
o D. Beneficii si costuri pe termen scurt
124. Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea

celor care voteaza intr-o democratie vor sa fie reduse cheltuielile
guvernamentale totale:
o A. Acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera
o B. Acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
o C. Este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu
este posibil din punct de vedere politic
o D. De fapt, acestea vor fi marite
125. Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai
multi ani la rand, fara a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce
New York-ul nu poate face acest lucru deoarece guvernul federal:
o A. Cheltuieste banii intr-un mod mai intelept
o B. Are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate
crea mijloace cu care sa achite datoriile
o C. Isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si gradul
de ocupare a populatiei
o D. Poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor
viitoare
126. Un amendament constitutional care solicita un buget federal
anual echilibrat:
o A. Ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in
scopuri politice
o B. Le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii
o C. Se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de
vointa poporului
o D. Probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa
ignore Constitutia atunci cand doreste sa o faca
127. Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care
nu se pot pune de acord asupra rolului adecvat al statului in economie
este:
o A. Ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament
constitutional?
o B. Ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate
o C. Ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie folosit
impotriva posesorilor puterii pe piata?
o D. Cat de bine functioneaza pietele?
o A. Este un sistem economic si politic
o B. In prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si ai
o C. A aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in
absenta controlului de stat asupra fluxurilor de capital
o D. A triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990
129. Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in
vedere:
o A. Tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local
o B. Tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot
fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de calificare mai
redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan local, cum ar fi
instalatori, mecanici auto, zidari, etc.
o C. Aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei
localitati
o D. Locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie
o A. Volumul de moneda aflat in circulatie a scazut
o B. Multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare
activitatile specifice
o C. Volumul de moneda aflat in circulatie a crescut

o A. Este stabilit in mod liber pe piata
o B. Este similar paritatii metalice
o C. Este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de
diversi factori economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi
o D. Se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
132. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe
sama unui cos de consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in
cos de 25%), bunuri industriale (cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind
ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele
de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost de 109% si rata de
crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati rata inflatiei.
o A. 105,85%
o B. 6%
o C. 58%
o D. 5.8%
133. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei
dobanzii impune o decizie favorabila de cumparare in urmatoarele
situatii:
o A. Crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul
o B. Nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')
o C. Nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d')
134. Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa
suplimenteze cantitatea de moneda. Aceasta masura are drept
consecinte:
o A. Cresterea valorii banilor
o B. Aparitia inflatiei
o C. Cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
o D. Aparitia deflatiei
135. Capitalul real:
o A. Este acelasi lucru cu capitalul fictiv
o B. Isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
o C. Este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare
o D. Se valorifica in procesul de productie
136. Inflatia reprezinta:
o A. O consecinta a cresterii generalizate a preturilor
o B. Un stimulent pe termen lung al activitatii economice
o C. O politica deliberata a autoritatilor monetare
o D. Un efect al functionarii defectuoase al pietei libere
137. Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate
sa arate:
o A. O directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)
o B. O directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)
o C. O directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)
138. In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane

locuitori, din care populatia in afara varstei de munca era de 10
milioane. Daca din populatia apta, 1 milion reunta la cautarea unui loc
de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:
o A. Numarul somerilor este de 630.000 de persoane
o B. Populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
o C. Numarul somerilor este de 1 milion de persoane
o D. Populatia activa este de 10 milioane de persoane
139. Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:
o A. Sa economiseasca in vederea unui consum viitor
o B. Sa consume mai mult decat au economisit
o C. Sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
o D. Contribuie la acumulare de capital
140. Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului,
cuprinde:
o A. Tranzactii numai cu obligatiuni
o B. Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea
fondurilor financiare disponibile si necesare, inclusiv reglementarile si
institutiile legate de derularea acestora
o C. Tranzactii numai cu actiuni
o A. Prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de
scara, deoarece producerea pentru export determina costuri suplimentare
o B. Economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin
avantaje comparative absolute, dar se specializeaza in industriile pentru
care exista dezavantajele comparative cele mai mici
o C. Prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe scara
o D. Este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care
detin factori de productie abundenti
142. Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud,

pentru care plateste producatorului coreean un pret de 250 USD/buc.
Presupunem ca producatorul coreean asigura livrarea produselor pana
la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie
o aplica importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In
conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc acopera
cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul
minim la care comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta
este egal cu echivalentul in lire sterline a:
o A. 360 USD
o B. 250 USD
o C. 350 USD
o D. 160 USD
143. Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice
de moneda se numea:
o A. Nota de hartie
o B. Card de credit
o C. Nota de metal
o D. Bilet la banca
144. O politica fiscala contraciclica va produce:
o A. Extinderea expansiunilor si recesiunilor
o B. Deficite atunci cand scade PIB
o C. Deficite atunci cand creste PIB
145. Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza
din anii 1930 a fost aceea ca:
o A. Deficitele nu sunt bune pentru economie
o B. Deficitele sunt bune pentru economie
o C. Bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
146. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele
mai multe ori de catre:
o A. Comercianti
o B. Banci
o C. Bursele de valori
147. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
o A. Nu genereaza un „boom” artificial
148. Legea lui Okun spune ca:
o A. Exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri
o B. Rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va
diminua
o C. Intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
o D. Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
o A. Toata productia este compusa din bunuri omogene
o B. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt
nemultumiti
o C. Sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt
nemultumiti
o D. Sunt interpretare gresit semnalele date de pret
o A. Ratei somajului
o B. Cantitatii de bunuri si servicii produse
o C. Locurilor de munca
o D. Puterii de cumparare
o C. Perisabilitatea
o D. Abundenta
152. O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala
de 1000 lei fiecare, cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul)
adus de fiecare obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 20%.
Care este cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani:
o A. 25.000 lei
o B. 32.500 lei
o C. 30.000 lei
o D. 3.000 lei
153. În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar
PIB creat in economie reprezinta doar 96,8% din venitul national
potential, conform legii lui Okun, rata estimata a somajului este de:
o A. 4,6%
o B. 6,4%
o C. 6,8%
o D. 7,8%
154. Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:
o A. De la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul
bancar
o B. De la banca centrala la consumatori
o C. De la producatori la consumatori
o D. De la guvern la investitori privati
o A. Reducerea ratei dobanzii
o B. Posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
o C. Cresterea cheltuielilor guvernamentale
o D. Abandonarea expansiunii monetare
156. Banca Centrala poate mari rezervele excedentare ale bancilor
comerciale prin:
o A. Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
o B. Achizitionarea de obligatiuni de la stat
o C. Vanzarea de obligatiuni de la stat
o D. Cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
o A. Ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii
o B. Corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
o C. Este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator
o D. Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul
de a identifica un altul, mai bine platit
o A. Participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu
o B. Ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a
o C. Ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul
o D. Cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in
dezvoltare
159. In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%.
In aceste conditii, rata inflatiei pe cele trei luni a fost de:
o A. 12,4%
o B. 8%
o C. 4%
o D. 124%
o A. Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a
factorilor de productie, in conditiile unei monede unice
o B. Zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor
vamale reciproce
o C. Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a
factorilor de productie – capital si munca
o D. Uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a
capitalurilor
161. Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea
sa, putem enumera urmatoarele masuri:
o A. Stimularea investitiilor, publice si private deopotriva
o B. Incurajarea economisirii
o C. Non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se
autoregla
o D. Descurajarea consumului public, respectiv privat
162. Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii
depune intr-un cont la termen cum variaza agregatele monetare?
o A. M1 si M2 scad
o B. M2 creste dar M1 nu se modifica
o C. M1 si M2 cresc
o D. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
163. In perioada electorala se va opta pentru:
o A. Politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea
PIB-ului real
o B. Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt
vizibile pe termen scurt
o C. Politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt
vizibile pe termen scurt
o D. Politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor
stimula productia
164. Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre
structura cererii si ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:
o A. Divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si
o B. Incapatanarii oamenilor
o C. Faptului ca piata muncii este segmentata
o D. Procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia
165. In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de

9.000 mld. euro, in timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200
mld. euro, balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de:
o A. 90%
o B. 72%
o C. 128,57%
o D. 80%
166. Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi
la 200 lei/bucata si vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500
lei/bucata, ambele pe baza de contracte cu scadenta la 6 luni. In
momentul executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice S.A. Iasi
este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400
o A. Inregistreaza o pierdere de 95.000 lei
o B. Inregistreaza o pierdere de 70.000 lei
o C. Castiga 70.000 lei
o D. Castiga 95.000 lei
o A. Banca Centrala
o D. Guvern
168. Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei
banci oarecare achita un credit?
o B. M1 si M2 scad
o D. M1 si M2 cresc
169. Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
o A. Populatia somera si polulatia ocupata
o C. Populatia active si populatia somera
170. Politicile anti-inflationiste
o B. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
o C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
o D. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare
171. Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:
o A. Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei
o B. Scumpirea creditelor acordate de banci
o D. Distorsionarea preturilor relative
172. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care
2.500.000 sunt pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca
1.500.000 persoane apte de munca, nu au loc de munca, iar dintre
acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000
emigreaza atunci:
o A. Numarul somerilor este de 1.200.000
o B. Populatia ocupata este de 15.000.000
o C. Populatia activa este de 16.500.000
o D. Rata somajului este de 6,9%
173. Operatiunile cu prima simpla „a la hausse”
o A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau
realizarea contractului in functie de situatia existenta la termenul de
scadenta
o B. Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
realizarea contractului,in functie de situatia existenta la termenul de
scadenta
o A. Rezerva minima obligatorie
o B. Scaderea ratei dobanzii
o C. Scaderea ratei inflatiei
o D. Limitele maxime impuse de catre stat
176. Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:
o A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de
177. Echilibrul monetar reprezinta :
o A. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor
o B. Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
o C. Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
o D. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
178. Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la
comanda:
o A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
o B. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
o C. Ar exista in economie mai multa incertitudine
o D. Populatia ar fi mult mai bogata
179. Politica keynesiana:
o A. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt
o B. Reducerea cheltuielilor publice
o C. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
o D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul
cheltuielilor guvernamentale

o A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de
compensare a excedentului si deficitului de lichiditati bancare
o B. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de
credit
o C. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente lungi
o A. De a obtine o dobanda anuala
o B. De a obtine un venit sigur
o C. De a obtine devident
182. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a
fost de 2%. In aceste conditii rata infaltiei pe cele trei luni a fost de:
o A. 8%
o B. 6%
o C. 6.12%
o D. 106%
183. Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:
o A. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate de
o B. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si
informate pe termen lung
o C. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si
informate pe termen scurt
o D. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse ,suportate
de cei neorganizati si prost informati
184. Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:
o A. Scaderea gradului de ocupare
o B. Cresterea volumului de credite acordate
o C. Reducerea volumului de credite acordate
o D. Cresterea productiei
o A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
o B. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul
castigat
o C. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
o D. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod
simultan si venit
186. Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze
bani pe perioada nedeterminata este limitata de:
o A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a
garantiilor sale
o B. Numarul creditelor pe care le acorda
o C. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in conturi
de economii
187. Banii:
o A. Sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea
o B. Sunt sustinuti de bunuri care au o valoare intrinseca
o C. E de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
o D. Reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
188. Atunci cand publicul depune bani in conturile de economii in
bancile comerciale:
o A. M1 si M2 cresc
o B. M1 si M2 scad
o C. M2 creste dar M1 nu se modifica
o D. M1 scade dar M2 nu se modifica
189. Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia

romaneasca?
o A. Guvernul
o B. Bancile
o C. Firmele de brokeraj
o D. Banca Nationala a Romaniei
190. Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:
o B. Reduce oferta de bani
o C. M1 creste
o D. Rata dobanzii creste
191. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu
care cumpara un computer cum variaza agregatele monetare?
o A. M1 si M2 cresc
o B. M1 creste si M2 ramane neschimbat
o C. M2 creste dar M1 nu se modifica
o D. Nici M1, nici M2 nu se modifica
192. Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai
probabila va fi:
o A. Scaderea preturilor
o B. Marirea taxelor
o C. Inflatia
o D. Micsorarea impozitelor
o A. Banii respectivi sunt scosi din circulatia economica
o B. Rata dobanzii scade
o C. M1 creste
o D. Creste oferta de bani
194. Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari
dintr-un cont de credit intr-un cont de economii:
o A. M1 si M2 cresc
o B. Nici M1, nici M2 nu se modifica
o C. M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
o D. M2 ramane neschimbat dar M1 scade
195. Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:
o A. Dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru
conturile de economii ale clientilor
o B. Sumele totale depuse si rezervele obligatorii
o C. Dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
o D. Credite si depozite
GRILE MACROECONOMIE
1. Elementele cele mai semnificative ale analizei macroeconomice se refera la:

a. comportamentul economic al producatorilor si consumatorilor;
b. fundamentarea stiintifica a politicilor economice;
c. rolul intreprinderilor mici si mijlocii dar si a marilor companii;
d. evaluarea succesului nivelului si performantelor globale ale activitatii
economice.
2. Problemele fundamentale ale macroeconomiei se refera la:

a. masurarea rezultatelor economice la nivel national;
b. masurarea rezultatelor economice la nivelul agentilor economici;
c. interdependenta dintre cererea globala si oferta globala simultan pe
toate pietele;
d. venitul, consumul, economiile si investitiile la nivelul fiecarui agent
economic.
3. Consecintele cresterii nivelului general al preturilor sunt:

a. cresterea volumului cererii agregate;
b. scaderea cererii pentru produsele si serviciile din import;
c. cresterea cererii pentru produsele si serviciile create pe teritoriul national;
d. inestitiile se ieftinesc;
e. cresterea cererii pentru produsele si serviciile de import.
4. Printre conditiile cererii globale se numara:

a. previziunile agentilor economici: consumatori si intreprinzatori;
b. planurile agentilor economici: consumatori si intreprinzatori;
c. politica monetara a guvernului;
d. conjunctura economiei mondiale;
e. conjunctura economiei nationale.
5. Dintre conditiile ofertei globale fac parte:

b. politica economica a Guernului;
c. conjunctura economiei mondiale;
d. productivitatea factorilor de productie;
e. volumul factorilor de productie atrasi si utilizati in economi mondiala.
6. Cand oferta agregata ramane constanta iar cererea agregata creste fata de
nivelul de echilibru:
a. creste nivelul general al preturilor;
b. scade nivelul general al preturilor;
c. exporturile se diminueaza.
1
7. Cand oferta agregata nu se modifica dar se micsoreaza cererea agregata:
a. firmele investesc mai mult;
b. exporturile cresc;
c. exporturile se diminueaza;
d. nivelul general al preturilor creste;
e. consumatorii cumpara mai mult.
8. Situatia in care cererea globala ramane neschimbata, iar oferta globala creste:
a. produce numai efecte pozitive;
b. produce numai efecte negative;
c. produce si efecte pozitive si efecte negative.
9. Situatia in care cererea globala ramane neschimbata, dar oferta globala scade
genereaza urmatoarele consecinte: a. firmele scad preturile;
b. costurile de productie scad;
c. tarifele la energie cresc.
10. Gruparea unitatilor rezidente pe teritoriul national se face in functie de

urmatoarele criterii: a. institutional ;
b. politic;
c. al proprietatii;
d. functional.
11. Agentii macroeconomici omogeni mai sunt denumiti si:

a. societati non financiare;
b. institutii financiare;
c. companii de asigurare;
d. sectoare economice institutionale.
12. In cadrul gospodariilor, componenta existentiala a fluxului de iesiri este

reprezentata de:
a. fluxul de bunuri si servicii;
b. fluxul de forta de munca;
c. fluxul de venituri.
13. Resursele financiare ale sectorului administratiei publice provin din:

a. contributii benevole;
b. vanzari de bunuri si servicii;
c. plati obligatorii prelevate de la celelalte sectoare.
14. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la preturile producatorului:

a. nu cuprind impozitele indirecte si subventiile;
2
b. cuprind impozitele indirecte si subventiile;
c. sunt mai mici decat preturile cumparatorului.
15. In timpul perioadelor de inflatie:

a. PIB nominal creste in acelasi ritm cu PIB real;
b. PIB nominal creste mai repede decat PIB real;
c. PIB nominal creste mai incet decat PIB real.
16. PIB:
a. valoarea de piata a tuturor bunurilor finale si serviciilor produse in
interiorul unei tari intr-o anumita perioada;
b. este venitul de care dispune populatia dupa plata impozitelor pe venit si
care poate fi utilizat ptr consum si economii;
c. este valoarea bunurilor si serviciilor cumparate de administratiile publice
centrale si locale intr-un an.
17. Nu se regaseste in consumul populatiei:

a. cumpararea unui automobil;
b. cumpararea unor alimente;
c. cumpararea unei case construita in acel an de catre ANL;
18. Care dintre urmatoarele tranzactii intra in PIB din 2004?

a. cumpararea unei case construita in 2000;
b. prestarea unor servicii de coafura in decursul anului respectiv;
c. producerea si consumarea unor legume de catre o familie din mediul rural
(autoconsum);
d. cumpararea unei materii prime utilizata ptr dat. unui bun final ce urmeaza a
fi andut in decursul anului respective (consum intermediary);
19. Veniturile realizate de catre cei peste 50 mii de cetateni romani care lucreaza in
Israel sunt incluse in:
a. PIB al Romaniei si PNB al Israel;
b. PNB al Romaniei si PIB al Israel;
c. PIB al Romaniei si PNN al Israel.
20. RASPUNDETI CU A SAU F ARGUMENTANDU-VA RASPUNSUL:

1. Exporturile nete ale unei economii se calculeaza ca diferenta intre exportul
si importul de bunuri. A
2. Vanzarea de actiuni si obligatiuni este exclusa din calcului PIB; A
3. Daca valoarea bunurilor de consum produse intr-un an este mai mare decat
valoarea bunurilor de consum achizitionate in acelasi an, diferenta
reprezinta ariatia stocurilor. A
3
4. Cresterea relativa a nivelului preturilor dintr-o economie fata de nivelul
preturilor din strainatate tinde sa incurajeze exporturile tarii sis a
descurajeze importurile de bunuri si servicii. F
5. Venitul disponibil este venitul national din care se scad taxele si la care se
adauga transferurile. A
6. Daca doua tari se caracterizeaza prin acelasi nivel al PIB, atunci si nivelul
de trai din respectivele tari este acelasi. F
7. Deflatorul PIB se calculeaza ca un raport procentual intre PIB real si PIB
nominal. F
8. Indicatorii macroeconomici care se exprima in preturi curente se numesc
indicatori reali iar cei care se exprima in preturi constante se numesc
indicatori nominali. F
9. PIN se calculeaza ca diferenta intre PIB si impozitele indirecte. F
10. In fluxul circular al venitului, importurile reprezinta intrari iar exporturile
iesiri. F
21. Printre metodele de evaluare a venitului national se numara:

a. metoda de productie;
b. metoda veniturilor accumulate;
c. metoda utilizarii finale a veniturilor.
22. Veniturile obtinute in sectorul gospodariilor se numesc:

a. venituri accumulate;
b. venituri personale;
c. venituri primare.
23. Veniturile totale sunt formate din:

a. veniturile primare;
b. veniturile derivate;
c. veniturile firmelor;
d. veniturile menajelor.
24. Dpdv existential, consumul cuprinde:

a. consumul de bunuri materiale;
b. consumul de bunuri imateriale;
c. consumul privat;
d. consumul public.
25. In raport cu sursa veniturilor cheltuite ptr consum se disting:

b. consumul intermediar;
c. consumul final;
d. consumul privat;
4
e. consumul colectiv.
26. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la legitatile consumului:

a. economisirea reprezinta cel mai mare lux pentru familie;
b. cheltuielile ptr servicii cresc mai incet decat cele ptr bunurile
materiale;
c. cheltuielile ptr articole de lux cresc mai incet decat venitul;
d. economiile gospodariilor scad pe masura ce venitul creste;
e. cheltuielile ptr recreere cresc mai repede decat venitul.
27. Relatia dintre nivelul cheltuielilor de consum si nivelul venitului personal

disponibil este reprezentata de :
a. functia de consum;
b. inclinatia spre consum;
c. inclinatia spre economisire.
28. Legatura functionala dintre venit si cheltuielile este reprezentata de:

29. Factorii obiectivi ai consumului sunt:

a. inclinatii psihologice;
b. spiritul de afaceri;
c. marimea venitului;
d. modificarile politicii fiscale.
30. Factorii subiectivi ai consumului sunt:

b. spiritual de afaceri;
31. Relatia dintre nivelul economiilor si nivelul disponibil este reprezentata de :

a. functia de economisire;
b. inclinatia medie spre economii;
c. inclinatia marginala spre economii;
d. functia de consum.
32. Dintre factorii care influenteaza inclinatia spre economisire, nu fac parte:
a. evolutia ratei dobanzii;
b. evolutia nivelului preturilor;
c. marimea impozitelor si taxelor;
5
d. evolutia cererii de bunuri si servicii;
e. evolutia ciclului afacerilor.
33. In raport cu modul de utilizare a bunurilor de capital achizitionate,

investitiile constau in:
a. investitii brute;
b. investitii nete;
c. investitii de inlocuire;
d. investitii de dezvoltare;
e. investitii brute de capital.
34. Clasificate potrivit destinatiilor, investitiile nu cuprind:

a. investitii ptr afaceri;
b. investitii ptr formarea bruta a capitalului;
c. investitii imobiliare;
d. investitii in stocuri;
e. investitii cu titluri de capital.
35. Factorii de care depinde volumul investitiilor ptr afaceri sunt:

a. productivitatea medie asteptata a capitalului;
b. costul marginal al utilizarii capitalului;
c. rata reala a dobanzii;
d. rata nominala a dobanzii;
e. nivelul general al preturilor.
36. Efectul amplificat al investitiilor asupra venitului national este cunoscut sub
denumirea de:
a. acceleratorul investitiilor;
b. multiplicatorul investitiilor;
c. fenomenul de dezinvestitii;
d. inclinatia spre economisire;
e. functia de economisire.
37. Acceleratorul arata ca rata investitiilor este determinate in esenta de:

a. modificarea ratei dobanzii;
b. modificarea nielului preturilor;
c. modificarea productivitatii capitalului;
d. modificarea costului marginal al utilizarii capitalului;
e. modificarea nivelului productiei.
38. In functie de continutul proceselor economice si modul de exprimare a

rezultatelor echilibrului economic, distingem urm. forme: a. echilibrul
material;
6
b. echilibrul valoric;
c. echilibrul ecologic;
d. echilibrul static.
39. In cadrul echilibrului valoric se disting urmatoarele forme speciale de

echilibru:
a. echilibrul material;
b. echilibrul resurselor de munca;
c. echilibrul bugetar;
d. echilibrul dinamic;
e. echilibrul valutar
40. In raport cu nivelurile de agregare ale activitatii economice se disting:

a. echilibrul macroeconomic;
b. echilibrul microeconomic;
c. echilibrul material;
d. echilibrul valoric.
41. Premisele care au stat la baza investigatiilor privind echilibrul in perioada

de inceput sunt:
a. echilibrul este privit pe termen lung;
b. crizele economice sunt considerate fenomene accidentale;
c. crizele economice sunt considerate fenomene periodice;
d. somajul este considerat un fenomen voluntar.
42. Dezechilibrul economic se manifesta:

a. ca o stare de moment;
b. ca o stare voita;
c. ca o stare permanenta.
43. Presiunea reda situatia de:

a. oferta deficitara;
b. existenta pietei cumparatorului;
c. existenta pietei vanzatorului.
44. Absorbtia reda situatia de:

a. piata este a vanzatorilor;
b. oferta excedenta;
c. cerere deficitara;
d. existenta pietei cumparatorului.
45. Presiunea se soldeaza cu:

a. realizarea unei parti a cererii de bunuri si servicii;
7
b. realizarea unei parti a ofertei de bunuri si servicii;
c. aspiratie pozitiva satisfacuta la comparator;
d. aparitia inflatiei;
e. aparitia somajului.
46. Absorbtia se soldeaza cu:

a. nerealizarea unei parti a cererii de bunuri si servicii;
b. nerealizarea unei parti a ofertei de bunuri si servicii;
c. aspiratie pozitiva nesatisfacuta la cumparator.
47. Agregatele macroeconomice se pot determina in:

a. preturile pietei;
b. preturile factorilor de productie;
c. preturi variabile;
d. preturi curente;
e. preturile periaodei de referinta.
48. In functie de interdependenta dintre indicatorii macroeconomici si

efectivele populatiei se disting urmatoarele tipuri de crestere economica: a.
expansiune economica;
b. recesiune economica;
c. crestere economica structurala;
d. crestere economica 0;
e. crestere economica cantitativa.
49. Daca sporul de produse si servicii (pozitiv sau negativ) se obtin pe termen
scurt atunci avem de a face cu:
a. expansiune economica;
c. crestere economica 0;
d. crestere economica pozitiva.
50. Intre crestere economica si dezvoltare economica exista urmatoarele

deosebiri:
a. pentru definirea cresterii economice fundamentala este idea de
schimbare;
b. pentru definirea dezvoltarii economice fundamentala este idea de
schimbare;
c. pentru cresterea economica trasatura de baza este sporirea
cantitativa a venitului national.
51. Din categoria factorilor obiectivi ai cresterii si dezoltarii economice fac

parte:
8
a. resursele umane;
b. educatia;
c. transferal de tehnologie;
d. resursele naturale;
e. capitalul fizic.
52. Din categoria factorilor subiectivi ai cresterii si dezvoltarii economice fac

parte:
a. resursele umane;
b. educatia;
c. progresul tehnologic;
e. capitalul fizic.
53. Din categoria factorilor externi ai cresterii si dezvoltarii economice fac

parte:
a. potentialul uman;
b. echipamentele de productie;
c. transferul de tehnologii.
54. Din categoria factorilor directi ai cresterii si dezvoltarii economice fac

parte:
a. cercetarea stiintifica;
b. politica monetara;
c. echipamentele de productie;
d. informatia.
55. Din categoria factorilor indirecti ai cresterii si dezvoltarii economice fac

parte:
d. informatia;
e. spiritual antreprenorial.
56. Cresterea economica de tip extensiv presupune:

a. mobilizarea unui volum mare de factori de productie;
b. antrenarea in special a laturii calitative a factorilor de productie;
c. sporul de productie se obtine prin cresterea eficientei utilizarii
factorilor;
d. costuri economice, ecologice, sociale ridicate
57. Cresterea economica de tip intensiv presupune:
9
factorilor;
d. costuri economice, ecologice, sociale ridicate.
58. Stagflatia reprezinta procesul in care:

a. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist redus;
b. cresterea economica se combina cu un proces inflationist redus;
c. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist
accentuat;
d. cresterea economica se combina cu un proces inflationist accentuat;
e. scaderea productiei nationale se combina cu un proces inflationist
accentuat.
59. Slumpflatia reprezinta procesul in care:

c. stagnarea economica se combina cu un proces inflationist accentuat;
e. scaderea productiei nationale se combina cu un process inflationist
accentuat.
60. Criteriul de diferentiere intre tarile avansate dpdv economic si tarile in curs
de dezvoltare il reprezinta: a. PIB/locuitor;
b. PNB/locuitor;
c. Venitul national/locuitor.
61. Fenomenul de crestere economica este ilustrat in mod direct de:

a. cresterea PNB in termeni reali;
b. cresterea PNB in termeni nominali;
c. cresterea PNB reali pe locuitor;
62. Tipul intensiv de crestere economica este caracteristic acelor economii

nationale care:
a. sunt inzestrate cu resurse naturale abundente;
b. inregistreaza o rata redusa a inflatiei;
c. sunt capabile sa genereze si sa absoarba pe scara larga progresul
tehnic.
63. Care dintre elementele de mai jos se afla la baza deosebirilor esentiale
dintre crestere si dezvoltare economica: a. finalitatea;
b. cresterea cantitativa a factorilor de productie;
10
c. schimbarile calitative ale economiei.
64. Cresterea economica este un obiectiv prioritar al

oricarei politici macroeconomice ptr ca:
a. influenteaza gradul de ocupare si nivelul veniturilor;
b. asigura sporirea masei monetare;
c. este sursa principala de imbunatatire a standarduluide viata a
populatiei.
65. Trecerea omenirii la dezvoltarea durabila este un process obiectiv

determinat de:
a. deteriorarea echilibrului ecologic la scara planetara;
b. adancirea decalajelor dintre Nord si Sud;
c. accentuarea fenomenelor de risipa a resurselor economice;
d. tranzitia fostelor tari comuniste la economia de piata;
e. constientizarea fortelor progresiste ale omenirii.
66. In esenta, dezvoltarea durabila este definite de:

a. mutarea centrului de greutate spre problemele calitatii vietii;
b. necesitatea asigurarii egalitatii sanselor generatiilor care coexista
si se succed in timp si spatiu;
c. necesitatea compatibilitatii strategiilor nationale de dezvoltare;
d. imperativul compatibilitatii mediului creat de om cu mediul
natural;
e. necesitatea de a considera omul, in primul rand ca scop al
dezvoltarii si in al doilea rand, ca mijloc.
67. In raport cu trandul dezvoltarii economiei nationale, exista urmatoarele

categorii de fluctuatii:
a. variatii sezoniere;
b. variatii continue;
c. variatii ciclice.
68. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la variatiile sezoniere:

a. sunt determinate de cauze explicabile;
b. sunt determinate de cauze inexplicabile;
c. sunt determinate de cauze previzibile;
d. sunt determinate de cauze imprevizibile.
69. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

a. variatiile intamplatoare pot fi prevazute cu exactitate;
b. variatiile ciclice se produc cu o anumita regularitate;
11
c. variatiile sezoniere se deruleaza de regula pe parcursul unui an ca
urmare a actiunii unor factori naturali sau sociali.
70. Selectati afirmatiile adevarate privitoare la fazele evolutiei economiei:

a. in cadrul fiecarei faze au loc numai schimbari de ordin calitativ;
b. in cadrul fiecarei faze au loc numai schimbari de ordin cantitativ;
c. fazele fazele evolutiei se repeta in aceeasi ordine dupa un anumit
timp;
d. evolutiei se repeat in alta ordine dupa un anumit timp;
e. fazele sunt identice dpdv calitativ.
71. Care dintre caracteristicile enumerate mai jos sunt specifice ciclurilor lungi:
a. au o durata cuprinsa intre 80-100 de ani;
b. au o durata cuprinsa intre intre 50-60 de abu;
c. cuprind 2 faze;
d. cuprind 4 faze.
72. Fazele ciclului lung sau secular sunt:

a. expansiunea;
b. criza;
c. depresiunea;
d. faza ascendenta;
e. faza descendenta.
73. In faza ascendenta a ciclului secular:

a. descoperirile stiintifice se generalizeaza in economie;
b. apar descoperiri stiintifice noi;
c. apar germenii unui nou mod tehnic de productie;
d. se inregistreaza o dinamica inalta a produsului brut si venitului
national.
74. In faza descendenta a ciclului secular:

national.
75. Precizati care este succesiunea corecta a fazelor ciclului economic decenal:
a. depresiune, criza, inviorare si avant;
b. criza, inviorare, depresiune si avant;
c. criza, depresiune, inviorare si avant;
d. criza, inviorare, avant, depresiune.
12
76. In timpul recesiunii economice, cunosc o tendinta de scadere:
a. puterea de cumparare;
b. oferta de forta de munca;
c. oferta de credite ptr investitii;
d. ratele dobanzilor.
77. In conditiile expansiunii economice, au tendinta de crestere:
a. rata somajului;
b. rata falimentelor;
c. indicele general al preturilor;
d. stocurile de marfuri;
e. incapacitatea populatiei de a cumpara bunuri si servicii.
78. In faza de expansiune a ciclului economic:

a. creste rata dobanzii;
b. se micsoreaza rata dobanzii;
c. creste rata somajului;
d. se micsoreaza rata somajului.
79. In faza de recesiune a ciclului economic:

a. creste rata somajului;
c. se inaspresc conditiile de credit;
d. se acorda facilitate la creditare.
80. Printre cei mai importanti “stabilizatori automati” ai cererii globale se afla:
a. programele guvernamentale de sustinere a agriculturii;
b. economiile administratiilor publice;
c. economiile populatiei.
81. Criteriile care definesc continutul si sfera de cuprindere a resurselor de

munca sunt:
a. marimea cererii de munca;
b. varsta de munca stabilita pri legislatie;
c. starea de sanatate a persoanei.
82. Populatia activa cuprinde:

a. elevii si studentii care nu sunt angajati in munca;
b. pensionarii;
c. persoanele intretinute de alte personae sau de catre stat;
d. toate persoanele care furnizeaza forta de munca ce poate fi
utilizata ptr desfasurarea activitatilor economice.
13
83. Populatia ocupata se refera la:
a. toate persoanele care au implinit varsta legala de munca;
b. someri;
c. toate persoanele care desfasoara o activitate in unul din domeniile
economico-sociale si primesc o indemnizatie.
84. Resursele de munca potentiala cuprind pe langa resursele de munca

disponibile:
a. pensionari;
b. persoanele sub varsta minima legala de munca;
c. persoanele intretinute inapte de munca;
d. populatia casnica.
85. Atunci cand oferta de forta de munca este mai mica in raport cu cererea,
apare:
a. ocuparea de echilibru a fortei de munca;
b. un deficit de forta de munca;
c. un excedent de forta de munca;
d. fenomenul de subocupare a fortei de munca;
e. fenomenul de supraocupare a fortei de munca.
86. Atunci cand oferta de forta de munca este mai mare in raport cu cererea,
apare:
a. ocuparea deplina a fortei de munca;
d. fenomenul de subocupare al fortei de munca;
87. Care din elementele de mai jos caracterizeaza somajul:

a. durata medie a vietii;
b. intensitatea;
c. durata invatamantului obligatoriu;
d. gradul de pregatire a populatiei active;
e. structura pe categorii de varsta; nivel de calificare, sex.
88. In functie de intensitatea somajului, se disting:

a. somaj partial;
b. somaj continuu;
c. somaj deghizat;
d. somaj sezonier.
14
89. Procesele economico-sociale generatoare de somaj sunt:
a. pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei
ocupate;
b. cresterea inflatiei;
c. cresterea ofertei de munca.
90. In functie de structurile pietei muncii si de evolutia ciclului economic

decenal, se disting:
a. somaj sezonier;
b. somaj frictional;
c. somaj ciclic;
d. somaj continuu.

a. apare din cauza miscarii neincetate a oamenilor de la o
intreprindere la alta, de la un oras la altul;
b. se datoreaza inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi;
c. apare ca urmare a manifestarii crizelor economice ciclice;
d. este rezultatul practicarii contractelor de angajare pe durate scurte;
e. este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente de factori
naturali.
92. Somajul ciclic:

a. apare din cauza miscarii neincetate a oamenilor de la o intreprindere la
alta, de la un oras la altul;
naturali.
93. Somajul tehnologic:

naturali.
94. Somajul intermitent:

15
d. este rezultatul practicarii contractelor de angajare pe durate
scurte;
naturali.
95. Somajul sezonier:

e. este cauzat de intreruperi ale activitatii puternic dependente de
factori naturali.
96. Costul somajului la nivelul persoanelor, grupurilor de personae afectate

cuprinde:
a. numai aspecte economice;
b. doar aspecte psihologice comportamentale;
c. preponderent aspecte morale;
d. aspecte de natura economica, etica, psihologica, sociala;
e. aspecte privind doar la posibilitatile personale de consum.
97. Politicile anti-somaj reprezinta masuri elaborate de catre stat in scopul:

a. acordarii indemnizatiei de somaj;
b. stimularii crearii de noi locuri de munca;
c. asigurarii flexibilitatii pe piata muncii;
d. lichidarii conflictelor de munca.
98. Printre cele mai utilizate politici de ocupare amintim:

a. politici de stimulare a cererii aggregate;
b. politici de stimulare a ofertei aggregate;
c. politici de stimulare a cererii combinate cu politici de diminuare a
ofertei.
99. Printre cele mai cunoscute masuri de politica activa de ocupare se numara:
a. reducerea duratei muncii;
b. prelungirea duratei procesului de scolarizare;
c. reconversia fortei de munca;
d. reducerea varstei de pensionare;
e. amplificarea procesului de investitii.
16
100. Printre cele mai cunoscute masuri de politica pasiva de ocupare se numara:
d. dezvoltarea cercetarii stiintifice in sprijinul activitatii economice;
101. Printre directiile de actiune care pot contribui la reducerea somajului se

numara:
a. centralizarea competentelor si raspunderilor in materie de gestiune a
ocuparii;
b. franarea prin politici fiscale a crearii de noi locuri de munca;
c. schimbarea legislatiei muncii;
d. incurajarea intreprinderilor mici si mijlocii care angajeaza
someri;
e. diversificarea programelor de ocupare a fortelor de munca.
102. Care dintre urmatoarele forme de somaj pot fi atribuite inlocuirii vechilor
tehnologii ( retehnologizare): a. somaj sezonier;
b. somaj accidental;
c. somaj tehnologic;
d. somaj structural.
103. Care dintre urmatoarele procese contribuie direct la aparitia si/sau

extinderea somajului: a. inflatia;
b. cresterea ofertei de munca;
c. diminuarea cursului monedei nationale;
d. convertibilitatea monedei nationale.
104. Care dintre urmatoarele conditii luate impreuna permit sa se delimiteze

daca o persoana este somera sau nu: a. intrerupe lucrul;
b. i se anunta ca peste 30 de zile ii expira contractul de munca;
c. i s-a desfacut contractul de munca;
d. societatea comerciala la care s-a angajat are activitate sezoniera si
functioneaza 8luni/an;
e. isi termina banii castigati inainte de a incasa salariul urmator;
f. este apta de munca dar nu lucreaza;
g. nu are loc de munca dar este refuzata de firmele la care se adreseaza;
h. nu are bani de intretinere dar are credibilitate si imprumuta;
i. doreste un loc de munca foarte bine platit dar ii place sa aiba si timp liber.
105. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la indemnizatia sau ajutorul de

somaj sunt corecte:
17
a. o primeste orice persoana care nu lucreaza;
b. o primeste orice persoana care nu lucreaza ca salariat;
c. este primita o singura data atunci cand unui salariat i se desface
contractul de munca;
d. este atribuita in mod facultativ;
e. este mai mare decat salariul;
f. este mai mica decat salariul.
106. Care sunt formele istorice pe care le-a cunoscut inflatia:

a. inflatia banilor din metale nepretioase;
b. inflatia monetar-baneasca;
c. inflatia banilor de hartie convertibili si neconvertibili in aur;
d. inflatia banilor contemporani.
107. Care este prima forma de manifestare a inflatiei:

a. inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur;
b. inflatia banilor de hartie convertibili in aur;
c. inflatia banilor neconvertibili pe plan extern;
d. inflatia banilor existenti sub forma metalelor pretioase;
e. inflatia banilor sub forma de valuta.
108. Printre elementele definitorii ale inflatiei monetar-banesti se numara:

a. continutul real in aur al monedei era mai mare decat continutul
nominal;
b. continutul real in aur al monedei era mai mic decat continutul
nominal;
c. aglomerarea pietei cu monede “ieftine”.
109. Cea de-a doua forma istorica a inflatiei este reprezentata de:
a. inflatia banilor de hartie convertibili in aur;
b. inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur;
d. inflatia monetar-baneasca.
110. Cea de-a treia forma istorica a inflatiei este reprezentata de:
a. inflatia monetar-baneasca;
b. inflatia banilor de cont;
c. inflatia banilor sub forma de valute;
111. Pentru ca o sporire a preturilor sa devina inflatie, trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii:
a. cresterea preturilor sa se manifeste la toate bunurile;
18
b. cresterea preturilor sa se manifeste doar la factorii de productie;
c. indicele national al preturilor dintr-o perioada data sa creasca mai
repede decat indicele preturilor internationale.
112. Ce este inflatia:

a. un accident, un esec al cresterii si dezvoltarii economice;
b. o crestere a puterii de cumparare a monedei;
c. un dezechilibru structural intre masa bunurilor si serviciilor si
masa monetara.
113. Selectati trasaturile nespecifice fenomenului inflationist:

a. inflatia este un proces de depreciere a banilor;
b. inflatia este un fenomen de crestere durabila a tuturor preturilor;
c. inflatia este un dezechilibru structural intre masa bunurilor si
serviciilor si masa monetara;
d. inflatia este simultan un process material si monetary;
e. inflatia este considerata un rau necesar al cresterii economice.
114. Deflatia reprezinta procesul:

a. de crestere sustinuta a nivelului general al preturilor;
b. de scadere sustinuta a nivelului general al preturilor;
c. de crestere sustinuta a puterii de cumparare a banilor.
115. Dezinflatia desemneaza procesul:

b. de scadere sustinuta a puterii de cumparare a banilor;
c. de reducere drastica sau eliminare a inflatiei.
116. Pentru masurarea inflatiei se folosesc:

a. indicele de schimb valutar;
b. indicele productivitatii muncii;
c. deficitul balantei comerciale;
d. indicele de deflationare;
e. indicele preturilor bunurilor si serviciilor de consum.
117. La atenuarea inflatiei pot contribui:

a. cresterea salariilor nominale;
b. cresterea ofertei de bunuri de consum personal;
c. cresterea somajului.
118. Relatia dintre inflatie si cresterea generalizata si de durata a preturilor este o

relatie:
a. de la cauza la effect;
19
b. de la effect la cauza;
c. de suprapunere (identificare);
d. de interdependenta si conditionare reciproca.
20
1)Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda?
-recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate
2)Politica keynesiana?
-a presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
3)Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara?
-prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a excedentului si
deficitului de lichiditati bancare
4)Detinatorul de actiuni are dreptul?
-de a obtine divident
5)Populatia totașa aunei tari este de 22.mil , din care 2.5mil sunt pensionari si 3mil sunt copii sub 15
ani .Stiind ca 1,5mil persoane apte de munca nu au loc de munca, iar dintre acestia 300de miirenunta
la cautarea unui loc de munca, iar 50 de mii emigreaza?
-numarul somerilor este 1,2 mil.
6)Operatiunile cu prima simpla a la hausse?
-ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in functie
de situatia existenta la termenul de scadenta
7)Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de ?
-scaderea ratei dobanzii
8)Expansiunea monetara?
-conduce la cresterea generalizata a preturilor
9)Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand?
-bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
10)Echilibrul monetar reprezinta?
-un echilibru intre cererea si oferta de moneda
11)Politicile anti-inflationiste?
-nu sunt avantajoase pentru guverne,limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale

12)Caracterul preponderent negativ al inflatiei deriva din?
-distorsionarea preturilor relative

13)Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de ?
-cresterea productie
14)Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este?
-o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale
15)Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada nedeterminata

este limitata de ?
-abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale
16)Care din urmatoarele afirmatii este adeverata ?
-pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor si de eficienta in utilizarea resurselor , este preferabil
ca economiile sa se specializeze si sa participe la schimb
17)Venitul anual adus de o obligatiune este de 500 lei , ceea ce corespunde unei rate anuale a
dobanzii de 15%.Care va fi cursul obligatiunii pe piata financiara secundara daca rata dobanzii se
reduce la 10%?
-Rezolvare C=500/0,1=5000 lei
18)Functionarea economiei depinde de ?
-capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
19)Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de ?
-Banca centrala
20)Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un credit ?
-M1 scade dar M2 nu se modifica
21)Rata somajului reprezinta raportul procentual intre ?
-populatia somera si populatia active
22)Detinatorul de actiuni are dreptul ?
-de a obtine dividend

23)In lunile ianuarie,februarie si martie , rata lunara a inflatiei a fost de 2%.In aceste conditii, rata
inflatiei pe cele trei luni a fost de ?
-Rezolvare:Ri=(1+2%)LA PUTEREA A 3-EA x100-100=6,12%
24)Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice ?
-care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen scurt
25)Reducerea ratei dobanzii pe piata monetara determina ?
-cresterea cursului titlurilor de valoare
26)Tranzactiile derulate la nivelul pietii muncii ?
-vizeaza serviciul de munca si sunt supuse cadrului juridic si institutional bine……
27)Piata muncii se diferentiaza de celelalte piete prin ?
-nivelul de reglementare characteristic
28)Participarea unei tari la comertul mondial ?
-depinde direct proportional atat de potentialul economic ,cat si de competivitatea international
29)Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala ?
-are ca rezultat o capacitate de “digestie” a investitiilor mai mica decat “ingestie”…….
30)Care din urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca ?
-Banca nationala a Romaniei
31)Politicile fiscal si monetare expansioniste vor determina pe termen scurt ?
-Cresterea PIB-ului real si a gradului de ocupare
32)Oferta curenta de munca este reprezentate de ?
-Populatia active
33)Care dintre urmatoarele masuri pot fi considerate drept apte sa combata problema somajului ?
-interventia statului in economie , orientate catre stimularea cererii aggregate
34)Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate ?

-veniturile repatriate ale emigrantilor pot contribuii la crearea de noi locuri de munca, daca acestea
sunt utilizate pentru a achizitiona bunuri din productia interna a tarii
35)Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de probleme de coordonare

asociate ?
-inflatie
36)Pe o piata financiara eficienta ?
-preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continu, astfel incat orice noua
informative sa fie integrate in pretul titlului
37)Cand Banca Centrala vinde obligatiuni , atunci ?

-rata dobanzii scade
38)Pe termen scurt, expansiunea monetara ?
-conduce la “alungirea” proiectelor investitionale
39)Istoria banilor arata ca multe ssocietati au ales metale precum cuprul , argintul , aurul , fiindca
erau ?
-rare
40)Printre cauzele care pot genera somajul se inscriu ?
-sporirea cantitatii de munca cerute pe piata muncii
41)Situatia de ocupare deplina a fortei de munca exista atunci cand ?
-rata curenta a somajului este eglala cu rata natural a somajului
42)Cursul de schimb real ?
-este utilizat pentru a calcula correct repercursiunea ……..
43)Printre efectele negative ale inflatiei regasim ?
-reducerea puterii de cumparare a banilor
44)Dupa conceptia lui Marx si Engels capitalismul esueaza datorita ?
-contradictiile sale interne
45)Balanta comerciala ?
-reflecta situatie comertului exterior cu marfuri ale unei tari pe o perioada de timp determinate
46)In perioada de recesiune oamenii prefer ?
-Sa detina mai multi bani in numerar
47)Cresterea marimii salariului ?
-are un efect scara pozitiv asupra cantitatii cerute de forta de munca 48)Una
din cauzele crizei economice o reprezinta ?
- consumul exagerat din anii de boom economic , incurajat de ……..
49)Cererea de munca ?
-depinde de pretul fortei de munca si cantitate de munca …..
50)Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni , atunci ?

-bancile comerciale pot reduce rata dobanzii si ……
51)Care din urmatoarele afirmatii este adevarata ?
-se pot obtine castiguri din comert si daca nu exista avantaje absolute….
52)In urma analizei facute in contextual Marii Crize din anii 1929-1933 ?
-bugetele trebuie sa fie echilibrate de la an la an
53)Bancile comerciale creeaza bani ?
-acordand imprumuturi
54)Protectionismul ?
-modifica raportul de schimb si avantajele comparative 55) Cand
efectul de venit domina efectul de substitutie ?
-curba ofertei individuale de munca se reduce ……..
56)Piata financiara mobiliara este o componenta a ?
-pietei capitalului pe termen mijlociu si lung

57)Politicile monetare si fiscal expansioniste ?
-sunt atragatoare pentru alegatori
58)Bursele de valori ?
-se apropie cel mai multde unele dintre cerintele pietei ……….
59) Capitalul real?
-este format din bunuri material , mijloace banesti si efecte financiare
60)Politica anti-inflationista presupune ?
-abandonul expansiunii monetare
61)Privita in modul general , piata financiara sau piata capitalului , presupune?
-cuprinde ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurile financiare
disponibile
62)Somajul este considerat drept un esec al pietei , pentru diminuarea lui putem enumera
urmatoarele masuri ?
-stimularea investitiilor , publice si generale deopotriva

63)Echilibrul monetary determina stabilitatea ?
-puterii de cumparare
64)Inflatia reprezinta ?
-o politica deliberate a autoritatilor monetare
65)Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa ?
-sa consume mai mult decat au economisit
66)Mai ales in perioadele de razboi , guvernele sunt nevoite sa suplimenteze cantitatea de moneda ,
aceasta masura are drept consecinta ?
-aparitia inflatiei
67)Somajul frictional ?
-apare prin initiative persoanelor de a parasi locul de munca , cu scopul de a gasi un altul , mai bine
platit
68)Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata ?
-cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare
69)In sistemul formelor regionale de comert liber ?
-pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor , serviciilor si a factorilor de productie , in

conditiile unei monede unice
70)Banca comerciala poate mari rezervele excedentare ale bancilor comerciale prin ?
-diminuarea ratei rezervelor obligatorii
71)Rata solicitata a rezervelor ?
-functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
72)Cursul valutar conventional ?
-este stability de autoritatile monetare nationale in functie de diveri factori economici ,politici, sociali
si institutionali
73)In timpul Marii crize din anii 1930 in SUA ?
-volumul de moneda aflat in circulatie a scazut
74) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani ?
-acceptabilitatea
75)Lectia pe care a predate-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost aceea ca ?
-bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
76)Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere ?
-volumul serviciilor de munca tranzactionate , de inalta calificare , ce nu pot fi oferite …….
77) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impuse o decizie
favorabila de cumparare in urmatoarele situatii ?
-nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii
78)Realitatea atesta existent unei neconcordante permanente intre structura cererii si ofertei de
munca.Aceasta poate fi explicate pe baza ?
-divergentelor de interese intre lucratori , care doresc salarii mai mari si angajatori care urmaresc
obtinerea unei cantitati mai mari de munca , la un anumit nivel al salariului.
79)Legea lui Okun spune ca ?
-intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportional
80)Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala ?
-reduce rata dobanzii de pe piata monetara 81) Echilibrul
monetar presupune ?
-egalitatea dintre cererea si oferta de moneda
82) Inflatia ii avantajeaza pe ?
-primi beneficiari a sporului monetar
83) Alternativa la politicile fiscal si monetare discretionare este data de ? -politica
bazata pe angajamente ferme fata de norme legislative existente
84)Eficenta pietei de capital vizeaza ?
-atat eficienta operationala , cat si eficienta alocarii
85)In perioada electorala politicienii vor prefer acele politici care produc ?
-beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
86)La baza sirului de erori care au dus la criza din anii 1930 au stat ?
-politicile monetare expansionist din anii 1920

