Sunteți pe pagina 1din 25

GRUP COLAR SILVIC ,,DR. N.

RUCREANU BRAOV

PROIECT
DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL NIVEL 3

CALIFICAREA PROFESIONAL: TEHNICIAN N PRELUCRAREA LEMNULUI

ndrumtor de proiect : Prof. GHEORGHE COSTINA

Candidat: Zoldi Claudiu

Anul de absolvire 2011

CUPRINS
2

1. Memoriu justificativ..4 2. Clasificarea mobilierului si caracterizarea lui.....6 3. Documentatia tehnica....9 4. Proiectarea produsului.....10 5. Norma tehnica de intreprindere......11 6. Descrierea mobilierului in constructie mixta12 7. Executarea schitei.13 8. Executarea desenului la scara14 9. Vederi si sectiuni .15 10. Nomenclator...16 11. Calculul necesarului de material....17 12. Analiza valorii........18 13. Flux tehnologic......19 14. Fisa tehnologica....20 15. Metode pentru controlul calitatii..21 16. Sanatate si securitate in munca.22 17. Prevenirea si stingerea incendiilor....23 18. Anexe......24 19. Bibliografie.25

1. MEMORIU JUSTIFICATIV
Obiectele de mobilier au fost, sunt si vor fi prezente mereu in viata omului. Ele scot in evidenta relatiile sociale, relatiile economice, obiceiurile si modul de viata al societatii
3

omenesti dintr-o anumita perioada. Procesul de realizare a obiectelor de mobilier a fost strans legat de arhitectura, in functie de aceasta obiectele de mobilier s-au si dezvoltat. Mediul in care omul traieste si isi desfasoara activitatea este rezultatul actiunii combinate a mai multor factori, dintre care obiectele de mobilier joaca un rol foarte important in crearea micromediului inconjurator, deoarece marea majoritate a timpului petrecut de oameni are loc in cladiri. Drumul parcurs de evolutia mobilei in decursul timpurilor este paralel cu cel al arhitecturii, amandoua fiind legate de aparitia de noi materiale, de progresul tehnic si de nevoile oamenilor mereu in schimbare Odata cu dezvoltarea industriei metalurgice, lemnul a inceput sa fie inlocuit de catre metal in realizarea unor obiecte de mobilier, primul pas in aceasta directie fiind facut de Anglia, astfel de obiecte de mobilier fiind destinate in special pentru dotarea institutiilor. Obtinerea mobilei cuprinde 4 faze: 1. Obtinerea reperelor simple si complexe 2. Finisarea reperelor si panourilor 3. Montarea subansamblelor in piese de mobilier 4. Finisarea finala 1. Reperele sunt elementele cele mai simple care se obtin din lemn sau inlocuitor. Ex: brat de fotoliu, picior de scaun. Reperul complex se obtine prin imbinarea mai multor repere simple. Ex: panou. Obtinerea acestor repere se realizeaza prin mai multe operatii: a. Uscarea lemnului sau a cherestelei pana la umiditatea de maxim 10%, cu aer cald. Un continut de apa mai mare va conduce la craparea pieselor, la desprinderi ale peliculei de lac si influenteaza foarte mult. b. Croirea bruta se realizeaza din cherestea si trebuie sa se evite defectele naturale. c. Dimensionarea si profilarea reperelor - se realizeaza prin operatii ca tivirea (inlaturarea marginilor reperelor), rindeluirea, frezarea (obtinerea profilelor). g. Incleierea si ansamblarea unor repere se realizeaza folosind materiale sintetice speciale pentru lemn, prin incleiere sau cepuire in scopul obtinerii unor subansamble (este parte componenta a unei piese de mobilier formata prin ansamblarea mai multor repere complexe). Ex: usa, sertar. 2. a. Chituirea are ca scop obtinerea unor suporturi netede de colorare prin corectarea denivelarilor cu chituri speciale. b. Slefuirea are ca scop obtinerea unor suprafete perfect netede. Se realizeaza cu materiale abrazive. d. Baituirea care consta in colorarea lemnului cu solutii de coloranti de sinteza si alti agenti auxiliari in apa. De regula se aplica pe specii comune de lemn: fag, stejar, imitand culoarea unor specii valoroase (mahonul). d. Lacuirea se realizeaza cu lacuri care confera mobilei un luciu superior. Se realizeaza cu lacuri nitrocelulozice (lacuri clasice), lacuri carbonidice, poliesterice. Lacuirea prezinta importanta in promovarea mobilei pe piata. In Romania se utilizeaza in proportie mare lacuirea poliesterica ce prezinta unele avantaje: - luciul superior; - luciul stralucitor, luciul oglinda; - pelicula de lac este foarte rezistenta la actiuni mecanice, fizico-chimice (apa, solventi, sucuri de fructe, cafea); - duritatea peliculei este mare ca urmare a grosimii mai mari a peliculei; - permite finisarea mecanizata (cu toate ca produsul este inflamabil nu prezinta pericol de explozie). e. Lustruirea se face, pentru obtinerea egalizarii luciului, cu paste si lichide de lustruit. Defecte de finisare:; - slefuire insuficienta;
4

