Creştere şi dezvoltare economică.

Fluctuaţii economice

600. Ciclicitatea macroeconomică reprezintă:

a) un semn al crizei sistemului capitalist;
b) consecinţă a instabilităţii politice, militare şi economice pe
plan mondial;
c) înlănţuire a perioadelor de expansiune şi recesiune;
d) consecinţă a schimbărilor democratice;
e) un simptom al epuizării resurselor naturale la nivel
global.
601. Investiţia brută reprezintă:
a) exportul net;
b) numai formarea brută a capitalului fix;
c) numai modificarea stocurilor;
d) modificarea stocurilor şi formarea brută a capitalului fix;
e) consumul.
602. Consumul este egal cu 100 u.m., iar înclinaţia medie spre
consum este egală cu 0,8. Volumul economiilor este egal cu:
a) 100 u.m.;
b) 25 u.m.;
c) 50 u.m.;
d) 125 u.m.;
e) 150 u.m.
603. Cunoaştem următoarele date macroeconomice la nivelul unei
ţări: produsul naţional brut în preţurile pieţei PNB pp= 1000 u.m.,
Investiţii brute = 500 u.m., Investiţii nete = 400 u.m. şi taxele
indirecte sunt 50 u.m. în acest caz, venitul naţional este egal cu:
a) 1000 u.m.;
b) 500 u.m.;
c) 900 u.m.;
d) 850 u.m.;
e) 1200 u.m.

174
60 4. Funcţia economisirii este egală cu: S=0,3Vd. înclinaţia medie spre
consum este egală cu:
a) 0,3;
b) 1;
c) 0,5;
d) 0,8;
e) 0,7.

505. Cunoaştem următoarele date cu privire la o economie naţională:

salarii=5000 u.m., rente=1000 u.m., chirii=5000 u.m.,
profituri=2000 u.m. In acest caz, venitul naţional este egal cu:
a) 13000 u.m.;
b) 13500 u.m.;
c) 12500 u.m.;
d) 8000 u.m.;
e) 10000 u.m.

606. Produsul Intern Brut:

a) este mai mare decât PNB;
Ib) este mai mic decât PNB;
c) nu include consumul de capital fix;
d) poate fi mai mare, mai mic sau egal cu PNB;
e) include consumul intermediar.

607. Produsul Global Brut:

a) este întotdeauna mai mare decât PIB;
b) este întotdeauna mai mare decât PNB;
c) se calculează însumând doar valoarea bunurilor finale;
d) ia în calcul agenţii naţionali din străinătate;
e) nici una din variantele de mai sus.

175
Un automobil produs de o companie franceză în Români
este inclus:
a) atât în PIB-ul Franţei, cât şi în PIB-ul României;
b) atât în PIB-ul Franţei, cât şi în PNB-ul Românie;
c) atât în PNB-ul Franţei, cât şi în PIB-ul României;
d) în PIB-ul României, dar nu şi în PNB-ul Franţei;
e) nici una din variantele de mai sus.

într-o economie închisă, volumul cheltuielilor

guvernamentale este de 100 miliarde u.m., consumul
populaţiei de 350 miliarde u.m., iar investiţiile brute de 40
miliarde u.m. Produsul Intern Brut este de:
a) 490 miliarde u.m.;
b) 580 miliarde u.m.;
c) 630 miliarde u.m.;
d) 440 miliarde u.m.;
e) 540 miliarde u.m.

Dacă nivelul investiţiilor brute este de 40 miliarde,

cheltuielile guvernamentale reprezintă 25% din PIB iar
consumul populaţiei 65% din PIB, atunci volumul
cheltuielilor guvernamentale este de:
a) 250 miliarde;
b) 100 miliarde;
c) 400 miliarde;
d) 255 miliarde;
e) nu poate fi determinat din datele problemei.
Nivelul iniţial al venitului unei gospodării este de 1000 u.m.,
iar cel final de 2000 u.m. Ştiind că înclinaţia marginală spre
economii este de 0,3, iar nivelul iniţial al consumului este de
800 u.m., atunci consumul final este de:
a) 500 u.m.;
b) 1200 u.m.;
c) 1300 u.m.;
d) 1500 u.m.;
e) 1244 u.m.

într-o economie închisă, consumul personal de bunuri şi

servicii plus consumul de stat de bunuri şi servicii plus
investiţiile brute reprezintă:
a) PGB;
b) PIN;
C) VNreab
d) PIB;
e) VN.

PIB nu cuprinde:
a) consumul de stat de bunuri şi servicii;
b) consumul personal de bunuri şi servicii;
c) investiţii brute;
d) consumul intermediar;
e) exportul net.

177
614. Produsul intern brut este egal:
a) valoarea bunurilor şi serviciilor produse într-o ţară I
decursul unei perioade determinate;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor produse într-o ţară rtia'
puţin exportul net;
c) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o tară
în decursul unei perioade determinate;
d) valoarea bunurilor şi serviciilor produse într-o ţară mai
puţin importul;
e) valoarea bunurilor şi serviciilor produse într-o ţară mai
puţin exportul.

