Sunteți pe pagina 1din 17

Mobilier din lemn

Lemnul este un material natural care provine din plantele lemnoase, arbori, arbuti, copacii,
etc, fiind compus n majoritate din celuloz i lignin i n mic parte din gume i rini,
materii tanante, materii colorante.
Lemnul, o materie de origine organic, este produs de plantele lemnoase care fac parte din
grupa vegetalelor superioare cormofite - plante vasculare care sunt formate din esutul lemnos
xilen i esutul liberian - floem.
Lemnul n natur este materia prim esenial, care l-a ajutat pe om din vremuri imemorabile
s supravieuiasc, oferindu-i posibilitatea de a-i construi adposturi, confeciona unelte i
obiecte necesare. Din motivul c lemnul nu rezist la umezeal i ari, obiectele fcute din
lemn au disprut fr a lsa urme i mrturii evidente despre istoria valorificrii lui. Unele
descoperiri arheologice atest amprente ale obiectelor din lemn pe teritoriul din sud-estul
Europei lucrate cu circa VII milenii n urm. Au fost gsite rmie a locuinei din lemn,
forme de paturi, mese, mijloace de transport cu dou roi, luntre scobite n trunchi de copac,
unelte pentru prelucrarea lemnului. Xenofon, Ovidiu amintesc n scrierile lor despre diferite
obiecte de lemn la geto-daci.
Prelucrarea lemnului a continuat s rmn o ndeletnicire de baz a brbailor pe parcursul
tuturor timpurilor. Terminologia multor obiecte din lemn mrturisete convingtor despre
vechimea meseriei prelucrrii lemnului. Uneltele de fier pentru prelucrarea lemnului gsite de
arheologi, denot faptul c din evul mediu timpuriu n brana meterilor lemnari au existat
diferite specializri. Acetia erau: strungarii, dulgherii, butnarii, rotarii, tmplarii, podarii,
blidarii, albierii, crucerii, sptarii, covtarii, fusarii, lingurarii etc.
naintaii notri erau preocupai i de valorificarea artistic a lemnului, fapt demonstrat de
dezvoltarea ornamenticii populare, utilizarea continu a motivelor geometrice (rombul,
cercul, linii vluroase, frnte sau curbe, zimi, motivul arpelui, rozete, stele, etc.).

Categorii de lemn i nsuirile lor


Cele mai frecvent utilizate soiuri de lemn erau: salcmul, frasinul, stejarul, cornul, nucul,
gorunul, cireul, bradul, pinul, i a.
Cunotinele despre calitile lemnului se transmiteau urmailor. Se tia, c gorunul o
specie a stejarului, rezistent la umezeal, elastic ca structur a lemnului se folosete la
confecionarea doagelor. Fagul, care este un lemn tare, era folosit ca material de construcie,
unelte, mobil etc. Carpenul, cu toate c e lemn tare i dens, putrezete repede, se prelucreaz
greu, se utilizeaz la confecionarea uneltelor de lucru. Frasinul era bun pentru butucii de la
roat, loitre, inimi de car, doage. Cornul este un lemn tare, care servea la prelucrarea
obiectelor tari, dinilor de spat, cuielor etc. Cele mai frumoase piese de mobilier se

confecionau din lemnul de nuc, iar din cire cele mai uoare ploti pentru butur, linguri,
lemnul de paltin servea pentru obiecte mici, instrumente muzicale, etc.
Copacii se tiau toamna sau iarna, dup cderea frunzelor, se descojeau, lsndu-se vrful cu
frunze ca s extrag seva din tulpina copacului. Tierea copacilor cuprindea un ir de
operaii: tierea, curirea de crengi, cojirea, uscarea, prelucrarea.
Dup tierea copacilor, pentru a putea lucra din ele anumite obiecte, lemnarii aveau grij s
usuce lemnul i s previn apariia cariilor. Pentru aceasta se foloseau un ir de metode:
pentru anumite scopuri lemnul se decojea, se trecea prin foc prlindu-l, alteori l urcau n
pod i-l afumau de la 0,5 1 an de zile, sau l uscau n aer liber ferit de soare pn la 3 ani.
Pentru confecionarea detaliilor mijloacelor de transport, roi, butuci lemnul se inea cteva
luni n gropi umplute cu gunoi de la vite (Plinius cel Btrn scrie c aceeai modalitate era
utilizat n vechiul Egipt).
Reieind din necesitile de obiecte casnice ale populaiei i din bogia pdurilor pe teritoriul
nostru, pe parcursul timpului lemnarii s-au specializat n confecionarea diverselor articole.
Termenul lemnar este un nume generic. Lemnarii se ocupau de construcia caselor i n
funcie de obiectele confecionate s-au desprins un ir de meteri specializai n mpodobirea
casei, confecionarea mobilierului rnesc, ustensilelor i uneltelor de lucru, vaselor i
accesoriilor de buctrie, mijloacelor de transport terestru i acvatic, etc.