- slefuire neuniforma; - lipsa peliculei de lac; - incluziuni de aer in pelicula de lac daca uscarea se face la temperaturi prea mari; - pelicula incretita; - grosimi neuniforme si insuficiente (datorita nerespectarii consumului specific); - cratere mici in pelicula de lac datorita existentei urmelor de apa si a petelor de ulei; - pete albe datorita lacuirii unor suprafete murdare. 3. Montarea - imbinarea reperelor, panourilor, subansamblelor in piese de mobilier. Piesele de mobilier sunt formata din repere si ansamble montate intr-un tot unitar, cu functiune si utilizare independenta. Se realizeaza montarea cu suruburi, cu cepuri si cu profile diverse. 4. Finisarea finala se face manual cu scopul corectarii finisajului mecanic. Domeniul Fabricarea produselor din lemn este un domeniu care a inregistrat in ultima vreme o revenire a cererii pe piata. Dupa o perioada in care oamenii au fost cuceriti de mobilierul din PAL ( mai ieftin si mai usor de confectionat ), acestia au redescoperit caldura lemnului masiv si valoarea estetica a unui mobilier mai spectaculos. Datorita acestiu fapt si in tara noastra au crescut in acest domeniu investitiile directe de capital strain ceea ce conduce la infiintarea a noi intreprinderi de profil sau firme specializate pe acest tip de produse finite din lemn . Aceste produse au evoluat mult in ultimii ani, atat din punct de vedere a formei, tehnici de fabricarea, metodelor de fabricare, cat mai ales al tipurilor de materii prime si materiale folosite care asigura o calitate superioara produselor finite. Mobilierul in constructie mixta, este mult mai des intalnit datorita calitatilor sale practice si estetice ale acestuia. Desi fabricarea produselor din lemn masiv este mai costisitoare decat cea din PAL, lemnul masiv are o rezistenta mult mai mare, iar aspectul mult mai placut. Mobilierul in constructie mixta ofera urmatoarele avantaje: -se asigura economisirea lemnului masiv de calitate superioara; -mobila este mai rezistenta si prezinta o funcionalitate superioara; -mobila se realizeaza cu o productivitate a muncii ridicata prin utilizarea prefabricateleor, metalelor sau materialelor plastice. Am ales acest produs deoarece cred ca pe viitor moblilierul in constructie mixta va fi mult mai folosit datorita avantajelor sale.

2. CLASIFICAREA MOBILIERULUI SI CARACTERIZAREA LUI


Clasificarea se face din mai multe puncte de vedere: 1. Dupa natura materiei: - mobilier din semifabricate de lemn ameliorat si innobilat (PAL melaminat); - mobilier din lemn masiv;
5

