Venit-consum

1) Venitul disponibil al menajelor reprezintă: a) venitul naţional disponibil; b) produsul

intern brut; c) venitul naţional calculat prin metoda producţiei; d) produsul naţional net
exprimat în preţurile pieţei; e) veniturile personale ale populaţiei după impozitare.
2) Odată cu creşterea venitului unei familii, de regulă, cheltuielile acesteia pentru
alimente: a) scad în mărime absolută în ţările dezvoltate; b) scad în mărime absolută în
ţările sărace; c) îşi reduc ponderea în cheltuielile totale ale familiei; d) cresc ca pondere
în cheltuielile totale ale familiei; e) răspunsurile a-d sunt incorecte.
3) Dacă funcţia consumului este liniară, înclinaţia marginală spre consum este: a)
crescătoare; b) descrescătoare; c) constantă; d) variabilă; e) în mod necesar egală cu
înclinaţia medie spre consum.
4) Atunci când veniturile cresc de 2 ori, respectiv cu 1.000 mld. u.m., iar rata consumului
se măreşte de la 60% la 70%, economiile: a) nu se modifică; b) scad cu 800 u.m; c)
cresc cu 800 u.m.; d) cresc cu 200 u.m.; e) scad cu 200 u.m.
5) Funcţia de consum într-o economie este descrisă prin următoarea ecuaţie C=100+0,5Y.
Dacă investiţiile sunt I=50, nivelul de echilibru al venitului este: a) 300; b) 100; c)
133,33; d) 75; e) 50.
6) Veniturile brute ale populaţiei sunt 630 miliarde lei. Impozitele directe plătite de
populaţie se ridică la 200 miliarde lei. Consumul populaţiei este 380 miliarde lei.
Datele anterioare arată că: a) veniturile disponibile ale populaţiei sunt 420 miliarde lei;
b) înclinaţia marginală spre consum este 0,88; c) înclinaţia medie spre consum este
0,90; d) economiile populaţiei sunt 40 miliarde lei; e) înclinaţia medie spre economisire
este 0,116.
7) Conform teoriei keynesiene, principalul factor de care depinde consumul este: a)
venitul permanent; b) venitul curent; c) averea; d) creşterea economică; e) rata
dobânzii.
8) Dacă venitul creşte, atunci: a) ponderea consumului în venit creşte; b) ponderea
consumului în venit se reduce; c) creşterea absolută a economiilor este mai mare decât
creşterea absolută a venitului; d) creşterea absolută a consumului este mai mare decât
creşterea absolută a venitului; e) consumul absoarbe integral creşterea venitului.
9) Care dintre următoarele elemente descurajează investiţiile? a) ratele înalte de
economisire; b) creşterea profiturilor; c) ratele înalte ale dobânzii; d) impozitarea
redusă a profitului; e) creşterea economică.
10) Atunci când investiţiile nete sunt nule: a) investiţiile s-au realizat în perioada
anterioară; b) stocul de capital rămâne constant; c) investiţiile brute sunt mai mari decât
amortizarea; d) investiţiile brute sunt mai mici decât amortizarea; e) productivitatea
capitalului se reduce.
 11) Dacă venitul disponibil creşte cu 80000 lei, din care creşterea consumului reprezintă
80%, atunci înclinaţia marginală spre economisire este: a) unitară; b) 0,8; c) 0,4; d) 0,2;
e) nulă.
12) În anul t0, venitul disponibil este de 100 u.m., iar economiile sunt de 40 u.m. Dacă, în
anul următor, venitul disponibil creşte cu 50%, iar înclinaţia marginală spre consum
este de 0,8, atunci economiile şi multiplicatorul investiţiilor vor fi, respectiv, de: a)100
u.m. şi 4; b) 40 u.m. şi 5; c) 100 mld u.m. şi 5; d) 40.u.m. şi 4; e) 50 u.m. şi 5.

13) Fie funcţia consumului C = 150 + c’Vd (unde Vd = venitul disponibil). Venitul
personal este 1000 u.m., taxele sunt 100 u.m. iar consumul personal este 600 u.m. În
aceste condiţii multiplicatorul investiţiilor este: a) K = 0,5; b) K = 5; c) K = 0,2; d) K =
2; e) K = 1,9.
14. Creşterea venitului disponibil cu 200 u.m. este însoţită de o creştere a consumului cu 50 u.m.
Înclinaţia marginală spre economii este: a) 0,25; b) 0,5; c) 0,75; d) 0,8; e) 1.