1. Dividendul reprezinta:
a) [ ] Un castig variabil garantat de intreprindere
b) [ ] Castigul unei obligatiuni
c) [X] Castigul unei actiuni
d) [ ]Castigul titlurilor de valoare
2. Daca pe fiecare 3 luni ale anului inflatia a fost de 2% atunci rata inflatiei la sfarsitul celor 3 luni a fost:
a) [X]6,12%;
b) [ ]8%;
c) [ ]6%;
d) [ ]2%.
3. Un operator la bursa vinde 100 de actiuni X la 500 lei/ buc si cumpara 200 de actiuni Y la 300 lei/ buc,
ambele cu scadenta la 3 luni. In momentul executarii contractului , cursul actiunii X este de 400 lei/
buc iar al actiunii Y este 350 lei/ buc.
a) [X]Speculatia cu actiuni X este a la baisse;
b) [X]Rezultatul operatiunii este de 20 000 lei castig;
c) [X]Speculatia cu actiuni Y este a la hausse;
d) [ ]Castigul pe operatiunea cu actiuni Y este de 5000 lei.
4. Daca in momentele t0, t1, t2 si t3 venitul National este egal cu 4000, respectiv 5000, 6000 si 7000,
functia macroeconomica a consumului total este de forma C = 600 + 0,8Y, iar investitia autonoma este
I0 = 400, atunci:
a) [ ]In momentul t2 economia este in stare de contractie;
b) [ ]In momentul t0 economia este in stare de echilibru;
c) [ ]In momentul t1 economia este in stare de expansiune;
d) [ ]In momentul t3 economia este in stare de echilibru.
5. O persoana achizitioneaza 100 de obligatiuni la o valoare nominala de 90 lei fiecare. Cuponul unei
obligatiuni este de 5 lei. Daca dupa un an de zile, cand rata dobanzii este de 5%, obligatiunile sunt
vandute:
a) [X]castigul total obtinut este de 1500 lei;
b) [ ]cursul obligatiunii la sfarsitul primului an va fi de 110 lei;
c) [X]daca rata dobanzii creste la 10%, cursul obligatiunii, va fi 50 lei;
d) [X]daca rata dobanzii scade la 2%, cursul obligatiunii va fi 250 lei.
6. Daca un operator la bursa cumpara actiuni in sens speculativ, atunci el mizeaza:
a) [ ]Pe scaderea cursului acestora;
b) [X]Pe o operatiune de tip a la hausse;
c) [ ]Pe cresterea cursului acestora;
d) [ ]Pe faptul ca va incasa dobanzi.
7. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 10 000 u.m., are un curs de 100.000 u.m. ce rate a dobanzii
corespunde acestei situatii:
a) [X]10%;
b) [ ]30%;
c) [ ]20%.
8. Explicatiile inflatiei prin moneda isi au originea in:
a) [ ]Teoria ofertei;
b) [ ]Teoria cererii;
1
c) [ ]Teoria preturilor;
d) [X]Teoria cantitativa a banilor.
9. Obligatiunea este:
a) [ ]Un titlu ce atesta un drept de proprietate asupra capitalului firmei;
b) [X]Un titlu de valoare;
c) [ ]Un titlu purtator de venit fix, numit cupon;
d) [ ]Un titlu ce atesta dreptul de a primi dividende.
10. Fiind cunoscute coeficientul de retinere a numerarului de catre populatie (l) = 20%; coeficientul de
rezerva al sistemului bancar (a) = 20%; numarul la polpulatie C = 60.000; rezervele bancilor
reprezinta:
a) [ ]10.000;
b) [ ]40.000;
c) [X]60.000;
d) [ ]30.000.
11. Printre indicatorii de eficienta economica ce stau la baza deciziei de a investi putem aminti:
a) [ ]Deflatorul PNB;
b) [ ]Productivitatea muncii;
c) [X]Rata de rentabilitate a investitiei;
d) [X]Perioada de rambursare a investitiei.
12. O economie de troc este aceea in care:
a) [ ]Exista moneda marfa;
b) [X]O marfa se schimba direct pe alta marfa;
c) [X]Nu exista un mijloc de schimb unanim acceptat.
13. Ciclicitatea economica:
a) Este un proces normal, natural;
b) A aparut cu interventia statului in economie;
c) Poate fi complet eliminata prin masuri de politica economica;
d) Este caracteristica doar economiilor centralizate.
14. Finantarea deficitului bugetar se poate realiza prin:
a) Emiterea de actiuni;
b) Emisiunea monetara
c) Imprumuturi publice interne;
d) Imprumuturile publice externe.
15. Piata titlurilor financiare pe termen lung se compune din:
a) Piata monetara;
b) Piata primara;
c) Piata secundara;
d) Piata tertiara.
16. Balanta de plati externe reflecta:
a) Soldul tranzactiilor valutare
2
b) Balanta contului curent si balanta contului de capital
c) Soldul comercial al tarii cu restul lumii
d) Ansamblul incasarilor si platilor de tranzactii reale si financiare cu restul lumii
17. Inflatia deschisa (moderata) se caracterizeaza printr-o crestere generalizata a preturilor de:
a) Peste 15% anual;
b) 5-10% anual
c) 15% lunar
d) 3-4% anual
18. In balanta contului de capital regasim:
a) Balanta miscarilor de capital pe termen lung
b) Balanta miscarilor de capital pe termen scurt
c) Balanta rezervelor monetare internationale
d) Balanta comerciala.
19. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 80.000 u.m. la 100.000 u.m., impozitul pe venit creste
si el de la 12.000 de u.m. la 20.000 u.m., avem de-a face cu o impunere: a) Progresiva
b) In cote fixe
c) Proportionala
d) In cote procentuale
20. Venitul national disponibil se determina prin:
a) Adaugarea la venitul national a subventiilor de exploatare
b) Adaugarea la venitul national a transferurilor nete ale restului lumii
c) Adaugarea la venitul national a consumurilor intermediare
d) Adaugarea la venitul national a amortizarii
21. Progresul social exprima:
a) Volumul investitiilor
b) Imbunatatirea conditiei umane
c) Nivelul acumularii
d) Ridicarea standardului de viata.
22. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatiei a fost de 20% inseamna ca
rata inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
a) 55%
b) 50%
c) 60%
d) 72,8%
23. Obligatiunea permite obtinerea:
a) Unui venit variabil
b) Unui venit fix
c) Unei dobanzi variabile
d) Unui profit maxim
24. Daca intr-o operatiune speculativa, un operator la bursa vinde un numar de actiuni, el mizeaza:
3
a) Pe cresterea cursului acestora
b) Pe faptul ca dobanzile bancare vor scadea
c) Pe scaderea cursului acestora
d) Pe o operatiune de tip a la baissse
25. Neoliberalismul considera ca pentru a reduce somajul trebuie:
a) Stimulat consumul si investitiile
b) Sa se actioneze pe terenul ofertei si productiei
c) Repartizat mai bine fondul total de munca.
26. Sistemul productiei materiale de determinare a indicatorilor macroeconomici:
a) Se bazeaza pe teoria factorilor de productie
b) Este folosit numai de tarile cu economie de piata
c) Se bazeaza pe teoria subiectiva a valorii
d) Se bazeaza pe teoria muncii productive
27. Inclinatia marginala spre economii reprezinta:
a) Economiile realizate pe unitate de venit
b) Sporul de economii determinat de sporul de investitii
c) Sporul de venit determinat de sporul de investitii
d) Sporul de economii cand venitul creste cu o unitate
28. Inflatia monetara isi gaseste explicatia clasica in ecuatia :
a) Teoriei cantitativiste a lui Irving Fisher
b) Teoriei cantitativiste a lui Milton Friedman
c) Teoriei cantitativiste a lui Paul Samuelson
d) Teoriei cantitativiste a lui Fr. Perroux
29. Daca la nivelul unei economii nationale functia de consum privat este C = 1000 + 0,8Yd, impozitele
sunt de 2000, platile de transfer de 500, investitiile autonome de 1500 u.m., iar cheltuielile
guvernamentale de 1000, atunci :
a) La o crestere de 100 u.m. a impozitelor, venitul se majoreaza cu 400 n.m.
b) La o crestere cu 200 a cheltuielilor guvernamentale, venitul de echilibru devine 13.000 u.m.
c) La o scadere de 100 u.m. a platilor de transfer venitul national ajunge 11.000 u.m.
d) Venitul de echilibru este 11.500 u.m.
30. Actiunea este un titlu de valoare care atesta:
a) un drept de proprietate;
b) un imprumut;
c) o ipoteca asupra unei parti din capitalul firmei;
d) dreptul proprietarului de a beneficia de dividende.
31. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 60.000 u.m. are un curs de 300.000 u.m.. Ce rata a
dobanzii corespunde acestei situatii: a) 20%;
b) 30%;
c) 10%.
32. Indicatorii macroeconomici au rolul de evidenta statistica intrucat:
4
a) Masoara potentialul economic al unei tari
b) Exprima rezultatele activitatii unui agent economic
c) Sintetizeaza informatiile privind rezultatele activitatiilor dintr-o economie nationala
d) Releva tipurile de agenti economici
33. Coeficientii de comert exterior sunt:
a) Mai mari pentru tarile ce dispun de un potential ridicat
b) Mai mici cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat
c) Mai mari cu cat nivelul de dezvoltare este mai ridicat
d) Mai mici pentru tarile ce dispun de un potential mic
34. Prin politica de "open market", atunci cand Banca Centrala cumpara titluri de pe piata financiara:
a) reduce cantitatea de moneda de pe piata monetara;
b) majoreaza cursul acestora;
c) creste cantitatea de moneda de pe piata monetara;
35. Fazele unui ciclu economic clasic, decenal, sunt:
a) Criza
b) Depresiunea
c) Inviorarea
d) Avantul
36. O scadere a multiplicatorului platilor de transfer determina:
a) O scadere a venitului national
b) O scadere a cererii agregate
c) O crestere a venitului national
d) Diminuarea ratei inflatiei
37. Daca nivelul inflatiei se apreciaza prin rata cresterii costului vietii calculata pe baza unui cos de
consum format din: alimente cu pondere de 30% si o rata de crestere a preturilor de 5%, bunuri
industriale cu o pondere de 45% si un indice al preturilor de 110% si servicii cu o rata de crestere de
15%, atunci:
a) rata inflatiei este de 9,75%;
b) indicele preturilor este de 1,0975;
c) rata inflatiei este de 12,5%;
d) indicele preturilor este de 112,5%.
38. Cresterea economica inflationista:
a) Mai poarta denumirea de stagflatie
b) Este cel mai dorit tip de crestere economica
c) Apare cand rata inflatiei o devanseaza pe cea a cresterii economice
d) Este un tip de crestere daunator economie pe termen mediu si lung
39. In cadrul interventiei sale in domeniul alocarii resurselor, statul:
a) Are datoria de a interzice initiativei private producerea si asigurarea “ bunurilor” publice”
b) Trebuie sa ia masuri pentru o distribuire cat mai echitabila a resurselor intre firmele nationale
c) Trebuie sa adopte masuri de control si limitare a tuturor externalitatilor
d) Este preocupat mai ales de externalitatile pozitive
5
40. Cresterea economica neinflationista:
a) Apare cand rata cresterii este superioara ratei inflatiei
b) Apare ca urmare a efectului de antrenare indus de creditul facil si ieftin
c) Este o crestere economica cu rate pozitive
d) Mai poarta denumirea de slumpflatie
41. Care din factorii de mai jos genereaza inflatie prin cerere:
a) Cheltuieli cu efecte productive intarziate
b) Inghetarea salariilor
c) Mobilitatea ridicata a factorilor de productie
d) Tezaurizarea
42. Inflatia reprezinta:
a) O disfunctie intre marimile economice reale si cele nominale
b) Un dezechilibru microeconomic monetaro- real
c) Un dezechilibru macroeconomic monetaro-real
d) O disfunctie grava intre marimile economice nominale si cele monetare
43. Stagflatia reprezinta starea economiei caracterizata prin manifestarea concomitenta a urmoatoarelor
fenomene:
a) Scaderea productiei nationale, inflatie galopanta, somaj masiv
b) Inflatie deschisa, somaj, crestere economica zero
c) Crestere economica, inflatie scazuta, somaj masiv
d) Crestere economica, credit ieftin, somaj ridicat
44. Atunci cand se reduce venitul, consumul, de regula :
a) Creste
b) Se reduce si el, dar intr-o masura mai mare
c) Se reduce si, dar intr-o masura mai mica
d) Se reduce si el, dar in aceeasi masura
45.O politica monetara restrictiva:
a) Creste rata dobanzii
b) Determina o expansiune a cererii globale
c) Reduce rata dobanzii
d) Reduce cererea pentru investitii
46. Pe piata primara, titlurile de valoare se vand:
a) in principal prin intermediul bancilor
b) in situatii exceptionale, sub valoarea nominala, in scopul mobilizarii rapide a unor sume
c) la cursul care se formeaza pe piata, in functie de cerea si oferta de titluri
d) de regula, la valoarea nominala
47. O actiune este achizitionata la pretul de 100 u.m si aduce un dividend de 20 u.m. anual
a) daca pretul actiunii creste la 110 u.m. castigul potential este de 30%
b) daca rata dobanzii pe piata monetara este de 15 % plasamentul in acest tip de actiuni nu este
avantajos
6
c) randamentul actiunii este de 20%
d) daca pretul actiunii creste la 120u .m. castigul potential este de 35%
48. Dintre determinantii consumului putem aminti:
a) Rata dobanzii, venitul, politica economica structurala
b) Venitul, nivelul ratei dobanzii
c) Investitiile, venitul, factorii psihologici, factorii demografici
d) Factorii demografici, venit, eficacitatea marginala a capitalului
49. Stiind ca functia macroeconomica de consum este de C = 0,8Y, investitia autonoma este I0 = 700 si
excedentul balantei comerciale este H0 = 500, atunci venitul de echilibru este: a) 1200
b) 12.000
c) 3.000
d) 6.000
50. Reducerea ratei dobanzii are ca efect:
a) Cresterea cererii de investitii daca eficacitatea marginala a capitalului devine mai mare decat rata
dobanzii de pe piata
b) Diminuarea somajului
c) O crestere a cererii de bunuri si servicii din partea intreprinderilor si populatiei
d) Diminuarea cererii de investitii daca rata sperata a profitului ramane in continuare inferioara ratei
dobanzii de pe piata
51. Multiplicatorul investitiilor:
a) Exprima efectul asupra venitului determinat de o crestere cu o unitate a investitiei
b) Depinde de inclinatia spre economisire
c) Exprima efectul cresterii venitului asupra investitiei
d) Este cu atat mai ridicat cu cat inclinatia marginala spre consum este mai scazuta
52. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 50.000 u.m. la 60.000 u.m., impozitul creste si el,
de la 5000u.m. la 5500 u.m., avem de-a face cu o impunere: a) regresiva;
b) in cote fixe;
c) progresiva;
d) nu se poate calcula
53. In principiu, intre cererea de investitii si rata dobanzii exista o relatie negativa in sensul ca:
a) Diminuarea ratei dobanzii stimuleaza cresterea cheltuielilor pentru consum si investitii
b) Agentii economici vor suplimenta cererea de investitii atunci cand rata sperata a randamentului
investitiei este mai mare decat rata dobanzii platita pentru capitalul imprumutat
c) O diminuare a ratei dobanzii are ca efect cresterea cererii globale a productiei si a ocuparii
54. Obligatiunile:
a) Au un curs care depinde de evolutia ratei dobanzii
b) Pot fi emise doar de catre firmele organizate sub forma societatilor pe actiuni
c) Garanteaza un venit anual ferm
d) Ofera dreptul de a participa la luarea deciziilor in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor
55. Cresterea economica neinflationista desemneaza acea situatie in care:
a) exista crestere economica fara inflatie;
7
b) nivelul general al preturilor creste intr-o proportie mai mare decat produsul national in expresie
fizica,
c) rata cresterii economice este mai mica decat rata inflatiei;
d) rata inflatiei este mai mica decat rata cresterii economice.
56. Stagflatia este situatia in care:
a) inflatia stagneaza, preturile nu mai cresc;
b) somajul si inflatia stagneaza in conditiile reluarii cresterii economice;
c) exista inflatie si somaj la niveluri ridicate in conditiile unei rate zero a cresterii economice;
d) pe fondul unei cresteri economice sustinute inflatia si somajul sunt eliminate.
57. Slumpflatia desemneaza acea stare a economiei in care:
a) [ ] pe fondul unei cresteri economice sustinute inflatia si somajul sunt in scadere;
b) [ ] pe fondul unei rate zero a cresterii economice inflatia si somajul sunt in scadere;
c) [ ] pe fondul unei rate zero a cresterii economice inflatia si somajul sunt la cote ridicate;
d) [x] pe fondul unei rate negative a cresterii economice exista o inflatie galopanta si un somaj masiv.
58. In cazul inflatiei prin cerere si oferta preturile vor creste cu atat mai mult cu cat:
a) [ ] curba ofertei globale este mai apropiata de orizontala;
b) [ ] curba cererii globale este mai verticala;
c) [ ] oferta globala este mai elastica;
d) [x] oferta globala este mai inelastica;
e) [ ] panta curbei ofertei globale este mai mare.
59. Inflatia prin costuri:
a) [ ] isi are originile in continutul "legii lui Say";
b) [x] se produce daca remunerarea factorilor de productie creste intr-o cadenta superioara
sporirii productivitatii lor;
c) [x] se amplifică daca se maresc impozitele indirecte;
d) [ ] conduce la o crestere economica inflationista.
60. Inflatia:
a) [ ] afecteaza in special pe cei cu venituri mari, care cumpara cantittati mai mari de bunuri si servicii;
b) [x] dezavantajeaza pe creditori;
c) [x] avantajeaza pe debitori;
d) [ ] mareste povara datoriei publice.
61.Daca preturile alimentelor, care detin 40% din cheltuielile totale ale menajelor, au crescut în medie de
1,5 ori, preturile bunurilor industriale, care detin 50% din totalul cheltuielilor de consum ale
menajelor au crescut cu 20%, iar la alte bunuri si servicii indicele de crestere a preturilor si tarifelor a
fost de 140%: a) [ ] indicele general de crestere a preturilor este de 234%;
b) [x] rata inflatiei este de 34%;
c) [ ] preturile au crescut in medie de 2,34 ori;
d) [x] nivelul general al preturilor si tarifelor a crescut cu 134%.
62. Simplificand lucrurile la maxim posibil, sa presupunem ca produsul intern brut al unei tari este
reprezentat de doua bunuri finale A si B. Intr-o anumita perioada cantitatile produse din cele doua
bunuri au crescut de la 500 la 600 pentru bunul A si de la 1000 la 1400 pentru bunul B, in timp ce
preturile s-au majorat, in aceeasi perioada, de la 10 u.m. la 15 u.m. pentru bunul A si de la 40 la 50
pentru bunul B. In aceste conditii:
8
a) [x] deflatorul PIB este egal cu 1,27;
b) [ ] preturile au crescut in general cu 110%;
c) [ ] indicele general de crestere a preturilor a fost de 210%
d) [x] rata inflatiei a fost egala cu 27%.
63. Atributele esentiale ale impozitelor sunt:
a) [x] obligativitatea;
b) [ ] rambursabilitatea;
c) [ ] solvabilitatea,
d) [x] dreptul de urmarire in caz de neplata.
64. Printre formele de impunere in cote procentuale se regaseste:
a) [ ] impunerea neproportionala;
b) [ ] impunerea in cote fixe;
c) [x] impunerea proportionala,
d) [ ] impunerea degresiva
65. O inflatie a penuriei:
a) [ ] este caracteristica tarilor dezvoltate;
b) [x] este caracteristica tarilor slab dezvoltate;
c) [x] are la origini, indeosebi, cauze monetare;
d) [ ] se explica prin cantitatea prea mica de bani in raport cu o cantitate mare de bunuri si servicii.
66. Inflatia prin cerere determina:
a) [x] o crestere economica inflationista;
b) [ ] scaderea productiei;
c) [ ] cresterea somajului;
d) [x] scaderea somajului.
67. Spirala inflationista se produce atunci cand:
a) [ ] inflatia prin costuri se manifesta concomitent cu inflatia monetara;
b) [ ] inflatia monetara se manifesta concomitent cu inflatia prin cerere;
c) [x] inflatia prin costuri se manifesta concomitent cu inflatia prin cerere.
68. Actiunile permit obtinerea:
a) [x] unui venit variabil;
b) [ ] unui venit fix;
c) [ ] unei dobanzi ridicate;
d) [ ] unui profit maxim.
69.Fiind cunoscute preferinta pentru lichiditate a populatiei (l) = 20%; rata rezervelor obligatorii
(r) = 10%; numerarul la populatie C = 20.000, rezervele bancii reprezintă: a) [ ] 20.000;
b) [ ] 5.000;
c) [ ] 15.000;
d) [x] 10.000.
70. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 50.000 u.m. are un curs de 200.000 u.m.. Ce rata a
dobanzii corespunde acestei situatii: a) [ ] 10%;
9
b) [x] 25%;
c) [ ] 20%.
71. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatiei a fost de 7%,
inseamna ca rata inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de: a) [x] 22,5%;
b) [ ] 21%;
c) [ ] 23,75%;
d) [ ] 22%.
72. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 40.000 u.m. la 50.000 u.m., impozitul creste si
el, de la 4800
u.m. la 5500 u.m., avem de-a face cu o impunere:
a) [X] regresiva;
b) [ ] in cote fixe;
c) [ ] progresiva;
d) [ ] proportionala
73. Obligatiunile sunt titluri de valoare:
a) [x] cu venit fix;
b) [ ] cu venit variabil;
c) [x] purtatoare de dobanda;
d) [ ] ce garanteaza un venit ferm
74. In cazul unei operatiuni bursiere "la termen" cumparatorul câstiga atunci când: a) [x]
cursul creste;
b) [ ] cursul scade;
c) [ ] rata dobanzii creste;
d) [ ] profitul creste
75. Inflatia schimba comportamentul individual in actul economisirii prin faptul ca:
a) [ ] subiectii economici vor cheltui pentru consum mai putin;
b) [x] subiectii economici vor cheltui pentru consum mai mult;
c) [x] indivizii prefera satisfactiile prezente celor viitoare;
d) [ ] indivizii prefera satisfactiile viitoare celor prezente.
76. Cresterea economica inflationista se realizeaza atunci cand:
a) [ ] rata de crestere economica este superioara celei a inflatiei;
b) [ ] se produc concomitent urmatoarele fenomene: inflatie deschisa, somaj si slumpflatie;
c) [x] rata inflatiei devanseaza pe cea a cresterii economice;
d) [x] sporul de crestere economica se obtine cu pretul unei inflatii considerabile
77.In conditiile unei inflatii prin cerere preturile vor creste cu atat mai mult:
a) [ ] cu cat curba cererii este mai inelastica;
b) [ ] cu cat curba cererii este mai elastica;
c) [ ] cu cat curba ofertei este mai elastica
d) [x] cu cat curba ofertei este mai inelastica;
e) [ ] cu cat curba ofertei este mai apropiata de verticala.
78. Rata de presiune fiscala indica:
a) [ ] partea din produsul intern brut care reprezinta un impozit negativ;
10
b) [x] partea din produsul intern brut prelevata pe calea impozitelor la dispozitia statului; c) [x] nivelul
general al fiscalitatii;
d) [ ] partea din buget prelevata pe calea impozitelor la dispozitia statului.
79. Impunerea proportionala este aceea prin care:
a) [x] rata marginala a impunerii este egala cu rata medie a impunerii;
b) [ ] rata marginala a impunerii este mai mare decat rata medie a impunerii;
c) [ ] rata marginala a impunerii este mai mica decat rata medie a impunerii;
d) [x] marimea impozitului este direct proportionala cu marimea materiei impozabile.
80. Prin promovarea unei politici de "open - market" Banca Centrala:
a) [x] retrage o anumita cantitate de moneda atunci cand vinde pe piata monetara unele efecte publice
sau private;
b) [x] demonetizeaza efectele publice sau private;
c) [x] monetizeaza efectele publice sau private;
d) [ ] sporeste cantitatea de moneda atunci cand vinde pe piata monetara unele efecte publice sau
private.
81. Functia macroeconomica de consum este C = 20.000 + 0,8Yd, cheltuielile guvernamentale sunt de
10.000, excedentul balantei comerciale este de 2000, impozitele sunt de 20.000, platile de transfer
reprezinta 4000 iar investitia autonoma este de 3000. In aceste conditii: a) [x] venitul de echilibru este
de 111.000;
b) [x] daca platile de transfer cresc cu 40% venitul national de echilibru va fi de 117.400;
c) [ ] daca impozitele cresc cu 20% venitul national de echilibru va fi de 127.400;
82. .O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 50.000 u.m., are un curs de 200.000 u.m.. Ce rata a
dobanzii corespunde acestei situatii: a) [ ] 10%;
b) [x] 25%;
c) [ ] 20%;
83. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 40.000 u.m. la 50.000 u.m.,
impozitul creste si el, de la 4800u.m. la 5.500 u.m., avem de-a face cu o
impunere: a) [x] regresiva;
b) [ ] in cote fixe;
c) [ ] progresiva;
d) [ ] proportionala
84. Pe piata capitalului pe termen mijlociu si lung se fac tranzactii cu: a) [ ]
cambii;
b) [x] actiuni;
c) [ ] efecte de comert;
d) [ ] certificate de depozit.
85. Mobilurile care stau la baza cererii de moneda sunt:
a) [x] tranzactiile;
b) [x] speculatia;
c) [x] precautia,
d) [ ] investitia pe termen lung. 86.
Inflatia prin costuri determina:
11
a) [ ] cresterea productiei;
b) [ ] cresterea gradului de ocupare;
c) [x] cresterea somajului;
d) [ ] o crestere economica inflationista.
87. Daca in momentul t0 , t1 , t2 , si t3 , venitul national este egal cu 2500, respectiv 3000, 3500, 4000,
functia macroeconomica a consumului total este de forma C = 0,8Y iar investitia autonoma I0 = 700,
atunci:
a) [ ] in momentul t1 , economia este in stare de contractie;
b) [ ] in momentul t3 , economia este in stare de echilibru;
c) [x] in momentul t3 , economia este in stare de contractie;
d) [x] in momentul t2 , economia este in stare de echilibru.
88. Fiind cunoscute coeficientul de retinere a numerarului de catre populatie (l) = 15%; coeficientul de
rezervă al sistemului bancar (a) = 20%; numerarul la populatie C = 30.000; rezervele bancilor
reprezinta: a) [ ] 20.000;
b) [ ] 5000;
c) [x] 40.000;
d) [ ] 10.000;
89. Valoarea unei obligatiuni depinde de:
a) [ ] rezultatele activitatii emitentului;
b) [x] rata dobanzii;
c) [ ] cuponul obligatiunii;
d) [ ] cererea si oferta pentru titluri de valoare.
90. Puterea de cumparare a banilor:
a) [ ] se afla in relatie direct proportionala cu indicele preturilor;
b) [x] scade in perioade de inflatie;
c) [x] reprezinta cantitatea de bunuri si servicii ce poate fi obtinuta cu o unitate monetara;
d) [x] se afla in relatie invers proportionala cu indicele preturilor.
91. Coeficientul exporturilor se calculeaza:
a) [ ] ca diferenta pozitiva intre volumul exporturilor si cel al importurilor;
b) [ ] ca raport intre exporturi si importuri;
c) [ ] ca raport procentual intre valoarea exporturilor si venitul national;
d) [x] ca raport procentual intre valoarea exporturilor si produsul national brut.
92. PNB calculat pe baza preturilor curente are valoarea de 500 milioane u.m.. Acelaşi PNB calculat pe
baza preturilor comparabile este egal cu 400 milioane u.m.. In aceste conditii rata inflatiei este: a) [ ]
1,25%;
b) [ ] 125%;
c) [x] 25%;
d) [ ] 80%
93. Daca sporirea cheltuielilor guvernamentale cu 200 u.m. a determinat majorarea venitului national cu
800 u.m., atunci:
12
a) [x] inclinatia marginala spre consum din economie este de 0,25;
b) [x] inclinatia marginala spre economisire este de 0,75;
c) [ ] multiplicatorul platilor de transfer este 3;
d) [ ] multiplicatorul taxelor si impozitelor este - 4.
94. Obligatiunea este:
a) [x] un titlu de valoare;
b) [ ] un titlu ce atesta un drept de proprietate asupra capitalului firmei;
c) [x] un titlu purtator de venit fix, numit cupon;
d) [ ] un titlu ce atesta dreptul de a primi dividende.
95. Piata titlurilor financiare pe termen lung se compune din:
a) [x] piata primara;
b) [x] piata secundara;
c) [ ] piata tertiara;
d) [ ] piata monetara.
96. O persoana achizitioneaza 100 de obligatiuni la o valoare nominala de 90 lei fiecare. Cuponul unei
obligatiuni este de 5 lei. Daca dupa un an de zile, cand rata dobanzii este de 5%, obligatiunile sunt
vandute:
a) [ ] castigul total obtinut este de 1500 lei;
b) [ ] cursul obligatiunii la sfarsitul primului an va fi de 110 lei;
c) [ ] daca rata dobanzii creste la 10%, cursul obligatiunii, va fi 50 lei;
d) [ ] daca rata dobanzii scade la 2%, cursul obligatiunii va fi 250 lei.
97. Finantarea deficitului bugetar se poate realiza prin:
a) [x] emisiunea monetara;
b) [x] imprumuturi publice interne;
c) [x] imprumuturile publice externe;
d) [ ] emiterea de actiuni.
98. La nivelul unei economii nationale se cunosc urmatoarele: functia macroeconomica de consum este C
= 1000 + 0,8Yd,volumul total al impozitelor este de 2000, totalul “platilor de transfer” este de 1000;
investitiile autonome se ridica la 500; cheltuielile guvernamentale reprezinta 1000. In aceste conditii:
a) Venitul national de echilibru este de 8500 u. m.
b) Cresterea investitiilor cu 1000 va duce la obtinerea unui venit national de echilibru de
13.500;
c) O crestere a cheltuielilor guvernamentale cu 500 va determina scaderea venitului national de
echilibru cu 2500;
d) Venitul national de echilibru este de 12.500 u.m.
99. Un posesor de economii cumpara de pe piata financiara primara 100 de obligatiuni la valoarea lor
nominala de 10 milioane lei/obligatiune, purtatoare a unui venit fix anual de 1 milion lei fiecare,
scadente peste 10 ani. Dupa un an de zile, cand pe piata monetara rata dobanzii la depunere este de
5% cele 100 de obligatiuni sunt vandute, obtinandu-se astfel un castig total de:
a) 1 mld lei
b) 1,1 mld lei
c) 100 mil lei
13
100. Combaterea somajului prin inflatie este o masura specifica
a) Clasicismului
b) Keynesismului
c) Politicii ofertei
d) Monetarismului
101. Slumpflatia desemneaza acea stare negativa a economiei caracterizata:
a) Prin somaj masiv, scaderea productiei nationale in conditii de stabilitate monetara
b) Prin inflatie galopanta, somaj masiv si scaderea productiei nationale
c) Inflatie ridicata si rate pozitive ale cresterii economice
d) Inflatie deschisa, somaj, crestere economica zero
e) Inflatie galopanta, scaderea somajului o productie nationala in crestere
102. Bursa de valori desemneaza
a) O plata organizata pentru a mijloci tranzactii cu titluri financiare emise anterior
b) O institutie specifica pietei financiare primare
c) O piata organizata unde se tranzactioneaza valori imobiliare
d) O componenta a pieti financiare secundare
103. Hartiile de valoare pe termen scurt
a) Faciliteaza finantarile, respectiv plasamentele pe perioade mai mici de un an b) Mijlocesc
finantari odierne
c) Constau im bunuri imobile pe termen scurt
d) Asigura plasamente pe perioade ce depasesc un an 104.
Obligatiunile cu dobanda variabila:
a) Reprezinta o combinatie intre o obligatiune si o actiune
b) Ofera detinatorului un venit variabil determinat de o dobanda fixa si o marja stabilita
c) Presupune stabilirea in momentul emisiunii a nivelului dobanzii anuale
d) Au o valoare exclusiv determinata de rezultatele activului emitentului
105. In cazul unei operatiuni cu prima simpla “ a la hausse”
a) Vanzatorul isi rezerva dreptul de a alege intre executarea sau rezilierea contractului in functie de
evolutia cursului
b) Cumparatorul poate alege intre executarea sau rezilierea contractului in functie de situatia
existenta la scadenta
c) In cazul in care cursul nu se modifica cumparatorul va inregistra o pierdere egala cu prima depusa
d) Cumparatorul este avantajat de scaderea cursului 106.
Tranzactiile speculative de tip “bear”:
a) Se refera la operatiile speculative” a la hausse”
b) Vanzatorul urmareste sa vanda la cursuri ridicate in speranta reducerii cursului
c) Sunt specifice operatiunilor speculative “ a la baisse”
d) Cumparatorul achizitioneaza titluri la preturi scazute in speranta majorarii cursului
107. Un exces de cerere, respectiv de venituri poate fi considerat inflationist numai daca:
a) Veniturile factorilor de productie cresc mai repede decat productivitatea lor
b) Se practica o politica de amortismente accelerata
14
c) Oferta este rigida si aparatul de productie nu raspunde cererii ajustarea ofertei la cerere se face prin
preturi si nu prin cantitati
d) Se inregistreaza finantarea necontrolata, prin deficit bugetar a unor cheltuieli publice 108. In
categoria efectelor negative ale inflatiei se pot numara:
a) Stimularea cresterii economice
b) Schimbarea comportamentului individual atat in actul de consum cat si in cel de economisire
c) Devalorizarea capitalului si degradarea balantei de plati
d) Avantajarea debitorilor si dezavantajarea creditorilor 109.
Inflatia monetara poate fi explicata prin:
15
a)
Emisiunea excedentara de moneda peste nevoile reale din economie

b) Dezvoltarea exagerata a creditului bancar
c) Excedentul balantei de plati
d) Cresterea preturilor la materiile prime din import 110.
Inflatia prin costuri:
a) Antreneza scaderea productiei si a ocuparii fortei de munca
b) Determina o crestere economica inflationista
c) Se poate manifesta simultan cu inflatie prin cerere antrenand “spirala inflationista”
d) Poate fi explicata prin mecanismul de circuit al producerii bunurilor, prin faptul ca preturile
inputurilor se regasesc in cele ale outputurilor
e) Poate fi cauzata de cresterea impozitelor directe
111. Politicile de lupta impotriva inflatiei prin cerere urmaresc:
a) Cresterea ratei dobanzii si scumpirea creditului
b) Reducerea cheltuielilor publice si a veniturilor din impozite si taxe
c) Restrangerea influentelor monopolurilor asupra preturilor
d) Reducerea costurilor prin gasirea de inlocuitori pentru materiile prime din import. 112.
Lichiditatea titlurilor financiare pe termen lung:
a) Este rezultatul incertitudinilor privind anticiparea fluxurilor de venit viitoare
b) Nu depinde de gradul de dezvoltare a institutiilor pietei capitalului
c) Este mai mica in cazul titlurilor financiare listate la bursa
d) Se refera la posibilitatea vanzarii lor rapide si cu costuri de tranzactionare minime
113. Capacitatea de dominatie a unei economii nationale asupra partenerilor ei externi depinde de:
a) Potentialul militar
b) Potentialul stiintific si informational
c) Structura care face obiectul specializarii international
d) Potentialul economic
114. Conditia esentiala a unei politici monetare sanatoase o reprezinta:
a) Realizarea unei cresteri economice echilibrate si a unei balante de plati externe excedentare
b) Asigurarea stabilitatii puterii de cumparare a banilor
c) Asigurarea echilibrului bugetar
d) Asigurarea cresterii sustinute a venitului national
115. La nivelul unei economii nationale, functia macroeconomica de consum este C =
10.000 + , 0,6Yd. Investitia autonoma este I0 = 1000 u.m., cheltuielile guvernamentale sunt G0 = 3000
u.m, platile de transfer sunt P0 = 2000 u.m. exporturile sunt de 4000 u.m iar importurile de 3500 u.m.
in conditii de echilibru bugetar:
a) Cresterea platilor de transfer cu 1000 duce la scaderea venitului national de echilibru cu 1500 u.m.
b) Venitul national de echilibru este de 31.750u.m.
c) Cresterea impozitelor cu 5000 duce la scaderea venitului national de echilibru cu 7500 um
d) Venitul national de echilibru este de 39.250 u.m.
116. Impozitele directe:
a) Vizeaza cheltuirea venitului
16
b) Se mai numesc si taxe de consum
c) Imbraca forma impozitelor pe venit
d) In tara noastra se prezinta ca impozite pe profit si pe salarii
117. Economia se afla intr-o stare de subocupare a factorilor de productie daca:
a) Venitul national de ocupare deplina este mai mic decat venitul national de echilibru
b) Venitul national de echilibru este mai mic decat venitul national de ocupare deplina
c) Venitul national de echilibru este egal cu venitul national de ocupare deplina
d) Venitul national potential este superior venitului national de echilibru
118. Marcati care din afirmatiile de mai jos cu privire la deosebirile dintre crestere si dezvoltare
economica sunt adevarate:
a) Cresterea economica are o sfera de cuprindere mai mare decat dezvoltarea economica
b) In timp ce cresterea economica vizeaza latura cantitativa a activitatii economice, dezvoltarea reflecta
si schimbarile calitative din economie
c) Dezvoltarea economica are o sfera de cuprindere mai mare reflectand si schimbarile din economie
119. O balanta de plati activa:
a) Este rezultatul unor incasari mai mari decat platile in relatiile internationale
b) Este un indiciu sigur ca exporturile au fost mai mari decat importurile
c) Permite exportul de capital
d) Perturba relatiile internationale
120. Doi operatori la bursa incheie un contract la termen de vanzare-cumparare pentru 100 actiuni la un
curs de 20.000 lei/activitate. La scadenta cursul este de 18.000 lei. Cine castiga?
a) Cumparatorul castiga 200.000 lei
b) Vanzatorul castiga 200.000lei
c) Vanzatorul pierde 200.000 lei
d) Nimeni nu castiga
121. Fiind cunoscut coeficientul de retinere a numerarului la populatie l = 10% si coeficientul
rezervelor obligatorii a = 25% si numerarul la populatie C = 100.000, atunci rezervele lichide ale
bancilor R sunt:
a) 50.000
b) 500.000
c) 25.000
d) 250.000
122. Daca atunci cand venitul impozabil creste de la 35.000 mil la 40.000 mil u.m. iar impozitul
creste de la 2000 mil la 3000 mil avem de-a face cu o impunere: a) Progresiva
b) Regresiva
c) Proportionala
d) In cote fixe
123. Stiind ca functia macroeconomica de consum este C = 200+ 0,75Y, consumul public este G0 =
600 si deficitul balantei comerciale este de H0 = -200 atunci venitul de echilibru este:
a) 4.000
b) 2.400
c) 600
d) 6.000
17
a)
124. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatie a fost de 10% , atunci rata
inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
22,5% b)
33,1%
c) 333,1%
d) 70,15%
125. Cuponul unei obligatiuni este de 30.000 iar rata dobanzii de 10%. In conditiile cresterii ratei
dobanzii cu 50% cursul obligatiunii:
a) Creste cu 1000.000 u.m.
b) Scade cu 33%
c) Creste cu 33,3%
d) Scade cu 1000
126. Un agent de bursa, anticipand o evolutie favorabila a cursului actiunilor, vinde la termen 3000
actiuni la cursul de 15.100 u.m. din care 100 u.m. reprezinta prima
a) Este o operatiune cu prima compusa “ a la baisse” corect
127. Diferenta dintre valoarea prezenta medie a fluxurilor de venituri si pretul financiar este
considerata valoarea absoluta a :
a) Dividendului
b) Dobanzii
c) Premiului pentru risc
d) Cuponului
128. Partea din depozite pe care bancile trebuie sa le pastreze sub forma de active lichide poarta
denumirea de:
a) Rata rezervelor obligatorii
b) Grad de solvabilitate
c) Coeficientul de casa
d) Disponibilitati semimonetare
129. Dupa opinia lui Milton Friedman:
a) Pentru a frana inflatia statul trebuie sa procedeze la o emisiune monetara mai rapida decat
cresterea PIB
b) Pentru a frana inflatia, statul trebuie sa procedeze la o emisiune monetara moderata in aceeasi
caenta cu ritmul cresterii PIB
c) Inflatia nu are intotdeauna cauze monetare
d) Nu intotdeauna inflatia este un fenomen de care raspunde politica statului
130. Economiile unei familii sunt de 50 mil lei. Pentru urmatorii 3 ani rata medie estimata a
inflatiei este de 7% iar rata medie a dobanzii bancare este de 9%:
a) Suma depusa intr-un depozit la banca va fi in termeni reali de 53,06 mil lei
b) Este avantajos pentru aceasta familie sa economiseasca deoarece valoarea actualizata a venitului
viitor este de mai mare cu 4 miliane decat valoarea prezenta a economiilor familiei
c) Rata reala a dobanzii este de 16 %
d) Este avantajos pentru aceasta familie sa economiseasca la banca deoarece rata reala a dobanzii este
negativa
131. O politica monetara espansionista:
18
a) Determina o deplasare a intregii curbe LM spre dreapta
b) Determina reducerea ratei dobanzii
c) Determina o deplasare a intregii curbe IS spre stanga
d) Determina descurajarea investitiilor
132. Daca in lunile ianuarie, februarie si martie rata medie lunara a inflatie a fost de 5% , atunci rata
inflatiei pe primele trei luni ale anului a fost de: a) 70,15%
b) 33,1%
c) 21%
d) 15,76%
133. Economia se afla intr- o supraocupare a factorilor de productie atunci cand:
a) Venitul national potential este inferior venitului national de echilibru
b) Venitul national de ocupare deplina este mai mare decat venitul national
c) Produsul national potential este superior venitului national de echilibru
d) Venitul national de echilibru este mai mare decat venitul national de ocupare deplina 134.
Impozitul pe profit este:
a) Venit fiscal al statului
b) Impozit indirect
c) Venit nefiscal al statului
d) Impozit direct
135. In cazul inflatiei prin costuri, a se evita cresterea somajului se apeleaza la:
a) O politica de crestere a cererii globale care, corelata cu scaderea ofertei va declansa fenomenul
denumit spirala inflationista
b) O politica fiscala de crestere a impozitelor directe
c) O politica guvernamentala de crestere cererii globale ca rezultat in deplasarea cererii globale spre
dreapta si a ofertei globale spre stanga
d) O politica guvernamentala de crestere a masei monetare in circulatie
136. Speculantii “bull”
a) Cumpara titluri financiare la preturi scazute in speranta ca le vor vinde la preturi mai mari peste un
anumit timp
b) Vand la preturi ridicate in speranta co vor cumpara la preturi scazute peste un anumit timp
c) Vand la preturi scazute in speranta ca vor cumpara la preturi ridicate peste un anumit timp
d) Cumpara la preturi ridicate in speranta ca vor vinde la preturi scazute peste un anumit timp
137. Fiind cunoscut coeficientul de retinere a numerarului la populatie l = 5% coeficientul rezervelor
obligatorii a = 10% si numerarul la populatie C = 10.000u.m. atunci rezervele bancilor R sunt:
a) 2.000
b) 200.000
c) 20.000
d) 40.000
138. Un individ achizitioneaza 20 de obligatiuni la valoarea nominala de 1.000.000 lei/obligatiune.
Cuponul aferent obligatiunii este de 200.000 lei/an iar termenul de scadenta este de 3 ani. Dupa 2 ani
individul vinde obligatiunile la un curs de 2.000.000 lei/obligatiune.
a) Rata dobanzii bancare la momentul vanzarii este de 10%
b) Castigul total obtinut de individ este de 20.000.000lei
c) Rata dobanzii bancare in momentul vanzarii este de 20%
19
a)
d) Castigul operatiunii este de 28.000.000 lei 139. Curba Philips exprima relatia dintre:
Somaj si cerere efectiva
b) Inflatie si crestere economica
c) Inflatie si somaj
d) Somaj si crestere economica
140. Stiind ca functia macroeconomica de consum este C = 0,6Y investitia autonoma este I0 =
400, consumul guvernamental este G0 = 800 atunci venitul de echilibru este: a) 3000
b) 3300
c) 30.000
d) 1200
141. Produsul national brut este:
a) Uneori mai mic decat produsul intern brut
b) Intotdeauna mai mic decat produsul intern brut
c) Intotdeauna mai mare decat produsul intern brut
d) Niciodata egal cu produsul intern net
e) Uneori mai mare decat produsul intern brut.
142. Stiind ca functia macroeconomica de consum este C = 200+ 0,75Y, consumul public este G0 = 600 si
deficitul balantei comerciale este de H0 = -200 atunci venitul de echilibru este:
a) 4.000
b) 2.400
c) 600
d) 6.000
143. Notiunea de brut atribuita unui indicator sintetic are in vedere:
a) Consumul intermediar plus consumul final
b) Eliminarea consumului de capital fix din calculul productiei finale
c) Includerea consumului final in calculul productiei
d) Consumul personal de bunuri si servicii
e) Valoarea tuturor bunurilor si serviciilor finale
144. Daca in momentele t0, t1, t2 si t3 venitul National este egal cu 5000, respectiv 6000, 7000 si 8000,
functia macroeconomica a consumului total este de forma C = 500 + 0,8Y, iar investitia autonoma este
I0 = 900, atunci:
a) In momentul t2 economia este in stare de contractie;
b) In momentul t0 economia este in stare de echilibru;
c) In momentul t1 economia este in stare de expansiune;
d) In momentul t3 economia este in stare de echilibru.
145. Se dau urmatoarele informatii: functia macroeconomica de consum este de C = 300 + 0,8Yd,
investitia autonoma I0 = 200 cheltuielile guvernamentale autonome G0 = 100. In aceste conditii ,
reducerea cu 50% a investitiei va fi compensata pentru mentinerea venitului national la valoarea
initiala, prin;
a) Cresterea cu 100 u.m. a cheltuielilor guvernamentale
b) Diminuarea cu 125 u.m a taxelor si impozitelor
c) Diminuarea cu 125 u.m. a platilor de transfer
d) Cresterea cu 100 u.m. a taxelor si impozitelor
146. Prima abordare macroeconomica de referinta o intalnim la:
20
a) David Ricardo
b) Karl marx
c) Francois Quesnay
d) Adam Smith
147. Produsul intern brut se calculeaza:
a) Ca suma intre produsul intern net si consumul final
b) Ca diferenta intre produsul global brut si consuumul intermediar
c) Ca suma intre produsul intern net si amortizare
d) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul final 148.
Inclinatia marginala spre consum evidentiaza:
a) Cu cat creste consumul la o sporire cu o unitate a consumului
b) Cu cat creste venitul la o sporire cu o unitate a consumului
c) Cu cat se reduce venitul la reducerea consumului
d) Cu cat creste consumul la sporirea cu o unitate a venitului
149. Calcularea indicatorilor macroeconomici prin metoda valorii adaugate presupune:
a) Insumarea numai a elementelor ce reflecta compensarea factorilor de productie
b) Insumarea cheltuielilor totale ale agentilor economici cu bunuri economice
c) Agregarea bunurilor economice obtinute de agenti economici in perioade de calcul
150. Pentru a reduce ritmul de crestere a nivelului preturilor statul poate utiliza urmatoarele
masuri:
a) Sporeste cheltuielile publice
b) Reduce deficitul bugetar
c) Scade impozitele directe
d) Reduce rata dobanzii
a) De a obtine dividend
b) De a obtine un venit anual ferm
c) De a obtine o dobanda anuala
d) De a obtine un venit sigur
152. Sistemul conturilor nationale:
a) Este folosit in tarile cu economie de piata
b) Este folosit in tarile cu economie centralizata
c) Se bazeaza pe teoria muncii productive
d) Se bazeaza pe teoria obiectiva a valorii
153. Acoperirea deficitului bugetar prin imprumuturi publice produce urmatoarele efecte:
a) Stimuleaza investitiile din sectorul privat prin diminuarea ratei dobanzii
b) Determina cresterea ratei inflatiei
c) Provoaca ridicarea ratei dobanzii si scaderea investitiilor private
d) Afecteaze echilibrul macroeconomic dintre cantitatea de bani in circulatie si volumul productiei.
154. Se presupune ca PIB in anul t1 este constituit din 3 categorii de bunuri ale caror preturi au
evoluat astfel: pentru bunul A, cu un consum de 16.000 de unitati, preturile au crescut de la 50 la 70
u.m; pentru bunul B, cu un consum de 6000 de unitati, preturile au crescut de la 20 la 30 u.m.;
pentru bunul C, cu un consum de 4000 de unitati, preturile au crescut de la 20 la 40 u.m. In aceste
conditii rata inflatiei este: a) [ ] 146%;
21
a)
b) [x]46%;
c) [ ] 48,15%
d) [ ] 64%;
22
155. Functia de consum a unei economii aflata in echilibru bugetar este C = 3000 + 0,6(Y - To); stiind
ca investitia autonoma Io = 1500, cheltuielile guvernamentale sunt Go = 2000, si exportul net este Ho
= 300, atunci:
a) [x] venitul de echilibru este 14.000;
b) [ ] cheltuielile publice ar trebui sa creasca cu 1000 pentru a aduce venitul de echilibru la 20.000;
c) [x] cheltuielile publice sau investitiile ar trebui sa creasca cu 2400 pentru a aduce venitul de echilibru
la 20.000;
d) [x] impozitele ar trebui sa scada cu 4.000 pentru a aduce venitul de echilibru la 20.000.
156. Functia macroeconomica de consum este C = 2 000 + 0,8Yd, volumul impozitelor este To = 3
000, platile de transfer sunt Po = 500, investitiile autonome Io = 1 000, cheltuielile publice sunt
2 500, iar exportul net este
157. Ho = 500. Atunci.
a) [ ] venitul de echilibru este 22.000;
b) [x] daca investitiile ar scadea cu 500, platile de transfer ar trebui sa creasca cu 625 pentru a
mentine cererea globala la acelasi nivel;
c) [x] daca cheltuielile publice ar scadea cu 500, impozitele ar trebui sa scada cu 625 pentru a mentine
cererea globala la acelasi nivel;
158. Pentru calculul indicatorilor macroeconomici se poate folosi metoda: a) de producţie;
b) sintetică;
c) repartiţiei;
d) utilizării producţiei finale;
159. Bunurile şi serviciile finale exprimate valoric prin produsul intern brut pot fi destinate
a) consumului personal;
b) consumului intermediar;
c) formării brute a capitalului;
d) numai consumului public
160. Consumul privat de bunuri si servicii finale este egal cu 8000 unitati monetare (u.m.),consumul
public este egal cu 1000, formarea bruta a capitalului este de 2000, exportul este egal cu 3000, produsul
global brut este de 30000, consumul intermediar reprezintă 60 % din PGB, veniturile varsate restului
lumii sunt în suma de 7000,iar cele primite din restul lumii sunt egale cu 5000. In aceste conditii:
a) importul este egal cu 2000
b) produsul national brut este egal cu 14000;
c) cosumul intermediar este egal cu 18000;
d) produsul national brut este egal cu 10000.
161. Cresterea economica inflationista semnifica:
a) o stare negativa a economiei caracterizată prin scaderea productiei nationale;
b) un spor de crestere economica obtinut cu pretul unei inflatii considerabile
c) faptul ca rata inflatiei devanseaza pe cea a cresterii economice;
d) faptul ca rata cresterii economice devanseaza pe cea a inflatiei
162. Stagflatia este acea stare a economiei caracterizata prin existenta concomitenta a urmatoarelor
fenomene:
a) Inflatie ridicata si crestere economica;
b) inflatie galopanta, somaj masiv si o productie nationala in scadere;
c) somaj, inflatie deschisa si crestere economica zero
d) inflatie deschisa, somaj scazut si crestere economica.
23
163. Printre cauzele inflatiei prin cerere putem include:
a) o crestere demografica sustinuta;
b) posibilitatea de a trai din dezeconomii
c) dezvoltarea excesiva a creditului de consum;
d) nerespectarea termenilor de punere în functiune a investitiilor.
164. Inflatia prin costuri determina:
a) Cresterea productiei;
b) cresterea gradului de ocupare
c) cresterea somajului
d) o crestere economica inflationista
165. Intr-o anumită perioadă de timp, la alimente , care deţin 40% din totalul cheltuielilor de consum
ale populaţiei, indicele de creştere a preţurilor a fost de 160 %, la bunuri industriale, care deţin 35
% din totalul cheltuielilor de consum, indicele de creştere a preţurilor a fost de 150 %, iar la alte
bunuri şi servicii preţurile si tarifele au crescut în medie cu 40 %. Rata inflaţiei a fost :
a) 151.5% ;
b) 51,5% ;
c) 27.5% ;
d) 89.5%
166. Dacă preţurile au crescut în luna ianuarie cu 6%, în februarie cu 5%, iar în martie cu 10%, la
sfârşitul primului trimestru erau mai mari, faţă de începutul anului,cu : a) 21% ;
b) 2,43% ;
c) 121% ;
d) 122,43%
167. Un operator de bursă cumpără 2000 de acţiuni X la 200 lei/bucată şi vinde 3000 acţiuni Y la 400
lei/bucată, ambele pe bază de contracte cu scadenţă la 6 luni. În momentul executării contractului,
cursul actiunilor X este de 250 lei/bucată, iar al acţiunilor Y este 450 lei/bucată. Care va fi
rezultatul pe ansamblul acestor operaţiuni: a) câştigă 10000 lei
b) înregistrează o pierdere de 150000 lei;
c) înregistrează o pierdere de 50.000 lei;
d) câştigă 50.000 lei;
168. Un jucator la bursa incheie un contract de vanzare la termen a 2 000 de actiuni, la pretul de 50
lei/actiune,cu scadenta peste 3 luni, achitand si o prima de 2 lei /actiune.
a) Daca la scadenta cursul actiunilor creste cu 10% fata de nivelul prevazut in contract, jucatorul
castiga 10 000 lei;
b) Daca la scadenta cursul actiunilor creste cu 10% fata de nivelul prevazut in contract, jucatorul
pierde 4 000 lei;
c) Daca la scadenta cursul actiunilor scade cu 10% fata de nivelul prevazut in contract, jucatorul
castiga 6 000 lei;
d) Daca la scadenta cursul actiunilor scade cu 10% fata de nivelul prevazut in contract, jucatorul
castiga 10 000 lei;
24
169. În condiţiile în care rata naturală a şomajului este de 4,8%, iar PIB creat în economie este de 540
miliarde unități monetare (u.m.) față de un PIB potenţial de 600 miliarde
u.m., conform legii lui Okun, când coeficientul a este egal cu 2, rata efectivă a şomajului este de:
a) 8,55%;
b) 7,05%;
c) 6,55%;
d) 9,80 %.
170. . În condițiile în care, în anul 2012, importurile României au fost de 9.000 mld. EUR, în timp ce
valoarea totală a exporturilor a fost de 7.200 mld. EUR, balanța comercială prezintă o rată de
acoperire de:
a) 80%
b) 128,57%
c) 90%
d) 72%
171. Daca balanta comerciala a unei tari prezinta o rata de acoperire de 90 %, iar importurile ei se
ridica la 72 miliarde $,
a) exporturile sunt de 80 miliarde $;

b) inregistreaza un excedent al balantei comerciale de 8 miliarde $;
c) inregistreaza un deficit al balantei comerciale de 7,2 miliarde $;
d) exporturile sunt de 66 miliarde $
172. Să presupunem ca putem aprecia nivelul inflației dintr-o țară pe seama unui coș de consum
format din bunuri alimentare (cu o pondere în coș de 20%), bunuri industriale (cu o pondere de
40%) și servicii. Știind că rata creșterii prețurilor bunurilor alimentare a fost de 5%, indicele de
creștere a prețurilor bunurilor industriale a fost de 106% și rata de creștere a tarifelor pentru
servicii a fost de 4%, calculați rata inflației. a) 6%;
b)
5%;
c) 15%;
d) 105%
173. . În lunile ianuarie, februarie și martie, rata lunară a inflației a fost de 2%. În aceste
condiții, rata inflației pe cele trei luni a fost de:
a) 6%
b) 6.1%
c) 8%
d) 106%
25
Raspuns corect: b)
174. Un client vinde 1000 acţiuni la preţul de 200 lei/acţiune cu scadenţa peste o lunå, platind totodatå o
primå de 10 lei/acţiune.
a) [ ] dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei executarea contractului nu este profitabilă
b) [ ] dacă cursul actiunilor creşte la 2200 lei, executarea contractului este mai
avantajoasă
c) [X ] dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei, câştigă 20.000 lei
d) [ ] dacă cursul acţiunilor scade la 170 lei pierde 10.000 lei
175. . Balanța de plăți a Poloniei evidențiază , în 2015, încasări de 90 000 mld. EUR și plăți de 94 900
mld. EUR (date ipotetice). În aceste condiții, balanța de plăți a Poloniei prezintă, pentru anul
2015:
a) [X ] un deficit de 4 900 mld. EUR

b) [ ] un excedent de 4 900 mld. EUR
c) [ ] un deficit de 4 100 mld. EUR
176. Deficitul balanței de plăți a unei țări este de 12 miliarde unități monetare (u.m.). Din balanța
comercială rezulță că importurile sunt mai mari decât exporturile cu 5,6 mild
u.m. Dacă totalul plăților din balanța de plăți este de 200 mild. u.m., iar încasările totale din
exporturi reprezintă 80% din totalul încasărilor din balanța de plăți, rata de acoperire a
importurilor de către exporturi este:
a) 97,2%;
b) 96,41%;
c) 102,8%;
d) 103,59%
Raspuns corect: b
177. Un operator de burså cumpårå 1000 de acţiuni X la 400 lei/bucatå şi vinde 2200 acţiuni Y la 500
lei/bucatå, ambele pe bazå de contracte cu scadenţå la 6 luni. În momentul executårii contractului,
cursul actiunilor X este de 450 lei/bucatå, iar al acţiunilor Y este 550 lei/bucatå. Care va fi
rezultatul pe ansamblul acestor operaţiuni: a) [ ] câştigă 6.000 lei
b) [ ] înregistrează o pierdere de 110.000 lei
c) [X] înregistrează o pierdere de 60.000 lei
d) [ ] câştigă 50.000 lei
26
178. Un posesor de economii cumpără de pe piața financiară primară 100 de obligațiuni la valoarea lor
nominală de 10 mii lei, purtătoare ale unui venit fix anual (cupon) corespunzător unei rate a
dobânzii la depozite de 4%, scadente peste 5 ani. După un an de zile, când pe piața monetară rata
dobânzii la depuneri este de 2,5 %, cele 100 de obligațiuni sunt vândute, obținându-se
a) [ ] un câștig total de 1 640 000 lei
b) [ ] o pierdere totală de 72 000 lei

c) [ ] un curs de vânzare de 14 000lei
d) [X] un câștig total de 640 000 lei
179. Un investitor pe bursa de valori achiziționează un pachet de 2 000 de acțiuni ale emitentului
Hidroelectrica SA, la prețul de 54 lei/acțiune. După ce încasează un dividend de 4,5 lei/acțiune,
investitorul vinde pachetul, profitând de un curs avantajos, de 60 lei/acțiune. În aceste condiții,
a) [ ] randamentul acțiunii a fost de 10%
b) [ ] Numărul ani dividend (Nad) a fost de 10 ani
c) [X] câștigul potențial al acestui titlu de valoare a fost de 19,44%
d) [ ] câștigul total obținut de investitor a fost de 12 000 lei 180.

Economiile brute reprezinta:
a. Economiile nete plus consumul final

b. Economiile nete plus consumul intermediar
c. Economiile nete plus consumul de capital fix
d. Economiile nete plus amortizarea
181. Cu o investitie de 20 miliarde de u.m. se realizeaza o intreprindere care obtine o cifra anuala de
afaceri de 8 miliarde u.m. si o rata a profitului, calculata pe baza cifrei de afaceri, de 20%.
Perioada de rambursare a investitiei este egala cu: a. 10 ani
b. 12,5 ani
c. 4 ani
d. 2,5 ani
182. Cand venitul creste, economiile cresc:
a) Proportional cu consumul
b) Proportional cu venitul
c) Mai putin decat creste venitul
d) In masura mai mare decat creste venitul
27
183. “ Pragul de ruptura” reprezinta
a. Punctul de la care economisirea devine pozitiva
b. Nivelul la care venitul este egal cu consumul
c. Pragul de la care inceteaza economisirea
d. Un nivel la care venitul este egal cu zero
184. Modalitatile de a masura nivelul activitatii economice dintr-o economie sunt:
a. Determinarea nivelului cheltuielilor consacrate cumpararii de bunuri si servicii
b. Determinarea nivelului veniturilor factorilor de productie
c. Determinarea costurilor factorilor de productie utilizati
d. Determinarea volumului bunurilor si serviciilor produse
185. Perioada de rambursare a investitiei se determina raportand
a) Volumul profitului la nivelul investitiilor
b) Volumul investitiilor la profit
c) Volumul investitiilor la veniturile incasate
d) Volumul investitiilor la profitul anual
186. Investitia se afla
a) In raport direct proportional cu rata dobanzii
b) In raport invers proportional cu eficienta marginala a capitalului
c) In raport invers proportional cu rata dobanzii
d) In raport direct proportional cu eficienta marginala a capitalului 187. Oferta
deficitara poate fi explicata prin:
a) Nerespectarea termenelor de punere in functiune a investitiilor

b) Slaba mobilitate a factorilor de productie
c) Deficiente organizatorice
d) Subocuparea fortei de munca
188. Inflatia monetara poate fi determinata de:
a) Scaderea vitezei de rotatie a banilor
b) Iesirea masiva de devize
c) O politica salariala nefondata pe criterii economice
d) Practicare de excedente bugetare
189. Operatiunile la termen
a) Au o pondere redusa in totalul operatiunilor de pe piata financiara
28
b) Presupun ca momentul incheierii tranzactiei coincide cu cel al formarii cursului de executie
c) Au caracter speculativ
190. Principalele componente ale politicii economice sunt:
a) Statul
b) Instrumentele
c) Obiectivele
d) Firmele
191. Cresterea economica neinflationista semnifica:
a) O stare pozitiva a economiei caracterizata prin cresterea productiei nationale
b) O devansare a ratei de crestere economica de catre rata inflatiei
c) O devansare a ratei inflatiei de catre rata cresterii economice
192. Printre cauzele care pot conduce la un exces de cerere putem aminti:
a) Cresterea inclinatiei spre economisire
b) Cheltuieli cu efecte productive intarziate
c) Tezaurizarea
d) Sporirea cheltuielilor neproductive
193. Veniturile nefiscale ale bugetului de stat:
a) Cuprind si dividende obtinute ca urmare a participarii statului la constituirea capitalului social
al societatilor comerciale
b) Cuprind impozitele directe si indirecte

c) Au ponderea cea mai importanta in totalul veniturilor
d) Cuprind prelevarile din produsul intern brut la dispozitia statului 194. Cand venitul scade,
economiile scad:
a) Mai putin decat scade venitul

b) Proportional cu venitul
c) Dar in masura mai mare decat scade venitul
195. Balanta comerciala
a) Include balanta serviciilor
b) Este o componenta a balantei contului de capital
c) Include balanta transferurilor unilaterale
d) Este o componenta a balantei contului curent 196.
Detinatorul unei obligatiuni:
a) Primeste un venit anual fix

b) Primeste un venit anual variabil
29
c) Participa la adoptarea deciziilor in institutia unilaterala a obligatiunii
d) Are drept de dividende
197. Cum evolueaza, de regula, economiile, atunci cand se inregistreaza o scadere a venitului:
a) Nu se modifica
b) Se reduc, dar intr-o proportie mai mica
c) Se reduc, dar intr-o proportie mai mare
d) Se reduc in aceeasi proportie.
198. O obligatiune ce aduce un venit fix anual de 20.000 u.m. are un curs de 100.000
u.m.. Ce rata a dobanzii corespunde acestei situatii:
a) 20%
b) 25%
c) 10%
199. Somajul structural apare atunci cand:
a) Posesorii fortei de munca isi schimba des locul de munca
b) Unei cereri suple ii corespunde o oferta rigida pe structura
c) Structurile socio-profesionale nu mai corespund structurii tehnice si economice
d) Sistemul de pregatire a fortei de munca nu corespunde noilor cerinte ale economiei 200. In
cadrul operatiunilor cu prima dubla:
a) Comerciantul executa sau reziliaza contractul in functie de evolutia cursului

b) Comerciantul pierde, oricum, valoarea primei
c) Comerciantul se declara vanzator, in ziua lichidarii, daca pretul titlurilor a scazut
d) Comerciantul se declara vanzator, in ziua lichidarii, daca pretul titlurilor de valoare a crescut.
201. Institutiile fundamentale ale pietei capitalului sunt:

a) Bursele de valori
b) Casele de brokeraj
c) Bancile comerciale
d) Piata extrabursiera
202. Politica monetara espansionista analizata prin intermediul modelului IS – LM
a) Conduce la sporirea ratei dobanzii
b) Implica scaderea ratei dobanzii
c) Determina scaderea venitului national
d) Este cu atat mai eficace cu cat panta curbei LM este mai accentuata 203.
Pentru promovarea echitatii repartitiei veniturilor statul foloseste:
30
a) Sistemul progresiv de impozitare
b) “impozitul negativ”
c) stabilirea preturilor produselor pe cale
administrativa
d) Sistemul proportional de impozite 204.
Actiunile la purtator:
a) au inscris pe ele numele posesorului

b) nu au inscrise numele detinatorului
c) ofera detinatorului un venit anual cert
d) confera detinatorului un drept de proprietate asupra unei parti din capitalul firmei emitente
205. Principalele obiective ale macroeconomiei sunt:

a) Determinarea principalelor agregate economice
b) Studierea relatiilor dintre principalele agregate economice
c) Studiul sistemelor de piete
d) Formarea preturilor pe sisteme de piete
e) Analiza dezechilibrelor dintre agregatele economice 206. Un
agregat economic reprezinta:
a) O abstractizare care este folosita pentru descrierea unor aspecte concrete ale vietii economice
b) Un indicator macroeconomic cum ar fi productia si venitul national, consumul, economiile,

nivelul general al preturilor etc.
c) O variabila economica
d) Procesul prin care obiectele reale sunt combinate si sintetizate 207. Produsul global brut
exprima:
a) Valoarea bruta de piata a bunurilor economice finale

b) Valoarea adaugata bruta a bunurilor economice create de agentii economici nationali
c) Valoarea totala a bunurilor economice obtinute intr-o anumita perioada

d) Valoarea bruta de piata a bunurilor economice finale obtinute de agentii economici in interiorul
unei tari
208. Produsul national brut se calculeaza:

a) Ca diferenta intre produsul global brut si amortizare
b) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul de capital fix
c) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul intermediar
d) Ca diferenta intre produsul global brut si consumul final.
31
209. Produsul national net se calculeaza:
a) Ca suma dintre produsul national brut si amortizare
b) Ca suma dintre produsul national brut si consumul de capital fix
c) Ca diferenta dintre produsul intern brut si amortizare
d) Ca diiferenta dintre produsul national brut si consumul de capital fix.
210. Venitul national reprezinta:
a) Marimea agregata atat a veniturilor de munca cat si a celor din proprietate
b) Marimea agregata a veniturilor obtinute de catre proprietarii factorilor de productie
c) Marimea agregata a bunurilor economice produse de agentii
nationali intr-un an
d) Bunurile si serviciile destinate consumului intr-o tara 211.
Venitul national disponibil se determina prin:
a) Adaugarea la venitul national a transferurilor nete ale restului lumii

b) Adaugarea la venitul national a consumurilor intermediare
c) Adaugarea la venitul national a amortizarii
d) Adaugarea la venitul national a subventiilor de exploatare
212. Venitul personal se determina pornind de la venitul national:
a) La care se adauga veniturile ce nu revin menajelor si se scad transferurile statului spre menaje
b) Din care se scad transferurile statului spre menaje

c) Din care se scad veniturile ce nu revin menajelor si se adauga transferurilor statului spre
menaje
d) Din care se scad numai veniturile ce nu revin menajelor.

213. Diferenta intre venitul national in preturile pietei si venitul national in preturile factorilor
reprezinta:
a) impozitele indirecte
b) Impozitele indirecte nete
c) Subventiile de exploatare
d) Consumul capitalului fix
214. Consumul final anual privat de bunuri si servicii reprezinta 2000 u.m., formarea bruta a
capitalului fix este egala cu 600 u.m. variatia stocurilor este de 300 u.m., balanta comerciala
inregistreaza un excedent de 200u.m., consumul de capital fix reprezinta 400 u.m., produsul global
brut este egal cu 9000 u.m., din care consumul intermediar reprezinta 60%. In aceste conditii:
a) Consumul final guvernamental este egal cu 500 u.m.

b) Produsul intern net este egal cu 3000 u.m.
32
c) Investitia neta este egala cu 200 u.m.
d) Consumul total final de bunuri si servicii este egal cu 2800 u.m.
215. Produsul global brut este egal cu 1200 u.m. Consumul de capital fix este egal cu 180 u.m.
Consumul intermediar ereprezinta 60% din produsul intern brut. Formarea bruta a capitalului
este egala cu 200 u.m. Consumul personal privat este de doua ori mai mare decat consumul public,
iar deficitul balantei comerciale este egal cu 50 u.m.
In aceste conditii:
a) Produsul intern brut este egal cu 480 u.m.
b) Produsul intern brut este egal cu 750 u.m.
c) Consumul personal privat este egal cu 400 u.m.
d) Investitia neta este egala cu 220 u.m.
216. PNB calculat pe baza preturilor comparabile este egal cu 200 milioane u.m. Acelasi PNB calculat
pe baza preturilor curente este egal cu 3000 milioane u.m. de aici rezulta ca:
a) Deflatorul PNB este 1,5

b) Deflatorul PNB este 0,66
c) Puterea de cumparare a banilor s-a modificat in sensul cresterii ei
d) Nivelul general al preturilor a crescut cu 50%.
217. Inclinatia marginala spre consum este:
a) Marime pozitiva si supraunitara
b) Raportul procentual dintre variatia consumului si variatia venitului
c) O marime pozitiva si subunitara
d) Un numar negativ si subunitar
218. Inclinatia medie catre consum exprima:
a) Ponderea consumului in economii
b) Raportul dintre consumul total si venit
c) Raportul dintre venit si consumul total
d) Raportul procentual dintre consumul total si venit.
219. Economiile brute reprezinta:
a) Economiile nete plus consumul intermediar
b) Economiile nete plus amortizarea
c) Economiile nete plus consumul de capital fix
d) Economiile nete plus consumul final 220.
“Pragul economiei” reprezinta:
a) Acel nivel al venitului Y pentru care Y = C + S
33
b) Acel nivel al venitului pentru care Y = S
c) Acel nivel al venitului pentru care Y = C
d) Acel nivel al venitului la care nu se economiseste.
221. Intr-o economie moderna statul indeplineste urmatoarele functii esentiale:
a) Alocarea resurselor
b) Ameliorarea repartitiei veniturilor
c) Stabilizarea economiei
d) Controlul preturilor
222. Statul este o prezenta incontestabila in economiile moderne contemporane prin:
a) Ansamblul actiunilor guvernului ca producator, regulator si sustinator al sectorului privat
b) Functiile sale de redistribuire a bogatiei

c) rolul său pe piaţa monetară şi a creditului de a fixa nivelul ratei dobânzii;
d) rolul său pe piaţa bunurilor şi serviciilor de a fixa cele mai bune niveluri ale
preţurilor.
223. Reducerea inegalităţilor existente în distribuirea veniturilor într-o societate democratică se poate
realiza prin:
a) folosirea instrumentului numit şi "impozit negativ";
b) sistemul de impozite proporţionale asupra veniturilor;
c) sistemul de plăţi de transfer;
d) sistemul de impozite regresive asupra veniturilor.