- mobilier din materiale lemnoase combinate: metal, sticla, mase plastice, piele. 2. Dupa natura finisajului: - mobilier cu suprafata lustruita; - mobilier cu suprafata baituita; - mobilier cu suprafata ceruita; - mobilier cu suprafata uleiata; - mobilier cu finisare decorativa si de imitatie; - mobilier cu suprafata lacuita: -luciul oglinda - cu suprafata lucioasa - cu suprafata semilucioasa R=50-75% - cu suprafata semimata R=25-50% - cu suprafata mata R < 25% - cu suprafata opaca. 3. Dupa modul de prelucrare al reperelor utilizate la obtinerea mobilei: - mobilier obtinut prin prelucrarea reperelor prin operatii mecanice (modern); - mobilier obtinut prin prelucrarea reperelor prin operatii manuale ( stil clasic); - mobilier obtinut prin prelucrarea reperelor prin operatii mixte (stil clasic). 4. Dupa criteriul constructiv: - mobilier pe schelet la care structura de rezistenta este realizata sub forma de schelet; - mobilier din panouri; - mobilier din schelet si panouri. 5. Dupa functionalitate: - mobilier pentru depozitare si pastrare: comode, dulapuri, etajere, biblioteci; - mobilier pentru sedere si odihna: scaune, fotolii; - mobilier pentru lucru si/sau servit masa: mese, birouri; - mobilier multifunctional. 6. Dupa modul de ansamblare: - mobilier demontabil (KIT); - mobilier nedemontabil (fix); - mobilier mixt. 7. Dupa destinatie: - mobilier pentru uz casnic (detine pe plan mondial circa 69%); - mobilier pentru colectivitati: scolar, comercial, hotelier, industrial. 8. Dupa modul de aranjare in spatiul de locuit: - mobilier aparent; - mobilier modulat format din corpuri sau module; - mobilier pliant. 9. Dupa modul de comercializare: - piese separate de mobilier; - garnitura de mobilier care cuprinde grup de piese de mobilier cu o anumita destinatie functionala si o linie estetica si constructiva unitara; - program de mobilier care cuprinde grupe de piese de mobilier care prin diverse asocieri pot forma diverse garnituri de mobilier (Ex: programul Mobexpert). 10. Dupa stil: - mobilier modern (contemporan); - mobilier rustic; - mobilier naturist; - mobilier stil clasic.

Caracterizarea sortimentului de mobilier se face dupa aspectul exterior si linia generala. In cadrul acesteia distingem mobilierul modern, rustic, naturist si stil clasic. Mobilierul modern cuprinde o varietate de modele realizate prin linii clare, executate la dimensiunile spatiilor de locuit, utilizand materiale de finisare si accesorii realizate de industria contemporana, asigurand o estetica deosebita. Efectul modern este dat si de finisaj, astfel evidentiem lacuirea cu lacuri opace in diferite culori, lacuri care imita anumite structuri lemnoase (radacina de nuc, mahon, paltin cret, frasin cret), precum si structuri nelemnoase (marmura, piatra). Se evidentiaza finisajele ecologice (ceruirea, uleierea, realizate cu substante naturale), care raspund cerintelor de protectie a mediului si a sanatatii oamenilor. Ca materiale noi mentionam PAF (placi fibro lemnoase) care prezinta o serie de avantaje si anume: - prelucrarea colturilor; - lacuirea directa fara aplicarea unor hartii decorative stratificate (HDS); - posibilitatea prelucrarii in relief imitand sculptura manuala; - rezistenta mare la suruburi (la montare). Articolele de feronarie au un aport deosebit in estetica mobilierului modern. Sunt realizate din mase plastice, din rasini sau materiale de buna calitate. Mobilierul modern se caracterizeaza prin multifunctionalitate. Aceasta se concretizeaza prin: - dulapuri cu bare de haine rabatabile; - balamale ce pot satisface orice mod de deschidere a usilor; - glisiere pentru sertare ; - extensie multipla pentru mese. Mobilierul modern cuprinde mobilierul de sedere, mobilierul tapitat, modulat, de gradina si micul mobilier. Mobilierul de sedere are o pondere mare, circa 1/5, confera confort si functionalitate In cadrul lui se cuprinde si mobilierul curbat. Mobilierul tapitat cuprinde atat mobilierul de sedere, cat si de odihna. Dupa executie distingem mobilier tapitat cu structura moderna de tapiterie, perne de poliuritan poros, polietilena expandata, cauciuc. Mobilierul tapitat cu structura clasica de tapiterie - cu arcuri tronconice peste care se asaza diferite materiale de captusala. Mobilierul tapitat cu sculpturi moderne prezinta avantaje: este mai usor, realizeaza un confort superior ca urmare a mularii tapiteriei pe corpul uman, realizeaza o igiena superioara a camerei, este mai rezistent, costul mai redus. Mobilierul modulat realizat din module, corpuri care imbinate intr-un tot unitar realizeaza o estetica deosebita. Detine o pondere din ce in ce mai mare in cadrul mobilierului modern, datorita avantajelor: - unele module se pot folosi separat sau se pot grupa in ansamblul existent alcatuit dintr-o combinare variata a tipurilor de baza; -modularea se face pe orizontala sau pe verticala, in functie de spatiu sipreferinta; - piesele sunt mai ieftine, deoarece sunt produse de serie mare; - ele se pot completa in timp dupa necesitati; - permite obtinerea unei mari varietati prin aspect, realizandu-se in acelasi timp si o unitate de ansamblu.
7

