Tema.Economia ramurilor-stiinta economica si disciplina de studiu.

1.Sfera si obiectul de preocupare a economiilor ramurilor.

2.Principiile de stiudiere a disciplinei econ.ramurilor.
3.Criterii de delimitare a ramurilor in cadrul economiei nationale.
4.Balanta legaturilor dintre ramuri.

1.Sfera si obiectul de preocupare a economiilor ramurilor.

OIKONOMIA oikos (casa, gospodarie), nomos (regula, ordine). Anumita
regula in administrarea unei case/patrimoniu. Legate intre ele prin diviziunea
sociala a muncii, diferentierea activitatilor economice se constituie treptat in
economia nationala.
Economia nationala reprezinta ca un sistem complex in cadrul caruia
diferitele subsisteme (ramuri, sectoare de activitate) se dezvolta
interconditionat, au un anumit loc si rol in procesul de ansamblu, dar ele au o
miscare relativ independenta si o structura de organizare proprie.
ER studiaza relatiile de productie din subsistemele economiei nationale:
industrie, constructii, transport, telecomunicatii, agricultura etc. in
interdependenta cu fortele de productie specifice respectivului sistem.
ER face parte din randul stiintelor sociale care studiaza societatea. ER se
imparte: in economia Industriei, ec. Transporturilor, ec. Consrtuctiilor, etc.
Domeniul ER il constituie fenomenele si procesele economice ce au loc in
cadrul subsistemelor economiei nationale din sfera productive, iar obiectul
acesteia, il constituie legile si legitatile de dezvoltare a acestor subsisteme.
ER studiaza actiunea si mecanismul de aplicare a legilor economice in
industrie, agricultura, constructii etc. si ca stiinta descopera caile si metodele
de folosire eficienta a resurselor, mecanismul de folosire a pirghiilor pu
cresterea eficientei activitatii ramurilor economice, modalitatilor de alocare a
resurselor, a metodelor de calcul , masurare si analiza a rezultatelor.

2.Principiile de stiudiere a disciplinei econ.ramurilor.
1.Abordarea problemelor economice prin prisma conditiilro concrete de loc si de
timp si a perspectivei prin mbinarea rational a conditiilor prezente cu cele
viitoare(poluarea mediului).
2.n aprecierea eficientei unei ramuri se va considera determinant criteriul
maximizrii profitului ns n conditiile asigurrii unui anumit prag de protectie
social a populatiei (pret-calitate,consumator-lucrator).
3.Economia Ramurilor nu se limiteaz la simple constatri sau analize, ci pune n
evident ci, metode, tehnici de perfectionare a activittii subsitemelor respective
sau de preintimpinare a unor fenomene negative, ex. Baze de cercetare pentru
fiecare ramur.
4.ER caut s pun n evident posibilitatea mbinrii cerintelor economice
(maximizarea profitului) cu cele sociale, politice si strategice (somaj, dezvoltare
echilibrat, aprarea national). Deciziile privind dezvoltarea vietii economice
trebuie s fie fundamentat multilateral, trebuie s corespund cerintelor de ordin
tehnic, economic, social, juridic etc.(dezv.telecomunicatiilor se datoreaza
aspectului tehnic...).

3.Criterii de delimitare a ramurilor in cadrul economiei nationale.

1. Destinatia economic a produselor:
- Functiunea economic general a produselor (mijloc de productie sau
consum)
- Functiunea economic special (masini, utilaje, materii prime sau
alimente, mbrcminte)
- Cercul de consumatori (utilaje pentru constructii, industrie)
2. Natura materiei prime aceiasi destinatie economic (ex. tmplrie de
metal, tmplrie de lemn)
3. Specificul procesului tehnologic aceiasi destinatie economic
(autovehicule, locomotive, nav sau extractie de crbune, titei)
4. Specializarea personalului lucrtor, structura profesional (morar, miner)
4.Balanta legaturilor dintre ramuri.

Blanta legturilor dintre ramuri (BLR) este un model de matematic de structur ce
oglindeste trsturile esentiale ale productiei,reflecta dezv.economiei nationale de
ansamblu si separat,pe ramurile acesteia,conexiunile existente in economie.
Balana legturilor dintre ramuri permite determinarea necesarului dintr-o
anumit resurs material pe ntregul ciclu de producie dintr-o industrie. Ea se
prezint ca un tabel ah al produciei i utilizrilor finale ale produselor industriale.
Fiecare industrie apare n dubla ipostaz de productor (i) i consumator (j).





















