Proiect de Curs

Ministerul Educaţiei Culturii și Cercetarii al Republicii Moldova
Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

Facultatea Ştiinţe Reale, Economice şi ale Mediului
Catedra Ştiinţe Fizice şi Inginereşti
Proiect de curs
la disciplina „Mecanisme şi organe de maşini”
Tema: „Proiectarea mecanismului de acţionare a conveerului cu
bandă, ce constă din: motor electric; transmisie prin curea,
reductor cilindric cuplaj elastic;”
A elaborat: studentul gr. ET31R

Braguța Eduard
A verificat: asist. univ. Cracan C.
Bălţi, 2019
Varianta 5
Coala
Raport explicativ
Mod Coala Nr. docum. Semn. Data
2
Introducere
Reductorul se numeşte mecanismul ce constă din transmisii (angrenaje) dinţate

sau melcate, compus dintr-un agregat separat şi care serveşte pentru transmiterea
momentului de rotaţie de la arborele motorului la arborele maşinii de lucru. Schema
cinematică a mecanismului de acţionare, în afară de reductor, poate să conţină angrenaje
dinţate deschise, transmisii prin curea sau lanţ.
Destinaţia reductorului constă în micşorarea vitezei unghiulare şi, respectiv,
marirea momentului de rotaţie a arborelui condus faţă de cel conducător.
Reductorul constă din corpul (turnat din fontă sau sudat din oţel), în care sînt
plasate elementele transmisiei – roţi dinţate, arbori, rulmenţi etc. În unele cazuri în
corpul reductorului pot fi instalate dispozitive pentru ungere a angrenajului şi
rulmenţilor sau dispozitive de răcire.
În teza de an dată se propune a proiecta mecanismului de acţionare a malxatorului
vertical, ce constă din motor electric, transmisie deschisă (curea trapezoidală), reductor
cilindric, cuplaj elastic.
Coala
Raport explicativ
3
1. Alegerea motorului electric şi calculul cinematic
1.1 Alegerea motorului electric
Determinăm puterea necesară a organului de lucru
Pol =F t∗ϑol
F t−¿ forţa periferică a tamburului F t=1,8 KN ;
ϑol −¿ viteza tamburului; ϑol −1,2m/s

Pol =F t∗ϑol =1,8 ∙ 1,2=2,16 [kw ]
Determinăm randamentul orientativ al mecanismului de acţionare:

ηma =ηtd ∙η r .c . ∙ ηc ∙ ηrul 2
unde după tab. 2.1 [1]:
η =0 , 98− randamentul transmisiei într-un ambreaj elastic.

cup. el .
η =0 , 97− randamentul reductorului cilindric;

r .c.
η ≈0 , 95− pierderile transmisiei prin curea.

td
η =0 , 99− pierderile într-o pereche de rulmenţi;

rul
ηma =ηc ∙ ηr .c . ∙η td ∙ ηrul =0,98 ∙ 0,97 ∙0,95 ∙ 0,992=0,885

Determinăm puterea necesară pe arborele motorului electric
nec P ol 2,16
Pme = = =2,44 [kW ]
ηma 0,885
Deoarece puterea necesară a motorului electric este 2,44 kW, alegem
motorul puterea 3 kw.
Determinăm puterea nominală a motorului electric tab. S3
Caracteristica tehnică
Puterea Turaţia Turaţia
Varianta Modelul
nominală asincronă nominală
Pnom [KW ] n me [min¿¿−1]¿ n nom[min¿¿−1]¿
1 4AM90L2Y3 3000 2840
3,0
2 4AM100S4Y3 1500 1435
Coala
Raport explicativ
4
1.2. Determinăm şi distribuim raportul total de transmitere al
mecanismului de acţionare.
Determinăm turaţia arborelui organului de lucru. n ol ,[min−1]
60 ∙ 103 ∙ ϑol
n ol =
π ∙ D ol
ϑol −¿ viteza organului de lucru; ϑol =1,2[m/ s]
Dol −¿ diametrul roţii de lanţ conducătoare; Dol =240 [mm]
60 ∙ 103 ∙ ϑol 60 ∙103 ∙1,2 −1

n ol = = =95,5[ min ]
π ∙ D ol 3,14 ∙240
Determinăm rapoartele de transmitere ale mecanismului de acţionare pentru

toate variantele de motoare electrice alese. i ma ; ima . 1 2
nnom 2840
i ma = = 1
=29,7
1
nol 95,5
nnom 1435
i ma = = 2
=15,02
2
nol 95,5
Determinăm rapoartele de transmitere ale treptelor mecanismului de

acţionare;
i ma=i td ∙ i rc
i td −¿ raportul transmisiei deschise;
i rc−¿ raportul de transmitere a reductorului cilindric; i rc−5,0 tab.2.2 pag 15
[1].
ima 29,7
i td = 1
= =5,94
1
i rc 5
ima 15,02
i td = 2
= =3,004
2
i rc 5
Deoarece raportul de transmisie cu primul motor 3000 rot/min i td depăşeşte 1
valoarea raportului transmisiei deschise, alegem motorul electric al doilea, alegem i td . 2
Varianta Modelul Caracteristica tehnică

Puterea Turaţia Turaţia
nominală asincronă nominală
Coala
Raport explicativ
5
Pnom [KW ] n me [min¿¿−1]¿ n nom[min¿¿−1]¿
2 4AM100S4Y3 3,0 1500 1435
Transmisia prin curea i td−3,0
Reductor cilindric i rc−5,0
Mecanismul de acţionare i ma−15,0
Efectuăm calculul cinematic al mecanismului de acţionare, determinînd
frecvenţa de rotaţie, viteza unghiulară, puterea transmisă şi momentul de rotaţie a
fiecărui arbore.
Calculăm puterea
Pme =Pnec
me =3,0>2,44 [ KW ]
P1=Pme ∙ ηtd ∙ ηrul =3,0 ∙0,95 ∙ 0,99=2,82[ KW ]