Uneltele meterilor lemnari


nc din vechime au fost create i utilizate un ir de unelte, care se foloseau n funcie de
tehnica de confecionare a obiectului.
Pn la apariia n secolul al XIX-lea a fabricilor i mainilor cu aburi de tiere a lemnului,
uneltele de tiere i prelucrare a lemnului au fost confecionate manual i prezentau: topoare
de diferite mrimi, de tiat i de despicat, securi de diferite limi, ferstrie de mn cu pnz
lung i cu dou mnere, suporturi pe care se aeaz lemnul n timpul lucrului capr,
beschie, compas, rclu, sfredelul, priboiul, tesla, cioplitorul, rndeaua, gealul, dli,
ciocanul, maiul de lemn, etc.
n dependen de funciile i operaiile executate de uneltele menionate, practic n fiecare
grup existau mai multe varieti, de exemplu: brdi de btut drania, bard cu coas lung,
bard lat, bard de feuit, brdoaie, bard mic; sau topor cu coad lung la tiatul
lemnelor, la cioplit, topor de crpat butuci, topor cu gt scurt, etc.
Ct privete domeniile de activitate a meterilor lemnari este interesant faptul folosirii
msurrilor pentru corectitudinea lucrrilor: folosirea firului cu greutate de plumb, controlul
direciei verticale i orizontale se fcea cu nivelul cu bul de aer (cumpn), unghiurile se
trasau cu colarul, cercurile se msurau cu compasul (n caz de lips a lui se fcea cu a i
un chiron). Dulgherii foloseau msuratul cu degetele, latul palmei, palma, pasul, cotul, cu aa.

Obiecte de lemn produse de meteugarii lemnari


1) Elemente constructive de lemn ale locuinelor umane (poduri la case, costoroab, cpriori,
chingi, grinzi, trna, verand, foior sau tind, balcon, frontoane, dantele i stlpi decorativi,
ui i ferestre decorative, acoperiul de indril, coloane, etc.);
2) Garduri i pori de lemn (din nuiele, din rui, din leauri, din bee); pori mari; pori mici,
porti, pori acoperite, pori sculptate, pori nfundate etc.;
3) Elemente de lemn la construcia fntnilor: frontonul fntnii, ciuturi la fntn, strejele
fntnii, zidurile (gardul de la fntn, acoperiul fntnii, ulucul, scaunul de la fntn, obiecte
de cult etc.);
4) Mobilier rnesc:
a) Lada pentru pstrarea mbrcmintei, scrin sau sunducuri pentru pnzeturi, lzi de zestre n
care se pstrau cele mai bune haine ale fetei i esturile de zestre. Lzile de zestre se
nfrumuseau prin cioplire, scobire, vopsire, avnd diferite motive ornamentale simbolice;
b) Paturi i lavie folosite pentru odihn i somn;
c) Mese joase rotunde, mese nalte (cu tblie dreptunghiular, rotund), mas cu dulpior,
d) Scaune, bnci cu speteaz, osloane, culmi de haine, taburete, cuiere de haine, grinzi, polie,
blidare de perete, colar, dulpior, etc.;
e) Leagne pentru copii suspendate, leagne aezate pe podea, albie scobit n trunchi de
copac, leagne portative pentru a purta copilul n spate. Leagnele portative snt uoare i
frumos decorate;
f) Categorii de obiecte necesare n cas, n gospodrie etc. Obiecte de pstrat produse
alimentare, de pregtire a bucatelor (funduri, piulie, melesteu, citoare, toporiti, phrue,
cue etc.), furci de tors (furci de bru, furc cu talp, furc cu scuna, furci cu coarne etc.),
spete de esut, vergi de la sulul de esut, linguri, blide, albii, fuse de tors, strchini de lemn,
banie, site; piese de msurare dimirlie;
g) Instrumente muzicale din lemn: fluiere, tilinci, flaute, cavale, clarnete, buciume, cimpoi;
h) Unelte agricole furci de fn, greble, mblcie etc.;
i) Obiecte ale dogarilor, care se divizau n butnari sau dogari, vsari sau ciubrari, care
confecionau un ir de instrumente de lucru pentru fabricarea butoaielor, putinelor, vaselor de
but, donielor, cofelor, cuelor, ciuturelor, gleilor, tocitoarelor, ciuberelor, srrielor;
j) Piese legate de mijloacele sau vehiculele tradiionale de transport, executate de meterii
rotari (roi, leuci, obezi, butuci, spie, couri de crue, furgoane, leici etc.).