Tema.Agricultura ramura de baza a economiei nationale.
1.Particularitatile referitoare la exploatatiile agricole.Factorii specifici care
actioneaza asupra procesului de productie agricola.
2.Principiile dezvoltarii durabile ale agriculturii.
3.Unitatea agricola-concept,proprietate, exploatare.Principalele tipuri si
forme ale exploatatiilor agricole din RM,caracteristica,functiile lor.
4.Masurarea performantelor economice ale exploatatiilor agricole.
5.Organizarea si utilizarea resurselor umane in exploatatiile agricole.
6.Capitalul fix in exploatatiile agricole.
7.Aspectele principale ce afecteaza dezvoltarea agriculturii in RM

1.Particularitatile referitoare la exploatatiile agricole.Factorii specifici care
actioneaza asupra procesului de productie agricola.
Ca activitate umana destinata producerii de bunuri necesare existentei si dezvoltarii
societatii, agricultura are o serie de particularit care o deosebesc de alte activitati
umane.
Particularittile agriculturii:
1.Agricultura este singura n care materia neorganic se transform n materi
organic similabil de om;
2.n agricultur procesul muncii este indisolubil legat de valorificarea unui
ansamblu de nsusiri ale pmntului;
3.Agricultura este ramura economic n care procesul de productie se desfsoar cu
ajutorul organismelor vii ale plantelor i animalelor (cu ajutorul tiinei, procesele
biologice pot fi influenate ns n anumite limite);
4.Produsele agricole se afl sub incidenta conditiilor naturale.

Particularittile referitoare la exploatatiile agricole spre deosebire de
industrie, n procesul de productie agricol ntretin factori specifici, care determin
particularitti ale gestionrii exploatatiilor agricole.
Pamntul baza productiei agricole
Este un factor de productie nesubstituibil sau greu substituibil
Este limitat ca ntindere, dar nelimitat ca putere productiv
Nu poate fi multimplicat si este de nenlocuit pentru agricultur
Ca mijloc de productie nu se poate deplasa (dependenta de spatiu si
organizarea structurii de productie)
Utilizat rational pamntul nu se uzeaz ci si amelioreaz puterea
productiv.
Renta funciar partea de venit net creat n agricultur care reminereaz
factorul pamnt.
Capitalul din agricultur:
Capital fix (pamnt, masini si utilaje, animale de reproductie si de
munc) este limitat;
Capitalul circulant (seminte, furaje, ap, animale de productie)
Structura de productie
Extensiv (predominarea culrurilor cerialiere)
Intensiv (producerea ridicat a zootehniei)
Sistemul de productie este original pentru fiecare unitate agricol
(structura de productie este diferita, modalitatile de a efectua procesul este diferit)

Munca agricola, este factorul determinant pu punerea in valoare a
capacitatii umane,detine o pondere ridicata in cheltuielile de productie.
Este variabila in timp datorita cond.climaterice si factorilor biologici.
Conditiile de munca sunt dificile,remunerarea neputind exprima
suficient eforturile.
Calitatea si structura factorului uman are preponderenta asupra
cantitatii acesteia.
Cicluri lungi de productie.
2.Principiile dezvoltarii durabile ale agriculturii.
Sistemul de agricultura durabila pu a fi durabila,agricultura trebuie sa
indeplineasca urm.atribute.
Productivitate
Profitabilitate
Eficienta energetica
Echilibrul vietii salbatice
Calitatea vietii si acceptarea sociala
Calitatea solului,apei,aerului.