P2=P1 ∙η rc ∙ ηrul =2,82 ∙0,98 ∙ 0,99=2,73[KW ]
Pol =P2 ∙ ηc ∙ ηrul =2,73 ∙0,98 ∙ 0,99=2,65[KW ]
Calculăm frecvenţa de rotaţie

n nom=1435 [min−1 ]
n nom 1435 −1
n1 = = =478,3 [min ]
i td 3,0
n 1 478,3
n2 = = =95,7[min−1 ]
i rc 5,0
n ol =n2=95,7[min−1 ]
Calculăm viteza unghiulară

π nnom 3,14 ∙1435 −1
ω nom = = =150,1[ s ]
30 30
π n1 3,14 ∙ 478,3 −1
ω 1= = =50[s ]
30 30
π n2 3,14 ∙ 95,7 −1
ω 2= = =10[ s ]
30 30
ω ol=ω 2=10[s−1 ]
1.2.4.3 Calculăm momentele de torsiune

Pme ∙ 103 3,0 ∙103
T nom= = =20 [Nm]
ωnom 150,1
T 1=T nom ∙i td ∙η td ∙ ηrul =20 ∙3,0 ∙ 0,95 ∙ 0,99=56,4 [Nm]
P2 ∙10 3 2,73 ∙ 103

T 2= = =273[Nm ]
ω2 10
Coala
Raport explicativ
6
P ol ∙ 103 2,65 ∙ 103
T ol= = =265[ Nm]
ωol 10
2. Calculul transmisiei prin curea trapezoidală

Alegem din fig. 5.2 pag. 46 [1] secţiunea curelei de tipul A
Stabilim diametrul minim a roţii de curea tab. 5.1 şi tab 5.2 pag. 46 [1]
D 1=140 [mm ]
Calculăm diametrul roţii de curea conduse D2

D 2=D1 ∙i td ( 1−ε )
Unde, i td raportul de transmisie prin curea (transmisie deschisa)

ε −¿ coieficient de alunecare elastică ε =0,01−0,02 pag. 47 [1]
D2=D1 ∙i td ( 1−ε )=140 ∙3,0 ( 1−0,02 )=411 [mm]
Adoptăm D2 după standart tab. S1, anexa 2, pag 151 [1];

D2=420 mm
2.4 Determinăm raportul de transmitere real i real şi verificarea abaterii ∆ itd faţă de
raportul de transmitere ales iniţial i td.
D2 420
i real = = =3,06
D1 (1−ε ) 140(1−0,02)
|ireal −itd| |3,06−3,0|

∆ i td = ∙ 100 %= ∙100=2 %
i td 3,0
2.5 Determinăm valorile orientative ale distanţei dintre axe a ¿, [mm].

2 ( D 1+ D 2 ) ≥ a ¿ ≥0,55 ( D 1 + D 2 ) +h
h – este înălţimean transversală a curelei tab. 5.3 pag. 48 [1]

h = 7 mm
2 ( D1+ D2 ) ≥ a ¿ ≥0,55 ( D1 + D2 ) +h=2 (140+ 420 ) ≥ a¿ ≥ 0,55 (140+ 420 ) +7=1120 ≥ a¿ ≥ 315[mm]
a ¿−800 [mm]
2.6 Determinăm lungimea curelei l, [mm]

2
π ( D2 + D1 ) 3,14 ( 420−140 )2
l=2 a+ ( D2 + D 1 ) + =¿ 2∙ 800+ ( 420+140 ) + =2503[mm]
2 4a 2 4 ∙ 800
Adoptăm lungimea curelei după standart tab. 5,4 pag. 49, [1]
l=2500 [mm ]
2.7 Precizăm distanţa dintre axe conform lungimii standart a, [mm]
Coala
Raport explicativ
7
1 2 1
a=
8 { √ 8 } {
2 l−π ( D 2+ D 1) + [ 2l−π ( D2 + D 1 ) ] −8( D 2−D1 )2 =¿ 2∙ 2500−3,14 ∙ ( 420+ 140 ) + [2 ∙ 2500−3,14 ∙ ( 42
√
Pentru întinderea curelei, este nevoie de prevăzut mărirea distanţei dintre axe cu
0,025 l.
0,025 ∙l=0,025∗2500=62,5 [mm ]
Determinăm unghiul de înfăşurare a roţii de curea conducătoare α 1 [° ].
D 2−D 1 420−140
α 1=180 °−57 ° ∙ =180 °−57 ° ∙ =160[° ]
a 798
Determinăm viteza curelei ϑ ,[m/s ]
π D 1 n nom 3,14 ∙ 140∙ 1435
ϑ= 3
= =10,5[m/s ]
60 ∙10 60 ∙ 103
Determinarea puterii admisibile care poate fi transmisă cu o singură curea.
[ P ] t , [ KW ]
[ P ] t=[ P0 ] ∙C p ∙C α ∙ Cl ∙ C z
Unde, [ P0 ]=2 KW −¿ puterea admisibilă care poate fi transmisă cu o singură curea
tab. 5.5 pag. 50 [1].
C p ∙ C α ∙C l ∙C z — coieficienţi de corecţie, tab. 5.6 pag. 52 [1]
C p−0,9
C α −0,96
C l−1
C z −0,95
[ Pt ]=[ P0 ] ∙ C p ∙ Cα ∙C l ∙ C z =2∙ 0,9 ∙ 0,96∙ 1 ∙0,95=1,64 [KW ]

Determinăm numărul de curele z;
Pnom 3,0
z= = =1,8
[ P ]t 1,64
Alegem, z = 2.
Determinarea forţei de întindere preliminară F 0 , [N ]
850∙ Pnom ∙ C l 850 ∙3,0 ∙ 1
F 0= = =140 ,[N ]
z ∙ ϑ ∙C α ∙ C p 2 ∙10,5 ∙ 0,96 ∙0,9
Determinăm forţa de solicitare a arborelui, generată de transmisia prin curea

F td , [N ]
α1 160
F td=2 F 0 ∙ z ∙sin =2 ∙ 140∙ 2 ∙sin =552[N ]
2 2
Coala
Raport explicativ
8
Calculăm lăţimea roţilor de curea.
Br . c =( z−1 ) p+2 f ,[mm]
p=15−¿ distanţa dintre axele canelurilor tab. 10.1 pag.132 [1]
f =10−¿ distanţa dintre axa ultimei caneluri şi marginea roţii de curea

