Sunteți pe pagina 1din 46

Tema 3.

Venit, consum
şi investiţii
Planul prelegerii

1. Formele de venit la nivel macroeconomic


2. Consumul. Funcţia consumului, înclinaţia
medie şi marginală spre consum
3. Economiile, motivele economisirii
4. Investiţiile. Factorii investiţiilor. Criteriile de
argumentare a deciziei de a investi
5. Multiplicatorul şi acceleratorul investiţiilor
LITERATURA
1. Moldovanu, Dumitru. Curs de teorie economică .
Chişinău, Editura Arc, 2006, 432 p.
2. Tomșa Aurelia. Teorie economică. Vol. II
”Macroeconomie”. Chișinău, 2013, 332 p.
1. Formele de venit la
nivel macroeconomic
Venitul constituie un flux de
resurse monetare sau
materiale (reale), care
provine direct sau indirect
dintr-o activitate economică
şi este însuşit de un agent
economic.
În economia națională, sânt
cunoscute asemenea venituri:

Venituri factoriale

Venituri personale

Venitul naţional
Venitul național
constituie valoarea
adăugată netă creată
în decurs de un an de
către agenții
economici rezidenți,
care
activează atât în
interiorul tarii, cât și in
străinătate.
Cauzele creşterii venitului naţional
Sporirea numărului de persoane
angajate în activitatea economică

Progresul tehnic

Creşterea nivelului de instruire a forţei


de muncă

Perfecţionarea metodelor de gestionate


a afacerilor
Venitul naţional este supus:
Repartiţiei primare (distribuirii)
salariu
rentă
profit
Dobândă
Repartiţiei secundare (redistribuirii)
Distribuirea şi redistribuirea venitului naţional

Venitul naţional

Profit Salariu Dobândă Rentă


Impozite în bugetul de stat
Ocrotirea Apărarea Protecţie
Învăţământ
sănătăţii ţării socială
2. Consumul. Funcţia
consumului, înclinaţia medie
şi marginală spre consum
VN = C + E
100 %= de la 60până la 90 %+ de
la 40 până la 10%

Consumul este o
transformare a bunurilor şi
serviciilor, care se poate efectua
fie imediat, fie progresiv, în
decursul unei perioade de timp,
de regulă un an de zile.
Consumul la nivel macroeconomic

final intermediar

privat public
Factorii ce influenţează consumul
sunt:

Obiectivi: Subiectivi:
-mărimea, dinamica - înclinaţia psihologică a
şi modul de oamenilor spre
repartizare a consum;
veniturilor; - previziuni asupra
-nivelul şi evoluţia venitului viitor;
preţurilor; - perspectiva modificării
-rata dobânzii; preţurilor.
-schimbări în politica
fiscală.
Corelaţia dintre venit şi consum se
analizează prin intermediul
indicatorilor:

1. rata medie de consum”


sau “înclinaţia spre consum”

2. rata marginală a
consumului
Rata medie de consum
sau “înclinaţia spre consum”
constituie raportul dintre
consumul total şi venit:

c= C/V
unde: C – consumul total
V – venitul total
Curba consumului
C

С3

С2

С1

V1 V2 V3 V
Rata marginală a consumului (c`)
arată cu cât sporeşte consumul (Δ C)
la creşterea cu o unitate a venitului
disponibil (Δ VD):

c` = ΔC/ ΔV
0<c`<1
c`=0, când ΔC=0
c`=1, când ΔC = ΔV
Interdependenţa dintre creşterea
veniturilor şi rata medie a consumului
7

6
Rata medie a consumului

Venitul
0 20 40 60 80 100 120 140
3. Economiile,
motivele
economisirii
Economiile reprezintă
partea venitului care nu a fost
consumată sau diferenţa dintre
venituri şi cheltuieli
V = C+E
E=V–E
unde: V – venitul naţional
C – consumul
E – economii
Clasificarea economiilor
după structură: după sectoarele de
activitate
economii nete economii ale
(partea venitului ce nu sectorului privat (E
se consumă); private);
economii brute (care economii ale
includ economiile nete sectorului public (E
şi consumul de capital publice)
fix) E private >E publice
EN = EP + EBE + EG
Economiile
naţionale
(EN)

Economiile
Economiile Excedentul
brute ale
Personale Guvernamental
firmelor
(EP) (EG)
(EBE)
Motivele economisirii:
de a cerea o rezervă de a avea o senzaţie
pentru situaţii de independenţă şi
neprevăzute; libertate;
de a se asigura în de a majora treptat
vederea unui viitor standardele de viaţă;
previzibil nefavorabil; de a pune în aplicare
de a putea beneficia proiecte comerciale
de dobânzi şi sporuri sau speculative;
de valoare; zgârcenia.
de a lăsa moştenire;
Tendința de economisire se
exprimă prin conceptele:
înclinația medie spre economii
(e)
e = E/V
rata economiilor e = E/V *100
înclinația marginală spre
economii (e`)
e`= ΔE/ ΔV
- modificarea veniturilor;

- rata dobânzii;

- politica fiscală;

- puterea de cumpărare a banilor.