Componentele sistemului de agricultura durabila.
1.Asolamnetul si rotatia rationala a culturilor
2.Structura culturilor(cereale,crucifere,olioginoase,leguminoase,plante furajere)
3.aplicarea ingrasamintelor organice
4.ingrasaminte chimice
5.lucrarile solului
6.Management integrat al protectiei plantelor si animalelor
7.conservarea resurselor
8.Folosirea resurselor interne
9.Integrarea sectorului legumicol cu cel zootehnic
10.dezv.durabila
11.cercetarea.
3.Unitatea agricola-concept,proprietate, exploatare.Principalele tipuri si
forme ale exploatatiilor agricole din RM,caracteristica,functiile lor.
Unitatea agricola reprez.locul in care intreprinzatorul indiferent care ar fi
el,combina factorii de productie in vederea obtinerii de produse agricole.
Gradul de complexitate a activitatii,finalitatea acestuia(obiectivele urmarite) si
deschiderea catre piata (integrarea in circuitele si fluxurile economice) sunt diferite
in cazul variatelor forme de unitati,fiecare indeplinind un nr.mare sau mai mic de
functii ale unitatii economice.Intreprinzatorii repreyinta un grup de pers.
Organizate potrivit unor cerinte juridice,economice,tehnice si manageriale care
prin intermediul unor procese de munca combina factorii de productie pu a obtine
produse care vindute sa conduca la un profit tot mai mare.

Tipurile si formele de unitati din agricultura.
-gospodarii individuale,in baza cooperativelor agricole de productie
-societati comerciale agricole pe actiuni in baza unit.economice agricole.
-societati comerciale prestatoare de servicii pu agricult. in baza statiunilor de
mecanizare a agriculturii
-unitati de tip asociativ-asociatii familiale si asociatii agricole cu personalitate
juridica
-statiuni si institute de cercetari agricole.,sattiuni didactice experimntate,unitati
agricole anexe de pe linga unit.economice industriale sau unit.militare.

Functiunile expl.agricole.functiunea reprez un ansamblu de activitati specifice
relativ omogene sau complementare si care desfasurate contribuie la realizarea
obiectivelor unit.economice.
F.de cercetare dezvoltare
F.de productie
F.comerciala
F.financiar contabila
F.de personal
F.de protectie a mediului inconjurator
Exploatatia agricola este un sistem (ca la EUE)

4.Masurarea performantelor economice ale exploatatiilor agricole.
Functioanarea unei exploatatii agricole are o anumita foinalitate exprimata in
realizarile exploatatiilor in urma activitatii de gestionare a acesteia,ca o rasplata a
eforturturilor materiale,umane si manageriale depuse intrun ciclu de productie.
Masurarea performantei economice apartin functiei de control evaluare a
managementului.
Controlul are un caracter activ si reactiv.Cel activ se bazeaza pe control,vedem
probl.aparute si putem introduce unele corectii,actiuni de corectie,pe cind cel
reactiv se manifesta prin aceea ca suntem pusi in fata cu rezultatele si nu putem
influenta,doar putem face unele concluzii de viitor.
Specificul productiei agricole depinde si de cond.naturale,perturbatiile care apar
in sistem,depasesc posibilitatea materiala,umana sau chiar cunostintele,aparitia
unor boli celor care gestioneaza exploatatiile ceea ce face reglarea dificila sau
imposibila.
Indicatorii specifici investitiilor din agricultura.
1.amplasarea unor noi obiective de investitii pe terenuri fertile,dispersia mare a
cladirilor si arajarea lor neratioanala,fac ca agricultura sa fie lipsita de suprafete
insemnate de sol ( nu permite sa se faca investitii pe terenuri fertile,extinderea
dif.orase)Pu orientarea de decizie din domeniul investitional spre terenuri mai
putin fertile sau improprii pu agricultura se calc. Indicatorul.(pierderea de venit
net agricol)
Y= V
n
* A
t
* D,unde Vn venitul net anual obtinut la 1 ha,At aria ce va fi scoasa
din circuitul agricol,D durata scoaterii terenurilor din folosinta

2.Valoarea productiei agricole.Productia agricola finala bruta este egala cu suma
costurilor de capital,consumurilor intermediare,costul muncii,masa reziduala a
profitului.
VPA=CI+CK+CM+B
VPA=Q*P,unde

CI=F*pf,F-vol.fact,material,pf-pret fact.materiali
CK= k*pk, k-stocul de capital,pk-pretul utiliz anuale a stoc de capital
CM=N*pm, unde N-nr.de lucratori, p-pret muncii

Indicatorii de eficienta a activitatii agricole.
-pragul de renatbilitate,reflacta nivelul cifrei de afaceri (vol.total al incasarilor) pu
care profitul este = 0.
Prag de rentabilitate =Costuri fixe/pretul livrare unitar-costuri variabile unitare
-rata rentabilitatii economice, masoara eficienta mijl.materiale si financiare alocate
Re= profit exploat./total active