15. La un venit de 1.500.000 u.m./locuitor, se economisesc 150.000u.m., iar restul se consumă.
La un venit de 2.000.000 u.m./locuitor, se consumă 1.700.000 u.m., iar restul se
economisesc. Înclinaţia marginală spre consum este: a) 50%; b)30%; c) 70%; d) 90%; e) nu
se poate determina.

16. Venitul disponibil in 2018 este 1. 000 u.m, rata consumului 3/4 iar investitiile brute 600
u.m.Determinati volumul investitiilor nete si al investitiilor de inlocuire: a) 350 u.m.; 250
u.m. ; b) 200 u.m.; 300 u.m.; c) 250 u.m.; 350 u.m.; d)100 u.m.; 25 u.m.; e) 10 u.m.; 25 u.m.
17. În perioada curentă, venitul (V1) este de 1000 mld. şi creşte cu 25% faţă de
venitul din perioadă anterioară (Vo). Înclinaţia marginală spre consum este de 0,9 , iar rata
consumului în perioada curentă este 80%. Sporul economiilor în perioada curentă faţă de cea
de bază, sporul viitor de venit ca, urmare a sporirii investiţiilor nete (identic cu sporul
economiilor) reprezintă (în mld. u.m.):
a) 10; 100;
b) 15; 150;
c) 20; 175;
d), 20; 200
18. Rata consumului are o tendinţă de reducere atunci când:
a) venitul scade;
b) venitul rămâne constant;
c) rata economiilor scade;
d) venitul creşte.
19. Volumul economiilor constituie rezultatul comportamentului colectiv al:
a) întreprinzătorilor individuali;
b) băncilor;
 c) agenţilor economici publici şi privaţi;
d) consumatorului individual;
20. Venitul disponibil al menajelor reprezintă:
a) veniturile personale ale populaţiei după impozitare;
b) produsul intern brut;
c) venitul naţional calculat prin metoda producţiei;
d) produsul naţional net exprimat în preţurile pieţei.
21. Investiţiile nete în economie au drept consecinţă:
a) sporirea ofertei de bunuri materiale şi servicii;
b) înlocuirea echipamentului uzat fizic;
c) diversificarea producţiei şi reducerea calităţii bunurilor;
d) reducerea locurilor de muncă;

22. Dacă multiplicatorul investiţilor este patru, înseamnă că: a) la creşterea cu o unitate a
venitului, consumul creşte cu 0,75 unităţi; b) la creşterea cu o unitate a venitului, consumul
creşte cu 0,25 unităţi; c) la creşterea cu o unitate a venitului, consumul creşte cu 4 unităţi; d)
la creşterea cu 4 unităţi a venitului, consumul creşte cu 2 unităţi; e) la creşterea cu 4 unităţi a
venitului, consumul creşte cu o unitate.
23. În momentul To volumul economiilor este de 200 mld. u.m. iar rata consumului este de 75%
în momentul T1 volumul economiilor este de 300 mld u.m. iar rata consumului este de 70%.
Înclinaţia marginală spre consum în perioada To –T1 este: a) 1/4; b) 1/3; c) 1/5; d) 1/6; e)
1/2.
24. . Investiţiile cresc în perioada To – T1 cu 25%, ajungând la 500 mil. u.m.; dacă în aceeaşi
perioadă sporul venitului a fost de 400 u.m., multiplicatorul investiţiilor este: a) 3,2; . b) 4; e)
1/3,2; d) 1/4; e) 1,25.
25. Partea din venitul familiilor care nu este consumată poartă numele de: a) econormii; b)
investiţii; c) salarii; c) transferuri; d) impozite indireete.
26. Investiţia brută este 8.000, consumul de capital fix 4.000, venitul este de 12.000. Să se
calculeze investiţia netă. a) 4.000; b) 20.000; c) 2.000; d) 15.000; e) 8.000;
27. Pentru ca eficienţa economică să crească, în condiţiile creşterii consumului de factori de
producţie, între consumul de resurse (C) şi rezultatele obţinute (R) trebuie să existe următorul
raport: a) Ic>IR; b) IcΔR; d) ΔCΔR/R.
28. În T0-T1 investiţiile nete cresc cu 500%, iar venitul de ,6 ori. Dacă în întreaga perioadă rata
consumului a fost de 0,75, multiplicatorul investiţiilor este: a) 1; b) 4; c) 0,75; d) 15/4; e)
100/75.