Mobilierul de gradina are rolul de a realiza un punct central in gradina casei, pentru a evidentia frumusetea naturala. Se realizeaza din lemn, din fier forjat, aluminiu, materiale plastice, marmura. Trebuie sa indeplineasca anumite cracteristice legate de: - ergonomie -; este ceruta de functia mobilierului (de relaxare, de servit masa); - de rezistenta la umiditate, la agentii microbiologici si la razele si lumina solara; - cerinte estetice corelate cu materialul din care este realizat si cu atributele mediului natural; - caracteristici de functionalitate, confort, pliabilitate, superpozabilitate (suprapunere pentru pastrare). Micul mobilier cuprinde piese separate caracterizate prin multifunctionalitate si estetica deosebita. Se incadreaza foarte bine in orice spatiu si este accesibil oricarui gust. Cuprinde: masute, cuiere, etajere, mobilier de baie, de hol, birouri. Mobilierul rustic are la baza elemente ornamentale ale artei populare. Se caracterizeaza prin rezistenta si stabilitate deosebita, deoarece: - este realizata din lemn masiv; - are mod de ansamblare simplu; - finisajul cuprinde in special operatiuni de lacuire, baituire si pictare, iar lacuirea este mata si semimata; - este executat din cele mai diverse specii de lemn; - ideea degajata este de legatura directa cu natura. Mobilierul naturist este relizat din materiale lemnoase la care se inlatura foarte mult coeficientul de prelucrare industriala, pastrand fragmente nature, conferind un plus de particularizare. Se executa piese separate: masute, cuiere, vitrine. Pentru obtinere se utilizeaza partea inferioara a tulpinilor, partea superioara a radacinilor, anumiti arbori de la margine, anumite excrescente. Este valoros din punct de vedere estetic. Tipologia de obtinere cuprinde: - selectarea portiunilor naturale valoroase din punct de vedere estetic si calitativ (putreziri in diferite stadii); - curatirea de frunze si alte surplusuri; - fierberea in bazine etanse pana la patrunderea totala a vaporilor de apa in lemn in scopul eliminarii activitatii microorganismelor si a stabilitatii dimensionale; - uscarea, prelucrarea mecanica si finisarea.

3. DOCUMENTATIA TEHNICA Documentatia tehnica sta la baza documentatiei tehnologice, necesara stabilirii tehnologiei de fabricatie potrivite pentru produsul proiectat si pentru calcule economice in vederea stabilirii unui pret. Documentatia cuprinde: - Date generale despre produs, conditii tehnice, forme, dimensiuni, perspectiva produsului, vederi si sectiuni, detalii.
8

Descrierea tehnica a produsului, date referitoare la structura constructiei, finisaj, calitate, ambalare si transport.

Cuprinde: 1. Memoriu justificativ; 2. Conditii tehnice: 2.1. Forma si dimensiuni: 2.1.1. Prezentare,desen de ansamblu; 2.1.2. Dimensiuni de gabarit; 2.1.3. Abateri limita; 2.1.4. Desen de axecutie:vederii,sectiunii,detalii; 2.2. Descrierea tehnica a produsului: 2.2.1. Constructie; 2.2.2. Executie si material; 3. Flux tehnologic de executare a produsului: 3.1. Debitarea reperelor; 3.2. Prelucrarea reperelor; 3.3. S.D.V.(scule,dispozitive,verificatoare); 3.4. Regim de lucru; 3.5. Slefuire; 3.6. Finisare; 3.7. Asamblare; 4. Sanatatea si securitate in munca; P.S.I.; 5. Bibliografie;