Rata rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara ratei inflatiei si sa permita
reinoirea si cresterea activelor intro perioada cit mai scurta.
-rata rentabilitatii financiare,exprima capacitatea capitaluli propriu de a produce
profit.
Rf=profit net/ capital propriu
-rata profitului
RP= profit brut/cifra de afaceri*100
-productivitatea muncii
PM= cifra de afaceri /nr total de personal

Evaluarea rezultatelor de productie in exploatatiile agricole familiala este mai
complexa acestea avind o serie de particularitati:
Nu au organizata o minima evidenta
Structurile de productie sunt eterogene
Calitatea produselor este diferita
Forta de munca se utilizeaza ocazional.etc.


5.Organizarea si utilizarea resurselor umane in exploatatiile agricole.

Resursele umane st privite ca totalitatea aptitudinilor fizice si intelectuale pe care
omul le utilizeaza in procesul de productie.Ele includ si experienta fie acumulata
fie obtinuta prin calificare si se dezv. Pe masura evolutiei societatii omenesti.Ele
au o dubla apartenenta:demografica si economica
Resursele umane st unice in ceea ce priveste potentialul de crestere si dezvoltare,
precum precum si capacitatea lor de asi cunoaste si invinge propriile limite si
reprez.una din cele mai importante investitii ale unei organizatii.

Pu a planifica forta de munca este necesar de a aprecia
Gradul de intensivitatea a sistemului de productie
Nivelul productivitatii muncii
Contributia fortei de munca la realizarea obiectivelor exploatatiei
Modul de organizare a fortei de munca

Pentru a calcula necesaru de forta de munca intr-o exploatatie Agricola treb
sa cunoastem:
Dimensiunea unitatii (suprafata sau nr de animale)
Structura de productie si intensitatea culturilor (exista kulturi cu consum mare
de f de munca)
Tehnologiile de productie (nr, felul lucrarilor si gradul lor de mecanizare)
Modul in care e organizata munca
Calificarea fortei de munca
Modul in care intreprinzatorul/managerul asigura coordonarea desfasurarii
lucrarilor
Necesarul de forta de munca pentru o lucrare:
Nm=Vl/C*Z Vl-volum lukrarii C-cantitatea din lucrare executata pe zi
de o pers, norma de munca, Z-nr de zile din perioada de efectuare a
lucrarilor
In cazul cresterii animalelor: se calc nr de ingrijitori de baza, de skimb,
de servire si de noapte. Nr de ingrijitori de un anumit fel i Ni se determina
astfel:
Ni=Efi/Nsi Efi-efectivul categ de animale i, Nsi-norma de servire
in cazul categoriei de animal i

Organizarea muncii ansamblu de activitati coordonate care au ca
obiect sa stabileasca si sa mentina cele mai bune conditii
Productivitatea muncii W=Q/T sau T/Q
Q-volum productiei obtinute
T-timpul consumat pentru obtinerea productiei

W=Vl/Nl Vl-volum lukrarii; Nl-nr de lucratori
W=CA/Np (ZO)(NP) CA-cifra de afaceri; Np-pers okupate; ZO-zile
om; NP-nr mediu de personal

