Sunteți pe pagina 1din 18

Proiect la Studiul Impactului

Ecologic

PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE A


MOBILEI

Cuprins
1. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE OBINERE A MOBILEI..4
1.1. Dererminarea necesarului de materii prime si materiale folosite la fabricarea
mobilei.............................................................................................................. 4
1.1.1. Cheresteaua.............................................................................................................. 4
1.1.2. Furnirul...................................................................................................................... 4
1.1.3. Placajul...................................................................................................................... 4
1.1.4. Lemnul impregnat..................................................................................................... 5
1.1.5. Lacurile...................................................................................................................... 5
1.1.6. Materiale tapiserie..................................................................................................... 5
1.2. Descrierea procesului tehnologic.................................................................7
1.2.1. Receptie materie prima............................................................................................. 7
1.2.2. Uscarea..................................................................................................................... 7
1.2.3. Debitarea................................................................................................................... 7
1.2.4. Prelucrarea mecanica................................................................................................ 7
1.2.5. Slefuirea.................................................................................................................... 7
1.2.6. Colorarea................................................................................................................... 8
1.2.7. Lacuirea..................................................................................................................... 8
1.2.8. Montarea................................................................................................................... 8

2. IDENTIFICAREA ASPECTELOR DE MEDIU....................................14


3. STABILIREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI..............................15
4. LISTA ASPECTELOR SEMNIFICATIVE DE MEDIU...........................16
5. CONCLUZII..............................................................................17
BIBLIOGRAFIE.............................................................................18

1. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE OBTINERE A MOBILEI


1.1. Determinarea necesarului de materii prime si materiale folosite la fabricarea mobilei
Lemnul este unul dintre cele mai folosite si mai pretabile materiale din industria mobilei,
fiind relative ieftin si putand fi supus unor prelucrari, tratamente si finisaje foarte diferite. Astfel,
el poate fi pictat, sculptat, lacuit, aurit, prelucrat manual sau cu diferite unelte si dispozitive
mecanice, iar prin anumite tratamente termice se pot obtine forme prestabilite, definitive, care se
vor mentine si dupa racirea lui.
De asemenea, este un material rezistent, dovada fiind piesele de mobilier egiptene, care sau conservat de-a lungul timpului in bune conditii.
Pe langa lemnul masiv, la fabricarea mobilei se folosesc drept materii prime o serie de
semifabricate, fiecare dintre aceste materii prime fiind supusa unor verificari organoleptice si
fizico-mecanice specifice, in vederea obtinerii unui produs finit de mobilier de o caltate
corespunzatoare prevederilor din standarde, norme tehnice sau din contracte.
1.1.1

Cheresteaua

Este semifabricatul din lemn masiv, obtinut prin debitare longitudinala a bustenilor cu
ajutorul gaterelor, fierastraielor circulare si a fierastraielor panglica si prezinta cel putin doua fete
plane si paralele. Cheresteaua poate fi: de rasinoase, foioase tari si foiase moi, avand grosimile
cuprinse intre 12-50mm, latimile intre 6-30cm, iar lungimile intre 0,45-3m (in functie de specia
lemnoasa respectiva).
La fabricarea mobilei este folosita cherestea de fag aburita, de frasin, paltin, ulm, stejar,
rasinoase,etc, in special pentru fabricarea elementelor de rezistenta, legaturi, frize, picioare,
cornise, socluri, etc.
1.1.2

Furnirul

Este un strat foarte subtire de lemn, cu grosimi variind intre 0,2-6mm, in functie de
destinatia lui. Furnirele se pot obtine prin debitari manuale cu ferastraie, mecanic pe masini de
laminare si prin derulare. Cu toate ca cele mai bune furniruri sunt cele taiate cu ferastraul, totusi,
pierderile de material sunt mari si de aceea cea mai extinsa metoda este cea de taiere mecanica.
1.1.3