224. Plăţile de transfer reprezintă:
a) un impozit negativ;
b) o modalitate de compensare acordată persoanelor cu venituri insuficiente;
c) un instrument al redistribuirii veniturilor;

d) o cheltuială ineficientă, fără justificare economică, pentru bugetul de stat.
225. Pentru promovarea echităţii repartiţiei veniturilor statul foloseşte:
a) sistemul proporţional de impozite;

b) "impozitul negativ";
c) sistemul progresiv de impozitare;
d) stabilirea preţurilor produselor pe cale administrativă.
226. Atunci când doreşte să tempereze activitatea economică, Banca Centrală:
34
a) măreşte nivelul ratei de rescont;
b) scumpeşte creditul;
c) relaxează creditul;
d) fixează nivelul ratei de rescont în funcţie de impulsurile pe care doreşte să le
imprime pieţei monetare.
227. Dacă venitul naţional creşte, rata dobânzii rămânând constantă, atunci în modelul ISLM vom
avea:
a) o deplasare în sus pe curba IS;

b) o deplasare în jos pe curba IS;
c) o deplasare spre dreapta a curbei IS;
d) o deplasare spre stânga a curbei IS.
228. În modelul IS-LM, folosind politica monetară, se obţine:
a) o deplasare spre dreapta a curbei LM;

b) o deplasare spre stânga a curbei LM;
c) o deplasare în sus pe curba IS;
d) o scădere a venitului naţional.
229. Marcaţi care din afirmaţiile următoare cu privire la creşterea economică le consideraţi corecte?
a) creşterea economică semnifică o tendinţă fermă şi de lungă durată de sporire a
venitului naţional pe total sau pe locuitor;
b) creşterea economică este definită ca ansamblul schimbărilor în structurile sociale şi
mentale, ce generează o relaţie de antrenare în economie;
c) creşterea economică reprezintă mărirea durabilă a dimensiunii unei unităţi simple
sau complexe realizată prin schimbări de structură şi eventual de sisteme.
230. Care din afirmaţiile de mai jos cu privire la dezvoltarea economică le consideraţi corecte:
a) dezvoltarea economică evidenţiază ansamblul transformărilor cantitative şi calitative ce survin
în structurile economico-sociale precum şi în modul de gândire
şi în comportamentul economic al oamenilor;
b) dezvoltarea economică semnifică o sporire a producţiei totale de bunuri şi servicii într-o

societate la un moment dat;
c) dezvoltarea economică reprezintă procesul istoric de înaintare a unei economii
naţionale de la inferior la superior.
35
231. Progresul economic reprezintă:
a) evoluţia pozitivă a societăţii şi îmbunătăţirea condiţiei umane;
b) procesul istoric de trecere de la inferior la superior al economiei naţionale;
c) un proces ce se manifestă prin creşterea productivităţii muncii, a produsului
naţional pe locuitor, în contextul modernizării întregii economii naţionale;
d) baza progresului social ce are drept finalitate, cum spune Fr. Perroux, "înflorirea fiinţei
umane".
232. Dintre factorii cu acţiune mediată asupra creşterii economice putem distinge: a) resursele
naturale;
b) echipamentele de producţie;
c) munca;
d) politica economică;
e) schimburile internaţionale.
233. Tipul extensiv al creşterii economice:
a) este specific economiilor în curs de dezvoltare;

b) este specific economiilor avansate;
c) se realizează atunci când sporirea venitului naţional presupune creşterea eficienţei
utilizării factorilor de producţie;
d) are loc când mărirea venitului naţional se realizează preponderent prin sporirea
cantităţii factorilor de producţie.
234. Ciclurile economice decenale au fost analizate de:

a) N.D. Kondratieff;
b) Kitchin;
c) Juglar;
d) R. Solow.
235. Dacă Produsul National Brut este mai mare decât cheltuielile interne (Y> C + I):
a) există o balanţă comercială excedentară;
b) există o balanţă comercială deficitară;
c) există surse suplimentare aduse pentru a asigura consumul intern şi investiţiile;

d) ţara respectivă investeşte mai mult decât economiile interne.
236. Nu orice creştere a preţurilor este sinonimă cu inflaţia, întrucât:
36
a) este vorba de o creştere anormală a preţurilor;
b) este vorba de o creştere permanentă a preţurilor;
c) este vorba de o creştere neuniformă a preţurilor;
d) este vorba de o creştere a preţurilor ce nu afectează în aceeaşi măsură toate
bunurile şi serviciile;
e) este un fenomen cumulativ.

237. Inflaţia abundenţei:
a) este caracteristică ţărilor slab dezvoltate;

b) are la origini îndeosebi cauze monetare;
c) reprezintă fenomenul în care surplusul de bani apare relativ la o cantitate mică de
bunuri şi servicii;
d) reprezintă fenomenul în care surplusul de bani apare relativ la o cantitate mare de
bunuri şi servicii.
238. Creşterea economică inflaţionistă semnifică:
a) o stare negativă a economiei caracterizată prin scăderea producţiei naţionale;
b) un spor de creştere economică obţinut cu preţul unei inflaţii considerabile;
c) faptul că rata inflaţiei devansează pe cea a creşterii economice;
d) faptul că rata creşterii economice devansează pe cea a inflaţiei.
239. Printre cauzele ce pot conduce la inflaţia prin cerere putem reţine:
a) o creştere demografică susţinută;
b) posibilitatea de a trăi din dezeconomii;
c) dezvoltarea excesivă a creditului de consum;
d) slaba mobilitate a factorilor de producţie;
e) nerespectarea termenilor de punere în funcţiune a investiţiilor.
240. În condiţiile inflaţiei prin cerere, preţurile vor creşte cu atât mai mult:
a) cu cât curba ofertei este mai elastică;
b) cu cât producţia este mai elastică;
c) cu cât producţia este mai rigidă;
d) cu cât curba ofertei este mai inelastică.
241. În condiţiile inflaţiei prin costuri, preţurile vor creşte cu atât mai mult:
a) cu cât curba cererii agregate este mai elastică;
b) cu cât producţia se va reduce mai mult;
37
c) cu cât producţia se va reduce mai puţin;
d) cu cât curba cererii agregate este mai inelastică.
242. Pe piaţa financiară se efectuează tranzacţii cu:
a) titluri mobiliare;
b) acţiuni şi obligaţiuni;
c) titluri imobiliare;
d) factori de producţie.
243. Piaţa capitalului pe termen scurt cuprinde:
a) relaţiile ce se formează prin atragerea şi plasarea fondurilor pe termen scurt;
b) operaţiuni cu titluri de credit;
c) operaţiuni cu acțiuni şi obligaţiuni;
d) operaţiunile de scontare şi rescontare a titlului de credit.
244. Deţinătorul de acţiuni are dreptul:
a) de a obţine un venit anual ferm;
b) de a obţine o parte din profitul societăţii pe acţiuni;
c) de a obţine o dobândă anuală;
d) de a obţine dividend;
e) de a obţine un venit sigur.
245. Dividendul reprezintă:
a) un venit anual ferm;

b) o parte din profitul societăţii pe acţiuni;
c) un venit obţinut de emitentul de obligaţiuni;
d) un venit variabil;
e) o componentă a costului de producţie.
246. Piaţa financiară primară cuprinde:
a) tranzacţii cu titluri de valoare emise anterior;
b) tranzacţii numai cu obligaţiuni;
c) emisiunea şi plasarea de titluri noi;
d) tranzacţii la bursă fără intermediari.
247. Piaţa financiară secundară cuprinde:
a) emisiunea şi plasarea de titluri noi;
38
b) tranzacţii cu titluri emise anterior;
c) emisiunea şi plasarea de efecte de comerţ;
d) tranzacţii numai cu acţiuni.
248. Dacă randamentul unei acţiuni (e) este mai mic decât rata dobânzii(d'):
a) cumpărarea acţiunii nu este avantajoasă;
b) cumpărarea acţiunii este avantajoasă;

c) crearea unui depozit bancar de valoare egală cu cea a acţiunii ar aduce în viitor
venituri mai mari decât cumpărarea de acţiuni.
249. În cadrul pieţei financiare secundare:
a) prețul de vânzare al titlurilor este, în general, valoarea nominală înscrisă pe acesta;
b) preţul de tranzacţionare depinde de factori economici şi extraeconomici, în special
de raportul dintre cerere şi ofertă;
c) operaţiunile se desfășoară în special prin intermediul băncilor.
250. Funcţia macroeconomică de consum este C = 8000 + 0,7Y, investiţia autonomă este I0 = 4000, iar
cheltuiala guvernamentală autonomă este G0 = 6000. Dacă venitul naţional potenţial este egal cu
66.000, atunci:
a) "decalajul" deflaţionist este de 6000;
b) pentru ca venitul naţional de echilibru să coincidă cu venitul naţional potenţial ar trebui ca

investiţia autonomă să sporească cu 1800;
c) venitul naţional de echilibru este egal cu 60.000;
d) la nivelul venitului naţional de ocupare deplină, consumul total ar creşte cu 4200.
251. Funcţia macroeconomică de consum este C = 200 + 0,8Y, iar investiţia autonomă este egală cu 300.
Dacă venitul potenţial este egal cu 3000, atunci:
a) venitul naţional de echilibru este 3500;
b) venitul potenţial este mai mare decât venitul naţional de echilibru cu 500;
c) există un "decalaj" sau "ecart" inflaţionist;
d) există un "decalaj" sau "ecart" deflaţionist.
252. Dacă în momentele t0, t1, t2 şi t3 venitul naţional ia valorile 5000, respectiv 6000, 7000 şi 8000,
funcţia macroeconomică de consum este de forma C = 500 + 0,8Y, iar investiţia autonomă este I0 =
900, atunci:
39
a) în momentul t0 economia este în stare de expansiune;
b) în momentul t3 economia este în stare de contracţie;
c) în momentul t1 economia este în stare de expansiune;

d) în momentul t2 economia este în stare de echilibru.
253. Funcţia macroeconomică de consum este C = 5000 + 0,8Y, investiţia autonomă este I0 = 2000, iar
cheltuielile guvernamentale autonome reprezintă G0 = 4000. Dacă venitul naţional potenţial este
egal cu 60.000, atunci:
a) venitul naţional de echilibru este egal cu 55.000;
b) "decalajul" sau "ecartul" deflaţionist este egal cu 5.000;
c) "decalajul" sau "ecartul" deflaţionist poate fi acoperit prin creşterea cheltuielii de consum
autonome cu 1000;
d) consumul total, prin creşterea celui autonom cu 1000, ar ajunge la 54.000.

254. Funcţia macroeconomică de consum este C = 2000 + 0,8Y, iar investiţia autonomă I0
= 900. Dacă venitul naţional de ocupare deplină este egal cu 16.000, atunci:
a) venitul naţional potenţial este mai mare decât cel de echilibru cu 500;
b) există un "decalaj" sau "ecart" inflaţionist;
c) există un "decalaj" sau "ecart" deflaţionist;
d) venitul naţional de ocupare deplină este inferior celui de echilibru
255. Fiind cunoscut indicele marginal al preferinţei indivizilor pentru lichiditate l = 15%, rata
rezervelor obligatorii în sistemul bancar r = 15% şi numerarul deţinut de populaţie
C = 24.000, rezervele băncilor (R) reprezintă:

a) 125.000;
b) 1000;
c) 240.000;
d) 120.000.
256. Fiind cunoscut indicele marginal al preferinţei indivizilor pentru lichiditate l = 8%, rata rezervelor
obligatorii în sistemul bancar r = 25% şi numerarul deţinut de populaţie
C = 75.000 u.m., rezervele băncilor (R) reprezintă:

a) 50.000 u.m.;
b) 48.000 u.m.;
c) 36.445 u.m.;
40
d) 234.375 u.m.
257. Dacă Banca Centrală pune în circulaţie bilete de bancă în sumă de 2000u.m., iar beneficiarii
lor le depun la o bancă, prin procesul de multiplicare pus în acţiune de bănci, în condiţiile unei
rate a rezervelor obligatorii de 10%, moneda nou creată este egală cu:
α) 10.000 u.m.;
b) 20.000 u.m.;
c) 5.000 u.m.;
d) 100.000 u.m.
258. O obligaţiune ce aduce un venit anual de 30.000 lei au un curs de 15.000 lei. Ce rată a dobânzii
corespunde acestei situaţii:
a) 2%;
b) 40%;
c) 200%;
d) 40%;
e) 20%.
259. O acţiune achiziţionată la preţul de 500 u.m. oferă un dividend estimat la 85 u.m. pe an.
a) randamentul acestor titluri este de 17%;

b) în condiţiile unei rate a dobânzii de 15%, plasamentul în acest tip de acţiuni nu este avantajos;
c) apreciindu-se o creştere a cursului acţiunilor la 550 u.m., câştigul potenţial este de

35%;
d) investitorul îşi amortizează investiţia în 3 ani pe seama profitului previzionat.
260. Venitul anual adus de o obligaţiune este de 60.000 unităţi monetare (u.m.), ceea ce corespunde unei
rate anuale a dobânzii de 20%. Scăderea cu 25% a ratei dobânzii va face ca pe piaţa financiară
secundară cursul obligaţiunii să devină:
a) 300.000; b) 600.000; c) 400.000; d) 500.000.

261. Un posesor de economii cumpără de pe piaţa financiară primară 20 de obligaţiuni la valoarea lor
nominală de 2 milioane lei, purtătoarea ale unui venit fix anual de 600.000 lei fiecare, scadente peste
5 ani. După un an de zile,când pe piaţa monetară rata dobânzii la depuneri este de 25%, cele 20 de
obligaţiuni sunt vândute, obţinându-se astfel un câștig total de:
α) 12 mil. lei;
β) 8 mil. lei;
41
χ) 20 mil. lei;
δ) 15 mil. lei.
262. O obligaţiune are o valoare nominală de 1000 u.m., cuponul cuvenit este de 150
u.m. iar termenul de scadenţă este de doi ani. În condiţiile în care preţul de vânzare al obligaţiunii
este de 950 u.m., randamentul ei este de:
a) 115,78%; b) 15%; c) 18,42%; d) 118,42%.

263. O obligaţiune cu valoarea nominală de 1000 u.m. oferă un câştig anual fix de 150
u.m., termenul de scadenţa fiind de 2 ani. Dacă preţul de vânzare al obligaţiunii este de
800 u.m.,
a) obligaţiunea oferă un randament de 18,75%;
b) obligaţiunea oferă un randament de 15%;
c) dacă preţul de vânzare creşte la 950 u.m., câștigul potenţial al obligaţiunii este de
37,50%;
d) dacă preţul de vânzare creşte la 900 u.m., câștigul potenţial oferit de obligaţiune este de 30%.
264. Dacă în lunile ianuarie, februarie şi martie rata medie lunară a inflatiei a fost de 8%, înseamnă
că rata inflaţiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
a) 24%; b) 25,97%; c) 26,82%; d) 27%
265. Dacă nivelul inflaţiei se apreciază prin rata creşterii costului vieţii calculată pe baza unui "coş"
de consum format din: alimente, cu pondere de 40% şi o rată a creşterii preţurilor de 30%,
bunuri industriale, cu pondere de 35% şi un indice general de creştere a preţurilor de 120% şi
servicii, cu o rată a creşterii preţurilor de 14%, atunci rata inflaţiei este:
a) 39,5%; b) 22,5%; c) 54,66%; d) 21,33%.

266. Să presupunem că produsul intern brut din anul t1 este constituit doar din trei
categorii de bunuri finale ale căror preţuri au evoluat conform tabelului alăturat:
Categori a Cantitate Preţul unitar

a
In anul t0 In anul t1
A 15.000 40 70
B 3.000 20 25
C 400 10 12
267. Rata inflaţiei este:

a) 50,25%; b) 70,15%; c) 58,15%; d) 170,15%.
42
268. Dacă nivelul inflaţiei se apreciază prin rata creşterii costului vieţii calculată pe baza unui "coş"
de consum format din alimente, cu pondere de 50% şi un indice general de creştere a preţurilor
de 140%, bunuri industriale, cu o pondere de 30% şi o rată a creşterii preţurilor de 25% şi
servicii, cu o rata de creştere a tarifelor de 10%, atunci rata inflaţiei este:
a) 79,5%; b) 58,33%; c) 29,5%; d) 25%.

269. Dacă în lunile ianuarie, februarie şi martie rata medie lunară a inflaţiei a fost de 7%, înseamnă
că rata inflaţiei pe primele trei luni ale anului a fost de:
a) 22,5%; b) 21%; c) 23,75%; d) 22%.

270. 4. Să presupunem că produsul intern brut din anul t1 este constituit din trei categorii
de bunuri finale ale căror preţuri au evoluat conform tabelului de mai jos:
Denumire Preţul unitar

Cantitate
a
a
bunurilor
În anul t1
În anul t0
A 25.000 20 30
B 8.000 5 8
C 1.000 80 100
Rata inflaţiei este:

a) 50%; b) 42,35%; c) 147,42%; d) 47,42%.
271. Dacă atunci când venitul impozabil creşte de la 20.000 u.m. la 25.000 u.m., impozitul pe venit
creşte şi el, de la 1600 u.m. la 2000 u.m., avem de-a face cu o impunere: a) în cote fixe;
b) în cote variabile;
c) progresivă;
d) proporţională.
272. La nivelul unei economii naţionale se cunosc următoarele: funcţia macroeconomică de consum este
C = 5000 + 0,8Yd; volumul total al impozitelor este de 8000; totalul "plăţilor de transfer" este de
1200; investiţiile autonome se ridică la 2000; cheltuielile guvernamentale reprezintă 6000. Dacă se
reduc impozitele cu 25%, venitul naţional de echilibru:
a) se majorează cu 8000;
b) se reduce cu 8000;
c) devine egal cu 45.800;
d) devine egal cu 29.800.
43
273. La nivelul unei economii naţionale, în momentul t0 există următoarea situaţie: consumul
total final privat minim necesar este egal cu 4000 u.m.; cheltuielile guvernamentale
reprezintă o mărime autonomă egală cu 1500
u.m.; investiţiile totale private din economie reprezintă 2000 u.m.; volumul total al
impozitelor prevăzute în bugetul de stat aprobat se ridică la 2500 u.m.; iar plăţile de
transfer aprobate prin buget însumează 800 u.m.. Volumul total al exporturilor este de
3000 u.m., în condiţiile unui deficit al balanţei
comerciale de 400 u.m.. Funcţia macroeconomică de consum privat este de forma C = C0 +

0,8Yd. Dacă un climat economic nefavorabil determină reducerea investiţiilor totale
private cu 25%, restabilirea echilibrului venitului naţional la nivelul iniţial se poate realiza
prin una din următoarele căi:
a) cheltuielile guvernamentale trebuie să se majoreze cu 500 u.m.;
b) impozitele trebuie sa scadă cu 700 u.m.;
c) plăţile de transfer trebuie să se majoreze cu 625 u.m.;
d) cheltuielile guvernamentale trebuie să se majoreze cu 2500 u.m.; concomitent cu
creşterea de aceeaşi mărime a impozitelor, pentru a menţine bugetul echilibrat.
274. Dacă, atunci când venitul impozabil creşte de la 80.000 u.m. la 100.000
u.m., impozitul pe venit creşte şi el, de la 12.000 u.m. la 20.000 u.m., avem dea face cu o impunere:
a) în cote variabile;
b) progresivă;
c) regresivă;
d) proporţională.
3. La nivelul unei economii naţionale se cunosc următoarele: funcţia macroeconomică de

consum este C = 2000 + 0,7Yd; volumul total al impozitelor este de 3000; totalul "plăţilor
de transfer" este de 500; investiţiile autonome se ridică la 1000; cheltuielile
guvernamentale reprezintă 2500. Dacă se majorează "plăţile de transfer" cu 210 venitul
naţional de echilibru:
a) se reduce cu 490;
b) creşte cu 490;
c) devine egal cu 12.010;
d) devine egal cu 12.990
44
Capitolul 14
Banii
A. ÎNTREBĂRI CU VARIANTE MULTIPLE DE RĂSPUNS PE MARGINEA PRINCIPALE
LOR IDEI DIN CAPITOLUL 14
\
1. Mecanismele monetare evoluează în societate chiar şi în lipsa asistenţei sau a autorizării
guvernelor, pentru că
A. în absenţa banilor, dobânda nu poate fi încasată.

B. doar atunci când bunurile au valoare monetară este posibilă estimarea avuţiei totale a
societăţii.
sucieraţne a m toată lumea au devenit subiectul „spiritului capitalismului",
r D ^jitilizarea banilor le permite oamenilor să îşi mărească avuţia prin intermediul
com erţului.
2. Banii
A . sunt autorizaţi de guvern, care controlează societatea.

B. su n t susţinuţi de bunuri care au o valoare intrinsecă.
C . e d e aşteptat să-şi menţină o valoare constantă în viitor.
Q V je p re z in tă un mijloc de schimb general acceptat.
3. M odalitatea de bază prin care oferta de bani creşte este prin
A . e xtin d erea capacităţii de producţie, pentru că producţia este în mod simultan şi

ven it.
B. em iterea de monedă suplimentară de către Banca Centrală.
C . econom ii făcute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul câştigat.
( D ) jo creştere de ansamblu a volumului împrumuturilor acordate de băncile comerciale.
Fiecare d olar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar

4.
A.
A obligă băncile sa
obligă bancue să îşi __________,
reducă împrumuturile
t cu 1 $.
6 - îmorumuturile cu 1 $.
B. perm ite băncilor să îşi extindă împrumuturile cu 1 $.
C. obligă băncile să îşi reducă împrumuturile cu mai mult de 1 $
<3 perm ite băncilor să îşi extindă împrumuturile cu mai mult de 1
D acă Banca Centrală cumpără obligaţiuni de la populaţie, atunci banca

5.
A . re d u c e rez erv ele sistemului bancar comercial.
B, red u ce oferta d e bani.
(C y m ă r e ş t e oferta d e bani şi rezervele băncilor comerciale,
a a re efect d e atragere a avuţiei şi astfel de a retrage banii din sectorul privat.
6. R a ta solicitată a rezerv elo r

fu n cţio n ea ză ca o constrângere asupra îm prum uturilor acordate d e bănci.
© în w ied ică retra gerile m asive operate d e către deponenţii care se tem că aceasta nu
îm p ied ică retrag ■c -îanie ventru a egala garanţiile lor.
d isp u n e d e active suficiente pentru
142
Scanned with CamScanner

c. nu are o semnificaţie specială, pentru că băncilor nu li se cere să îşi justifice garanţiile la
cererea deponenţilor.
D. este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca bază de referinţă aurul şi care
. le cerea băncilor să păstreze rezerve în aur.
B. RĂSPUNSURI ŞI EXPLICAŢII LA ÎNTREBĂRILE CU VARIANTE MULTIPLE DE RĂS

PUNS PE MARGINEA PRINCIPALELOR IDEI DIN CAPITOLUL 14
1. D. Povestirea lui R.A. Radford referitoare la evoluţia şi utilizarea banilor în circumstanţe

deosebit de dificile indică puterea stimulentelor care operează pentru a crea un sistem
monetar oriunde oamenii se aşteaptă să câştige prin comerţul extensiv. Ineficienta
barterului devine rapid evidentă şi toată lumea începe să caute un lucru pe care ceilalţi
ar fi dispuşi să îl accepte ca mijloc de schimb.
2. D. Statul se află adesea într-o poziţie bună pentru a crea sau a supraveghea crearea banilor
în societate şi, în acest sens, autorităţile dispun de stimulente puternice. Susţinerea
banilor de către obiecte cu valoare intrinsecă ar putea face ca unele form e de bani să
devină acceptabile. Şi estimarea că un anumit tip de bani nu se va devaloriza creşte
disponibilitatea oamenilor de a-i accepta. Dar condiţia necesară şi suficientă este
acceptarea generală.
3. D. Extinderea capacităţii de producţie înseamnă extinderea venitului, dar fluxul

veniturilor nu este acelaşi lucru cu stocul de bani. Băncile Rezervei Federale emit
cantitate suplimentară de monedă şi retrag moneda din circulaţie ca răspuns Ia
preferin(a publicului de a deţine monedă faţă de alte forme de bani. Acţiunea de
economisire contribuie în mod simplu Ia menţinerea avuţiei în posesia celui care
economiseşte şi nu Ia transferarea acesteia către altă persoană în cadrul schimbului de
bunuri. împrumutul băncilor comerciale este principala metodă prin care sunt creaţi
bani suplimentari.
4. D. Un dolar din noile rezerve permite sistemului bancar să îşi extindă împrumuturile cu
mai mult de un dolar în cadrul unui sistem în care băncile pot avea garanţii egale cu un
multiplu al rezervelor lor.
5. C. O bancă a Rezervei Federale care achiziţionează o obligaţiune emisă de stat plăteşte

cu un cec semnat de ea. Atunci când vânzătorul obligaţiunii depune cecul într-o bancă
comercială şi aceasta direcţionează cecul Băncii Centrale, Banca Centrală creditează
contul de rezerve al băncii cu suma înscrisă pe cec. Vânzătorul dispune de acei bani
suplimentari sub formă de depozit bancar şi banca comercială, sub un sistem fractional
de rezerve, define rezerve în exces cu ajutorul cărora poate acorda împrumuturi şi îşi
poate extinde mai departe oferta de bani.
6. A. Astăzi, funcfia fundamentală a cerinţelor privind rezervele este de a stabili anumite

limite asupra abilităţii băncilor de a aduna stocuri de bani prin extinderea creditării
suplimentare. Asigurarea federală a depozitelor împiedică retragerile masive din partea
deponenţilor. Acum, şi băncile Rezervei Federale acceptă responsabilitatea men{meni
lichidităţii bancare. Acestea pot şi vor pune la dispoziţia băncilor suficiente bancnote
din rezervele federale pentru a răspunde corespunzător la orice cerere de monedă din
partea deponenţilor.
143
Scanned w ith CamScanner

C. TEST CAPITOLUL 14
1. Istoria banilor arată că multe societăţi au ales metale precum cuprul, argintul şi aurul ca
mijloc preferat de schimb pentru că aceste metale
A. erau atractive.
B. erau divizibile.
C. erau durabile.
D. erau transportabile.
. erau rare.
F J îndeplineau toate condiţiile menţionate mai sus.
2. Principalul avantaj pe care îl aveau monedele de metal asupra pieselor din metal
neprelucrat era
A. gradul mai mare de atractivitate al monedelor.

B. acela că monedele purtau sigiliul statului.
acela că monedele aveau valoare pentru colecţionari.
( D^Jacela că era mult mai uşor să determini cantitatea şi calitatea metalului conţinut de
monede.
3. Cei mai vechi bani din hârtie erau cei emişi de bancă, tipăriţi cu ornamente pentru a
împiedica falsificarea lor şi
A. acceptaţi de către stat la plata taxelor.

B. susţinuţi de garanţii ale statului.
fC jp rom iteau să plătească o sumă anume de monede metalice la cerere.
T^rutilizaţi pe scară largă în comerţul internaţional.
4. Bancnotele din rezervele federale funcţionează astăzi eficient în calitate de bani pentru că
Âptoată lumea este dispusă să le accepte în schimbul unor bunuri valorificabile.

B. statul a decretat că ele reprezintă bani.
C. sunt amortizabile în aur.
D. sunt amortizabile în argint.
5. Ceea ce utilizăm astăzi ca „mijloc de schimb" este format în întregime din
A. depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec.

B. bancnote.
C. articole care au valoare intrinsecă pentru că au fost certificate de către stat.
obligaţiile instituţiilor de încredere.
6. Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este
A. utilizarea depozitelor verificabile.

B. utilizarea monedei.
utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei.
(pybarterul.
7. Cel mai important mijloc de schimb utilizat în prezent în Statele Unite este reprezentat de
A. monedele rare.
B. bancnotele din rezervele federale.
(C )depozitele verificabile.
D. depozitele de economii.
144

8. Băncilor comerciale li se perm ite să creeze bani pentru că
Â^publicul este dispus să accepte garanţiile băncii în schimbul altor bunuri.

BT Constituţia Statelor Unite le garantează această putere.
C. sunt autorizate să facă acest lucru de către Banca Centrală.
D. . nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat.
9. Băncile comerciale creează bani
A. îm prum utând de la deponenţi.

H î^ făcân d îm prum uturi.
C tipărind bancnote.
D. prin toate metodele descrise mai sus.
10. Aţi putea crea bani folosind aceleaşi metode utilizate de băncile comerciale, dacă aţi putea
A. construi sau achiziţiona o maşină de tipărit suficient de performantă.

B. transforma metalele în monede.
C. obţine o autorizaţie din partea guvernului pentru înfiinţarea unei instituţii de em itere a
banilor.
convinge oamenii să utilizeze banii creaţi de voi ca mijloc de schimb.
11. Ce limitează capacitatea unei bănci nereglementate de a continua să creeze bani pe p erioad ă
nedeterminată?
f/y V b ilitatea sa de a menţine încrederea oamenilor în valoarea constantă a garanţiilor sale.

B . Numărul oamenilor pe care îi poate convinge să îm prum ute de la ea.
C. Numărul oamenilor pe care îi poate convinge să depună bani în conturi de econom ii.
D. Numărul filialelor pe care le operează într-o anumită zonă.
12. Băncile aflate sub reglem entarea statului su n t lim itate în ca p a cita te a lo r de a cre a
bani prin
A. limite m axime pe care statul le stabileşte pentru fiecare bancă.

B. limite m axim e pe care statul Ie stabileşte pentru sistemul bancar în ansamblu.
/fT^cantitatea rezervelor lor şi cerinţele privind rezervele stabilite de stat.
rfcrrata inflaţiei la nivelul naţiunii în ansamblu.
13. Principala funcţie a rezervelor care sunt solicitate a fi păstrate de către bănci este aceea de
rK) a le constrânge capacitatea de a crea bani.

ti. a menţine încrederea deponenţilor.
C. a împiedica o prăbuşire a pieţei valorilor.
D. a proteja proprietarii băncilor împotriva falimentului.
14. Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului în aur, în Statele Unite, este acela că
astfel ar putea fi limitată capacitatea guvernului de a mări cantitatea de bani aflată în

circulaţie.
B. aurul este durabil, divizibil, şi implicit valoros.
C. alte ţări nu ar economisi în dolari dacă aceştia nu ar fi convertibili în aur.
D. restul lumii utilizează deja acest etalon.
15. Dintre următoarele argumente împotriva restabilirii etalonului în aur în Statele Unite cel
mai convingător este probabil acela că
A. i-ar sărăci pe producătorii de aur.

B; ar face mai dificilă estimarea preţurilor viitoare.
145

CL argintul este un metal preferat în Statele Unite
( D a t a t u l ar putea foarte uşor anula etalonul în aur oricând i-ar constrânge politicile.
O creştere a cererii pentru garanţiile la depozite oferite de băncile comerciale, în condiţiile

m care alte variabile rămân constante, determină o creştere
A. a (cantităţii de) monedă, dar nu şi pentru M l.

B. pentru M l, dar nu şi pentru M2.
XL pentru M2, dar nu şi pentru Ml.
(D / atât pentru M l, cât şi pentru M2.
17. Atunci când publicul depune bani în conturile de economii în băncile comerciale,
A. M l şi M2 cresc.
B. M l şi M2 scad.
C. M2 creşte, dar M l nu se modifică.
^D^M l scade, dar M2 nu se modifică.
18. Băncile comerciale extind creditele acordate clienţilor prin
scăderea cantităţii de monedă din casele lor de bani.

acordarea de împrumuturi din rezervele în exces.
C. acordarea de împrumuturi folosind sumele din conturile de tranzacţionare ale altor
deponenţi.
D. acordarea de împrumuturi folosind sumele din conturile de economii ale altor
deponenţi.
19. Banca Centrală poate mări rezervele excedentare ale băncilor comerciale prin
A. diminuarea cerinţelor privind rezervele legale.

B. extinderea creditelor pentru băncile comerciale.
C. achiziţionarea de obligaţiuni de la stat.
(Ş ) oricare dintre metodele enumerate mai sus.
20. Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisă la o bancă către o altă bancă care
nu dispune de rezerve excedentare conferă băncii care îl primeşte responsabilităţi
suplimentare
A. dar nu şi active adiţionale.

B. dar nu şi rezerve adiţionale.
C. dar nu şi rezerve excedentare.
/ ţ ) S ş i rezerve excedentare.
21 U n dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem
să creeze
B. maTpuţin de un dolar sub formă de bani noi.

C exact un dolar sub formă de bam noi.
(D V m ai mult de un dolar sub formă de bam noi.
22. Rata dobânzii pe care băncile Rezervei Federale o încasează de la băncile membre este denumită
(Aerată de discount.
rata fondurilor federale.
C rată primară.
D. rată de trezorerie.

23' Tf hS a f,undamentală Utilizată de Banca CentraIă P ««™ a modifica rezervele excedentare
ale băncilor comerciale in vederea controlului creşterii stocului de bani este
A. utilizarea ameninţărilor şi a coerciţiei.

B. modificarea ratei de discount.
C. modificarea cerinţelor privind rezervele legale.
f Cy achiziţionarea sau vânzarea de obligaţiuni.
24. Achiziţionarea de către băncile Rezervei Federale a unor obligaţiuni de stat deţinute
anterior de către populaţie
A. diminuează rezervele băncilor comerciale.

B. nu are niciun efect asupra rezervelor băncilor comerciale.
£Cy măreşte rezervele băncilor comerciale.
D. reduce datoria naţională.
25. Condiţia aplicată de către Banca Centrală tehnicii zilnice de control al stocurilor de bani
este reprezentată de.
C operaţiunile privind lichiditatea.

r. operaţiunile pe piaţa liberă.
C. operaţiunile de discount.
D. operaţiunile privind rata dobânzilor.
26. Dacă nu li se solicită prin lege băncilor să deţină rezerve egale cu un anumit procent din
depozitele lor,
A. acestea ar putea închiria mai multe din cutiile lor securizate.

B. acestea ar risca insolvenţa prin extinderea excesivă a împrumuturilor.
Cl depunătorii lor nu şi-ar putea obţine fondurile atunci când doresc.
|g) autorităţile monetare ar considera că este mult mai dificil să controleze creşterea stocului
de bani.
27. Funcţionarii Rezervei Federale, însărcinaţi cu responsabilitatea de a regla, la nivelul

economiei, cantitatea de bani aflată în circulaţie, se lovesc de o sarcină dificilă
A. deoarece băncile şi populaţia se comportă într-o manieră care contracarează iniţiativele

Băncii Centrale.
B. deoarece la nivel general se aşteaptă ca Banca Centrală să atingă alte obiective, care s-ar
putea afla în conflict.
C. deoarece nu există un acord complet referitor la rata de creştere dezirabilă a ofertei de
bani la un moment dat.
D. deoarece nu există un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca Centrală ar
trebui să le utilizeze pentru a-şi atinge obiectivele.
din toate motivele enumerate mai sus.
D. RĂSPUNSURI PENTRU TESTUL DIN CADRUL CAPITOLULUI 14
1. F 7. C 13. A 19. D 25. B

2. D 8. A 14. A 20. D 26. D
3. C 9. B 15. D 21. D 27. E
4. A 10. D 16. D 22. A
5. D 11. A 17. D 23. D
6. D 12. C 18. B 24. C
147

Capitolul 15
Performanţele economice
şi situaţia politică
A. ÎNTREBĂRI CU VARIANTE MULTIPLE DE RĂSPUNS PE MARGINEA PRINCIPALE
1. Deşi există multe dezacorduri în rândul economiştilor referitor la cauzele şi remediile
pentru inflaţie, există un acord general asupra faptului că
A. un control al ratei de creştere a stocului de bani este cea mai bună modalitate de a
stabiliza rata de creştere a PIB.
o rată excesivă de creştere a stocului naţional de bani va cauza inflaţie.
C. o rată neadecvată de creştere a stocului naţional de bani va cauza deflaţie.
D. o rată neadecvată de creştere a stocului naţional de bani va cauza recesiune.
2. Recesiunea este cel mai bine definită ca o perioadă în care
A. procentul populaţiei active în câmpul muncii scade.

\ ^ ^ a p a r scăderi neintenţionate în ceea ce priveşte angajaţii, producţia şi veniturile.
C. nivelul preţurilor scade.
D. viteza producţiei de bunuri produse spre a fi vândute altora scade.
3. O creştere a cererii de bani din partea populaţiei sugerează că
'(A.pamenii doresc să deţină mai multă cantitate de monedă şi să îşi păstreze balanţe medii
\Vmai mari în conturile lor bancare.
B. oamenii doresc să îşi mărească venitul fără să lucreze ore suplimentare.
C. preţul banilor a crescut.
D. oamenii sunt dispuşi să renunţe la timpul liber pentru a obţine venit suplimentar.
4. Cantitatea de bani oferită de autorităţile monetare
A. va fi întotdeauna egală cu cantitatea deţinută de către populaţie.

B. este posibil să fie mai mare decât cantitatea pe care populaţia doreşte să o deţină,
este posibil să fie mai mică decât cantitatea pe care populaţia doreşte să o deţină.
Toate variantele de mâi sus sunt adevărate.
5. Diferenţele dintre cantitatea de bani pe care populaţia doreşte să o deţină şi cantitatea de

bani pe care Ie-o pune la dispoziţie Banca Centrală
A. afectează nivelul mediu al preţului banilor, dar nu afectează producţia reală.

B. pot fi uşor evitate dacă Banca Centrală este dispusă să îşi ajusteze politica monetară
pentru a îndeplini dorinţele populaţiei.
\C/Jncurajează oamenii să îşi modifice cheltuielile, economiile şi deciziile de investiţii astfel
încât să poată genera instabilitate economică.
D. se corectează rapid de la sine pe măsură ce oamenii află că ceea ce îşi doresc nu poate fi
' obţinut.
- X . ’ .
149
. V
- »i*’•O
■.,_0rr 4. ’ <M
■ ‘ -v r i 'l

6' co n S H U e ta « re “ ™ ™ a de eflcien,i in ™ P '= "« n la ,e a politicii monetare în
1 re anagerU Polll,clI° r monetare ar dori să mărească cheltuielile totale, dar
A. băncile comerciale doresc să crească numărul împrumuturilor acordate.

B. cererea de baru a populaţiei a crescut.
C. populaţia este dispusă să contracteze mai multe credite.
n X oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte.
7. întârzierile „sincronizate" care trebuie anticipate şi controlate dacă este necesar ca

m anagem entul cerem agregate să fie o tehnică de stabilizare eficientă sunt acele întârzieri
dintre
A. apariţia unei probleme şi recunoaşterea acelei probleme.

B. recunoaşterea problemei şi acţiunea de soluţionare a acesteia.
C. acţiunea de a soluţiona problema şi efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile şi
producţia.
f D. toate variantele de mai sus.
8. Schimbările de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mică de a fi nişte tehnici eficiente de stabilizare pentru că
A. s-a demonstrat că politica fiscală nu are niciun efect asupra cheltuielilor agregate.
B. de obicei, politica monetară anulează efectele politicii fiscale.
/ C j procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie să fie
aprobate este prea lent şi devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale.
D. cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt întotdeauna prin definiţie egale cu producţia
şi venitul total.
9. Dacă agenţiile guvernului federal au permisiunea dea utiliza politica fiscală şi/sau monetară
pentru a asigura niveluri ridicate ale producţiei şi ocupării fără a crea inflaţie, ele trebuie să
fie capabile să influenţeze
A. PIB-ul nominal.
B. PIB-ul real.
C. nivelul preţurilor.
^ ^ P IB -u l real şi nivelul preţurilor în mod independent unul de celălalt.
B RĂ SPU N SU RI ŞI EXPLICAŢII LA ÎNTREBĂRILE CU VARIANTE MULTIPLE DE

RĂ SPU N S PE M ARGINEA PRINCIPALELOR IDEI DIN CAPITOLUL 15
1 B. în timp ce curentul de gândire preferat de economişti la sfârşitul secolului favoriza

politica monetară (şi nu pe cea fiscală), considerând-o ca fiind cel mai util instrument
de stabilizare, existau şi disidenţi. Şi printre susţinătorii politicii monetare exista un
dezacord puternic în legătură cu aspectul asupra căruia autorităţile monetare trebuiau
să se concentreze: controlul ratelor dobânzii sau al agregatelor monetare. Rata de
creştere prea lentă a stocului de bani ar putea produce deflaţie (scăderea preţurilor) sau
recesiune (diminuarea producţiei şi a gradului de ocupare), cu recesiunea ca o consecinţă
m atât mai probabilă cu cat este mai mare rigiditatea descendentă a preţurilor. Singura
l m a,ie o , care aproape toată lumea este de acord este aceea că inflaţia va rezulta
S - o rată rapidă da c r i e r e a stocului de bani. Dar cât de rapid este prea rapid? Şi
poate li găsită ţi menţinută acea rată adecvată de creţtere?
. 1 t .w a r e este activă în câmpul muncii va scădea dacă oamenii vor alege

2. B. Procentul popul ţ ^ u n v e n it m a i m a re . în astfel de circumstanţe, producţia
d‘e b u n « t o a t e în scopul vânzării va scădea de asemenea. Dar aceasta nu va fi o
15 0

c TEST CAPITOLUL 15
venitul real au reâzut in perioada 1923-1933 cu apretdtnariv
în Statele Unite, producţia şi
1.
A. 10%.
B. 20%.
£>30% .
D. 50%.
Conform statisticilor oficiale privind venitul şi produsul naţional al Statelor Uni te, producţia
2.
ml real nu au reuşi, ai atingă din nou nivelul din 1929 după ce au mtrat rn per,nada
de recesiune (după anul 1929), decât
A. 2 ani mai târziu.

B. 5 ani mai târziu.
(P )1 0 ani mai târziu.
d Tdupă cel de-al Doilea Război Mondial.
3. Din 1931 până în 1939, rata oficială a şomajului în Statele Unite ajungea în medie la
A. 9%.
B. 13%.
<gjl9% .
D. 30%.
4. în Manifestul Partidului Comunist, din 1848, Mane şi Engels au descris „crizele comerciale"
sau recesiunile ca pe o absurditate pentru că
A. toată lumea ştia ce le-a cauzat şi nimeni nu făcea nimic pentru a le opri.
B. guvernele ar fi putut foarte uşor să Ie împiedice, dacă şi-ar fi stabilit acest obiectiv,
(^ siste m u l părea a se fi prăbuşit ca rezultat al producţiei excesive.
D. ele erau rezultatul faptului că bancherilor li se permisese să îşi exercite controlul asupra
sistemului economic.
5. O „recesiune" poate fi cel mai bine percepută ca
A. o criză cauzată de un colaps al preţurilor acţiunilor.

B. o perioadă de scădere a preţurilor medii.
© o încetinire neintenţionată şi perturbatoare a ratei de creştere economică.
D. orice reducere a ratei de creştere a PIB.
6. Autorii susţin că principala cauză a Marii crize economice a fost
( A) extinderea acordării de credite pe parcursul anilor 1920, însoţită de politica monetară

reducţionistă, care au făcut inevitabilă criza.
B. prăbuşirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat în întreaga economie.
C. nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale în 1929.
D. absenţa sindicatelor care să protejeze lucrătorii împotriva încetinirii economice; de
aceea, o rată a şomajului de 25% nu ar fi trebuit să reprezinte o surpriză.
7. Falimentele pe scară largă înregistrate de băncile din Statele Unite în timpul recesiunii
lungi şi profunde din anii 1929-1933
£ A /a u obligat mulţi oameni să îşi reducă cheltuielile totale.

. au dovedit că sistemul monetar era independent de economia reală.
C. au fost în întregime rezultatul şi nu cauza recesiunii.
D. ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, dacă populaţia nu s-ar fi panicat.

8. Ce înţeleg autorii prin sintagma „boom artificial şi nesustenabil ?
/ÂÊxtinderea creditării, neînsoţitâ de o creştere a economiilor, alimentea

investiţiilor în afaceri neprofitabile. .. , cresterea
B. Nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobânzii, ?
. investiţiilor şi astfel la alimentarea unei expansiuni economice nesustenabile.
C. Deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditării, au condus la Hue ţ
necontrolabile ale economiei; uneori, aceste aşteptări au condus la „avântun care
ulterior s-au transformat în „nereuşite".
D. Prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea mulţi bani sistemului econom ic", ceea ce
a determinat un avânt nesustenabil.
♦
9. Conceptul de „cerere de bani" se referă la cantitatea de bani pe care oamenii doresc
A. să o consume.
< Ţ f> ă o deţină.
C. să o achiziţioneze.
D. să o utilizeze.
10. Banii şi venitul diferă prin faptul că banii sunt
A. un mijloc necesar care facilitează obţinerea venitului.

^ B ^ u n stoc la un moment dat, în timp ce venitul este un flux de-a lungul unei perioade de
timp.
C. un flux de-a lungul unei perioade de timp, în timp ce venitul reprezintă un stoc la un
moment dat.
D. o formă a venitului, dar nu singura formă posibilă.
11. O persoană care îşi ia al doilea job demonstrează astfel un nivel ridicat al cererii pentru
C Ar venit.
B. bani.
C. bani şi venit.
D. valoarea banilor.
12. O persoană care decide să amâne achiziţia de mobilă nouă pentru a vedea dacă preţurile
vor scădea demonstrează existenţa unei cereri ridicate de
A. venit.
fT £ )bani.
l T bani şi venit.
D. mobilă.
13. Banii furnizează servicii pentru oameni
A. doar atunci când produc dobândă.

B. doar atunci când sunt cheltuiţi.
C. doar atunci când sunt economisiţi.
(5 3tât atUnd Când SUnt cheltuiti' cât atu" c i când sunt econom isiţi.
14. Deţinerea de rezerve de bani
este risipitoare pentru că îi privează pe alţii de venit.

nu implică niciun cost, deci oamenii nu o v o r desfăşura.
este posibd să implice un cost pentru oam enii care decid să o facă.
o er ce or care o desfăşoară un serviciu a cărui valoare depăşeşte costul plătit.
153

rare alee această
,5 . Principalul avan,ai pa cam d o n a r e , de bani 11 funuzeazH persoane.»,
A. rata dobânzii.
B. puterea asupra altora.
(^^flexibilitatea care însoţeşte lichiditatea.
D. un mod de viaţă mai luxos.
16. Cantitatea de bani oferită populaţiei de către autorităţile monetare şi sistemul bancar şi
cantitatea de bani reală deţinută de populaţie
A. ar putea fi ocazional inegale.

B. vor fi egale doar printr-o coincidenţă rară.
C sunt egale doar atunci când economia se află în echilibru,
sunt întotdeauna şi în mod necesar egale.
17. Cantitatea de bani oferită populaţiei de către autorităţile monetare şi sistemul bancar şi
cantitatea de rezerve monetare cerută de populaţie
A. nu au nicio legătură una cu alta.

Ba sunt întotdeauna şi în mod necesar egale.
r O e s t e posibil să difere în mod substanţial.
LX nu vor fi niciodată egale, pentru că oamenii doresc întotdeauna mai mulţi bani decât au.
18. Rata dobânzii pe care Banca Centrală o vizează în încercările sale de a exercita controlul
asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobânzii la care
/ATbăncile comerciale împrumută rezervele unele de la altele,

o: băncile comerciale pot împrumuta de la Banca Centrală.
C. firmele cu un grad ridicat de bonitate împrumută de la băncile comerciale.
D. împrumută bani guvernul Statelor Unite.
19. Unii economişti susţin că politica monetară este mai puţin eficace în contracararea unui
declin economic decât în contracararea unei expansiuni economice rapide şi excesive
pentru că
A. o mare parte din bani se află în mâinile consumatorilor şi de aceea nu poate fi cuantificată
în mod precis.
B. întotdeauna declinurile economice au o importantă componentă psihologică.
C. sistemul băncilor comerciale profită de pe urma declinurilor, dar nu şi a expansiunilor.
"DC)Banca Centrală poate mări rezervele bancare, dar nu poate obliga băncile să dea cu
“ împrumut din rezervele lor.
20. Afirmaţia că autorităţile monetare nu ar face decât să „întindă coarda" (grăbind lucrurile)
dacă ar încerca să anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera că
A. băncile centrale nu pot controla rezervele băncilor pe perioada recesiunii,

băncile comerciale nu vor dori să mărească nivelul creditelor până la capacitatea lor
legală pe parcursul recesiunii.
C. băncile comerciale ar risipi banii în timpul recesiunii împrumutându-i firmelor care
apoi ar da faliment.
D. băncile centrale nu ar putea influenţa ratele dobânzii în timpul recesiunii.
21. Termenul „politică fiscală" înseamnă
A. politica reală sau fizică, opusă politicii monetare.

manipularea bugetului federal în încercarea de a manipula economia naţională.

C. finanţare deficitară.
D. controlul direct asupra preţurilor relative şi a salariilor.
22. Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul
fluctuaţiilor nedorite ale producţiei şi venitului prin schimbarea
A. ratei de creştere a stocului de bani.

B. ratelor dobânzii.
(^ch eltu ielilo r şi taxelor de stat.
D. profiturilor estimate.
23. întârzierile de programare care trebuie prevăzute şi controlate dacă se vrea ca managementul
cererii agregate să reprezinte o tehnică de stabilizare eficace sunt întârzierile dintre
A. începutul unei probleme şi recunoaşterea acelei probleme.

B. recunoaşterea problemei şi acţiunea de soluţionare a acesteia.
C. acţiunea de a soluţiona problema şi efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile şi
___ producţia.
( D^toate variantele de mai sus.
24. Care dintre următoarele este cel mai serios obstacol pentru obţinerea unor informaţii
relevante în timpul pe care politicile fiscale sau monetare îl au la dispoziţie pentru a avea
efecte complete asupra cheltuielilor private şi deciziilor de producţie?
A. Date neadecvate.
B. Computere insuficient de performante.
C. Lipsa interesului pentru această problemă.
/f5T)Faptul ca întârzierile în programare variază în funcţie de cât de multe sau cât de puţine
informaţii sunt puse la dispoziţia publicului.
25. Schimbări ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o probabilitate
mică de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru că
A. s-a demonstrat că politica fiscală nu are niciun efect asupra cheltuielilor agregate.
B. deobicei, politica monetară anulează efectele politicii fiscale.
/CNprocesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie să fie
aproba te este prea lent şi devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale.
D. cheltuielile agregate cu noile bunuri sunt întotdeauna prin definiţie egale cu producţia
şi venitul total.
26. Dacă preşedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legală de a modifica ratele de impozitare
în cadrul anumitor limite sau de a iniţia previziuni de cheltuieli aprobate anterior de către
Congres ori de câte ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia că cererea agregată este
neadecvată, politica fiscală ar deveni
A. o mult mai eficientă însoţitoare a politicii monetare.

B. un mult mai eficient instrument de stabilizare.
(€ ) un mult mai eficient instrument pentru influenţarea rezultatului alegerilor.
^D. o mult mai eficientă armă împotriva inflaţiei.
27. Politicile economice de stat reflectă foarte clar
A. interesul public.
B. interesele majorităţii.
(CNnteresele celor aflaţi la putere.
d Tinteresul privind stabilitatea preţului şi ocuparea completă.
155
j •hi’&
• r .ţ L «sVi-lii^LL

28. Tururile frecvente de alegeri ti determină pe politicieni să prefere politicile care vor
produce
A. beneficii şi costuri pe termen lung.

B. beneficii pe termen lung şi costuri pe termen scurt.
( 0 beneficii pe termen scurt şi costuri pe termen lung.
D. beneficii şi costuri pe termen scurt.
29 Modul de gândire economic previzionează că dacă majoritatea celor care votează într-o
democraţie vor să fie reduse cheltuielile guvernamentale totale,
A. acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o preferă.

B. acestea vor fi reduse, dar cu mai puţin decât preferă ei.
CCi este posibil ca acestea să nu fie reduse deloc, pentru că acest lucru nu este posibil din
punct de vedere politic.
D. de fapt, acestea vor fi mărite.
30. Guvernul federal poate funcţiona având deficite foarte mari mai mulţi ani Ia rând, fără a se
confrunta cu riscul falimentului, în timp ce New York-ul nu poate face acest lucru deoarece
guvernul federal
A. cheltuieşte banii într-un mod mai înţelept.

/fîF\are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor şi de aceea poate crea mijloace cu
V'w'c a re să achite datoriile.
C. îşi utilizează deficitele doar pentru a menţine ridicate producţia şi gradul de ocupare a
populaţiei.
D. poate demonstra potenţialilor creditori probabilitatea surplusurilor viitoare.
31. Un amendament constituţional care solicită un buget federal anual echilibrat
A . ar împiedica Congresul şi pe preşedinte să manipuleze economia în scopuri politice.

Q î j le-ar cere Congresului şi preşedintelui să ia din când în când decizii destabilizatoare
privind bugetul.
C. se sprijină pe credinţa eronată de superioritate a constituţiilor faţă de voinţa
poporului.
D. probabil că nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber să ignore Constituţia
atunci când doreşte să o facă.
32. Conform textului, principala întrebare care îi împarte pe cei care nu se pot pune de acord
asupra rolului adecvat al statului în economie este:
A. Ar trebui ca deficitele bugetare să fie interzise printr-un amendament constituţional?

B. Ar trebui ca Băncii Centrale să îi fie solicitată menţinerea unei rate stabile de creştere în
cadrul bazei monetare?
C. Ar trebui ca un control direct asupra salariilor şi a preţurilor să fie folosit împotriva
posesorilor puterii pe piaţă?
© Cât de bine funcţionează pieţele?
33. Conform manualului, capitalismul global
6\\este un sistem economic şi politic.

BT în prezent este sprijinit chiar şi de foştii susţinători ai socialismului şi ai planificării
centralizate.
C. a arătat foarte clar în criza financiară curentă că nu va funcţiona în absenţa controlului
de stat asupra fluxurilor de capital.
D. a triumfat în anii 1980, dar a eşuat în anii 1990.
156

D. RĂ SPU N SU RI PEN TRU TESTU L D IN CA D RU L C A PITO LU LU I 15
1. C 8. A 15. C 22. C 29. C

2. C 9. B 16. D 23. D 30. B
3. c 10. B 17. C 24. D 31. B
4. c 11. A 18. A 25. C 32. D
5. c 12. B 19. D
\
26. C 33. A
6. A 13. D 20. B 27. C
7. A 14. D 21. B 28. C
E. M O D IFICĂ RI ALE CERERII ŞI O FERTEI D E BA N I: PRO CESE ŞI EFECTE
1. (a) Dacă populaţia doreşte să deţină rezerve mai m ari de bani (M l) egale cu 15% din
PlB-ul nom inal şi Banca C entrală stabileşte şi m enţine oferta m on etară la 9 0 0 de
m iliarde de dolari, spre ce nivel se va modifica PlB-ul? D e ce? Prin ce proces?
(Indiciu: 900 de m iliarde de dolari înseam nă 15% din 6.000 m iliarde de dolari. Luaţi
în con sid erare ce s-ar putea întâm pla dacă PIB-ul este m ai m are sau m ai m ic de
6.000 de m iliarde de dolari.)
(b) Dacă Banca Centrală permite ofertei monetare să crească cu 10% şi dacă cererea de bani
răm âne neschimbată, spre ce nivel se va modifica PIB-ul?
(c) Cum va fi distribuită această creştere între PIB-ul real şi preţuri?
2. (a) Să presupunem că stocul de bani aflat în posesia populaţiei este de 900 de miliarde
de dolari, PIB-ul nominal este 6.000 de miliarde de dolari şi populaţia doreşte să
deţină rezerve de bani egale cu 15% din PIB. Atunci, ca rezultat al modificării mari a
aşteptărilor (probabii că oamenii încep să anticipeze recesiunea severă), cererea de bani
. creşte: acum populaţia doreşte să deţină rezerve de bani egale cu 16% din PIB. Dacă
Banca Centrală menţine stocul monetar stabil la 900 de miliarde de dolari, până la ce
nivel se va modifica PIB-ul nominal? De ce? Prin ce proces?

(c) Să presupunem că acum Banca Centrală regretă decizia de a menţine oferta monetară
la 900 de miliarde de dolari şi că face demersuri pentru a o creşte la 960 de miliarde de
dolari. Dacă populaţia continuă să îşi dorească să deţină rezerve monetare egale cu 16%
din PIB, până la ce limită va creşte PIB-ul nominal?
(d) Cum va fi distribuită această creştere între PIB-ul real şi preţuri?
F. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRILE DIN SECŢIUNEA E
1. (a) Dacă PIB-ul este mai mare de 6.000 de miliarde de dolari, populaţia va deţine mai
puţini bani decât îşi doreşte. Pe măsură ce va încerca să îşi mărească rezervele monetare
prin reducerea cheltuielilor, PIB-ul va scădea. Dacă PIB-ul este mai mic decât 6.000 de
miliarde de dolari, populaţia va deţine mai mulţi bani decât doreşte. De aceea, va cheltui
mai mulţi bani pe servicii şi bunuri finale. încercarea de a reduce rezervele de bani va
mări PIB-ul.
(b) 990 de miliarde de dolari reprezintă 15% din 6.600 de miliarde de dolari. Până când
PIB-ul va ajunge la 6.600 de miliarde de dolari, populaţia nu va dori să deţină rezerve
monetare în valoare de 990 de miliarde de dolari.
(c) Cine poate şti? Dacă o economie ar fi un simplu mecanism indicat de câteva modele,
creşterea ar fi în întregime reflectată în PIB-ul real până când rezultatul de „ocupare
completă" va fi atins. După aceea va cauza inflaţie. Dar acest lucru este mult prea simplu
şi optimist.
2. (a) Dispunând doar de 900 de miliarde de dolari, PIB-ul nominal va trebui să scadă la 5.625
de miliarde de dolari pentru ca populaţia să deţină rezerve monetare egale cu 16% din
PIB. Tentativa populaţiei de a-şi creşte rezervele monetare va eşua; în schimb, aceasta
va reduce cheltuielile şi, astfel, PIB-ul, până când populaţia va dori să deţină cantitatea
de bani care se află la dispoziţia sa.
(b) Există motive întemeiate, precum preţurile şi salariile care rezistă presiunii descendente,
pentru a previziona că cea mai mare parte a declinului pentru PIB-ul nominal va apărea
ca urmare a unei scăderi a PIB-ului real.
(c) PIB-ul nominal va reajunge la 6.000 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă 960 de
miliarde de dolari împărţit la 16%.
158

(d) Va fi o întâmplare fericită, dar destul de neobişnuită dacă PIB-ul real ar atinge din nou
nivelul său anterior. De ce ar trebui să se întâmple aşa? Aşteptările frustrate care au
produs declinul Iniţial al producţiei nu va fi imediat şi foarte uşor îndeplinit atunci când
•Banca CentTală extinde stocul de bani.
G. ÎNTREBĂRI LA CARE SĂ REFLECTAŢI

1. Este posibil ca producţia totală de noi bunuri să fie mai mare decât venitul total disponibil
pentru achiziţionarea acelor bunuri? Este posibil ca oamenii să dispună de suficienţi bani
pentru a achiziţiona producţia totală de noi bunuri produse, dar să nu îşi dorească tot ceea
ce a fost produs? Ce se va întâmpla într-o astfel de situaţie cu cererea de bani?
2. Să presupunem că oamenii devin brusc mai nervoşi şi nesiguri în legătură cu viitorul -şi
încearcă să se protejeze prin creşterea lichidităţii. Cum ar putea provoca acest lucru „o
criză de lichiditate"? Ce se întâmplă într-o societate în care aproape toată lumea încearcă
să dobândească o poziţie mai lichidă?
H. RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRILE DIN SECŢIUNEA G

I. Venitul total generat prin producţia de noi bunuri este în mod necesar egal cu valoarea
totală a producţiei respective. Dar capacitatea de a achiziţiona nu este aceeaşi cu dorinţa
de a cumpăra. Oamenii care decid să cumpere bunuri Ia o rată mai mică decât rata la care
primesc venituri îşi vor mări rezervele de bani. O cerere crescută de bani este acelaşi lucru
cu o cerere scăzută de alte bunuri decât de bani. Dacă realizăm analiza din toate unghiurile,
dacă o recesiune este privită ca un declin neaşteptat al cererii agregate de alte bunuri decât
de bani, poate fi privită ca o creştere neaşteptată a cererii agregate de bani.
2. Indivizii îşi măresc lichiditatea prin vânzarea altor bunuri pentru bani sau prin mărirea
rezervelor de bani prin reducerea ratei la care achiziţionează alte bunuri cu veniturile lor.
Dar fiecare vânzare determină o achiziţie, iar fiecare reducere a achiziţiilor determină o
reducere a vânzărilor. Hotărârea fiecărei persoane de a deţine mai mulţi bani şi mai puţine
bunuri face mult mai dificilă pentru alţii vânzarea bunurilor pentru a obţine bani. Dacă nu
se adaugă nimic la rezerva de bani la momentul în care populaţia doreşte să îşi mărească
rezervele de bani, populaţia nu va putea îndeplini acest obiectiv. în schimb, preţurile altor
bunuri cu excepţia banilor vor tinde să scadă, pe măsură ce o cantitate mai mare este oferită
şi o cantitate mai mică este dorită.
Scăderile de preţ de acest tip vor stimula în final oamenii să îşi mărească achiziţiile de
alte bunuri; acest lucru înseamnă oare reducerea dorinţei lor de lichiditate? Cheia este
reprezentată de aşteptări. Dacă oamenii se aşteaptă ca preţurile să scadă şi mai mult, nu
vor dori să îşi diminueze lichiditatea. Dar dacă ei consideră că preţurile au scăzut suficient
de mult (şi se vor opri aici), vor începe să se gândească să profite de pe urma preţurilor
J scăzute.
L ÎNTREBĂRI PENTRU PROFESOR

Ţ
9
i
1
159

c Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

!