Br . c =( z−1 ) p+2 f =( 2−1 ) 15+2∗10=35 [mm ]
3. Calculul angrenajului cilindric al reductorului

Deoarece în sarcina proiectului de curs nu ne sunt indicate dimensiunile de
gabarit, alegem material cu caracteristicile mecanice medii, [2] tab 3.3 pag. 34.
3.1 Pentru pinion, alegem oţel 45 cu prelucrarea termică – îmbunătăţită, cu
duritatea HB 230.
3.2 Pentru roată alegem oţel 45 cu prelucrarea termică – îmbunătăţită, cu
duritatea mai mică HB 200.
3.3 Calculăm tensiunea de contact admisibilă pentru pinion.
σ H lim ⁡b∗K HL
[σ ] H =
[S ]H
σ H lim ⁡b - limita de rezistenţă la tensiunile de contact pentru nr. de bază de cicluri.
[2] tab.3.2 pag.34

σ H lim ⁡b=2 HB +70=2 ∙ 230+70=530
K HL−¿ coieficient de durabilitate; K HL=1 [2], pag. 33
[S ]H −¿ 1,15 [1], pag. 33
Calculăm tensiunea admisibilă de contact pentru pinion

σ H lim ⁡b∗K HL ( 2∙ 200+70 ) ∙1 2
[σ ] H = = =409[ N /mm ]
[S ]H 1,15
3.4 Calculăm coeficientul de lăţime a roţii, ψ a−¿ coieficientul de lăţime a roţii pe
distanţa dintre axe
b
ψ a= =0,25 [2] pag. 33-36.
aw
Calculăm distanţa dintre axe după formula:

K Hβ−1,25 [2], pag. 32
T 2 K Hβ
√
a w =K a ( i r .c +1 ) 3
[σ ] H2 ψ a i r .c 2
[ mm ]
Coala
Raport explicativ
9
K a −49,5 [ 2 ] , pag .32
T 2 K Hβ 273 ∙ 103 ∙ 1,25

a w =K a ( i r .c +1 ) 3
√ [σ ] H2 ψ a i r .c 2
=49,5 ( 5,0+1 )
√
3
4092 ∙0,25 ∙ 5,02

=204,5 [ mm ]
Admitem a w=200[mm] [2] pag. 36, GosT 229-75 în mm.

3.5 Calculăm modulul normal
m n=( 0,01 ÷ 0,02 ) aw =( 0,01 ÷ 0,02 ) ∙ 200=2÷ 4
Alegem mn=2,5 [mm ] [1]. pag 23.

3.6 Calculăm numărul de dinţi a pinionnului.
2 aw 2 ∙ 200
z 1= = =26,6
( i rc+ 1 ) mn ( 5+1 ) ∙ 2,5
Admitem z 1=27
3.7 Calculăm numărul de dinţi pentru roată.
z 2=z 1 ∙ i rc=27 ∙ 5=135
3.8 Determinăm raportul de transmitere real i real, şi verificăm abaterea ∆ i , faţă de

raportul de transmitere ales iniţial i rc . [1] pag. 24
z 2 135
i real = = =5,0
z 1 27
|ireal −irc| |5,0−5,0|
∆ i= ∙ 100 %= ∙100=0 %
i rc 5,0
3.9 Determinăm valoarea reală a distanţei dintre axe a w , [mm ]

( z1 + z 2 ) mn ( 27+135 ) ∙ 2,5
a w= = =202,5[mm]
2 2
3.10 Calculăm diametrul de divizare a pinionului şi a roţii
d 1=mn ∙ z 1=2,5 ∙ 27=67,5[mm]
d 2=mn ∙ z 2=2,5∙ 135=337,5 [mm ]
3.11 Controlăm disanţa dintre axe.

d 1+ d 2 67,5+337,5
a w= = =202,5 [mm ]
2 2
3.12 Calculăm diametrul înălţimii dinţilor.
d a =d 1+2 m n=67,5+ 2∙ 2,5=72,5 [mm ]
1
d a =d 2+ 2m n=337,5+ 2∙ 2,5=342,5 [mm ]

2
3.13 Calculăm diametrele adînciturilor dinţilor:

d f =d 1−2 , 5 m n=67,5−2,4 ∙2,5=61,5[mm]
1
Coala
Raport explicativ
10
d f =d 2−2 , 5 m n=337,5−2,4 ∙2,5=331,5[mm]
2
3.14 Calculăm lăţiea roţii şi a pinionului.

2.14.1 Lăţimea roţii:
b 2=ψ a ∙ a w =0,25 ∙202,5=50,75[mm]
Admitem 50, mm
3.14.2 Lăţimea pinionului:
b 1=b2 +5=50+4=54 [mm]
3.15 Calculăm coieficientul de lăţime după diametru

b1 54
ψ bd = = =0,8
d 1 67,5
3.16 Calculăm viteza de rotaţie a roţii

ω1 d1 50 ∙67,5
ϑ= = =1,7 [m/s]
2 2∗103
Pentru aşa o viteză de rotaţie vom lua a 9-a clasă de precizie [2], tab.4.4 pag.28
K H =K Hβ K Hα K Hϑ
K Hβ=1,08−¿ [2] tab. 3.5 pag. 39
K Hα =1,1−¿ [2] tab. 3.4 pag. 39
K Hϑ=1,0−¿ [2] tab. 3.6 pag. 40

K H =K Hβ K Hα K Hϑ=1,08 ∙ 1,0∙ 1,0=1,08
3.17 Controlăm tensiunea de contact după form. 3.5 [2] pag. 31