Din analiza mrturiilor istorice i a datelor etnografice colectate pe teren i a terminologiei


pieselor din lemn rezult c strvechea ndeletnicire a prelucrrii lemnului era practicat de
brbai, rmnnd una dintre ocupaiile lor de baz, care a supravieuit n satele Moldovei
datorit materiei prime naturale utilizate, frumuseii structurii i gamei calde a lemnului, a
miresmelor plcute i sntoase emanate de lemn.
Multe secole lemnul era unicul material pentru fabricarea mobilei. Indiferent de progresul
tehnologic, care a rasturnat viata noastra, oamenii continua sa fabrice mobila din lemn masiv.
Mai mult decat atat, datorita experientei seculare in utilizarea diferitelor soiuri de copaci,
studierii proprietatilor lor, oamenii au gasit modalitatile optime de productie, prelucrare, si
exploatare a mobilei din lemn. Unele soiuri nu sunt bune pentru fabricarea si utilizarea
mobilei in conditii fizice date, iar altele sunt contraindicate intr-o casa din motivul energiei
specifice.
Unul dintre factorii esentiali in alegerea mobilei din lemn este infatisarea exterioara si factura
lemnului, din care este fabricata mobila. Daca parametrii vizuali noi le vom lasa la alegerea
D-voastra, atunci cu trasaturile mecanice- duritate, rezistenta la uzaj, deformarea posibilaeste mai bine de lamurit de la inceput. In functie de densitatea materialului, lemnul se imparte
in trei categorii:
soiuri moi: brad, cedru, pin, brad alb, ienupar, tei, plop tremurator, plop simplu, salcie,
arina, castan;
soiuri tari: fag, mesteacan, stejar, ulm, platan, artar, scorus, nuc grecesc, frasin, mar;
soiuri foarte tari: salcam alb, carpen, corn, mesteacan de fier, fistic, tisa.
Bineinteles, mobila din soiuri tari- mult mai rezistenta la uzaj, decat mobila din cele moi. Dar
aceasta nu inseamna ca doar soiurile tari sunt utilizate de catre mobilatori. Fiecare soi de
lemn are proprietatile sale, ce au devenit calitati. Sa dicutam despre cateva dintre ele.

Nuc
Densitate: lemn dur;
Culoare: de la verziu-sur pana la rosu-cafeniu.

Cel mai des utilizat: furnir tehnologic, sectionare fina pentru mobila, incrustarea mobilei
scumpe. Nucul negru- cel mai scump soi de nuc, dupa frumusetea si alte calitati. Este
importat din America sub doua varietati: prima este asemanatoare nucului persan (dar este
mai intunecat la culoare si mai tare), celalta este un pic mai moale, masiva si mai usor de
prelucrat. Ambele varietati sunt la fel de scumpe si sunt utilizate exclusiv pentru furniruirea
mobilei scumpe sau a infrumusetarilor masive fabricate manual.
Mesteacan
Densitate: lemn tare;
Culoare: alb-galbui, uneori maro.
Cel mai des se utilizeaza in cazul furnirului tehnologic, deseori in cazul lucrarilor de mare
responsabilitate si finete.
Trasaturi: lemn ascultator, dar nelongeviv, este predispus catre putrezire. Din cauza structurii
sale metseacanul este favorabil vopsirii in diferite culori. Masivul si furnirul din mesteacan
nu prezinta greutati in prelucrare.

Mesteacan din Karelia


Culoare: alb-galbui cu nuanta roz sau gri.
Cel mai des se utilizeaza in cazul furnirului pentru fatadele mobilei scumpe, deseori este
impreuna cu copacul de abanos sau bronz aurit. Spre deosebire de mesteacan simplu face
parte din categoria soiurilor scumpe de lemn. In sectiune mesteacanul de Karelia are desene
ciudate, printre care se numara si ochiul de pasare

Stejar
Densitate: lemn tare, durabil.
Culoare: de la alb-galbui pana la maro-galbui cu nuante gri sau verzi; in culoare naturala se
intalneste rar, deobicei este un pic vopsit.
Cel mai des se utilizeaza in calitate de masiv sau furnir, gravare, stejarul baituit de culoare
inchisa este folosit foarte des in incrustatii pe lemn.
Trasaturi: rezistenta ridicata fata de putrezire. Lemnul greu imbiba lacul pe baza de alcool,
insa se lipeste usor.
Una dintre cel mai popular si stimat soi in Rusia. Cu toata frumusetea sa, stejarul este putin
intunecat, din acest motiv o mobila din stejar intr-un spatiu mic se priveste prea greu. Cel mai
des stejarul este folosit de polonezi, belgieni, bielorusi si romani in producerea mobilei in stil
flamand. Pentru mobila din stejar, indiferent de stil, timpul si locul producerii, este

caracteristic un stil special de duritate si masivitate a proportiilor. Cel mai des mobila din
stejar este impodobita cu gravare din belsug.
Stejarul detine o energie puternica, insarcinand pentru mult timp cu forta vitala. Stejarul este
recomandat pentru barbatii puternici, cu o individualitate in forta, care iau decizii hotaratoare
si gata pentru orice provocare. Este lemnul celor puternici si curajosi.