Placajul

Este alcatuit dintr-un numar impar de furnire tehnice, presate si lipite intre ele cu ajutorul
unor cleiuri sau rasini sintetice. Placajul prezinta proprietati superioare lemnului masiv: umflarea

si contragerea sunt reduse, fiind mai stabil la variatiile de temperatura si de umiditate si ca


urmare se deformeaza mai greu, are rezistente mecanice superioare, propritatile de prelucrare
sunt mai bune, nu crapa si suprafetele sunt mai uniforme decat ale lemnului masiv. Placajele cu
stratul exterior decorativ sunt deseori acoperite cu furnire exotice de: mahon, lemn satinat, zebra,
etc, iar straturile intermediare pot fi realizate din esente comune, cum ar fi pinul. Aceste placaje
sunt folosite, de exemplu, la fabricarea diverselor piese de mobilier la care stratul exterior din
interiorul piesei nu necesita o valoare estetica deosebita. In acest fel consumul de lemn este
minim, iar aspectul nu difera de aspectul lemnului masiv. .
1.1.4 Lemnul impregnat.
Prin impregnarea lemnului cu rasini formaldehidice sau fenolformaldehidice si ulterior
prin incalzire au loc reactii chimice intre celulele lemnoase si cele ale materialelor de
impregnare, cu formare de structuri plastice, lemnul devenind astfel mult mai rezistent la
putrezire, la actiunea factorilor chimici si a insectelor, putandu-se imprima in relief, curba sau
ondula.
1.1.5

Lacurile

Sunt utilizate in procesul de finisare a pieselor de mobilier, avand atat un rol estetic cat si
de protejare a mobilei fata de caldura si apa.
Adezivii naturali (cei de oase, de piele) si sintetici (fenol-formaldehidici, ureoformaldehidici cu intaritori, poliacetat de vinil) trebuie sa fie alesi in functie de solicitarea la care
va fi supusa mobila si de mediul in care va fi utilizata (uscat, umed, temperaturi scazute sau
ridicate), fara a suferi deformari sau deteriorari neadmisibile;
1.1.6 Materiale pentru tapiserie care cuprind materialele pentru captusirea interioara si
tapisarea exterioara a scaunelor, fotoliilor, canapelelor etc. Pentru tapiserie se folosesc brocarturi,
goblenuri, tesaturi, rips, jaqard, piele, inlocuitori de piele;

1. RECEPTIE MATERIE PRIMA


2. USCAREA CHERESTELEI
3. DEBITARE
4. PRELUCRARE MECANICA
PRELUCRARE GEOMETRICA
PRELUCRARE PENTRU ASAMBLARE
5. SLEFUIRE
6. COLORARE
7.LACUIRE
8.MONTARE
9.LIVRARE
Fig 1. Schema procesului tehnologic de fabricare a mobile ( a scaunului ).

1.2 Descrierea procesului tehnologic


1.2.1 Receptie materie prima

Cheresteaua este semifabricatul din lemn masiv,obtinut prin debitare longitudinala a


bustenilor cu ajutorul gaterelor ferestraielor circulare si a ferastraielor panglica si prezinta si
prezinta cel putin doua fete plane si paralele.Cheresteaua poate fi de rasinoase, de foioase tari si
foioase moi.Asadar cheresteaua nu constitie un factor de poluare pentru angajatii unei idecuparea
materilului intreprinderi de fabricare a mobilei.
1.2.2 Uscarea
Dotarea fabricilor cu instalatii corespunzatore de uscare a cherestelei nu constituie un
factor de poluare pentru angajatii unei intreprinderi de fabricare a mobilei.
Uscarea lemnului inainte de a fi debitat in cherestea este necesara din mai multe motive:lemnul
uscat devine mai rezistent la putrezire decat cel umed ;este mai usor ,mai simplu de lirat si prin
uscare contractandu-se isi schimba forma stabilitatea devenind definitva inainte de debitare.
1.2.3 Debitarea
Reprezinta grupul de operatii prin care se obtin piese (repere), cu contur rectilinu sau
curbilinu, prevazute cu adaos de prelucrare necesar prelucrarilor ulterioare ;debitarea cherestelei
consta in insemnarea, sectionarea ,spintecarea si decuparea materialului executate cu ferastraie
de diferite tipuri. Rezidurile si rumeguslul provenit din decuparea ,spintecarea si sectionarea
materialului constituie un facor de poluare pentru mediul intrepinderi.
1.2.4 Prelucrarea mecanica
Reperelor din lemn masiv consta intr-un sir de operartii,prin care, reperelor debitate li se
confera forma, dimensiunile si calitatea corespunzatoare a suprafetelor;operatiile se executa cu
masini de diferite tipuri (de intreptat ,de rindeluit, de burghiat de frezat)poate sa constitie un
facor de poloare pentru mediul intreprinderii.
Prelucrarea prin ansamblare ansamblarea elementelor prin incleiere, datorita prorietatilor
lor adezive au rolul de a imbina supafetele dintre doua piese.poate constiui un factor de poluare
olfactiv si gustaiv al angajatior intrpeinderii.
1.2.5 Slefuirea
Prin care se elimina asperitatile de la operatiile anterioare ;se folosec granule
abrazive.poate constiui un factor de poloare a medilui intreprinderii.
1.2.6 Colorarea