615. înclinaţia marginală spre consum este de 0,5. O creştere a

investiţiei cu 20 u.m., va determina o creştere a venitului de
echilibru egală cu:
a) creşterea investiţiei;
b) creşterea consumului;
c) dublul creşterii economiilor;
d) jumătate din creşterea consumului;
e) jumătate din creşterea veniturilor.

616. Conform legii psihologice fundamentale formulate de

Keynes, la o creştere a venitului:
A ) /. /, /«;
B ) /, /. /,;
C) I,<IV<IC;
D) i,>iv>iei
E) / ,> /„ > / ,;
unde: Is= indicele de modificare a economiilor; Iv =
indicele de modificare a venitului; Ic= indicele
de modificare a consumului.

178
6 j7. Conform legii psihologice fundamentale formulate de Keynes,
la o scădere a venitului:
a ) /, Iv Ie\
b ) /, /, /cî
c) I,<Iv<Ie\
d) I,>Iv>Ie;
e) h>K /,;
unde: Is= indicele de modificare a economiilor; Iv =
indicele de modificare a venitului; Ic=
indicele de modificare a consumului.

618. Care din relaţiile următoare nu este corectă?

a) V = C + S;
b) V = C + / ;
c) r = C - S;

t
d) 5 = V - C;
e) S = I. unde: V =
venitul; C = consumul; 1 =
investiţiile.

619. Indexarea salariilor şi a pensiilor este o măsură:

a) de diminuare a veniturilor;
b) de diminuare a inflaţiei;
c) de protecţie împotriva creşterii inflaţiei;
d) de economisire a resurselor ;
e) de creştere economică.

179
620. Surse de finanţare ale investiţiilor brute sunt:
a) partea din venit cheltuită pentru formarea capitalului
amortizare;
a) numai costurile;
b) numai renta;
c) numai consumul intermediar;
d) consumul populaţiei.

621. Dacă înclinaţia marginală spre economisire este 0,25, atunci

multiplicatorul investiţiilor este:
a) 4;
b) 2,5;
c) 1,33;
d) 0,75;
e) 0,25.

622. Conform legii psihologice fundamentale a lui J. M. Keynes:

a) multiplicatorul investiţiilor este subunitar;
b) sporul venitului este superior sporului investiţiilor;
c) variaţia procentuală a venitului este întotdeauna
superioară variaţiei procentuale a investiţiilor;
d) sporul consumului este întotdeauna superior sporului
investiţiilor;
e) variaţia procentuală a consumului este superioară
sporului procentual al venitului.

623. Nu incită la investiţii într-o economie de piaţă:

a) cererea de investiţii;
b) rata rentabilităţii mai mare decât rata dobânzii;
c) creşterea accelerată a inflaţiei;
d) optimismul întreprinzătorilor;
e) un mediu de afaceri stimulativ.

180
624. Din structura cererii agregate (globale) nu face parte:
a) cheltuielile pentru consum ale menajelor;
b) importurile;
c) formarea brută a capitalului tehnic fix;
d) exporturile;
e) variaţia stocurilor
625. în situaţia unei oferte agregate mai mică decât cererea
agregată, cunoscută şi ca absorbţie:
a) sunt avantajaţi cumpărătorii;
b) firmele sunt încurajate să îşi mărească producţia;
c) concurenţa devine puternică între firme;
d) echilibrul se poate realiza numai prin reducerea cererii;
e) dispare concurenţa dintre producători.
626. Potrivit calculelor macroeconomice:

a) PIB plus importurile formează cererea agregată;

b) exporturile sunt o componentă a ofertei agregate;
c) investiţia brută face parte din cererea agregată;
d) exportul net este întotdeauna pozitiv;
e) PIB cuprinde numai consumul intermediar.
627. Dacă oferta agregată este mai mare decât cererea agregată:
a) sunt avantajate firmele;
b) se micşorează stocurile firmelor;
c) echilibrul se poate restabili prin reducerea nivelului
producţiei;
d) concurenţa este puternică între consumatori;
e) exportul net devine negativ.
628. Rezultatele activităţii economice se pot exprima:
a) numai în unităţi fizice;

I b) numai în unităţi valorice; c) în unităţi valorice, numai

pe ansamblul economiei; d) în unităţi fizice, numai la
nivelul microeconomiei; e) atât în unităţi fizice, cât şi
valorice.

181
629. Indicatorii economici servesc la măsurarea activităţii
economice:
a) doar pentru cheltuieli;
b) numai pentru rezultatele ce se exprimă în bani;
c) atât pentru cheltuieli, cât şi pentru rezultate;
d) numai din punctul de vedere al eficienţei;
e) doar la nivelul economiei naţionale.

630. Produsul intern se calculează ca indicator agregat:

a) numai pentru bunurile intermediare;
b) atât pentru bunurile intermediare, cât şi pentru cele finale;
c) numai pentru bunurile finale ale agenţilor naţionali;
d) pentru bunurile finale;
e) pentru agenţii economici nerezidenţi.