Fag
Densitate: lemn tare, plastic, longeviv.
Culoare: roz-galbui pana la rosu-gri.
Cel mai des se utilizeaza ca masiv si mai rar in calitate de furnir; este utilizat practic in orice
tip de mobila, mai ales in cazul mobilei curbate.

Trasaturi: se prelucreaza usor cu lacuri de baza nitro sau polieter (practic fara schimbarea
culorii), cu ceara, se vopseste cu diferiti solventi si se varuieste.
Unul dintre cele mai utilizate soiuri in prelucrarea lemnului. Mobila din fag este traditional o
alternativa mai ieftina mobilei din stejar.

Larice
Densitate: lemn tare.
Culoare: in jur de 12 nuante.
Cel mai des se utilizeaza in calitate de material de finisaj.
Trasaturi: conitiile climaterice aspre ale cresterii au dus la acumularea in larice cantitati de
substante biochimice active. In componenta laricei sibiriene intra si bioflavonit natural,

substanta ce blocheaza procesul de creare a radicalilor compusi. Din acest motiv pe toata
durata de exploatare laricea evapora fitonicizi naturali: substante microscopice ce previn
raceala si infectii virusoidale.

Laricea- simbolul lemnos al Rusiei, cu energie magica, ce relaxeaza omul, doneaza pace
sufleteasca, echilibru, vindeca nervii. Laricea este copacul femenin, permite rezolvarea
problemelor casnice, imbunatatirea sanatatii copiilor, atragerea barbatilor. Influenta sa
permite vizualizarea partilor bune ale vietii.

Pin
Densitate: lemn moale, se deformeaza usor.
Culoare: deschisa.
Cel mai de se utilizeaza in fabricarea corpului principal al mobilei, pentru carcasa. Mobila din
pin este ideala pentru o casa de vacanta.
Trasaturi: este rezistenta la putrefactie, rezista la schimbari de temperatura si umiditate.
Se spune ca pinul este unicul copac care atrage stelele si reprezinta nemurirea. In China si
Indo-China pinul se crede a fi magic, ce aduce fericire si alunga raul.
Pinul cu mirosul sau placut- unul din cele mai accesibile materiale. Lemnul se prelucreaza
foarte usor cu vopsea si lac dupa dezrasinare.

Tei
Densitate: material rezistent si plastic.
Culoare: alba.

Cel mai des e utilizeaza in gravura si elemente punctuale.


Trasaturi: intransparenta ridicata, din acest motiv se vopseste greu. Dar prinde usor culoarea
altor soiuri de lemn dupa baituire.
Teiul se prelucreaza usor cu scule de taiat. Foarte rezistent la umiditate, dar se poate ataca de
daunatori insecte. Cel mai bun lemn este dat de teiul sudic. Din el se fabrica cel mai des
modelele, si de asemenea mobila cu aurire.

Cires
Densitate: lemn tare.
Culoare: rosu-portocaliu cu linii maro, roz-maro, cu timpul se inchide la culoare.
Cel mai des se utilizeaza pentru fabricarea mobilei exclusive, se asorteaza foarte bine cu
gravura pe mobila, vitralii de sticla ornament original cu forme rotunde.
Trasaturi: se supune bine tuturor tipurilor de prelucrare.
Ciresul se rindeluieste foarte usor, forjeaza, lacuieste. Suprafata prelucrata este foarte neteda.
Artar
Densitate: lemn greu, dens, tare si dur.
Culoare: deschisa.
Cel mai des se utilizeaza in fabricarea mobilei scumpe sub forma furnirului, desi se intalneste
rar. Din artar canadian se fabrica furnir cu o textura ciudata cu denumirea ochi de pasare

Cedru
Densitate: scazuta.
Culoare: galbui deschis sau maro-inchis.
Cel mai des se utilizeaza in mobila pentru sauna, mai rar pentru mobila in casa.

