Fundișor Moldovenesc

Elaborat : Braguța Eduard

Rezumat:
 Se știe că ospitalitatea este una dintre cele mai
atrăgătoare calități ale unui popor, iar modul în care
gazda își primește oaspeții se reflectă în detaliile cu care
aceasta îi întâmpină și servește.
 Bucătăria moldovenească este renumită în lume, iar în
orice zonă a țării te-ai duce, vei avea parte de preparate
spectaculoase. Acestea sunt servite și preparate pe
funduri si tocatoare din lemn rotunde cu suporturi
rotative din lemn de diferite dimensiuni, pe platouri
dreptunghiulare din lemn, pe tăvi pentru servit din lemn,
iar unele funduri pentru bucătărie servesc ca ornamente
ale casei, datorită uzorului și mesajului interpretat în
lemn prin diverse metode tehnice.
 Cu toţii ştim că fundul de tocat este o ustensilă de
maximă importanţă în bucătărie. Cu toţii avem
preferinţele noastre în materie. Iar în această lucrare vom
elaborarea un proiect de creație ,, Fundișor
Moldovenesc”.

Scopul proiectului de creație:

Este valorificarea tradițiilor și meșteșugăritului prin
practicarea lucrărilor manuale!!!
Argumentarea ideii produsului creat:
 Este o adevărată artă să potrivești, gătești și întreții
armonia în bucătărie, iar preparatele să fie ridicate la
rang de artă. Pentru asta, meșteșugarii populari sunt
creativi, ei redefinind noțiunea de obiect de bucătărie.
 Fiecare dintre acestea devine o bucată de tradiție, de
respect pentru celălalt și pentru natura care furnizează
lemnul.
 De la formele ovale la cele dreptunghiulare, de la forme
cu mânere și șanțuri colectoare, meșteșugarii lasă în urmă
obiecte valoroase. Iar când lemnul natur sau lăcuit e
sculptat cu motive florale sau geometrice, precum și
desenat, va fi o plăcere să fii oaspete sau gazdă.
Argumentarea destinației produsului
creat:
 Fundișorul Moldovenesc v-a servi atât ca o capodoperă în
cadrul bucătărilei care păstrează mesajul artei și al
tradiției noastre, cât și o ustensilă indispensabilă în
bucătăria unei adevărate gospodine!
 Fundișorul v-a servi la prepararea bucatelor tradiționale
precum și transmiterea unui mesaj individual gospodinei
care îl v-a deține!
Descrierea tehnică a produsului creat:
 DENUMIRE LUCRARE: Fundișor Moldovenesc
 CARACTERISTICI LUCRARE
 Format (Înălțime=275mm; baza=150m; gaura= 12mm)
 Suport* (Lemn)
 Finisări:
 Pregatirea semifabricatului;
 Cotarea desenului;
             Tăiere formei obiectului (dreptunghiulară cu capete rotungite);
 Găurirea;
             Netezirea suprafeței fundișorului;
             Curățarea impurităților;
             Elaborarea schiței uzolului;
             Elaborarea uzorului propriu zis ( Metoda Pirogravură);
             Lăcuire (selectiv doar pe partea uzorului). 
 Procesul tehnologic de realizare a produsului creat
Pregătirea semifabricatului cu ajutorul polidiscului pentru tăiat lemn
Cotarea dimensiunilor
Tăierea cu ajutorul ferestrăului electric
pentru traforaj
Găurirea
Netezirea suprafeței fundișorului și curățarea
impurităților
Elaborarea schiței uzolului
Elaborarea uzorului propriu zis ( Metoda
Pirogravură)
Lăcuirea
Determinarea și descrrierea materialelor
folosite la elaborarea produsului creat:
 Semifabricatul placaj;
 Polidisc pentru tăiere lemn;
 Ferestrau pentru traforaj electric;
 Hârtie abrazivă;
 Creion simplu;
 Rigla;
 Compas;
 Pirogravor;
 Autofiletant;
 Pirogravor,
 Lac fără culoare de model GAMA COLOR;
 Periuță.
Concluzii finale:
 Prelucrarea lemnului a continuat să rămînă o îndeletnicire de bază a
bărbaţilor pe parcursul tuturor timpurilor. Terminologia multor
obiecte din lemn mărturiseşte convingător despre vechimea
meseriei prelucrării lemnului. Uneltele de fier pentru prelucrarea
lemnului găsite de arheologi, denotă faptul că din evul mediu
timpuriu în branşa meşterilor lemnari au existat diferite specializări.
Aceştia erau: strungarii, dulgherii, butnarii, rotarii, tîmplarii,
podarii, blidarii, albierii, crucerii, spătarii, covătarii, fusarii,
lingurarii etc.
 Înaintaşii noştri erau preocupaţi şi de valorificarea artistică a
lemnului, fapt demonstrat de dezvoltarea ornamenticii populare,
utilizarea continuă a motivelor geometrice (rombul, cercul, linii
văluroase, frînte sau curbe, zimţi, motivul şarpelui, rozete, stele,
etc.).
 Pînă la apariţia în secolul al XIX-lea a fabricilor şi maşinilor cu aburi
de tăiere a lemnului, uneltele de tăiere şi prelucrare a lemnului au
fost confecţionate manual şi prezentau: topoare de diferite mărimi,
de tăiat şi de despicat, securi de diferite lăţimi, ferăstrăie de mînă
cu pînză lungă și cu două mînere, suporturi pe care se aşează lemnul
în timpul lucrului – „capră”, beschie, compas, ţărcălău, sfredelul,
priboiul, tesla, cioplitorul, rîndeaua, gealăul, dălţi, ciocanul, maiul
de lemn, etc.
 În dependenţă de funcţiile şi operaţiile executate de uneltele
menţionate, practic în fiecare grupă existau mai multe varietăţi, de
exemplu: bărdiţă de bătut draniţa, bardă cu coasă lungă, bardă lată,
bardă de feţuit, bărdoaie, bardă mică; sau – topor cu coadă lungă la
tăiatul lemnelor, la cioplit, topor de crăpat butuci, topor cu gît
scurt, etc.
Lucrarea de față reprezintă
unul din sutele de obiecte
care se elaborau încă din
vremuri și care până în
prezent nu își pierde
actualitatea sa!!!
Bibliografie

 
 Stelian Vrînceanu Desen tehnic şi ornamental în
industria lemnului; Manual pentru clasa a IX-a şi a X-a.
Editura Didactică şi Pedagogică R.A. Bucuresti, 1997
 Arcadie Hinescu Manualul maistrului din industria
lemnului; Editura Tehnică Bucuresti 1992
 Reviste şi alte publicaţii.