631. Diferenţa dintre produsul intern brut şi produsul intern net

este egală cu:
a) consumul intermediar;
b) consumul personal de bunuri;
c) amortizarea capitalului fix;
d) consumul de stat de bunuri şi servicii;
e) investiţia netă.

632. Spre deosebire de produsul intern, produsul naţional:

a) se calculează pentru bunurile finale;
b) se determină numai ca expresie "netă";
c) este întotdeauna mai mare;
d) se referă la agenţii economici naţionali, indiferent de
locul unde îşi desfăşoară activitatea;
e) se calculează doar în preţurile factorilor.

182
633. Dacă producţia obţinută de agenţii economici naţionali care
lucrează în străinătate este mai mică decât cea obţinută de
agenţii economici străini care lucrează în interiorul ţării
respective, atunci:
a) produsul naţional este mai mare decât produsul intern;
b) produsul intern este mai mare decât produsul naţional;
a) produsul naţional este mai mic decât produsul intern, cu
amortizarea;
b) produsul intern minus produsul naţional este egal cu
consumul intermediar;
c) produsul naţional net este mai mare decât produsul intern
net.

Bunurile materiale şi serviciile finale ce se iau în calculul

produsului intern brut nu sunt destinate:
a) consumului privat;
b) înlocuirii bunurilor de capital tehnic fix scoase din
funcţiune;
c) formării brute a capitalului;
d) consumului intermediar;
e) consumului public.

Care din afirmaţiile de mai jos este falsă?

a) formarea brută a capitalului cuprinde şi exportul net;
b) bunurile incluse în calculul PIB sunt evaluate şi în
preţurile factorilor;
c) exportul net poate să aibă şi valoarea zero;
d) sursa sporirii stocurilor de capital circulant este investiţia
netă;
e
) consumul intermediar poate să fie mai mare decât
produsul intern brut.

183
636. Preţurile pieţei spre deosebire de preţurile factorilor:
a) sunt mai mari, cu mărimea amortizării;
b) sunt mai mici, cu mărimea impozitelor directe;
c) cuprind şi impozitele indirecte;
d) nu cuprind consumurile de factori de producţie;
a) sunt întotdeauna mai mici pentru că nu conţin impozitele
indirecte.

637. Cunoscând conţinutul elementelor de calcul, arătaţi care din

relaţiile de mai jos este adevărată:
a) P1B = PIN - Amortizarea;
b) PIN = PNB - Amortizarea;
c) PNN = PIB - Amortizarea;
d) PNB = PIB - Amortizarea;
e) PNNpf = Venit Naţional.
638. Dacă din produsul global brut se scade consumul intermediar,
rezultă:
a) PIN;
b) PNB;
c) PIB;
d) PNN;
e) investiţia brută.

639. Venitul naţional, calculat după metoda însumării veniturilor

nu cuprinde:
a) salarii;
b) amortizarea;
c) rente;
d) dobânda netă;
e) profiturile.

184
Prin corectarea venitului naţional
transferurilor cu străinătatea se obţine:
a) venitul disponibil;
b) venitul net disponibil;
c) venitul naţional disponibil;
d) venitul personal al populaţiei;
e) produsul naţional brut.

Dacă din veniturile personale ale populaţiei

impozitele şi taxele plătite de populaţie, obţinem:
a) venitul naţional disponibil;
b) venitul alocat pentru consum;
c) venitul alocat pentru economii;
d) venitul disponibil;
e) venitul naţional.

Produsul global brut, comparativ cu produsul intern brut:

a) este mai mic;
b) este egal, când amortizarea este zero;
c) cuprinde şi consumul de capital fix;
d) este mai mare, cu consumul intermediar;
e) cuprinde numai bunurile finale.

De regulă, rata medie a consumului este:

a) o mărime supraunitară;
b) o mărime negativă;
c) egală cu rata medie a economiilor;
d) un număr subunitar şi pozitiv;
e) dependentă de mărimea consumului de capital fix.
creat cu soldul

scădem
185
644. La un volum dat al venitului disponibil, cu cât rata medie a
consumului este mai mică, cu atât:
a) rata economisirii este şi ea mai mică;
b) consumul este mai mare;
c) partea destinată economiilor este mai mare;
d) înclinaţia marginală spre consum este mai mare;
e) înclinaţia marginală spre economisire este mai mare.

645. Potrivit lui J. M. Keynes, când venitul se modifică, de regulă

şi în medie, consumul:
a) se modifică, în sens contrar;
b) nu se modifică;
c) se modifică în acelaşi sens, dar cu o mărime mai mare;
d) scade;
e) se modifică în acelaşi sens, dar cu o mărime mai mică.

646. Când consumul este superior venitului disponibil, apare

fenomenul de:
a) economisire pozitivă;
b) dezeconomisire;
c) consum amânat;
d) investiţii nete;
e) amortizare.