Trasaturi: fezabilitate ridicata la umiditate si putrefacti


Soiul de lemn rosu

Densitate: ridicata.
Culoare: proaspat taiat lemnul are culoarea rosu-galbuie, dar cu trecerea timpului se intuneca,
avand o culoare rosu-maro sau rosu-roz, cu nervure inchise sau deschise la culoare. Cel mai
des se utilizeaza in fabricarea mobilei scumpe.
Soiul de lemn rosu traditional include cateva diversitati precum: mahon, sapeli, evang, unele
tipuri ale eucaliptului australian, ce au culoare comuna si structura lemnului asemanatoare.
Popularitatea lemnului se datoreaza nu doar frumusetii sale, cat si rigiditatii formelor si
dimensiunilor mobilei din lemnul rosu, care nu se deformeaza si nici nu se fisureaza, la
modificari de temperatura sau umiditate.

Frasin
Densitate: lemn tare, mai moale decat stejarul.
Culoare: nuante aurii;
Cel mai des se utilizeaza in furniruire, mobila forjata sau gravurata.

Frasinul are elasticitate si plasticitate ridicata, permite fabricarea unei mobile bine-slefuite.
Textura bogata se evidentiaza cel mai bine in concordanta cu formele stricte, nobile ale
mobilei, ceea ce aduce finete.

Plop
Densitate: lemn moale.

Culoare: aurie.
Se utilizeaza rar in producerea mobilei, desi in natura se intalneste des; producerea mobilei
scumpe.
Trasaturi: rezistenta slaba la putrefactie.

Par(prasada)
Densitate: lemn tare, rar se deformeaza sau fisureaza;
Culoare: roz-aurie.
Cel mai des se utilizeaza in furnir tehnologic.
Trasaturi: foarte usor se usuca. Parul este materialul preferat de strungari. Lemnul slefuit are
o suprafata mata-glisanta.

Metode de prelucrare a lemnului


Daca deja ati luat decizia in privinta lemnului, atunci metode de prelucrare a lemnului nu va
fi o problema. Mai ales ca metode sunt trei: baituire, vopsire si lacuire. Pentru o mobila
frumoasa si de calitate cel mai des se utilizeaza baituirea; suprafata lemnului este tratata cu
solvent special pe baza de alcool, ceea ce pastreaza textura in original. Pe langa efectul
exterior, asa se poate prelungi longevitatea mobilei, intr-o forma bine pastrata.

Soiurile de lemn si energia emisa


D-voastra puteti sa aveti pareri diferite despre acest fapt, dar despre energia lemnului si
influenta sa asupra oamenilor se vorbeste de secole. Exista in principal trei categorii de
copaci dupa modul de actiune asupra omului:
Copaci vampiri- contactul scade energia omului- plop tremurator, plop simplu, castan,
salcie, brad, malin;

copaci-donatori- imbunatatesc energia omului, ofera putere- stejar, salcam, mesteacan, artar,
scorusa;
neutre- toate celelalte.
Se spune ca mobila din copaci-vampiri nu este rcomandat categoric de tinut acasa. Dintr-o
parte acest tip de mobila retine energia negativa, durerile, infectiie, dar pe de alta parte dupa o
perioada mai lunga de timp incepe sa absoarbe si energia pozitiva din om, ceea ce poate duce
si la boli. Cel mai puternic in absorbtia de energie este plopul tremurator.

Si, in sfarsit, cel mai important.


Mobila din lemn masiv natural- este o dorinta costisitoare. Un amator poate usor sa confunde
furnir cu masiv. Cel mai simplu de recunoscut- este sa vizualizati detaliile de lemn la
sectiune. Daca asa posibilitate nu exista, este bine sa atrageti atentia la desenul lemnului: pe
placile presate este usor de gasit desene asemanatoare, pe cand lemnul natural niciodata
liniile sale nu le repeta.
Produse din lemn
PAL (plci aglomerate din lemn) repezint panouri obinute din coaj i resturi de lemn,
provenite de la procesatorii de lemn, care sunt utilizate n industria mobilei, dar n procent
extrem de mic se pot gsi i n form brut n magazinele de bricolaj
MDF (medium-density fibreboard) este tot un material folosit n industria mobilei, ns de o
calitate mai ridicat fa de PAL. MDF-ul se obine din buteni, dar i din resturi decojite.
OSB (Oriented strand board) - plci din fibre orientate reprezint plcile folosite n special n
industria construciilor pentru perei, podele, acoperiuri, dar pot fi folosite i pentru cutii de
transport sau palei
Cum se trateaz lemnul?
Lemnul este un excelent material de construcii, dar, din pcate, poate fi ubrezit de
mucegaiuri, devorat de insecte i fcut scrum de foc. Cum prevenii aceste nefericite
incidente?
Principalele tratamente care se aplic lemnului sunt: ignifugarea, hidrofugarea, tratarea
lemnului cu fungicide i insecticide i, desigur, tratamentul anticarii.
Ignifugarea se realizeaz cu substane ignifuge, denumite aa datorit proprietilor acestora
de a mri rezistena la ardere a materialelor lemnoase. Subliniem c este vorba doar de o
mrire a rezistenei la ardere, i nu de transformarea lemnului ntr-un material complet
ignifug. Deoarece lemnul este un material organic, mai devreme sau mai trziu el va lua foc,
indiferent cu ce este tratat. Prin ignifugare se obine o ntrziere semnificativ a declanrii
arderii, astfel nct rmne suficient de mult timp la dispoziie pentru a mpiedica declanarea