Ê

Ê

Ê "

# Ê

Ê

Ê "

Ê "

Ê

Ê

$ Ê

Ê

Ê

Ê

% Ê &

!

Ê

Ê

Ê

c' Ê(

Ê

Ê

)
Ê

Ê

cc Ê*

Ê

+

,
Ê

Ê

Ê

c Ê-
"

"

Ê "

Ê "
Ê "

c Ê

Ê

Ê

Ê

c Ê.

Ê

Ê

Ê

c Ê.

Ê

Ê

Ê

Ê

c Ê
"

Ê

Ê

Ê

Ê

c# Ê-

!

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

c$ Ê&

*

Ê

"

Ê !

Ê !

"

Ê

Ê !

c% Ê/

!

' Ê0

!

Ê

Ê

Ê

c Ê1

Ê

!

Ê

Ê

Ê

Ê1

Ê

!

Ê

Ê

Ê

Ê/

Ê

Ê

Ê

Ê&

Ê

Ê

Ê

Ê-

Ê -2

-2
Ê -2

-2
Ê -2

-2

Ê-2
Ê

3

Ê

Ê

3

# Ê4

Ê

Ê

Ê

5555

$ Ê

-2
'''6
Ê

'''
Ê

Ê

Ê

% Ê.

' '''

-

Ê -2 /

42 -

Ê 42 /

-2 -

Ê -4 /

44 -

' Ê/

Ê

Ê

Ê

c Ê

Ê

Ê

Ê

"

Ê-

!

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê1

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê*

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

# Ê-

"

!

Ê !

Ê !

Ê !

Ê !

$ Ê- !

!

Ê !

Ê !

Ê !

Ê !

Ê !

% Ê-

Ê !

Ê !

Ê !

Ê !

' Ê

!

Ê !

Ê

Ê

Ê

c Ê!

Ê
Ê

Ê
Ê

Ê

Ê "

Ê "

Ê*

Ê

Ê "
Ê

Ê "

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê*

Ê

Ê

Ê

Ê*

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

# Ê-

Ê "

Ê

Ê

Ê

Ê

$ Ê

+

,

3
Ê "

Ê

Ê

Ê

% Ê-

"

Ê

!

Ê

!

Ê

' Ê

Ê
Ê

Ê !

Ê
Ê

c Ê

Ê
Ê

Ê !

Ê
Ê

Ê

"

Ê

Ê !

Ê !

Ê

Ê

Ê

Ê !

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê !

Ê

Ê

Ê

"

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

# Ê&

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

$ Ê&

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

% Ê

c Ê -27

Ê 427

Ê .47

' Ê1

Ê 42

Ê 42

Ê 42 7

c Ê8

Ê

Ê

Ê

!

Ê

Ê

Ê

Ê !

Ê

Ê

Ê

Ê

Ê8

Ê
!

Ê

4
&
Ê

Ê

Ê

Ê-

Ê

Ê

"

Ê

Ê

Ê

Ê-

"

Ê

Ê

Ê

# Ê&

Ê
"

Ê

"

Ê

Ê

$ Ê

Ê

"

Ê

Ê

% Ê&

Ê

!

Ê

!

Ê

Ê

Ê

#' Ê

Ê

'3c''
Ê

'3'
Ê

Ê

#c Ê1

Ê "

Ê

Ê

Ê
Ê
# Ê-

Ê

Ê

Ê

Ê

42
.4
# Ê-

Ê

Ê

Ê

Ê

42
.4
# Ê

Ê

Ê

Ê

Ê

# Ê-

Ê
Ê 9
Ê 9

Ê /

# Ê-

"

Ê /

Ê /

Ê -

Ê &

Ê -

## Ê- "

Ê

Ê &

Ê

Ê &

#$ Ê-

Ê

Ê &

Ê &

Ê &

#% Ê

:

;

Ê

Ê

Ê

$' Ê

Ê <

Ê .

Ê &

$c Ê

Ê

Ê

Ê

Ê 8

$ Ê

Ê 8

Ê &

Ê 8

3

$ Ê/

Ê

Ê

Ê

Ê

$ Ê*

Ê 9 !

Ê =

Ê ="
Ê 1

Ê 1

$ Ê*

Ê 9

Ê =

Ê ="
Ê 1

Ê 1

$ Ê

Ê

Ê -
6666
Ê

Ê

Ê &

"
$# Ê-

Ê &

Ê &

Ê & !

Ê &

$$ Ê
3

Ê

Ê

Ê

$% Ê-

Ê &

Ê &

Ê &

Ê &

%' Ê&

Ê *

Ê &

!
!

!

Ê *

Ê

Ê

%c Ê&

Ê *

Ê &

!
!

!

Ê *

Ê

Ê

% Ê& !

Ê *

Ê &

!
!

!

Ê *

Ê

Ê

% Ê&

Ê *

Ê &

!
!

!

Ê *

Ê

Ê

% Ê&

Ê *

Ê &

!
!

!

Ê *

Ê

Ê

MACROECONOMIE
Teste - grilă
national
schimb fixe.



1

a) exportului net;
d) amortizării.






2

14. VPD include:

d) plata dobânzii.

a) negativă;
b) egală cu zero;
c) pozitivă.
c) consum;
e) salariile.



a) PNN şi PNB;
c) PNB şi PNN;
a) va creşte;
b) se va micşora;
3





4





c) şomajul ciclic.
a) fricţionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.


5

a) PNB real;
b) PNB nominal;



precedent;
agregate:
6
reală a dobânzii?
a) 10%;
b) 20%;
c) 30% .


a) verticală;
b) orizontală;
c) crescătoare;
d) descrescătoare.
a) identice;
7
b) complementare;
c) substituibile;

a) a) planificate;
b) efective;
c) curente;
d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;

d) impozitele;
e) exportul net.


dreapta :

a) în stânga;
b) în dreapta.


8
d) este verticală.
creştere în:
b) venit;
c) preţuri.




a) venitului brut;


venitul disponibil.
9
avut loc:




a) pozitivă;
b) negativă;
c) constantă;




10
a) se va micşora;
b) se va mări ;


a) investiţiilor;





11







12








13



b) vinde HVS;





14

b) export net;
c) export;
d) import.




15
16
PROBLEME

mld. u.m.
1. PNB 5000,0
3. PNN ?
13. Dividende 112,3

3. Salariile 290
7. Exportul net 12
Calculaţi :

17
PNB=C+I+G+Xn=12+98+70+288+4=472
Xn=X-Import
Metoda veniturilor
PNB=27+290+131+17+32=497
PNN=PNB-A =497-18=479
A=I-In=18

Indicatorii u.m.
1. Salarii 800
8. Subvenţii 4
9. Amortizarea 20
Calculaţi:

PNB=1000
PNN=PNB-A=980
VP=VN-Vi+Transf=928
VPD=VP-Impozit=888

Indicatorii u.m.
- PNB 6200
- dobânzi 210
- chirii 170
- salarii 4800
18
- dividende 610
- subvenţii 60
Calculaţi:

VPD=VP-Impozit=5180
Determinaţi:
PNN=PNB-A=7630
Investitii=0
Importul=X-Xn=445
Determinaţi:
1. PIN;
1 PIN=PNB-A=6000-170=5830u.m
2 Imp=Ex-Xn=260-(-80)=340
Xn=Ex-Imp
3 Ib=In+A
In=Ib-A=2480-170=2310 u.m
4. PIB=G+C+Ib*Xn
Ib=PIB-C-G-Xn=6000-2800=800-(-80)=2480
bugetar 30 u.m.
Determinaţi:
19
1. PNN.
2. Exportul net.
3. Amortizarea.
PNN=PNB-A
Ib=In+A
A=Ib-In=1000-800=200u.m
PNN=5000-200=4800u.m
PIB=C+G+Ib+Xn
Xn=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40u.m
Ib=In+A
A=200u.m
Determinaţi:
3. PIN.
Ib=PIB-C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2165u.m
Imp=Ex-Xn=570-125=445u.m
Xn=Ex-Imp
PIN=PIB-A=9000-270=8730u.m
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1PIBn=∑Pi*Qi
n-1
PIBn = 1*15+1*5+2*10+10*1=50
n
PIBn=1*20+2*8+4*11+10*2=100
2PIBr=PIBn/IP;
IP=1*15+2*5+4*10+10*1/1*15+1*5+2*10+10*1=75/80=1,5
D=100/66,7*100%=150%
20
1 6720 6200 1,084

2 5634 5200 1,0835

1 3720 2200 1,691
2 2400 1,667

1 4820 4200 1,1476
2 4600 1,1480
Determinaţi:

2000 2009
Numărul şomerilor
Rata şomajului
Determinaţi:

Determinaţi:
21
Determinaţi:
(mlrd.u.m.)
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,5
Determinaţi:
2005 2009
Rochii 1 10 25
Pantofi 25 0,55 2
Caiete 12 2 7
Manuale 6 12 30
Pantaloni 3 12 25
Ciorapi 5 0,20 1,2

Determinaţi:
Determinaţi:
22
600
800
1000
1200
1400
Determinaţi:
2. Economiile;
viitor.
viitor.
Determinaţi:
Determinaţi:

Determinaţi:
23
consum.
Determinaţi:
Determinaţi:
14 30
13 50
12 70
11 90
24
10 110
9 130
8 150
mlrd.u.m.
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
Determinaţi:
25
Taxele T = 100

C=50 + 0,8 Y
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
Determinaţi:
3. Soldul bugetar.
26
27
Capitolul 10
Externalitatile
si drepturile divergente
A. INTREBARI CU VARIANTE MULTIPLE DE RASPUNS PE MARGINEA PRINCIPALE-
1. In teoria economica, 0 ,,externalitate” este un cost sau un beneficiu produs de o actiune
. care nu influenteaza deciziile actorului.

de care actorul nu este constient.
GAS
. care este un cost sau un beneficiu pentru altcineva dect actorul.

. care pune pe toata lumea intr-o situatie financiara mai proasta decat daca actiunea nu
ar fi fost derulata.
2. Externalitatile nu ar exista daca
A. toti ar adera la regula de aur: Comportati-va cu ceilalti aga cum ati dori ca ei sa se
comporte cu voi.
B. toti ar respecta legile, indiferent daca ar sti cA cineva ii supravegheaza sau nu.
Cc. oamenii nu ar fi egoisti.
D. costurile tranzactiei ar fi zero.
3. Drepturile de posesiune sau proprietate
A. stabilesc doar cine va primi beneficiile din utilizarea anumitor resurse.

B, stabilesc doar cine va fi responsabil pentru controlul resurselor specifice, astfel incat ele
sa aduca beneficii.
cC. stabilesc atat distribuirea beneficiilor, cat si repartizarea responsabilitatilor asociate cu
utilizarea resurselor specifice.
D. incurajeaza oamenii sa utilizeze resursele specifice fara sa tind cont de consecintele pe
termen lung.
4. Zgomotul creat de motoarele cu reactie nu reprezinta o externalitate pentru angajatii unui

aeroport care se ocupa de bagaje pentru ca
A. au fost platiti sa se expuna la zgomot.

B. nivelul zgomotului este sub nivelul tolerabil de decibeli stabilit de stat.
C. ei poarta dispozitive de protectie a urechilor, care reduc zgomotul atunci cand
lucreaza.
D. zgomotul motoarelor nu le provoaca semnificative leziuni fiziologice.
5. Dece percep economistii externalitatile negative ca fiind cauze ale asteptarilor contradictorii
ale oamenilor sau ale solicitarilor contradictorii privind drepturile de proprietate?
A. Subliniaza imposibilitatea eliminarii complete a externalitatilor negative intr-o societate

urbana.:
B. Ne permite sa eliminam toate externalitatile negative prin intermediul unei legislatii
detaliate.
74
C. Arat& de ce externalitatile negative nu pot fi eliminate sau reduse fara interventia
statului.
D. Demonstreaza imposibilitatea reducerii externalitatilor negative fara transformarea
drepturilor de proprietate private in drepturi publice.
Drepturile de proprietate definite vag
A. creeazi mai putine externalitati negative prin determinarea unui comportament mai
precaut din partea oamenilor.
B. determina diminuarea externalitatilor negative pentru c4 nimeni nu stie ce drepturi
are.
C. reduce externalitatile negative prin incurajarea oamenilor sa obtina mai mult din ceea
ce au nevoie.
D. au ca rezultat mai multe externalitati negative, facand mai dificila cooperarea.
Care sunt beneficiile reducerii conflictelor legate de drepturile de proprietate mai degraba
printr-un ,,acord judiciar” decat printr-o transformare a legislatiei?
A. Ele pot crea drepturi clar definite, in timp ce legislatia nu poate face acest lucru.
B. Ele mentin mai bine continuitatea asteptarilor si de aceea reduc incertitudinea.
C. Nu au costuri de sine statdtoare, in timp ce legislatorii si angajatii lor pretind salarii
mari.
D. Pot oferi tuturor partilor ceea ce isi doresc, in timp ce legislatia lezeaza in mod inevitabil
una dintre parti.
Legislatia al cdrei scop este s& stabileascd exact cine detine anumite drepturi de pro-
prietate
A. trebuie utilizaté atunci cand principala grija sociala este mai degraba eficienta si nu
impartialitatea sau dreptatea.
B. elimina rolul jucat de negociere in reducerea problemelor provocate de externalitatile
negative.
C. va deveni o adjudecare alternativa atunci c4nd dezacordurile asupra drepturilor de
proprietate rezulta din schimbarile radicale ale circumstantelor.
D. este un mod de abordare mai evoluat in ceea ce priveste problema externalitatilor decat
este adjudecarea.
Crearea prin legislatie a unor noi ,,reguli ale jocului” ca raspuns la aparitia brusca a
externalitatilor negative
A. are o probabilitate mai mare de a promova eficienta daca regulile stabilesc bazele pentru
schimbul voluntar dintre partile afectate.
B. trebuie sA aib ca scop mai degraba eficienta decat corectitudinea, pentru ca aceasta
depinde de preferintele subiective ale oamenilor.
C. nu va functiona dacé partilor care polueaza li se permite s4 schimbe intre ele ,, drepturile
de a polua”.
D. este o modalitate de gestionare a externalitatilor negative fara redistribuirea avutiei
intre membrii societatii.
TEST CAPITOLUL 10
Conceptul de ,,externalitati inseamna

we
A. consecintele actiunilor, daunatoare sau benefice, care nu sunt luate in considerare de

catre actor in luarea deciziilor.
B. distingerea consecintelor superficiale de cauzele implicite ale situatiei.
75
C. factorii economici care se afla sub control pentru ca nu sunt rezultatele deciziilor altei
persoane.
D. orice productie suplimentara care era necesara pentru a sustine cresterea economica.
Un sofer care decide sa intre pe o autostrada in timpul orelor aglomerate ale diminetii
A. se adauga congestiei, dar nu creeaza 0 externalitate, pentru ci aglomerarea aditionala

incetineste pe toata lumea.
B. se adauga congestiei, dar nu creeaza o externalitate, daca este legal sa intre pe autostrada
la acest punct si in aceasta perioada de timp.
. nu creeaza o externalitate, pentru ca un sofer suplimentar nu are un impact semnificativ
asupra fluxului traficului.
D. creeaza o externalitate in m&sura in care soferul nu ia in considerare aglomerarea
suplimentara pe care ar crea-o pentru alti soferi.
/Costurile tranzactiei”
f fac mai dificila reducerea externalitatilor,
f atat negative,
8 ct si:
pozitive, deoarece costurile tranzactiei
. nu sunt impozitate.
UNS>
nu sunt platite din taxe.

. sunt de obicei mai degraba costuri investite decat costuri marginale.
. exclud de fapt posibilitatea cooperarii care i-ar incuraja pe actori s& tind cont in totalitate
de toate costurile si beneficiile actiunii lor.
Intr-o societate urbana este
. esential ca toti sd fie de acord cu tot ceea ce oamenii doresc sa faca.

esential ca toate problemele legate de externalitate sa fie eliminate.
INS
. absurd sa credem ca asteptarile tuturor vor fi la fel.

. relativ usor sa controlam problemele legate de externalitate, pentru c4 ele sunt cauzate
de oameni.
Autorii argumenteaza ca empatia, curtoazia si toleranta
A. nu vor reduce niciodata externalitatile negative, pentru cé oamenii actioneazd in

interesul lor propriu.
B. nu vor reduce niciodata externalitatile negative, cu exceptia cazului in care oamenii vor
inceta sa actioneze in interesul propriu.
cC. vor facilita reducerea externalitatilor negative dintr-o societate prin schimbarea
atitudinii: nu vor mai lua in considerare interesele individuale, ci pe cele ale celorlalti
oameni.
D. sunt importante pentru sociologi, dar neimportante pentru modul de gandire eco-
nomic.
Proprietatea este ,,o regula a jocului” legala care stabileste
A, drepturi si privilegii.
B. obligatii si responsabilitati.
Cc. atat privilegii, ct si responsabilitati.
D. venit nemuncit.
Drepturile de proprietate de care se bucura oamenii
A. sunt doar drepturile din Constitutie.

B. sunt drepturile pe care le pot exercita indiferent de ceea ce ar putea face alti oameni.
C. depind foarte putin de cooperarea dintre oameni.
D. sunt drepturi pe care ar dori sa le extinda si Ja altii.
76
wan
,Proprietatea privata” inseamna
A. drepturi fara responsabilitati.

B. un drept nelimitat care le permite proprietarilor sa faca ceea ce isi doresc cu bunurile
detinute.
C. dreptul care le permite detinatorilor unei proprietati sa facd ceea ce igi doresc cu
proprietatea lor, ins& in anumite limite stabilite de drepturile si obligatiile fata de
ceilalti.
D. haos si anarhie intr-un cadrul social.
Drepturile de proprietate promoveaza mai eficace cooperarea sociala atunci cand oamenii
A. fac tot ceea ce isi doresc fara a tine cont de preferintele celorlalti.
B. stiu exact care sunt drepturile lor si au incredere cA vor continua sa se bucure de acele
drepturi in viitor.
C. stiu ca isi pot pierde drepturile daca actiunile lor ii lezeaza pe cei mai multi oameni din
societate.
D. nu stiu exact care sunt drepturile lor si de aceea se comporta cu precautie si moderatie.
10. Negocierea si cooperarea sunt mai eficace in reducerea problemelor pe care si le cauzeaza
oamenii unii altora atunci cand
A. deciziile sociale sunt luate democratic.

B. drepturile de proprietate sunt clar definite si aplicate.
C. drepturile de proprietate sunt detinute in comun.
D. oamenii nu considera c& au drepturi care sunt doar ale lor.
11. Clarificarea pretentiilor privind drepturile de proprietate contradictorii
A. elimina in mod direct externalitatile negative.

B. mareste externalitatile negative prin constrangerea oamenilor.
C. faciliteazd oamenilor posibilitatea de a negocia intelegeri si de a se pune de acord
referitor la reducerea externalitatilor negative.
D. nu poate reduce externalitatile pentru cd oamenii nu pot cidea de acord cu privire la
cine detine puterea de a adjudeca.
12. Atunci cand deschid un proces pentru rezolvarea unui dezacord, partile implicate cer
instantei de judecata sa
A. decida care este cea mai eficienté metoda de alocare a resurselor.

B. descopere cine poseda de fapt anumite drepturi.
C. decida cine merité mai mult sa se bucure de drepturile contestate.
D. s& creeze categorii de drepturi de proprietate cu totul noi.
13. O procedura legala care considera ca precedentele vor pune capat neintelegerilor cu privire
la drepturile de proprietate
A. ii avantajeaza doar pe cei bogati.

B. impiedica schimbarea sociala.
C. faciliteaza angajarea oamenilor in planificari pe termen lung.
D. creeaza profituri si pierderi neasteptate.
14. Legislatia sau crearea unor noi reguli in scopul eliminarii neintelegerilor referitoare la
drepturile de proprietate
A. este singura modalitate de a controla externalitatile negative atunci cand interesele intra
in conflict.
77
B. nu poate reduce externalitatile negative, pentru ca legislatia determina coercitia.
C. poate reduce externalitatile negative prin clarificarea drepturilor de proprietate.
D. nu poate pune capat externalitatilor cauzate de schimbarea tehnologica.
15. Legislatia care incearcd sd reduca poluarea aerului prin stabilirea unor limite maxime
pentru fiecare sursa
A. va reduce poluarea aerului mai rapid decat alte metode.

B. este cea mai corectaé abordare deoarece costul reducerii emisiilor este foarte diferit de la
o sursa la alta.
C. nu va corespunde reducerii dezirabile a poluarii aerului cu cel mai mic cost.
D. va atinge pragul celei mai mari reduceri a poluarii posibile, dar si al celei mai eficiente.
16. Legislatia restrictiilor uniforme fizice privind emisia particulelor nedorite in aer sau apa este
A. o abordare de tip ,,comanda si control”.

B. o abordare eficienta.
C. o abordare corecta sau echitabila.
D. 0 abordare politica.
17. Economistii tind sa priveasca impozitarea activitatilor poluante ca pe o tentativa
A. de a obtine o distributie mai echitabila a beneficiilor industrializarii.

B. de a-i incuraja pe cei care polueaza sa fie mai atenti la costurile pe care le ignora.
C. dea mari venitul fara a reduce eficienta.
D. de a stopa poluarea.
18. O taxa stabilita prin lege pentru cei care polueaza, bazata pe unitatile de poluant emise
A. fi va avantaja in mod exclusiv doar pe membrii bogati ai societatii.

B. nu va reduce poluarea cauzaté de marile firme care isi permit si pliteascA aceasta
taxa.
C. nu va reduce poluarea pentru ca acorda o licenté de poluare oricarei firme care este
dispusa sa plateasca taxa.
D. va reduce poluarea care provine de la cei care considera ca taxa este mai costisitoare
decat reducerea poluarii.
19. O societate poate imbunatati calitatea mediului la costul cel mai mic atunci cand poluarea
este redusa de catre
A. firmele mari.
B. firmele mici.
C. firmele care polueaza cel mai mult.
D. firmele care detin un avantaj comparativ in reducerea poluarii.
20. Firmei A i s-a cerut s& reduca emisiile de fum de catre Agentia pentru Protectia Mediului
pana cand aerul din regiune atinge calitatea specificata. In schimb, firma A convinge alte
firme, prin stimulente financiare, sa isi reduca emisiile astfel incat tinta stabilita de Agentie
sa fie atinsa. Aceasta actiune intreprinsa de firma A
A. contravine scopului directivei Agentiei.

B. indeplineste directiva Agentiei cu un cost mai mic.
C. dovedeste ca tinta privind calitatea aerului ar fi trebuit si fie mai riguroasa.
D. transfera costul imbunatatirii calitatii aerului de la firma A la alte firme.
21. Ar trebui ca Agentia pentru Protectia Mediului sa le ceara fabricilor de otel din nord-
vestul Indianei $i din sudul orasului Chicago sa isi reduca emisiile de fum? Daca stim cA
78
beneficiile totale ale reglementarilor impuse fabricilor de otel de pe teritoriul Statelor Unite
depasesc de dou ori costurile totale ale indeplinirii acestor reglementari,
. stim cA noile reglementari ar putea aduce tot atat de multe beneficii ca $i costuri.
stim ca este posibil ca beneficiile noilor reglementari sa fie mai mari decAt costurile.
UAW}
. nu stim nimic despre raportul beneficii-costuri al reglementarilor propuse.
. stim tot ceea ce e nevoie pentru a formula o solutie eficienta.
22. ,Conceptul balonului”, asa cum este el folosit de Agentia pentru Protectia Mediului
. presupune ca poluarea creste in mod constant pana cand atinge nivelul maxim.
UN >
presupune c& la un moment dat poluarea va distruge procesele care o creeaza.

. interzice toate schimburile dintre sursele de poluare.
. incearci si controleze mai degrab& cantitatea totala de poluare dintr-o zona decat
emisiile din fiecare punct.
Manualul sugereaza ci aglomeratia din trafic este 0 ,,externalitate negativa” pentru ca

x
23.
A. toti ar duce-o mai bine dac& statul ar cheltui mai putini bani pentru constructia
drumurilor si mai multi pe transportul public.
B. ar putea fi eliminata de stat prin banii alocati transportului public.
C. este un cost generat de oamenii care nu iau in considerare costul atunci cand decid.
D, este asociata cu poluarea aerului.
24. Manualul argumenteaza ca ,,taxele pentru trafic”, daca ar fi corect implementate, ar putea
imbundatati situatia soferilor prin faptul ca
A. ti incurajeaz sé conduc& doar c4nd aceasta actiune este semnificativ mai valoroasa
decat alte actiuni alternative.
B. ii incurajeaz& s& conduca mai putin, s4 mearga mai mult pe jos si, astfel, sa traiasca mai
mult.
C. colecteaza& suficiente venituri pentru a construi strazi si sosele suplimentare.
D. colecteaza suficiente venituri pentru a imbunatati transportul public, ca un substitut
pentru sofat.
C. COSTURILE MARGINALE SI REGLARILE LA NIVELUL MEDIULUI
Tabelul de mai jos reproduce datele din Capitolul 12, despre emisiile de cah din Arcadia.
Unitati de cah emise lunar Costul oer er unite . i
Fabrica A 15.000 1$
Fabrica B 30.000 2$
Fabrica C 45.000 3$
1. Care este cea mai mic& tax4 per unitate care ar reduce nivelul actual al emisiilor de la 90.000
pe luna la 75.000 pe luna?
2. Care este cea mai mica tax4 per unitate care ar reduce nivelul emisiilor la 45.000 pe luna?
Care este cea mai mica taxa per unitate care ar elimina toate emisiile?
Ar fi foarte neobisnuit daca orice surs& ar putea reduce emisiile de la nivelul actual la zero
la un cost constant per unitate. fn foarte multe cazuri, reducerile initiale pot fi obtinute la
un cost relativ mic, in timp ce costul elimin4rii ultimelor unitati este foarte mare. Graficul
care urmeaza prezint& o imagine mai plauzibilé decat cea ilustraté de tabelul simplu de
79
mai sus. In conformitate cu graficul, eforturile de reducere a poluarii sunt cauza diminuarii
recuperarii investitiilor sau a cresterii costurilor marginale.
4. in circumstantele descrise de grafic, ce procent al taxei per unitate ar reduce emisiile de la

90.000 la 70.000 pe luna?
5. Ce procent al taxei ar reduce emisiile cu 40.000 pe luna?
6. Comparati costul reducerii emisiilor la 50.000 prin impunerea unei taxe, cu costul reducerii
emisiilor la 50.000, comandand Fabricii C sa elimine toate emisiile. De ce reducerea primelor
emisii este mai putin costisitoare?
Costul per unitate al eliminarii emisiilor

Fabrica A FabricaB| Fabrica C
$ 25
20
15
10
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Reducerea lunara in mii
80
D. INTREBARI LA CARE SA REFLECTATI
1. Dac& privim poluarea ca pe o ,,externalitate negativa”,
yay
ignoram agadar actiunile care
d&uneaza mediului inconjurator, dar fara a impune costuri fiintelor umane? Ce se intampla
insa cu activitatile poluante care isi impun costurile asupra animalelor $i asupra entitatilor
lipsite de viata, precum izvoarele si muntii? Doar oamenii au drepturi?
Legislatia mediului chiar clarificd drepturile de proprietate, aga cum sugereaza textul?
Legislatia mediului nu a creat de fapt o noua incertitudine vasta asupra categoriilor de
drepturi de proprietate pe care le detin anumite parti?
INTREBARI PENTRU PROFESOR
81
Capitolul 11
Pietele st guvernul
Teoria economica presupune ca functionarii statului alesi si numiti
A. plaseaza bundstarea personala sau privata inaintea interesului public.

B. plaseaza interesul public inaintea intereselor personale sau private.
C. sunt liberi s4 urmareasca interesul public pentru ca nu sunt constransi de concurenta.
D. raspund la fel ca toti ceilalti la costurile si beneficiile anticipate, presupuse de deciziile
examinate.
lata o intrebare dificila. Cea mai importanta diferenta dintre stat si alte institutii dintr-o
societate este ca statul
A, poseda un drept exclusiv si recunoscut de a-i constrange pe adulti.

B. trebuie sd isi asume responsabilitatea pentru crearea tuturor regulilor dupA care
functioneaza alte institutii.
Cc. reprezinta curtea supremé, ultima autoritate peste care nu se va mai putea face niciun apel.
D. indeplineste toate cele trei functii mentionate mai sus.
Coercitia (sau forta) le permite indivizilor unei societati s4 coopereze mai eficace
A. prin reducerea costurilor tranzactiei.

B. prin obligarea tuturor beneficiarilor unei actiuni s4 suporte, sa contribuie la costurile
alegerilor lor.
Cc. prin facilitarea accesului la bunurile care nu pot fi furnizate decat celor care platesc
pentru ele.
D. in fiecare dintre modurile enumerate mai sus.
Limitarile impuse asupra schimbului pur voluntar, create de externalitatile pozitive
A, fac imposibila pentru stat utilizarea coercitiei pentru a suplimenta eforturile voluntare
depuse de oameni pentru a coopera.
B . functioneaza pentru a distorsiona actiunile statului.
C. nu afecteaza actiunile statului, pentru ca acesta utilizeaza coercitia.
D . aproape ca garanteaza actiunea coercitiva prin intermediul unui guvern ales democratic
care va imbunatati considerabil situatia majoritatii cetatenilor.
Oamenii care petrec mai mult timp studiind informatii despre masini inainte de a cumpara
una, comparativ cu timpul petrecut informandu-se despre candidatii prezidentiali inainte
de a vota unul, demonstreaza ca
A. starea lor de bine depinde mai mult de o masina buna decat de un presedinte bun.
B. bunastarea societatii este mai putin importanta pentru ei decat cea personala.
c. orice cantitate de timp pe care o petrec cercetand masinile va aduce 0 imbunatatire mai
semnificativa pentru bunastarea lor, comparativ cu efortul pe care l-ar cheltui pentru a
se informa despre candidatii prezidentiali.
. toate variantele de mai sus sunt adevarate.
82
De ce producatorii fac mai mult lobby decat consumatorii?
A. De obicei, producatorii au venituri mai mari decat consumatorii.

B. Interesele consumatorilor sunt automat luate in considerare atunci cand se acorda
atentie intereselor producatorilor.
C. De obicei, produc&torii au un interes mai mare decat consumatorii in ceea ce priveste
rezultatul unei anumite probleme.
TEST CAPITOLUL 11
Textul sustine cd functionarii alesi si numiti ai statului
A. pot fi intotdeauna mituiti.

B. nu au o grija autentica fata de interesul public.
C. se ingrijesc mai mult de interesul public, comparativ cu directorii executivi ai firmelor.
D. percep interesul public in lumina intereselor private sau personale.
Textul sustine ca exista concurenta si in cadrul statului
A. doar pentru ca exista un sistem federal si ramuri separate de guvernare.

B. doar atunci cand statul se implica in activitatile firmelor.
C. doar in timpul campaniilor electorale.
D. intre oameni, partide, sustinatori ai politicilor si aparatori ai programelor.
Este mai facil pentru teoria economica sa explice sau s4 fac previziuni asupra politicilor
statului atunci cand
A. functionarii statului invata despre teoria economica.

B. participantii la procesul politic sunt influentati de costurile gi beneficiile atribuite.
C. cadourile si platile ilegale sunt incluse in deciziile celor care realizeaza politicile.
D. scopul acelor politici este controlul economiei. .
Afirmatia c& functionarii alesi si numiti ai statului sunt influentati de preponderenta

drepturilor de proprietate inseamna ca
A. trebuie s li se cearé functionarilor sa scape de toate investitiile pe timpul

mandatului lor.
B. asteptarile pe care le asociaza cu planurile lor le orienteaza deciziile.
C. nu desfasoara actiuni care le modifica drepturile de proprietate.
D. sunt condusi de dorintele majoritatii care prevalau in timpul ultimului mandat.
Care este legdtura dintre stat si coercitie (forta)?
A. Doar statul practica coercitia.

B. Statul este institutia dintr-o societate careia oamenii fi confera dreptul exclusiv de a
folosi coercitia.
C. Statul ti determina pe oamenii si coopereze exclusiv prin coercifie sau prin amenintarea
cu coercitia.
D. Statul nu practica coercitia daca nu este autentic democratic.
Cum face textul diferenta intre coercitie si persuasiune?
A. Coercitia utilizeaza forta; persuasiunea utilizeaza rationamente.

B. Coercitia utilizeaza violenta; persuasiunea este pasnica.
C. Coercitia nu poate imbundtati situatia tuturor, dar persuasiunea da.
D. Coercitia este rea si persuasiunea este buna.
E. Coercitia determina cooperarea prin amenintarea cu reducerea optiunilor, persuasiunea
prin promisiunea extinderii optiunilor.
83
Este coercitia capabila sa extinda libertatea tuturor oamenilor dintr-o societate?
A. Da, dar numai daca este aprobata prin vot intr-un referendum.
B. Nu, deoarece coercitia reprezinta o limitare a libertatii.
C. Da, pentru ca uneori poate extinde optiunile tuturor prin negarea unor optiuni specifice
unei persoane.
D. Nu, deoarece coercitia nu ar fi necesara daca toata lumea ar fi dorit-o.
Costurile tranzactiei se refera la costurile
A. aranjarii unui schimb satisfacator.

B. create de intermediari.
C. actiunilor care nu creeaza nimic de valoare pentru participantii la un schimb voluntar.
D, cumpararii pe credit.
Deoarece costurile de tranzactionare reprezinta ,,costuri nerecuperabile” sau costuri pentru

o parte care nu reprezinta beneficii pentru cealalta parte,
A. reduc dimensiunea schimbului voluntar care are loc.

B. fac imposibil schimbul voluntar.
C. ofera un avantaj partii care nu trebuie sa le acopere.
D. cresc pe masura ce rata dobanzii creste.
10. In teoria economica, ,,calatorul clandestin” este cineva care
A. utilizeaza un abonament de transport atunci cand acesta a expirat.

B. nu trebuie sa achite costurile de tranzactionare.
C. poate obtine un bun pe care si-l doreste fara sa plateasca pentru el si de aceea nu este
nevoit sa contribuie la costurile care fac ca acesta sa fie disponibil.
D. poate produce un bun cu un cost marginal zero.
11. Protectia asigurata de politie este de obicei un bun furnizat de stat deoarece
A. uneori, ofiterii de politie trebuie sa foloseasca forta.

B. toti beneficiaza in mod egal de bun.
C. este un bun care este greu de finantat prin contributii voluntare.
D. ofiterii de politie sunt reprezentanti ai statului.
12. Fondurile necesare pentru plata protectiei asigurate de politie provin de obicei din taxe
pentru ca
A. protectia asigurata de politie este greu sa fie oferita doar celor care platesc pentru ea.
B. oamenii nu ar plati in mod voluntar salariile functionarilor care i-ar putea aresta.
C. protectia asigurata de politie este o necesitate de baza.
D. bunurile finantate prin intermediul taxelor pot fi garantate pentru toti cetatenii.
13. Faptul c& toata lumea doreste s4 se produca un anumit bun si este dispusa, daca este
necesar, sa plateasca un cost proportional pentru productie
A. garanteaza ca bunul va fi produs.

B. inseamné ca in furnizarea bunului respectiv nu va fi utilizata niciodata coercitia.
C. nu ne asigura de faptul c4 o anumita persoana va contribui la plata productiei acestuia.
D. garanteaza ca va fi furnizat in cantitati adecvate.
14. De obicei, autoritatile asigura apararea nationala din fondurile stranse din impozite pentru ca
A. toti aspira la siguranta nationala.

B. sistemul de aparare nationala ii avantajeaza pe toti.
84
C. mai mult& securitate este mai buna decat mai putina.
D. este dificil s& se furnizeze aparare nationala exclusiv celor care se oferd voluntari sa
plateasca pentru ea.
15. Un sistem judiciar pentru rezolvarea disputelor dintre membrii societatii creeaza beneficii
chiar si pentru oamenii care nu il folosesc niciodata, deoarece
. oamenii sunt obligati si respecte deciziile justitiei chiar daca doresc sau nu.
hotadrarile judecatoresti genereaza reguli uniforme pe care se poate baza toata Jumea.
Uap
. tacerea echivaleaza cu un consimtamant.

_ contractul social ti determina pe toti sa impartdseasca beneficiile rezultate din bunurile
produse de stat.
16. ,Externalitatile pozitive” creeaz4 un cadru pentru educatia financiara, pana la un anumit
punct, din veniturile provenite din colectarea taxelor, in masura in care
A. oamenii tind sa ignore beneficiile conferite altora de educatie, in procesul de luare a

deciziei cu privire la cantitatea de educatie pe care ar trebui sa o obtina.
B. educatia nu este un bun pe care consumatorul il poate evalua.
C. toti au dreptul la educatie.
D. si profesorii au drept de vot.
17. Argumentul pentru utilizarea coercitiei si a fortei in schimbul bazarii in intregime pe

schimbul voluntar in cazul oferirii de asistenta oamenilor saraci este ca
A. adesea oamenii trebuie fortati sa faca ceea ce stiu ca este bine.

B. oamenii ar putea fi dispusi si contribuie doar dac& sunt siguri ca alti contribuie cu un
procent adecvat.
C. oamenii sdraci sunt ,,calatori clandestini” in sensul tehnic al teoriei economice.
D. oamenii saraci trebuie impiedicati sa se revolte.
18. Certificarea de cAtre stat a cantitatilor si a unitatilor de m&sura utilizate in afaceri poate fi
justificata pe temeiul ca
A. nicio afacere al carei scop este profitul nu ar avea vreun interes s4 cantareasca $i sa
msoare precis.
B. nu se poate avea incredere in oameni.
C. reduce costurile de tranzactionare totale sub nivelul la care ar trebui 84 se situeze daca
vanzatorii/ cump&ratorii individuali ar trebui sa le verifice singuri.
D. autoritatile de stat, spre deosebire de firmele private care vand pentru profit, nu au
niciun interes sa triseze.
19. Obstacolele pe care costurile de tranzactionare gi externalitatile pozitive le ridica in calea

cooperarii sociale prin intermediul schimbului voluntar
A. fac costisitoare sustinerea ,,calatorilor clandestini” pe cheltuiala statului.

B. pot fi eliminate in totalitate de catre stat.
C. pot fi cel mai bine eliminate de un stat controlat democratic.
D. sunt de asemenea impedimente pentru functionarea eficace a statelor controlate
democratic.
20. De obicei, cetdtenii isi completeaz& buletinele de vot fara a obtine informatii complete
despre candidati pentru ca
A. stiu ca rezultatul alegerilor va valora foarte putin pentru ei personal.

B. sunt indiferenti si neglijenti.
85
C. ei considera ca informatiile pe care le obtin nu vor avea niciun efect asupra rezultatului
alegerilor.
D. presupun ca nu pot avea incredere in nimeni pentru furnizarea de informatii precise.
21, De obicei, legislatorii adunaé mai multe informatii despre o tem inainte de a-si exprima
votul in legatura cu ea. In schimb, cetatenii sunt mai putin informati in legatura cu aceste
chestiuni. De ce?
A. Voturile lor individuale au 0 mai mare probabilitate de a influenta rezultatul.

B. Le sunt furnizate resurse de adunare a informatiilor pe cheltuiala publica.
C. Alegatorii ii considera responsabili pentru actiunile lor.
D. Din toate motivele de mai sus.
22. Interesul de a fi realesi ti incurajeaza pe politicieni sa sprijine politicile care
A. confera beneficii pe termen lung.

B. determina costuri pe termen scurt.
C. confera beneficii pe termen scurt, cu costuri intarziate.
D. ii avantajeaza pe toti oamenii.
23. Daca un consiliu local organizeaza o audiere in legatura cu o propunere de lege care le va
solicita proprietarilor de restaurante sa ofere mese separate pentru nefumatori, este foarte
probabil ca oamenii care vor participa la aceasta audiere sa fie
A. fumatori.
B. nefumatori.
C. proprietari de restaurante.
D. producatori de mese.
24. Sa presupunem ca sunt organizate audieri de cétre Congres pentru a decide daca garantiile
de imprumut federal trebuie sa fie repartizate Corporatiei Chrysler pentru a o salva de
la faliment. Este foarte probabil ca sindicatul angajatilor de la United Automobile sa fie
prezent la aceste audieri pentru ca
A. ti reprezinta pe toti oamenii care lucreaza.

ar fi afectat de orice actiune guvernamentala care ar consolida economia.
GAB
. $imembrii sai sunt interesati de aceasta problema.

. nu doreste ca statul sa intaéreasca corporatia fara a se negocia aspectele asupra careia se
va actiona.
25. Milioanele de platitori de taxe, care trebuie sA plateasci pentru sustinerea financiara a
gigantului AIG de catre guvernul federal, nu vor fi reprezentati la audierea acestei chestiuni,
deoarece
A. nu au nimic de castigat sau de pierdut, indiferent de decizia care va fi luata.

B. nicio camera de audieri nu este suficient de mare pentru a putea permite participarea
tuturor platitorilor de taxe care ar dori sa se prezinte sau sa depuna marturie.
C. niciun platitor de taxe nu are un interes suficient de mare pentru a justifica costul
participarii la audieri.
D. stiu ca ceea ce este bine pentru AIG este benefic si pentru Statele Unite.
26. Existenta ,,externalitatilor pozitive” in procesul politic democratic creste probabilitatea ca

politicile de stat
A. sa nu produca deficite bugetare.

B. sa fie conduse in mod deschis si transparent sau intr-o maniera pozitiva si obiectiva.
86
C. s& incline cdtre programele care ajuta foarte mult putini oameni, dar care ii costa pe
majoritatea lor doar foarte putin.
D. sa fie politicile preferate de majoritate.
27. Timp de foarte multi ani, Statele Unite au fost capabile sa mentina un sistem de inrolare
obligatorie a tinerilor in fortele armate pentru ca
. oamenii se temeau de amenintarea comunismului.

UN >
patriotismul s-a diminuat si nu erau voluntari disponibili.

. tinerii nu doreau sa isi riste viata.
. multi oameni afectati in mod nefavorabil au considerat cé este in avantajul lor sa
utilizeze o metoda personala de evitare, decAt sA atace in mod direct sistemul.
28. Membrii Ministerului Alimentatiei si al Medicamentelor vor tinde sa solicite o verificare

mai atent& a noilor medicamente decat ar fi necesar4 din punctul de vedere al oamenilor
care utilizeaz& acele medicamente, pentru ca oamenii ministerului
A. se identifica ei insisi cu industria medicamentelor.

B. au cunostintele tehnice pentru a decide ceea ce este bine pentru utilizatorii de
medicamente.
C. sunt invinovatiti dac&d se dovedeste cd noile medicamente au efecte adverse daunatoare,
dar nu sunt trasi la raspundere pentru vietile pierdute sau disconfortul creat daca noile
medicamente nu au fost accesibile mai devreme.
D. platesc pentru testarea acestora din propriul buget si drept urmare pot proceda cum doresc.
29. ,,Dilema detinutului” este un concept care ne ajuta sa intelegem de ce
A. crima nu renteaza.
B. regula majoritatii produce consecinte asupra interesului public.
C. pedeapsa nu descurajeaza intotdeauna comportamentul infractional.
D. uneori, comportamentul social nu produce rezultatele pe care intreaga societate gi le doreste.
30. ,Dilema” din interiorul dilemei detinutului este aceea ca, in anumite circumstante,
A. indivizii care isi urmaresc interesele personale ajung s4 promoveze interesul public.
B. este in interesul fiecdrei persoane sa aleaga o cale care nu produce rezultate pentru a
satisface interesul altei persoane.
C. oamenii actioneaz4 deliberat in moduri care contravin celor mai importante interese ale lor.
D. emotiile egoiste se dovedesc a fi mai puternice decat gandirea rationala.
31. in cartea sa, Democratia in America, Alexis de Tocqueville sustinea ca

A. legea trebuie facuta astfel incat si acopere orice posibilitate.
B. doar statele democratice pot regla toate detaliile economiei intr-o maniera
satisfacatoare.
C. politicile de stat nu pot inlocui niciodata in totalitate simful comun gi moralitatea publica.
D. cele mai bune politici de stat sunt acelea pe care le prefera majoritatea oamenilor.
DREPTURILE DE PROPRIETATE, EXTERNALITATILE POZITIVE, PARADIGMA
CALATORULUI CLANDESTIN, COSTURILE TRANZACTIEI SI COERCITIA
Bo Veene locuieste in cAminul Fratiel Mu Mu impreuna cu alti 29 de tineri, care au un

caracter ireprosabil. El ii spune unui prieten: ,Sund-ma diseara la camin intre 7 gi 10.
Probabil ca va trebui sa lasi telefonul s& sune mai mult timp. Dar nu renunta. Voi fi acolo.”
Atunci cand prietenul respectiv suna la ora 20:17, cei 30 de tineri, inclusiv Bo Veene, il
ignor si isi continua activitatile. Dupa ce telefonul a sunat de sase ori, toata lumea incepe
87
sa se intrebe ,,Cand va raspunde cineva la telefon?” Inc& se mai intreaba atunci cand
telefonul sun si a saisprezecea oara.
Cine este avantajat atunci cand se raspunde la telefon?
Pentru cine se creeaza un cost atunci cand se raspunde la apel?
Unul dintre tinerii care locuiegte la camin si al carui spatiu de studiu este foarte aproape de
telefon va fi mai stimulat decat ceilalti s4 raspunda la telefon atunci cand acesta suna?
Bo va fi lezat daca cineva care il cauta inchide plictisit dupa o vreme si aceasta daund
va depasi costul estimat de el pentru preluarea apelului. Acest lucru inseamna cA el va
raspunde atunci cand telefonul va suna pentru el?
Deoarece membrii Fratiei Mu Mu pierd apeluri importante de la persoanele care tnchid

telefonul inainte sa se raspunda, ei vor convoca o sedinta pentru a discuta problema. Toti
doresc ca problema sa fie rezolvata. Cine va dori sa participe la intalnire?
Membrii care vin la intalnire voteaza ca fiecare rezident sa contribuie cu 2 $ la plata unui
salariu de 60 $ pentru o persoanaé desemnata oficial sa raspunda la telefon. O parte dintre
membri (care nu au fost la intrunire) protesteaza, afirmand ca nu primesc aproape niciodata
telefoane gi de aceea ar trebui sa plateascA mai putin decAt cei care sunt sunati tot timpul.
Ar putea fi gandit un sistem de percepere a taxelor, bazat pe numarul de apeluri pe care le
primeste fiecare membru?
88
7. in ce fragment din povestea cu Bo Veene si Mu Mu gasiti externalitati pozitive, ,calatori
clandestini”, dificultati in excluderea celor care nu platesc, costuri de tranzactionare,
utilizarea coercitiei si importanta drepturilor de proprietate?
INTREBARI LA CARE SA REFLECTATI

Claritatea acestei relatari din ,.New York Times” compenseaza vechimea sa: Secretarul
american al transporturilor Neil Goldschmidt i-a spus pe 20 noiembrie 1979 unui grup
de reporteri c4 administratia Carter intentioneaz& s4 concentreze fondurile federale
discretionare cAtre comunitatile in care oficialii ,,au incredere in procedurile locale”. De
asemenea, el a declarat ca, recent, increderea in primarul orasului Chicago, Jane Byrne, ,,s-a
diminuat considerabil”. Conform agentilor federali, Chicago a primit in anul fiscal anterior
386 de milioane de dolari de la Ministerul Transporturilor, din care 135 de milioane erau
discretionare si din acest motiv ar fi putut fi tainuite. Ar trebui observat ca primarul Byrne
i-a surprins recent pe functionarii administratiei Carter anuntandu-si sprijinul pentru
candidatura lui Ted Kennedy, dupa ce facuse anterior declaratii interpretate ca fiind in
favoarea realegerii presedintelui Carter.
Cum ilustreaza aceast4 poveste existenta drepturilor de proprietate in stat sau rolul lor in
orientarea comportamentului functionarilor publici?
V-ati astepta ca problemele ,,cdlatorilor clandestini” create de externalitatile pozitive sa fie

mai mult sau mai putin importante in orasele mici, comparativ cu orasele mari?
{NTREBARI PENTRU PROFESOR
89
Capitolul 12
Masurarea performantei globale

a sistemelor economice
1. Produsul intern brut (PIB) este descris in mod corect
A. ca suma achizitiilor anuale a noilor bunuri finale facute de catre consumatori, investitori,
stat si straini.
B. ca venitul castigat in cursul anului de catre toti producatorii de bunuri noi.
Cc. ca suma valorii succesive adaugate de producatorii care contribuie la productia anuala
de bunuri noi.
D. in fiecare dintre modalitatile descrise mai sus.
2. Luati in considerare urmatoarea suita de schimburi. Un taietor de lemne vinde un stejar

proprietarului unei fabrici de cherestea cu 60 $. Acesta il prelucreaza si vinde scandurile
unui tamplar cu 80 $. Tamplarul confectioneaza o biblioteca si o vinde unui retailer cu 300
$. Retailerul va vinde voua biblioteca cu 500 $. Drept urmare, PIB-ul creste cu
A, 200 $
B. 300 $
Cc. 440 $
D. 500 $
E. 940 $
3. Daca PIB-ul nominal in acest an este de 7,7 miliarde de dolari, in timp ce PIB-ul real este de
7 miliarde de dolari, stim ca, incepand cu anul de referinta,
A. randamentul real a scazut cu 10%.

B. randamentul real a crescut cu 10%.
Cc. nivelul preturilor a scazut cu 10%.
D. nivelul preturilor a crescut cu 10%.
4, Inflatia si recesiunea pot aparea simultan intr-o economie?
A. Nu, pentru ca preturile nu pot creste in timpul unei recesiuni.

B. Nu, pentru ca recesiunea este cauzata de o cerere prea mica si inflatia de o cerere prea
mare.
Cc. Da, si acest lucru s-a intamplat de mai multe ori in economia Statelor Unite de la al
Doilea Razboi Mondial.
D. Da, dar in timp ce din punct de vedere logic este posibil, nu s-a intémplat niciodata
acest lucru intr-o economie industrializata.
5. Inflatia nu ar putea exista daca toate schimbarile ar avea loc prin intermediul
A. barterului.
B. fluxului monetar sau schimbului valutar.
90
C. cardurilor de credit.
D. banilor.
E. bonurilor fiscale.
Costurile reale pe care le impune inflatia asupra societ&tii sunt aproape in intregime
rezultatul
A. controlul preturilor de catre stat.

B. incapacitatii de a le previziona coeficientii $i sincronizarea.
C. faptului ci nimeni nu poate cAstiga in final de pe urma preturilor mai mari, pentru ca
toti sunt consumatori.
D. decalajului dintre cresterea costurilor cu salariile si cresterea consecutiva a preturilor.
E. decalajului dintre cresterea preturilor si cresterea consecutiva a salariilor.
Conform calculului venitului si produsului national, cheltuielile totale pentru bunurile

finale echivaleaza, prin definitie, cu produsul intern brut;
A. dar cererea total&, insemnand ceea ce oamenii doresc sa cheltuiasca, s-ar putea sa fie
mai mare sau mai mica decAt cheltuielile totale.
B. dar, de vreme ce cererea totala este uneori mai mare sau mai mica decat oferta totala,
definitia data de contabili este incorecta.
C. de aceea, prin definitie, cererea total de bunuri corespunde intotdeauna bunurilor
oferite.
D. totusi, aceasta nu va fi adevarata in perioadele de inflatie sau recesiune.
TEST CAPITOLUL 12
Economistii utilizeaza PIB pentru a determina
. performanta economica a unei tari in timp.

moO py
bunastarea cetatenilor unei tari.

. stabilitatea financiara a unei tari.
. cantitatea totala de bani disponibila la nivelul unei tari.
toate variantele de mai sus.
PIB-ul unei tari este suma achizitiilor anuale
A. de bunuri noi sau utilizate.

B. din orice bun sau serviciu, atat timp cat suma este cheltuita de cdtre consumatori, firme,
agentii guvernamentale si straini (vanzarile nete incasate in tara).
C. ale bunurilor finale si serviciilor de c4tre consumatori, investitori, stat si straini (nete).
D. corect descrise in oricare dintre modalitatile de mai sus.
PIB-ul unei tari poate fi de asemenea corect descris ca
A. suma tuturor platilor facute catre aceia care au produs.

B. suma salariilor, profiturilor, chiriei, dobanzii platite pentru utilizarea resurselor in
productie.
C. valoarea venitului national.
D. oricare sau toate optiunile de mai sus.
Cum este calculata contributia unui cultivator de grau la productia nationala in cadrul PIB-
ului dac4 Biroul de Analiza Economica masoara doar valoarea bunurilor finale, precum
painea?
A. Este socotit separat de catre Departamentul de recuperare a investitiei interne.

B. Este inclus in costul materialelor achizitionate de aceia care produc sau vand paine.
91
C. Nu este luat in calcul, rezultand o subestimare a PIB-ului.
D. Graul este tot un bun final, pentru ca este mai esential decat painea.
Achizitiile totale ale bunurilor finale sunt egale cu iesirile totale de noi bunuri finale din
venitul national si contul de marfuri
A. pentru ca nimeni nu va produce ceva ce nu va putea fi vandut pe piata.

B. pentru ca preturile vor creste sau vor scadea pentru a ,,goli” piata.
C. pentru ca se presupune ca bunurile nevandute vor fi achizitionate de firmele care le-au
produs si adaugate la inventarul bunurilor finite.
D. doar intr-o situatie de echilibru.
Daca un oras, ca raspuns la cresterea ratei criminalitatii, convinge un numar de politisti

pensionati sa se intoarca la lucru in politie, ce efect va avea cresterea ratei criminalitatii
asupra PIB?
A. Niciun efect.
B. PIB-ul va creste.
C. PIB-ul va scddea.
D. Nu putem anticipa, pentru ca activitatile delincventilor nu se iau in calcul la PIB.
Luati in considerare urmAatorul scenariu: Kellogg cumpara porumb si produce cutii de fulgi
de porumb. Proprietarul unui magazin cumpara acele cutii si le plaseaz& pe raft. O mama
cumpara apoi o cutie pentru familia sa. Care dintre urmatoarele ar putea fi clasificate ca
achizitii ale unui bun final?
A. Cutia de fulgi de porumb cumparata de mama.

B. Fulgii de porumb cumparati de proprietarul magazinului.
C. Porumbul achizitionat de Kellogg.
D. Toate variantele de mai sus.
E. Nicio varianté de mai sus.
Ce suma nu este inclusa tn PIB?
A. Platile efectuate cdtre un doctor pentru tratamentul unei afectiuni respiratorii cauzate
de poluarea aerului.
B. Pretul de achizitie al unei masini la mana a doua cumparate de la un prieten.
C. Salariile angajatilor din institutiile publice.
D. Salariile oamenilor care curaté deversarile de substante chimice.
E. Salariile oamenilor care vand masini uzate.
Sa presupunem ca Ford Motor a produs si vandut in ultima jumatate a anului 2009 un model
de autocamion al anului 2010, in valoare de 50 de milioane de dolari. Cum va fi afectat PIB-ul?
A. PIB-ul din 2009 va ramane neschimbat si PIB-ul din 2010 va creste cu 50 de milioane de
dolari.
B. PIB-ul din 2009 va creste cu 50 de milioane de dolari si PIB-ul din 2010 nu va fi afectat.
C. Atat PIB-ul din 2009, cat si cel din 2010 vor creste cu 25 de milioane de dolari.
D. intrebare-capcana: modelele de vehicule din 2010 nu pot fi produse si vandute in 2009.
10. Estimativ, cat de mare este diferenta dintre PIB-ul si PNB-ul Statelor Unite?
A. Mai putin de 0,1%.

B. Aproximativ 10%.
C. Aproximativ 20%.
D. Aproximativ 25%.
E. Aproximativ 55%.
92
il. Ce explica orice divergent4 dintre PIB-ul nominal si cel real?
A. Preturile constante.
B. Preturile variabile.
C. Productia constanta.
D. Productia variabila.
E. Niciuna dintre optiunile de mai sus.
12. Din 1929 pAna in 1933, pe parcursul celui mai grav colaps al PIB-ului din istoria Statelor
Unite, productia nationala anuala de bunuri a scazut cu
A. 8%.
B. 15%.
C. 25%.
D. mai mult de 30%.
13. Cea mai problematicd consecint& a recesiunii, din punctul de vedere al majoritatii
oamenilor, este
A. declinul care o insoteste in ceea ce priveste reputatia internationala a Statelor Unite.

B. inegalitatea accentuata cu care se confrunta.
C. nivelul ridicat al somajului care i se asociaza.
D. inflatia rapid care i se asociaza.
14. PIB-ul real reprezinta
A. diferenta dintre PIB-ul nominal si servicii.

B. suma dintre PIB-ul nominal si productia de bunuri intermediare.
C. PIB-ul nominal estimat la preturile de referinta anuale.
D. componenta materiala a PIB-ului ideal.
15. Daca ati sti ci PIB-ul nominal a crescut cu 10% intr-o anumita perioada, in timp ce PIB-ul
real a crescut cu 20%, ati sti ca
A. in aceasta perioada s-a produs inflatie.

B. nivelul preturilor a scazut cu aproape 10%.
C. gradul de bunastare s-a diminuat in aceasta perioada.
D. in medie, oamenii erau mai bogati la sfargitul decat la inceputul perioadei.
16. Deflatorul PIB reprezinta
A. PIB-ul nominal impartit la PIB-ul real.

B. PIB-ul nominal impartit la de n ori PIB-ul real.
C. PIB-ul real impartit la PIB-ul nominal.
D. o crestere economica nula.
17. Ca mAsurA a inflatiei, principalul avantaj al indicelui preturilor de consum in comparatie

cu deflatorul PIB este acela ca indicele preturilor de consum
A. evita dubla numarare a bunurilor.

B. este ajustat pentru a exclude cheltuielile inutile.
C. este calculat si publicat lunar.
D. se intelege mai usor.
18. in principiu, inflatia
A. este un declin al abilitatii oamenilor de a achizitiona bunuri si servicii de baza.

B. este o scddere a valorii sau a puterii de cumparare a banilor.
93
C. este o crestere a costului existentei.
D. nueste o problema intr-o societate comerciala pentru ca pierderea suferita de o persoana
reprezinta un castig pentru alta.
19. Completati spatiile libere: poate fi definita ca o sustinuta a

nivelului preturilor.
A. Inflatia; scddere.
B. Deflatia; scddere.
C. Deflatia; crestere.
D. Raspunsurile A si C sunt corecte.
20. Inflatia, deflatia si reducerea inflatiei creeaza cu adevdrat probleme?
A. Nu, pentru ca imbunatatesc situatia unor persoane in aceeasi masura in care o inrautatesc
pe aaltora.
B. Nu, pentru ca reprezinta pur si simplu o schimbare a modului de masurare.
C. Da, deoarece genereaza incertitudine suplimentara.
D. Da, pentru ca fac mai dificila achizitionarea de catre oameni a bunurilor de stricta
necesitate.
21. O institutie financiara face tot posibilul sa obtina o recuperare a investitiei reale de 6% la
imprumuturile acordate si estimeazd o rata anuala a inflatiei de 7%. De aceea, ar trebui si
perceapa de la cei care imprumuta o rata a dobanzii nominale de
A. 13%.
B. 7%.
C. 6%.
D. 11%.
E. 1%.
22, Avantajul Indicelui preturilor de consum (IPC), calculat de catre Biroul de Statistica a Fortei
de Munca, comparativ cu deflatorul PIB, calculat de catre Biroul de AnalizA Economica,
este acela ca IPC
. arata ce procent din inflatia actuala este cauzat de puterea pietei.

MOoOOd>
arata ce procent din inflatia actuala este cauzat de maririle preturilor de vanzare.
. araté ce procent din inflatia actuala este cauzat de cresterile salariilor si ale preturilor.
. este disponibil lunar si nu doar trimestrial.
furnizeaza un sistem de masurare mai rapid al modificarii nivelului preturilor.
23. Recesiunile din economia Statelor Unite apar in datele economice ca perioade de
A. scadere a preturilor.
B. crestere a ratelor dobanzii.
C. crestere mai lent4 sau scddere a PIB-ului nominal.
D. crestere mai lenta sau scddere a PIB-ului real.
24, Economistii nu s-au pus de acord asupra cauzelor recesiunii; totusi, existé o intelegere
generala referitor la unul dintre urmatorii factori ca parte importanta a unei explicatii
adecvate:
A. Venitul este atat de inegal distribuit, incat oamenii nu pot achizitiona adesea tot ceea ce
este produs.
B. De obicei, recesiunile nu vor avea loc in orice tara in absenta anumitor dereglari ale
economiei internationale.
94
C. Perturbarile relativ mici dintr-un sector economic pot avea efecte care sa produca
perturbari majore.
D. Cei care profita de pe urma recesiunilor nu reusesc in mod frecvent s4 urmeze pasii care
sunt necesari pentru oprirea sau anularea recesiunii.
25. Calculul PIB ignora in mod sistematic
. productia care nu este destinata pietei.

productia ilegala.
MOOS
. schimburile prin barter.

. externalitatile negative asociate cu productia, precum poluarea.
toate variantele de mai sus.
26. Atunci cand determinam plus valoarea, contul venitului national ignora sistematic
A. contul de profit.
B. profiturile economice.
C. contul de pierderi.
D. valoarea de piata asteptata a stocurilor nevandute.
27. Care dintre urm&toarele activitati economice este ignorata in calculul PIB?
A. Valoarea de piata a serviciilor medicale.