647. Lucrarea „Teoria generală a folosirii forţei de muncă, a

dobânzii şi a banilor", este scrisă de:
a) A. Marshall;
b) K. Marx;
c) P. Samuelson;
d) J. K. Galbraith;
e) J. M. Keynes.

186
£48. Investiţia de înlocuire:
a) este mai mare decât investiţia brută;
b) are ca sursă de finanţare amortizarea;
c) are ca sursă de finanţare profitul;
d) se foloseşte pentru formarea netă a capitalului;
e) este o parte a investiţiei nete.

649. Investiţia netă:

• - . i i

a) este o parte a investiţiei de înlocuire;

b) este egală cu formarea brută a capitalului;
c) sporeşte volumul capitalului fix şi creşte volumul
stocurilor de capital circulant;
d) este mai mare decât investiţia brută;
e) are ca sursă amortizarea.

650. înclinaţia marginală spre economii, de regulă, este o mărime:

a) pozitivă şi supraunitară;
b) negativă;
c) pozitivă şi subunitară;
d) constantă;
e) în creştere, când venitul nu se modifică.

651. La un venit disponibil egal cu zero şi un consum egal cu

100 unităţi monetare, volumul economiilor este egal cu:
a) 200 u.m.;
b) -200 u.m.;
c) -100 u.m.;
d) 100 u.m.;
e) 300 u.m.

187
652. Principiul multiplicatorului investiţiilor exprimă interacţiune
care se formează între:
a) creşterea venitului şi creşterea consumului;
b) creşterea consumului şi creşterea economiilor;
c) creşterea economiilor şi creşterea investiţiilor;
d) creşterea venitului şi creşterea investiţiilor;
e) investiţia brută şi investiţia netă.

653. In cadrul unui sistem economic închis, economiile şj

investiţiile, în viziunea lui Keynes sunt:
a) egale cu consumul;
b) egale;
c) mai mari decât amortizarea;
d) egale cu venitul disponibil;
e) destinate înlocuirii capitalului fix scos din funcţiune.

654. Care din relaţiile de mai jos este corectă?

AS
* i
a) k =
Ji''
b) k =
^;
AVD
c) s +c <1;
d) k = -;,
c
e) * = —.
l-s'

188
Care din următoarele relaţii nu este corectă?
a) s +c =1;
b) s =l-c ;
c)

d) VD = C+S
e) 0<s <1.

Potrivit legii psihologice fundamentale a lui Keynes, când se

reduce venitul disponibil, consumul, de regulă:
a) creşte;
b) nu se modifică;
c) se reduce, dar cu o mărime mai mare;
d) se reduce, dar cu o mărime mai mică;
e) creşte, cu o rată constantă.

Consumul intermediar:
a) se referă doar la bunurile finale;
b) nu face parte din produsul global brut;
c) este, de regulă, mai mare decât produsul global brut;
d) nu cuprinde consumul de capital fix;
e) este egal cu produsul intern brut.

Investiţiile nete plus consumul de stat de bunuri plus

consumul personal de bunuri şi servicii formează:
a) PIN;
b) PNB;
c) PIB;
d) VN;
e) PGB.

189
659. Atunci când consumul este inferior venitului disponibil:
a) apare fenomenul de dezeconomisire;
b) rata medie a economisirii este egală cu zero;
c) înclinaţia medie spre consum este supraunitară;
d) multiplicatorul investiţiilor scade;
e) economiile sunt pozitive.

660. Când investiţiile brute sunt egale cu investiţiile pentru

înlocuire, în economia naţională respectivă:
a) capitalul tehnic fix se dezvoltă;
b) se creează noi locuri de muncă;
c) se modernizează capacităţile de producţie;
d) nu sunt şanse pentru dezvoltare;
e) creşte stocul de capital circulant.

661. Investiţia netă este cunoscută şi sub denumirea de investiţie

pentru:
a) înlocuire;
b) dezvoltare;
c) acoperirea consumului de bunuri de strictă necesitate;
d) controlul marilor riscuri ale sărăciei;
e) sporirea înclinaţiei marginale spre economisire.

662. Care din afirmaţiile de mai jos este adevărată?

a) multiplicatorul investiţiilor reflectă corelaţia dintre
sporul venitului disponibil şi sporul consumului;
b) când investiţia brută este mai mare decât investiţia netă,
investiţia de înlocuire este zero;
c) înclinaţia marginală spre economii, de regulă, este <
mărime pozitivă şi subunitară;
d) în cadrul surselor de finanţare a investiţiilor nete se aria
amortizarea;
e) dezeconomisirea are loc atunci când venitul dispon este
mai mare decât consumul.