4. PROIECTAREA PRODUSULUI
La proiectarea mobilei trebuie s se in seama de o serie de factori. Mobilierul trebuie s se ncadreze n concepia general a interiorului sau exteriorul locuinelor,s aibe dimensiuni care s corespund spaiului de locuit. Produsele de mobil trebuie s fie de construcie tehnologic, s poat fi executate cu uurin i n ntregime pe utilaje mecanizate. Soluiile constructive trebuie s se fac ca produsele s fie rezistente i cu durat corespunztoare de utilizare.
9

Mobila trebuie s fie executat din materii prime i materiale tehnologice uor achiziionate, ieftine i de calitate corespunztoare, eliminnd materialele deficitare. Mobila trebuie s uneasc plcutul cu utilul, dar mai ales accesibil la pre. Tema de proiectare trebuie s cuprind: Denumirea produsului, Funciile sale, Componena, Construcia, Nivel de pret, Consumul specific, Materialele, Termenul de execuie.

DOCUMENTE PENTRU PROIECTAREA UNUI PRODUS


1. Tema de proiectare; 2. Studiul; 3. Norma tehnica; 4. Fisa de prezentare a produsului; 5. Pretul informativ; 6. Procesul tehnologic; 7. Structura produsului; 8. Planul de operatii; 9. Nomenclatorul de materii prime; 10. Lista de debitare; 11. Diagrame de debitare; 12. Centralizatorul solutiilor de debitare; 13. Procesul tehnologic; 14. Norme de consum (materii prime si materiale); 15. Norme de consum pe gestiuni si loc de munca; 16. Consum 17. Lista de verificare a parametrilor de 18. Indicatorul normelor de timp; 19. Proces tehnologic cu SDV-uri; 20. Nomenclatorul de scule; 21. Nomenclatorul de verificatoare;

5. NORMA TEHNICA DE INTREPRINDERE


La baza fabricarii unui produs sta norma tehnica de intreprindere care serveste ca documentatie tehnica pentru fabricarea unui produs omologat. Prototipul unui produs se executa pe baza documentatiei de proiectare. Produsul este supus incercarilor fizico-mecanice functionale si se elibereaza un buletin de incercari.
10

Pentru a omologa un produs sunt necesare urmatoarele: - proiectul normei tehnice; - calcule economice cu respectarea nornelor in vigoare. Pe baza procesului verbal se intocmeste norma tehnica,si anume pentru calitatea suprafetelor, textura, tenta de culoare, modelele de tapiterie, si apoi se vor intocmi mostre si modele de referinta. Continutul cadrului: - tehnologia utilizata in elaborarea normei este conform S.T.A.S.-ului 770/82 si S.T.A.S.-ului 4213/81;mobilier din lemn masiv, clasificate si terminologie; - desenele tehnice se vor intocmii respectand prevederile S.T.A.S.-ului 6224/82. Norma tehnica de intreprindere cuprinde: 1. Generalitati;

2. Forma si dimensiuni;

3. Descriere tehnica ( materii prime, material auxiliare, solutii constructive,

finisaj );

4. Reguli de montare

5.

Metode de verificare a produsului.

6. DESCRIEREA MOBILIERULUI IN CONSTRUCTIE MIXTA

11

Produsul se numeste masa in constructie mixta pentru living, face parte din categoria de mobilier pentru servire fabricat din lemn masiv de pin si sticla. Elementele componente ale produsului sunt: - picioare; - placa intermediara; - doua rame de dimensiuni diferite; Acesta masa este pentru servire, cu dimenisuni reduse, specifica unui living modern. Poate avea rol de depozitare, iar pe masa se pot aranja diferite elemente de decor si pe placa intermediara se pot aseza reviste, carti, in funtie de necesitatile clientului. Dimensiunile reduse ale mesei face ca acesta sa fie pozitionata in orice incapare. Aranjarea moblilierului ambientei arhitecturale si anume: - mobilierul il reprezinta pe om si ca urmare are dimensiunile corespunzatoare ale acestuia; el nu va putea fi utilizat insa niciodata daca nu i se asigura spatiile ergonomice de manevrare, deplasare sau de utilizare. - spatiul architectural necesar poate face parte din cladiri, in special locuinte a caror incaperi au dimensiuni minimale si din cladiri cu spatii mai vaste, unde probleme sunt altele, care necesita mobilier si echipamente mai numeroase. Construcita mesei se realizeaza atat demontabila ( holzsuruburi) cat si asamblari nedemontabile ( imbinare cep si scobitura ) Dimensiunile produsului sunt: L:1000mm l:600mm h:500mm Reprezentarea grafica a produsului se face: Scara de 1:1 Produsul are trei vederi: Vederea din fata,vederea laterala si vederea de sus de unde se pot observa cotele de executie a reperelor. tine seama de doua caractersitici esentiale ale