6.Capitalul fix in exploatatiile agricole.
Capitalul fix are anumite particularitati servind in mai multe cicluri de
productie, este supus uzurii fizice/ accentuata de conditiile din agricultura si
cele morale. Intereseaza capitalul fix in ansamblu sau, dar o atentie deosebita
se acorda mijloacelor(ekipamentelor)tehnice (tractoare,masini agricole).
Factorii ce determina utilizarea mijl tehnice in agricultura:
Dezv nivelului ethnic in tara data
Existent mijloacelor financiare in cadrul exploatatiilor
Structurile de productie in agricultura
Conditiile dimensionale aleexploatatiei agricole
Cerinte, criterii pentru alegerea tipurilor de tractoare si masini
agrikole:
Sa contribuie la mecanizarea complexa, la diversificarea parcului de tractoare
si masini, sa asigure executarea proceselor tehnologice in conformitate cu
exig ag.
Sa asigure indici calitativi-superiori in efectuarea lukrarilor, reducerea
pierderilor de produse la recoltare
Sa reprezinte tipuri de masini corespunzatoare conditiilor de lukru din unitate
unde vor fi folosite
Sa contribuie la cresterea productivitatii muncii, la reducerea keltuielilor,
micsorarea consumului de combustibil
Sa asigure imbunatatirea conditiilor de munka ale celor care le utilizeaza
Sa evite poluarea mediului
Necesarul de tractoare si masini agricole:
Nt=Vl/Rz*Z Vl-volum lukrarilor, Rz-randamentu zilnik al
agregatului
Eficienta ec-ca a utilizarii tractoarelor si masinilor agricole
1. Venituri din exploatare la 1000lei capital fix V/CF*100
2. Cifra de afaceri la 1000 lei capit fix CA/CF*1000
3. Valoarea adaugata la 1000 lei capital fix VA/CF*1000
4. Profitul la 1000 lei capital fix P/CF*1000
Volumul de lucrari si numarul de ore de functionare depend de factori de
natura divera printre care :
-producerea de masini ;
- conditiile naturale ;
-suprafata detinuta , structura culturilor, tehnologiile si modul de organizare a
terenului ;
-formarea profesionala sau calificarea resurselor umane care conduc aceste
utilaje ;
- utilizarea mijloacelor tehnnice in comun.
Cerinetele fata de transporturile din agricultura:
-vehicularea produselor agricole in termenele corespunzatoare ;
-pastrarea produselor intr-o forma cit mai apropiata de cea initiala;
-urmarirea utilizarii rationale a mijl de transport

Tipuri de transporturi :
Dupa locul unde se executa :
intena ;
-externa
Dupa distanta : -transp.local ;
- trans la distanta
Dupa termenul de executare :
-limitat la termene ;
-nelimitat de termene ;
-accidental
Dupa itinerar : -pendular
-inelar
-radial
Dupa rezistenta la transport

Necesarul de mijloace tehnice :
Nt=V/W*t
v- volumul produsului ce trebuie transportat
W-productivitatea zilnica a mijl.de transport
t-timpul in care treb de efectuat transport.

D=d*60/v +d1+d2+t1+t2(pentru descarcat)
d=distanta de transport
v=viteza de deplasare
d1, 2=timp de deplasare dus-intors
t=timpul pentru incarcat
D-durata unei curse

Numarul de curse intro zi(N)
N=T*K/D
T=timpul de lucru pe zi(min)
K=coeficientu de utilizare a timpului zilnic de lucru(80-90%)
D=durata medie a cursei(minute)



7.Aspectele principale ce afecteaza dezvoltarea agriculturii in RM ??????

Tema.Tresaturile definitorii si particularitatile sistemului industrial in cadrul
economiei natinale.
1.Componentele si structura sistemului industrial
2.Criterii de delimitare a subsistemului industrial
3.Factorii de aparitie a subsistemelor industriale
4.Mediul concurential al industriei.
5.Clasificarea economica a industriilor si corelatia dintre industrii
6.Sistemul de indicatori ai activitatii industriale


1.Componentele si structura sistemului industrial

I ndustria reprezinta totalitatea producatorilor de bunuri si servicii identice
sau substituibile
Sistem industrial este un ansamblu complex de subsistem (sau industrii)
reunite dupa anumite reguli in vederea extragerii din natura a unor resurse
materiale existente independent de vointa omului , prelucrarii materiilor prime
minerale, vegetale, animale si artificiale si mentinerii in stare de
functionalitate a unor bunuri industriale.
Prin prisma conceptiei sistemice putem defini sist.industrial ca fiind multimi
de agenti econom. reuniti dupa anumite reguli, care preiau la un moment dat
materia de intrare.
Activitatile de extractie constau in simpla deprindere din mediul natural a
obiectelor muncii oferite de natura si a caror reproducere au loc fara
interventia omului.
Procesul de extractie poate fi :
Activitatile de prelucare constau in transform obiectelor muncii oferite de
industrii extractive, precum si a resurselor materiale
a)activitatea unde predomina tehnologii chimice
b). activitatea unde predomina.tehnologii mecanice

Serviciul cu caracter industrial se concretizeaza in activitati de intretinere,
reparatii, livrari de diverse utilitati..