B. Valoarea de piata a serviciilor educationale.
C. Valoarea de piata a drogurilor ilegale.
D. Valoarea de piaté a medicamentelor cu prescriptie medicala.
E. Valoarea de piata a serviciilor asociate cu dealerii masinilor la mana a doua.
28. Procentul de somaj pentru care legislatorii nu ar trebui s& isi faca griji, pentru ca nu
constituie o problema sociala, reprezinta
A. 2% din forta de munca.

B. 4% din forta de munca.
C. procentul datorat alegerilor oamenilor dintre alternativele disponibile.
D. niciun procent care nu poate fi masurat precis.
29. Manualul contesta argumentul ca legislatorii nu ar trebui sA se ingrijoreze in legatura

cu somajul frictional, sau somajul care este rezultatul schimbarilor normale de pe piata
muncii, pentru ca
A. toate categoriile de somaj sunt indezirabile, atat timp cat scad productia si venitul
national.
B. somajul frictional este mai des intalnit in randul muncitorilor necalificati $i cu venituri
mici.
C. ,schimbarile normale de pe piata muncii” nu reprezinta o constanta in timp.
D. o astfel de politicé presupune cA frictiunea de pe piata muncii este dezirabila.
30. Datele oficiale despre angajari si somaj din economia Statelor Unite deriva
A. dintr-un sondaj lunar aplicat atent pe un anumit esantion de familii.

B. din cererile pentru ajutorul de somaj.
C. din rapoartele angajatorului asupra num4rului de persoane angajate sau concediate in
fiecare luna.
D. din rapoartele pe care lucratorii le-au trimis in perioada in care nu erau angajati, dar isi
cautau un loc de munca.
“95
31. Populatia care nu este membra a unei institutii nu fi include pe acei membri ai populatiei care
. au sub 16 ani.
urmeaza cursurile de zi ale unei forme de invatémant.
IOP
. au peste 65 de ani.
. au fie sub 16 ani, fie peste 65 de ani, sau urmeaza cursurile de zi ale unei forme de
invatamant.
32. O persoand care refuza o oferta de angajare pentru a continua s& caute un loc de munca mai
bun este considerata de catre Biroul de Statistica a Fortei de Munca drept
A. nefacand parte din forta de munca.

B. somer.
C. un lucrator descurajat.
D. eligibil pentru ajutorul de somaj.
33. Persoanele care nu sunt angajate in acest moment, dar declara ca isi doresc un loc de munca,
sunt socotite ca someri doar daca
A. au avut anterior un loc de munca.

B. isi cautaé activ un loc de munca.
C. doresc sa accepte o oferta rezonabila.
D. au intre 16 si 65 de ani.
E. satisfac toate conditiile de mai sus.
AGREGATE — CONCEPTE SI INDICATORI
Completati spatiile libere din tabelul de mai jos, utilizand cunostintele pe care le aveti in
legatura cu relatiile existente intre PIB-ul nominal, PIB-ul real si deflatorul PIB.
Anul PIB-ul nominal PIB-ul real Deflatorul PIB

I 500 miliarde $ 2.000 miliarde $
2 1.800 miliarde $ 75
3 3.000 miliarde $ 100
4 4.800 miliarde $ 150

in primele capitole din manual ati invatat cA pietele libere tind s4 functioneze bine. Ele au
tendinta de ,,a se goli”, ceea ce inseamnda ca surplusurile si lipsurile tind sa fie eliminate
in timp. De ce, atunci, economia in ansamblul ei s-ar putea lovi de probleme precum
recesiunea sau inflatia?
Daca stabilirea PIB-ului este imprecisa si supusa erorilor, de ce este utilizata ca masura a
evaluarii performantei economice a unei tari?
INTREBARI PENTRU PROFESOR
96
Capitolul 13
Avutia natiunilor:
globalizare si crestere economica
1. Cresterea economica ce produce cresteri stabile in cadrul PIB per capita
A. a inceput atunci cand unele tari au obtinut suficienta putere militara pentru a domina
alte tari.
B. nu s-a produs in lume pana in urma cu doua sau trei secole.
C. nu s-a produs incé in afara tarilor cu sisteme democratice de conducere.
D. se produce in mod natural atunci cand nu este restrictionata de politicile de stat.
2. ,,Domnia legii’, probabil cea mai importanta institutie pentru o crestere economica stabila,
nu exista intr-o tara
A. in care statul nu reuseste sa obtind licente pentru proiectele economice care vor avantaja
sau dezavantaja anumite categorii de persoane.
B. in care regulile jocului nu le permit oamenilor sa lanseze cu incredere proiecte de al
caror succes se vor bucura.
C. in care nu au loc alegeri democratice.
D. in care nu sunt indeplinite toate conditiile de mai sus.
3. T&rile pot aduna capitalul necesar pentru cresterea economica prin
A. convingerea strainilor sa investeasca in tara lor.

B. convingerea cetatenilor lor s4 economiseasca parti importante din venitul lor.
C. furnizarea unei educatii riguroase intregii populatii.
D. orice mijloc enumerat mai sus.
4. De ce ajutorul extern care este oferit de un stat sau de agentiile internationale ale altui stat
nu este adesea cea mai bund metod& de a mari capitalul tarilor sArace? Pentru ca
A. de obicei, strainii nu cunosc situatia locala.

B. nimeni nu are de castigat de pe urma asistentei care este data si nu primita.
C. ajutorul ii avantajeaz& doar pe donatori si de aceea va fi oferit doar in anumite conditii.
D. ajutorul este distribuit adesea dupa criterii mai degraba politice decat economice.
5. PIB-ul per capita din diferite tari oferi cdteva indicatii asupra nivelului mediu al avutiei in
aceste tari, dar PIB-ul per capita poate conduce la concluzii foarte gresite
A. prin faptul c4 nu ia in considerare productia care nu trece prin piata.

B. prin faptul cA nu tine cont in mod adecvat de aspectele negative care apar aproape
inevitabil impreuna cu cele pozitive in cadrul PIB-ului.
C. prin utilizarea, in scopul compar§rii, a ratelor de schimb valutar care nu reprezinta in
mod clar puterea relativa de cumparare a acestor [ari.
D. din toate motivele enumerate mai sus.
97
,Cresterea economica” va avea loc intr-un ritm rapid intr-o tara care
A. permite strainilor sa obtind dreptul de proprietate asupra celei mai mari parti a
echipamentelor de productie.
B. nu adopta un plan comprehensibil.
C. nu reuseste s& stabileasci domnia legii.
D. dispune de foarte putine resurse naturale.
TEST CAPITOLUL 13 ©
Conform acestui manual, intrebarea-cheie pentru cei care doresc sa inteleaga multiplele
diferente de avutie dintre tarile lumii de astazi este:
A. Poate fi controlata cresterea populatiei?

B. Cum pot fi impiedicate tarile bogate sa acapareze toataé avutia tarilor sarace?
C. Ce a determinat cresterea economica rapida din ultimele doua-trei secole in unele tari
si nu in altele?
D. De ce nu se folosesc de un economist pentru a le orienta sistemul economic?
Cei care atribuie astazi diferentele de avutie dintre tarile foarte bogate si cele foarte sarace
,exploatarii coloniale” trebuie sa explice de ce
A. 0 parte din cele mai bogate tari nu au avut niciodata colonii si o parte din tarile sdrace
nu au fost niciodata colonizate.
B. de obicei, puterile colonizatoare au guvernat in interesul populatiilor colonizate.
C. puterile coloniale au fost fortate dupa al Doilea Razboi Mondial sa returneze proprietatile
furate.
D. puterile europene au renuntat la ambitiile de colonizare inainte de era cresterii
economice.
Autorii subliniaza ca cifrele cresterii economice, tn termenii PIB-ului sau ai altor indici
agregati, ar putea conduce intr-o oarecare masura la concluzii gresite deoarece
A. compozitia structurala a doua tari cu ranguri cantitative similare ar putea fi mult

diferita.
B. indicii agregati nu pot fi luati in considerare pentru o activitate care nu are legatura cu
piata.
C. indicii agregati nu includ productia de pe piata neagra.
D. toate variantele de mai sus.
Rata medie anuala a cresterii economice a PIB-ului in lume per total in timpul primului
sfert de secol care a urmat celui de-al Doilea Razboi Mondial a fost foarte aproape de
A. 1%.
B. 3%.
C. 5%.
D. 7%.
Cresterea economica sustinuta a aparut in istorie atunci cand unele tari ale lumii au reusit
sa creeze conditii acolo unde
. indivizii igi puteau indeplini cele mai mari dorinte.

UO S
monarhii au fost inlocuiti de guvernele democratice.

. Tesursele naturale au putut fi exploatate eficient.
. Oamenii s-au putut specializa in mod extensiv si au putut efectua schimburi intr-un
mod relativ liber.
98
Preconditia esentiala a cresterii economice, in conformitate cu acest manual, este
A. o populatie ambitioasa.
B. egalitatea politica si economica.
C. domnia legii.
D. asa-numita etica protestanta.
Care dintre urmAtorii factori nu este mentionat in acest manual ca fiind determinant pentru
cresterea economica?
A. Oamenii.
B. Resursele.
C. Institutiile.
D. Toti factorii de mai sus sunt mentionati ca surse ale cresterii economice!
Acumularea capitalului a avut importante contributii la cresterea economica prin
A. facilitarea specializarii extensive.

B. multiplicarea puterii muncii.
C. raspandirea inovatiilor tehnice concretizate in bunurile de capital.
D. indeplinirea tuturor actiunilor de mai sus.
Asa-numitul ,,avantaj al ramAnerii in urma’” se refera la faptul ca tarile sérace din lumea de astazi
A. sunt eligibile pentru asistenta din partea Natiunilor Unite.

B. pot aplica lectii invatate din cele mai recente eforturi ale altor tari.
C. nu au dezvoltat inca formele de coruptie obisnuite in tarile bogate.
D. au populatii care sunt obisnuite cu saracia si, deci, cu putine nevoi.
10. In discutarea rolului investitiilor strdine in tarile sdrace, manualul nu face urmatoarea
presupozitie
A. Investitorii strdini obtin in mod frecvent privilegii speciale, impartindu-si profiturile cu

elitele de la guvernare.
B. Investitia straind este mai mica decat ar fi daca investitorii straini nu s-ar teme de
instabilitatea politica.
C. Profiturile rezultate din investitiile striine epuizeaza avutia tarilor sarace, in avantajul
investitorilor din tarile bogate.
D. Rata de recuperare a investitiei straine in tarile ramase in urma poate fi foarte mare
datorita potentialului de crestere economica rapida din aceste tari.
11. Textul sugereaza c& sprijinul strain acordat sub forma asistentei de la stat la stat tinde sa creeze
A. rate mai rapide de crestere economica in statele care primesc ajutor.

B. inegalitate ridicata a veniturilor in statele care primesc ajutor.
C. interferenta, prin intermediul guvernelor donatoare, in afacerile politice ale statelor
care primesc ajutor.
D. rate mai lente de crestere economica in statele care primesc ajutor.
12. Este posibil ca acele cadouri sub forma de capital s& reduci intr-adevar rata cresterii
economice in tarile care le-au primit
A. in cazul in care capitalul donat transforma resursele interne in proiecte neprofitabile.

B. in cazul in care capitalul donat sustine guvernele ale cdror politici intarzie cresterea
economica.
C. din ambele motive de mai sus.
D. doar daca sponsorii insist4 asupra determin4rii modului de folosire a capitalului.
99
13. Investitia straina privata va promova adesea mai eficient cresterea economica in tarile
sarace decat ajutorul venit din partea altor state sau agentii internationale
A. pentru ca investitorii privati sunt mai interesati de bundstarea reala a oamenilor in tarile
in care investesc.
B. pentru ca investitorilor privati nu li se permite obtina profituri mari din tarile in care
investesc.
C. pentru ca investitorii privati observa de obicei destul de bine faptul ca fondurile pe care
le ofera sunt utilizate in proiecte care determina cu adevarat cresterea economica.
D. datorita tuturor motivelor enumerate mai sus.
14. Manualul sugereaza ca daca guvernele din tarile sarace doresc cu adevarat o crestere
economica rapida, ele fac o mare greseala daca
A. nu permit bancilor sa fie privatizate.

B. neglijeaza educatia fetelor.
C. nu disemineaza informatii privind contraceptia.
D. aloca resurse pentru dezvoltarea agriculturii.
15. Economistii, care accentueaza faptul cd dezvoltarea ,,capitalului uman” este cheia cresterii
economice in tarile sarace, tind sa creada ca
A. marirea ratei economiilor personale este cel mai important factor.

B. in tarile sarace, ideile si nu obiectele sunt rare (disponibile in cantitati limitate).
C. cresterea numéarului populatiei mai degraba stimuleaza decat intarzie cresterea
economica.
D. unele culturi se bucura de crestere economica, in timp ce altele nu.
16. In timp ce corelatia nu implica cauzalitatea, autorii argumenteaza ca Indexul Libertatii

Economice sugereaza ca existé putine exemple de tari care
A. se bucura de venituri importante per capita corespunzatoare unor niveluri scazute de

libertate economica si politica.
B. se bucura de o importanta libertate economica si politica, dar nu reusesc s4 obtina un
venit per capita ridicat.
C. pot restrictiona libertatea economica si politicé, dar se bucura in continuare de niveluri
ridicate ale venitului per capita.
17. inregistrarea unei cresteri economice impresionante in Coreea de Sud, intre 1960 si 1990,
s-a datorat in parte
A. unei rate relativ ridicate a economiilor facute de poporul coreean.

B. politicilor izolationiste care au impiedicat comertul extern sé submineze procesele
cresterii economice.
C. neinterventiei statului in operatiunile economice.
D. absentei coruptiei politice si economice.
18. Inregistrarea unei cresteri economice nesemnificative in India, intre 1960 si 1990, s-a datorat
in parte
A. esecului statului de a gestiona activ economia.

B. lipsei stimularii cresterii din cauza razboiului.
C. controlului preturilor, care a condus la alocarea gresita a resurselor.
100
19. Manualul considera cresterea inregistrata in tarile din America Latina dupa al Doilea Razboi
Mondial ca fiind ,,eterogena”, dar sugereaza ca o ,,generalizare sigura” urmatorul lucru:
. cultura din America Latina a fost in mod decisiv ostila cresterii economice.
GA p>
reducerea cresterii populatiei este esentialé pentru accelerarea cresterii economice.
. preocuparile Statelor Unite in legatura cu America Latina au fost de un imens ajutor.
. guvernele instabile, incapabile sa stabileasca reguli legale, au intarziat in mod serios
cregterea economica.
20. Cresterea economica nesemnificativa inregistrata in Africa subsahariana, excluzand tarile

din Africa de Sud, pare sa fie rezultatul
A. lipsei unor guverne stabile, oneste si competente.

B. lipsei de unitate si al razboaielor civile.
C. climatului nefavorabil si reliefului.
D. tuturor factorilor enumerati mai sus.
21. Un sistem economic este
. independent fata de sistemul social sau politic al societatii.

UAW S
un sistem social care produce si distribuie bunuri prin intermediul exploatarii.

. un sistem social care produce si distribuie doar bunuri materiale.
_ un set de instructiuni — reguli, practici etc. — prin care oamenii incearcd sa coordoneze
planurile de productie si consum.
22, Superioritatea enorma a unor sisteme economice asupra altora depinde exclusiv de
A. diferitele inzestrari cu resurse naturale.

B. raportului dintre populatie si terenul disponibil.
C. hotararea istoricd a tarilor bogate de a fi independente economic.
D. niciuna dintre variantele de mai sus.
23. Societatile comerciale si ,regulile jocului” care le permit sa functioneze bine
A. pot fi create doar printr-un anumit plan privat sau de stat.

B. nu pot evolua decAt in societatile care se pun mai intai de acord asupra obiectivelor pe
termen hung.
C. au reprezentat in general consecintele neintentionate ale urmaririi de catre oameni a
planurilor lor.
D. de obicei, dar nu intotdeauna, au fost create prin intermediul planurilor statului.
24, ,Domnia legii”, care conform textului este o preconditie vitala pentru evolutia de succes a
unei societati de tip comercial, exista atunci cand
A. judecatorii au ultimul cuvant intr-o disputa.

B. regulile jocului sunt clare si determinate impartial.
C. exist& o lege care s& acopere orice situatie imaginabila.
D. nu exista infractiuni in societate.
25. Trasatura domniei legii subliniata de text este
. o constitutie care asigura guvernarea democratica.

regula majoritatii.
OOS
. taxarea progresiva.
. drepturi de proprietate sigure i stabilite rational, precum gi o libertate substantiala de
a schimba aceste drepturi.
101
26. Daca dezvoltarea economica determina, intr-o societate, cresterea procentului populatiei
care intra pe piata fortei de munca, probabil ca PIB-ul masurat va creste
A. in acelagi ritm cu rata de participare a fortei de munca.

B. mai rapid decat creste in societate productia reald de bunuri utile.
C. mai lent decat creste in societate productia real de bunuri utile.
D. direct proportional cu cresterea bunastarii reale.
27. Elementul subliniat in intrebarea anterioara presupune cA ratele cuantificate ale cresterii
PIB-ului in randul tarilor sarace, dar aflate in curs de dezvoltare
A. vor fi invers proportionale cu rata de imbunaitatire a ,,starii de bundstare”.

B. vor supraestima rata de imbunatatire a ,,starii de bundstare”.
C. nu vor furniza indicatii utile asupra ratei de imbunAtatire a ,,starii de bunastare”.
D. vor subestima rata de imbundatatire a ,,starii de bundstare”.
28. Modul in care economistii si statisticienii calculeaz4 PIB-ul sugereaza faptul cd datele
pentru tarile sarace
A. sunt invers relationate cu gradul de saracie.

B. exagereaza nivelul de s&racie.
C. nu reusesc sa indice intru totul nivelul de saracie.
D. nu furnizeaza informatii utile in legdtura cu saracia.
29, Atunci cand comparatiile internationale ale PIB-ului per capita sunt calculate in dolari
americani, ele furnizeaza o imagine eronata pentru ca
A. ratele predominante de schimb dintre dolar si monedele altor tari nu reusesc sa reflecte
puterea de cumparare relativa.
B. oamenii din diverse tari nu sunt familiarizati cu dolarii americani.
C. Statele Unite detin un monopol virtual al productiei de dolari americani.
D. dolarii americani pot fi cheltuiti doar in Statele Unite.
SURSE ISTORICE ALE AVUTIEI
Cele mai sarace trei tari din lume, ierarhizate utilizand acelasi criteriu, au fost Etiopia,
Congo (cunoscut pana recent ca Zair) si Tanzania. Panda la ce nivel este sdracia acestor tari
o consecinta a relatiilor inegale cu cele mai bogate tari ale Europei sau Americii de Nord?

in conformitate cu datele furnizate de Banca Mondiala, in Statele Unite, PIB-ul per capita
este de 100 de ori mai mare decat PIB-ul per capita din tari precum Bangladesh, Birmania,
Nepal si Zair. Considerati cA persoanele din clasa de mijloc din aceste tari o duc intr-adevar
mai rau decat americanul cu venituri medii? Ar putea supravietui cineva tn Statele Unite
cu un venit atat de mic? Dar in tarile mentionate? De ce aceste comparatii numerice conduc
la comparatii fundamental gresite?
in tarile foarte sarace, venitul ridicat pe care cresterea economica I-ar putea furniza ar putea
insemna diferenta dintre viata si moarte. Dar ce inseamna cresterea economicd pentru
oamenii atat de bogati ca americanii din clasa de mijloc? Care este utilitatea a doua sau trei
procente in plus pentru toata lumea, inregistrate in fiecare an?
{INTREBARI PENTRU PROFESOR
102
de vanziri care considera c4 jumatate de comision este mai bun decat niciun comision sunt
mijlocul prin care concurenta (care are la baza nivelul preturilor de pe piata) reapare dupa
ce a fost suprimata prin intelegere.
RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA D

V-ati astepta ca firmele care sunt mai eficiente decat competitorii lor sa se extinda mai
rapid? V-ati astepta ca acestea sé obtina rate mai mari de recuperare a investitiilor? Este
imposibil sé decidem doar pe baza acestor date dac& dimensiunea confera avantaje sau
daca avantajele produc extinderea.
fn toate cele trei industrii, multi producatori si vanzatori se iau la intrecere unii cu
altii pentru a furniza bunuri pe care sa le achizitioneze cumparatorii. Industriile sunt
structurate intr-o maniera care implic& o concurenta riguroasa. Totusi, in fiecare industrie
exist’ aranjamente privind stabilirea preturilor pe care consumatorii le vor plati in final:
subventionari ale preturilor pentru marfurile agricole, tarife pentru importurile de textile
si imbracdminte, practici de munca restrictive in industria constructiilor. Remarcati faptul
cA statul, prin asistenta oferita, face ca toate aceste restrictii sa fie eficace.
Capitolul 10
A. RASPUNSURI SI EXPLICATII LA INTREBARILE CU VARIANTE MULTIPLE DE

RASPUNS PE MARGINEA PRINCIPALELOR IDEI DIN CAPITOLUL 10
1. A. Caracteristica esentiala a unei externalitati este aceea c4 ea nu influenteaza deciziile

persoanei care o produce. Nu conteaza daca produc&torii cunosc sau nu beneficiile/
costurile deversarii: le pot cunoaste, dar este posibil sa nu le pese de ele. Simplul fapt ca
aceste costuri sau beneficii se rasfrang asupra altor oameni decat actorul respectiv nu
distinge in vreun fel o externalitate. Actorii ti platesc adesea pe oameni pentru a accepta
costurile pe care le genereaza (pentru a curata dupa ei, de exemplu, sau pur si simplu
pentru a lucra pentru ei); si oricine ,,intra in afaceri” intentioneaza sa genereze beneficii
pentru altii — pentru a putea ,,vinde” acele beneficii. Astfel de costuri si beneficii nu
reprezinta externalitati.
D. Generozitatea si consideratia arataté celor din jur, precum si respectul fata de lege vor
tinde s4 reduc& externalitatile. Dar este important si vedem c& ele nu sunt exclusiv
si poate nici in principal consecinta comportamentului non-etic. Ele sunt consecinta
costurilor tranzactiei care fac imposibil (sau cel putin prea costisitor) de aranjat lumea
astfel incdt actorii sA tind cont de toate costurile si beneficiile pe care le genereaza
deciziile lor.
C. Tindem s& ne gandim la proprietate ca la ceva care creeaza beneficii si uitam ca aceasta
presupune si o responsabilitate. Cei care se afla in posesia unei resurse sunt stimulati
s& genereze beneficii cu ajutorul acesteia si s4 mentina scazute costurile asociate cu
utilizarea ei.
A. Zgomotul nu trebuie sd se situeze peste un nivel tolerabil legal sau fiziologic pentru a fi
neplacut. Purtarea unor dispozitive de protectie poate reduce disconfortul, dar numai
prin crearea unei neplaceri de alt tip. Zgomotul nu este o externalitate pentru cei care se
147
ocupa de bagaje, pentru ca angajatorii lor (care genereaza zgomotul) si ceilalti lucratori
il iau in considerare si ii platesc pentru a-l accepta.
A. Eliminarea completa a externalitatilor negative ar solicita la minimum o completa

reconciliere a diferitelor optiuni pe care oamenii le au in legatura cu ceea ce sunt
indreptatiti sé facd. Acest lucru este destul de dificil chiar si in cazul lui Robinson Crusoe
si Vineri pe o insula; este de neconceput intr-o societate urbana. Desigur, acest lucru
nu garanteaza ca persoanele cu drept de vot s-ar astepta ca statul sa le indeplineasca
munca.
D. Negocierea sau schimbul voluntar nu pot continua eficace decat daca ambele parti
cunosce ceea ce au de oferit si se pot baza pe faptul ca si cealalté parte detine o informatie
similaré. Daca drepturile de proprietate nu sunt clar definite, partile nu vor avea acea
informatie. Oamenii vor gasi cé este mult mai dificil s4 facaé compromisuri pentru a
reduce costurile pe care si le impun reciproc.
B. Legislatia si hotararile judecatoresti sunt amandoua capabile sa defineasca drepturile in

mod clar. Ambele proceduri presupun costuri singulare. $i niciuna nu este mai potrivita
decat cealalta pentru a-i satisface pe toti. Dar hotararile judecatoresti au avantajul ca
rezultatele lor tind sa fie mai predictibile. Schimbarile neasteptate ale drepturilor de
proprietate creeaza profituri si pierderi neasteptate prin cresterea incertitudinii cu care
se confrunta decidentii.
C. Atunci cand apare o noua situatie, pentru care nu exista niciun precedent adecvat, este
posibil ca regulile stabilite de mult timp sa nu furnizeze orientari potrivite. Atunci cand
circumstantele s-au schimbat in mod radical, regulile nou concepute sau drepturile
de proprietate nou definite ar putea fi mai eficiente decat adjudecarea conservarii
continuitatii asteptarilor, mentinand incertitudinea minima, promovand eficienta
si furnizand solutii percepute ca fiind corecte. Dar negocierea va continua sa fie o
importantaé procedura pentru reducerea externalitatilor negative.
A. Aceastaare legatura cu ultima fraza din raspunsul precedent. O cantitate mare de informatii
care nu va fi disponibila pentru legislatori poate fi utilizata pentru a reduce externalitatile
negative dupa ce legislatia a stabilit noile drepturi de proprietate. Restrictiile detaliate i-ar
putea impiedica pe oameni sa incheie aranjamente reciproc avantajoase prin care sa isi
indeplineasca obiectivele dezirabile cu un cost mai mic. Orice legislatie care repartizeaza
drepturile de proprietate va redistribui avutia. Optiunea B este gresita deoarece eficienta,
ca si corectitudinea, depind, in parte, de preferintele subiective.
RASPUNSURI LA TESTUL DIN CADRUL CAPITOLULUI 10
1 oA 6. C 11.C 16. A 21.C

2. D 7. C 12. B 17. B 22.D
3. D 8. C 13. C 18. D 23.C
4. C 9. B 14.C 19. D 24. A
5. C 10. B 15. C 20. B
RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA C
1,01 $
2,01 $
148
3,01 $
Procentul taxei care este cel mai apropiat corespunde valorii de 9,50 $. La aceasta rata,
Fabrica A va elimina aproximativ 12.500 de unitati pe luna; Fabrica B — aproximativ 5.000
de unitati si Fabrica C - 2.500 de unitati. Eliminarea tuturor unitatilor suplimentare ii
va costa pe care cei care emit substante toxice mai mult decat taxa pe care trebuie sa 0
plateasca, astfel incat ei vor alege s4 plateasca taxa respectiva. Graficul de mai jos incearca
sa ilustreze aceste rezultate.
O tax de 12 $ per unitate va fi foarte aproape de atingerea tintei. Fabrica A va dori sa

elimine 15.000 de unitati toxice; Fabrica B isi va reduce emisiile cu aproximativ 22.500, iar
Fabrica C va elimina 2.500 de unitati toxice.
Costul total al reducerii emisiilor in orice mod va fi egal cu suma costurilor marginale
ale procesului sau ale zonelor situate cel mai aproape sub curbele costurilor marginale.
Odata ce Fabrica C si-a redus emisiile cu 30.000, continuarea reducerii lor ii va costa mai
Costul per unitate al eliminarii emisiilor

Fabrica A Fabrica B| Fabrica C
$25
20
15
Costul
pentru Fabrica C
pentru eliminarea
ultimelor
2.500 de unitati
10
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45
Reducerea lunara in mii
149
mult de 20 $ per unitate. Sistemul de impozitare este mai putin costisitor pentru cA nu
solicité ca unii sa desfasoare actiuni la costuri ridicate, in timp ce altii le-ar putea derula cu
costuri mai mici. Taxele platite compenseaza atunci dezavantajele suportate de comunitate
in urma emisiilor toxice emise de Fabrica C.
RASPUNSURI LA {NTREBARILE DIN SECTIUNEA D

Tratand poluarea ca pe un cost pentru oameni, parem sa ignoram o mare parte dintre
pagubele produse mediului. Daca excluderea este arbitrara, este o alt’ problema.
Aceasta abordare subliniaz4 natura problemei pentru politicile publice si atrage
atentia asupra conditiilor necesare pentru formularea unei solutii. Oamenii se plang
in legaturad cu foarte multe activitaéti care nu provoacd pagube pentru mediu (de
exemplu, un vecin care tine cauciucuri uzate in curtea din fata casei) si nu se plang
in legatura cu alte activitati care dauneaza mediului (de exemplu, organizarea unor
excursii sau drumetii in anumite zone tinde sa afecteze un mediu fragil). O problema
privind politicile apare doar atunci cand oamenii se plang, protesteaz& si spun ,,Nu
ai niciun drept sa faci acest lucru”.
Textul incearca sA se concentreze asupra acestei probleme si a solutiei pentru ea.

Desigur, ar putea fi argumentat ca si plantele si animalele au anumite drepturi sau,
mai plauzibil, cA oamenii au anumite obligatii faté de acestea. In practica, plantele si
animalele nu dispun de fapt de nicio modalitate de a-si exprima drepturile pe care le-ar
putea avea, cu exceptia situatiei in care oamenii pledeaza pentru cauza lor. Atunci cand
clubul Sierra incearca s4 impiedice taierea padurilor pentru a proteja o bufnita-patata,
drepturile de proprietate din acest conflict si care vor fi exprimate in fata curtii de
judecata vor apartine celor care ar putea beneficia de pe urma taierii p&durilor sau
de pe urma prezervarii habitatului bufnitei-patate. Daca o persoana sau un grup de
persoane decide ca raul pe care deversarile industriale il produc plantelor si animalelor
ti lezeaza, chiar daca acesta se petrece doar in incinta firmei respective, ei pot incerca
sa opreasca acest lucru. Pot intreprinde aceasta actiune doar daca isi afirma un anumit
drept. Daca nu pot demonstra ca au un drept legitim, orice incercare de a interveni in
justitie nu va avea succes.
Ideea principala a textului este ca drepturile trebuie definite atunci cand situatia este noua
si drepturile trebuie descoperite. Dar legislatia nu va reusi tntotdeauna sa defineasca foarte
clar drepturile; si este posibil ca definirea cat mai vaga a drepturilor de proprietate sa fie
in interesul legislatorilor alesi. Solicitarea declaratiilor de impact asupra mediului este un
foarte bun exemplu.
Reticent in legdtura cu luarea unei pozitii clare privind problemele complexe si

controversate pentru ca acestea ar putea crea rivalitati, Congresul a optat in 1970 pentru
solicitarea declaratiilor de impact asupra mediului (EIS). Cine ar putea identifica greseala
in legatura cu acest lucru? Nu este dezirabil ca majoritatea deciziilor de dezvoltare sa nu fie
luate pana cand impactul asupra mediului nu a fost evaluat? Totusi, in practicd, cerinta EIS
ofera aproape oricui un drept de proprietate vag in orice decizie major si de aceea creeaza
incertitudini gi costuri enorme. Deciziile ar putea fi intrerupte de oricine care nu este de
acord cu ele, pe baza argumentului c4 declaratia privind impactul asupra mediului nu a
fost completata. Desigur, nicio descriere a impactului de mediu al unei decizii nu poate fi
vreodata completa.
150
Capitolul 11
A. RASPUNSURI SI EXPLICATI LA iNTREBARILE CU VARIANTE MULTIPLE DE

1. D. Poate fi si deseori este in interesul personal al unui oficial de stat sa serveasca interesul
public cu dedicare si cu un important sacrificiu personal. Teoria economica nu pretinde
c& nimAnui nu ii pasa de interesul public, ci doar ca functionarii alesi gi numiti il vor
urmdri mai atent atunci cand este in interesul lor personal sa faca acest lucru. Toti acorda
atentie impactului estimat al actiunilor lor pentru propriile pozitii. Faptul pentru care
sunt nevoiti adesea s4 concureze cu altii pentru joburile lor sau pentru alocarile de buget
ji va determina, in anumite circumstante, sa serveasca mai eficient interesul public. Dar
in alte circumstante, ti va determina sa sacrifice interesul public pentru a-gi mari sansele
de a fi realesi sau si asigure o legadtura mai apropiata.
. Optiunea B este gresita, pentru cd alc&tuirea regulilor statului este ea insagi bazata
pe regulile deja existente — nu doar pe regulile constitutionale, acolo unde exista o
constitutie, dar de asemenea este bazata pe regulile referitoare la drepturi si justitie,
care sunt presupuse de orice proces de alcatuire a legilor. Optiunea C este gresita din
acelasi motiv; guvernele sunt uneori inlaturate, in mod pagnic sau violent, de catre ceea
ce se dovedeste a fi o autoritate suprema. Ceea ce distinge institutia statului de alte
institutii este dreptul de coercitie.
. Forta sau coercitia sunt uneori eficace in reducerea costurilor de tranzactionare, care
reprezintA costurile aranjarii unor schimburi reciproc avantajoase. Daca ne bazam
in intregime pe cooperarea voluntar4, uneori va fi foarte costisitor sa li excludem pe
,calatorii clandestini” (oamenii care doresc s& consume un bun fara s4 contribuie la
producerea lui), astfel incat bunul nu va fi produs in absenta coercitiei.
. Actiunile de coercitie ale statului apar in ultima instanta in urma actiunilor voluntare
derulate de oameni: cetateni, functionari alesi, angajatii statului. Problemele create de
_calatorii clandestini” afecteaza formarea si administrarea politicilor de stat. Acest lucru
nu transforma in mod inevitabil actiunile statului tn unele ineficiente, dar altereaza
aceste actiuni gi le face sa reflecte mai putin opinia majoritatii.
. Multi oameni care cred cu adevarat c4 alegerea unui presedinte este mult mai importanta
pentru ei decat alegerea unei masini noi stiu de asemenea ca efortul pe care il depun
cercetand calific4rile candidatilor prezidentiali nu va avea aproape cu siguranta niciun
efect asupra rezultatului alegerilor.
C. Cantitatea de timp, bani sau alte resurse pe care oamenii vor fi dispusi sa le investeasca
in eforturile menite sa afecteze rezultatul unei anumite probleme depinde foarte mult de
dimensiunea beneficiului pe care il anticipeaza ca o consecinta actiunii lor (costisitoare).
Producatorii asteapta foarte multe beneficii din foarte putine surse; consumatorii asteapta
beneficii foarte mici din mai multe surse. De aceea, pentru orice chestiune singulara,
produc&torii afectati sunt inclinati sé isi facA punctele de vedere cunoscute si sa le
accentueze insistent.
151
B. RASPUNSURILA TESTUL DIN CADRUL CAPITOLULUI 11
1. D 8 A 15. B 22. C 29.C
2. D 9 A 16. A 23. C 30. D
3. B 10. C 17. B 24. C 31. B
4. B 11.C 18.C 25. C 32.C
5. B I2A 19.D 26. C
6. E 13. C 20. C 27.D
7. C 14. D 21.D 28. D
C. RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA C
1. Toataé lumea beneficiaza de pe urma faptului ca telefonul se opreste din sunat. Bo (sau orice
alta persoand careia ti este destinat apelul) primeste un beneficiu suplimentar substantial,
sub forma informatiei valorificate de la prietenul sau.
2. Pentru persoana care igi intrerupe munca pentru a raspunde la telefon, acest lucru implica
un cost. Chiar daca intreruperea este mai putin costisitoare pentru fiecare membru in
comparatie cu sunatul continuu, fiecare dintre ei spera ca altcineva va accepta costul si va
ridica receptorul.
3. Da, probabil ca va fi manat de un stimulent mai puternic, dar de asemenea, va fi si mai

motivat sa scoata telefonul din priza atunci cand nu se uita nimeni.
4. Cat de sigur este Bo ca acel apel este pentru el? O probabilitate de 1 la 30 a unui beneficiu
mai mare devine un beneficiu mult mai mic.
5. Cei care adord s4 mearga la intruniri pentru a se auzi vorbind si a caror participare
constanta ii determina pe ceilalti membrii sa gaseascA scuze pentru absenta vor dori sa
participe. (,,Pana la urméa, care ar fi diferenta daca nu voi fi acalo?”)
6. Persoana care raspunde la telefon va tine evidenta apelurilor primite si va prezenta fiecdrui
membru o factura la sfarsitul lunii. Totusi, observati cum costurile de tranzactionare se extind:
evidenta apelurilor, facturare, neintelegeri si incertitudine suplimentara pentru toate partile.
7. Trebuie sd le descoperiti in cadrul acestei povestiri a lui Bo Veene. V-ati gandit la drepturile
de proprietate ale membrului Fratiei Mu Mu care este langa telefon si il deconecteaza pe
ascuns? Ati luat in considerare dificultatile inerente intr-un sistem al ,,asteptarii randului”
sau al refuzului de a raspunde la apeluri pentru persoanele care nu raspund la telefon atunci
cand este randul lor? Ati observat cum organizarea coercitiei pentru a rezolva problemele
generate de ,,calatorii clandestini” implica anumite costuri de tranzactionare, precum si
propriile probleme privind gestionarea ,,calatorilor clandestini’? Ati reflectat asupra faptului
ca oamenii beneficiaza in cantitati diferite de bunuri oferite prin contributiile impuse? Stiti de
ce atat de multi membri aleg sa plateasca pentru un apel privat, in ciuda pretinsei lor stari de
saracie? Este acest lucru o dovada de risipa si ineficientaé? Daca considerati ca da, probabil ca
pretindeti cd nu exista costurile de tranzactionare. Sau presupuneti ca ele trebuie sa existe si
ca oamenii nu trebuie sa se comporte ca niste ,,calatori clandestini”?
D. RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA D

1. Pe masura ce functionarii de stat beneficiaza de libertate in alocarea beneficiilor finantate
pe baza de taxe, acestia vor avea o oarecare putere sa aloce beneficiile in modalitati care le
promoveaza cel mai bine interesele personale, oricare ar fi acestea. Acesta este principalul
152
motiv pentru care partidele politice neaga atat de des renumirea unui executiv care doreste
sa fie reales: cel care detine functia respectiva detine drepturi de proprietate substantiale in
ceea ce priveste puterea de a accepta sau retine beneficii importante.
Jane Byrne detinea si ea drepturi importante de proprietate in calitate de primar al orasului

Chicago. Printre alte drepturi, putea sa ii influenteze pe ceilalti colegi de partid, utilizand
puterea si influenta functiei sale in modalitati care ar fi putut afecta semnificativ rezultatul
procesului de desemnare a candidatilor in Partidul Democrat. Desigur ca detinerea acestor
,drepturi de proprietate” a facut ca secretarul Goldschmidt sa fie mai preocupat in legatura
cu Jane Byrne decat cu locuitorii anonimi.
Ati putea dezvolta si mai mult analiza, intrebandu-va de ce Neil Goldschmidt a considerat
in 1979 cd este in interesul siu sa sustina realegerea in functie a lui Jimmy Carter. Ce drepturi
de proprietate ale presedintelui Carter ajuta la explicarea atitudinii lui Goldschmidt?
intrebarea a fost ganditd pentru a va determina sa reflectati asupra multiplelor proceduri

pe care le utilizim pentru a-i determina pe altii sA internalizeze externalitatile atunci cand
avem relatii stranse cu acei oameni. Majoritatea oamenilor au o ,,responsabilitate mai
mica”, ceea ce inseamna c& genereaz4 mai multe costuri externe si mai putine beneficii
pentru ceilalti ,,atunci cand nu le cunoaste nimeni”. Binecunoscuta presiune sociala care
exista intr-un oras mic nu exista la acelasi nivel intr-un oras mare. in consecinta, oamenii
care traiesc in orase mici vor alege adesea s4 actioneze in moduri circumspecte. Daca se
muta intr-un oras mare, totusi, este posibil ca niste costuri de tranzactionare suplimentare
care apar sa ii determine sa se comporte intr-o maniera care aduce beneficii comunitatii.
Capitolul 12
A. RASPUNSURI SI EXPLICATIT LA INTREBARILE CU VARIANTE MULTIPLE DE

1. D. in contul venitului national, productia total si venitul total sunt prin definitie egale.
Si din moment ce se presupune ca toate rezultatele productiei vor fi cumparate de
catre cineva (producatorii ,,achizitioneaza” propriile bunuri nevandute si le adauga la
stocuri), cheltuielile totale cu noile bunuri finale vor fi de asemenea egale cu productia
totala si venitul total.
D. PIB-ul creste prin valoarea de piata a bunului final — in acest caz, 500 $. Da, biblioteca
este un bun finit odata ce taietorul de lemne a terminat lucrul la ea. Dar nu are statut
de bun final pana cand nu este achizitionata fara intentia de a fi revanduta — in acest
exemplu, de catre cineva care o cumpara de la retailer. Observati cA in acest exemplu,
pretul de 500 $ reflecta de asemenea valoarea adaugata prin intermediul fiecarui stadiu
al productiei. (Puteti determina valorile adaugate de taietorul de lemne, de proprietarul
fabricii de cherestea, de tamplar si de retailer? Iata care sunt raspunsurile: valoarea
adaugata de taietorul de lemne = 60 $; de proprietarul fabricii de cherestea = 20 $; de
tamplar = 220 $; de retailer =200 $. Valoarea adaugata totala este de 500 $).
D. Deflatorul implicit al PIB-ului este egal cu PIB-ul nominal impartit la PIB-ul real si
inmultit cu 100. fn acest caz, el este 110, ceea ce indica faptul ca preturile bunurilor
produse in acest an au fost cu 110% mai mari decat preturile anului de referinta.
153
4, C. Daca ar fi adevarat ca inflatia rezulta doar dintr-o cerere totald excesiva si recesiunea
doar dintr-o cerere totala neadecvata, atunci ar fi fost dificila previzionarea aparitiei lor
simultane. Dar, de vreme ce ambele au aparut simultan — si intr-un mod spectaculos,
in Statele Unite, intre 1974 si 1975 - explicatia prin intermediul cererii totale este
neadecvata.
. Sane reamintim ca inflatia este o scadere a puterii de cumparare a banilor. O economie

bazata pe barter este prin definitie 0 economie in care nu exista o instanté monetara.
Dar, pentru ca acest lucru sa aiba sens, va rugdm sa luati in considerare urmatorul
exemplu. SA presupunem ca un mar poate fi oferit la schimb pentru o portocala. Sa
presupunem ca se schimba ceva, astfel incat acum va fi necesar sa dati la schimb doua
mere pentru o portocala. Observati ca pretul platit in mere pentru portocale tocmai a
crescut (pentru ca acum va trebui sd schimbati doua mere pentru o singura portocala).
Poate fi numita aceasta situatie inflatie? Ei bine, trebuie sa recunoasteti de asemenea
ca pretul platit in portocale pentru mere a scazut (acum puteti obtine un mar dand la
schimb doar 0 jumatate de portocala). ,,Pretul” relativ al merelor si al portocalelor s-a
modificat. Inflatia propriu-zisd poate apdrea doar intr-o economie in care se folosesc
bani pentru ca banii servesc drept un mijloc general de schimb si banii se raspandesc pe
toate pietele. Ceva se intémpla in economie astfel incat genereaza diminuarea valorii de
schimb a acestui mijloc general de schimb si aceasta scadere a valorii va fi perceputa ca
o crestere generala pe piata preturilor pentru bunurile si serviciile care pot fi camparate
cu bani.
. Retineti ca toti participantii de pe piaté utilizeaza semnalele oferite de preturi ca

modalitati care ii ajutaé sa se informeze si sa tsi orienteze actiunile in calitate de
consumatori, furnizori de resurse sau antreprenori in céutare de profit. Preturile
relative de pe piata ne ajuta sa ne valorificam actiunile prin faptul cA ne permit
sa evaluam mai clar sau sa calculém corect costurile de oportunitate. Orice
schimbari neasteptate ale valorii banilor (de exemplu, inflatie-neasteptata, deflatie
sau reducere a inflatiei) vor determina oamenii sa identifice, s4 interpreteze sau sa
calculeze gresit semnele oferite de preturi. O modalitate de a ne gandi la bani este
aceea cd ei ne furnizeaza o ,rigla” care ne ajutaé sA ,mdsuram” raritatea relativa
a bunurilor si serviciilor. Dar inflatia neasteptata, deflatia sau reducerea inflatiei
inseamna ca ,,aceasta unitate de masura” se schimba in timp fara ca noi sa fim in
totalitate constienti de acest lucru. Ar fi ca si cum am folosi 0 rigla de 12 inci pentru
a masura 30,5 cm, fara s4 stim ca rigla insdsi isi modifica lungimea (sa spunem ca
va creste la 12,5; 13 sau 13,5 inci) in timp ce persoana care masoara va continua sa
creada ca masoara doar 30,5 cm.
. Acest punct creeaza confuzii in randul multor elevi care studiaza economia. In analiza
cererii si a ofertei, conceptele se refera intotdeauna la intentii. Astfel incat cererea totala
inseamna cheltuielile pe care familiile, firmele si statul doresc sa le suporte. Totusi,
daca firmele ajung sa ,,isi cumpere” singure produsele pe care contau sd le vanda
altora, vor efectua niste cheltuieli neprevazute; prin urmare, se vor trezi cu stocuri
mai mari de bunuri finite decat si-ar fi dorit s4 aiba. Astfel, ca reactie, firmele si-ar
putea reduce productia. Daca, in mod colectiv, familiile doresc s4 cumpere 0 cantitate
de bunuri mai mare decat cea oferita, la final vor descoperi ca se afld in posesia unui
numdar mai mic de bunuri decat si-ar fi dorit. Acest lucru se intampla adesea atunci
cand concurenta pentru bunurile disponibile in cantitati limitate m&reste preturile
atat de mult, incat familiile cheltuiesc toti banii pe care au intentionat sa ii cheltuiasca,
dar, in schimbul lor, primesc o cantitate mai mica de bunuri reale comparativ cu cea
anticipata.
154
B. RASPUNSURI PENTRU TESTUL DIN CADRUL CAPITOLULUI 12
1A 8. B 15. D 22. D 29.C
2. C 9. B 16. A 23. D 30. A
3. D 10. A 17.C 24. C 31.A
4. B 11. B 18. B 25. E 32. B
5. C 12.D 19.B 26. B 33. B
6. B 13. C 20. C 27,C
7. A 14.C 21. A 28. D
RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA C

Deflatorul PIB in anul 1 ar fi 25. PIB-ul real in anul 2 ar fi de 2.400 miliarde $. PIB-ul nominal
in anul 3 ar fi de 3.000 miliarde $. PIB-ul real in anul 4 ar fi de 3.200 miliarde $.
RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA D
Aceasta este o intrebare larg dezbatuta de profesionistii din economie, intrebare la care
nu se poate raspunde in totalitate in acest moment. Vom arata in urmatoarele capitole ca
schimbArile neasteptate in ceea ce priveste bugetul unei tari pot conduce la ,,un set de erori”
printre membrii societatii. Un lucru obisnuit pentru toate pietele este determinarea unei
lipse a coordonarii planului la nivelul intregului sistem — ceea ce poate arata ca 0 recesiune,
o inflatie sau ambele. Acel lucru ,,comun tuturor pietelor” este chiar stocul monetar.
Probabil ca4 nu veti agrea aceasta metoda, dar sustinem ca cea mai buna modalitate de a
raspunde la aceasta intrebare este printr-o alta intrebare: V-ati putea gandi la o alternativa
mai buna de a masura performanta economica de ansamblu a unei tari? De-a lungul
timpului, tocmai datorita tuturor slabiciunilor sale, economistii au dorit sa lucreze cu
PIB-ul. Se pare ca nu au gasit inca o metoda mai eficienta de masurare.
Capitolul 13
A. RASPUNSURI SI EXPLICATII LA [NTREBARILE CU VARIANTE MULTIPLE DE

1. B. Marx a sustinut ca ,,acumularea primitiva”, construirea capitalului si a puterii care

lanseaza cresterea economica, a avut loc prin forta si violenta. Trecutul istoric al
tarilor europene care au pus bazele cresterii economice este departe de a fi unul
fara cusur. Adesea, tarile imperialiste au utilizat puterea militara in moduri care
au distrus avutia altor tari pentru a promova interesele propriilor comercianti.
Dar aceste politici au fost uneori pe cat de crude, pe atat de gresite si nu au creat
castiguri foarte mari pentru tarile care le-au aplicat. Eforturile oneste ale propriilor
oameni au reprezentat o sursa majora de ,,acumulare primitiva”. Din pacate, nu este
adevarat cA pentru cresterea economica ar fi necesara democratia politica. Procesul
democratic genereaza adesea politici economice cu vederi inguste, care intarzie in
mod serios cresterea economica, mai ales din motivele discutate in Capitolul 11.
Dar retragerea statului din arena economicé nu garanteaza cresterea economica.
Conform lui Adam Smith, un critic de temut al interventiilor statului in economie,
statul a avut de indeplinit trei sarcini importante: stabilirea unui sistem de aparare
nationala, mentinerea unui sistem intern de justitie, furnizarea acelor servicii si
155
institutii publice care, desi aveau potentialul de a fi foarte benefice pentru societate,
nu puteau fi oferite profitabil prin interesele private. Atunci cand reflectati mai
atent asupra acestor argumente, va dati seama ca Smith solicita statului sa produca
bunurile care nu pot fi oferite exclusiv celor care platesc pentru ele, pentru ca acestea
genereaza externalitati pozitive care incurajeazd comportamentul de_,,calator
clandestin”.
. Drepturile de proprietate sigure sunt un avantajesential al regulilorlegale. Intr-o societate

in care oamenii trebuie sa isi faca griji in legatura cu posibilitatea ca proprietatea lor sa
fie furata sau confiscata, ei vor ascunde mai des resursele si nu le vor utiliza in situatii
transparente si usor evaluabile. Un sistem de guvernare care ia deciziile in mod arbitrar,
decizii bazate pe nimic altceva decat pe vointa sau pe interesele autoritatilor, incalca in
mod evident prevederile legale. Atunci cand pentru orice lucru este necesara o licenta
din partea statului, oportunitatile functionarilor publici de a lua decizii arbitrare, care
sunt profitabile pentru ei insigi, se multiplica. O problema legata de democratie este ca
aceasta creeaza uneori stimulente pentru functionarii publici de a se comporta arbitrar
— situatii la care ati fost probabil si voi martori.
. Investitia straind poate compensa o parte din lipsa abilitatii sau disponibilitatii
oamenilor cu venituri mici de a-si reduce consumul pentru a acumula economii si a le
adauga la capitalul national. Educatia se adauga la stocul de ,,capital uman’” vital.
. Strainii care nu sunt bine informati fie nu vor investi, fie vor gasi pe cineva din tara
respectiva care sa le directioneze investitiile. Putini oameni vor investi o suma
considerabila in proiecte fara a sti ceva despre potentialul acestora. Guvernele si
agentiile internationale au o probabilitate mai mare de a investi fara a cunoaste in ce
se implica, pentru ca investitorii nu isi risca propriile resurse. Atasarea conditiilor ar
putea reprezenta un lucru bun pentru o tara saraca daca impiedica statul sau elitele
private din acea tara sa repartizeze gresit capitalul in moduri care avantajeaza elitele
fara sa promoveze prea mult cresterea economica. Presupozitia ca oamenii pot obtine
beneficii doar din ceea ce castiga si nu si din ceea ce li se ofera ar putea furniza o nota
de precautie, acest lucru nefiind insa valabil in toate cazurile, dar fiind necesar a fi luat
in considerare.
. O productie mai micd patrunde pe piata in tarile sarace; productia unui PIB mai mare
poate inrautati si imbunatati situatia oamenilor in acelasi timp; si ratele de schimb vor
reprezenta adesea gresit puterea relativa de cumparare.
. Suna rau sa spunem ca ,,strdinii au pus stapanire pe resursele noastre”; suna diferit daca
spunem ca ,,strainii au investit extensiv in tara noastra”. Notiunea ca pentru cresterea
economica era necesar un plan comprehensiv, in special in tarile slab dezvoltate, a fost
impartasita la nivel mondial timp de cativa ani dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial;
acum, foarte multi observatori considera cé aceasta credintaé este mai aproape de partea
opusa a adevarului. in timp ce cresterea populatiei genereaza probleme grave in multe
tari din lumea de astazi, exista tari bogate cu coeficienti ridicati ai populatiei comparativ
cu resursele naturale si tari saérace cu coeficienti ridicati ai resurselor raportate la
populatie. Putini studenti informati in legatura cu cresterea economica vor pune totusi
la indoiala faptul ca stabilirea regulilor legale este vitala pentru orice tara care doreste
sa accelereze cresterea economica.
156
B. RASPUNSURI PENTRU TESTUL DIN CADRUL CAPITOLULUI 13
1 6¢C 7. D 13.C 19. D 25. D

2, A 8. D 14.B 20..C 26, B
3. D 9. B 15. B 21.D 27. B
4. C€ 10. C 16. D 22. D 28. B
5. D W.C 17.A 23..C 29. B
6. C 12.C 18. C 24. B
C. RASPUNSURI LA INTREBARILE DIN SECTIUNEA C
1. Etiopia este una dintre tarile africane care nu a facut niciodata parte dintr-un imperiu
colonial european. Congo a fost o parte a imperiului belgian, prost gestionata si exploatata
irational. Tanzania a facut parte din imperiul britanic pana dupa al Doilea Razboi Mondial
si apoi a primit mai mult ajutor international per capita decat oricare dintre tarile slab
dezvoltate ale lumii. Ar putea parea ca istoria conduce la saracie in multe feluri. Poate ca ar
fi mai bine s4 ldsim deoparte trecutul si sa ne intrebém ce am putea face in prezent pentru
a produce crestere economica in viitor. Aceia care insisté sa nu fie uitat trecutul colonial
pentru c doresc ca farile vestice sa se simt4 vinovate ar trebui sa observe ca Singapore,
care a fost de asemenea parte a imperiului britanic, are acum cele mai mari venituri per
capita din lume.
D. RASPUNSURI LA {NTREBARILE DIN SECTIUNEA D

1. Aicinu se pune problema saraciei majoritatii din aceste tari, pentru ca aceasta este evidenta.
Mai degraba, intrebarea vizeaza validitatea comparatiei dintre PIB-ul per capita al unei
economii industrializate si cel al unei tari in care consumul unui numar mai mic de oameni
este obtinut pe piata. PIB-ul per capita in Statele Unite este in prezent de 30.000 de dolari.
Totusi, o mare parte din acesta nu este disponibil pentru consum, pentru ca PIB-ul include
bunurile militare, bunurile de investitii si asa mai departe. in Statele Unite, cheltuielile
aferente consumului per capita reprezinté de obicei aproximativ doua treimi din PIB-ul
per capita. Astfel, 1% din consumul Statelor Unite ar reprezenta aproximativ 200 $ pe an.
Nimeni nu ar putea supravietui cu un venit atat de mic. Din moment ce aceasta este o medie
(aritmetica), foarte multi oameni din aceste tari vor fi nevoiti s4 accepte chiar si venituri
anuale mai mici. Acest lucru este imposibil. Oamenii din aceste tari chiar supravietuiesc.
De exemplu, rata de crestere a populatiei din Bangladesh — una dintre cele mai sarace tari -
a fost de aproximativ 2,5% pe parcursul ultimului deceniu. Rezulta ca venitul real ar trebui
sa fie considerabil mai mare decat sugereaza cifrele.
2. Majoritatea oamenilor, chiar dacd recunosc sau nu, permit ca nivelul lor perceput de
bun&stare s& depinda foarte mult de comparatiile cu altii. Nu ne dorim sa ramanem in
urm& si ne-ar placea sd ii depasim mai rapid pe cei relevanti, cu care ne comparam. Daca
toat& lumea se imbogateste cu 2-3% in fiecare an, ne-am putea dubla venitul real in 25 sau
30 de ani si am putea descoperi ca nu ne aflam intr-o situatie mai buna decat cea initiala.
Este cresterea economica in tarile bogate un joc cu suma nula? Ne-am putea imbunatati cu
totii situatia daca am fi mai relaxati, dacé am lucra mai putin si dacé am adera la Societatea
Cresterii Economice Zero? Pentru un argument recent si provocator, care sa insoteasca
aceste randuri, puteti consulta cartea unui foarte bun economist, Robert Frank, Luxury
Fever: Why Money Fails to Satisfy in an Era of Excess.
Distinsul teoretician al economiei Frank Knight a sustinut adesea ca pentru oamenii din
t&rile dezvoltate, activitatea economicd seaman cu un joc gi obiectivul este acela de a
cAstiga. Dar jocul trebuia sa fie unul bun si un joc bun, un joc distractiv, un joc care produce
157
satisfactie reala trebuie sa se bazeze pe 0 combinatie potrivita intre abilitati si noroc, trebuie
sa ofere tuturor participantilor sansa de a castiga si trebuie jucat de oameni cu fairplay.
Capitolul 14
A. RASPUNSURI SI EXPLICATIT LA INTREBARILE CU VARIANTE MULTIPLE DE

1. D. Povestirea lui R.A. Radford referitoare la evolutia si utilizarea banilor in circumstante

deosebit de dificile indica puterea stimulentelor care opereaza pentru a crea un sistem
monetar oriunde oamenii se asteapté sa castige prin comertul extensiv. Ineficienta
barterului devine rapid evidenta si toata lumea incepe sa caute un lucru pe care ceilalti
ar fi dispusi sa il accepte ca mijloc de schimb.
2. D. Statul se afla adesea intr-o pozitie buna pentru a crea sau a supraveghea crearea banilor
in societate si, in acest sens, autoritatile dispun de stimulente puternice. Sustinerea
banilor de cétre obiecte cu valoare intrinseca ar putea face ca unele forme de bani sa
devina acceptabile. 5i estimarea c4 un anumit tip de bani nu se va devaloriza creste
disponibilitatea oamenilor de a-i accepta. Dar conditia necesara si suficienté este
acceptarea general.
3. D. Extinderea capacitatii de productie inseamna extinderea venitului, dar fluxul

veniturilor nu este acelasi lucru cu stocul de bani. Bancile Rezervei Federale emit
cantitate suplimentara de moneda si retrag moneda din circulatie ca raspuns la
preferinta publicului de a detine moneda fata de alte forme de bani. Actiunea de
economisire contribuie in mod simplu la mentinerea avutiei in posesia celui care
economiseste $i nu la transferarea acesteia catre alta persoana in cadrul schimbului de
bunuri. Imprumutul bancilor comerciale este principala metoda prin care sunt creati
bani suplimentari.
4. D. Un dolar din noile rezerve permite sistemului bancar sa isi extinda imprumuturile cu
mai mult de un dolar in cadrul unui sistem in care bancile pot avea garantii egale cu un
multiplu al rezervelor lor.
5. C, O banca a Rezervei Federale care achizitioneaza o obligatiune emisa de stat plateste

cu un cec semnat de ea. Atunci cand vanzatorul obligatiunii depune cecul intr-o banca
comerciala si aceasta directioneaza cecul Bancii Centrale, Banca Centrala crediteaza
contul de rezerve al bancii cu suma inscrisa pe cec. Vanzatorul dispune de acei bani
suplimentari sub forma de depozit bancar si banca comerciala, sub un sistem fractional
de rezerve, detine rezerve in exces cu ajutorul carora poate acorda imprumuturi si isi
poate extinde mai departe oferta de bani.
6. A. Astazi, functia fundamentala a cerintelor privind rezervele este de a stabili anumite

limite asupra abilitatii bancilor de a aduna stocuri de bani prin extinderea creditarii
suplimentare. Asigurarea federala a depozitelor impiedica retragerile masive din partea
deponentilor. Acum, si bancile Rezervei Federale accepta responsabilitatea mentinerii
lichiditatii bancare. Acestea pot si vor pune la dispozitia bancilor suficiente bancnote
din rezervele federale pentru a raspunde corespunzator la orice cerere de moneda din
partea deponentilor.
158
MACROECONOMIE
Teste - grilă
national
schimb fixe.



1

a) exportului net;
d) amortizării.






2

14. VPD include:

d) plata dobânzii.

a) negativă;
b) egală cu zero;
c) pozitivă.
c) consum;
e) salariile.



a) PNN şi PNB;
c) PNB şi PNN;
a) va creşte;
b) se va micşora;
3





4





c) şomajul ciclic.
a) fricţionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.


5

a) PNB real;
b) PNB nominal;



precedent;
agregate:
6
reală a dobânzii?
a) 10%;
b) 20%;
c) 30% .


a) verticală;
b) orizontală;
c) crescătoare;
d) descrescătoare.
a) identice;
7
b) complementare;
c) substituibile;

a) a) planificate;
b) efective;
c) curente;
d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;

d) impozitele;
e) exportul net.


dreapta :

a) în stânga;
b) în dreapta.


8
d) este verticală.
creştere în:
b) venit;
c) preţuri.




a) venitului brut;


venitul disponibil.
9
avut loc:




a) pozitivă;
b) negativă;
c) constantă;




10
a) se va micşora;
b) se va mări ;


a) investiţiilor;





11







12








13



b) vinde HVS;





14

b) export net;
c) export;
d) import.