7. EXECUTAREA SCHITEI
12

Reprezentarea grafica a unui desen se realizeaza cu mana libera, sub forma de schita sau cu instrumente pentru desenul la scara. Executarea schitei se face conform STAS-ului 415/80. Fazele pentru executarea schitei sunt: 1. Identificarea reperului; 2. Analiza tehnologica; 3. Analiza formei; 4. Stabilirea numarului de proiectii (vederii si sectiunii). 1 Identificarea reperului Identificarea reperului se face parcurgand urmatoarele etape: a). precizarea denumirii reperului; b). stabilirea rolului functional; c). determinarea pozitiei de functionare d). stabilirea modului de imbinare.

2. Analiza tehnologica Prin analiza se determina materialul; conditiile de calitate si procedeul de executie. Acesti factorii determina forma,dimensiunile,functionarea si costul. 3. Analiza formei Se determina forme geometruce simple, care ne ajuta pentru cotarea reperelor. Se face printr-o prezentare explodata a formelor simple. Conditiile tehnice sunt: -conditii de forma; -conditii dimensionale cu abateri dimensionale; -conditii de pozitie (cu abateri respective). 4. Stabilirea modului de imbinare Se face tinand seama ca in proiectia principala sa apara cat mai multe detalii. Conform metodelor Europene, exista metoda primului diedru (I.S.O. 10209/96) iar trasarea liniilor conform S.T.A.S.-ului 103/84 Piesele care au o singura axa de simetrie, se reprezinta intr-o singura proiectie, iar numarul de proiectii este ales in functie de complexitate.

13

8. EXECUTAREA DESENULUI LA SCARA


Desenul la scara reprezinta desenul executat dupa schita unui obiect, cu ajutorul instrumentelor, tinand cont de scara de reprezentare. Dupa executarea schitei, se realizeaza desenul la scara cu ajutorul instrumentelor, respectand o anumita scara. Desenul se executa dupa: - o tema data, dupa piese existente ( schita de releveu ), acestea fiind schite de proiect sau de studiu; - se respecta S.T.A.S.-ul 103/84 si S.R. ( standardele romanesti ). Fazele desenului la scara: - prezinta aceleasi etape ca la schita, dar executarea se va realiza cu ajutorul instrumentelor; - respectarea vederilor. In desenul tehnic se utilizeaza urmatoarele vederi: - din fata; - din lateral; - de sus. Obiectele finite se executa dupa desene la scara numite desene de executie. Desenul la scara se face pentru: - desen de studiu; - desen de ansamblu; - desen de detaliu; - desen de reper; - desen de semifabricate; - desen de operatie. Se aplica S.T.A.S.-ul 6224/82. Desenul la scara are urmatoarele faze: - alegerea scarii: S.T.A.S. 2/82; - alegera formatului - executarea propriu-zisa: - trasarea dreptunghiurilor (linie continua subtire tip.B); - trasarea axelor de simetrie (tip.G) daca obiectul are axa de revolutie; - desenarea proiectiilor,folosind linie continua subtire; - cotarea (de forma,de pozitie,de gabarit); - verificarea transpunerii schitei la scara; - hasurare; - ingrosarea contururilor; - inscrierea tolorantelor conform S.T.A.S. 8049/82 si S.T.A.S. 7837/89; - notarea starii suprafetelor si abaterilor; - complectarea datelor din indicator si a tabelului de componenta.