Se folosesc pentru pentru pictarea diferitelor elemente decorative sau pentru acoperirea in
intregime a materilului lemnos.,constiuie un facotor de poloare ofalctiv si gustativ.
1.2.7 Lacuirea
Sunt utilizte in procesul de finisre ab pieslor de mobilier, avand atat un rol estetic cat si
de potejare a mobilei fata de caldura si apa.Adezivi naturali (cei de oase,de piele) si
sinteici(poliacetat de vinil)trebuie sa fie alesi in functie de solicitarea la care va fi supusa mobila
si de mediul in care va fi utilizata(uscat umed temperaturi scazute ,ridicate)fara asuferi deformari
sau deteriorari neadmisibile.
1.2.8 Montarea mobilei
Prin care se asambeleza partile componente in produse se poate realiza prin incleiere
fixare cu suruburi si cu cuie ,montare cu acesorii.Nu constiuie un factor de poloare pentru
angajatii unei intreprinderii de fabricare a mobilei.
Mobila este unul dintre produsele cu niveluri foarte variate de calitate, de la mobile cu
preturi scazute, lucrata mechanic, pana la piese lucrate manual.
Alaturi de calitatea materiilor prime si a materialelor, procesul tehnologic de fabricare isi pune
decisiv amprenta asupra calitatii produselr finite de mobilier.
n raport cu modul in care participa la executarea diferitelor produse, lucrari sau servicii
in procesul de munca ce constituie principala componenta a unui proces de productie sunt:
a) procesele de munca de baza prin care se inteleg acele procese care au ca scop transformarea
diferitelor materii prime si materiale in produse, lucrari sau servicii care constituie obiectul
activitatii de baza a intreprinderii;
b) procesele auxiliare sunt acelea care prin realizarea lor asigura obtinerea unor produse sau
lucrari care nu constituie obiectul activitatii de baza a intreprinderii, dar care asigura si
conditioneaza buna desfasurare a proceselor de munca de baza;
c) procesele de munca de servire au ca scop executarea unor servicii productive care nu
constituie obiectul activitatii de baza sau activitatii auxiliare dar care prin realizarea lor
conditioneaza buna desfasurare atat a activitatii de baza, cat si a celor auxiliare.
Principalele faze ale procesului tehnologic de fabricare a mobilei, illustrate, pot fi
impartite in trei mari grupe, si anume: obtinerea elementelor massive, finisarea si montarea.
Din cadrul primei grupe, de obtinere a elementelor masive, fac parte urmatoarele operatii:

-uscarea cherestelei. Unul dintre indicii de calitate ai cherestelei este umiditatea, care
inflenteaza atat proprietatile fizico-mecanice ale lemnului neprelucrat cat si pe cele ale
produselor finite. Lemnul recent taiat contine o cantitate apreciabila de apa, cuprinsa intre 33 si
si peste 50% din masa totala. Uscarea lemnului inainte de a fi debitat in cherestea este necesara
din mai multe motive: lemnul uscat devine mai rezistent la putrezire decat cel umed; este mult
mai usor si, deci, mai simplu de lirat si, prin uscare, constractandu-se, isi schimba forma,
stabilitatea devenind definitiva inainte de debitare.
La fabricarea mobilei, uscarea lemnului trebuie sa se faca pana la o umiditate de 8%.
Uscarea se poate face atat pe cale naturala, prin expunere la aer (este un proces indelungat care
dureaza cateva luni) cat si in cuptoare de uscare (proces care dureaza numai cateva zile). In
ambele cazuri, uscarea trebuie controlata pentru a se ajunge la umiditatea optima si pentru a se
preveni deformarile;
-croirea bruta (debitarea) cherestelei, a furnirului si a celorlalte semifabricate(panel, placaj,
PAL, PFL etc) in piese cu forme geometrice regulate si fara defecte naturale (noduri, crapaturi
etc) sau de fabricatie. Debitarea semifabricatelor se poate face in forme independente sau in
pachet. Nerespectarea stricta a dimensiunilor conduce la aparitia defectelor de asamblare sau la
imposibilitatile asamblarii lor;
-tivirea, retezarea si frezarea se executa pentru: obtinerea unor grosimi dorite, taierea capetelor,
inlaturarea marginilor, efectuarea profilutilor de imbinare (gauri si cep, cozi de randunica etc)
sau a diferitelor profiluri decorative. De asemenea se mai poate aplica o eroziune mecanica (prin
aschieri controlate ale suprafetei lemnului, cu ajutorul unor particule abrazive) in vederea
obtinerii unor ornamente in relief. Independent se executa si o serie de elemente decorative in
relief, care vor fi aplicate ulterior pe suprafata mobilei. Aceste elemente se pot obtine prin
daltuirea mecanica sau pri deformarea lemnului intr-o forma sau intr-o matrita metalica, la cald
(prin presare) si in conditii de umiditate;
-furniruirea panourilor. Anterior furniruirii propriu-zise, furnirurile sunt sortate dupa textura,
nuanta si desen, in vederea obtinerii prin imbinare a efectelor dorite, iar suprafetele pe care vor fi
dispuse sunt slefuite, pentru o mai buna aderenta. Apoi, placile de furnir se imbina intre ele cu
hartie adeziva si sunt lipite pe suprafata dorita prin intermediul unor cleiuri cu nuanta similara
furnirului respectiv;

-consolidarea canturilor si asamblarea ramelor cuprinde operatiile de formare a ramelor sau a


panourilor, aplicarea bordurilor pe conturul placilor si conditionarea prin incleiere. Aceste
operatii se executa prin presare, la o temperatura de 30-350C.
A doua mare grupa de operatii tehnologice cuprinde operatiile de finisare, care sunt
urmatoarele:
-slefuirea, chituirea, baltuirea si colorarea operatiilor lemnoase. Slefuirea si chituirea se
efectueaza pentru corectarea denivelarilor si a asperitatilor existente, in vederea absorbtiei
uniforme a baitului (in cazul unor suprafete necorectate, baitul este absorbit neuniform, fapt ce
conduce la aparitia unor pete). Baituirea se realizeaza cu solutii proaspete (cu o vechime de
maxim trei zile din momentul prepararii lor) de baituri organice in apa distilata. Folosirea unor
baituri mai vechi conduce la aparitia de pete pe suprafete lemnoase. Colorarea sau pictarea se
poate face prin pulverizare (totala, a intregii suprafete sau a anumitor zone, prin utilizarea de
sabloane) serigrafe, pictura manuala, prin tehnica tipografiei etc;
-incleierea trebuie efectuata cu respectarea regimului de conditionare impus de natura
adezivului, pentru a se evita curbarea panourilor. Incleierea trebuie facuta fara prelingeri de
adeziv, cu o presiune corespunzatoare naturii adezivului si structurii lemnului astfel incat, la
desprinderea fortata, suprafetele incleiate sa prezinte urme de rupere a fibrelor lemnului.
Adezivul trebuie aplicat uniform, neadmitandu-se zone neincleiate, pete de la patrunderea
adezivului la suprafata, suprapuneri sau rosturi la imbinarea foilor de furnir.
-lacuirea necesita o pregatire anterioara a suprafetelor, prin indepartarea prafului. Lacuirea
propriu-zisa se executa cu lacuri pe baza de nitroceluloza, poliesterice sau cu lacuri mate. In
functie de tipul de lac utilizat, suprafetele vor deveni: lucioase, transparente, semimate, mate, cu
luciu inalt, opac etc;
-lustruirea se realizeaza cu paste si lichide speciale de lustruire (suspensii de material abraziv in
emulsii de substante uleioase in apa) sau cu materiale abrazive.
Ultima operatie a procesului tehnologic o reprezinta montarea si asamblarea mobilei,
care consta in imbinarea elementelor constructive, a ansamblurilor si subansamblurilor pentru
obtinerea unor corpuri rezistente si cu dimensiuni stabile.Montarea se realizeaza cu cepuri
rotunde, cu suruburi sau prin incleiere. Tot in aceasta faza are loc si tapisarea, care poate fi
clasica (cu arcuri, chingi si cu materiale de umplutura clasice: iarba de mare, fibre vegetale) sau
moderna (cu materiale de umplutura pe baza de polimeri, poliuretan etc.).