190
663. în cadrul unei economii unde amortizarea este egală cu

(
consumul intermediar, iar investiţiile nete sunt de două ori
mai mari decât amortizarea: a) investiţia netă este de 3 ori
mai mică decât consumul intermediar; b) produsul intern
brut este egal cu investiţia brută; c) investiţia brută este de
3 ori mai mare decât consumul intermediar; d) produsul
intern net este egal cu produsul intern brut; e) investiţiile
nete nu stimulează dezvoltarea.
664. Produsul intern net în preţurile factorilor de producţie:
a) nu cuprinde amortizarea;
b) cuprinde şi impozitele indirecte nete;
c) nu cuprinde impozitele directe;
d) este, de regulă, mai mare decât produsul intern brut, în
preţurile pieţei;
e) este egal cu produsul naţional net în preţurile factorilor.
665. Impozitele directe, incluse în preţurile factorilor de producţie:
a) se referă la TVA şi accize;
b) sunt plătite de producători;
c) sunt, de regulă, mai mici decât impozitele indirecte;
d) sunt, de regulă, plătite de consumatori;
e) sunt, de regulă, mai mari decât impozitele indirecte.
*>66. Când soldul veniturilor factorilor de producţie în raport cu
străinătatea al unei ţări este pozitiv:
a) produsul naţional este mai mic decât produsul intern;
b) produsul intern este egal cu consumul intermediar plus
consumul de capital fix;
c
) produsul naţional net este mai mare decât produsul intern
net;
d) produsul naţional brut este egal cu produsul global brut;
e
) investiţiile brute sunt egale cu investiţiile nete.

191
667. Pe termen scurt, pentru a putea creşte consumul, fără a se
micşora economiile, este necesar ca:
a) sporul venitului să fie egal cu sporul economiilor;
b) sporul consumului să fie mai mare decât sporul venitului;
c) sporul venitului să fie egal cu investiţiile brute;
d) sporul venitului să fie mai mare decât sporul consumului;
e) sporul consumului plus sporul economiilor să fie mai
mari decât sporul venitului.
668. Raportul dintre sporul venitului disponibil şi sporul
investiţiilor este cunoscut sub denumirea de:
a) înclinaţie marginală spre consum;
b) rata medie a economiilor;
c) multiplicatorul investiţiilor;
d) rata medie a consumului;
e) rata creşterii economice.
669. Care din afirmaţiile de mai jos este falsă?
a) când consumul este superior venitului disponibil, apar
economiile negative;
b) investiţia pentru înlocuire poate fi mai mare decât
investiţia netă;
c) volumul economiilor este rezultatul comportamentului
colectiv al întreprinzătorului individual;
d) formarea netă a capitalului nu are ca sursă de finanţare
amortizarea;
e) multiplicatorul investiţiilor este inversul înclinaţiei
marginale spre economii.
670. Legea psihologică fundamentală cu privire la
comportamentul în consum a fost formulată de:
a) K. Marx;
b) J. M. Keynes;
c) M. Friedman;
d) J. K. Galbraith;
e) A. Smith.

192
667. Pe termen scurt, pentru a putea creşte consumul, fără a se
micşora economiile, este necesar ca:
a) sporul venitului să fie egal cu sporul economiilor;
b) sporul consumului să fie mai mare decât sporul venitului;
c) sporul venitului să fie egal cu investiţiile brute;
d) sporul venitului să fie mai mare decât sporul consumului;
e) sporul consumului plus sporul economiilor să fie mai
mari decât sporul venitului.
668. Raportul dintre sporul venitului disponibil şi sporul
investiţiilor este cunoscut sub denumirea de:
a) înclinaţie marginală spre consum;
b) rata medie a economiilor;
c) multiplicatorul investiţiilor;
d) rata medie a consumului;
e) rata creşterii economice.
669. Care din afirmaţiile de mai jos este falsă?
a) când consumul este superior venitului disponibil, apar
economiile negative;
b) investiţia pentru înlocuire poate fi mai mare decât
investiţia netă;
c) volumul economiilor este rezultatul comportamentului
colectiv al întreprinzătorului individual;
d) formarea netă a capitalului nu are ca sursă de finanţare
amortizarea;
e) multiplicatorul investiţiilor este inversul înclinaţiei
marginale spre economii.
670. Legea psihologică fundamentală cu privire
comportamentul în consum a fost formulată de:
a) K. Marx;
b) J. M. Keynes;
c) M. Friedman;
d) J. K. Galbraith;
e) A. Smith.

192
671. Care din următoarele relaţii este corectă?
a) PNB = PNN - Amortizarea;
b) PIB = PNB - Amortizarea;
c) PIN = PIB - Amortizarea;
d) PIN + Amortizarea = PGB;
e) PGB + Consumul intermediar = PNB.

672. Când PIB = PIN+5000, înseamnă că:

a) volumul consumului intermediar este 5000;
b) impozitele indirecte nete sunt egale cu amortizarea;
c) mărimea amortizării este 5000;
d) mărimea capitalului circulant consumat este de 5000;
e) mărimea capitalului tehnic fix folosit în economie este 5000.

673. Care din relaţiile de mai jos este adevărată?

a) K = l/s;

(
b) s -c =1; c) c =
sVD; d) s = cVD; e)
K = l/l-s .