9. VEDERI SI SECTIUNII
14

Produsele finite din lemn se reprezinta in desen conform standardelor in vigoare(STAS 6224/82). Vederea este reprezentata in proiectie ortogonala a obiectului nesectionat. Proiectia principala reprezinta o vedere care reda arhitectura, forma, dimensiunile, elemente caracteristice. Produsele finite mai complexe au compartimentare interioara, se reprezinta in vederi si sectiuni conform STAS 105/87 si STAS 6224/82. Sectiunea este o reprezentare in proiectie ortogonala a unui obiect dupa intersectia cu o suprafata fictiva, si indepartarea imaginara a partii obiectului. Dispunerea sectiunilor se realizeaza conform S.R (standard romanesc), ISO 102092/96, metoda europeana de proiectie. Etape in realizarea desenului: - se identifica produsul; - se analizeaza forma din punct de vedere tehnologic; - se alege un numar de vederi si sectiuni; - se reprezinta vederile (minim 3 vederi). Delimitarea detaliilor pe vederi si sectiuni se face prin incercuirea si indicarea cu cifre arabe sau romane,inscrise in interiorul cercurilor si scrise in ordinea lor fireasca.

15

10.
Denumirea complexelor si reperelor Rama 1 Lonjeron Traversa Rama 2 Traversa Lonjeron Picior Placa intermediara Placa superioara Accesorii Suruburi pentru lemn

NOMENCLATOR
Dimensiuni nete (mm)

Nr. crt.

Buc 1 2 2 1 2 2 2 1 1

Material Cherestea pin PIN PIN PIN PIN PIN Panou PIN Sticla

L 960 960 560 1000 1000 600 450 840 760

l 560 100 100 600 120 120 500 500 360

g 20 20 20 30 30 30 30 30 4

1 2 3 4 5 6 7 8

12

Otel Cod

11.

CALCULUL NECESARULUI DE MATERIAL

Nr. Crt. 1 2 3 4

Denumire reper Lonjeron 2 Traversa 2 Picior Placa intermediar a

Buc. 2 2 2 1

Lungime mm 1000 600 450 840

Latime mm 120 120 500 400

Grosime mm 30 30 30 30

Volum m3 0.0072 0.0043 0.0135 0.0100

Obs

16

Total 1 m3

0.0350

Nr. crt. 1 2

Denumire reper Lonjeron 1 Traversa 1

Buc.

Lungime mm 2 960 2 560 Total 2 m3

Latime mm 100 100

Grosime mm 20 20

Volum Obs m3 0.0038 0.0022 0.006

V= L x l x g ( m3 ) Iu = 0,66 pentru rasinoase Vb1 = Vn1 / IU Vb2 = Vn2 / IU Vb1 = 0.0350 / 0.66 = 0.058 m3 g=30mm Vb2 = 0.006 / 0.66 = 0.009 m3 g=20 mm

Nr. crt. 1

Denumir e reper Sticla

Buc

Lungime mm 1 760 Total m2

Latime mm 360

Grosime mm 4

Arie m2 0.27 0.27

Obs

12. ANALIZA VALORII Trebuie s se execute un control permanent privind produsele i costurile. Analiza valorii este o metod folosita n rile dezvoltate, pentru dezvoltarea industriei i eliminarea cheltuielilor nejustificate. Preocuparea consumatorului era de a achizitiona bunuri la preuri mici, odata cu creterea calitatii produselor. Obinerea unei valori bune const n optimizarea potenialului firmei.
17

Condiii:

- alegerea produsului; constituirea colectivului; analiza produsului n firma existent; cutarea de soluii; analiza critic; alegerea soluiei pozitive; realizarea noului produs.

CALITATEA PRODUSELOR

Criterii: - Calitatea este in conformitate cu cerintele; - Calitatea se masoara prin costuri; - Este mai ieftin sa faci lucruri bune de la inceput; - Cele mai multe probleme isi au originea in planificare si dezvoltare; - Calitatea este comuna fiecarui departament si fiecarei functii.

13. FLUX TEHNOLOGIC

DEBITARE Ll

18

PRELUCRARE MECANIC

ASAMBLARE

FINISARE

19

Societate Secie Fi tehnologic Produs Reper Data ntocmi t Verifica t Aproba t Semifabricat Numele Semntura

nlocuiete fia nr.:


Nr. Crt. Cod Operai e OPERA IA Cota

Data:
Utilaj Regim de lucru Scula Dispoziti v Verificat or

Material
Nr. treceri Formai a de lucru Manopera Ore Lei

10

11

15. METODE PENTRU CONTROLUL CALITATII

Controlul calitatii incepe din momentul in care se stabilesc nevoile pietei care trebuie corect determinate, continua cu alegerea tehnologiei de fabricatie a sistemului de masini, cu controlul acestora atat de la cumparare cat si la montare, cu dotarea fluxului de fabricatie cu SDV-urile necesare corespunzatoare, cu controlul materiilor prime si materialelor cu respectarea documentatie de executie pentru intreg fluxul, cu controlul produselor finite, expedierii corecte a acestora, incheindu-se cu perioada de gratie a produsului. Controlul se face in functie de: 1) Faza in care este efectuata - control de receptie; - control de fabricatie;
20

control final;