efectiv a incendiului. De asemenea, jarul provenit din lemnul ignifugat se stinge mult mai
repede dect jarul rezultat dintr-un lemn netratat.

Prima metod este imersia (scufundarea) lemnului n soluia ignifug. Se obin cele mai bune
rezultate, dar se face greoi, i doar n cazul lemnului neasamblat. A doua metod este
pulverizarea, iar a treia este pensularea. Ultimele se pot aplica i lemnului inclus deja ntr-o
construcie.

Hidrofugarea
Lemnul este un material n general hidrofob. El absoarbe apa cu uurin, att pe cea
prezentat sub form lichid (precipitaii), ct i pe cea existent n mediul nconjurtor sub
form de umezeal. Doar unele esene de lemn, majoritatea exotice, se pot luda cu o
rezisten crescut la umiditate, ns nici ele nu sunt complet imune. n general, ns, lemnul
absoarbe ap, se umfl i deci i modific dimensiunile, apoi se usuc, i i schimb nc o
dat dimensiunile. Aceste variaii i duneaz att lui, ct i structurii n care este inclus. Prin
urmare, este absolut necesar tratarea lui cu substane care in apa deoparte. Acestea sunt utile
att pentru lemnul n sine, ct i pentru conservarea celorlalte substane cu care este tratat
lemnul.

Soluie pentru hidrofugare


O variant ieftin este uleiul de in, aplicat n 2-3 straturi. Pentru a omor insectele, se poate
combina cu un insecticid (recomandabil ar fi unul bio, cumprat de la magazinele
fitosanitare). Dup ce uleiul s-a uscat, lemnul poate fi biuit sau vopsit.

Tratamentul mpotriva insectelor


Dac nu este tratat de productor, lemnul brut (buteni, scndur etc.) conine ou, dac nu
chiar larve de carii. ntr-un interval de timp cuprins ntre 1 i 3 ani, rezultatele atacului
insectelor se va vedea cu ochiul liber. Pentru a preveni acest lucru, lemnul trebuie tratat
nainte de a fi folosit la construcii. Cea mai bun metod este nclzirea lemnului la 60C,
timp de o jumtate de or, sau fierberea lui la aburi (productorii serioi fac acest lucru, iar
tratamentul respectiv este specificat n fia tehnic a produsului). Prin acest tratament se
distrug posibilele larve aflate n interiorul lemnului. Ulterior nclzirii, pentru a preveni
viitoare atacuri, se face i un tratament cu insecticide. Dac nu suntei convini de necesitatea
acestor intervenii, gndii-v n ce ar consta tratamentul curativ (ulterior detectrii atacului
insectelor) pentru un lemn ascuns sub un finisaj (gips-carton sau de alt natur).