Calitatea corespunzatoare a pieselor de mobilier este determinata nu numai de calitatea


materiilor prime si a materialelor auxiliare, ci si de respectarea conditiilor de calitate impuse la
nivelul fiecarei faze a procesului tehnologic de fabricatie. Aceste conditii se refera la: prescriptii
constructive, prelucrari mecanice, asamblare, incleiere, finisare, tapiserie si planitate a panourilor
libere sau montate in mobila.
Prescriptiile constructive impuse produsului finit de mobilier sunt urmatoarele:
-partile frontale perechi (usi, sertare) la piesele de mobila luate separat trebuie sa prezinte aceeasi
textura si culoare de furnir, iar restul panourilor sa prezinte texturi asemanatoare ;
-canturile vizibile ale panourilor din lemn masiv trebuie sa prezinte culori apropiatede culoarea
suprafetelor exterioare, iar la cele protejate cu furnir, furnirul trebuie sa fie din aceeasi specie ca
cel folosit pentru suprafetele exterioare ;
-in zonele de montare a accesoriilor supuse la solicitari mecanice mari (balamale, limitatori)
trebuie prevazute adaosuri de lemn masiv;
-pe suprafetele frontale trebuie evitate denivelari pronuntate sau unghiuri ascutite pentru a se
preintampina agatarea hainelor sau eventualele raniri ale utilizatorilor;
-piesele de mobila cu dimensiuni de gabarit mare (dulapuri cu trei usi, etc.) vor fi executate, de
preferinta demontabile.
Prelucrarile mecanice trebuie sa se faca ingrijit, sa se respecte conditiile de forma a
pieselor, tolerantele si ajustajele de imbinari si asamblari prevazute in standarde. Ele trebuie sa
fie executate dupa forma si dimensiunile accesoriilor. Usile si sertarele trebuie sa fie bine ajustate
si asamblate pentru a rezista la solicitari repetate de deschidere si inchidere si pentru a asigura o
functionare usoara.
Asamblarea trebuie sa indeplinesca urmatoarele conditii :
- sa fie executata fara joc, pentru a se asigura soliditatea ansamblului si a se evita
aparitia de zgomote in timpul exploatarii;
- manerele, butonii, opritorii si limitatorii de la usi trebuie fixate solid prin cepuri
rotunde sau prin suruburi;
- balamalele si broastele trebuie fixate solid prin suruburi pentru lemn ;
- usile trebuie montate astfel ca, la deschidere sau inchidere, sa nu se produca
smulgerea balamalelor din suruburi si sa ramana inchise fara interventia broastei sau
a opritorului ;