674. Care din relaţiile de mai jos este falsă?

a) VD = C+S;
b) s=AS/AVD;
c) K= AVD/AI;
d) K=l/(l-s);
e) K = l/(l-c).

193
675. în intervalul T0 - Ti, înclinaţia marginală spre consum a fost
de 0,8, iar sporul economiilor a fost de 400 miliarde u.m.
Cunoscând că venitul în Ti este cu 100% mai mare decât înj
To, venitul din To a fost de:
a) 4000 miliarde u.m.;
b) 2000 miliarde u.m.;
c) 6000 miliarde u.m.;
d) 5000 miliarde u.m.;
e) 3000 miliarde u.m.

676. Când PGB este de 6000 u.m., fiind cu 20% mai mare decât
PIB, Amortizarea = Investiţiile nete, iar investiţiile brute
reprezintă 1/5 din PIB, înseamnă că:
a) PNN = 4500 u.m.;
b) PIN-4500 u.m.;
c) Consumul intermediar = 1500 u.m.;
d) Investiţiile nete = 1000 u.m.;
e) PIB = 4000 u.m.

677. înclinaţia marginală spre consum este 0,8, iar creşterea

economiilor este de 200 u.m. Creşterea venitului este de:
a) 2000 u.m.;
b) 3000 u.m.;
c) 1000 u.m.;
d) 12000 u.m.;
e) 4000 u.m.

678. Dacă înclinaţia marginală spre consum este 0,75, atunci

multiplicatorul investiţiilor este:
a) 1;
b) 4;
c) 0,33;
d) 0,25;
e) 0,75.

194
679. în perioada To - Ti, dacă venitul creşte cu 80000 u.m., iar
economiile sporesc cu 20000 u.m., înclinaţia marginală spre
consum este:
a) 0,25;
b) 4;
c) 0,75;
d) 1;
e) 0,50.
680. în perioada To - Ti venitul creşte cu 4000 miliarde u.m. Dacă
înclinaţia marginală spre consum este 0,8, atunci economiile:
a) se reduc cu 3200 miliarde u.m.;
b) se reduc cu 800 miliarde u.m.;
c) cresc cu 3200 miliarde u.m.;
d) cresc cu 800 miliarde u.m.;
e) nu se modifică.
681. Consumul personal de bunuri şi servicii este 1000 miliarde u.m.,
consumul de stat de bunuri şi servicii 400 miliarde u.m.,
investiţiile brute 300 miliarde u.m., consumul de capital fix
100 miliarde u.m., exportul 60 miliarde u.m. iar importul
40 miliarde u.m. Produsul intern brut, produsul intern net şi
investiţiile nete sunt, în miliarde u.m.:

a 176 1660;100
) 0 1640; 100
b 174 1640; 200
) 0 1620; 200
c 176 1660;
) 0 200.
Dacă înclinaţia marginală spre economii este 0,5,
multiplicatorul investiţiilor este:
a) 0,2;
b) 0,8;
c) 1;
d) 2;
e) 0,33.
195
683. înclinaţia marginală spre consum este 0,6, iar creşterea
economiilor de 400 miliarde u.m. Creşterea venitului ]a
nivelul unei economii este de:
a) 2000 miliarde u.m.;
b) 1000 miliarde u.m.;
c) 3000 miliarde u.m.;
d) 4000 miliarde u.m.;
e) 400 miliarde u.m.

684. Creşterea venitului este 30000 u.m., iar multiplicatorul

investiţiilor este 3. Dacă nivelul economiilor în T 0 era de
3000 u.m. valoarea investiţiilor, la nivelul unei economii, în
Ti, este:
a) 13000 u.m.;
b) 3000 u.m.;
c) 10000 u.m.;
d) 7000 u.m.;
e) 300 u.m.

685. Dacă PIN = PIB-2000 atunci:

a) consumul intermediar este de 2000;
b) consumul de capital.fix este de 2000;
c) exportul net este de 2000;
d) investiţiile nete sunt de 2000;
e) consumul personal de bunuri şi servicii este de 2000.

686. Dacă PNB = PNN + 1000 atunci:

a) consumul intermediar este de 1000;
b) consumul de capital fix este de 1000;
c) exportul net este de 1000;
d) investiţiile nete sunt de 1000;
e) consumul personal de bunuri şi servicii este de 1000.

196
68/- Atunci când creşterea investiţiilor este 10000 u.m., k
creşterea venitului de 30000 u.m. multiplicatorul
investiţiile este:
a) 0,33;
b) 1;
c) 3;
d) 1,3;
e) 0,1.
J588. în faza de recesiune economică, politicile anticiclic
urmăresc:
a) reducerea cererii de bunuri şi de servicii;
b) reducerea masei monetare;
c) reducerea volumului creditelor acordate de bănci;
d) creşterea taxelor;
e) stimularea cererii de bunuri şi de servicii.

89. în faza de recesiune economică prelungită, politica bugetari

urmăreşte:
a) reducerea deficitului bugetar;
b) creşterea fiscalităţii;
c) reducerea masei monetare;
d) creşterea ratei dobânzii;
e) creşterea cheltuielilor publice.