29. La un ve nit de 1,5 mil. lei/locuitor, se economisesc 150.000, iar restul se con sumă. La u n
venit de 2.000.000/locuitor, se consu mă 1,7 mil., iar restul se economisesc. În clinaţia
margin ală spre consu m este : a)70% b)30% c)10% d)90% e)nu se poate determina
30. Dacă multiplicatorul investiţiilor este 2, la o creştere a consumului cu o unitate, venitul: a)
creşte cu 2 unităţi; b) scade cu 2 uniăţi; c) creşte cu 1/2 unităţi; d) scade cu 1/2 unităţi e) nu
se modifică
31. Daca multiplicatorul investitiilor este 2, consumul creste cu 200 u.m. si produsul global brut
cu 400 u.m,determinati inclinatia marginala spre consum:a) 0,8;b) 0,4;c) 1,5;d) nicio varianta
corecta.
32. Presupunem că nivelul de echilibru al venitului disponibil într-o economie simplă (Yd) =
2000 u.m. Dacă înclinaţia marginală spre economisire=0,2, iar investiţiile se majorează cu 10
u.m., atunci noul nivel al lui Yd (u.m.) este: a.1950; b) 2050; c) 2010; d) 1975.
33. Venitul disponibil se majorează cu 10 u.m. în momentul în care investițiile cresc cu 2 u.m.
Indicați funcția consumului dacă valoarea consumului autonom este 20.
a) -20 + 0,2yd; b.20 + 0,8yd; c.20 + 0,9yd d. -20 + 0,1yd
34. Alegeți situația care este în conformitate cu legea psihologică a lui Keynes:
a) pe măsura creșterii venitului disponibil, scade înclinația medie spre consum și crește
înclinația medie spre economisire
b) pe măsura creșterii venitului disponibil, scade înclinația medie spre economisire și crește
înclinația medie spre consum39.
c) creșterea venitului disponibil conduce la creșterea atât a înclinației medii spre
economisire, cât și a înclinației medii spre consum
d) creșterea venitului disponibil conduce la majorarea consumului, într-o măsură (%) mai
mare decât cea a economisirii
34. Multiplicatorul investitiilor este in relatie pozitiva cu: a) inclinatia marginala spre
consum;b) inclinatia medie spre consum;c) inclinatia marginala spre economii;d)
inclinatia medie spre economii.
35. Daca inclinatia marginala spre consum este 0,64,iar indicele venitului 125% si
venitul in To 100 u.m.,cat este sporul economiilor?a) 15 u.m.;b) 25 u.m.;c) 16 u.m.;d)
a,b,c false.
36. O persoana cu un venit net de 2000 u.m.,economiseste 500 u.m.Sporirea venitului la
2500 u.m. determina cresterea cheltuielilor de consum cu 20%.Multiplicatorul
investitiilor este :a) 0,4;b)0,6;c)0,8;d)a,b,c false.
37. Daca inclinatia marginala spre economii este 0,25,iar venitul disponibil a sporit cu
700 u.m.,atunci variatia absoluta a consumului este: a) 700 u.m.;b) 600 u.m.;c) 625
u.m.;d) 525 u.m.
38. La un volum dat al venitului disponibil,cu cat rata medie a consumului este mai
mica,cu atat:a) rata economisirii este si ea mai mica;b) consumul este mai mare;c) partea
destinata economiilor este mai mare;d) inclinatia marginala spre economisire este mai
mare.
39. De regula,daca veniturile se dubleaza,atunci:a) consumul se dubleaza si el;b)
economiile se dubleaza;c) economiile se tripleaza;d) consumul creste intr-o masura mai
mica.
40. .Intr-o economie,functia consumului este C= 0,3V + 220.La un venit de 2000
u.m.,rata consumului si a economiilor vor fi:a) 0,59 si 0,41;b) 0,45 si 0,55;c) 0,41 si
0,59;d) 0,22 si 0,78.
41. .Daca Produsul National Brut =8000 mld.u.m.,consumul de capital fix =1000
mld.u.m,iar rata medie a consumului este de 2/3.atunci investitiile nete vor fi:
a) 4666,66 mld.u.m.;b) 6000 mld.u.m.;c) 2333,33 mld u.m.;d) 1333,33 mld.u.m.