Aseptizarea
Lemnul este atacat de doi inamici, leni, dar redutabili: o ciuperc i un burete. Prima,
ciuperca lemnului de fereastr (Goeophyllum Trabeum) se prezint sub forma unei
putreziciuni maron, de cele mai multe ori dezvoltat pe suprafaa interioar a lemnului expus
intemperiilor, de pild rama ferestrelor. Lemnul de rinoase este cel mai atacat. Buretele alb
cu pori, cu spori late (Antrodia Vaillantii) are o culoare alb, care se nglbenete ncet,
treptat, la margine. Miceliul se extinde sub forma unor raze de culoare alb. Prefer
rinoasele umede, dar atac i foioasele.
Arta prelucrarii lemnului
Lazile de zestre, dulapurile, blidarele, leoscarele, culmile de pat etc., aceste obiecte pline de
farmec si mister, realizate de mesterii tarani cu multa migala si maiestrie, au fost inlocuite in
viata romanului de rand, de altele, mult mai aratoase si practice, dar impersonale. Atat de des
raspanditele sifoniere, studiouri, dulapuri-vitrina si nelipsitele recamiere, ne fac sa simtim
prin banalitatea lor din ce in ce mai mult, lipsa acelor obiecte care vorbesc de la sine si te
intorc cu gandul in trecut la casa bunicii...
Lemnul, a constituit secole de-a randul principala materie prima a romanilor, fiind folosit
pentru constructiile gospodaresti sau la confectionarea uneltelor, obiectelor si ustensilelor
casnice, a pieselor de mobilier. In activitatea de prelucrare a lemnului, mesterul popular a pus
atat indemanare cat si simt artistic astfel incat specialistii vorbesc atat despre "civilizatia
romaneasca a lemnului, cat si despre "arta romaneasca a lemnului.
In comunitatile rurale, fiecare satean avea cunostintele si deprinderile necesare prelucrarii,
macar sumare a lemnului, construind si intretinand singur unele obiecte din gospodarie.
Lucrarile mai dificile erau lasate in seama tamplarilor, dulgherilor, stolerilor etc. Acesti
mesteri populari s-au identificat intr-atat cu meseriile practicate incat denumirile acestora
sunt frecvente si in onomastica (Rotaru, Dulgheru, Dogaru).
Acestia, folosind unelte simple ca securea, ferastraul, tesla, horjul, scoaba, cutitul, dalta,
compasul, potricala, ghinul, tiparul de pirogravat au dat nastere unei cuprinzatoare game de
obiecte, de la cele mici, de uz personal, ustensile casnice si unelte de lucru, obiecte de cult,
pana la piese mari de interior si cele utilizate in constructii. Desigur, confectionarea lor
presupunea o specializare temeinica, transmisa din generatie in generatie.
Nu exista categorie de obiecte uzuale la care lemnul sa nu fie folosit ca materie prima. Din
aceste categorii amintim fantana, primordiala pentru existenta omului pe pamant.
"Gardurile", "parlazele", "podetele" sunt prezente in satele noastre in jurul gospodariilor
taranesti si dau un farmec aparte mediului din jurul acesteia. "Mobilierul", o categorie foarte
importanta de produse artistice in lemn este reprezentat prin: "lavite", "scaune", "dulapuri",
"leagane", "lazi", "mese", "paretare", "dulapuri-coltare", "cuiere pentru ulcioare", "blidare" si
"lingurare".

In constructia caselor materialul de constructie era aproape in exclusivitate lemnul, folosit


sub forma barnelor lungi asezate in cununi orizontale. In decursul timpului au intervenit
diferentieri legate de tehnica de prelucrare a lemnului. Vechile constructii erau facute din
barne rotunde, cele noi sunt construite din barne cioplite in patru muchii.
Decorul, de un mare interes artistic, al constructiilor taranesti se caracterizeaza prin factura sa
stilizata si viguros reliefata datorita tehnicii folosite: cioplirea si daltuirea in lemn a unor
obiecte cum ar fi: consolele ferestrelor, ramele usilor si ferestrelor, portile mari, intrarile in
grajduri, toate ornamentate cu motive scoase puternic in relief.
Bisericile maramuresene din lemn si-au castigat de mult o faima bine meritata, atat in randul
specialistilor, cat si in randul publicului larg din multe tari ale lumii.
Pentru noi, aceste admirabile edificii prezinta un interes cu atat mai mare, cu cat ele se leaga
nemijlocit de arta constructiilor taranesti romanesti, unitatea casa-biserica, din punct de
vedere arhitectonic, fiind o dovada a marii vechimi a artei de a construi pe teritoriul
romanesc, lucru posibil numai in tinuturi cu o straveche populatie sedentara.
Din lemn sunt executate artistic si majoritatea obiectelor folosite cu ocazia unor sarbatori:
plosca nasilor pentru nunta, prescurnicere sau pecetare, adevarate sculpturi in miniatura,
utilizate la imprimarea pe paine speciala pentru biserica si cuminecatura.
De asemenea, se cioplesc cruci cu o simbolistica speciala dar, incadrate perfect stilului
arhitecturii traditionale. Crucile de morminte au ca ornamente, pe langa crestaturi in forma de
dinte de lup, si celebrele franghii dispuse pe bratele crucii, sau ca un colac marcand centrul de
imbinare al bratelor. Grija de a asigura un monument funerar conform cu respectul si
dragostea pentru cei disparuti a dus la specializarea unor mesteri in executarea unor adevarate
opere de arta.
Odinioara reprezentat in toate satele, rotaritul se afla si el in vremurile actuale in restrangere,
biruit fiind de mijloacele de deplasare si transport auto, dar chiar si de noile tipuri de care si
trasuri cu roti de cauciuc. Tipurile de roti care au facut cariera seculara (roata plina, roata cu
obezi sau cu obada dintr-o singura bucata) sunt intrebuintate tot mai putin.
Mestesugul impletitului de nuiele este unul dintre cele mai vechi din lume, iar urme ale
practicarii sale in spatiul romanesc avem tocmai din neolitic. Tehnicile impletitului se
folosesc atat la construirea caselor, dar si a acareturilor, vizibile fiind in cazul coserelor si
gardurilor din nuiele. Se presupune ca la originea vaselor arse ar sta tocmai coserele din
nuiele impletite si lipite cu lut in interior.
Atat in zonele cu podgorii intinse, cat si in regiunile unde cultivarea vitei de vie ocupa
suprafete mai restranse, s-a dezvoltat si perpetuat pana astazi mestesugul
butnaritului/dogaritului. Pentru depozitarea, transportul si conservarea vinului sunt necesare
recipiente de lemn de dimensiuni si forme diferite: ciubere, cazi, antale, poloboace, butoaie,
balerci.