15
16
PROBLEME

mld. u.m.
1. PNB 5000,0
3. PNN ?
13. Dividende 112,3

3. Salariile 290
7. Exportul net 12
Calculaţi :

17
PNB=C+I+G+Xn=12+98+70+288+4=472
Xn=X-Import
Metoda veniturilor
PNB=27+290+131+17+32=497
PNN=PNB-A =497-18=479
A=I-In=18

Indicatorii u.m.
1. Salarii 800
8. Subvenţii 4
9. Amortizarea 20
Calculaţi:

PNB=1000
PNN=PNB-A=980
VP=VN-Vi+Transf=928
VPD=VP-Impozit=888

Indicatorii u.m.
- PNB 6200
- dobânzi 210
- chirii 170
- salarii 4800
18
- dividende 610
- subvenţii 60
Calculaţi:

VPD=VP-Impozit=5180
Determinaţi:
PNN=PNB-A=7630
Investitii=0
Importul=X-Xn=445
Determinaţi:
1. PIN;
1 PIN=PNB-A=6000-170=5830u.m
2 Imp=Ex-Xn=260-(-80)=340
Xn=Ex-Imp
3 Ib=In+A
In=Ib-A=2480-170=2310 u.m
4. PIB=G+C+Ib*Xn
Ib=PIB-C-G-Xn=6000-2800=800-(-80)=2480
bugetar 30 u.m.
Determinaţi:
19
1. PNN.
2. Exportul net.
3. Amortizarea.
PNN=PNB-A
Ib=In+A
A=Ib-In=1000-800=200u.m
PNN=5000-200=4800u.m
PIB=C+G+Ib+Xn
Xn=PIB-C-G-Ib=5000-3000-960-1000=40u.m
Ib=In+A
A=200u.m
Determinaţi:
3. PIN.
Ib=PIB-C-G-Xn=9000-4600-2100-125=2165u.m
Imp=Ex-Xn=570-125=445u.m
Xn=Ex-Imp
PIN=PIB-A=9000-270=8730u.m
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1PIBn=∑Pi*Qi
n-1
PIBn = 1*15+1*5+2*10+10*1=50
n
PIBn=1*20+2*8+4*11+10*2=100
2PIBr=PIBn/IP;
IP=1*15+2*5+4*10+10*1/1*15+1*5+2*10+10*1=75/80=1,5
D=100/66,7*100%=150%
20
1 6720 6200 1,084

2 5634 5200 1,0835

1 3720 2200 1,691
2 2400 1,667

1 4820 4200 1,1476
2 4600 1,1480
Determinaţi:

2000 2009
Numărul şomerilor
Rata şomajului
Determinaţi:

Determinaţi:
21
Determinaţi:
(mlrd.u.m.)
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,5
Determinaţi:
2005 2009
Rochii 1 10 25
Pantofi 25 0,55 2
Caiete 12 2 7
Manuale 6 12 30
Pantaloni 3 12 25
Ciorapi 5 0,20 1,2

Determinaţi:
Determinaţi:
22
600
800
1000
1200
1400
Determinaţi:
2. Economiile;
viitor.
viitor.
Determinaţi:
Determinaţi:

Determinaţi:
23
consum.
Determinaţi:
Determinaţi:
14 30
13 50
12 70
11 90
24
10 110
9 130
8 150
mlrd.u.m.
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
Determinaţi:
25
Taxele T = 100

C=50 + 0,8 Y
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
Determinaţi:
3. Soldul bugetar.
26
27
GRILE MACROECONOMIE
1. Elementele cele mai semnificative ale analizei macroeconomice se refera la:

a. comportamentul economic al producatorilor si consumatorilor;
b. fundamentarea stiintifica a politicilor economice;
c. rolul intreprinderilor mici si mijlocii dar si a marilor companii;
d. evaluarea succesului nivelului si performantelor globale ale activitatii
economice.
2. Problemele fundamentale ale macroeconomiei se refera la:

a. masurarea rezultatelor economice la nivel national;
b. masurarea rezultatelor economice la nivelul agentilor economici;
c. interdependenta dintre cererea globala si oferta globala simultan pe
toate pietele;
d. venitul, consumul, economiile si investitiile la nivelul fiecarui agent
economic.
3. Consecintele cresterii nivelului general al preturilor sunt:

a. cresterea volumului cererii agregate;
b. scaderea cererii pentru produsele si serviciile din import;
c. cresterea cererii pentru produsele si serviciile create pe teritoriul national;
d. inestitiile se ieftinesc;
e. cresterea cererii pentru produsele si serviciile de import.
4. Printre conditiile cererii globale se numara:

b. planurile agentilor economici: consumatori si intreprinzatori;
c. politica monetara a guvernului;
d. conjunctura economiei mondiale;
e. conjunctura economiei nationale.
5. Dintre conditiile ofertei globale fac parte:

b. politica economica a Guernului;
c. conjunctura economiei mondiale;
d. productivitatea factorilor de productie;
e. volumul factorilor de productie atrasi si utilizati in economi mondiala.
6. Cand oferta agregata ramane constanta iar cererea agregata creste fata de
nivelul de echilibru:
a. creste nivelul general al preturilor;
b. scade nivelul general al preturilor;
c. exporturile se diminueaza.
1
7. Cand oferta agregata nu se modifica dar se micsoreaza cererea agregata:
a. firmele investesc mai mult;
b. exporturile cresc;
c. exporturile se diminueaza;
d. nivelul general al preturilor creste;
e. consumatorii cumpara mai mult.
8. Situatia in care cererea globala ramane neschimbata, iar oferta globala creste:
a. produce numai efecte pozitive;
b. produce numai efecte negative;
c. produce si efecte pozitive si efecte negative.
9. Situatia in care cererea globala ramane neschimbata, dar oferta globala scade
genereaza urmatoarele consecinte:
a. firmele scad preturile;
b. costurile de productie scad;
c. tarifele la energie cresc.
10. Gruparea unitatilor rezidente pe teritoriul national se face in functie de

urmatoarele criterii:
a. institutional ;
b. politic;
c. al proprietatii;
d. functional.
11. Agentii macroeconomici omogeni mai sunt denumiti si:

a. societati non financiare;
b. institutii financiare;
c. companii de asigurare;
d. sectoare economice institutionale.
12. In cadrul gospodariilor, componenta existentiala a fluxului de iesiri este

reprezentata de:
a. fluxul de bunuri si servicii;
b. fluxul de forta de munca;
c. fluxul de venituri.
13. Resursele financiare ale sectorului administratiei publice provin din:

a. contributii benevole;
b. vanzari de bunuri si servicii;
c. plati obligatorii prelevate de la celelalte sectoare.
2
14. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la preturile producatorului:
a. nu cuprind impozitele indirecte si subventiile;
b. cuprind impozitele indirecte si subventiile;
c. sunt mai mici decat preturile cumparatorului.
15. In timpul perioadelor de inflatie:

a. PIB nominal creste in acelasi ritm cu PIB real;
b. PIB nominal creste mai repede decat PIB real;
c. PIB nominal creste mai incet decat PIB real.
16. PIB:
a. valoarea de piata a tuturor bunurilor finale si serviciilor produse in
interiorul unei tari intr-o anumita perioada;
b. este venitul de care dispune populatia dupa plata impozitelor pe venit si
care poate fi utilizat ptr consum si economii;
c. este valoarea bunurilor si serviciilor cumparate de administratiile publice
centrale si locale intr-un an.
17. Nu se regaseste in consumul populatiei:

a. cumpararea unui automobil;
b. cumpararea unor alimente;
c. cumpararea unei case construita in acel an de catre ANL;
18. Care dintre urmatoarele tranzactii intra in PIB din 2004?

a. cumpararea unei case construita in 2000;
b. prestarea unor servicii de coafura in decursul anului respectiv;
c. producerea si consumarea unor legume de catre o familie din mediul rural
(autoconsum);
d. cumpararea unei materii prime utilizata ptr dat. unui bun final ce urmeaza a
fi andut in decursul anului respective (consum intermediary);
19. Veniturile realizate de catre cei peste 50 mii de cetateni romani care lucreaza in
Israel sunt incluse in:
a. PIB al Romaniei si PNB al Israel;
b. PNB al Romaniei si PIB al Israel;
c. PIB al Romaniei si PNN al Israel.
20. RASPUNDETI CU A SAU F ARGUMENTANDU-VA RASPUNSUL:

1. Exporturile nete ale unei economii se calculeaza ca diferenta intre exportul
si importul de bunuri. A
2. Vanzarea de actiuni si obligatiuni este exclusa din calcului PIB; A
3
3. Daca valoarea bunurilor de consum produse intr-un an este mai mare decat
valoarea bunurilor de consum achizitionate in acelasi an, diferenta
reprezinta ariatia stocurilor. A
4. Cresterea relativa a nivelului preturilor dintr-o economie fata de nivelul
preturilor din strainatate tinde sa incurajeze exporturile tarii sis a
descurajeze importurile de bunuri si servicii. F
5. Venitul disponibil este venitul national din care se scad taxele si la care se
adauga transferurile. A
6. Daca doua tari se caracterizeaza prin acelasi nivel al PIB, atunci si nivelul
de trai din respectivele tari este acelasi. F
7. Deflatorul PIB se calculeaza ca un raport procentual intre PIB real si PIB
nominal. F
8. Indicatorii macroeconomici care se exprima in preturi curente se numesc
indicatori reali iar cei care se exprima in preturi constante se numesc
indicatori nominali. F
9. PIN se calculeaza ca diferenta intre PIB si impozitele indirecte. F
10. In fluxul circular al venitului, importurile reprezinta intrari iar exporturile
iesiri. F
21. Printre metodele de evaluare a venitului national se numara:

a. metoda de productie;
b. metoda veniturilor accumulate;
c. metoda utilizarii finale a veniturilor.
22. Veniturile obtinute in sectorul gospodariilor se numesc:

a. venituri accumulate;
b. venituri personale;
c. venituri primare.
23. Veniturile totale sunt formate din:

a. veniturile primare;
b. veniturile derivate;
c. veniturile firmelor;
d. veniturile menajelor.
24. Dpdv existential, consumul cuprinde:

b. consumul de bunuri imateriale;
c. consumul privat;
d. consumul public.
25. In raport cu sursa veniturilor cheltuite ptr consum se disting:

4
b. consumul intermediar;
c. consumul final;
d. consumul privat;
e. consumul colectiv.
26. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la legitatile consumului:

a. economisirea reprezinta cel mai mare lux pentru familie;
b. cheltuielile ptr servicii cresc mai incet decat cele ptr bunurile materiale;
c. cheltuielile ptr articole de lux cresc mai incet decat venitul;
d. economiile gospodariilor scad pe masura ce venitul creste;
e. cheltuielile ptr recreere cresc mai repede decat venitul.
27. Relatia dintre nivelul cheltuielilor de consum si nivelul venitului personal

disponibil este reprezentata de :
28. Legatura functionala dintre venit si cheltuielile este reprezentata de:

29. Factorii obiectivi ai consumului sunt:

b. spiritul de afaceri;
30. Factorii subiectivi ai consumului sunt:

b. spiritual de afaceri;
31. Relatia dintre nivelul economiilor si nivelul disponibil este reprezentata de :

a. functia de economisire;
b. inclinatia medie spre economii;
c. inclinatia marginala spre economii;
d. functia de consum.
32. Dintre factorii care influenteaza inclinatia spre economisire, nu fac parte:
a. evolutia ratei dobanzii;
5
b. evolutia nivelului preturilor;
c. marimea impozitelor si taxelor;
d. evolutia cererii de bunuri si servicii;
e. evolutia ciclului afacerilor.
33. In raport cu modul de utilizare a bunurilor de capital achizitionate, investitiile

constau in:
a. investitii brute;
b. investitii nete;
c. investitii de inlocuire;
d. investitii de dezvoltare;
e. investitii brute de capital.
34. Clasificate potrivit destinatiilor, investitiile nu cuprind:

a. investitii ptr afaceri;
b. investitii ptr formarea bruta a capitalului;
c. investitii imobiliare;
d. investitii in stocuri;
e. investitii cu titluri de capital.
35. Factorii de care depinde volumul investitiilor ptr afaceri sunt:

a. productivitatea medie asteptata a capitalului;
b. costul marginal al utilizarii capitalului;
c. rata reala a dobanzii;
d. rata nominala a dobanzii;
e. nivelul general al preturilor.
36. Efectul amplificat al investitiilor asupra venitului national este cunoscut sub
denumirea de:
a. acceleratorul investitiilor;
b. multiplicatorul investitiilor;
c. fenomenul de dezinvestitii;
d. inclinatia spre economisire;
e. functia de economisire.
37. Acceleratorul arata ca rata investitiilor este determinate in esenta de:

a. modificarea ratei dobanzii;
b. modificarea nielului preturilor;
c. modificarea productivitatii capitalului;
d. modificarea costului marginal al utilizarii capitalului;
e. modificarea nivelului productiei.
6
38. In functie de continutul proceselor economice si modul de exprimare a
rezultatelor echilibrului economic, distingem urm. forme:
b. echilibrul valoric;
c. echilibrul ecologic;
d. echilibrul static.
39. In cadrul echilibrului valoric se disting urmatoarele forme speciale de

echilibru:
b. echilibrul resurselor de munca;
c. echilibrul bugetar;
d. echilibrul dinamic;
e. echilibrul valutar
40. In raport cu nivelurile de agregare ale activitatii economice se disting:

a. echilibrul macroeconomic;
b. echilibrul microeconomic;
c. echilibrul material;
d. echilibrul valoric.
41. Premisele care au stat la baza investigatiilor privind echilibrul in perioada de

inceput sunt:
a. echilibrul este privit pe termen lung;
b. crizele economice sunt considerate fenomene accidentale;
c. crizele economice sunt considerate fenomene periodice;
d. somajul este considerat un fenomen voluntar.
42. Dezechilibrul economic se manifesta:

a. ca o stare de moment;
b. ca o stare voita;
c. ca o stare permanenta.
43. Presiunea reda situatia de:

a. oferta deficitara;
b. existenta pietei cumparatorului;
c. existenta pietei vanzatorului.
44. Absorbtia reda situatia de:

a. piata este a vanzatorilor;
b. oferta excedenta;
c. cerere deficitara;
d. existenta pietei cumparatorului.
7
45. Presiunea se soldeaza cu:
a. realizarea unei parti a cererii de bunuri si servicii;
b. realizarea unei parti a ofertei de bunuri si servicii;
c. aspiratie pozitiva satisfacuta la comparator;
d. aparitia inflatiei;
e. aparitia somajului.
46. Absorbtia se soldeaza cu:

a. nerealizarea unei parti a cererii de bunuri si servicii;
b. nerealizarea unei parti a ofertei de bunuri si servicii;
c. aspiratie pozitiva nesatisfacuta la cumparator.
47. Agregatele macroeconomice se pot determina in:

a. preturile pietei;
b. preturile factorilor de productie;
c. preturi variabile;
d. preturi curente;
e. preturile periaodei de referinta.
48. In functie de interdependenta dintre indicatorii macroeconomici si efectivele

populatiei se disting urmatoarele tipuri de crestere economica:
c. crestere economica structurala;
d. crestere economica 0;
e. crestere economica cantitativa.
49. Daca sporul de produse si servicii (pozitiv sau negativ) se obtin pe termen scurt
atunci avem de a face cu:
c. crestere economica 0;
d. crestere economica pozitiva.
50. Intre crestere economica si dezvoltare economica exista urmatoarele deosebiri:

a. pentru definirea cresterii economice fundamentala este idea de schimbare;
b. pentru definirea dezvoltarii economice fundamentala este idea de
schimbare;
c. pentru cresterea economica trasatura de baza este sporirea cantitativa
a venitului national.
51. Din categoria factorilor obiectivi ai cresterii si dezoltarii economice fac parte:
8
a. resursele umane;
b. educatia;
c. transferal de tehnologie;
e. capitalul fizic.
52. Din categoria factorilor subiectivi ai cresterii si dezvoltarii economice fac

parte:
a. resursele umane;
b. educatia;
c. progresul tehnologic;
e. capitalul fizic.
53. Din categoria factorilor externi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
a. potentialul uman;
b. echipamentele de productie;
c. transferul de tehnologii.
54. Din categoria factorilor directi ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
d. informatia.
55. Din categoria factorilor indirecti ai cresterii si dezvoltarii economice fac parte:
d. informatia;
e. spiritual antreprenorial.
56. Cresterea economica de tip extensiv presupune:

c. sporul de productie se obtine prin cresterea eficientei utilizarii factorilor;
d. costuri economice, ecologice, sociale ridicate
57. Cresterea economica de tip intensiv presupune:

factorilor;
9
d. costuri economice, ecologice, sociale ridicate.
58. Stagflatia reprezinta procesul in care:

e. scaderea productiei nationale se combina cu un proces inflationist
accentuat.
59. Slumpflatia reprezinta procesul in care:

e. scaderea productiei nationale se combina cu un process inflationist
accentuat.
60. Criteriul de diferentiere intre tarile avansate dpdv economic si tarile in curs de
dezvoltare il reprezinta:
a. PIB/locuitor;
b. PNB/locuitor;
c. Venitul national/locuitor.
61. Fenomenul de crestere economica este ilustrat in mod direct de:

a. cresterea PNB in termeni reali;
b. cresterea PNB in termeni nominali;
c. cresterea PNB reali pe locuitor;
62. Tipul intensiv de crestere economica este caracteristic acelor economii

nationale care:
a. sunt inzestrate cu resurse naturale abundente;
b. inregistreaza o rata redusa a inflatiei;
c. sunt capabile sa genereze si sa absoarba pe scara larga progresul
tehnic.
63. Care dintre elementele de mai jos se afla la baza deosebirilor esentiale dintre
crestere si dezvoltare economica:
a. finalitatea;
b. cresterea cantitativa a factorilor de productie;
c. schimbarile calitative ale economiei.
10
64. Cresterea economica este un obiectiv prioritar al oricarei politici
macroeconomice ptr ca:
a. influenteaza gradul de ocupare si nivelul veniturilor;
b. asigura sporirea masei monetare;
c. este sursa principala de imbunatatire a standarduluide viata a
populatiei.
65. Trecerea omenirii la dezvoltarea durabila este un process obiectiv determinat

de:
a. deteriorarea echilibrului ecologic la scara planetara;
b. adancirea decalajelor dintre Nord si Sud;
c. accentuarea fenomenelor de risipa a resurselor economice;
d. tranzitia fostelor tari comuniste la economia de piata;
e. constientizarea fortelor progresiste ale omenirii.
66. In esenta, dezvoltarea durabila este definite de:

a. mutarea centrului de greutate spre problemele calitatii vietii;
b. necesitatea asigurarii egalitatii sanselor generatiilor care coexista si se
succed in timp si spatiu;
c. necesitatea compatibilitatii strategiilor nationale de dezvoltare;
d. imperativul compatibilitatii mediului creat de om cu mediul natural;
e. necesitatea de a considera omul, in primul rand ca scop al dezvoltarii si
in al doilea rand, ca mijloc.
67. In raport cu trandul dezvoltarii economiei nationale, exista urmatoarele

categorii de fluctuatii:
a. variatii sezoniere;
b. variatii continue;
c. variatii ciclice.
68. Selectati afirmatiile adevarate cu privire la variatiile sezoniere:

a. sunt determinate de cauze explicabile;
b. sunt determinate de cauze inexplicabile;
c. sunt determinate de cauze previzibile;
d. sunt determinate de cauze imprevizibile.
69. Care dintre afirmatiile de mai jos sunt adevarate:

a. variatiile intamplatoare pot fi prevazute cu exactitate;
b. variatiile ciclice se produc cu o anumita regularitate;
c. variatiile sezoniere se deruleaza de regula pe parcursul unui an ca
urmare a actiunii unor factori naturali sau sociali.
70. Selectati afirmatiile adevarate privitoare la fazele evolutiei economiei:
11
a. in cadrul fiecarei faze au loc numai schimbari de ordin calitativ;
b. in cadrul fiecarei faze au loc numai schimbari de ordin cantitativ;
c. fazele fazele evolutiei se repeta in aceeasi ordine dupa un anumit timp;
d. evolutiei se repeat in alta ordine dupa un anumit timp;
e. fazele sunt identice dpdv calitativ.
71. Care dintre caracteristicile enumerate mai jos sunt specifice ciclurilor lungi:
a. au o durata cuprinsa intre 80-100 de ani;
b. au o durata cuprinsa intre intre 50-60 de abu;
c. cuprind 2 faze;
d. cuprind 4 faze.
72. Fazele ciclului lung sau secular sunt:

a. expansiunea;
b. criza;
c. depresiunea;
d. faza ascendenta;
e. faza descendenta.
73. In faza ascendenta a ciclului secular:

national.
74. In faza descendenta a ciclului secular:

d. se inregistreaza o dinamica inalta a produsului brut si venitului national.
75. Precizati care este succesiunea corecta a fazelor ciclului economic decenal:
a. depresiune, criza, inviorare si avant;
b. criza, inviorare, depresiune si avant;
c. criza, depresiune, inviorare si avant;
d. criza, inviorare, avant, depresiune.
76. In timpul recesiunii economice, cunosc o tendinta de scadere:

a. puterea de cumparare;
b. oferta de forta de munca;
c. oferta de credite ptr investitii;
d. ratele dobanzilor.
12
77. In conditiile expansiunii economice, au tendinta de crestere:
a. rata somajului;
b. rata falimentelor;
c. indicele general al preturilor;
d. stocurile de marfuri;
e. incapacitatea populatiei de a cumpara bunuri si servicii.
78. In faza de expansiune a ciclului economic:

a. creste rata dobanzii;
c. creste rata somajului;
d. se micsoreaza rata somajului.
79. In faza de recesiune a ciclului economic:

a. creste rata somajului;
c. se inaspresc conditiile de credit;
d. se acorda facilitate la creditare.
80. Printre cei mai importanti “stabilizatori automati” ai cererii globale se afla:
a. programele guvernamentale de sustinere a agriculturii;
b. economiile administratiilor publice;
c. economiile populatiei.
81. Criteriile care definesc continutul si sfera de cuprindere a resurselor de munca

sunt:
a. marimea cererii de munca;
b. varsta de munca stabilita pri legislatie;
c. starea de sanatate a persoanei.
82. Populatia activa cuprinde:

a. elevii si studentii care nu sunt angajati in munca;
b. pensionarii;
c. persoanele intretinute de alte personae sau de catre stat;
d. toate persoanele care furnizeaza forta de munca ce poate fi utilizata ptr
desfasurarea activitatilor economice.
83. Populatia ocupata se refera la:

a. toate persoanele care au implinit varsta legala de munca;
b. someri;
c. toate persoanele care desfasoara o activitate in unul din domeniile
economico-sociale si primesc o indemnizatie.
13
84. Resursele de munca potentiala cuprind pe langa resursele de munca
disponibile:
a. pensionari;
b. persoanele sub varsta minima legala de munca;
c. persoanele intretinute inapte de munca;
d. populatia casnica.
85. Atunci cand oferta de forta de munca este mai mica in raport cu cererea, apare:
a. ocuparea de echilibru a fortei de munca;
d. fenomenul de subocupare a fortei de munca;
86. Atunci cand oferta de forta de munca este mai mare in raport cu cererea, apare:
a. ocuparea deplina a fortei de munca;
d. fenomenul de subocupare al fortei de munca;
87. Care din elementele de mai jos caracterizeaza somajul:

a. durata medie a vietii;
b. intensitatea;
c. durata invatamantului obligatoriu;
d. gradul de pregatire a populatiei active;
e. structura pe categorii de varsta; nivel de calificare, sex.
88. In functie de intensitatea somajului, se disting:

a. somaj partial;
b. somaj continuu;
c. somaj deghizat;
d. somaj sezonier.
89. Procesele economico-sociale generatoare de somaj sunt:

a. pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate;
b. cresterea inflatiei;
c. cresterea ofertei de munca.
90. In functie de structurile pietei muncii si de evolutia ciclului economic decenal,

se disting:
a. somaj sezonier;
14
b. somaj frictional;
c. somaj ciclic;
d. somaj continuu.

a. apare din cauza miscarii neincetate a oamenilor de la o intreprindere
la alta, de la un oras la altul;
naturali.
92. Somajul ciclic:

a. apare din cauza miscarii neincetate a oamenilor de la o intreprindere la alta,
de la un oras la altul;
naturali.
93. Somajul tehnologic:

naturali.
94. Somajul intermitent:

naturali.
95. Somajul sezonier:

15
naturali.
96. Costul somajului la nivelul persoanelor, grupurilor de personae afectate

cuprinde:
a. numai aspecte economice;
b. doar aspecte psihologice comportamentale;
c. preponderent aspecte morale;
d. aspecte de natura economica, etica, psihologica, sociala;
e. aspecte privind doar la posibilitatile personale de consum.
97. Politicile anti-somaj reprezinta masuri elaborate de catre stat in scopul:

a. acordarii indemnizatiei de somaj;
b. stimularii crearii de noi locuri de munca;
c. asigurarii flexibilitatii pe piata muncii;
d. lichidarii conflictelor de munca.
98. Printre cele mai utilizate politici de ocupare amintim:

a. politici de stimulare a cererii aggregate;
b. politici de stimulare a ofertei aggregate;
c. politici de stimulare a cererii combinate cu politici de diminuare a ofertei.
99. Printre cele mai cunoscute masuri de politica activa de ocupare se numara:
d. reducerea varstei de pensionare;
100. Printre cele mai cunoscute masuri de politica pasiva de ocupare se numara:
d. dezvoltarea cercetarii stiintifice in sprijinul activitatii economice;
101. Printre directiile de actiune care pot contribui la reducerea somajului se

numara:
a. centralizarea competentelor si raspunderilor in materie de gestiune a
ocuparii;
16
b. franarea prin politici fiscale a crearii de noi locuri de munca;
c. schimbarea legislatiei muncii;
d. incurajarea intreprinderilor mici si mijlocii care angajeaza someri;
e. diversificarea programelor de ocupare a fortelor de munca.
102. Care dintre urmatoarele forme de somaj pot fi atribuite inlocuirii vechilor
tehnologii ( retehnologizare):
a. somaj sezonier;
b. somaj accidental;
c. somaj tehnologic;
d. somaj structural.
103. Care dintre urmatoarele procese contribuie direct la aparitia si/sau

extinderea somajului:
a. inflatia;
b. cresterea ofertei de munca;
c. diminuarea cursului monedei nationale;
d. convertibilitatea monedei nationale.
104. Care dintre urmatoarele conditii luate impreuna permit sa se delimiteze

daca o persoana este somera sau nu:
a. intrerupe lucrul;
b. i se anunta ca peste 30 de zile ii expira contractul de munca;
c. i s-a desfacut contractul de munca;
d. societatea comerciala la care s-a angajat are activitate sezoniera si
functioneaza 8luni/an;
e. isi termina banii castigati inainte de a incasa salariul urmator;
f. este apta de munca dar nu lucreaza;
g. nu are loc de munca dar este refuzata de firmele la care se adreseaza;
h. nu are bani de intretinere dar are credibilitate si imprumuta;
i. doreste un loc de munca foarte bine platit dar ii place sa aiba si timp liber.
105. Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la indemnizatia sau ajutorul de

somaj sunt corecte:
a. o primeste orice persoana care nu lucreaza;
b. o primeste orice persoana care nu lucreaza ca salariat;
c. este primita o singura data atunci cand unui salariat i se desface contractul
de munca;
d. este atribuita in mod facultativ;
e. este mai mare decat salariul;
f. este mai mica decat salariul.
106. Care sunt formele istorice pe care le-a cunoscut inflatia:
17
a. inflatia banilor din metale nepretioase;
b. inflatia monetar-baneasca;
c. inflatia banilor de hartie convertibili si neconvertibili in aur;
107. Care este prima forma de manifestare a inflatiei:

a. inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur;
b. inflatia banilor de hartie convertibili in aur;
d. inflatia banilor existenti sub forma metalelor pretioase;
e. inflatia banilor sub forma de valuta.
108. Printre elementele definitorii ale inflatiei monetar-banesti se numara:

a. continutul real in aur al monedei era mai mare decat continutul nominal;
b. continutul real in aur al monedei era mai mic decat continutul
nominal;
c. aglomerarea pietei cu monede “ieftine”.
109. Cea de-a doua forma istorica a inflatiei este reprezentata de:
a. inflatia banilor de hartie convertibili in aur;
b. inflatia banilor de hartie neconvertibili in aur;
d. inflatia monetar-baneasca.
110. Cea de-a treia forma istorica a inflatiei este reprezentata de:
a. inflatia monetar-baneasca;
b. inflatia banilor de cont;
c. inflatia banilor sub forma de valute;
111. Pentru ca o sporire a preturilor sa devina inflatie, trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii:
a. cresterea preturilor sa se manifeste la toate bunurile;
b. cresterea preturilor sa se manifeste doar la factorii de productie;
c. indicele national al preturilor dintr-o perioada data sa creasca mai
repede decat indicele preturilor internationale.
112. Ce este inflatia:

a. un accident, un esec al cresterii si dezvoltarii economice;
b. o crestere a puterii de cumparare a monedei;
c. un dezechilibru structural intre masa bunurilor si serviciilor si masa
monetara.
18
113. Selectati trasaturile nespecifice fenomenului inflationist:
a. inflatia este un proces de depreciere a banilor;
b. inflatia este un fenomen de crestere durabila a tuturor preturilor;
c. inflatia este un dezechilibru structural intre masa bunurilor si serviciilor si
masa monetara;
d. inflatia este simultan un process material si monetary;
e. inflatia este considerata un rau necesar al cresterii economice.
114. Deflatia reprezinta procesul:

b. de scadere sustinuta a nivelului general al preturilor;
c. de crestere sustinuta a puterii de cumparare a banilor.
115. Dezinflatia desemneaza procesul:

b. de scadere sustinuta a puterii de cumparare a banilor;
c. de reducere drastica sau eliminare a inflatiei.
116. Pentru masurarea inflatiei se folosesc:

a. indicele de schimb valutar;
b. indicele productivitatii muncii;
c. deficitul balantei comerciale;
d. indicele de deflationare;
e. indicele preturilor bunurilor si serviciilor de consum.
117. La atenuarea inflatiei pot contribui:

a. cresterea salariilor nominale;
b. cresterea ofertei de bunuri de consum personal;
c. cresterea somajului.
118. Relatia dintre inflatie si cresterea generalizata si de durata a preturilor este o

relatie:
a. de la cauza la effect;
b. de la effect la cauza;
c. de suprapunere (identificare);
d. de interdependenta si conditionare reciproca.
19
20
1) Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:
A. ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in scopuri

politice
B. le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii
C. se sprijina pe credinta eronata de superioritate a constitutiilor fata de vointa
poporului
D. probabil ca nu va putea fi aplicat, deoarece Congresul este liber sa ignore
Constitutia atunci cand doreste sa o faca
2) Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:
A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate

B. Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
C. Ar exista in economie mai multa incertitudine
D. Populatia ar fi mult mai bogata
3) Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca

managementul cererii agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele
intarzieri dintre:
A. aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme

4) Echilibrul monetar determina stabilitatea:
A. ratei somajului
B. cantitatii de bunuri si servicii produse
C. locurilor de munca
D. puterii de cumparare
5) Somajul frictional:
A. ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii

B. corespunde caracterului ciclic al activitatii economice
C. este determinat de aparitia unor frictiuni intre angajat si angajator
D. apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a
identifica un altul, mai bine platit
6) Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal
neprelucrat era:
A. gradul mai mare de atractivitate al monedelor

B. acela ca monedele purtau sigiliul statului
C. acela ca monedele aveau valoare pentru colectionari
D. acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut
de monede
7) Care din urmatoarele intrebari este falsa?
A. prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara,

deoarece producerea pentru export determina costuri suplimentare
B. economiile pot castiga din specializare si comert, chiar daca nu detin avantaje
comparative absolute, dar se specializeaza in industriile pentru care exista
dezavantajele comparative cele mai mici
C. prin specializare si comert exterior firmele pot obtine economii pe scara
D. este de preferat ca economiile sa se specializeze in industrii pentru care detin
factori de productie abundenti
8) Echilibrul monetar reprezinta :
A. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor

B. Un echilibru intre cererea si oferta de bani,actiuni si obligatiuni
C. Un echilibru intre volumul creditelor acordate si numarul celor restituite
D. Un echilibru intre cererea si oferta de moneda
9) Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste
producatorului coreean un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean
asigura livrarea produselor pana la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe
care Marea Britanie o aplica importurilor de imprimante din Coreea de Sud este de
20%. In conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc acopera cheltuielile
de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care
comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire
sterline a:
A. 360 USD
B. 250 USD
C. 350 USD
D. 160 USD
10) Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a autorizarii
A. in absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata

B. doar atunci cand bunurile au valoare monetara este posibila estimarea avutiei
totale a societatii
C. societatile din toata lumea au devenit subiectul „spiritului capitalismului”
D. utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul
comertului
11) Care dintre urmatoarele este cel mai serios obstacol pentru obtinerea unor informatii
relevante in timpul pe care politicile fiscale sau monetare il au la dispozitie pentru a
avea efecte complete asupra cheltuielilor private si deciziilor de productie?
A. date neadecvate
B. computere insuficient de performante
C. lipsa interesului pentru aceasta problema
D. faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat
de putine informatii sunt puse la dispozitia publicului
12) Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada

nedeterminata este limitata de:
A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a

garantiilor sale
B. Numarul creditelor pe care le acorda
C. Numarul oamenilor pe care il poate convinge sa depuna bani in conturi de
economii
D. Numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
13) Legea lui Okun spune ca:
A. exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri

B. rata somajului va fi cu atat mai mare cu cat nivelul investitiilor se va diminua
C. intre somaj si inflatie exista o relatie invers proportionala
D. exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
14) Achizitionarea de catre bancile Rezervei Federale a unor obligatiuni de stat detinute
anterior de catre populatie:
A. diminueaza rezervele bancilor comerciale
B. nu are niciun efect asupra rezervelor bancilor comerciale
C. mareste rezervele bancilor comerciale
D. reduce datoria nationala
15) Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea bani
prin:
A. limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca

B. limite maxime pe care statul le stabileste pentru sistemul bancar in ansamblu
C. cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
D. rata inflatiei la nivelul natiunii in ansamblu
16) O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii pentru:
A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. valoarea banilor
17) Institutia care poate acorda credit bancilor poarta denumirea de:
A. Banca Centrala
B. Agentie guvernamentala
C. Institutie financiara de incredere
D. Guvern
18) Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este aceea
de:
A. a le constrange capacitatea de a crea bani

B. a mentine increderea deponentilor
C. a impiedica o prabusire a pietei valorilor
D. a proteja proprietarii bancilor impotriva falimentului
19) Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in medie la:
A. 9%
B. 13%
C. 19%
D. 30%
20) Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile membre este
denumita:
A. rata de discount
B. rata fondurilor federale
C. rata primara
D. rata de trezorerie
21) Banii:

C. e de asteptat sa-si mentina o valoare constanta in viitor
22) Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul recesiunii
lungi si profunde din anii 1929-1933:
A. au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale

B. au dovedit ca sistemul monetar era independent de economia reala
C. au fost in intregime rezultatul si nu cauza recesiunii
D. ar fi avut un efect nesemnificativ asupra economiei, daca populatia nu s-ar fi
panicat
23) Conform textului, principala intrebare care ii imparte pe cei care nu se pot pune de
acord asupra rolului adecvat al statului in economie este:
A. ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament

constitutional?
B. ar trebui ca Bancii Centrale sa ii fie solicitata mentinerea unei rate
C. ar trebui ca un control direct asupra salariilor si a preturilor sa fie
folosit impotriva posesorilor puterii pe piata?
D. cat de bine functioneaza pietele?
24) În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie
reprezinta doar 96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimata
a somajului este de:
A. 4,6%
B. 6,4%
C. 6,8%
D. 7,8%
25) Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de
consum format din bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale
(cu o pondere de 35%) si servicii. Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor
alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor bunurilor industriale a fost de
109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati rata inflatiei.
A. 105,85%
B. 6%
C. 58%
D. 5.8%
26) In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste
conditii rata infaltiei pe cele trei luni a fost de:
A. 8%
B. 6%
C. 6.12%
D. 106%
27) Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:
A. va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie

B. este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
C. este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o
detina
D. toate variantele de mai sus sunt adevarate
28) Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele Unite, cel
mai convingator este probabil acela ca:
A. i-ar saraci pe producatorii de aur

B. ar face mai dificila estimarea preturilor viitoare
C. argintul este un metal preferat in Statele Unite
D. Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange politicile
29) Ce inteleg autorii prin sintagma „boom artificial si nesustenabil"?
A. extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza

B. nivelul ridicat al economiilor a contribuit la reducerea ratelor dobanzii, la
cresterea investitiilor si astfel la alimentarea unei expansiuni economice
nesustenabile
C. deciziile nechibzuite, independente de extinderea creditarii, au condus la
D. prin reducerea taxelor, statul a furnizat „prea multi bani sistemului
30) Inflatia reprezinta:
A. o consecinta a cresterii generalizate a preturilor

B. un stimulent pe termen lung al activitatii economice
C. o politica deliberata a autoritatilor monetare
D. un efect al functionarii defectuoase al pietei libere
31) Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:
A. extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de

B. prabusirea bursei a avut un efect negativ, efect ce s-a propagat in
intreaga economie
C. nu au existat suficiente cheltuieli guvernamentale in 1929
D. absenta sindicatelor care sa protejeze lucratorii impotriva
incetinirii economice; de aceea, o rata a somajului de 25% nu ar fi
trebuit sa reprezinte o surpriza
32) Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specifice de moneda se numea:
A. nota de hartie
B. card de credit
C. nota de metal
D. bilet la banca
33) Bancile comerciale creeaza bani:
A. imprumutand de la deponenti
B. facand imprumuturi
C. tiparind bancnote
D. prin toate metodele descrise mai sus
34) In sistemul formelor regionale de comert liber:
A. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de

productie, in conditiile unei monede unice
B. zonele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor vamale
reciproce
C. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de
productie – capital si munca
D. uniunile vamale sunt formate prin liberalizarea pietelor bunurilor si a
capitalurilor
35) In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii,
rata inflatiei pe cele trei luni a fost de:
A. 12,4%
B. 8%
C. 4%
D. 124%
36) Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:
A. publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri

B. Constitutia Statelor Unite le garanteaza aceasta putere
C. sunt autorizate sa faca acest lucru de catre Banca Centrala
D. nu sunt reglementate efectiv de guvernele federale sau de stat
37) Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost
aceea ca:
A. deficitele nu sunt bune pentru economie

B. deficitele sunt bune pentru economie
C. bugetele trebuie sa fie echilibrate in fiecare an
38) Unii economisti sustin ca politica monetara este mai putin eficace in contracararea unui
declin economic decat in contracararea unei expansiuni economice rapide si excesive
pentru ca:
A. o mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu poate fi

cuantificata in mod precis
B. intotdeauna declinurile economice au o importanta componenta psihologica
C. sistemul bancilor comerciale profita de pe urma declinurilor, dar nu si a
expansiunilor
D. Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea
cu imprumut din rezervele lor
39) Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta banca care
nu dispune de rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati
suplimentare:
A. dar nu si active aditionale

B. dar nu si rezerve aditionale
C. dar nu si rezerve excedentare
D. si rezerve excedentare
40) Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:
A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile

comerciale
B. Economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul castigat
C. Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
D. Extindrea capacitatii de productie,pentru ca productia este in mod simultan si
venit
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
C. M2 creste, dar M1 nu se modifica
D. M1 scade, dar M2 nu se modifica
42) Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:
A. dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de

B. sumele totale depuse si rezervele obligatorii
C. dobanzile incasate si totalitatea cheltuielilor bancii
D. credite si depozite
43) Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?
A. participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu

B. ca tendinta, valoarea exporturilor Romaniei este in scadere, ca urmare a
C. ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul
D. cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile in dezvoltare
44) Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:

C. mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
D. are efect de atragere a avutiei si astfel de a retrage banii din sectorul privat
45) Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale, daca ati
putea:
A. construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta

B. transforma metalele in monede
C. obtine o autorizatie din partea guvernului pentru infiintarea unei institutii de
emitere a banilor
D. convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb
46) In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. euro, in
timp ce valoarea totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta comerciala
prezinta o rata de acoperire de:
A. 90%
B. 72%
C. 128,57%
D. 80%
47) In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care
populatia in afara varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1
milion reunta la cautarea unui loc de munca, iar rata somajului este de 7%, atunci:
A. numarul somerilor este de 630.000 de persoane

B. populatia ocupata este de 9.370.000 de persoane
C. numarul somerilor este de 1 milion de persoane
D. populatia activa este de 10 milioane de persoane
48) Operatiunile cu prima simpla „a la hausse"
A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea

contractului in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
B. Obliga cumparatotul la executarea contractului la scadenta
C. Nu ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea
contractului,in functie de situatia existenta la termenul de scadenta
49) Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand, fara
a se confrunta cu riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru
deoarece guvernul federal:
A. cheltuieste banii intr-un mod mai intelept

B. are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea
mijloace cu care sa achite datoriile
C. isi utilizeaza deficitele doar pentru a mentine ridicate productia si gradul de
ocupare a populatiei
D. poate demonstra potentialilor creditori probabilitatea surplusurilor viitoare
A. diminuarea cerintelor privind rezervele legale

B. extinderea creditelor pentru bancile comerciale
C. achizitionarea de obligatiuni de la stat
D. oricare din metodele enumerate mai sus
51) Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite, este acela
ca:
A. astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani

aflata in circulatie
B. aurul este durabil, divizibil si implicit valoros
C. alte tari nu ar economisi in dolari daca acestia nu ar fi convertibili in aur
D. restul lumii utilizeaza deja acest etalon
52) Capitalul real:
A. este acelasi lucru cu capitalul fictiv

B. isi modifica valoarea in procesul operatiunilor de bursa
C. este format din bunuri materiale, mijloace banesti si efecte financiare
D. se valorifica in procesul de productie
53) Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este reprezentat
de:
A. monedele rare
B. bancnotele din rezervele federale
C. depozitele verificabile
D. depozitele de economii
54) Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:

C. M1 creste
D. rata dobanzii creste
55) Daca un client retrage 5000 euro dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la
termen cum variaza agregatele monetare?
A. M1 si M2 scad
B. M2 creste dar M1 nu se modifica
C. M1 si M2 cresc
D. M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
56) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar si
cantitatea de rezerve monetare ceruta de populatie:
A. nu au nicio legatura una cu alta

B. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
C. este posibil sa difere in mod substantial
D. nu vor fi niciodata egale, pentru ca oamenii doresc intotdeauna mai multi bani
decat au
57) Politicile economice de stat reflecta foarte clar:
A. interesul public
B. interesele majoritatii
C. interesele celor aflati la putere
D. interesul privind stabilitatea pretului si ocuparea completa
58) Politicile anti-inflationiste
A. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei

B. Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor
guvernamentale
C. Sunt imbinate cu politici bugetare expansionist
D. Sunt favorabile clasei politice,fiind un set de masuri foarte populare
59) Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?
A. Guvernul
B. Bancile
C. Firmele de brokeraj
D. Banca Nationala a Romaniei
60) Un dolar din noile rezerve excedentare furnizate sistemului bancar permite acestui sistem
sa creeze:
A. haos
B. mai putin de un dolar sub forma de bani noi
C. exact un dolar sub forma de bani noi
D. mai mult de un dolar sub forma de bani noi
61) Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o

probabilitate mica de a reprezenta tehnici de stabilizare eficiente pentru ca:

agregate
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa
fie aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni
conflictuale
62) Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem enumera
urmatoarele masuri:
A. stimularea investitiilor, publice si private deopotriva

B. incurajarea economisirii
C. non-interventia guvernamentala, intrucat piata are capacitatea de a se autoregla
D. descurajarea consumului public, respectiv privat
63) Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a
impiedica falsificarea lor si:
A. acceptati de catre stat la plata texelor

B. sustinuti de garantii ale statului
C. promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere
D. utilizati pe scara larga in comertul international
64) Diferentele dintre cantitatea de bani pe care populatia doreste sa o detina si cantitatea de
bani pe care le-o pune la dispozitie Banca Centrala:
A. afecteaza nivelul mediu al preturilor banilor, dar nu afecteaza productia reala

B. pot fi usor evitate daca Banca Centrala este dispusa sa isi ajusteze politica
monetara pentru a indeplini dorintele populatiei
C. incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii
astfel incat sa poata genera instabilitate economica
D. se corecteaza rapid de la sine pe masura ce oamenii afla ca ceea ce isi doresc nu
poate fi obtinut
65) Politica anti-inflationista presupune:
A. reducerea ratei dobanzii

B. posibilitatea finantarii deficitelor bugetare la costuri reduse
C. cresterea cheltuielilor guvernamentale
D. abandonarea expansiunii monetare
66) Marea criza din 1929-1933 a fost determinata de:
A. Scaderea gradului de ocupare

B. Cresterea volumului de credite acordate
C. Reducerea volumului de credite acordate
D. Cresterea productiei
67) Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:
A. scaderea cantitatii de moneda din casele lor de bani

B. acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
C. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de tranzactionare ale
altor deponenti
D. acordarea de imprumuturi folosind sumele din conturile de economii ale altor
deponenti
68) O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca preturile
vor scadea demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:
A. venit
B. bani
C. bani si venit
D. mobila
69) Detinatorul de actiuni are dreptul:
A. De a obtine o dobanda anuala

B. De a obtine un venit sigur
C. De a obtine devident
70) Desi exista multe dezacorduri in randul economistilor referitor la cauzele si remediile
pentru inflatie, exista un acord general asupra faptului ca:
A. un control al ratei de crestere a stocului de bani este cea mai buna modalitate de a
stabiliza rata de crestere a PIB
B. o rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie
C. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza deflatie
D. o rata neadecvata de crestere a stocului national de bani va cauza recesiune
71) Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in
conditiile in care managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale,
dar:
A. bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate

B. cererea de bani a populatiei a crescut
C. populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
D. oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte
72) Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe care oamenii o doresc:
A. sa o consume
B. sa o detina
C. sa o achizitioneze
D. sa o utilizeze
73) Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:
A. tipul intreprinderilor angajatoare, de interes national sau local

B. tipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu
pot fi oferite decat de persoane cu pregatire superioara sau de
calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe plan
local, cum ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc.
C. aria de extindere a pietei, la scara economiei nationale sau a unei
localitati
D. locul unde se face angajarea, in capitala tarii sau in provincie
74) Recesiunile se produc atunci cand:
A. toata productia este compusa din bunuri omogene

B. sunt interpretate corect semnalele pietei dar producatorii sunt nemultumiti
C. sunt interpretate corect semnalele pietei dar consumatorii sunt nemultumiti
D. sunt interpretare gresit semnalele date de pret
75) Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de
moneda. Aceasta masura are drept consecinte:
A. cresterea valorii banilor

B. aparitia inflatiei
C. cresterea increderii populatiei in disponibilitatea limitata a banilor
D. aparitia deflatiei
76) Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:
A. utilizarea depozitelor verificabile

B. utilizarea monedei
C. utilizarea depozitelor verificabile sau a monedei
D. Barterul
77) Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:
A. extinderea capacitatii de productie, pentru ca productia este in mod simultan si

venit
B. emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
C. economii facute de public sau decizia de a nu cheltui o parte din venitul
castigat
D. o crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile
comerciale
78) Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:
A. banii respectivi sunt scosi din circulatia economica

B. rata dobanzii scade
C. M1 creste
D. creste oferta de bani
79) Modul de gandire economic previzioneaza ca daca majoritatea celor care voteaza intr-
o democratie vor sa fie reduse cheltuielile guvernamentale totale:
A. acestea vor fi reduse cu cantitatea pe care ei o prefera

B. acestea vor fi reduse, dar cu mai putin decat ei prefera
C. este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este
posibil din punct de vedere politic
D. de fapt, acestea vor fi marite
80) O crestere a cererii de bani din partea populatiei sugereaza ca:
A. oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante
medii mai mari in conturile lor bancare
B. oamenii doresc sa isi mareasca venitul fara sa lucreze ore suplimentare
C. pretul banilor a crescut
D. oamenii sunt dispusi sa renunte la timpul liber pentru a obtine venit suplimentar
81) Tehnica fundamentala utilizata de Banca Centrala pentru a modifica rezervele

excedentare ale bancilor comerciale in vederea controlului cresterii stocului de bani
este:
A. utilizarea amenintarilor si a coercitiei

B. modificarea ratei de discount
C. modificarea cerintelor privind rezervele legale
D. achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
82) Inflatia permite unui numar mare de indivizi sa:
A. sa economiseasca in vederea unui consum viitor

B. sa consume mai mult decat au economisit
C. sa isi procure bunurile dorite la preturi scazute
D. contribuie la acumulare de capital
83) Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un
computer cum variaza agregatele monetare?
A. M1 si M2 cresc
B. M1 creste si M2 ramane neschimbat
D. nici M1, nici M2 nu se modifica
84) Daca un client al unei banci oarecare transfera 1000 de dolari dintr-un cont de credit intr-
A. M1 si M2 cresc
B. nici M1, nici M2 nu se modifica
C. M2 ramane neschimbat dar M1 nu se modifica
D. M2 ramane neschimbat dar M1 scade
85) Daca nu li se solicita prin lege bancilor sa detina rezerve egale cu un anumit procent
din depozitele lor:
A. acestea ar putea inchiria mai multe din cutiilor lor securizate

B. acestea ar risca insolventa prin extinderea excesiva a imprumuturilor
C. depunatorii lor nu si-ar putea obtine fondurile atunci cand doresc
D. autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze
86) Expansiunea monetara:
A. Stimuleaza economia pe termen lung

B. Genereaza un boom economic pe termen lung
C. Stimuleaza economisirea
D. conduce la cresterea generalizata a preturilor
87) Rata solicitata a rezervelor:

A. functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de
banci
B. impiedica retragerile masive operate de catre deponentii care se tem ca
C. nu are o semnificatie speciala, pentru ca bancilor nu li se cere sa isi
D. este un substitut pentru sistemul monetar care folosea ca baza de
88) In perioada electorala se va opta pentru:
A. politici contractioniste, intrucat stimuleaza, pe termen scurt, cresterea PIB-ului

real
B. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei inflatiei sunt vizibile pe
termen scurt
C. politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt vizibile
pe termen scurt
D. politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor stimula
productia
89) Procesele politice democratice stimuleaza politicile publice:
A. Care pe termen lung reduc costurile ,in mare parte ascunse,suportate de cei
neorganizati si prost informati
B. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen lung
C. Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate
pe termen scurt
D. Care pe termen scurt antreneaza costuri ,in mare parte ascunse ,suportate de
90) Cum variaza agregatele monetare atunci cand un client al unei banci oarecare achita un
credit?
A. M2 scade dar M1 nu se modifica

B. M1 si M2 scad
C. M1 scade dar M2 nu se modifica
D. M1 si M2 cresc
91) Termenul „politica fiscala" inseamna:
A. politica reala sau fizica, opusa politicii monetare

B. manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala
C. finantare deficitara
D. controlul direct asupra preturilor relative si a salariilor
92) O „recesiune" poate fi cel mai bine perceputa ca:
A. o criza cauzata de un colaps al preturilor actiunilor

B. o perioada de scadere a preturilor medii
C. o incetinire neintentionata si perturbatoare a ratei de crestere economica
D. orice reducere a ratei de crestere a PIB
93) In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris „crizele
comerciale" sau recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:
A. toata lumea stia ce le-a cauzat si nimeni nu facea nimic pentru a le opri
B. guvernele ar fi putut foarte usor sa le impiedice, daca si-ar fi stabilit acest
obiectiv
C. sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
D. ele erau rezultatul faptului ca bancherilor li se permisese sa isi exercite
94) Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:
A. scaderea preturilor
B. marirea taxelor
C. inflatia
D. micsorarea impozitelor
95) Banii:

C. e de asteptat sa isi mentina o valoare constanta in viitor
96) Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg aceasta
actiune este:
A. rata dobanzii
B. puterea asupra altora
C. flexibilitatea care insoteste lichiditatea
D. un mod de viata mai luxos
97) Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt
pensionari si 3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de
munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de
munca si 50.000 emigreaza atunci:
A. Numarul somerilor este de 1.200.000

B. Populatia ocupata este de 15.000.000
C. Populatia activa este de 16.500.000
D. Rata somajului este de 6,9%
98) Rata somajului reprezinta raportul procentual intre:
A. Populatia somera si polulatia ocupata

B. Populatia somera si intreaga populatie a tarii
C. Populatia active si populatia somera
D. Populatia somera si populatia activa
99) Cantitatea de bani oferita populatiei de catre autoritatile monetare si sistemul bancar
si cantitatea de bani reala detinuta de populatie:
A. ar putea fi ocazional inegale

B. vor fi egale doar printr-o coincidenta rara
C. sunt egale doar atunci cand economia se afla in echilibru
D. sunt intotdeauna si in mod necesar egale
A. diminuarea creditelor pentru bancile comerciale

B. achizitionarea de obligatiuni de la stat
C. vanzarea de obligatiuni de la stat
D. cresterea cerintelor privind rezervele obligatorii
101) Piata capitalului pe termen scurt este o piata interbancara:
A. Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a

B. Ce nu cuprinde si operatiunile de scontare si re-scontare a titlurilor de credit
C. Ce cuprinde si operatiunile cu activele financiare care ao scadente lungi
102) Afirmatia ca autoritatile monetare nu ar face decat sa „intinda coarda" (grabind

lucrurile) daca ar incerca sa anuleze recesiunea prin extinderea stocului de bani sugera
ca:
A. bancile centrale nu pot controla rezervele bancilor pe perioada recesiunii

B. bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea
lor legala pe parcursul recesiunii
C. bancile comerciale ar risipi banii in timpul recesiunii imprumutandu-i firmelor
care apoi ar da faliment
D. bancile centrale nu ar putea influenta ratele dobanzii in timpul recesiunii
103) O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare,

cu scadenta peste 3 ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune
corespunde unei rate a dobanzii de 20%. Care este cuponul incasat de persoana
respectiva in 3 ani:
A. 25.000 lei
B. 32.500 lei
C. 30.000 lei
D. 3.000 lei
104) Banii si venitul difera prin faptul ca banii sunt:
A. un mijloc necesar care faciliteaza obtinerea venitului

B. un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei
perioade de timp
C. un flux de-a lungul unei perioade de timp, in timp ce venitul reprezinta un stoc la
un moment dat
D. o forma a venitului, dar nu singura forma posibila
105) Daca presedintele Statelor Unite ar avea autoritatea legala de a modifica ratele de
impozitare in cadrul anumitor limite sau de a initia previziuni de cheltuieli aprobate
anterior de catre Congres ori de cate ori el sau consilierii lui ar ajunge la concluzia ca
cererea agregata este neadecvata, politica fiscala ar deveni:
A. o mult mai eficienta insotitoare a politicii monetare
B. un mult mai eficient instrument de stabilizare
C. un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor
D. o mult mai eficienta arma impotriva inflatiei
106) Privita la modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:
A. tranzactii numai cu obligatiuni

B. ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor
derularea acestora
C. tranzactii numai cu actiuni
107) Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor
produce:
A. beneficii si costuri pe termen lung

B. beneficii pe termen lung si costuri pe termen scurt
C. beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
D. beneficii si costuri pe termen scurt
108) Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand:
A. Creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare
de noi credite
B. Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
C. Bancile acorda credite intr-un ritm mai lent decat cel de rambursare a creditelor
existente
109) Care este caracteristica esentiala a unui bun utilizat ca bani?
A. usurinta de a fi transportat
B. acceptabilitatea
C. perisabilitatea
D. Abundenta
110) Recesiunea este cel mai bine definita ca o perioada care:
A. procentul populatiei active in campul muncii scade

B. apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
C. nivelul preturilor scade
D. viteza productiei de bunuri produse spre a fi vandute altora scade
111) O politica fiscala contraciclica va produce:
A. extinderea expansiunilor si recesiunilor

B. deficite atunci cand scade PIB
C. deficite atunci cand creste PIB
112) Expansiunea monetara transfera putere de cumparare:
A. de la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar

B. de la banca centrala la consumatori
C. de la producatori la consumatori
D. de la guvern la investitori privati
113) Ce limiteaza capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe

perioada nedeterminata?
A. abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a

garantiilor sale
B. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa imprumute de la ea
C. numarul oamenilor pe care ii poate convinge sa depuna bani in conturi de
economii
D. numarul filialelor pe care le opereaza intr-o anumita zona
114) Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o


agregate
C. procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie
aprobate este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
115) Conform manualului, capitalismul global:

A. este un sistem economic si politic
B. in prezent este sprijinit chiar si de fostii sustinatori ai socialismului si ai
C. a aratat foarte clar in criza financiara curenta ca nu va functiona in absenta
controlului de stat asupra fluxurilor de capital
D. a triumfat in anii 1980, dar a esuat in anii 1990
116) Conform statisticilor oficiale privind venitul si produsul national al Statelor Unite,
productia si venitul real nu au reusit sa atinga din nou nivelul din 1929 dupa ce au intrat
in perioada de recesiune (dupa anul 1929), decat:
A. 2 ani mai tarziu

B. 5 ani mai tarziu
C. 10 ani mai tarziu
D. dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial
117) Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura cererii si
ofertei de munca. Aceasta poate fi explicata pe baza:
A. divergentelor de interese intre lucratori, care doresc salarii mai mari, si

B. incapatanarii oamenilor
C. faptului ca piata muncii este segmentata
D. procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia
118) Functionarii Rezervei Federale, insarcinati cu responsabilitatea de a regla, la nivelul

economiei, cantitatea de bani aflata in circulatie, se lovesc de o sarcina dificila:
A. deoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care contracareaza

initiativele Bancii Comerciale
B. deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte obiective,
care s-ar putea afla in conflict
C. deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a
ofertei de bani la un moment dat
D. deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca
Centrala ar trebui sa le utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
E. din toate motivele enumerate mai sus
119) Detinerea de rezerve de bani:

A. este risipitoare pentru ca ii priveaza pe altii de venit
B. nu implica niciun cost, deci oamenii nu o vor desfasura
C. este posibil sa implice un cost pentru oamenii care decid sa o faca
D. ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit
120) Banii furnizeaza servicii pentru oameni:
A. doar atunci cand produc dobanda

B. doar atunci cand sunt cheltuiti
C. doar atunci cand sunt economisiti
D. doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
121) Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de bani pentru
ca:
A. toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri valorificabile

B. statul a decretat ca ele reprezinta banii
C. sunt amortizabile in aur
D. sunt amortizabile in argint
A. M1 si M2 cresc
B. M1 si M2 scad
D. M1 scade dar M2 nu se modifica
123) In timpul Marii Crize din anii 1930 in SUA:
A. volumul de moneda aflat in circulatie a scazut

B. multe administratii locale au ordonat bancilor sa-si desfasoare activitatile
specifice
C. volumul de moneda aflat in circulatie a crescut
124) Daca agentiile guvernului federal au permisiunea de a utiliza politica fiscala si/sau
monetara pentru a asigura niveluri ridicate ale productiei si ocuparii fara a crea inflatie,
ele trebuie sa fie capabile sa influenteze:
A. PIB-ul nominal
B. PIB-ul real
C. nivelul preturilor
D. PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
125) Rata dobanzii pe care Banca Centrala o vizeaza in incercarile sale de a exercita
controlul asupra sistemului monetar, rata fondurilor federale, este rata dobanzii la
care:
A. bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele

B. bancile comerciale pot imprumuta de la Banca Centrala
C. firmele cu un grad ridicat de bonitate imprumuta de la bancile comerciale
D. imprumuta bani guvernul Statelor Unite
126) Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:
A. Rezerva minima obligatorie

B. Scaderea ratei dobanzii
C. Scaderea ratei inflatiei
D. Limitele maxime impuse de catre stat
127) Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:
A. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu 1$

B. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu 1$
C. obliga bancile sa isi reduca imprumuturile cu mai mult de 1$
D. permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
128) Politica keynesiana:
A. A avut repercusiuni negative asupra economiei pe termen scurt

B. Reducerea cheltuielilor publice
C. A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
D. Cresterea impozitelor pentru a spori veniturile fiscale peste nivelul cheltuielilor
guvernamentale
129) Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul, argintul si aurul
ca mijloc preferat de schimb pentru ca aceste metale:
A. erau atractive
B. erau divizibile
C. erau durabile
D. erau transportabile
E. erau rare
F. indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
130) In Statele Unite, productia si venitul real au scazut in perioada 1923-1933 cu
aproximativ:
A. 10%
B. 20%
C. 30%
D. 50%
131) Caracterul preponderant negativ al inflatiei deriva din:
A. Cresterea preferintei pentru economisire a polulatiei

B. Scumpirea creditelor acordate de banci
C. Austeritatea politicilor guvernamentale
D. Distorsionarea preturilor relative
132) Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre:
A. comercianti
B. banci
C. bursele de valori
D. agentii guvernamentale
133) Cursul valutar conventional:
A. este stabilit in mod liber pe piata

B. este similar paritatii metalice
C. este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi
factori economici, politici, sociali si institutionali, interni si externi
D. se bazeaza pe continutul in metal pretios al monedelor respective
134) Managementul cererii agregate prin intermediul politicii fiscale are ca scop controlul
fluctuatiilor nedorite ale productiei si venitului prin schimbarea:
A. ratei de crestere a stocului de bani

B. ratelor dobanzii
C. cheltuielilor si taxelor de stat
D. profiturilor estimate
135) O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in
conditiile in care alte variabile raman constante, determina o crestere:
A. a (cantitatii de) moneda, dar nu si pentru M1

B. pentru M1, dar nu si pentru M2
C. pentru M2, dar nu si pentru M1
D. atat pentru M1, cat si pentru M2
136) Conditia aplicata de catre Banca Centrala tehnicii zilnice de control a stocurilor de bani
este reprezentata de:
A. operatiunile privind lichiditatea

B. operatiunile pe piata libera
C. operatiunile de discount
D. operatiunile privind rata dobanzilor
137) Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:
A. o directie descendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bear market)

B. o directie ascendenta (o piata „sub semnul ursului” sau bear market)
C. o directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)
138) Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:
A. nu genereaza un „boom” artificial

B. are la baza cresterea economiilor reale
C. creste rata dobanzii de pe piata monetara
D. reduce rata dobanzii de pe piata monetara
139) Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca

managementul cererii agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt
intarzierile dintre:
A. inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme

140) Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200 lei/bucata si
vinde 700 actiuni Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de contracte
cu scadenta la 6 luni. In momentul executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice
S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor Banca Transilvania S.A. este 400
A. inregistreaza o pierdere de 95.000 lei

B. inregistreaza o pierdere de 70.000 lei
C. castiga 70.000 lei
D. castiga 95.000 lei
141) Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o

decizie favorabila de cumparare in urmatoarele situatii:
A. crearea unui depozit bancar ar aduce venituri mai mari decat castigul
B. nivelul randamentului este mai mic decat rata dobanzii (e<d')
C. nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d')
142) Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb" este format in intregime din:
A. depozite bancare care pot fi transferate prin scrierea unui cec

B. bancnote
C. articole care au valoare intrinseca pentru ca au fost certificate de catre stat

D. obligatiile institutiilor de incredere
GRILE MACROECONOMIE:
 FUNCTIONAREA ECONOMIEI DEPINDE DE:

Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
 CAND BANCA CENTRALA VINDE OBLIGATIUNI, ATUNCI:

Rata dobanzii creste
 CAND BANCA CENTRALA CUMPARA OBLIGATIUNI, ATUNCI:

Rezervele bancilor comerciale cresc cu suma respectiva
 DACA BANCA CENTRALA CUMPARA OBLIGATIUNI DE LA POPULATIE, ATUNCI

BANCA:
Mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
 PE TERMEN SCURT, EXPANSIUNEA MONETARA:
Il determina pe angajator sa recurga la concedieri
 DETINATORUL DE ACTIUNE ARE DREPTUL:

De a obtine divident
 MAREA CRIZA DIN 1929-1933 A FOST DETERMINATA DE:

Cresterea productiei
 MODALITATEA DE BAZA PRIN CARE SE REALIZEAZA CREATIA MONETARA ESTE:

Emiterea de moneda suplimentara de catre Banca Centrala
 CAPACITATEA UNEI BANCI NEREGLEMENTATE DE A CONTINUA SA CREEZE BANI PE

PERIOADA NEDETERMINATA ESTE LIMATATA DE:
Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale
 INFLATIA:
Distorsioneaza sistemul preturilor relative
 PE O PIATA FINANCIARA EFICIENTA:

Preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continuu, astfel incat orice noua
informatie sa fie integrata in pretul titlului
 EXCESUL DE OFERTA FATA DE CEREREA DE MONEDA CONDUCE LA O SERIE DE

PROBLEME DE COORDONARE ASOCIATE:
Inflatiei
 EXPANSIUNEA MONETARA:
Conduce la cresterea generalizata a preturilor
 DIN CE SUNT ALCATUITE, APROAPE EXCLUSIV, MIJLOACELE DE SCHIMB DE ASTAZI ?