2.Criterii de delimitare a subsistemului industrial

Delimitarea industr. de agricultura,dupa. Natura proceselor de productie :
Tipul de productie=perioada proceselor de munca+perioada proceselor
naturale
Intreruperea procesului natural biologic
Delimitarea industriei de constructii
- procesul de productie in industrie este fix, iar cel din constructii este mobil ;
Delimitarea industriei de transporturi :
- industria realizeaza bunuri materiale, activit. De transport, se concretizeaza in
servicii ;
- transportul nu utilizeaza materii prime ;

Delimitarea industriei de comer
Comerul nu creeaz bunuri materiale, ci contribuie la transmiterea produselor
de la productori la consumatori. Dei nu creeaz bunuri materiale, comerul, prin
unele operaii productive pe care le execut, adaug valoare produselor fabricate n
industrie. Este vorba de o serie de operaii care au ca scop conservarea valorii de
ntrebuinare a produselor (ambalare, sortare, depozitare etc.). Dei aceste operaii
sunt prin natura lor activiti industriale, totui, datorit unor criterii convenionale,
ele sunt considerate activiti comerciale, fiind executate n sfera circulaiei i
nglobndu-se n activitatea general a reelei comerciale.

3.Factorii de aparitie a subsistemelor industriale

Formarea i dezvoltarea structurii industriale sunt determinate i influenate de o
serie de factori:
- nivelul de dezvoltare a tehnicii;
- modul de aplicare n practic a creativitii autohtone sau din import;
- formele de organizare a produciei;
- structura populaiei;
- nivelul de instruire;
- structura i volumul resurselor naturale;
- potenialul financiar etc.


4.Mediul concurential al industriei.

Structura industrial are o puternic influen n definirea regulilor jocului n
competiia pe pia. Mediul concurenial al industriei cuprinde:
a) noii intrai n industria analizat;
b) rivalitatea ntre firmele deja existente n industrie;
c) nlocuitorii pentru produsele i serviciile oferite de industrie;
d) cumprtorii produselor industriei;
e) furnizorii industriei analizate.
Cele cinci elemente determin n mod combinat intensitatea competiiei n
mediul industrial.


5.Clasificarea economica a industriilor si corelatia dintre industrii

Clasificarea sistematic a industriilor face posibil cunoaterea structurii
sistemului industrial i a modificrilor care au loc n timp n aceast structur ca
urmare a aciunii diverilor factori i a tendinei de modernizare a acesteia. Evidena
statistic, contabil i prognozarea dinamicii structurii sistemului industrial nu ar fi
posibile fr clasificarea sistematic a industriilor. n majoritatea rilor europene se
folosesc aceleai criterii de delimitare a industriilor ce permit fiecarei ri s-i
constituie propriul sistem de industrii.

Treptele de clasificare sunt constituite dup principiul omogenitii, ca totalitate
a activitilor care au drept caracteristici comune:
- natura bunurilor i serviciilor prestate (componena lor fizic, stadiul de
fabricaie, necesitile pe care le pot satisface);
- modul de folosire de ctre agenii economici a bunurilor i serviciilor
(consum intermediar, consum final, formarea capitalului etc.);
- materia prim, procesele tehnologice, organizarea i finanarea produciei.
Un criteriu larg utilizat de clasificare a industriilor l constituie destinaia
economic a produselor industriale. Conform acestui criteriu industriile pot fi
grupate n:
a) industrii productoare de bunuri de capital (maini unelte, maini de for,
echipamente etc.);
b) industrii productoare de bunuri de consum productiv (combustibili,
minereuri, materii prime etc.);
c) industrii productoare de bunuri de consum individual (confecii, alimente,
bunuri electrocasnice etc.).

Natura procesului tehnologic predominant n diversele industrii permite o
alt grupare a acestora n:
a) industrii ale cror procese de producie se bazeaz cu precdere pe tehnologii
chimice;
b) industrii ale cror procese de producie se bazeaz cu precdere pe procese
mecanice.


Industriile se clasific dup criteriul duratei de via a produselor:
a) industrii productoare de bunuri durabile (de folosin ndelungat);
b) industrii productoare de bunuri perisabile, care se consum imediat i
integral;
c) industrii productoare de bunuri semidurabile, care se degradeaz printr-o
utilizare repetat i n condiii de exploatare cu o intensitate medie
(confecii).