Daca lingurarii rudari ambulanti au excelat in confectionarea lingurilor de lemn obisnuite,


strict functinale, mesterii populari contemporani cioplesc lemnul si il impodobesc, astfel incat
in produsele lor primeaza esteticul si doar intr-o masura mai mica utilitarul. Lemnul a fost
cioplit, incrustat, pirogravat de multa vreme. De la obiecte mici: linguri, cause, talgere si
coveti, pana la troite impunatoare ce strajuiesc rascrucile de drumuri si catapetesme de
biserica.
Materiale folosite in tehnica prelucrarii lemnului
Experienta milenara in arta lemnului a invatat mesterii intrebuintarea adecvata a fiecarei
esente lemnoase. Astfel, bradul si stejarul (esente tari) au fost intrebuintate la constructii,
fagul pentru lazi de zestre, cornul si alunul pentru bate ciobanesti si codiristi de bici, frasinul
pentru cadre de usi si ferestre iar paltinul si teiul pentru furci de tors, linguri, ploste si casete.
Motive decorative in sculptura in lemn
Mestesugarii romani au simtit intotdeauna nevoia sa infrumuseteze obiectele produse de ei.
Printre acestia se numara si sculptorii in lemn. In arta romaneasca a prelucrarii lemnului,
stilul ornamental predominant este cel geometric, dar in decorul obiectelor din lemn sunt
raspandite si motivele florale, zoomorfe si antropomorfe.
In diferite regiuni ale tarii, pornind de la stalpii casei, care pot fi stalpi cu mar, stalpi rotunzi,
in forma de cruce, stalpi serpuiti s-au diferentiat diferite terminologii decorative: mar, roata,
brau, creste in cruci, scara matei, serpi, zimturi, stea, para, chip de om etc...

Fabricile existente in Moldova


Fabrica de mobila Viitorul
n mod istoric, compania produce mobil ncepnd cu 1929 ntrunind peste 80 de ani de
experien pe piaa productorilor de mobilier, de livrri directe i de contacte personale cu
clienii.
Participarea la cele mai importante expoziii internaionale de profil ne ofer posibilitatea de
a alege furnizorii cei mai siguri i de a fi n pas cu cele mai noi tendine n industria mondial
a mobilei.
Iat de ce cei care au cumprat mobila tiu ce este calitatea autentic nu din auzite, ci din
proprie experien.
ns, aceeai experien dovedete, c n actuala lume a tehnologiilor i vitezei omul nu
reuete ntotdeauna s cunoasc toate calitile mobilei. Astfel, alegerea setului de mobilier
necesar poate dura cteva luni.
Mobilierului se realizeaz cu utilizarea celor mai performante utilaje achiziionate n
Germania, Italia, Elveia i alte ri. La fabricarea mobilei se folosesc doar materiale moderne
ecologic pure.

Fabrica de mobila ERGOLEMN S.R.L.


Fabrica de Mobil - ERGOLEMN SRL a fost fondat n anul 1996. Iniial activitatea de baz
a companiei a fost livrarea mobilei din Italia si a scaunelor de birou din Ukraina pe piaa
Moldovei.
n ultimii 13 ani, Fabrica de Mobil - ERGOLEMN SRL, a dezvoltat relaii intense de
afaceri cu renumii productori de mobil din Italia i Romnia i a studiat cu atenie
preferinele Cumprtorului pentru a putea satisface cele mai diferite gusturi.

Ca rezultat al eforturilor depuse, astazi colaboreaza direct cu peste 20 de productori din


Italia, au propria companie de transport i au posibilitatea s ofere Clienilor mobil pentru
toate gusturile la preuri accesibile.

n anul 1999 compania a nceput producerea mobilei tapiate pe cont propriu. Iar din anul
2002, ntr-o colaborare strns cu partenerii din Italia, am implementat tehnologia i design-ul
italian n fabricarea mobilei.