Promisiuni de plata
 EFICIENTA PIETEI DE CAPITAL VIZEAZA:

Atat eficienta operationala cat si eficienta alocarii
 IN PERIOADA ELECTORALA POLITICIENII VOR PREFERA ACELE POLITICI CARE

PRODUC:
Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
 BANCA CENTRALA POATE MARI REZERVELE EXCEDENTARE ALE BANCILOR

COMERCIALE PRIN:
Diminuarea ratei rezervelor obligatorii
 DACA UN CLIENT AL UNEI BANCI OARECARE ARE UN CARD DE CREDIT CU CARE

CUMPARA UN COMPUTER:
M1 creste si m2 ramane neschimbat
 ECHILIBRUL MONETAR PRESUPUNE:

Egalitatea dintre cererea si oferta de moneda
 REDUCEREA RATEI DOBANZII PE PIATA MONETARA DETERMINA:
Nu are nici o influenta asura cursului titlurilor de valoare
 PIATA MUNCII SE DIFERENTIAZA DE CELELALTE PIETE PRIN:

Nivelul de reglementare caracteristic
 INSTITUTIA CARE POATE ACORDA CREDIT BANCILOR POARTA DENUMIREA DE:

Banca centrala
 CUM VARIAZA AGREGATELE MONETARE ATUNCI CAND UN CLIENT AL UNEI BANCI

OARECARE ACHITA UN CREDIT ?
M1 scade dar M2 nu se modifica
 POLITICA KEYNESIANA
A presupus contractarea de imprumuturi si cheltuirea lor de catre guvern
 DACA TOATA PRODUCTIA AR FI COMPUSA DIN PRODUSELE REALIZATE LA

COMANDA
Recesiunile ar fi mult mai puternice ca intensitate
 LA BAZA SIRULUI DE ERORI CARE AU DUS LA CRIZA DIN ANII 10-30 AU STAT:
Politicile monetare expansioniste din anii 1920
 ALTERNATIVA LA POLITICILE FISCALE SI MONETARE DISCRETIONARE ESTE DATA

DE:
Absenta politicilor
 IN URMA ANALIZEI FACUTE IN CONTEXTUAL MARII CRIZE DIN ANII 1929-1933,

KEYNES SUSTINEA FAPTUL CA:
Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui an fiscal;
 UNA DINTRE CAUZELE CRIZEI ECONOMICE O REPREZINTA:

Consumul exagerat din anii de boom economic, incurajat de ratele reduse ale dobanzii.
 BANCILE CARE VOR SA-SI MAXIMIZEZE PROFITURILE SUNT NEVOITE SA:

Pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe credite la dobanzi mari si nevoia de a pastra
increderea populatiei in capacitatea de rambursare a depozitelor
 INTR-O SOCIETATE CU ECONOMIE DE PIATA PRODUCTIA PENTRU UN PRODUS SE

DESFASOARA:
Anticipat fata de cerere
 UN FACTOR EXTREM DE IMPORTANT PENTRU CURSUL OBLIGATIUNILOR ESTE RATA

DOBANZII DEOARECE;
Cresterea sa reduce cererea pt. titluri si determina micsorarea cursului acestora pe piata bursiera
 POLITICA ANTI-INFLATIONISTA ADECVATA PRESUPUNE:

Reducerea ritmului expansiunii monetare;
 PRIN PROGRAMUL SAU KEYNES PROPUNEA:

politica fiscal pentru a corecta recesiunile;
 POLITICA FISCAL CONTRACICLICA PRESUPUNE:
O reducere a incasarilor fiscal cand scade Pib-ul
 DUPA CONCEPTIA LUI MARX SI ENGELS CAPITALISMUL ESUEAZA DATORITA:

Contradictiilor sale interne
 PRIN POLITICILE EXPANSIONIST SE OBTIN:

Aspect pozitive pe termen scurt
 POLITICILE MONETARE SI FISCALE EXPANSIONISTE:

Sunt atragatoare pt alegatori;
 IN PERIOADELE DE RECESIUNE OAMENII PREFERA:

Sa detina mai multi bani in numerar;
 INFLATIA PERMITE UNUI NUMAR MARE DE INDIVIZI SA:
Sa consume mai mult decat au economisit;
 HARTIA CARE PROMITEA PLATA CATRE TITULAR A UNEI CANTITATI SPECIFIC DE

MONEDA SE NUMEA:
bilet de banca.
 POLITICA FISCAL CONTRACICLICA VA PRODUCE:

Deficite atunci cand scade PIB
 OPERATIUNILE PE PIATA FINANCIARA PRIMARA SUNT MIJLOCITE DE CELE MAI

MULTE ORI DE CATRE:
banci
 EXPANSIUNEA CREDITELOR DETERMINATE DE BANCA CENTRALA

Reduce rata dobanzii de pe piata monetara
 CAPITALUL REAL:
Se valorifica in procesul de productie
 INFLATIA REPREZINTA:
O politica deliberata a autoritatilor monetare
 RECESIUNILE SE PRODUC ATUNCI CAND

Sunt interpretare gresit semnalele date de pret
 CARE ESTE CARACTERISTICA ESENTIALA A UNUI BUN UTILIZAT CA BANI ?

Acceptabilitatea
 CANTITATEA DE BANI OFERITA DE AUTORITATILE MONETARE:

Este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina
Este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina
Toate variantele de mai sus sunt adevarate
Va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie
 CANTITATEA DE BANI OFERITA POPULATIEI DE CATRE AUTORITATILE MONETARE SI
SISTEMUL BANCAR SI CANTITATEA DE BANI REALA DETINUTA DE POPULATIE:
Sunt intotdeauna si in mod necesar egale
 CONFORM TEXTULUI, PRINCIPALA INTREBARE CARE II IMPARTE PE CEI CARE NU SE

POT PUNE DE ACORD ASUPRA ROLULUI ADECVAT AL STATULUI IN ECONOMIE ESTE:
Cat de bine functioneaza pietele?
 POLITICILE ANTI-INFLATIONISTE
Nu sunt avantajoase pentru guvernare, limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale
 UN COMERCIANT ENGLEZ IMPORTA IMPRIMANTE DIN COREEA DE SUD, PENTRU

CARE PLATESTE PRODUCATORULUI COREEAN UN PRET DE 250 USD/BUC.
PRESUPUNEM CA PRODUCATORUL COREEAN ASIGURA LIVRAREA PRODUSELOR
PANA LA SEDIUL IMPORTATORULUI, IN TIMP CE TAXA VAMALA PE CARE MAREA
BRITANIE O APLICA IMPORTURILOR DE IMPRIMANTE DIN COREEA DE SUD ESTE DE
20%. IN CONDITIILE IN CARE ECHIVALENTUL IN LIRE STERLINE A 50 USD/BUC
ACOPERA CHELTUIELILE DE DISTRIBUTIE A PRODUSULUI PE PIATA, PUTEM APRECIA
CA PRETUL MINIM LA CARE COMERCIANTUL ENGLEZ AR FI DISPUS SA VANDA O
IMPRIMANTA ESTE EGAL CU ECHIVALENTUL IN LIRE STERLINE A:
350 USD
 CARACTERUL PREPONDERENT NEGATIV AL INFLATIEI DERIVA DIN:

Distorsionarea preturilor relative
 DETINEREA DE REZERVE DE BANI:

Ofera celor care o desfasoara un serviciu a carui valoare depaseste costul platit
 MASA MONETARA TOTALA AFLATA IN CIRCULATIE CRESTE ATUNCI CAND:

Bancile creeaza moneda prin acordare de noi credite
 BANII SI VENITUL DIFERA PRIN FAPTUL CA BANII SUNT:

Un stoc la un moment dat, in timp ce venitul este un flux de-a lungul unei perioade de
timp
 BANCA CENTRALA POATE MARI REZERVELE EXCEDENTARE ALE BANCILOR

COMERCIALE PRIN:
Diminuarea cerintelor privind rezervele legale
Achizitionarea de obligatiuni de la stat
Oricare din metodele enumerate mai sus
Extinderea creditelor pentru bancile comerciale
 CANTITATEA DE BANI OFERITA POPULATIEI DE CATRE AUTORITATILE MONETARE SI

SISTEMUL BANCAR SI CANTITATEA DE REZERVE MONETARE CERUTA DE
POPULATIE:
Este posibil sa difere in mod substantial
 POLITICILE ECONOMICE DE STAT REFLECTA FOARTE CLAR:

interesele celor aflati la putere
 TERMENUL „POLITICA FISCALA" INSEAMNA:
Manipularea bugetului federal in incercarea de a manipula economia nationala
 DACA MASA MONETARA CRESTE PREA MULT, URMAREA CEA MAI PROBABILA VA FI:
Inflatia
 SA PRESUPUNEM CA PUTEM APRECIA NIVELUL INFLATIEI DINTR-O TARA PE SAMA

UNUI COS DE CONSUM FORMAT DIN BUNURI ALIMENTARE (CU O PONDERE IN COS
DE 25%), BUNURI INDUSTRIALE (CU O PONDERE DE 35%) SI SERVICII. STIIND CA RATA
CRESTERII PRETURILOR BUNURILOR ALIMENTARE A FOST DE 6%, INDICELE DE
CRESTERE A PRETURILOR BUNURILOR INDUSTRIALE A FOST DE 109% SI RATA DE
CRESTERE A TARIFELOR PENTRU SERVICII A FOST DE 3%, CALCULATI RATA
INFLATIEI.
5.8%
 RECESIUNEA ESTE CEL MAI BINE DEFINITA CA O PERIOADA CARE:

Apar scaderi neintentionate in ceea ce priveste angajatii, productia si veniturile
 DACA UN CLIENT RETRAGE 5000 EURO DINTR-UN CONT LA VEDERE SI II DEPUNE

INTR-UN CONT LA TERMEN CUM VARIAZA AGREGATELE MONETARE?
M1 scade cu 5000 iar M2 nu se modifica
 EXPANSIUNEA MONETARA TRANSFERA PUTERE DE CUMPARARE:

De la ultimii utilizatori ai „banilor ieftini” la sectorul public si sistemul bancar
 MANAGEMENTUL CERERII AGREGATE PRIN INTERMEDIUL POLITICII FISCALE ARE CA

SCOP CONTROLUL FLUCTUATIILOR NEDORITE ALE PRODUCTIEI SI VENITULUI PRIN
SCHIMBAREA:
Cheltuielilor si taxelor de stat
 CONDITIA APLICATA DE CATRE BANCA CENTRALA TEHNICII ZILNICE DE CONTROL A

STOCURILOR DE BANI ESTE REPREZENTATA DE:
Operatiunile pe piata libera
 PIATA CAPITALULUI PE TERMEN SCURT ESTE O PIATA INTERBANCARA:

Prin care bancile se imprumuta intre ele, realizand o functie de compensare a
 ACHIZITIONAREA DE CATRE BANCILE REZERVEI FEDERALE A UNOR OBLIGATIUNI

DE STAT DETINUTE ANTERIOR DE CATRE POPULATIE:
Mareste rezervele bancilor comerciale
 DACA AGENTIILE GUVERNULUI FEDERAL AU PERMISIUNEA DE A UTILIZA POLITICA

FISCALA SI/SAU MONETARA PENTRU A ASIGURA NIVELURI RIDICATE ALE
PRODUCTIEI SI OCUPARII FARA A CREA INFLATIE, ELE TREBUIE SA FIE CAPABILE SA
INFLUENTEZE:
PIB-ul real si nivelul preturilor in mod independent unul de celalalt
 DETINATORUL DE ACTIUNI ARE DREPTUL:

De a obtine devident
 MODUL DE GANDIRE ECONOMIC PREVIZIONEAZA CA DACA MAJORITATEA CELOR

CARE VOTEAZA INTR-O DEMOCRATIE VOR SA FIE REDUSE CHELTUIELILE
GUVERNAMENTALE TOTALE:
Este posibil ca acestea sa nu fie reduse deloc, pentru ca acest lucru nu este posibil din
punct de vedere politic
 PROCESELE POLITICE DEMOCRATICE STIMULEAZA POLITICILE PUBLICE:

Care ofera beneficii doar unor grupuri de interese bine organizate si informate pe termen
scurt
 IN STATELE UNITE, PRODUCTIA SI VENITUL REAL AU SCAZUT IN PERIOADA 1923-1933

CU APROXIMATIV:
30%
 TEHNICA FUNDAMENTALA UTILIZATA DE BANCA CENTRALA PENTRU A MODIFICA

REZERVELE EXCEDENTARE ALE BANCILOR COMERCIALE IN VEDEREA
CONTROLULUI CRESTERII STOCULUI DE BANI ESTE:
Achizitionarea sau vanzarea de obligatiuni
 FUNCTIONARII REZERVEI FEDERALE, INSARCINATI CU RESPONSABILITATEA DE A

REGLA, LA NIVELUL ECONOMIEI, CANTITATEA DE BANI AFLATA IN CIRCULATIE, SE
LOVESC DE O SARCINA DIFICILA:
A. Deoarece nu exista un acord complet referitor la mijloacele pe care Banca Centrala ar trebui sa le
utilizeze pentru a-si atinge obiectivele
B. Deoarece nu exista un acord complet referitor la rata de crestere dezirabila a ofertei de bani la un
moment dat
C. Deoarece la nivel general se asteapta ca Banca Centrala sa atinga alte obiective, care s-ar putea afla in
conflict
D. Din toate motivele enumerate mai susDeoarece bancile si populatia se comporta intr-o maniera care
contracareaza initiativele Bancii Comerciale
 IN PERIOADA ELECTORALA SE VA OPTA PENTRU:

Politici contractioniste, intrucat acestea vor reduce imediat inflatia si vor stimula
productia
 ISTORIA BANILOR ARATA CA MULTE SOCIETATI AU ALES METALE PRECUM CUPRUL,

ARGINTUL SI AURUL CA MIJLOC PREFERAT DE SCHIMB PENTRU CA ACESTE METALE:
Erau durabile
Erau transportabile
Erau atractive
Erau rare
Indeplineau toate conditiile mentionate mai sus
Erau divizibile
!!!!! Istoria banilor arata ca multe societati au ales metale precum cuprul,argintul si aurul ca mijloc
preferat de schimb pentru ca aceste metale erau:
RARE
 DACA PRESEDINTELE STATELOR UNITE AR AVEA AUTORITATEA LEGALA DE A
MODIFICA RATELE DE IMPOZITARE IN CADRUL ANUMITOR LIMITE SAU DE A INITIA
PREVIZIUNI DE CHELTUIELI APROBATE ANTERIOR DE CATRE CONGRES ORI DE CATE
ORI EL SAU CONSILIERII LUI AR AJUNGE LA CONCLUZIA CA CEREREA AGREGATA
ESTE NEADECVATA, POLITICA FISCALA AR DEVENI
Un mult mai eficient instrument pentru influentarea rezultatului alegerilor
 CAND BANCA CENTRALA VINDE OBLIGATIUNI, ATUNCI:

Banii respectivi sunt scosi din circulatia economica
 IN „MANIFESTUL PARTIDULUI COMUNIST" DIN 1848, MARX SI ENGELS AU DESCRIS

„CRIZELE COMERCIALE" SAU RECESIUNILE CA PE O ABSURDITATE PENTRU CA:
Sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
 DACA NU LI SE SOLICITA PRIN LEGE BANCILOR SA DETINA REZERVE EGALE CU UN

ANUMIT PROCENT DIN DEPOZITELE LOR:
Autoritatile monetare ar considera ca este mult mai dificil sa controleze cresterea stocului
de bani
 DESI EXISTA MULTE DEZACORDURI IN RANDUL ECONOMISTILOR REFERITOR LA

CAUZELE SI REMEDIILE PENTRU INFLATIE, EXISTA UN ACORD GENERAL ASUPRA
FAPTULUI CA:
O rata excesiva de crestere a stocului national de bani va cauza inflatie
 UNII ECONOMISTI SUSTIN CA POLITICA MONETARA ESTE MAI PUTIN EFICACE IN

CONTRACARAREA UNUI DECLIN ECONOMIC DECAT IN CONTRACARAREA UNEI
EXPANSIUNI ECONOMICE RAPIDE SI EXCESIVE PENTRU CA:
Banca Centrala poate mari rezervele bancare, dar nu poate obliga bancile sa dea cu
imprumut din rezervele lor
 CE INTELEG AUTORII PRIN SINTAGMA „BOOM ARTIFICIAL SI NESUSTENABIL"?

Extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza cresterea
investitiilor in afaceri neprofitabile
 PRIVITA LA MODUL GENERAL, PIATA FINANCIARA SAU PIATA CAPITALULUI,

CUPRINDE:
Ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si plasarea fondurilor
derularea acestora
 IN LUNA MARTIE, APRILIE SI MAI, RATA LUNARA A INFLATIEI A FOST DE 4%. IN

ACESTE CONDITII, RATA INFLATIEI PE CELE TREI LUNI A FOST DE:
12,4%
 EXPANSIUNEA CREDITELOR DETERMINATA DE BANCA CENTRALA:

 IN TIMPUL MARII CRIZE DIN ANII 1930 IN SUA:

Volumul de moneda aflat in circulatie a scazut
 AUTORII SUSTIN CA PRINCIPALA CAUZA A MARII CRIZE ECONOMICE A FOST

Extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de politica monetara
reductionista, care au facut inevitabila criza
 CONFORM STATISTICILOR OFICIALE PRIVIND VENITUL SI PRODUSUL NATIONAL AL

STATELOR UNITE, PRODUCTIA SI VENITUL REAL NU AU REUSIT SA ATINGA DIN NOU
NIVELUL DIN 1929 DUPA CE AU INTRAT IN PERIOADA DE RECESIUNE (DUPA ANUL
1929), DECAT:
10 ani mai tarziu
 CARE DINTRE URMATOARELE ESTE CEL MAI SERIOS OBSTACOL PENTRU OBTINEREA
UNOR INFORMATII RELEVANTE IN TIMPUL PE CARE POLITICILE FISCALE SAU
MONETARE IL AU LA DISPOZITIE PENTRU A AVEA EFECTE COMPLETE ASUPRA
CHELTUIELILOR PRIVATE SI DECIZIILOR DE PRODUCTIE?
Faptul ca intarzierile in programare variaza in functie de cat de multe sau cat de putine
informatii sunt puse la dispozitia publicului
 AFIRMATIA CA AUTORITATILE MONETARE NU AR FACE DECAT SA „INTINDA

COARDA" (GRABIND LUCRURILE) DACA AR INCERCA SA ANULEZE RECESIUNEA PRIN
EXTINDEREA STOCULUI DE BANI SUGERA CA:
Bancile comerciale nu vor dori sa mareasca nivelul creditelor pana la capacitatea lor
legala pe parcursul recesiunii
 O CRESTERE A CERERII DE BANI DIN PARTEA POPULATIEI SUGEREAZA CA:

Oamenii doresc sa detina mai multa cantitate de moneda si sa isi pastreze balante medii
mai mari in conturile lor bancare
 ATUNCI CAND PUBLICUL DEPUNE BANI IN CONTURILE DE ECONOMII IN BANCILE

COMERCIALE:
M1 scade, dar M2 nu se modifica
 PROFITUL POTENTIAL AL BANCII ESTE DAT DE DIFERENTA DINTRE:

Dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de
 MAI ALES IN PERIOADELE DE RAZBOI, GUVERNELE SUNT TENTATE SA

SUPLIMENTEZE CANTITATEA DE MONEDA. ACEASTA MASURA ARE DREPT
CONSECINTE:
Aparitia inflatiei
 BANCILE COMERCIALE EXTIND CREDITELE ACORDATE CLIENTILOR PRIN:

Acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
 DIFERENTELE DINTRE CANTITATEA DE BANI PE CARE POPULATIA DORESTE SA O

DETINA SI CANTITATEA DE BANI PE CARE LE-O PUNE LA DISPOZITIE BANCA
CENTRALA
Incurajeaza oamenii sa isi modifice cheltuielile, economiile si deciziile de investitii astfel
incat sa poata genera instabilitate economica
 DACA UN CLIENT AL UNEI BANCI OARECARE TRANSFERA 1000 DE DOLARI DINTR-UN

CONT DE CREDIT INTR-UN CONT DE ECONOMII:
M2 ramane neschimbat dar M1 scade
 UN DOLAR DIN NOILE REZERVE EXCEDENTARE FURNIZATE SISTEMULUI BANCAR

PERMITE ACESTUI SISTEM SA CREEZE:
Mai mult de un dolar sub forma de bani noi
 RATA DOBANZII PE CARE BANCA CENTRALA O VIZEAZA IN INCERCARILE SALE DE A

EXERCITA CONTROLUL ASUPRA SISTEMULUI MONETAR, RATA FONDURILOR
FEDERALE, ESTE RATA DOBANZII LA CARE:
Bancile comerciale imprumuta rezervele unele de la altele
 SCHIMBARI ALE RATELOR DE IMPOZITARE SAU ALE CHELTUIELILOR

GUVERNAMENTALE AU O PROBABILITATE MICA DE A REPREZENTA TEHNICI DE
STABILIZARE EFICIENTE PENTRU CA:
Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie aprobate
este prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
 IN LUNILE IANUARIE, FEBRUARIE SI MARTIE, RATA LUANARA A INFLATIEI A FOST

DE 2%. IN ACESTE CONDITII RATA INFALTIEI PE CELE TREI LUNI A FOST DE:
6,12%
 BANCA CENTRALA POATE MARI REZERVELE EXCEDENTARE ALE BANCILOR

COMERCIALE PRIN:
Diminuarea creditelor pentru bancile comerciale
 TRANZACTIILE DERULATE LA NIVELUL PIETEI MUNCII:

Vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadrui cadru juridic si institutional bine ...
 PROTECTIONISMUL:
Modifica raportul de schimb si avantajele comparative;
 IN FUNCTIE DE DURATA MOBILITATII GEOGRAFICE A FORTEI DE MUNCA, ACESTEA

POT FI
Migratie definitiva;
 JOBBERUL:
Stabileste cotatiile bursei rezultate din jocul cererii si ofertei si le inscrie pe panourile bursei, pe baza
ordinelor transmise de brokeri;
 BALANTA COMERCIALA:
Reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale;
 CURSUL DE SCHIMB REAL:

Este utilizat pentru a calcula correct repercusiunile pt cursul de schimb asupra competitivitatii unei
economii;
SOMAJ:
1. PRINTRE CAUZELE CARE POT GENERA SOMAJUL SE INSCRIU:
Parasirea voluntara a locului de munca
2. OPERATIUNILE CU PRIMA SIMPLA " A LA HAUSSE":
Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului. In functie de
situatia existenta la termenul de scadenta.
3. RATA SOMAJULUI REPREZINTA RAPORTUL PROCENTUAL INTRE:

Populatia somera si populatia activa
4. CARE DINTRE URMATOARELE MASURI POT FI CONSIDERATE DREPT APTE SA COMBATA

PROBLEMA SOMAJULUI
Interventia statului in economie, orientata catre stimularea cererii agregate
5. OFERTA CURENTA DE MUNCA ESTE REPREZENTATA DE:

Populatia ocupata minus somerii
6. SITUATIA DE OCUPARE DEPLINA A FORTEI DE MUNCA EXISTA ATUNCI CAND:

Rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului
7. UNIUNEA EUROPEANA:
Este in prezent atat o uniune vamala cat si o piata interna
8. PURTATORII CERERII DE MUNCA SUNT:

Persoana care se afla in cautarea unui loc de munca
9. OPERATIUNILE CU PRIMA COMPUSA " A LA BAISSE":

Ofera posibilitatea vanzatorului de a allege intre executarea sau rezilierea contractului
10. LEGEA LUI OKUN SPUNE CA

Exista o relatie negativa intre rata somajului si nivelul productiei
1. Un dolar depus in sistemul bancar permite bancilor comerciale sa extinda masa monetara cu:
Mai mult de 1 dolar
2. Daca aveti 1.000 lei sub forma de numerar si ii depuneti la banca intr-un cont de economii:
M1 scade si M2 nu se modifica
3. Relaxarea conditiilor de creditare permite:

Cresterea masei monetare
4. Daca luati un credit bancar de 10.000lei :

M1 si M2 cresc
5. Cresterea ratei rezervei obligatorii are ca efect:

Restrangerea masei monetare
6. Achizitionarea de obligatiuni guvernamentale de catre Banca Centrala are ca efect:

Cresterea masei monetare
7. Cresterea ratei dobanzii de referinta (ratei de scont) de catre Banca Centrala are ca efect:
Restrangerea masei monetare
8. La o rata a rezervei obligatorii de 15% ,o banca cu conturi curente de 100 milioane de dolari trebuie
sa detina efectiv:
15 milioane de dolari
9. Recesiunile conduc la :
Incetiniri neintentionate ale ritmului de crestere economica
10. Recesiunile sunt rezultatul:

Unui sir de greseli comise de participantii la activitatea economica
11. Daca retrageti 500 lei dintr-un cont de economii:

M1 creste si M2 nu se modifica
12. La o rata a rezervei obligatorii de 15% ,o banca cu conturi curente de 100 milioane de dolari poate
acorda credite in valoare de:
85 milioane de dolari
I. Lichiditatea in sistemul bancar poate fi asigurata si de:

Rezerva minima obligatorie
II. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata?

Pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor si de eficienta in utilizarea resurselor este de
preferat ca economia sa se specializeze si sa participe la schimb
III. Deprecierea reprezinta

caderea cursului de piata a nuei monede
IV. Printre efectele negative ale inflatiei regasim

Scumpirea creditelor acordate de banci
V. In conditiile in care rata naturala a somajului este de 5.9%, rata estimata a somajului este de
8.4%,iar PIB-ul creat intr-o economie reprezinta 570 mld u.m. PIB-ul potential conform legii lui
OKUN este de:
560 mld u.m
VI. Inflatia:
Determina o proasta alocare a resurselor
VII. Echilibrul moetar determina stabilirea

Puterii de cumparare
VIII. Acumularea capitalului a avut importante contributii la cresterea economica prin:

Facilitarea specializarii extensive
Indeplinirea tuturor celor mentionate
Multiplicarea puterii muncii
Raspandirea inovatiilor tehnologice in bunuri de capital
IX. Cea mai importanta diferenta dintre stat si alte institutii sociale este ca
Poseda un drept exclusiv si recunoscut de constrangere si coercitie
X. Costurile de tranzactie fac mai dificila reducerea externalitatilor deoarece

Exclud posibilitatea cooperarii voluntare ce are la baza eficienta economica
XI. Dilema detinutului este un concept care ne ajuta sa intelegem de ce:

Uneori, comportamentul social nu produce rezultatele pe care intreaga societate le doreste
XII. Economistii utilizeaza PIB pentru a determina:

Performanta economica a unei tari in timp
XIII. Externalitatile nu ar exista daca:

Costurile de tranzactie ar fi zero
XIV. In teoria economica,calatorul clandestin(free rider) este cineva care:

Poate obtine beneficii fara sa plateasca pentru ele si nici nu este nevoit sa contribuie la costuri
XV. Interesul de a fi realesi ii incurajeaza pe politicieni sa spriine politicile care:

Confera beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
XVI. Intr-o economie nationala venitul natioanl este egal cu 20.000 u.m.,profiturile nedistribuite de
societatile comerciale reprezinta 5.000 u.m., impozitele asupra acestor profituri nedistribuite
reprezinta 1.000 u.m., cotizatiile platite de catre societatile comerciale pentru asigurari sociale
reprezinta 3.000 u.m., iar indemnizatiile pentru somaj,ajutoare ,burse etc. insumeaza 2.000 u.m.
Daca transferurile nete catre restul lumii reprezinta 3.000 u.m. iar impozitele directe se ridica la
500 u.m. atunci:
Venitul personal disponibil este egal cu 12.500 u.m.
XVII. Lucratorii americani ai filialei Ford de la Craiova contribuie,prin productia pe care o realizeaza,
la cresterea :
PIB-ului Romaniei
XVIII. Negocierea si cooperarea sunt mai eficace in reducerea externalitatilor atunci cand:
Drepturile de propietate sunt clar definite si aplicate
XIX. Superioritatea enorma a unor sisteme economice asupra altor depinde exclusiv de:
Niciuna din variantele de mai sus
Diferite inzestrari cu resurse naturale
Hotararea istorica a unor tari bogate de a fi independente economic
Raportul dintre populatie si terenul disponibil
XX. Operatiunile pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori de catre:
Banci
XXI. Daca PIB exprimat in preturile pietei este de 200.000 u.m., impozitele indirecte sunt de 10.000
um,subventiile de exploatare sunt de 15.000 um., veniturile primite de la restul lumii sunt de
20.000 um. iar cele varsate restului lumii sunt de 15.000u.m. PNB exprimat in preturile factorilor
este:
195.000um
XXII. PIB exprimat in preturile factorilor este egal cu 1.000um.Impozitele indirecte nete reprezinta
300um.Consumul de capital fix este egal cu 400um.In aceste conditii,venitul national exprimat in
preturile pietei este:
900 um.
XXIII. O societate poate inbunatati calitatea mediului la costul cel mai mic atunci cand poluarea este
redusa de catre
Firmele care detin avantaje comparativ in reducerea poluarii
XXIV. Expansiunea creditelor determinata de Banca Centrala:

1. Daca un client al unei banci oarecare are un card de credit cu care cumpara un computer cum
Nici M1, nici M2 nu se modifica
2. În conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie reprezinta doar
96,8% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimata a somajului este de:
7,8%

Este stabilit unilateral de autoritatile monetare nationale in functie de diversi factori economici,
politici, sociali si institutionali, interni si externi
4. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci este aceea de:
A le constrange capacitatea de a crea bani

Este un sistem economic si politic
6. Principalul avantaj pe care il aveau monedele de metal asupra pieselor din metal neprelucrat era:
Acela ca erau mult mai usor sa determini cantitatea si calitatea metalului continut de monede

Doar atunci cand sunt cheltuiti, cat si atunci cand sunt economisiti
8. In „Manifestul Partidului Comunist" din 1848, Marx si Engels au descris „crizele comerciale" sau
recesiunile ca pe o absurditate pentru ca:
Sistemul parea a se fi prabusit ca rezultat al productiei excesive
9. Realitatea atesta existenta unei neconcordante permanente intre structura cererii si ofertei de munca.
Aceasta poate fi explicata pe baza:
Procesului de restructurare permanent pe care il cunoaste economia
10. Daca masa monetara creste prea mult, urmarea cea mai probabila va fi:
Inflatia
11. Populatia totala a unei tari este de 22.000.000 persoane,din care 2.500.000 sunt pensionari si 3.000.000
sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de munca, nu au loc de munca, iar dintre acestia
300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza atunci:
Populatia ocupata este de 15.000.000
12. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata luanara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii rata infaltiei
pe cele trei luni a fost de
6.12%
13. Conceptul de „cerere de bani" se refera la cantitatea de bani pe care oamenii o doresc:
Sa o detina
14. Banii:
Reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
15. Rata dobanzii pe care bancile Rezervei Federale o incaseaza de la bancile membre este denumita:
Rata de discount
16. Alternativa la utilizarea banilor ca mijloc de schimb este:

Barterul
17. Cel mai important mijloc de schimb utilizat in prezent in Statele Unite este reprezentat de:
Depozitele verificabile
18. O persoana care isi ia al doilea job demonstreaza astfel un nivel ridicat al cererii pentru:
Venit

Abandonarea expansiunii monetare
20. Intarzierile de programare care trebuie prevazute si controlate daca se vrea ca managementul cererii
agregate sa reprezinte o tehnica de stabilizare eficace sunt intarzierile dintre:
Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile si productia

Recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
Toate variantele de mai sus
Inceputul unei probleme si recunoasterea acelei probleme

Facand imprumuturi
22. Distinctia facuta intre piata muncii nationala si cea locala are in vedere:
ipul serviciilor de munca tranzactionate, de inalta calificare, ce nu pot fi oferite decat de persoane
cu pregatire superioara sau de calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane disponibile pe
plan local, cum ar fi instalatori, mecanici auto, zidari, etc.
23. Modalitatea de baza prin care oferta de bani creste este prin:
O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile comerciale
Apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a identifica un altul,
mai bine platit
25. Rata solicitata a rezervelor:

Functioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
26. Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste producatorului coreean
un pret de 250 USD/buc. Presupunem ca producatorul coreean asigura livrarea produselor pana la sediul
importatorului, in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor de imprimante din
Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 USD/buc acopera
cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul englez
ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline a:
350 USD
27. Principalul avantaj pe care detinerea de bani il furnizeaza persoanelor care aleg aceasta actiune este:
Flexibilitatea care insoteste lichiditatea
28. Tururile frecvente de alegeri ii determina pe politicieni sa prefere politicile care vor produce:
Beneficii pe termen scurt si costuri pe termen lung
29. Un operator de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi la 200 lei/bucata si vinde 700 actiuni
Banca Transilvania S.A. la 500 lei/bucata, ambele pe baza de contracte cu scadenta la 6 luni. In momentul
executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice S.A. Iasi este de 250 lei/bucata, iar al actiunilor
Banca Transilvania S.A. este 400 lei/bucata. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni:
Castiga 95.000 lei

Prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara, deoarece producerea
pentru export determina costuri suplimentare
31. Guvernul federal poate functiona avand deficite foarte mari mai multi ani la rand, fara a se confrunta cu
riscul falimentului, in timp ce New York-ul nu poate face acest lucru deoarece guvernul federal:
Are autoritate asupra procesului de furnizare a banilor si de aceea poate crea mijloace cu
care sa achite datoriile
32. Ati putea crea bani folosind aceleasi metode utilizate de bancile comerciale, daca ati putea:
Convinge oamenii sa utilizeze banii creati de voi ca mijloc de schimb
33. Lectia pe care a predat-o analiza Keynesiana dupa Marea Criza din anii 1930 a fost aceea ca:
Deficitele sunt bune pentru economie
34. Compararea randamentului titlurilor financiare cu nivelul ratei dobanzii impune o decizie favorabila de
cumparare in urmatoarele situatii:
Nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d'
35. Care dintre urmatoarele institutii creaza banii din economia romaneasca?
Banca Nationala a Romaniei
Banca Centrala
37. Falimentele pe scara larga inregistrate de bancile din Statele Unite in timpul recesiunii lungi si profunde
din anii 1929-1933:
Au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale
38. In conditiile in care, in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9.000 mld. euro, in timp ce valoarea
totala a exporturilor a fost de 7.200 mld. euro, balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de:
Rata de acoperire = (Exp/Imp)*100= 7.200/9.000*100= 80%
80%
39. O crestere a cererii pentru garantiile la depozite oferite de bancile comerciale, in conditiile in care alte
variabile raman constante, determina o crestere:
Atat pentru M1, cat si pentru M2
40. Cel mai bun argument pentru restabilirea etalonului in aur, in Statele Unite, este acela ca:
Astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani aflata in circulatie
41. Bancile aflate sub reglementarea statului sunt limitate in capacitatea lor de a crea bani prin
Cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
42. Bancile comerciale extind creditele acordate clientilor prin:

Acordarea de imprumuturi din rezervele in exces
43. Bancnotele din rezervele federale functioneaza astazi eficient in calitate de bani pentru ca:
Toata lumea este dispusa sa le accepte in schimbul unor bunuri valorificabile
44. Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca managementul cererii
agregate sa fie o tehnica de stabilizare eficienta sunt acele intarzieri dintre:
Toate variantele de mai sus
Actiunea de a solutiona problema si efectele ei asupra deciziilor privind cheltuielile si productia
Aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme
Recunoasterea problemei si actiunea de solutionare a acesteia
45. Ceea ce utilizam astazi ca „mijloc de schimb" este format in intregime din:
Obligatiile institutiilor de incredere
46. In anul 2011, populatia totala a unei tari era de 20 milioane locuitori, din care populatia in afara varstei de
munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1 milion reunta la cautarea unui loc de munca, iar rata
somajului este de 7%, atunci:
Numarul somerilor este de 630.000 de persoane
47. Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:

Publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri
48. Somajul este considerat drept un esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem enumera urmatoarele masuri:
Stimularea investitiilor, publice si private deopotriva
49. Schimbarile de la nivelul ratelor de impozitare sau al cheltuielilor guvernamentale au o probabilitate

mica de a fi niste tehnici eficiente de stabilizare pentru ca:
Procesul politic prin care taxele propuse sau cheltuielile modificate trebuie sa fie aprobate este
prea lent si devine prea des subiectul unor tensiuni conflictuale
50. Evolutia activitatii bursiere, reflectata de indicele de bursa, poate sa arate:
O directie ascendenta (o piata „sub semnul taurului” sau bull market)
51. Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:

a) Va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie
b) Este posibil sa fie mai mica decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina
c) Este posibil sa fie mai mare decat cantitatea pe care populatia doreste sa o detina
52. Dintre urmatoarele argumente impotriva restabilirii etalonului in aur in Statele Unite, cel mai convingator
este probabil acela ca:
Statul ar putea foarte usor anula etalonul in aur oricand i-ar constrange politicile
53. Din 1931 pana in 1939, rata oficiala a somajului in Statele Unite ajungea in medie la:
19%
54. Fiecare dolar adunat la rezervele totale ale sistemului comercial bancar:
Permite bancilor sa isi extinda imprumuturile cu mai mult de 1$
55. Un amendament constitutional care solicita un buget federal anual echilibrat:

Le-ar cere Congresului si presedintelui sa ia din cand in cand decizii destabilizatoare privind
bugetul
56. In luna martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 4%. In aceste conditii, rata inflatiei pe cele
trei luni a fost de:
12,4%
57. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe sama unui cos de consum format din
bunuri alimentare (cu o pondere in cos de 25%), bunuri industriale (cu o pondere de 35%) si servicii.
Stiind ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 6%, indicele de crestere a preturilor
bunurilor industriale a fost de 109% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 3%, calculati
rata inflatiei.
5.8%

Pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de productie –
capital si munca
59. Politica fiscala ar putea fi deosebit de eficienta in implementarea politicii monetare in conditiile in care
managerii politicilor monetare ar dori sa mareasca cheltuielile totale, dar:
Cererea de bani a populatiei a crescut
Bancile comerciale doresc sa creasca numarul imprumuturilor acordate
Oricare sau toate variantele de mai sus sunt corecte
Populatia este dispusa sa contracteze mai multe credite
60. O persoana care decide sa amane achizitia de mobila noua pentru a vedea daca preturile vor scadea
demonstreaza existenta unei cereri ridicate de:
Bani
61. Cei mai vechi bani din hartie erau cei emisi de banca, tipariti cu ornamente pentru a impiedica falsificarea
lor si:
Promiteau sa plateasca o suma anume de monede metalice la cerere
62. Transferul prin cec al unei cereri de depunere scrisa la o banca catre o alta banca care nu dispune de
rezerve excedentare confera bancii care il primeste responsabilitati suplimentare:
Si rezerve excedentare
63. Mecanismele monetare evolueaza in societate chiar si in lipsa asistentei sau a autorizarii guvernelor,
pentru ca:
Utilizarea banilor le permite oamenilor sa-si mareasca avutia prin intermediul comertului
64. O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare, cu scadenta peste 3
ani. Venitul fix anual (cuponul) adus de fiecare obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 20%. Care
este cuponul incasat de persoana respectiva in 3 ani:
30.000 lei

Ponderea fluxurilor de export generata de tarile dezvoltate, in totalul exporturilor mondiale, este
in scadere
PROBLEME CURS:
A. Balanta de plati a unei tari evidentiaza, in anul 2018, incasari de 14.500 mld euro si plti de 18.350
mld. euro. In aceste conditii, balanta de plati a tarii respective prezinta, pentru anul 2018:
a. un excedent de 2.650 mld. euro
b. un deficid de 2.650 mld. euro
c. un excedent de 3.850 mld. euro
d. un deficid de 3.850 mld. euro
SOLDUL BALANTEI COMERCIALE = INCASARI – PLATI

SOLDUL ESTE MAI MARE DECAT 0= UN EXCEDENT
DACA SOLDUL ESTE MAI MIC DECAT 0 AVEM UN DEFICID
DACA SOLDUL ESTE EGAL CU 0, AVEM SITUATIE DE ECHILIBRU
SOLDUL = 14.500-18.350= -3.850 mld euro

B. In conditiile in care, in anul 2019, importurile unei tari au fost de 7.000 mld. euro, in timp ce vaoarea
exporturilor a fost de 8.500 mld. euro, balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de
a. 82,85%
b. 120,67%
c. 70%
d. 58%
RATA DE ACOPERIRE( ptr balanta comerciala)= VALOAREA EXPORTURILOR/ VALLOAREA

IMPORTURILOR *100
5.800/7.000*100=0,8285*100= 82,85%
C. Un comerciant englez importa imprimante din Japonia, pentru care plateste producatorului japonez un
pret de 330 USD/buc. Presupunem ca producatorul japonez asigura livrarea produselor pana la sediul
imprtatorului, in timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica pentru importurile de
imprimante din Japonia este de 20%. In conditiile in care echivalentul iin lire sterline a 8- USD.buc
acoperea cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care
comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egal cu echivalentul in lire sterline a:
a. 440 USD
b. 360 USD
c. 380 USD
d. 140 USD
PRETUL MINIM TREBUIE SA ACOPERE COSTURILE COMERCIANTULUI CAR

IMPORTA
=300+20%*300+80= 300+60+80= 440 USD
D. Un comercian roman importa aparate de fotografiat din Japonia, pentru care plateste producatorului
japonez un pret de 300 USD/buc. Presupunem ca producatorul japonez asigura livrarea produselor
pana la sediul importatorului, in timp ce taxa vamala pe care statul roman o aplica importurilor de
televizoare din Japonia este de 25%. In conditiile in care echivalentul in lei a 100 USD/ buc acopera
cheltuielile de distributie a produsului pe piata romaneasca, putem aprecia ca pretul minim la care
comerciantul roman ar fi dispus sa vanda un aparat de fotografiat este egal cu echivalentul in lei a:
a. 325 USD
b. 375 USD
c. 475 USD
d. 500 USD
300+ (25%*300)+100 = 300+ 75+100= 475
E. O persoana achizitioneaza 50 obligatiuni cu o valoare nominal de 1.000.000 lei fiecare, cu scadenta

peste 5 ani. Venitul fix anual adus de fiecare obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de 25%.
Care este venitul total incasat de persoana respectiva ?
CUPONUL ESTE VENITUL FIX ADUS DE FIECARE OBLIGAȚIUNE

CURSUL OBLIGAȚIUNI = CUPON/ RATA DOBÂNZII
CUPONUL= VALOAREA NOMINALA (ADICĂ CURSUL) * RATA DOBÂNZII = 1.00.000*25%
Cuponul este 250.000 lei/ obigațiune/ un an

Venitul total= 250.000* nr obligațiuni* N.r ai= 250.000*50*5= 62.500.000 lei
F. O obligatiune ce aduce un venit anula de 300 lei are un curs de 1.500 lei. Ce rata a dobanzii
corespunde acestei situatii ?
CURSUL OBLIAGATIUNII= CUPON/ RATA DOBANZII

RATA DOBANZII= CUPONUL/ CURSUL OBLIGAȚIUNII
300/1500= 0,2 adică 20% (Rata dobanzii)
G. Un posesor de economii cumpara de pe piata financiara primara 40 de obligatiuni la valoarea

nominala de 2.000.000 lei/actiune, purtatoare a unui venit fix anual de 600.000 lei fiecare, scadenta
peste 5 ani. Dupa un an de zile, cand pe piata monetara rata dobanzii la depuneri este de 20%, cele 40
obligatiuni sunt vandute. Care este castigul total obtinut?
1.000.000 lei
Investitorul castiga din cupon si din diferenta de curs
Castigul din cupon este 600.000/ pe bigațiune* 40*1 an= 24.000.000
!!!!!! Daca le vinde după 3 ani- inmultim cu 3
Castigul din diferenta de curs- se determina noul curs al obligațiunii:
CURSUL OBLIGAȚIUNII = CUPON/ RATA DOBANZII = 600.000 / 20%= 3.000.0000
Castigul pe o obligatiune este de 3.000.000- 2.000.000= 1.000.000
Castig din vanzarea a 40 de obligațiuniii= 1.000.000* 40= 40.000.000
Castig total de 64.000.000
H. Venitul anual adus de o obligatiune este de 60.000 u.m ceea ce corespunde unei rate anuale a dobanzii
de 20%. Care va fi cursul obligatiunii pe piata financiara secundara daca rata dobanzii se reduce cu
25% ?
CURSUL OBLIGATIUNII= CUPON/ RATA DOBANZII
Se determina noul nivel al ratei dobanzii

NOTAM CU D1= RATA ACTUALĂ A DOBANZII, D0= RATA INTIALA A DOBANZII
D1= D0- 25%*D0= 75%*DO= 75%*20%= 0,15=== 15%
100%-25%== D1= 75%

Cursul obligatiunii= 60.000/ 15%= 400.000 lei. Obligațiune
I. Un operator de bursa cumpara 1.000 actiuni X la 40.000 lei/actiune si vinde 2.200 actiuni Y la 50.000
lei/actiune, ambele pe baza de contracte cu scadenta de 6 luni. In momentul executarii contractului
cursul actiunii X este de 45.000 lei/bucata, iar a actiunii Y este de 55.000 lei/bucata. Care va fi
rezultatul pe ansamblu a acestor operatiuni?
Cumpara 1.000 actiuni X 40.000lei/ act.................. ...... la executarea contractului 45.000

lei.actiuni
OPERAȚIUNE A LA HAUSSE REUSITA (A CUMPARAT IEFTIN SI ARE POSIBILITATEA DE A

VINDE MAI SCUMP)
Castigul= (45.000-40.000)*1.000= 5.000.000
Vinde 2.200actiuni Y la 50.000lei/actiuni............la executarea cntractuui 55.000 lei/ act

Operațiunie a la baise (nereusită)
Pierde -(55.000-50.000)*2.200= -11.000
Rezulat total: 5.000.0000-11.000.000 === -6.000.000
J. Un client cumpara 10.000 actiuni la pretul de 1.100 u.m. actiune plus o prima de 50 u.m./actiune cu
scadenta peste 3 luni.
a. Daca la scadenta pretul actiunilor creste la 1.300 u.m, cumparatorul realizeaza un profit de
2.000.000 u.m
b. Daca la scadenta pretul actiunilor scade la 1.000 u.m., cumparatorul renunta la contract
pentru a minimiza piederea.
c. Daca la scadenta pretul actiunilor creste la 1.2000 u.m, cumparatorul realizeaza un profit de
500.000 u.m
d. Daca la scadenta pretul actiunilor ramane acelasi renuntarea la contract este mult mai
avantajoasa decat executarea lui
Pretul cu prima este 1.100+50= 1.150
a) Profitul= (1.300-1.150)*10.000= 150*10.000= 1.500.000
b) Prețul scade la 1.000 renuntă la contract și pierde nu tot contractul ci doar prima adica 50*10.000=
500.000
c) Pretul= 1.200, castiga= (1.200-1.150)*10.000
varianta corecta
d) pretul ar fi 1.100, daca executa contracul pierde (1.150-1.100)*10.000= 500.000
Daca nu executapierde doar prima adica 50*10.000= 500.000
1. Populatia totală a unei țări este de 40 milioane locuitori și este structurată astfel : 6 milioane sunt
copii, 14 milioane sunt pensionari, 3 milioane nu au loc de muncă, iar dintre aceștia 500 000 au
renunțat la căutarea unui loc de muncă și 100 000 emigrează. Să se determine populația activă,
Numărul șomerilor, Rata șomajului.
Populatia activa = 40 milioane – 6 milioane – 14 milioane – 500 000 – 100 000 = 19 400 000
Numar someri = 3 milioane – 500 000 – 100 000 = 2 400 000 someri
Rata somajului = (Numar someri/Populatia activa) x 100 = (2 400 000 /19 400 000) x 100 = 12,37%
2. Rata naturală a șomajului este de 5,2%, iar PIB creat în economie reprezintă 98% din PIB-ul
potențial. Să se determine rata estimată a șomajului, conform Legii lui Okun.
Rata estimata a somajului = Rata naturala a somajului – (0,5 x Decalajul PIB)

Decalajul PIB = PIB real (creat) – PIB potential
Rata estimata a somajului = 5,2% - 0,5 x (98% - 100%) = 5,2% - 0,5 x (-2%) = 5,2% + 1 % = 6,2%
3. In condițiile în care rata naturală a șomajului este de 4,3%, PIB creat în economie reprezintă 980
mld dolari față de un PIB potențial de 1000 mld. dolari, care este rata estimata a șomajului
conform legii lui Okun?
Rata estimata a somajului = rata naturala a somajului – 0,5 x Decalajul PIB

Rata estimata a somajului = rata naturala a somajului – 0,5 x [(PIB creat – PIB potential)/PIB potential) x
100] = 4,3% - 0,5 x (-20/1000 x 100) = 4,3% - 0,5 x (-2%) = 4,3 +1 = 5,3%
SAU
Cat anume reprezinta PIB-ul creat din PIB-ul potential?
(980/1000 )x 100 = 0,98 x 100 = 98%
Rata estimata = 4,3% - 0,5 x (98% - 100%) = 4,3% - 0,5 x (-2%) = 5,3%
4. Rata naturală a șomajului este de 5,7%, rata estimată a șomajului este de 8%, iar PIB creat în
economie este de 550 mld dolari. Conform legii lui Okun, care este valoarea PIB-ului potențial?
Rata estimata a somajului = rata naturala a somajului – 0,5 x [(PIB creat – PIB potential)/PIB potential) x
100]
8 = 5,7 – 0,5 x [(550 – PIB potential)/PIB potential) x 100]
PIB potential = 576,52 dolari
SAU
8 = 5,7 – 0,5 X DECALAJUL
Decalajul PIB = (5,7-8)/0,5 = - 4,6%
PIB creat reprezinta 100 – 4,6 = 95,4 % din PIB potential
95,4 % x PIB potential = 550
PIB potential = 550/95,4% = 576,52 mld dolari
1. Populatia totală a unei țări este de 40 milioane locuitori și este structurată astfel : 6
milioane sunt copii, 14 milioane sunt pensionari, 3 milioane nu au loc de muncă, iar
dintre aceștia 500 000 au renunțat la căutarea unui loc de muncă și 100 000 emigrează. Să
se determine populația activă, Numărul șomerilor, Rata șomajului.
POP ACTIVA = 40 MILIOANE- 6 MILIOANE – 14 MILIOAN – 19.400.000

NUMARUL DE SOMERI= 3 MILIOANE – 500.000 – 100.000 = 2.400.000 SOMERI
RATA SOMAJULUI = (NUMARUL SOMERI/ POPULATIA ACTIVA)*100
= (2.400.000 / 19.400.000)*100
= 12,37%
2. O țară cu o populație de 20 milioane locuitori are o populație activă de 8 milioane

locuitori. Produsul intern brut pe cap de locuitor realizat în această țară este de 10 000
dolari. Știind că rata șomajului este de 10%, să se calculeze care este valoarea medie
adăugată de populația ocupată a acestei țări (PIB/populatia ocupata = ? sau PIB pe
angajat).
PIB= PIB pe locuitor* nr de locuitori
PIB= 10.000*20.000.000= 200 de milioane $
POP ocupată= Pop activă- nr de șomeri
Rata șomajului= (nr șomeri/Popoulația activă)*100
10%= Nr de șomeri/ 8.000.000 (nu mai pune *100 ptr ca se gaseste la rata
somajului) sau:
10= nr șomeri/8.00.000*100
Nr șomeri= 10%*8.000.000 == 800.000
POP ocupată= 8.000.000+ 800.000 == 7.200.000
PIB/Populație ocupată = 200.000 milioane/7,2 milioane == 27.777,7$
3. Rata naturală a șomajului este de 5,2%, iar PIB creat în economie reprezintă 98% din
PIB-ul potențial. Să se determine rata estimată a șomajului, conform Legii lui Okun.
Rata estimată a șomajului= Rata naturală a șomajuli –(0,5* Decalajul PIB)
Decalajul PIB= PIB real(creat)- PIB ptențial
RATA estimată a șomajului=5,2%- 0,5*(98%-100) == 5,2%-0,5*(-2%) ==
5,2%+1 == 6,2%
4. In condițiile în care rata naturală a șomajului este de 4,3%, PIB creat în economie
reprezintă 980 mld dolari față de un PIB potențial de 1000 mld. dolari, care este rata
estimata a șomajului conform legii lui Okun?