3
310 T 2 K H (i rc +1) N
σ H=
aw √b2 i2rc
[
mm2
]
3 3 3
310 T 2 K H (i rc +1)
σ H=
aw √ 2
b2 irc
=
310 273 ∙10 ∙ (5+ 1 )
√
202,5 50 ∙ 5 2
=333 [
N
mm2
]
N N
σ H =333
[ ][]
mm 2
< σ H =409
[ ]
mm2
Coala
Raport explicativ
11
3.18 Calculăm forţele ce apar în angrenaj
2.18.1 Calculăm forța tangenţială:
F t =F t
1 2
3
2T 2 ∙ 10 2∙ 273 ∙10 3 N
Ft = = =1617,8 [ ]
2
d2 337,5 mm2
2.18.2 Calculăm forța radială:
F r =F r
1 2
N
F r =F t tgα=1617,8 ∙tg 20° =588,8[ ]
mm 2
2 2
3. Efectuăm calculul de verificare (la tensiuni de contact şi de încovoiere)

F t ( i¿ +1 )
σ H =K 2
√ 2
d 2 ∙ b2
K H ∙ K H ∙ K H ≤ [ σ ]H
α β v 2
K – coieficient ajutător, pentru transmisiile cu dinţi drepţi K=436 pag. 27 [1]

F t −¿ forţa tangenţială din angrenaj;
2
K H −¿ coieficientul de distribuire a sarcinii între dinţi K H =1,0 pag. 27 [1]

α α
K H −¿ 1,02 β
K H −¿ coieficientul sarcinii dinamice; K H =1,2 tab. 4.5, pag. 28 [1]

v v
[ σ ] H =1,8∙ HB med ∙ 67=1,8 ∙ 220 ∙67=463 [ N 2 ] [1] pag 18, tab 3.2
mm
2
F t ( i¿ +1 )
σ H =K 2
√ 2
d 2 ∙ b2
K H ∙ K H ∙ K H ≤ [ σ ] H =¿ 43 6
α β v 2
√ 1617,8 ∙ (5+ 1 )
337,5∙ 50
1,0 ∙1,02 ∙1,2=365≤ 409 [ σ ] H [
2
N
mm
2
]
3.1 Verificăm tensiunile de încovoiere a dinţilor pinionului σ F şi a roţii σ F 1 2
Ft
σ F =Y F ∙ Y β ∙ 2
∙ K ∙ K F ∙ K F ≤ [ σ ]F
2 2
b2 ∙ m F α β v 2
YF
σ F =σ F ∙ 1
≤ [σ ]F
1 2
YF 2
1
K F −¿ 1,0 - coieficientul de distribuire a sarcinii între dinţi; tab. 4.6 , pag. 30 [1]
α
K F −¿ 1,0 – coieficientul neuniformităţii distribuiri sarcinilor pe lungimea

β
dintelui.
K F −1,50 - coieficientul sarcinii dinamice tab. 4.5, pag. 28 [1]
v
Y F ,Y F −3,81; 3,60 coieficienţii dintelui pinionului şi a roţii dinţate

1 2
Y β−1,0 coieficient care ia în consideraţie înclinaţia dintelui.
Coala
Raport explicativ
12
Ft 1617,8 N
σ F =Y F ∙ Y β ∙ 2
∙ K F ∙ K F ∙ K F ≤ [ σ ] F =¿ 3,60∙ 1 ∙ ∙ 1,0∙ 1,0 ∙1,50=70 ≤ [ σ ] F [ ]
2 2
b2 ∙ m α β v 2
50 ∙2,5 2
mm2
YF 3,81 N
σ F =σ F ∙ 1
≤ [ σ ] F =70∙ =74 ≤ [ σ ] F [ ]
1 2
YF 2
2
3,60 1
mm2
[ σ ] F =1,03 ∙ HB med =1,03 ∙ 250=257,1[ N 2 ]

mm
1
[ σ ] F =1,03 ∙ HB med =1,03 ∙ 220=226,6 [ N 2 ]

mm
2
Coala
Raport explicativ
13
5. Calculul prealabil al arborilor
1) Calculul îl vom efectua la torsiune după tensiunile admisibile scăzute.

2) Arborele conducător.
Diametrul capătului liber pentru tensiunea admisibilă [ τ k ] = 20 MPa:

16 ∙T 1 3 16 ∙56,4 ∙ 103
√
d p 1= 3
π ∙ [τk]
=
√
3,14 ∙ 20
=24,3 mm
Adoptăm d p 1=25 , mm
Adoptăm diametrul arborelui sub rulmenţi d r1 = 30 mm.
Arborele îl confecţionăm împreună cu pinionul.
3) Arborele condus.
adoptăm [ τ k ] = 25 MPa.
Diametrul capătului liber:
16 ∙T 2 3 16 ∙ 273∙ 103
√
3
d a 1=
π ∙ [τk ]
=
√3,14 ∙ 20
=41,2 , mm
Adoptăm d a 1=42 ,mm .

Diametrele sub rulmenţi d r2 = 45 mm.
Diametrul arborelui sub roata dinţată d rot 2 = 50 mm.
6. Dimensiunile constructive ale pinionului şi roţii dinţate
1) Pinionul îl confecţionăm împreună cu arborele. Dimensiunile lui

constructive:
d =67 , 5 mm
1 ; d a 1 =72, 5 mm ; d f 1 =61 , 5 mm ; b1 =54 mm .
2) Roata dinţată are următoarele dimensiuni constructive:
d 2 =337 , 5 mm ; d a 2 =342, 5 mm ; d f 2 =331 , 5 mm ; b =50 mm

2
Diametrul butucului roţii dinţate:

Coala
Raport explicativ
14
d but .2 =1,6⋅ d r 2 =1,6⋅50=80 mm.
Lungimea butucului roţii dinţate:

l d
but . 2 =( 1,2÷1,5 )⋅ r 2 =( 1,2÷1,5)⋅50=60÷75 mm .
Adoptăm l but . 2 = 68 mm.
Grosimea discului:
C=0,3 b2 =0,3⋅50=15 mm .
Admitem C=15 ,mm

Grosimea obadei:
δ 0=(2,5÷4 )⋅m n =(2,5÷4 )⋅2 . 5=6 , 25÷10 mm .
Adoptăm δ 0 = 8 mm.
7. Dimensiunile constructive ale carcasei reductorului
1) Grosimea pereţilor carcasei şi capacului:
δ =0 , 025⋅a w +1=0 , 025⋅200+1=6,0 mm
adoptăm δ =8 mm.
δ 1 =0 , 02⋅ a w +1= 0 ,02⋅200+ 1=5,0 mm
adoptăm δ =8 mm. 1
2) Grosimea flanşei carcasei şi capacului:
b=b 1 =1,5⋅¿ δ =1,5⋅8=12 mm ¿