42. Ce valoare va avea produsul intern net,stiindu-se ca amortizarea este de 20.000
mld.u.m.,consumul intermediar este 25% din produsul global brut,iar produsul intern brut
plus consumul intermediar = 125.000 mld.u.m.:a) 93.750 mld.u.m.;b) 125.000
mld.u.m.;c) 73.750 mld.u.m.;d) 105.000 mld.u.m.
43. La un volum dat al venitului: a) cu cat rata medie a consumului este mai mare,cu atat
economiile cresc; b) cu cat rata medie a consumului este mai mare,cu atat consumul
scade; c) ) cu cat rata medie a consumului este mai mica,cu atat economiile scad;d) cu cat
rata medie a consumului este mai mare,cu atat economiile scade
45..In perioada T0-T1 venitul creste cu 20%,in T0 fiind de 4000 u.m.Daca rata economiilor
este 5/4 din venit,iar inclinatia marginala spre consum 0,6,atunci sporul de investitii va fi:
a)320 u.m; b) 800 u.m; c) 4800 u.m;d) 200 u.m.
46. Daca PNB = 8000 mld.u.m,CCF = 1000 mld.u.m,K=2,iar rata medie a consumului
este de 2/3,atunci investitiile nete vor fi: a) 4666,66 mld.u.m; b) 6000 mld u.m; c)
2333,33 mld.u.m;d) 1333,33 mld u.m.
47. ΔV2 din formula lui K reprezinta: a) sporul de venituri in intervalul T0-T1;b) sporul de
venituri viitoare; c) sporul de venituri anterioare; d) sporul economiilor.
48. Fie funcţia consumului C = 500 + 0,75 Y. Să se determine nivelul venitului
corespunzător pragului de economisire: a) 500; b) 125; c) 2000; d) 2500; e) 1000.
49. Considerăm că funcţia economisirii este S = 0,2YD – 10 (YD = venitul disponibil). În
acest caz, dacă: a) investiţiile sporesc cu o unitate, YD va spori cu 2 unităţi; b) investiţiile
sporesc cu 2 unităţi, YD va spori cu 8 unităţi; c) investiţiile sporesc cu 3 unităţi, YD va
spori cu 15 unităţi; d) investiţiile sporesc cu o unitate, YD va spori cu 3 unităţi; e)
investiţiile sporesc cu o unitate, YD va spori cu 4 unităţi.
50. În anul t0, venitul disponibil este de 100 u.m., iar economiile sunt de 40 u.m. Dacă, în
anul următor, venitul disponibil creşte cu 50%, iar înclinaţia marginală spre consum este
de 0,8, atunci economiile şi multiplicatorul investiţiilor vor fi, respectiv, de: a)100 u.m.
şi 4; b) 40 u.m. şi 5; c) 100 mld u.m. şi 5; d) 40.u.m. şi 4; e) 50 u.m. şi 5.
 51. Fie funcţia consumului C = 150 + c’Vd (unde Vd = venitul disponibil). Venitul
personal este 1000 u.m., taxele sunt 100 u.m. iar consumul personal este 600 u.m. În
aceste condiţii multiplicatorul investiţiilor este: a) K = 0,5; b) K = 5; c) K = 0,2; d) K =
2; e) K = 1,9.
52. Creşterea venitului disponibil cu 200 u.m. este însoţită de o creştere a consumului cu
50 u.m. Înclinaţia marginală spre economii este: a) 0,25; b) 0,5; c) 0,75; d) 0,8; e) 1.
53. Înclinaţia marginală spre consum este 0,75. Care va fi creşterea veniturilor determinată de
sporul investiţiilor cu 100 mld. u.m.? a) ΔV = 2500 mld. u.m.; b) ΔV = 250 mld. u.m.; c)
ΔV = 400 mld. u.m.; d) ΔV = 100 mld. u.m.; e) ΔV = 125 mld. u.m.
54. Dacă investiţiile de înlocuire sunt in valoare de 50 u.m., iar investiţiile brute de 200 u.m.,
atunci investiţiile nete sunt: a) 50 u.m.; b) 150 u.m.; c) 200 u.m.; d) 250 u.m.; e) 0 u.m.

55. Într-o economie în care înclinaţia marginală spre consum este de 0,6 cu cât trebuie să
crească investiţiile pentru ca veniturile să sporească cu 500 u.m? a) cu 500 u.m.; b) 300
u.m.; c) 200 u.m.; d) 1250 u.m. e) 833,3.