Decalajul PIB=( PIB real(creat)- PIB potențial )/PIB potențial*100= (980-
1000)/1.000*100= -20/1.000*100
Rata estimată a șomajului = 4,3%- 0,5* -2%= 4,3%+1= 5,3%
SAU:
Cât anume rep PIB creat din PIB potențial?
(980/100)*100= 0,98*100= 98%
Rata estimată = 4,3%-0,5(98%-100%)= 4,3%-0,5*(-2)= 4,3%+1= 5,3%
5. Rata naturală a șomajului este de 5,7%, rata estimată a șomajului este de 8%, iar PIB
creat în economie este de 550 mld dolari. Conform legii lui Okun, care este valoarea PIB-
ului potențial?
Decalajul PIB=( PIB real(creat)- PIB potențial )/PIB potențial*100
8%=5,7% -0,5*(PIB creat-PIB potențial) *100
PIB potențial= 576,52$
SAU:
8=5,7-0,5*Decalajul
Decalajul PIB= (8,7-8)/0,5= -4,6%
PIB creat= 100-4,6= 95,4% din PIB potențial
95,4%*PIB potențial = 550
PIB potențial= 550/95,4%= 576,52 mld dolari
1. In lunile martie, aprilie si mai, rata lunara a inflatiei a fost de 8%. In aceste
conditii, rata inflatiei pe cele trei luni a fost de:
a. 24%
b. 25,97%
c. 26,82%
d. 27%
Rata inflatiei = 𝐼𝑝1/0 − 100 = Indicele preturilor -100

𝑅𝑎𝑡𝑎 𝑖𝑛𝑓𝑙𝑎𝑡𝑖𝑒𝑖 = (1 + 𝑖)𝑛 𝑥100 − 100, unde i= rata lunara a inflatiei
2. Daca in luna ianuarie preturile au crescut cu 5 %, in februarie au crescut cu 2
%, in luna martie rata lunara a inflatiei a fost de 3 %, iar in luna aprilie rata
lunara a inflatiei a fost de 7 %, rata inflatiei in primele patru luni ale anului a
fost de:
a. 118,03%
b. 17%
c. 4,25%
d. 18,03%
3. Daca nivelul inflatiei se apreciaza prin rata cresterii costului vietii calculata pe
baza unui cos de consum format din: alimente, cu pondere de 50% si o rata a
cresterii preturilor de 8%, bunuri industriale, cu pondere de 25% si un indice
general de crestere a preturilor de 105% si servicii, cu o rata a cresterii
preturilor de 5%, rata inflatiei este:
a. 18%
b. 6%
c. 6,5%
d. 106,5%
4. Sa presupunem ca produsul intern brut din anul t1 este constituit doar din trei
categorii de bunuri finale – A, B si C. Cantitatile produse din fiecare bun sunt
urmatoarele: A- 500 bucati, B- 300 bucati, C – 200 bucati. Preturile acesturi
bunuri au crescut de la momentul t0 la momentul t1 dupa cum urmeaza: pretul
bunului A a crescut de la 30 la 50 u.m, pretul bunului B a crescut de la 50 la 80
u.m, iar pretul bunului C a crescut de la 70 la 90 u.m. In aceste conditii, rata
inflatiei este de :
a. 1,52%
b. 152,27%
c. 52,27%
d. 65,67%
∑ 𝑞0 𝑥 𝑝1 ∑ 𝑞1 𝑥 𝑝1
𝐼𝑝1/0 = ∑ x 100 sau 𝐼𝑝1/0 = ∑ x 100
𝑞0 𝑥 𝑝0 𝑞0 𝑥 𝑝0
In lunile ianuarie , februarie și martie , rata lunara a inflatiei a fost de 8%. In aceste
conditii rata inflatiei pe cele trei luni a fost de:
a. 24%
b. 25,97%
C. 26,82%
d. 27%
II. Daca nivelul inflatiei se apreciaza prin rata creșterii costului vietii calculata pe
baza unui coș de consum format din: alimcnte , cu pondere de 40% și o rata a
creșterii preturilor de 30% , bunuri industriale , cu pondere de 35% și un indice
general de creștere a preturilor de 120% și se rvicii , cu o rata a creșteri i preiuri lor
de 14%. Rata inflatiei este:
a. 39,5%
b. 22,5%
C. 54 , 66%
d. 21, 33%
III. Sa presupunem ca produsul intern brut din anul ti este constitutit doar din trei
categorii de bunuri finale ale caror preturi au evoluat conform tabelului alaturat:
CATEGORIA CANTITATEA PRET UNITAR
IN ANUL t0 IN ANUL t1
A 15.000 40 70
B 3.000 20 25
C 400 10 12
Rata inflatiei este:
a. 50 , 25%
b. 70 , 15%
C. 58 , 15%
d . 170 , 15%
CAP 17:
1. Rata naturala a somajului=5,2 %,
PIB–ul creat =98 % din PIB-ul potențial.
Decalajul PIB-ului ar fi de -2 %.
RATA CURENTA A SOMAJULUI: 5,2% - 0,5 X (-2) = 6,2 %
2. Populatia totala= 40 milioane locuitori
- 6 milioane sunt copii
- 14 milioane sunt pensionari
- 3 milioane nu au loc de munca din care 500 000 au reuntat la cautarea unui
- loc de munca si
- 100 000 emigreaza.
pop activa=?
numarul somerilor=?
rata somajului=?
POPULATIA ACTIVA= POP TOTALA – COPII- PENSIOANARII-
PERSOANELE CARE AU RENUNTA LA LOC DE MUNCA- CEI CARE
EMIGREAZA
Pop activa= 40MIL -6MIL -14MIL -500.000-100.000 === 19.400.000
Numarul somerilor= 3.000.000-500.000-100.000 === 2.400.000
Rata somajului =(numarul somerilor/ populatia acyiva)*100 ===
(2.400.000/19.4000.000)*100 =12,37%
1. Rata somajului =7,7%

Rata naturala a somajului 2,7%
PIB potențial= 400 miliarde $
PIB real =?
Decalajul PIB = (PIB real- PIB potential)/PIB potential *100

= PIB real-400 mlrd)/400mlr*100
100=(PIB REAL-400)/4
RATA SOMAJULUI= rata naturala a somajului -0.5*(PIB real-400)/4
7.7% =2.7%- 0.5 (PIBreal-400)/4
5%= (-0.5PIB REAL+200)/4
20= -0.5*pib real +200
Pib real= (200-20)/0.5
PIB REAL =360
2. Rata naturala a somajului =4,8%

PIB creat in economie= 540 miliarde u.m
Fata de un Venit national potential 6 sute miliarde u.m
Calculati rata estimata a somajului conform legii lui okun.
Decalajul PIB = (PIB real- PIB potential)/PIB potential *100
Declajul PIB= (540-600)/600*100 == -10
Rata somajului = 4.8%-(0.5%*(-10)
Rata somajului = 4.8- (-5)
Rata somajului= 9.8%
1. Somajul deghizat desemneaza acea situatie in care:

a. cererea globala este insuficienta pentru a absorbi oferta potentiala
b. cerereaglobala este insuficienta pentru a abosrbi oferta potentiala
c. oamenilor li se ofera un loc de munca de o eficienta foarte redusa, prost remunerata,
creand doar aparenta ocuparii
d. apare o neconcordanta intre structura ofertei de munca si structura cererii de munca
2. Rata soamjului reprezinta raportul procentual intre:

a. numarul somerilor si populatia activa
b. populatia apta si numarul somerilor
c. numarul somerilor si populatia ocupata
d. populatia activa sii numarul smerilor
3. Oferta totala de munca dintr-o tara va creste daca:

a. Numarul emigrantilor il va depasi pe cel al imigratilor
b. creste marimea indemnizatiei de somaj
c. numarul migrantilor il va depasi pe cel al emigranatilor
d. niveul salariilor scade
4. Atat timp cat sacrificarea satisfactiei obtinute din folosirea timpului liber este compensata cu
placerea obtinuta din consumul bunurilor si serviciilor achizitionate cu ajutorul salariului pentru
fiecare ora suplimentara de munca:
a. Individul va substitui timpul liber cu timpul de munca, rezultand un efect de substitutie
pozitiv
b. Individul va substitui timpul liber cu timpul de munca, rezultand un efect de venit substitutie
pozitiv
c. Individul va substitui timpul liber cu timpuul de munca, rezultand un efect de venit negativ
d. Individul va substitui timpul liber cu timpuul de munca, rezultand un efect de substituie
negativ
a. Stimularea cererii de catre stat poate combate problema somajului
b. Intr-o tara cu nivel scazut de dezvoltare, imigrarea depaseste emigrarea
c. Migratia nu presupune nici un cost pentru persoana care emigreaza
d. Interventia statului in economie, prin politici de descurajare a exporturilor, poate repreenta
o metoda de combatere a somajului
Fara raspuns
1. Un comerciant romanimporta din China frigidere la un pret de 300$/buc. Taxa vamala pe care statul
roman o percepe pentru frigidere din China este de 30%. In conditiile in care producatorul chinez
asigura transportul produselor pentru un cost de 20%/buc, pretul minim la care comerciantul roman
va vinde frigiderele va fi echivalentul in lei a:
a. 390$
b. 410$
c. 300$
d. 301$
300+30%*300+20= 300+90+20= 410$

2. Balanta de plati a Statelor Unite ale Americii arata ca in 2017 au fost incasari de 20.500 miliarde $ si
plati de 30.000 miiarde $. In aceste conditii, balanta de plati a SUA arata:
a. un excedent de 9.500 mld $
b. un excedent de 31.000 mld $
c. un deficid de 9.500 mld $
d. un deficid de 31.000 mld $
Incasari- Plati= 20.500-30.00= -9.500

Daca in 2015 importurile Romaniei au fost de 400 mld. euro, in timp ce exporturile au fost de 160 mld.
euro, balanta commerciala prezinta o rata de acoperire de:
a. 240%
b. 80%
c. 40%
d. 25%
Rata de acopeprire= 160/400*100= 40%C.
3. Rata naturala a somajului e de 5,41%

PIB real 97%*pib potential
Rata somajului conform legii lui okun
Decalajul Pib= Pib real- PIB nominal= 97-100= -3

Rata șomajului= -0,5*decalajul PIB= 0,5-0,5*(-3)= 5,4-(-1,5)= 5
4. rata naturala a somajului este de %

Pib ul creat in economie rep. 96,8% din Pib-ul potențial
Calculati rata somajului conform lgii lui okun
Decalajul PIB = PIBr- PIBp= 97-100 = -3
Rs= Rns – 0,5* decalajul PIB = 5,4 – 0,5* (-3) = 5,4 – (-1,5) = 5,4 + 1,5 = 6,9
Rs = 6 - 0,5* (96,8-100) = 6 - 0,5 * (-3,2) = 6 – (-1,6) = 6+1,6 = 7,6%
5. 7.6% Rn
Pib real= 720 miliarde euro
Pib potențial= 800 miliarde euro
Calculati rata somajuli conform legii ui okun
Decalaj PIB = (720-800)/800*100 = -80/800*100 = -10

Rs = 7,6-0,5*(-10) = 7,6- (-5) = 7,6+5= 12,6%
sau:
720 ...........X
800............100
x = 90%
Decalaj PIB = 90-100 = -10
4) Rata naturala a somajului= 4.5%

Rata somajului= 17%
PIB real= 300 milioane euro
Calculati PIB-ul potential
Rs= Rns – 0,5* decalaj PIB

17 = 4,5 -0,5*decalaj PIB
0,5*decalaj PIB= 4,5-17
0,5*decalaj PIB= -12,5
decalaj PIB = 12,5/0,5
decalaj PIB= -25
1. RECESIUNILE SE PRODUC ATUNCI CAND

SUNT INTERPRETATE CORECT SEMNALELE PIETEI DAR
PRODUCATORII SUNT NEMULTUMITI
-Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
2. Cresterea marimii salariului:
-are un effect de scara negative asupra cantitatii cerute de forta de munca
-cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
5. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata lunara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii, rata
inflatiei va fi de:
- 6,1%
6. Bursele de valori
-Se apropie cel mai mult de unele dintre cerintele pietei cu concurenta perfecta
7. Printre efectelle negative ale inflatiei regasim:
-scumpirea creditelor acordate de banci
8. In conditiile in care rata naturala a asomajului este de 5,9%, rata estimate a somajului este de 8,4%,
iar PIB-ul creat in economie reprezinta 570miliarde unitati monetare, PIB-ul potential, conform legii lui
Okun, este de:
-560 miliarde u.m.
9. Pe piata butsiera cererea de titluri
-provine din partea celor care dispun de capital banesc
10. Detinatorul de actiuni (actionarul) se bucura de o serie de drepturi cum ar fi:
-dreptul la o parte din profitul societatii (dividentul)
-rare
12. Depunerea unei sume de 100 milioane de dolari intr-un cont current in conditiile unei rate a
rezervelor obligatorii de 25% va determina aparita:
-cresterea masei monetare cu 100 de milioane dolari
13. O politica fiscal contraciclica presupune:
-o crestere a incasarilor fiscal in perioadele de recensiune
14. In cadrul unei operatiuni cu prima simpla, un client cumpara 200 actiuni la pretul de 250 lei fiecare
plus o prima de 100 de lei cu scadenta peste doua luni.
-?
15. Uniunea Europeana
-desi are numeroase domenii in care decide prin institutiile proprii, supranationale, in nici un domeniu
nu are competente exclusive
16. Inflatia actioneaza ca un impozit deoarece
-Se produce un transfer al puterii de cumparare intre primul si ultimul utilizzator al insemnelor
monetare
-reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale si servicii
18. Balanta de plati a Ungariei evidentiaza, in anul 2012, incasari de 11.400 mild EUR si plati de 12.650
mild EUR. In aceste conditii, balanta de plati a Ungariei prezinta, pentru 2012:
-un deficit de 1250 mild EUR
19.Piata financiara mobiliara este o component a :
20. Politicile monetare si fiscale expansionist:
21. Cursul de schimb real
-este utilizat pentru a calcula correct repercursiunile cursului de schimb asupra competitivitatii unei
economii.
-rata curenta a somajului este egala cu rata naturala a somajului
23.Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:
-bancile comerciale pot reduce rata dobanzii si pot acorda mai multe credite
24.Cand efectul de venit domina efectul de substitutie in comportamentul salariatului:
-curba ofertei individuale de munca se repliaza spre stanga
25. In perioadele de recensiune oamenii:
-prefera sa detina mai multi bani in numerar
26. Comertul international
-este specific economiilor deschise
27.Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand;
-bancile creeaza moneda prin acordarea de noi credite
28.Operatiunile cu prima simpla”a la hausse”
-ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului in functie de
termenul de scadenta

30. In conditiile in care in anul 2012, exporturile Republicii Moldovei au fost de 4000 mld EUR, in timp ce
importurile au fost de 4.400 mld EUR, balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de :
-90,91%
31. Politicile fiscal si monetare expansionist vor determina, pe termen scurt:
-cresterea PIB ului real si a gradului de ocupare
32. Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata?
-bursele devalori reduc concurenta dintre firme
33. Inflatia:
-distorsioneaza sistemul preturilor relative
34. Specializarea internationla si schimbul:
-Ofera posibilitatea obtinerii de castiguri ca rezultat al economiilor de scara
35. Banca Centrala poate mai rezervele excenentare ale bancilor comerciale prin:
-sunt reglementate prin acte normative si acorduri incheiate intre exponentii intereselor angajatilor,
angajatorilor si uneori ale puterii publice
-Banca Centrala
-M1 si M2 scad
39. Rata jomajului reprezinta raportul procentual intre:
-nu sunt avantajoase pentru guverne, limitand finantarea cheltuielilor guvernamentale
41. Banii
-reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
-scaderea rezervei obligatorii (rezerva minima obligatorie)
43. Atunci când publicul depune bani în conturile de economii în băncile comerciale:
44. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe seama unui cos de consum format
din bunuri alimentare (cu o pondere de 20%), bunuri industrial ( cu o pondere de 40%) si servicii. Stiind
ca rata cresterii preturilor bunurilor alimentare a fost de 5%, indicele de crestere a preturilor bunurilor
industrial a fost de 106% si rata de crestere a tarifelor pentru servicii a fost de 4%, calculate rata inflatiei:
-5%
-o politica fiscal pentru a corecta recensiunile (“cheltuirea imprumuturilor”)
-protectia fata de produsele realizate in strainatate poate avea si efecte pozitive asupra economiei,
dar costul de oportunitate este ridicat
47. Operatiunile cu prima compusa „a la baisse”:
-ofera posibilitatea vanzatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in functie de
evolutia cursului
48. Echilibru monetar determina:
-stabilitatea preturilor
-vor influenta productia si ocuparea fortei de munca mai repede decat vor determina modificarea
50. Distinctia facuta intre piata muncii nationla si cea locala are in vedere:
-tipul serviciilor de munca tranzactionale, de inalta clificare, ce nu pot fi oferite decat de perdonaje cu
pregatire superioara sau de calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane de pan local, cum ar fi
instalatorii, mecanicii auto, zidar, etc
-volumul de meneda aflat in circulatie a crescut
-Este stsbilit unilateral de autoritatile monetare nationale in funcyie de diversi factori economici,
politici, sociali si institutionali, interni si extern
53. Să presupunem că putem calcula rata inflației dintr-o țară pe baza unui coș de consum
format din bunuri alimentare cu o pondere de 25% în coșul de consum, bunuri industriale cu o
pondere de 35% și servicii. Stiind că rata de creștere a prețurilor pentru bunuri alimentare este
de 6%, indicele de creștere a prețurilor pentru bunuri industriale este de 109% și rata de
creștere a prețurilor este de 3% pentru servicii., calculate rata inflatiei:
-5,8%
-nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d’)

-fucntioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
56. Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de
moneda. Aceasta masura are drept consecinta:
-aparitia inflatiei
57.Capitalul real :
-se valorifica in procesul de productie
-o pilotica deliberata a autoritatilor monetare
-pietele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor vamale reciproce
60.Somajul este considerat drept esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem enumera urmatoarele
masuri:
-stimularea investitiilor publice si private deopotriva
61. Daca unclient retrage 5000E dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la termen cum variaza
agregatele monetare?
-M1 scade cu 5000E iar M2 nu se modifica
-politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt vizibile pe termen scurt.
-procesului de restructurare permanent pe care ii cunoaste economia
64. In conditiile in care , in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9000 mld Eur, in timp ce valoarea
totala a exporturilor a fost de 7.200 mld Eur, balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de:
-80%
65. Un comerciant de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi 200 lei/buc si vinde 700 actiuni
Banca Transilvaniei S.A. la 500 lei/buc, ambele pe baza de contract cu scadenta la 6 luni. In momentul
executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice Iasi este de 250 leibuc, iar al actiunilor BT S.A. este
400 lei/buc. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni.
-castiga 95.000 lei
67. Masa monetara totala aflata in circutaltie creste atunci cand:
68. In functie de durata mobilitatii geografice a fortei de munca aceasta poate fi:
-migratie internationala
nedeterminata:
-capacitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale
70. Purtatorii cererii de munca sunt:
-angajatoii
71. Jobberul
-stabuleste cotatiile bursei rezultate din jocul cererii si ofertei si le inscribe pe panourile bursei, pe
baza ordinelor transmise de brokeri
72. Majoritatea covarsitoare a schimburilor, din punct de vedere monetar, se desfasoara:
-prin intermediul conturilor curente si cecuri sau bilete la ordin
73.Dividentul reprezinta
-partea din profitul unei societati pe actiuni
74. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunciaceasta:
-mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
-sunt interpretate gresit semnalele date de pret
Acceptabilitatea
78. O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare, cu scadenta
peste 3 ani. Venitul fix anual(cuponul) adus de fiecare obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de
20%. Care este cuponul incasat de persoana respesctiva in 3 ani:
-30.000 lei
79.In conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie reprezinta doar
96,8% din venitul national potential, conform legii lui OKUN, rata estimata a somajului este de:
-7,8%
80.Expansiunea monetara transfera puterea de cumparare:
-de la banca centraka la consumatori
81.Politica anti-inflationista presupune
-abandonarea expansiunii monetare
82. Banca Centrala poate mari rezervele excendentare ale bancilor comerciale prin:
-achizitionarea de obligatiuni de la stat
83. Somajul frictional
-apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a indentifica un altul, mai
bine platit.
-cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile dezvoltate
varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1 milion renunta la cautarea unui loc de
-numarul somerilor este de 630.000
-sa se economiseasca in vederea unui consum?
-sa consume mai mult decat au economisit?
87. Privita in modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:
-ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si planificarea fondurilor financiare

disponibile si necesare, inclusive reglementarile si institutiile legate de derularea acestora

-prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara, deoarece producerea
oentru export determina costuri suplimentare
89. Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste producatorului
coreean un pret de 250 usd/buc. Presupunem ca producatorul coreean asigura livrarea produselor pana
la sediul importatorului, im timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor de
imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 usd/buc
acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care
comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egala cu echivalentul in lire sterline a :
90.Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specific de moneda se nume:
-bilet de banca
91. O politica fiscal contraciclica va produce:

-deficite atunci cand scade PIB
92. Lectia pe care a predate-o analiza Keynesiana dupa Marea Crisa din anul 1930 a fost aceea ca:
-deficitele sunt bune pentru economie
93. Operatiunine pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori catre:
-banci
94. Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala:

-Reduce rata dobanzii de pe piata monetara
95. Legea lui Okun spune ca :

-exista o relatie negative intre rata somajului si nivelul de productie
96. Operatiunile pe piata financiara secundara sunt mijlocite de cele mai multe ori de….
-buresele de valori
97.Cei mai vechi bani din gartie erau emisi de banca, tipariti de ornamente pentru…….
-promiteau sa plateasxca o suma anume de monede metalice la cerere
98. Reprecierea reprezinta:

-cresterea cursului de piata al unei monede
99. Masa monetara totala aflata in circulatie scade atunci cand:

-creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare…..
100. Pe piata bursiera oferta de titluri :

-provine dein partea detinatorilor titlurilor
101. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci....
-a le constrange capacitatea de a crea bani
102. In perioadele de rencensiune, ca masura de precautie:

-populatia cauta modalitati de a-si mari lichiditatile
103. Pe opiata financiara eficienta:
-preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continuu, astfel orice noua
informatie .... preturile titlului
104. Instituia care poate acorda credit bancilor parta denumirea de:
-Banca Centrala

-Pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor si de eficienta in utilizarea resurselor, este preferabil
ca economi(stii sa se) specialeizeze si sa participe la schimb
106.Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

-veniturile pe care emigrantii le repartiazapot contribui, pe termen scurt, la stimularea cererii globale,
in conditiile .... economisite.
107. Deprecierea reprezinta:

-scaderea cursului de piata a l unei monede
108.Caracterul preponderat negativ al inflatiei deriva din:


deficitului
110. Echilibrul moetar reprezinta:

-un echilibru intre cerere si oferta de moneda
111. Politice anti-inflationiste:

112. Populatia totala a unei tari este de 22 milioane persoane, din care 2.500.000 sunt pensionari si
3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de munca nu au lic de munca, iar
dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza, atunci:
-populatia ocupata este de 15.000.000
113. Situatia de ocupare deplina a fosrtei de munca exista atunci cand:

114.Pe termen scurt expansiunea monetara:

-conduce la „alungirea” proiectelor investitionale
115. Una dintre cauzele criszei economice o reprezinta:

-lipsa de reglementare a pietelor
116. In urma analizei facute in contextul Marii Crize din anii 1929-1933, Keynes sustinea faptul ca:
-Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui an fiscal
117. Bancile care vor sa-si maximizeze profiturile sunt nevoite sa:
-pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe credite la dobanzi mai mari si nevoia de
a pastra increderea populatiei in capacitatea de rambursare a depozitelor
118. Intr-o societate cu economie de piata, productia pentru un produs se desfasoara:

-anticipat fata de cerere?
119.Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:

-rata dobanzii creste
120. Un comerciant american importa ciocolata Belgiana, pentru care plateste producatorului un pret de
30 usd/kg. Presupunem ca producatorul belgian asigura livrarea produselor pana la sediul
importatorului, in timp ce taxa va,ala pe care SUA o aplica importurilor de ciocolata Belgiana este de
60%. In conditiile in care suma de 10 usd/kg acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata
americana, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul american ar fi dispus sa vanda ciocolata
este egal cu :
-58 USD
121.Protectionismul:
-modifica raportul de schimb si avantajele comparative
122. Populatia totala a unei tari este de 50 milioane locuitori, cea activa este de 25 milioane persoane,
dintre care populatia ocupata reprezinta 18 milioane de persoane, iar rata inaptilor este de 30%. In
aceste conditii:
-rata somajului este de 28%
123. Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este rata dobanzii, deoarece:
-cresterea sa reduce cererea pentru titluri si determina micsorarea cursului acestora pe piata bursiera
124. Prin cauzele care pot genera somajul se inscriu:

125. Tranzactiile derulate la nivelul pietei muncii

-vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadru juridic si institutional
126. Cursul unei obligatiuni este influentat de:

-rata dobanzii
127. In lunile ianuarie, februarie si martie rata lunara a inflatiei a fost de 5% in aceste conditii rata
inflatiei va fi de :
-15,76%
128. Rata arttificiala redusa a dobanzii:

-permite finantarea la costuri relativ reduse a deficitelor guvernamentale
129. Balanta de plati a Bulgariei evidentiaza, in 2012, incasari de 10.000 mld EUR si palti de 9.950 mld
EUR. In aceste conditii balanta de plati a Bulgariei prezinta, pentru anul 2012:
-un excedent de 50 mld EUR.
130.Cotarea directa:
- este dată pentru o unitate sau 100 unităţi în moneda străină, transformate în sumă corespunzătoare
în monedă naţională.

-tarile in dezvoltare detin cea mai mare pondere comertului international
132. Emigrarea:
-Poat fi considerata benefica, in momentul in care economian se sfla in situatie de subocupare, dat
133. Populatia unei tari, de 50 milioane de locuitorii, este structurata astfel:8 mil sunt copiii<15 ani,12
mil sunt peste varsta de munca de 65 ani, 21 mil reprezinta populatia ocupata in varsta de 15 -64 ani, iar
2,7 mil sunt de varsta legala de munca, apti de munca, solicita dar nu au loc de munca. In aceste conditii:
-rata somajului este de 11,39%
134.Pe piata financiara se efectueaza tranzactii cu:

-actiuni si obligatiuni
135.Marea criza din anii 1930 a fost mai grava si mai indelungata in :
-SUA
136. In conditiile in care rata naturala a asomajului este de 5,4%, iar PIB-ul creat in economie reprezinta
97% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimate a somajului este de:
-6,9%
137. Inflatia este generate de:

-banca central, care injecteaza prea multi bani in economie

-reducerea artificiala a ratei dobanzii de catra autoritatile monetare
139. . Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe seama unui cos de consum format
-4,9%
140.Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de probleme de coordonare

asociate:
-Inflatiei

-se va inregistra o incetinire neintentionata a ritmului de crestere economica
142. Convingerea ca banii trebuie sa aiba o justificare pentry a avea valoare ridica intrebarea ce anume
sa aiba in spatele justificarii pentru a oferi aceasta valoare. Care afirmatie din urmatoarele nu este
adevarata?
-faptul ca banii sunt acceptati in tranzactii ca mijloc de schimb le asigura valoarea
143. Atata timp cat individul prefera castigurile salariale suplimentare timpului liber, atunci:
-?
144. Cand rata dobanzii scazuta in mod artificial incepe sa creasca, oamenii de afaceri constata:
-ca inregistreaza costuri si pierderi economice mari
-Capacitatea indivizilor de a asigura cooperarea
2. Cresterea marimii salariului:
-are un effect de scara negative asupra cantitatii cerute de forta de munca
-cantitatea rezervelor lor si cerintele privind rezervele stabilite de stat
5. In lunile ianuarie, februarie si martie, rata lunara a inflatiei a fost de 2%. In aceste conditii, rata
inflatiei va fi de:
- 6,1%
6. Bursele de valori
-Se apropie cel mai mult de unele dintre cerintele pietei cu concurenta perfecta
7. Printre efectelle negative ale inflatiei regasim:
-scumpirea creditelor acordate de banci
8. In conditiile in care rata naturala a asomajului este de 5,9%, rata estimate a somajului este de 8,4%,
iar PIB-ul creat in economie reprezinta 570miliarde unitati monetare, PIB-ul potential, conform legii lui
Okun, este de:
-560 miliarde u.m.
9. Pe piata butsiera cererea de titluri
-provine din partea celor care dispun de capital banesc
10. Detinatorul de actiuni (actionarul) se bucura de o serie de drepturi cum ar fi:
-dreptul la o parte din profitul societatii (dividentul)
-rare
12. Depunerea unei sume de 100 milioane de dolari intr-un cont current in conditiile unei rate a
rezervelor obligatorii de 25% va determina aparita:
-cresterea masei monetare cu 100 de milioane dolari
13. O politica fiscal contraciclica presupune:
-o crestere a incasarilor fiscal in perioadele de recensiune
14. In cadrul unei operatiuni cu prima simpla, un client cumpara 200 actiuni la pretul de 250 lei fiecare
plus o prima de 100 de lei cu scadenta peste doua luni.
-?
15. Uniunea Europeana
-desi are numeroase domenii in care decide prin institutiile proprii, supranationale, in nici un domeniu
nu are competente exclusive
16. Inflatia actioneaza ca un impozit deoarece
-Se produce un transfer al puterii de cumparare intre primul si ultimul utilizzator al insemnelor
monetare
-reflecta situatia comertului exterior cu marfuri corporale si servicii
18. Balanta de plati a Ungariei evidentiaza, in anul 2012, incasari de 11.400 mild EUR si plati de 12.650
mild EUR. In aceste conditii, balanta de plati a Ungariei prezinta, pentru 2012:
-un deficit de 1250 mild EUR
19.Piata financiara mobiliara este o component a :
20. Politicile monetare si fiscale expansionist:
21. Cursul de schimb real
-este utilizat pentru a calcula correct repercursiunile cursului de schimb asupra competitivitatii unei
economii.

23.Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:
-bancile comerciale pot reduce rata dobanzii si pot acorda mai multe credite
24.Cand efectul de venit domina efectul de substitutie in comportamentul salariatului:
-curba ofertei individuale de munca se repliaza spre stanga
25. In perioadele de recensiune oamenii:
-prefera sa detina mai multi bani in numerar
26. Comertul international
-este specific economiilor deschise
27.Masa monetara totala aflata in circulatie creste atunci cand;
-bancile creeaza moneda prin acordarea de noi credite
28.Operatiunile cu prima simpla”a la hausse”
-ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului in functie de
termenul de scadenta
30. In conditiile in care in anul 2012, exporturile Republicii Moldovei au fost de 4000 mld EUR, in timp ce
importurile au fost de 4.400 mld EUR, balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de :
-90,91%
31. Politicile fiscal si monetare expansionist vor determina, pe termen scurt:
-cresterea PIB ului real si a gradului de ocupare
32. Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata?
-bursele devalori reduc concurenta dintre firme
33. Inflatia:
-distorsioneaza sistemul preturilor relative
34. Specializarea internationla si schimbul:
-Ofera posibilitatea obtinerii de castiguri ca rezultat al economiilor de scara

35. Banca Centrala poate mai rezervele excenentare ale bancilor comerciale prin:
-sunt reglementate prin acte normative si acorduri incheiate intre exponentii intereselor angajatilor,
angajatorilor si uneori ale puterii publice
-Banca Centrala
-M1 si M2 scad
39. Rata jomajului reprezinta raportul procentual intre:
41. Banii
-reprezinta un mijloc de schimb general acceptat
-scaderea rezervei obligatorii (rezerva minima obligatorie)
43. Atunci când publicul depune bani în conturile de economii în băncile comerciale:
44. Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe seama unui cos de consum format
-5%
-o politica fiscal pentru a corecta recensiunile (“cheltuirea imprumuturilor”)

-protectia fata de produsele realizate in strainatate poate avea si efecte pozitive asupra economiei,
dar costul de oportunitate este ridicat
47. Operatiunile cu prima compusa „a la baisse”:
-ofera posibilitatea vanzatorului de a alege intre executarea sau rezilierea contractului, in functie de
evolutia cursului
48. Echilibru monetar determina:
-stabilitatea preturilor
-vor influenta productia si ocuparea fortei de munca mai repede decat vor determina modificarea
50. Distinctia facuta intre piata muncii nationla si cea locala are in vedere:
-tipul serviciilor de munca tranzactionale, de inalta clificare, ce nu pot fi oferite decat de perdonaje cu
pregatire superioara sau de calificare mai redusa, ce pot fi oferite de persoane de pan local, cum ar fi
instalatorii, mecanicii auto, zidar, etc
-volumul de meneda aflat in circulatie a crescut
-Este stsbilit unilateral de autoritatile monetare nationale in funcyie de diversi factori economici,
politici, sociali si institutionali, interni si extern
53. Să presupunem că putem calcula rata inflației dintr-o țară pe baza unui coș de consum
format din bunuri alimentare cu o pondere de 25% în coșul de consum, bunuri industriale cu o
pondere de 35% și servicii. Stiind că rata de creștere a prețurilor pentru bunuri alimentare este
de 6%, indicele de creștere a prețurilor pentru bunuri industriale este de 109% și rata de
creștere a prețurilor este de 3% pentru servicii., calculate rata inflatiei:
-5,8%
-nivelul randamentului este mai mare decat rata dobanzii (e>d’)

-fucntioneaza ca o constrangere asupra imprumuturilor acordate de banci
56. Mai ales in perioadele de razboi, guvernele sunt tentate sa suplimenteze cantitatea de
moneda. Aceasta masura are drept consecinta:
-aparitia inflatiei
57.Capitalul real :
-se valorifica in procesul de productie
-o pilotica deliberata a autoritatilor monetare
-pietele libere de comert presupun reduceri semnificative ale taxelor vamale reciproce
60.Somajul este considerat drept esec al pietei. Pentru diminuarea sa, putem enumera urmatoarele
masuri:
-stimularea investitiilor publice si private deopotriva
61. Daca unclient retrage 5000E dintr-un cont la vedere si ii depune intr-un cont la termen cum variaza
agregatele monetare?
-M1 scade cu 5000E iar M2 nu se modifica
-politici expansioniste, intrucat efectele de reducere a ratei somajului sunt vizibile pe termen scurt.
-procesului de restructurare permanent pe care ii cunoaste economia
64. In conditiile in care , in anul 2012, importurile Romaniei au fost de 9000 mld Eur, in timp ce valoarea
totala a exporturilor a fost de 7.200 mld Eur, balanta comerciala prezinta o rata de acoperire de:
-80%
65. Un comerciant de bursa cumpara 500 de actiuni Antibiotice S.A. Iasi 200 lei/buc si vinde 700 actiuni
Banca Transilvaniei S.A. la 500 lei/buc, ambele pe baza de contract cu scadenta la 6 luni. In momentul
executarii contractului, cursul actiunilor Antibiotice Iasi este de 250 leibuc, iar al actiunilor BT S.A. este
400 lei/buc. Care va fi rezultatul pe ansamblul acestor operatiuni.
-castiga 95.000 lei

67. Masa monetara totala aflata in circutaltie creste atunci cand:
68. In functie de durata mobilitatii geografice a fortei de munca aceasta poate fi:
-migratie internationala
nedeterminata:
-capacitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea constanta a garantiilor sale
70. Purtatorii cererii de munca sunt:
-angajatoii
71. Jobberul
-stabuleste cotatiile bursei rezultate din jocul cererii si ofertei si le inscribe pe panourile bursei, pe
baza ordinelor transmise de brokeri
72. Majoritatea covarsitoare a schimburilor, din punct de vedere monetar, se desfasoara:
-prin intermediul conturilor curente si cecuri sau bilete la ordin
73.Dividentul reprezinta
-partea din profitul unei societati pe actiuni
74. Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunciaceasta:
-mareste oferta de bani si rezervele bancilor comerciale
-sunt interpretate gresit semnalele date de pret
Acceptabilitatea
78. O persoana achizitioneaza 50 de obligatiuni cu o valoare nominala de 1000 lei fiecare, cu scadenta
peste 3 ani. Venitul fix anual(cuponul) adus de fiecare obligatiune corespunde unei rate a dobanzii de
20%. Care este cuponul incasat de persoana respesctiva in 3 ani:
-30.000 lei
79.In conditiile in care rata naturala a somajului este de 6,2%, iar PIB creat in economie reprezinta doar
96,8% din venitul national potential, conform legii lui OKUN, rata estimata a somajului este de:
-7,8%
80.Expansiunea monetara transfera puterea de cumparare:
-de la banca centraka la consumatori
81.Politica anti-inflationista presupune
-abandonarea expansiunii monetare
82. Banca Centrala poate mari rezervele excendentare ale bancilor comerciale prin:
-achizitionarea de obligatiuni de la stat
83. Somajul frictional
-apare prin initiativa persoanelor de a parasi locul de munca, cu scopul de a indentifica un altul, mai
bine platit.
-cea mai mare parte a fluxurilor de export este detinuta de tarile dezvoltate
varstei de munca era de 10 milioane. Daca din populatia apta, 1 milion renunta la cautarea unui loc de
-numarul somerilor este de 630.000
-sa se economiseasca in vederea unui consum?
-sa consume mai mult decat au economisit?
87. Privita in modul general, piata financiara sau piata capitalului, cuprinde:
-ansamblul tranzactiilor care au drept obiectiv mobilizarea si planificarea fondurilor financiare

disponibile si necesare, inclusive reglementarile si institutiile legate de derularea acestora
-prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara, deoarece producerea
oentru export determina costuri suplimentare
89. Un comerciant englez importa imprimante din Coreea de Sud, pentru care plateste producatorului
coreean un pret de 250 usd/buc. Presupunem ca producatorul coreean asigura livrarea produselor pana
la sediul importatorului, im timp ce taxa vamala pe care Marea Britanie o aplica importurilor de
imprimante din Coreea de Sud este de 20%. In conditiile in care echivalentul in lire sterline a 50 usd/buc
acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata, putem aprecia ca pretul minim la care
comerciantul englez ar fi dispus sa vanda o imprimanta este egala cu echivalentul in lire sterline a :
90.Hartia care promitea plata catre titular a unei cantitati specific de moneda se nume:
-bilet de banca
91. O politica fiscal contraciclica va produce:

-deficite atunci cand scade PIB
92. Lectia pe care a predate-o analiza Keynesiana dupa Marea Crisa din anul 1930 a fost aceea ca:
-deficitele sunt bune pentru economie
93. Operatiunine pe piata financiara primara sunt mijlocite de cele mai multe ori catre:
-banci
94. Expansiunea creditelor determinate de Banca Centrala:

-Reduce rata dobanzii de pe piata monetara
95. Legea lui Okun spune ca :

-exista o relatie negative intre rata somajului si nivelul de productie
96. Operatiunile pe piata financiara secundara sunt mijlocite de cele mai multe ori de….
-buresele de valori
97.Cei mai vechi bani din gartie erau emisi de banca, tipariti de ornamente pentru…….
-promiteau sa plateasxca o suma anume de monede metalice la cerere
98. Reprecierea reprezinta:

-cresterea cursului de piata al unei monede
99. Masa monetara totala aflata in circulatie scade atunci cand:

-creditele bancare sunt rambursate intr-un ritm mai mare decat cel de acordare…..
100. Pe piata bursiera oferta de titluri :
-provine dein partea detinatorilor titlurilor
101. Principala functie a rezervelor care sunt solicitate a fi pastrate de catre banci....
-a le constrange capacitatea de a crea bani
102. In perioadele de rencensiune, ca masura de precautie:

-populatia cauta modalitati de a-si mari lichiditatile
103. Pe opiata financiara eficienta:

-preturile trebuie sa reflecte toate informatiile relevante, in mod continuu, astfel orice noua
informatie .... preturile titlului
104. Instituia care poate acorda credit bancilor parta denumirea de:
-Banca Centrala

-Pentru un nivel ridicat de satisfacere a nevoilor si de eficienta in utilizarea resurselor, este preferabil
ca economi(stii sa se) specialeizeze si sa participe la schimb
106.Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?

-veniturile pe care emigrantii le repartiazapot contribui, pe termen scurt, la stimularea cererii globale,
in conditiile .... economisite.
107. Deprecierea reprezinta:

-scaderea cursului de piata a l unei monede
108.Caracterul preponderat negativ al inflatiei deriva din:


deficitului
110. Echilibrul moetar reprezinta:

-un echilibru intre cerere si oferta de moneda
111. Politice anti-inflationiste:

112. Populatia totala a unei tari este de 22 milioane persoane, din care 2.500.000 sunt pensionari si
3.000.000 sunt copii sub 15 ani. Stiind ca 1.500.000 persoane apte de munca nu au lic de munca, iar
dintre acestia 300.000 renunta la cautarea unui loc de munca si 50.000 emigreaza, atunci:
-populatia ocupata este de 15.000.000
113. Situatia de ocupare deplina a fosrtei de munca exista atunci cand:

114.Pe termen scurt expansiunea monetara:

-conduce la „alungirea” proiectelor investitionale
115. Una dintre cauzele criszei economice o reprezinta:

-lipsa de reglementare a pietelor
116. In urma analizei facute in contextul Marii Crize din anii 1929-1933, Keynes sustinea faptul ca:
-Excedentele si deficitele trebuie sa se compenseze pe parcursul unui an fiscal
117. Bancile care vor sa-si maximizeze profiturile sunt nevoite sa:
-pastreze un echilibru intre dorinta de a acorda cat mai multe credite la dobanzi mai mari si nevoia de
a pastra increderea populatiei in capacitatea de rambursare a depozitelor
118. Intr-o societate cu economie de piata, productia pentru un produs se desfasoara:

-anticipat fata de cerere?
119.Cand Banca Centrala vinde obligatiuni, atunci:

-rata dobanzii creste
120. Un comerciant american importa ciocolata Belgiana, pentru care plateste producatorului un pret de
30 usd/kg. Presupunem ca producatorul belgian asigura livrarea produselor pana la sediul
importatorului, in timp ce taxa va,ala pe care SUA o aplica importurilor de ciocolata Belgiana este de
60%. In conditiile in care suma de 10 usd/kg acopera cheltuielile de distributie a produsului pe piata
americana, putem aprecia ca pretul minim la care comerciantul american ar fi dispus sa vanda ciocolata
este egal cu :
-58 USD
121.Protectionismul:
-modifica raportul de schimb si avantajele comparative
122. Populatia totala a unei tari este de 50 milioane locuitori, cea activa este de 25 milioane persoane,
dintre care populatia ocupata reprezinta 18 milioane de persoane, iar rata inaptilor este de 30%. In
aceste conditii:
-rata somajului este de 28%
123. Un factor extrem de important pentru cursul obligatiunilor este rata dobanzii, deoarece:
-cresterea sa reduce cererea pentru titluri si determina micsorarea cursului acestora pe piata bursiera
124. Prin cauzele care pot genera somajul se inscriu:

125. Tranzactiile derulate la nivelul pietei muncii

-vizeaza serviciile de munca si sunt supuse unui cadru juridic si institutional
126. Cursul unei obligatiuni este influentat de:

-rata dobanzii
127. In lunile ianuarie, februarie si martie rata lunara a inflatiei a fost de 5% in aceste conditii rata
inflatiei va fi de :
-15,76%
128. Rata arttificiala redusa a dobanzii:

-permite finantarea la costuri relativ reduse a deficitelor guvernamentale
129. Balanta de plati a Bulgariei evidentiaza, in 2012, incasari de 10.000 mld EUR si palti de 9.950 mld
EUR. In aceste conditii balanta de plati a Bulgariei prezinta, pentru anul 2012:
-un excedent de 50 mld EUR.
130.Cotarea directa:
- este dată pentru o unitate sau 100 unităţi în moneda străină, transformate în sumă corespunzătoare
în monedă naţională.

-tarile in dezvoltare detin cea mai mare pondere comertului international
132. Emigrarea:
-Poat fi considerata benefica, in momentul in care economian se sfla in situatie de subocupare, dat
133. Populatia unei tari, de 50 milioane de locuitorii, este structurata astfel:8 mil sunt copiii<15 ani,12
mil sunt peste varsta de munca de 65 ani, 21 mil reprezinta populatia ocupata in varsta de 15 -64 ani, iar
2,7 mil sunt de varsta legala de munca, apti de munca, solicita dar nu au loc de munca. In aceste conditii:
-rata somajului este de 11,39%
134.Pe piata financiara se efectueaza tranzactii cu:

-actiuni si obligatiuni
135.Marea criza din anii 1930 a fost mai grava si mai indelungata in :
-SUA
136. In conditiile in care rata naturala a asomajului este de 5,4%, iar PIB-ul creat in economie reprezinta
97% din venitul national potential, conform legii lui Okun, rata estimate a somajului este de:
-6,9%
137. Inflatia este generate de:

-banca central, care injecteaza prea multi bani in economie

-reducerea artificiala a ratei dobanzii de catra autoritatile monetare
139. . Sa presupunem ca putem aprecia nivelul inflatiei dintr-o tara pe seama unui cos de consum format
-4,9%
140.Excesul de oferta fata de cererea de moneda conduce la o serie de probleme de coordonare

asociate:
-Inflatiei

-se va inregistra o incetinire neintentionata a ritmului de crestere economica
142. Convingerea ca banii trebuie sa aiba o justificare pentry a avea valoare ridica intrebarea ce anume
sa aiba in spatele justificarii pentru a oferi aceasta valoare. Care afirmatie din urmatoarele nu este
adevarata?
-faptul ca banii sunt acceptati in tranzactii ca mijloc de schimb le asigura valoarea
143. Atata timp cat individul prefera castigurile salariale suplimentare timpului liber, atunci:
-?
144. Cand rata dobanzii scazuta in mod artificial incepe sa creasca, oamenii de afaceri constata:
-ca inregistreaza costuri si pierderi economice mari
145.
-
CAPITOLUL 10
EXTERNALITATILE SI DREPTURILE DIVERGENTE
1. În teoria economică o externalitate este un cost sau un beneficiu produs de o acțiune

a. care nu influențează deciziile actorului
2. Externalitățile nu ar exista dacă
a. costurile tranzacției ar fi 0
3. Drepturile de posesiune sau proprietate
a. stabilesc atât distribuirea beneficiilor cât și repartizarea responsabilităților asociate cu
utilizarea resurselor specifice
4. Zgomotul creat de motoarele cu reacție nu reprezintă o externalitate pentru
angajații unui aeroport care se ocupă de bagaje pentru că
a. au fost plătit să se expună la zgomot
5. De ce percep economiștii externalitățile negative ca fiind cauze ale așteptărilor
contradictorii ale oamenilor sau ale solicitărilor contradictorii privind drepturile de
proprietate?
a. Subliniază imposibilitatea eliminării complete a externalitățile negative între o
societate urbană
6. Drepturile de proprietate definite vag
a. au ca rezultat mai multe externalitățile negative făcând mai dificilă cooperarea
7. Care sunt beneficiile reducerii conflictelor legate de drepturile de proprietate Mai
degrabă pentru un acord judiciar decât printr'o transformarea legislației
a. Ele mențin numai bine continuitatea așteptărilor De acea reduc incertitudinea
8. Legislația al cărei scop este să stabilească exact Cine deține anumite drepturi de
proprietate
a. Va deveni o adjudecare alternativă atunci când dezacordurile asupra drepturilor de
proprietate rezultă din schimbările radicale ale circumstanțelor
9. Crearea prin legislația unor noi reguli ale jocului ca răspuns la apariția bruscă a
externalităților negative
a. are ca probabilitate mai mare de a promova eficiența dacă regulile stabilesc bazele
Pentru schimbul voluntar dintre părțile afectate
II.
1. Conceptul de externalitățile înseamnă
a. consecințele acțiunilor dăunătoare sau benefice care nu sunt luate în considerare de
către actor în luarea deciziilor
2. Un șofer care decide să intre pe autostradă în timpul orelor aglomerate ale
dimineții
a. Creează o externalitate în măsura în care șoferul nu ia în considerare aglomerarea
suplimentară pe care ar crea o pentru alți șoferi
3. Costurile tranzacții fac mai dificilă reducerea externalitățile atât negative cât și
pozitive deoarece costurile tranzacții
a. Exclud de fapt posibilitatea cooperării care i-ar încuraja pe actori să țină cont în totalitate
de toate costurile și beneficiile acțiunilor lor
4. Între o societate urbană este
a. absurd Să credem că așteptările tuturor vor fi la fel
5. autorii Argumentează că empatia, curtoazia și toleranță
a. vor facilita reducerea externalitățile negative dintre o societate prin Schimbarea atitudinii
nu vor mai lua în considerare interesele individuale și pe cele ale celorlalți oameni
6. proprietatea Este o regulă a jocului legală care Stabilește
a. atât privilegii cât și responsabilități
7. drepturile de proprietate de care se bucură oamenii
a. depind foarte puțin de cooperarea între oameni
8. proprietatea privată înseamnă
a. dreptul care le permite deținătorilor unei proprietăți să facă ceea ce își doresc cu
proprietatea lor însă în anumite limite stabilite de drepturile și obligațiile față de
ceilalți
9. Drepturile de proprietate promovează mai eficace cooperarea socială atunci când
oamenii
a. știu exact Care sunt drepturile lor și au încredere că vor continua să se bucure de acele
drepturi în viitor
10. negociere și cooperarea sunt mai eficace în reducerea problemelor pe care le
cauzează oamenii unii altora atunci când
a. drepturile de proprietate sunt clar definite și aplicate
11. clasificarea pretențiilor privind drepturile de proprietate contradictorii
a. facilitează oamenilor posibilitatea de a negocia înțelege și de a se pune de acord referitor
la reducerea externalitățile negative
12. Atunci când deschid un proces pentru rezolvarea unui dezacord părțile implicate
cere instanței de judecată să
a. descopere cine posedă de fapt anumite drepturi
13. o procedură legală care consideră că precedentele vor pune capăt neînțelegerilor cu
privire la drepturile de proprietate
a. facilitează angajarea oamenilor în planificări pe termen lung
14. legislația sau crearea unor noi reguli în scopul eliminării neînțelegerilor referitoare
la drepturile de proprietate
a. poate reduce externalitățile negative prin clarificarea drepturilor de proprietate
15. legislația care încearcă să reducă poluarea al aerului prin stabilirea unor limite
maxime pentru fiecare sursă
a. Nu vor corespunde reducerii dezirabile a poluarii aerului cu cel mai mic cost
16. Legislatia care incearca sa reduca poluarea aerului prin stabilirea unor limite
maxime pentru fiecare sursa
a. o abordare de tip ,,comandă şi control".
17. Economistii tind să privească impozitarea activităţilor poluante ca pe o tentative
a. de a-i încuraja pe cei care poluează să fie mai atenţi la costurile pe care le ignoră.
18. O taxă stabilită prin lege pentru cei care poluează, bazată pe unităţile de poluant
emise
a. va reduce poluarea care provine de la cei care consideră că taxa este mai costisitoare
decât reducerea poluării.
19. O societate poate îmbunătăți calitatea mediului la costul cel mai mic atunci când
poluarea
este redusă de către
a. firmele care dețin un avantaj comparativ in reducerea poluării.
20. Firmei A i s-a cerut să reducă emisiile de fum de către Agenția pentru Protecția
Mediului
până când aerul din regiune atinge calitatea specificată. In schimb, firma A
convinge alte
firme, prin stimulente financiare, să îşi reducă emisiile astfel încât tinta stabilită de
Agenție
să fie atinsă. Această acțiune intreprinsă de firma A
a. îndeplineşte directiva Agenţiei cu un cost mai mic.
21. Ar trebui ca Agenția pentru Protecția Mediului să le ceară fabricilor de otel din
nord-vestul Indianei și din sudul oraşului Chicago să își reducă emisiile de fum?
Dacă stim ca
beneficiile totale ale reglementărilor impuse fabricilor de otel de pe teritoriul
Statelor Unite
depășesc de două ori costurile totale ale indeplinirii acestor reglementări.
a. Nu stim nimic despre raportul beneficii-costuri al reglementarilor propuse
22. „Conceptul balonului”, aşa cum este el folosit de Agenția pentru Protecția Mediului
a. încearcă să controleze mai degrabă cantitatea totală de poluare dintr-o zona decât
emisiile din fiecare punct.
23. Manualul sugerează că aglomerația din trafic este o „externalitate negativă" pentru
că
a. este un cost generat de oamenii care nu iau în considerare costul atunci cand decid.
24. Manualul argumentează că ,,taxele pentru trafic", dacă ar fi corect implementate,
ar putea
îmbunătăți situația șoferilor prin faptul că
a. îi încurajează să conducă doar când această acțiune este semnificativ mai valoroasă
decât alte acţiuni alternative.
CAPITOLUL 11
PIEȚELE ȘI GUVERNUL
1. Teoria economică presupune că functionarii statului aleși și

numiţi
a. răspund la fel ca toți ceilalți la costurile și beneficiile anticipate,
presupuse de deciziile
examinate.
2. lată o întrebare dificilă. Cea mai importantă diferenţă dintre stat
şi alte instituții dintr-o
societate este că statul
a. posedă un drept exclusiv și recunoscut de a-i constrânge pe adulți
3. Coerciția (sau forţa) le permite indivizilor unei societăți să
coopereze mai eficace
a. în fiecare dintre modurile enumerate mai sus.
4. Limitările impuse asupra schimbului pur voluntar, create de
externalitățile positive
a. funcționează pentru a distorsiona acțiunile statului.
5. Oamenii care petrec mai mult timp studiind informații despre
maşini înainte de a cumpăra
una, comparativ cu timpul petrecut informându-se despre
candidații prezidenţiali înainte
de a vota unul, demonstrează că
a. orice cantitate de timp pe care o petrec cercetând maşinile va aduce o
imbunătăţire mai
semnificativă pentru bunăstarea lor, comparativ cu efortul pe care l-ar
cheltui pentru a
se informa despre candidaţii prezidențiali
6. De ce producatorii fac mai mult lobby decat consumatorii?
a. De obicei, producatorii au un interes mai mare decat consumatorii in
ceea ce priveste rezultatul unei anumite problem
II.
1. Textul susţine că funcţionarii aleşi şi numiţi ai statului
a. percep interesul public în lumina intereselor private sau personale.
2. Textul susţine că există concurență și în cadrul statului
a. Intre oameni, partied, sustinatori ai politicilor si aparatori ai programelor
3. Este mai facil pentru teoria economică să explice sau să facă
previziuni asupra politicilor statului atunci când
a. participanţii la procesul politic sunt influențați de costurile şi beneficiile
atribuite
4. Afirmaţia că funcţionarii aleși și numiţi ai statului sunt influenţaţi de
preponderenta
drepturilor de proprietate înseamnă că
a. aşteptările pe care le asociază cu planurile lor le orientează deciziile.
5. Care este legătura dintre stat şi coerciție (forţă)?
a. Statul este instituția dintr-o societate căreia oamenii ii conferă dreptul
exclusiv de a
folosi coerciția.
6. Cum face textul diferenta intre coerciție si persuasiune?
a. Coerciția determină cooperarea prin amenințarea cu reducerea opțiunilor,
persuasiunea
prin promisiunea extinderii optiunilor.
7. Este coerciția capabilă să extindx libertatea tuturor oamenilor dintr-

o societate?
a. Da, pentru că uneori poate extinde optiunile tuturor prin negarea unor
optiuni specifice
unei persoane.
8. Costurile tranzactiei se referă la costurile
a. aranjarii unui schimb satisfacator.
9. Deoarece costurile de tranzacționare reprezintă „costuri
nerecuperabile" sau costuri pentru
o parte care nu reprezintă beneficii pentru cealaltă parte,
a. . reduc dimensiunea schimbului voluntar care are loc,
10. In teoria economică, „călătorul clandestin" este cineva care
a. poate obține un bun pe care şi-l doreşte fără să plătească pentru el și de
aceea nu este
nevoit să contribuie la costurile care fac ca acesta să fie disponibil.
11. Protecția asigurată de poliție este de obicei un bun furnizat de
stat deoarece
a. este un bun care este greu de finanțat prin contribuţii voluntare.
12. Fondurile necesare pentru plata protecției asigurate de poliție
provin de obicei din taxe
pentru că
a. protecția asigurată de poliție este greu să fie oferită doar celor care
plătesc pentru ea.
13. Faptul că toată lumea doreste să se producă un anumit bun si
este dispusă, dacă este
necesar, să plătească un cost proporțional pentru productie
a. nu ne asigură de faptul ca o anumita persoana va contribui la plata
productiei acestuia.
14. De obicei, autoritățile asigură apărarea nationala din fondunle
strinse din impozite pentru
a. Este dificil sa se furnizeze apărarea nationala exclusive celor care se ofera
voluntary sa plateasca pt ea
15. Un sistem judiciar pentru rezolvarea disputelor dintre membrii
societatii creează beneficii
chiar si pentru oamenii care nu il folosesc niciodată, deoarece
a. hotărârile judecatoresti generează reguli uniforme pe care se poate baza
toata lumea.
16. „Externalitățile pozitive" creează un cadru pentru educația
financiară, până la un anumit
punct din veniturile provenite din colectarea taxelor, în măsura in
care
a. „Externalitățile pozitive" creează un cadru pentru educația financiară,
până la un anumit
punct din veniturile provenite din colectarea taxelor, în măsura in
caredeciziei cu privire la cantitatea de educaţie pe care ar trebui să o
obțina.
17. Argumentul pentru utilizarea coerciției şi a forței în schimbul
bazării în întregime pe
schimbul voluntar în cazul oferirii de asistență oamenilor săraci este
că
a. oamenii ar putea fi dispuși să contribuie doar dacă sunt siguri că alții
contribuie cu un
procent adecvat.
18. Certificarea de către stat a cantităților și a unităților de
măsură utilizate în afaceri poate fi
justificată pe temeiul că
a. reduce costurile de tranzacţionare totale sub nivelul la care ar trebui să se
situeze dacă
vânzătorii/ cumpărătorii individuali ar trebui să le verifice singuri.
19. Obstacolele pe care costurile de tranzactionare şi
externalitățile pozitive le ridică in calea
cooperării sociale prin intermediul schimbului voluntar
a. sunt de asemenea impedimente pentru functionarea eficace a statelor
controlate
democratic
20. De obicei, cetăţenii isi completează buletinele de vot fara a
obtine informatii complete
despre candidati pentru ca
a. ei consideră că informaţiile pe care le obțin nu vor avea niciun efect
asupra rezultatului
alegerilor.
21. De obicei, legislatorii adună mai multe informatii despre o
tema inainte de a-şi exprima
votul în legătură cu ea. In schimb, cetăţenii sunt mai puţin informați
în legătură cu aceste
chestiuni. De ce?
a. Voturile lor individuale au o mai mare probabilitate de a influenţa
rezultatul.
b. Le sunt furnizate resurse de adunare a informaţiilor pe cheltuiala publică.
c. Alegătorii îi consideră responsabili pentru acţiunile lor.
d. Din toate motivele de mai sus.
22. Interesul de a fi realeşi îi încurajează pe politicieni să sprijine
politicile care
a. conferă beneficii pe termen scurt cu costuri întârziate.
23. Dacă un consiliu local organizează o audiere în legătură cu o
propunere de lege care le va
solicita proprietarilor de restaurante să ofere mese separate pentru
nefumători, este foarte
probabil ca oamenii care vor participa la această audiere să fie
a. proprietari de restaurante.
24. Să presupunem că sunt organizate audieri de către Congres
pentru a decide dacă garanţiile
de imprumut federal trebuie să fie repartizate Corporației Chrysler
pentru a o salva de
la faliment. Este foarte probabil ca sindicatul angajaților de la United
Automobile să fie
prezent la aceste audieri pentru că
a. și membrii săi sunt interesați de această problemă,
25. Milioanele de plătitori de taxe, care trebuie să plătească
pentru susținerea financiara a
gigantului AIC de către guvernul federal, nu vor fi reprezentati la
audierea acestei chestiuni,
deoarece
a. niciun plătitor de taxe nu are un interes suficient de mare pentru a
justifica costul
participării la audieri.
26. Existenta externalitatilor pozitive" in procesul politic
democratic creste probabilitatea ca
politicile de stat
a. să incline către programele care ajută foarte mult putini oameni, dar care
ii costă pe
majoritatea lor doar foarte puțin.
27. Timp de foarte multi ani, Statele Unite au fost capabile să
mențină un sistem de inrolare
obligatorie a tinerilor in forţele armate pentru că
a. mulți oameni afectați in mod nefavorabil au considerat că este in
avantajul lor să
utilizeze o metodă personală de evitare, decât să atace in mod direct
sistemul.
28. Membrii Ministerului Alimentației și al Medicamentelor vor
tinde să solicite o verificare
mai atentă a noilor medicamente decât ar fi necesară din punctul de
vedere al oamenilor
care utilizează acele medicamente, pentru că oamenii ministerului
a. plătesc pentru testarea acestora din propriul buget şi drept urmare pot
proceda cum doresc
29. „Dilema deținutului" este un concept care ne ajută să
înțelegem de ce
a. pedeapsa nu descurajează întotdeauna comportamentul infractional.
30. „Dilema" din interiorul dilemei deținutului este aceea că, in
anumite circumstante,
a. oamenii acționează deliberat in moduri care contravin celor mai
importante interese ale lor
31. in cartea sa, Democratia in America, Alexis de Tocqueville
susţinea că
a. doar statele democratice pot regla toate detaliile economiei intr-o maniera
satisfăcătoare,
CAPITOLUL 12
MĂSURAREA PERORMANȚEI GLOBALE A SISTEMELOR ECONOMICE
1. Produsul intern brut (PIB) este descris în mod correct

A. în fiecare dintre modalitățile descrise mai sus.
2. 2. Luați în considerare următoarea suită de schimburi. Un
tăietor de lerne vinde un stejar proprietarului unei fabrici de
cherestea cu 60 $. Acesta il prelucrează și vinde scândurile
unui tâmplar cu 80 $. Tâmplarul confecționează o bibliotecă și
o vinde unui retailer cu 300$. Retailerul vă vinde vouă
biblioteca cu 500 $. Drept urmare, PIB-ul creşte cu
a. 500 $
3. Dacă PIB-ul nominal in acest an este de 7,7 miliarde de dolari,
în timp ce PIB-ul real este de 7 miliarde de dolari, știm că,
începând cu anul de referință,
a. nivelul prețurilor a crescut cu 10%.
4. Inflaţia şi recesiunea pot apărea simultan intr-o economie?
a. Da, şi acest lucru s-a intamplat de mai multe ori in economia
Statelor Unite de la al
Doilea Război Mondial
5. Inflatia nu ar putea exista dacă toate schimbările ar avea loc
prin intermediul
a. barterului.

Grile Macro 500 Pagini

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Macro 500 Pagini

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Este o componentă a cererii agregate:

A. ar impiedica Congresul si pe presedinte sa manipuleze economia in scopuri

2) Daca toata productia ar fi compusa din produse realizate la comanda:

A. Recesiunile ar fi mult mai slabe ca intensitate

3) Intarzierile „sincronizate" care trebuie anticipate si controlate daca este necesar ca

A. aparitia unei probleme si recunoasterea acelei probleme

4) Echilibrul monetar determina stabilitatea:

A. ilustreaza o trasatura specifica migratiei pendulatorii

A. gradul mai mare de atractivitate al monedelor

7) Care din urmatoarele intrebari este falsa?

A. prin specializare si comert exterior firmele nu pot obtine economii de scara,

8) Echilibrul monetar reprezinta :

A. Un echilibru intre volumul depozitelor si cel al creditelor

A. in absenta banilor, dobanda nu poate fi incasata

12) Capacitatea unei banci nereglementate de a continua sa creeze bani pe perioada

A. Abilitatea sa de a mentine increderea oamenilor in valoarea contstanta a

13) Legea lui Okun spune ca:

A. exista o relatie pozitiva intre nivelul productiei si numarul de someri

A. limite maxime pe care statul le stabileste pentru fiecare banca

A. a le constrange capacitatea de a crea bani

A. sunt autorizati de guvern, care controleaza societatea

A. au obligat multi oameni sa isi reduca cheltuielile totale

A. ar trebui ca deficitele bugetare sa fie interzise printr-un amendament

27) Cantitatea de bani oferita de autoritatile monetare:

A. va fi intotdeauna egala cu cantitatea detinuta de catre populatie

A. i-ar saraci pe producatorii de aur

A. extinderea creditarii, neinsotita de o crestere a economiilor, alimenteaza

30) Inflatia reprezinta:

A. o consecinta a cresterii generalizate a preturilor

31) Autorii sustin ca principala cauza a Marii crize economice a fost:

A. extinderea acordarii de credite pe parcursul anilor 1920, insotita de

33) Bancile comerciale creeaza bani:

34) In sistemul formelor regionale de comert liber:

A. pietele interne presupun libera circulatie a bunurilor, serviciilor si a factorilor de

36) Bancilor comerciale li se permite sa creeze bani pentru ca:

A. publicul este dispus sa accepte garantiile bancii in schimbul altor bunuri

A. deficitele nu sunt bune pentru economie

A. o mare parte din bani se afla in mainile consumatorilor si de aceea nu poate fi

A. dar nu si active aditionale

40) Modalitatea de baza prin care se realizeaza creatia monetara este:

A. O crestere de ansamblu a volumului imprumuturilor acordate de bancile

42) Profitul potential al bancii este dat de diferenta dintre:

A. dobanzile practicate la creditele acordate si dobanzile platite pentru conturile de

A. participarea unei tari la comertul mondial este invers proportionala cu

44) Daca Banca Centrala cumpara obligatiuni de la populatie, atunci banca:

A. reduce rezervele sistemului bancar comercial

A. construi sau achizitiona o masina de tiparit suficient de performanta

A. numarul somerilor este de 630.000 de persoane

48) Operatiunile cu prima simpla „a la hausse"

A. Ofera posibilitatea cumparatorului de a alege intre executarea sau realizarea

A. cheltuieste banii intr-un mod mai intelept

A. diminuarea cerintelor privind rezervele legale

A. astfel ar putea fi limitata capacitatea guvernului de a mari cantitatea de bani

A. este acelasi lucru cu capitalul fictiv

54) Cand Banca Centrala cumpara obligatiuni, atunci:

A. reduce rezervele sistemului bancar comercial

A. nu au nicio legatura una cu alta

58) Politicile anti-inflationiste

A. Determina scaderea puterii de cumparare a monedei

61) Schimbari ale ratelor de impozitare sau ale cheltuielilor guvernamentale au o

A. s-a demonstrat ca politica fiscala nu are niciun efect asupra cheltuielilor

A. stimularea investitiilor, publice si private deopotriva

A. acceptati de catre stat la plata texelor