Principalele grupe de legturi care se stabilesc ntre diferitele industrii sunt:
1. Legturi ntre industriile care produc bunuri de capital fix (echipamente) i cele
care folosesc aceste bunuri. Transferul de elemente de capital fix se face cu
scopul de a nlocui echipamentele uzate, de a moderniza procesele de producie,
de a dezvolta volumul de activitate ca urmare a cererii pieei.
2. Legturi ntre industriile care produc i cele care consum materii prime,
combustibili, energie. Acestea sunt cele mai numeroase legturi, de unde rezult
importana industriilor extractive de produse energetice i neenergetice.
3. Legturi ntre elementele ce compun subsistemul industrial.
4. Legturi ntre industriile productoare de bunuri de consum individual i
ramurile transporturi i comer, care nlesnesc realizarea acestor bunuri i
reluarea ciclului productiv.
Aceste legturi dintre ramurile industriale se studiaz cu ajutorul a dou metode:
1. Metoda balanelor materiale;
2. Balana legturilor dintre ramuri.

6.Sistemul de indicatori ai activitatii industriale
Caracterizarea structurii industriale se face cu ajutorul mai multor indicatori,
dintre care cei mai importani sunt:
1. ponderea grupei de industrii productoare de bunuri de capital i bunuri de
consum productiv n total producie industrial, respectiv ponderea grupei de
industrii productoare de bunuri de consum individual n total producie
industrial;
2. ponderea produciei diferitelor industrii n volumul total al produciei
industriale;
3. ponderea produciei unei industrii n producia grupei din care face parte;
4. numrul de industrii etc.
Structura industrial nu este static. Ea se modific de la o perioad la alta n
funcie de intensitatea cu care acioneaz factorii enunai anterior. Unele industrii se
dezvolt mai rapid, altele nregistreaz stagnri sau chiar regrese. De aceea, alturi de
modificarea ponderii fiecrei industrii se utilizeaz "indicele de devansare a ritmului
unei industrii fa de ritmul de dezvoltare a ntregii producii industriale
Sistemele industriale se pot realiza n structuri diferite, adic n interiorul
sistemului se poate schimba modul de aranjare a elementelor i respectiv a
conexiunilor dintre ele, fr s se schimbe funciile fundamentale ale sistemului. Ceea
ce se schimb ca urmare a modificrilor structurale este eficiena cu care funcioneaz
sistemul industrial


Tema.Forme de organiozare sociala a industriei.
1. Concentrarea productiei.Forme,indicatori de apreciere.
2. Specializarea in productie,Indicatori de apreciere,efecte si limite ale
specializarii
3. Diversificarea productiei.indicatori de apreciere.
4. Cooperarea in productie.Forme de cooperare,indicatori de apreciere.




1.Concentrarea productiei.Forme,indicatori de apreciere.
Premisele generale a concentrrii constituie progresul tehnic. Aceasta determin creterea
potenialului productiv al ntreprinderii i manifestarea tendinei de fabricare integral a
unor produs complexe.
Dezvoltarea porduciei n ntreprinderi mari prezint o serie de avantaje
- Sunt mai uor de organizat, crendu-se premise pentru oragnizarea produciei de mas i de
serie mare cu consecine asupra calitii i costurilor
- O ntreprindere mare suport uor cheltuieli de cercetare tiinific
- Se valorific ntr-o msur mai complex resursele materiale i oportunitile aprute.
Dezavantajele ntreprinderilor mari
- Necesit cunoaterea cererii interne pentru o erioad ndelungat. Rezult c ntreprinderea
nu poate s se adapteze la fluctuaiile cererii
- Cadrul juridic celimiteaz mrimea ntreprinderilor
- Complicarea procesului de management
- Creterea duratei de imobilizare a investiiilor n perioada de construcii
- Creterea cheltuielilor cu depozitarea,aprovizionarea i transportarea atta materiilor prime
ct i a produciei finite.
Formele concentrrii
- Integrarea veritcal
- Integrarea orizontal
Integrarea vertical se mparte
n amonte (n direcia produselor intermediare sau a materiilor prime realizate de
ntreprindere)
n aval (spre consumatorul final)
Integrarea orizontal reprezint o regrupare a ntreprinderilor i poate lua urmtoarele
forme:
- Contribuia parial cu active
- Fuziunea (are loc reunirea patrimoniului a 2 sau mai multe ntreprinderi care dau natere la
o ntreprindere nou)
- Absorbia- atunci cnd o ntreprindere preia ntreg patrimoniu ntreprinderii pe care o
absoarbe
- Sciziunea- repartizarea patrimoniului ntreprinderii ntre 2 sau mai multe ntreprinderi
Se utilizeaza 2 categorii de indicatori:sintetici de structura si specifici

Dintre cei sintetici de structura sunt:ponderea UE mari si foarte mari in totalul
intreprinderilor;ponderea nr.de salariati din ue mai si foarte mari;nr.mediu de salriati
calculate la nivel de industry.

