Rezultatele macroeconomice sunt ieşirile din activităţile agenţilor
economici agregaţi, pe care piaţa le validează, societatea recunoscând utilitatea acestora de a satisface multitudinea nevoilor sociale. Aceste rezultate sunt înregistrate şi măsurate de către instituţii specializate, cunoaşterea şi analiza evoluţiei lor având o semnificaţie practică deosebită pentru adoptarea deciziilor de politică macroeconomică. Necesitatea măsurării rezultatelor macroeconomice se argumentează prin faptul că în baza lor se efectuează comparaţii internaţionale, privind: potenţialul economic al unei ţări; eficienţa şi competitivitatea bunurilor economice produse în diferite ţări ale lumii contemporane; se stabileşte locul fiecărei ţări în ierarhia economiei mondiale. Există două sisteme de analiză macroeconomică: 1) sistemul conturilor naţionale (SCN); 2) sistemul producţiei materiale (SPM). Asemănarea dintre aceste două sisteme constă în sintetizarea proceselor economice şi măsurarea rezultatelor prin indicatori sintetici cu scopul fundamentării şi perfecţionării politicilor macroeconomice. Deosebirile dinte ele sunt următoarele: 1) interpretarea diferită a sferei productive: în SPM se consideră doar ramurile producţiei materiale productive, iar în SCN – atît sfera producţie materiale, cît şi din cea a serviciilor; 2) deosebirea dinte indicatorii analizaţi: în SPM principalul indicator este produsul social, iar în SCN – Produsul Naţional Brut (PNB), Venitul Naţional (VN); 3) se acordă o importanţă diferită fluxurilor din economie: SPM – fluxuri materiale, iar SCN – fluxuri financiare; 4) SPM este compus din un şir de balanţe, principala – balanţa legăturilor dintre ramuri (sau tabele input-output), iar SCN este format dintr-un şir de conturi: consum, producţie, acumulare şi străinătate; 5) perioadă diferită pentru care se face calculul: în SPM – lunar, trimestrial, anual, iar în SCN – indicatorii agregaţi se calculează pentru un an.