3) Grosimea brîului de jos al carcasei:
p =2 ,35⋅δ =2, 35⋅8=19 , 2 mm

2
adoptăm p = 20 mm. 2
4) Diametrele buloanelor:
 de fundament:
d 1 =( 0 , 03÷0 , 036) a w +12=( 0 ,03÷0 , 036 )⋅200+12=18÷19 , 2mm
adoptăm buloane cu filet metric М20.
Coala
Raport explicativ
15
 care unesc carcasa cu capac în zona rulmenţilor:
d d
2 =( 0,7÷0 , 75 )⋅ 1 =( 0,7÷0 , 75)⋅20=14÷15 mm

 care unesc carcasa cu capac:
d 3 =( 0,5÷0,6 )⋅ d =( 0,5÷0,6 )⋅20=10÷12 mm
1
8. Prima etapa de companare a reductorului
Companarea, de obicei, se efectuează în două etape. Prima etapa serveşte pentru

determinarea aproximativă a poziţiei roţilor angrenajului faţă de reazeme pentru calculul
reacţiilor şi controlul durabilităţii rulmenţilor.
Desenul de companare îl efectuăm într-o singură proecţii în scara 1:1 cu linii
subţiri – secţiunea după axele arborilor cu capacul scos al reductorului.
Aproximativ în mijlocul foii desenăm prima axa; a doua axa paralelă la prima o
desenăm la distanţa a w =202,5 mm de la prima.

Desenăm convenţional pinionul şi roata dinţată în formă de dreptunghiuri;
pinionul este confecţionat împreună cu arborele; lungimea butucului roţii dinţate este
mai mare decît lăţimea coroanei.
Reprezentăm peretele interior al carcasei reductorului:
1) adoptăm distanţa dintre reazemul butucului roţii dinţate şi peretele interior al
carcasei A1 =1,2∙ δ = 1,2·8 = 9,6 ≈ 10 mm;
2) adoptăm distanţa dintre vîrfurile dinţilor roţii dinţate şi peretele interior A=δ=
=8 mm;
3) adoptăm distanţa dintre inelul exterior al rulmentului arborelui conducător şi
peretele interior A = δ = 8 mm;
Adoptăm prealabil rulmenţi cu bile de serie medie luînd în considereţie caracterul
sarcinii – lovituri puternice:
Coala
Raport explicativ
16
Tipul d D B C C0
rulmentulu
mm kN kN
i
306 30 72 19 26,9 20,4
309 45 100 25 52,7 30.0
l 1=l 2=65 [ mm ]
l 3=90 [ mm ]
9. Controlul durabilităţii rulmenţilor

1) Forţele în angrenare:
 forţa periferică Ft =1617 ,8 N ;
 forţa radială Fr =588 ,8 N ;

2) Arborele conducător (pinionul):
Distanţa dintre reazeme l1=65 mm. Diametrul d1= 67,5 mm.
Reacţiile în reazeme:
 în planul xoz:
F t 1617,8
R x =Rx = = =808,9 N
1 2
2 2
 în planul yoz:
d1
F td ( l 3 +2 l 1 )−R y ∙2 l 1+ F r l 1− =0
1
2
1 d1 1 67,5
Ry =1
2 l1 [
Ftd ( l 3 +2 l1 ) + F r l 1− =
2 2 ∙ 65 ] [
552 ( 90+2 ∙65 )+ 588,8∙ 65−
2
= 1272,2 N ]
d1
R y ∙2 l 1−F r ∙ l 1− + F td ∙ l 3=0
2
2
1 d 1 67,5
Ry =2
2 ∙l 1 ( 2 )
∙ F r ∙l 1 + 1 −F td ∙l 3 =
2∙ 65 (
∙ 552∙ 65+
2 )
−588,8 ∙90 =−131,4[ N ]
Pentru controlul:
R y + R y −( F td + F r ) =1272,2+ (−131,4 )−(552+588,8)=0
1 2
Reacţiile totale:
Rr =R A =√ R 2x + R2y =√ 808,92 +1272,22=1508[ N ]
1 1 1
Rr =RB =√ R + R = √808,92 +(−131,4)2=820 [ N ]

2 2
2 x2 y2
Coala
Raport explicativ
17
Calculul rulmenţilor:
Lh=L ∙365 ∙ 24 ∙ K z ∙ K h
Unde:
L−¿ 7 ani din sarcina de lucru.
K z−¿ 0,7 coieficientul zilelor lucrătoare; [1] pag. 81.
K h−¿0,33 coieficientul orelor lucrătoare; [1] pag. 81.
Lh=L ∙365 ∙ 24 ∙ K z ∙ K h=7 ∙ 365∙ 24 ∙ 0,7 ∙ 0,33=14165 [ore ]
Determinăm capacitatea dinamică, portantă necesară a rulmenţilor pentru arborele

pinion
Lh
√
3
C rc=R Ea 573 ∙ ω1
106
,[N ]
Unde, ω 1−50[s−1 ] viteza unghiulară a arborelui pinion
R Ea−¿ sarcina dinamică echivalentă a arborelui pinion, pentru a calcula R Ep , este

necesar de calculat raportul:
e=0,30
Ra =R s =e ∙ R r =0,3 ∙ 1508=452[N ]
1 1 1
Ra =R s =e ∙ R r =0,3 ∙ 820=246 [N ]
2 2 2
V – 1,0 se roteşte inelul interior al rulmentului

Determinăm sarcinile dinamice
R Ep 1=X ∙V ∙ R r ∙ K s ∙ K t
1
R Ep 2=( X ∙ V ∙ Rr +Y ∙ R a ) ∙ K s ∙ K t
2 2
Unde,
X – 0,56 coieficientul sarcinii radiale tab.7.1, pag. 82 [1]
Y –1,45 coieficientul sarcinii axiale (din tabela pentru rulmenţi)
K s −1,2 coieficient de siguranţă [1], pag. 82
K t −1,0 coieficient de temperatură [1], pag. 82