Relaţiile dintre venit, consum şi investiţii

V=C+E ΔV=ΔC+ΔE
c +e = 1 c`+e` = 1
c` = 1- e` e` = 1- c`
Venitul disponibil Consum Economii
A 24000 24110 -110
B 25000 25000 0
C 26000 25850 +150
D 27000 26600 +400
E 28000 27240 +760
Analiza ratei medii şi marginale spre
consun şi prin economii

c` e`
c e
V C (Δ C/ E (Δ E/
(C/V) Δ V)
(E/V)
Δ V)
A 24000 24110 1.004 - -110 -0.004 -

B 25000 25000 1.000 0.89 0 0 0.11

C 26000 25850 0.994 0.85 +150 0.005 0.15

D 27000 26600 0.985 0.75 +400 0.014 0.25

E 28000 27240 0.972 0.64 +760 0.027 0.36


Formele de utilizare a economiilor:

Tezaurizare, păstrarea banilor prin


diferite ascunzişuri;

Plasamente, transformarea banilor în


active financiare: acţiuni, obligaţiuni;

Investiţii, procurarea bunurilor de


producţie şi a bunurilor imobiliare, în
scopul obţinerii unui profit.
4.Investiţiile. Factorii
investiţiilor. Criteriile de
argumentare a deciziei de a
investi
Investiţiile reprezintă ansamblul
cheltuielilor orientate spre
achiziţionarea bunurilor de capital,
în vederea sporirii avuţiei naţionale.

Investiţia reprezintă orice


decizie de cheltuire care
conduce la dobândirea unui
activ (real sau financiar), în
vederea obţinerii ulterior a unui
flux de lichidităţi.
Tipologia investiţiilor
După forma de proprietate:
-investiţii private;
-investiţii publice.
După originea geografică a
capitalului:
-investiţii interne;
-Investiţii externe (străine).
După obiectul destinaţiei
investiţiile pot fi:
- productive (scopul lor - sporirea
volumului global al producţiei);
- administrative, destinate
îmbunătăţirii infrastructurii
(drumuri, comunicaţii,
echipament şcolar şi medical
etc.);
- în locuinţe.
- investiţii
de
înlocuire;
În funcţie de
destinaţia
bunurilor de
capital
achiziţionate
avem:
- investiţii
nete (de
dezvoltare),
Investițiile nete pot fi:

materiale

nemateriale
(imateriale,
incorporale
Suma investiţiile de înlocuire
(Iî) şi a investiţiilor nete (In)
formează investiţiile brute
(Ib)
Iî = In + Ib
Ib = In + A
unde: (A - amortizarea)
5. Multiplicatorul şi
acceleratorul
investiţiilor
Multiplicatorului (K)
exprimă raportul care se
formează între creşterea
venitului şi creşterea
investiţiilor.

i  Y  C  Y  C  Y  ...etc.
K = ΔV/ ΔI
0 > K >1
ΔV = K * ΔI
deci, sporul investițiilor se cuprinde de K ori
în sporul venitului

K = 1/ (1- c`) sau K = 1/ e`


K - ia valori mari când c` este mare și
K- ia valori mici când e` este mică.
Analiza procesului de multiplicare
Consum Economii
Venit
(c`=2/3) (e`=1/3)
1000 1000 * (2/3)=666,66 1000 * (1/3)=333,34

666,66 444,44 222,23


444,44 296,30 148,14
296,30 197,30 98,76
197,53 131,68 65,84
131,68 87,78 43,89
… … …
Total 3000 2000 1000
Principiul acceleratorului

exprimă şi măsoară creşterea


investiţiilor, ca urmare a sporirii
veniturilor.

o sporire a cererii bunurilor de


consum, în urma creşterii veniturilor,
va antrena o creştere, mai mult
decât proporţională, a investiţiilor.
A = ΔI/ΔV (1)
A = (I1-I0)/ (V1 – V0) (2)
ΔI = A * ΔV (3)
A>1
Condiţiile necesare pentru
acţionarea acceleratorului:

existenţa fazei
de expansiune utilizarea la
economică, capacitatea
unde veniturile
maximă a
au tendinţa de
creştere şi un capacităţilor de
orizont de timp producţie
mai mare de 1 existente.
an de zile;
• vânzările întreprinderilor
cresc apoi scad,
principiul acceleratorului
poate amplifica
Acceleratorul fluctuațiile create;
este un
puternic • provoacă investiții nete
factor de în perioada de avânt, și
instabilitate incită dezinvestiții nete
economică în perioada de criză;
• reducerea sporului
cererii de consum va
cauza reducerea cererii
de investiții într-o
măsură mai mare.
Multiplicatorul

Acceleratorul
Principiul multiplicatorului şi a
acceleratorului

Accelera
torul
O creştere a venitului şi a
Venitul şi consumului generează o
Investiţii
consumul creştere mai mare a
investiţiilor
Multiplicatorul

O creştere a investiţiilor
generează o creştere mai
mare a venitului şi a
consumului

S-ar putea să vă placă și