In rindul celor sintetici se include:Indicele Gini,curba Lorentz,marimea inversa a
coeficientului de variatie,etc.
2.Specializarea in productie,Indicatori de apreciere,efecte si limite ale
specializarii
Specializarea n producie este o form de organizare a produciei bazat pe divizunea
muncii ntre diferite subsisteme industriale, ntreprinderi , secii. Astfel specializarea este:
- La nivel sist. Ind
- La nivel ntr.ind
Specializarea presupune astfel de aciuni ca :
Profilarea restrngerea gamei de produse i servicii
Normalizare- ansamblu de reglementri tehnice stabilite de productori n scopul obinerii
unor performane mai nalte. Aici se stabilescmai multe reguli care servesc a modelarea
urmtoarelor activiti
- Unificare
- Simplificare
- Specificare
- Standartizare
Indicatori:-indicatorul specializarii calculate in functie de nr de sortimente fabricate:
Is=Ni/Nij, unde Ni nr de sortimente,i-tipul de sortiment,j nr de intreprinderi.
-calculat in functie de volumul activitatii de baza a ue.
I s=Q0/cifra de afaceri *100
-in functie de valoarea componentelor ,reperelor,etc
I s=prod.tipizata/productia totala*100


Avantajele specializarii:
Introducerea tehnicii noi
Utilizarea mai buna a resurselor umane ca urmare a dezv.PTS
Cresterea prestigiului UE in relatiile cu clientii
Produse de calitate superioara


Limite:
Modificarea cerintelor consumatorilor
Cost unitary
Necesitatea valorificarii resurselor material,etc.


3.Diversificarea productiei.indicatori de apreciere.

Diversificarea produselor este o form de organizarea produciei bazat pe lrgirea
nomenclatorului de fabricaie prin care se asigur producerea de bunuri, lucrri i servicii
ntr-o gam variat.
Forme de div.
- Concentric
- Conglomerat
Factorii ce influeneaz diversificarea
- Tehnico-organizatorici
- Financiari
- Economico-sociali
Avantajele diversificarii
- posibilitatea de a intra pe piete noi i de atrage noi clieni
- stimularea concurenei
- reducerea preurilor datorit valorificrii resurselor
- permite adoptarea la schimbrile mediului
dezavantajele
- conduce la crearea unui ansamblu de activiti diverse cu o slab legtur ntre ele
- dificulti n coordonarea acestor activiti
- problema alocrii resurselor
indicatori:1.In functie de nr.de industrii in care industria este angajata
I=m,unde m este nr de ind.care infl.UE.
2.importanta activitatilor effectuate de UE
3.in functie de nr industriilor si importanta activitatilor effectuate in cadrul fiecarei
industrii,etc.


4.Cooperarea in productie.Forme de cooperare,indicatori de apreciere.

cooperarea n producie este bazat pe existena unor legturi permanente ntre
ntreprinderi independente care pe baza specializrii i profilrii produciei particip la
fabricarea unui produs complex.
Astfel cooperarea este un ansamblu de legturi reciproce stabilite pe termen lung ntre o
ntreprindere considerat principal i mai multe ntreprinderi care colaboreaz la
fabricarea unor produse finale de mar complexitate.
Formele cooperrii
- cooperarea pe produse, cnd ntreprinderea principal primete de la ntreprinderea satelit
produse care completeaz, producia sa
- cooperarea pe piese repere i componente ---intreprinderea principala primete de la
ntreprinderea satelit componente cu un grad mic de complexitate
- cooperarea tehnologic cnd diferite ntreprinderi execut diferite faze tehnologice ale
proceselor de producie n difere uniti economice.
Indicatori:nr de firme care participa la fabricarea unui produs complex;
In functie de valoarea componentelor primite prin cooperare.,etc.

16.Definirea serviciilor din punct de vedere al caracteristicilor care le
delimiteaz de bunurile materiale.