2) Locul de executie -control la punce fixe -control in flux; Executantul trebuie sa practice si autocontrolul. Pentru realizarea produselor se poate efectua controlul in lant, controlul integral ( bucata cu bucata ) si controlol static. Documente de control Rezultatele obtinute in urma controlului sunt trecute in buletine de analiza sau fise de masuratori. Intocmirea acestor documente este absolute necesara. Buletinul de analiza si incercari se completeaza dupa efectuarea operatiilor de control si trebuie sa se precizeze produsul, reperul, operatia, valoarea si concluziile controlului. Certificatele de calitate se intocmesc in faza de receptie, se inscriu caractersiticile funcionale iar acestea trebuie sa se ateste ca produsele sunt in conformitate cu documentatia, ca produsele au valoarea de intrebuintare. Certificatele de calitate si garantie sunt specifice produselor de consum de folosinta indelungata. Trebuie sa se precizeze perioada de garantie, despagubire, unde se efectueaza service-ul produsului.

16. SANATATEA SI SECURITATE IN MUNCA


La ora actuala n Romania se utilizeaza norme de tehnica securitatii munciI pentru diferite domenii de activitate. Pentru fiecare angajat trebuie sa se execute instructajul tehnologic unde fiecare persoana ia la cunostinta normele generale. Apoi se efectueaza si instructajul specific sectiei de prelucrare. La locul de munca se efectueaza instructajul unde angajatul isi va insusi o serie de cunostinte despre: Organizarea locului de munca; Proces tehnologic; Reguli de igiena personala; Pregatirea pentru inceperea lucrului; Pastrarea ordini si curateniei la locul de munca;
21

Folosirea corecta a echipamentului; Participarea la toate instructajele de protectie a muncii;

Personalul calificat din domeniul prelucrarii lemnului nu are voie: Sa executa lucrari pentru care nu are calificare; Nu intra in zonele interzise; Nu paraseste locul de munca, utilajele la care lucreaza decat dupa lasarea in buna stare si curatemie a acestora, la pauza de masa sau terminarea;

17. PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR

Prevenirea incendiilor si a exploziilor reprezinta o problema legala de protectia muncii, deoarece constituie cauza unor accidente de munca. Pentru prevenire trebuie sa se respecte: - asigurarea unei bune evacuarii a oamenilor in caz de incendiu; - evitarea aglomerari de material; - evacuarea deseurilor folosind instalatii de transport; - motoarele masinilor unelte vor fi de tip protejate contra prafului; - amenajarea unor spatii pentru fumat;
22

- prezenta unor aparate de deconectare automata; - se asigura toate mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor,de echipamente P.S.I.

23

BIBLIOGRAFIE
1. Morar. L, - Desen tehnic, Vol II, Ed. Universitii Transilvania din Braov, 2007; 2. Bratila.I, - Desen tehnic pentru produse finite din lemn, Norme, convenii, Universitatea din Brasov, 1980; 3. Vrnceanu.t, - Desen tehnic i ornamental n industria lemnului, manual, Vol I,II, Ministerul Educatiei Nationale, Ed.D.P.Bucuresti, 1999; 4. ran.Gh., - Stiluri de mobil i tehnica executrii decoraiunilor,manual, Ed.D.P.,Bucuresti 1991; 5. Nstase,V. - Utilajul i tehnica fabricrii mobilei i a altor produse finite din
24

lemn,manual, Ed.D.P.Bucuresti, 1991; 6. *** Norme de tehnica securitii muncii n atelierele de prelucrarea lemnului Vol I, Vol II; 7. *** Msuri de prevenire i stingere a incendiilor n atelierele de prelucrarea lemnului; 8. *** Reviste de specialitate - Intarzia (2000-2008); 9. *** Reviste de specialitate - Mobila (2007-2008); 10. *** Pliante; 11. *** Internet; 12. *** Auxiliare curiculare

25