Bibliografie

 Caia A. și alții. Economie agrară. - Iași: Ion Ionescu de

la Brad, 1998, 230 pag.
 Dona Ion. Economie rurală. – București: Editura
Economică, 2000, 496 pag.
 Parmacli D., Babii L. Economie agrară. – Chișinău:
Editura ”Turnul Vechi” SRL, 2008, 411 pag.
 Obiectul de studiu şi sarcinile ştiinţei “Economie
agrară”.
 Metodele de cercetări în domeniul economiei agrare.
 Rolul, locul şi funcţiile agriculturii în creşterea
economică.
 Particularităţile agriculturii ca ramură a economiei
naţionale.
1. Obiectul de studiu şi
sarcinile ştiinţei
“Economie agrară”
 Totalitatea relațiilor
Ansamblul ramurilor sociale, în care sunt
economiei naționale, incluși oamenii
care asigură (grupe, colective ş.a.)
societatea cu în procesul de
bunurile materiale și producție, distribuire,
serviciile necesare. schimb și consum al
bunurilor materiale.

Știința care studiază resursele de

producție și relațiile de
producție, inclusiv economia
națională în ansamblu sau pe
ramuri de producție în parte.

Știința economică vizează studiul fenomenelor

economice (producția, distribuția, consumul, schimbul
etc.), a mecanismelor (confruntarea cererii și a ofertei pe
piață) și a interacțiunilor existente între aceste fenomene.
 Legea valorii

expresia Legea acumulării

abstractizată a
raporturilor esențiale, Economia timpului
cauzale, funcționale atât
din interiorul Dezvoltarea proporţională
fenomenelor economice,
cât și dintre acestea. Legea cererii şi ofertei ş.a.
Economia agrară reprezintă știința care
studiază acțiunile obiective a legilor
economice (în ramură) și forma lor de
manifestare în producția agricolă.

Obiectul de studiu al științei “ Economie agrară” este

studiul formelor particulare și concrete ale legilor care
guvernează fenomenele și mecanismele economice
din agricultură, respectiv cercetează și explică
conținutul relațiilor agrare și a procesului de producție
agricolă.
 Economia agrară face parte din grupa
științelor economice teoretico-
aplicative, care se ocupă cu studiul
unei pârți din organismul economic –
agricultura – și vizează răspuns la
următoarele probleme:

Cum utilizăm resursele agrare Care sunt cele mai eficiente căi
pentru a face față nevoilor la de creștere și dezvoltare
nivel individual și colectiv în economică a agriculturii și a
condițiile conservării mediului diferitelor activități economice
înconjurător? legate de aceasta?

Care trebuie să fie pârghiile de piață pentru

a se evita deficitul sau surplusul de produse
agricole și care sunt efectele acestor
fenomene asupra agricultorilor și a
economiei în general?
 Geografia economică – pentru amplasarea și
specializarea producției

Managementul producției în întreprinderile agricole

– pentru a găsi rezervele de majorare a eficienței în
agricultură

Statistica agriculturii – pentru studierea și

generalizarea materialelor cu scopul de a determina
direcția de dezvoltare a ramurii

Contabilitatea – pentru analiza activității

întreprinderii

Marketingul – pentru studierea relațiilor dintre

producerea produselor și piaţa de consum ş.a.
Elaborarea bazelor
economice de dezvoltare
a ramurilor în condiții de
piață și a metodelor
eficiente de gospodărire

Stabilirea metodelor
de folosire rațională a
resurselor și de
micșorare a costurilor
de producție
Economia agrară elaborează și Dezvoltarea structurii cu multe sectoare în agricultură
argumentează economic
Propuneri pentru formarea capacității de concurență a producției
agricole

Formele de organizare rațională a integrării și cooperării

Nivelul optimal de concentrare și specializare a producerii

producției agricole

Direcțiile de bază a intensificării agriculturii pe baza introducerii

ajunsurilor progresului tehnico-ştiinţific

Direcțiile prioritare de folosire a investițiilor capitale în

agricultură

Mecanismul economic de funcționare a producătorilor de

produse agricole în condițiile relațiilor de piață

Gradul de necesitate și direcțiile de reglementare de stat a

producerii producției agricole
 2. Metodele de
cercetări în domeniul
economiei agrare
Metoda statistico-economică

Metoda monografică

Metoda calculativ-constructivă

Metoda experimentală

Metoda de bilanț

Metoda economico-matematică
 3. Rolul, locul şi
funcţiile agriculturii în
creşterea economică
Importanța agriculturii
Este singura ramură de producție capabilă să
acumuleze energie cu ajutorul muncii, în timp ce
toate celelalte ramuri consumă energie;

Este ramura primară a producției materiale din care

s-au desprins celelalte ramuri;

Acțiunea favorabilă a factorilor biologici face ca la

orice nivel de capitalizare, ponderea bunurilor și
serviciilor consumate în agricultură să fie mai redusă
decât în alte ramuri ale economiei naționale;

Produsele agroalimentare au o desfacere sigură pe

piața mondială.
 Rol principal

pământul este unica ritmul de dezvoltare și

sursă de bogății nivelul productivității
naturale, iar muncii în agricultură
agricultura – singura sunt mai reduse decât
ramură productivă în alte ramuri ale
economiei naționale

Rol secundar
Furnizarea de produse agroalimentare
pentru consumul intern al populației
Furnizarea forței de muncă, pe
măsura înzestrării agriculturii cu
mijloace de producție și a dezvoltării
celorlalte ramuri, în care se creează
locuri noi de muncă

Aprovizionarea cu materii prime

agricole a industriilor prelucrătoare
Funcțiile
economico- Contribuirea la refacerea și
întreținerea mediului înconjurător
sociale ale
agriculturii
Constituie piață de desfacere pentru
mijloacele de producției

Participarea nemijlocită la crearea,

dezvoltarea și împrospătarea
periodică a rezervelor de stat de
produse agricole necesare pentru
Constituie sursă importantă de creare situației neprevăzute
a acumulărilor generale ale statului
 4. Particularităţile
agriculturii ca ramură a
economiei naţionale
 Pământul este
Agricultura
principalul Neconcordanța
folosește
mijloc de între timpul de
organismele vii
producție. muncă și timpul
ca mijloace de
de producție.
producție.

Procesul Particularitățile Activitatea de

economic de specifice ale producție este
reproducție se direct sau
împletește agriculturii
indirect
organic cu influențată de
procesul condițiile
natural de naturale
reproducție. pedoclimatice.

Energia cinetică a soarelui este

Neconcordanța între momentul și
transformată în energie potențială,
durata de avansare a consumurilor
de către plantele verzi în procesul
de producție și momentul și
de fotosinteză sub forma materiei
perioada de recuperare a acestora.
organice.