590. Prin integrare, economiile ţărilor participante devin treptat:

a) incompatibile;
b) mai puţin eficiente;
c) compatibile şi complementare;
d) autonom dezvoltate;
e) cu o rată nulă a inflaţiei.

197
691. Importul de bunuri şi servicii depinde de produsul intern brut
conform relaţiei IM = 100+0,1- Y, unde IM reprezintă
importul de bunuri şi servicii, iar Y, produsul intern brut.
Dacă exportul net de bunuri şi servicii este 100 unităţi
monetare, iar produsul intern brut, 600 unităţi monetare,
atunci exportul de bunuri şi servicii este:
a) 0 unităţi monetare;
b) 160 unităţi monetare;
c) 260 unităţi monetare;
d) 40 unităţi monetare;
e) 600 unităţi monetare.

692. PNB pe locuitor creşte atunci când:

a) PNB creşte mai încet decât creşte populaţia;
b) PNB scade şi populaţia creşte;
c) PNB scade mai mult decât scade populaţia;
d) PNB şi populaţia cresc în acelaşi ritm;
e) PNB creşte şi populaţia scade.

693. PIB în termeni nominali:

a) se exprimă în preţuri constante;
b) poate să fie egal cu PIB în termeni reali;
c) este egal cu PNN în termeni reali;
d) este egal cu PNB în termeni reali;
e) este întotdeauna mai mic decât PIB în termeni reali.

Raportul între PIB în termeni nominali şi acelaşi PIB în

termeni reali exprimă:
a) creşterea reală a producţiei;
b) evoluţia preţurilor bunurilor finale;
c) caracterul extensiv sau intensiv al creşterii economice;
d) indicele de creştere al venitului naţional;
e) dinamica exportului net.

198
695. Potrivit experienţei acumulate în domeniul creş'
economice:
a) fenomenul creşterii economice se apreciază pe ten
scurt;
b) aceasta presupune o sporire a producţiei medii reale
locuitor pe termen lung;
c) pentru dezvoltarea economică este de preferat creşte
economică extensivă;
d) PIB în termeni nominali este cel mai bun indicator pei
aprecierea acestui fenomen complex;
e) cea mai gravă situaţie pentru o ţară are loc atunci c;
PIB real pe locuitor este mai mare decât PIB nominal
locuitor.

696. După natura contribuţiei factorilor la obţinerea PIB r<

deosebim:
a) o creştere extensivă, bazată pe preponderenţa influer
productivităţii factorilor;
b) o creştere economică pozitivă, când sporeşte volun
factorilor de producţie utilizaţi;
c) o creştere intensivă, rezultat al sporirii eficienţei folos
factorilor de producţie;
d) o creştere extensivă, când PIB în termeni nominali e
mai mic decât PIB în termeni reali;
e) o creştere extensivă şi o creştere negativă.

697. Spre deosebire de creşterea economică, dezvoltai

economică:
a) se referă numai la nivelul macroeconomic;
b) vizează şi aspectele cantitative ale evoluţiei economice
c) implică schimbări structurale şi de ordin calitativ
economie;
d) se referă numai la consumul populaţiei;
e) este concepută pe termen scurt.

199
698. Care din afirmaţiile de mai jos este falsă?
a) creşterea economică este o premisă a dezvoltai-"
economice;
b) orice dezvoltare economică generează progres economic-
c) IDU este un indicator compozit pentru aprecierea
extensivităţii sau intensivităţii creşterii economice;
d) creşterea PIB real în termeni nominali poate să aibă loc
în condiţiile scăderii producţiei fizice finale;
e) PIB în termeni reali elimină influenţa modificării
preţurilor asupra valorii PIB.

699. In cazul unei creşteri economice predominant extensive:

a) factorii cantitativi sunt preponderenţi în susţinerea PIB
pe locuitor;
b) factorii de eficienţă pot să lipsească în determinarea
evoluţiei PIB;
a) PIB pe locuitor nu creşte;
b) nu are loc extinderea câmpului de producţie;
c) relevanţa este asigurată de creşterea productivităţii
factorilor de producţie.

700. Creşterea economică:

a) este un fenomen pe termen scurt;
b) se referă la trendul ascendent al PIB-ului real pe locuitor;
c) se referă la fluctuaţiile producţiei în jurul unui trend
ascendent;
d) se caracterizează prin devansarea creşterii PIB-ului real
de către creşterea populaţiei;
e) se măsoară prin intermediul PIB-ului nominal pe
locuitor.

200
701. Dacă PIB-ul real creşte cu 5%, iar populaţia scade cu 0,5(
atunci PIB-ul real pe locuitor creşte cu:
a) 4,5%;
b) 5%:
c) 5,5%;
d) 10%;
e) 10,25%.