R Ea1 =X ∙V ∙ R r ∙ K s ∙ K t =0,56 ∙1 ∙1508 ∙ 1,2∙ 1,0=1014 [ N ]
1
R Ea 2=( X ∙ V ∙ Rr +Y ∙ R a ) ∙ K s ∙ K t =¿ ( 0,56 ∙1,0 ∙ 820+1,45 ∙246 ) ∙ 1,2∙ 1,0=979[N ]

2 2
Lh 14165
√
3
C rc=R Ea 573 ∙ ω1
10 6
√
=1014 3 573 ∙50
106
=7508[N ]
Coala
Raport explicativ
18
3. Arborele condus:
Distanţa dintre reazeme l2=65 mm. Diametrul d2= 337,5 mm.
Reacţiile în reazeme:
 în planul xz:
F t 1617 , 8
R x 3 =R x 4 = = =808 , 9 N
2 2 .
 în planul yz:
d2
R y ∙2 l 2−F r ∙l 2− =0
3
2
1 d 1 337,5
Ry =
3 (
2 l2 2 )
F r ∙l 2 + 2 =
2∙ 65 (
∙ 588,8∙ 65+
2
=295,7 N )
d2
−R y ∙ l 2+ F r ∙l 1− =0
4
2
1 d 1 337,5
Ry =
4 (
2 l2 2 )
F r ∙ l 2− 2 =
2∙ 65 (
∙ 588,8 ∙ 65−
2
=293,1 N )
Pentru controlul: R y + R y −Fr =295,7+293,1−588,8=0
3 4
Calculăm reacţiile sumare:
Rr =RC = √ R2x + R 2y =√ 808,92 +295,72=861,2[N ]

3 3 3
Rr =R D= √ R + R =√ 808,92+ 293,12 =860,3[ N ]

2 2
4 x4 y4
Determinăm capacitatea dinamică, portantă necesară a rulmenţilor pentru arborele

condus
Lh
√
3
C rc=R E a 573 ∙ ω2
10 6
,[ N ]
Unde, ω 2−10[s−1 ] viteza unghiulară a arborelui pinion

R Ea−¿ sarcina dinamică echivalentă a arborelui pinion, pentru a calcula R Ep , este
necesar de calculat raportul:

e=0,30
Ra =R a =R s =R s =e ∙ R r =0,30∙ 860=258[ N ]
3 4 3 4 4
Determinăm sarcinile dinamice

R Ep 1=X ∙V ∙ R r ∙ K s ∙ K t
1
R Ep 2=( X ∙ V ∙ Rr +Y ∙ R a ) ∙ K s ∙ K t
2 2
Coala
Raport explicativ
19
Unde,
V – 1,0 se roteşte inelul interior al rulmentului
X – 0,56 coieficientul sarcinii radiale tab.7.1, pag. 82 [1]
Y –1,71 coieficientul sarcinii axiale tab.7.3, pag. 82 [1]
K s −1,2 coieficient de siguranţă [1], pag. 82
K t −1,0 coieficient de temperatură [1], pag. 82

R Ea3 =X ∙V ∙ Rr ∙ K s ∙ K t =0,56 ∙1 ∙ 860 ∙1,2 ∙1,0=578[ N ]
3
R Ea 2=( X ∙ V ∙ Rr + Y ∙ Ra ) ∙ K s ∙ K t=( 0,56 ∙ 1,0 ∙860+ 1,71∙ 258 ) ∙ 1,2 ∙1,0=1108[ N ]

4 4
Lh 14165
√
3
C rc=R Ea 573 ∙ ω2
10 6
√
=C rc=1108 3 573 ∙10
106
=479 [N ]
10. Etapa a doua de companare a reductorului
Utilizăm desenele primei etape de companare. Etapa a doua are ca scop de

a forma constructiv piesele principale ale reductorului – arborele conducător,
arborele condus, roata dinţată, corpul, capacul, rulmenţii ş.a. şi a pregăti datele
pentru calculul îmbinărilor prin pană.
Ungerea angrenajului şi rulmenţilor este separată.
Comprimarea arborelor se face cu ajutorul garniturilor de etanşare din
cauciuc. În partea de sus a capacului carcasei instaţăm fereastră de deservire cu
răsuflătorul.
Construim pereţile corpului şi capacului reductorului. Desenăm brîul de sus
şi de jos al carcasei. Construim cîrlige pentru ridicarea reductorului.
Desenăm penele prizmatice cu capetele rotungite (anexa 2, tab.S.9.[1])
după GOST 23360-78:
Îmbinarea d, mm bh, mm t1, mm t2, mm l, mm
Capătul liber al pinionului –
25 87 4,0 3,3 35
roata de curea condusa
Roata dinţată – arborele condus 50 149 5,5 4,3 65
Arborele condus – ambreaj 42 128 5,5 3,8 100
11. Controlul îmbinărilor prin pană

Coala
Raport explicativ
20
1) Îmbinările prin pană vom controla la strivire. Din condiţia de rezistenţă:
2⋅ Т
σ str = d⋅( h− t
,1
)⋅( l− b) <[ σ str ]
unde T – momentul de rotaţie ce acţionează în arborele; d – diametrul

arborelui; h, l, b, t1 – dimensiunile penei prismatice; [ σ ] - limita de str
rezistenţă la strivire (pentu oţel [ σ ]= 100÷120 MPa; pentru fontă

str
[ σ ]= 50÷70 MPa).
str
2) Îmbinarea roată de curea – arbore conducător

2⋅Т 2⋅50⋅10 3
σ str =
1
d⋅( h−t 1 )⋅( l− b) 28⋅( 7−4,0 )⋅( 35−8 ) = 45 MPa<[
= σ str ]=70 MPa
3) Îmbinarea roata dinţată-arborele condus:

2⋅Т 2⋅273⋅103
σ 2
str = d⋅( h−t )⋅( l− b) =50⋅( 14−5,5)⋅( 65−10 ) =35 MPa<[
1
σ str ]=100 MPa
Materialul roţii dinţate – oţel 45, îmbunătăţit; materialul arborelui condus –

oţel 45, normalizat.
4) Îmbinarea arborele condus-ambreaj:
Т
2⋅ 2 2⋅273⋅103
σ str = d⋅( h−t 1 )⋅( l− b) 42⋅( 12−5,0 )⋅(100−8 ) =20 MPa≈ [
= σ str ]=100 MPa
Condiţia de rezistenţă este îndeplinită.
Coala
Raport explicativ
21
12. Calculul precizat al arborilor
Arborele condus
Materilalul arborelui oţel 45, nomalizat σ B=570 MPa
Limita de rezistență cînd tensiunia este simetrică
σ −1=0,43∗σ B=0,43∗570=245,1 MPa
Limita de rezistență a tensiunilor tangențiale

τ −1=0,58∗σ −1 =0,58∗245,1=142,1 MPa
Secțiunea A-A. Această secţiune este secţiunea de la roata dinţată, Diametrul

arborelui în această secțiune este de 50 mm. Concentrația tensiunilor, se datorează
canalului de pană.
k σ =1,6
k τ =1,5
Factorii de mărime sunt prezentați în tab. 8.8[1], pag. 165

ε σ =0,82
ε τ =0,70
Coieficienţii sunt prezentați în tab. 8.8[1], pag. 165

ψ σ =0,2
ψ τ =0,1
Momentul de răsucire T 2=273∗103 N∗mm

Calculăm momentul de rezistenţă la răsucire
2 2
π d3 b t 1 ( d−t 1 ) 3,14 ¿ 503 14∗5,5 ( 50−6 )
Wk = − = − =23∗103 , mm3
HETTO
16 2d 16 2∗50
Calculăm amplituda medie a tensiunilor tangenţiale

T2 273∗103
τ v =τ m= = =5,9 MPa
2W k HETTO
2∗23∗103
Calculăm coieficientul de rezervă după tensiunile tangenţiale

τ−1 142,1
sτ = = =11,75
kτ 1,5
τ +ψ τ ∗5,9+0,1∗5,9
ετ v τ m 0,77
Coala
Raport explicativ
22
Momentul de încovoiere pe planul orizontal:
M ΄=R x l 2=808,9∗65=52,6∗103 , N∗mm
3
Momentul de încovoiere pe planul vertical:

M ΄΄=R y l 2=295∗65=19,1∗103 , N∗mm
3
Calculăm momentul sumar al secţiunii B-B.

2 2
√
M A− A =√ M ΄2+ M ΄΄2= ( 52,6∗103 ) + ( 19,1∗103 ) =56∗10 3 , N∗mm
Calculăm momentul de rezistenţă la încovoiere

2 2
π d 3 b t 1 ( d−t 1 ) 3,14 ¿ 503 14∗5,5 ( 50−5,5 )
W HETTO = − = − =10,7∗103 , mm3
32 2d 32 2∗50
Calculăm amplituda normală tensiunilor de încovoiere

M A−A 56∗103
σ v= = =5,2 MPa
W HETTO 10,7∗103
Tensiunea medie σ m=0 MPa

Calculăm coieficientul de rezervă după tensiunile normale
σ −1 245,1
sσ = = =24
kσ 1,6
σ +ψ σ ∗5,2+0,2∗0
εσ v σ m 0,82
Calculăm coieficientul de rezervă a rezistenţei rezultant pentru secţiunea A-A

s σ sτ 24∗11,75
s= 2 2
= =10,55
√s σ + sτ √24 2+ 11,752
Coala
Raport explicativ
23
13. Ajustajele pieselor principale ale reductorului şi prezentarea desenului
Ajustajele stabilim în conformitate cu indicaţiile date în tab. 10.13 [2]:

H7
1) ajustajul roţii dinţate pe arborele condus - r6 ;
H7
2) bucşele de distanţare pe arbori - h6 ;
3) inelele interioare ale rulmenţilor pe arbori cu abaterea arborelui k6;

4) inelele exterioare ale rulmenţilor în corpul reductorului – cu abaterea
alezajului Н7;
H7
5) inelele de reţinere a uleiului pe arbori - k 6 ;
H7
6) ajustajul roţii de curea pe arborele conducător - r6 ;
H7
7) ajustajele cuplajului elastice pe arbori n6 .
14. Alegerea tipului uleiului

Camera rulmenţilor o umplem cu materialul plastic de ungere УТ-1 (tab.
9.14 [2]). Ungerea angrenejului dinţat se efectuează prin cufundarea roţii dinţate
în ulei turnat în interiorul corpului reductorului pînă la nivelul diametrului
adânciturilor dinţilor.
Volumul uleiului:
V =0,25∗Pnec =0,25∗3 ≈ 0,75 dm3
Conform tab. 10.8 [2] stabilim viscozitatea uleiului: pentru tensiunile de contact σ H
=600 MPa şi viteza = 1,5 m/s viscozitatea recomandată trebuie să fie egală cu
−6 2
28 ¿ 10 m /s
Din tab. 10.10 [2] adoptăm uleiul industrial de tipul И-30А (după GOST 20799-75*).
Coala
Raport explicativ
24
15. Asamblarea reductorului
Înainte de asamblare cavitatea interioară a corpului reductorului se curăţă
amănunţit şi se acoperă cu vopseaua rezistentă la ulei. Asamblarea se efectuează în
conformitate cu desenul de asamblare a reductorului: pe arborele conducător se
instalează inele de reţinere a uleiului şi rulmenţi încălzite prealabil în ulei pînă la 80-100
°C; în canalul arborelui condus se instalează pană şi se presează roata dinţată pînă la
reazem cu suprafaţa laterală a treptei arborelui; pe urmă se îmbracă bucşa de distanţare,
inele de reţinere a uleiului şi se instalează rulmenţi încălziţi prealabil în ulei.
Arborii asamblaţi se aşează în baza corpului reductorului şi se pune capacul
corpului, acoperind preventiv locurile îmbinării capacului şi corpului cu lac de spirt.
Pentru centrarea capacul se instalează pe corpul cu ajutorul a doi ştifturi conice;
se strîng buloanele, care unesc capacul cu corpul.
După această în camerele rulmenţilor se umplă unguent plastic, se pun capacele
rulmenţilor cu complectul de garnitură metalică pentru reglare.
Înainte de instalare a capacelor străpunse în canelurile lor se pun garnituri de
etanşare din pîslă, capacele se unesc cu buloanele.
În continuare în canalul capătului liber al arborelui se instalează pană, se
ajustează pinionul conic şi se fixeză cu piuliţă, cu fixator.
Pe urmă se înşurubează dopul pentru scurgere a uleiului cu garnitură şi
indicatorul de nivel al uleiului.
Se toarnă 0,6 dm3 de ulei de tipul И-30А în reductorul şi se închide fereastră de
deservire.
Reductorul asamblat se încearcă pe stand conform, cerinţelor tehnice înaintate.
Bibliografia
1. Dulghieru V., Ciupercă R., Dicuseară I., Mecanica aplicată: Îndrumar de proiectare,
Chişinău, Editura Tchnica-info, 2008, 296 p.
2. С. А. Чернавский, «Курсовое проектирование деталей машин»,
«Машиностроение», Москва, 1988. 416 c.
Coala
Raport explicativ
25