702. Dacă ritmul PIB-ului pe locuitor este de 5%, iar rata inflaţ
este de 15%, atunci creşterea economică este:
a) întotdeauna extensivă;
b) întotdeauna intensivă;
c) neinflaţionistă;
d) inflaţionistă;
e) exclusiv nominală.

703. Dacă PIB-ul real creşte în acelaşi ritm cu populaţia, atu

creşterea economică este:
a) inflaţionistă;
b) neinflaţionistă;
c) zero;
d) pozitivă şi extensivă;
e) pozitivă, dar intensivă.

704. Dezvoltarea economică:

a) este sinonimă cu progresul economic;
b) este sinonimă cu creşterea economică;
c) presupune creşterea economică;
d) este independentă de progresul tehnic;
e) este o premisă a creşterii economice.

201
705. Progresul economic:
a) se referă la laturile cantitative ale dezvoltării economice-
b) se referă la laturile calitative ale dezvoltării economice-'
c) este un concept mai cuprinzător decât dezvoltarea economică-
d) reprezintă trendul ascendent al producţiei;
e) reprezintă fluctuaţiile activităţii economice în jurul unui
trend ascendent.
706. Dezvoltarea economică durabilă:
a) răspunde exigenţelor prezentului în detrimentul
trebuinţelor viitoare;
b) răspunde trebuinţelor viitoare în detrimentul exigenţelor
prezentului;
c) reconciliază dezvoltarea economică şi exigenţele
mediului înconjurător;
d) pune accentul pe creşterea economică în detrimentul
protecţiei mediului înconjurător;
e) se referă cu precădere la latura cantitativă a activităţii
economice.
707. Indicatorul dezvoltării umane:
a) coincide cu PIB-ul real pe locuitor;
b) coincide cu speranţa medie de viaţă;
c) se foloseşte pentru măsurarea creşterii economice;
d) se foloseşte pentru aprecierea dezvoltării durabile;
e) cumulează doi indicatori parţiali: speranţa medie de viaţă
şi rata de instruire a populaţiei.
708. Ciclicitatea economică este determinată, în ultimă instanţă, de
modul specific de evoluţie a:
a) producţiei;
b) nivelului general al preţurilor;
c) ocupării forţei de muncă;
d) randamentului utilizării factorilor de producţie;
e) veniturilor factorilor de producţie.

202
J709. Ciclurile economice reprezintă:
a) trendul ascendent al producţiei;
b) fluctuaţiile producţiei în jurul unui trend ascendent;
c) un fenomen întâmplător;
d) formă anormală de evoluţie a activităţii economice;
e) evoluţia producţiei în ritm constant.

710. în cadrul fazei de expansiune a ciclului economic:

a) producţia se reduce;
b) creşte gradul de ocupare a forţei de muncă;
c) cursul titlurilor de valoare se reduce;
d) oportunităţile de afaceri se reduc;
e) scad investiţiile.

711. Expansiunea este frânată de:

a) creşterea productivităţii;
b) creşterea ratei profitului;
c) diminuarea dezechilibrelor economice;
d) reducerea eficienţei factorilor de producţie;
e) reducerea semnificativă a stocurilor din economie.

712. In cadrul fazei de contracţie a ciclului economic:

a) producţia creşte; rata şomajului se reduce;
b scad investiţiile; afacerile devin prospere;
) piaţa titlurilor de valoare este de tip „bull".
c)
d
)
713. Ciclurile economice:
a) se succed conform unui model general unic;
b) au durate şi amplitudini neregulate;
c) reprezintă o formă anormală a activităţii economice;
d) nu pot fi atenuate prin măsuri de politică economică;
e) se manifestă în jurul unui trend descrescător ;
producţiei.

203
714. Criza economică marchează:
a) trecerea de la expansiunea economică la recesiune;
b) începutul fazei de expansiune economică;
c) procesul ireversibil de declin al producţiei;
d) procesul de progres reversibil al producţiei;
e) amplificarea potenţialului de eficienţă a factorilor de producţie.
715. In cazul unei expansiuni economice prelungite se recomandă:
a) expansiunea monetară;
b) creşterea ratelor dobânzii;
c) reducerea fiscalităţii;
d) creşterea cheltuielilor bugetare;
e) mărirea deficitului bugetar.
716. In cazul unei recesiuni prelungite se recomandă:
a) controlul mai riguros al masei monetare;
b) reducerea ratelor dobânzii;
c) mărirea impozitelor;
d) reducerea cheltuielilor bugetare;
e) scăderea achiziţiilor de stat.
717. Politica monetară adecvată în cazul expansiunii prelungite
constă în:
a) majorarea impozitelor;
b) reducerea cheltuielilor bugetare;
c) controlul deficitului bugetar;
d) emisiune monetară suplimentară;
e) creşterea ratelor dobânzii.
718. Politica fiscală adecvată în cazul expansiunii prelungite
constă în:
a) majorarea impozitelor;
b) creşterea cheltuielilor bugetare;
c) mărirea deficitului bugetar;
d) emisiune monetară suplimentară;
e) creşterea ratelor dobânzii.