Proiect de Curs

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect de Curs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaţiei Culturii și Cercetarii al Republicii Moldova

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi

A elaborat: studentul gr. ET31R

A verificat: asist. univ. Cracan C.

Reductorul se numeşte mecanismul ce constă din transmisii (angrenaje) dinţate

ϑol −¿ viteza tamburului; ϑol −1,2m/s

Determinăm randamentul orientativ al mecanismului de acţionare:

unde după tab. 2.1 [1]:

η =0 , 98− randamentul transmisiei într-un ambreaj elastic.

η =0 , 97− randamentul reductorului cilindric;

η ≈0 , 95− pierderile transmisiei prin curea.

η =0 , 99− pierderile într-o pereche de rulmenţi;

ηma =ηc ∙ ηr .c . ∙η td ∙ ηrul =0,98 ∙ 0,97 ∙0,95 ∙ 0,992=0,885

ϑol −¿ viteza organului de lucru; ϑol =1,2[m/ s]

Dol −¿ diametrul roţii de lanţ conducătoare; Dol =240 [mm]

60 ∙ 103 ∙ ϑol 60 ∙103 ∙1,2 −1

Determinăm rapoartele de transmitere ale mecanismului de acţionare pentru

Determinăm rapoartele de transmitere ale treptelor mecanismului de

i rc−¿ raportul de transmitere a reductorului cilindric; i rc−5,0 tab.2.2 pag 15

Deoarece raportul de transmisie cu primul motor 3000 rot/min i td depăşeşte 1

valoarea raportului transmisiei deschise, alegem motorul electric al doilea, alegem i td . 2

Varianta Modelul Caracteristica tehnică

P1=Pme ∙ ηtd ∙ ηrul =3,0 ∙0,95 ∙ 0,99=2,82[ KW ]

Calculăm frecvenţa de rotaţie

Calculăm viteza unghiulară

1.2.4.3 Calculăm momentele de torsiune

P2 ∙10 3 2,73 ∙ 103

2. Calculul transmisiei prin curea trapezoidală

Calculăm diametrul roţii de curea conduse D2

Unde, i td raportul de transmisie prin curea (transmisie deschisa)

Adoptăm D2 după standart tab. S1, anexa 2, pag 151 [1];

|ireal −itd| |3,06−3,0|

2.5 Determinăm valorile orientative ale distanţei dintre axe a ¿, [mm].

h – este înălţimean transversală a curelei tab. 5.3 pag. 48 [1]

2.6 Determinăm lungimea curelei l, [mm]

[ Pt ]=[ P0 ] ∙ C p ∙ Cα ∙C l ∙ C z =2∙ 0,9 ∙ 0,96∙ 1 ∙0,95=1,64 [KW ]

Determinăm forţa de solicitare a arborelui, generată de transmisia prin curea

f =10−¿ distanţa dintre axa ultimei caneluri şi marginea roţii de curea

3. Calculul angrenajului cilindric al reductorului

[2] tab.3.2 pag.34

[S ]H −¿ 1,15 [1], pag. 33

Calculăm tensiunea admisibilă de contact pentru pinion

Calculăm distanţa dintre axe după formula:

T 2 K Hβ 273 ∙ 103 ∙ 1,25

4092 ∙0,25 ∙ 5,02

Admitem a w=200[mm] [2] pag. 36, GosT 229-75 în mm.

Alegem mn=2,5 [mm ] [1]. pag 23.

3.8 Determinăm raportul de transmitere real i real, şi verificăm abaterea ∆ i , faţă de

3.9 Determinăm valoarea reală a distanţei dintre axe a w , [mm ]

3.11 Controlăm disanţa dintre axe.

d a =d 2+ 2m n=337,5+ 2∙ 2,5=342,5 [mm ]

3.13 Calculăm diametrele adînciturilor dinţilor:

3.14 Calculăm lăţiea roţii şi a pinionului.

3.15 Calculăm coieficientul de lăţime după diametru

3.16 Calculăm viteza de rotaţie a roţii

K Hα =1,1−¿ [2] tab. 3.4 pag. 39

K Hϑ=1,0−¿ [2] tab. 3.6 pag. 40

3.17 Controlăm tensiunea de contact după form. 3.5 [2] pag. 31

3. Efectuăm calculul de verificare (la tensiuni de contact şi de încovoiere)

K – coieficient ajutător, pentru transmisiile cu dinţi drepţi K=436 pag. 27 [1]

K H −¿ coieficientul de distribuire a sarcinii între dinţi K H =1,0 pag. 27 [1]

K H −¿ coieficientul sarcinii dinamice; K H =1,2 tab. 4.5, pag. 28 [1]

3.1 Verificăm tensiunile de încovoiere a dinţilor pinionului σ F şi a roţii σ F 1 2