- capetele suruburilor, in special cele aparente si decorative, nu trebuie sa prezinte


urme de surubelnita, iar crestaturile capetelor trebuie orientate intr-un singur sens;
- capetele suruburilor sau ale altor organe de asamblare, care raman vizibile si care
prezinta pericol de accidentare, trebuie acoperite corespunzator.
Verificarea calitatii
Verificarea calitatii se realizeaza pe parcursul si dupa fiecare faza a procesului tehnologic.
Inainte de demararea prelucrarii mecanice, semifabricatele se sorteaza si se inlatura
elementele cu defecte de structura sau dimensionala. La introducerea semifabricatelor in sectie,
controlul se face visual pentru depistatrea eventualelor crapaturi, carii, sufocari, putregaiuri si cu
ajutorul ruletei pentru verificarea dimensiunilor. Semifabricatele trebuie sa prezinte
supradimensiuni de prelucrare conform documentatiei tehnice.
Pentru operatiile mecanice verificarea tehnica de calitate se face cu ajutorul urmatoarelor
instrumente:
cu ruleta pentru operatiile de scurtare la dimensiunile din proiectul de executie, pentru gauriri,
cepuiri, etc.;
cu sublerul la strunjiri, la masurarea cepurilor si a scobiturilor;
verificatoare pentru gauriri, cepuiri.
La montaj, verificarea calitatii presupune inlaturarea scursurilor de adeziv si slefuirea
manuala cu hartie de slefuit.
Controlul tehnic de calitate la operatia de colorare vizeaza depistarea urmatoarelor
defecte:
fisuri
gauri de carii
pete de adeziv
desprinderi de fibre
urme ale sculelor de la prelucrarile mecanice
pete de culoare
In timpul si dupa operatia de finisare, se urmareste depistarea si inlaturarea urmatoarelor
defecte:
neslefuiri intre suprafetele de lac
scurgeri de lac

coaja de portocala ( aparitia unor cratere in stratul de lac)


bule de aer in stratul de lac
pelicula incretita
pelicula cu rupture
pelicula opalescenta
pelicula valorata
pelicula cu imprimari
pelicula albita
pelicula exfolita

2. Identificarea aspectelor de mediu


Tabel 1. Lista aspectelor de mediu

Nr.
Crt.

Denumire proces

1.

Receptie materie
prima

2.

Aspect de mediu

Impact asupra
mediului
Aer,sol

Uscarea cherestelei

Reziduri valorificabile(resturi de materii


prime)si reziduri reciclabile,scurgeri de
carburanti.
Gaze de ardere, energie

3.

Debitare

Resturi valorificabile (rumegus)

Aer

4.

Resturi valorificabile(rumegus) substante


volatile,

Aer, sanatatea
umana

5.

Prelucrare mecanica
Prelucrare
geometrica
Prelucrare pentru
ansamblare
Slefuire

Resturi valorificabile(rumegus) granule


abrazive

Aer, sanatatea
umana

6.

Colorare

Substante chimice

Aer, sanatatea
umana

7.

Lacuirea

Substante sintetice(poliacetat de vinile) gaze


de ardere,

Aer, sanatatea
umana

8.

Montarea

Reziduri valorificabile(resturi de produse


finite) reziduri reciclabile

Aer

9.

Livrare

Consum combustibil, noxe (gaze de


esapament)

Aer, sanatatea
umana

Aer

3. Stabilirea impactului asupra mediului


Evaluarea aspectelor de mediu este prezentat n tabelul 2, analiz realizat pentru
desfurarea activitii n situaie normal, iar pentru situaie acciedental n tabelul 3.
Tabel 2. Evaluarea impactului aspectelor de mediu caracteristice procesului tehnologic de
fabricare a mobilei n situaie normal
Nr.Crt.

Aspect de mediu

Nr

Total

1.

Reziduri valorificabile(Resturi de
materii prime, rumegus)

12

27

2.

Scurgeri de carburanti

36

15

69

3.

Apa uzata

10

36

15

69

4.

Corpuri straine

20

35

5.

Zgomot

16

10

36

Tabel 3. Evaluarea impactului aspectelor de mediu caracteristice procesului tehnologic de


fabricare a mobilei n situaie accidental

Nr.Crt.

Aspect de mediu

Nr

Total

1.

Reziduri valorificabile(Resturi de
materii prime, rumegus)

10

14

15

43

2.

Scurgeri de carburanti

10

36

15

71

3.

Apa uzata

10

48

20

86

4.

Corpuri straine

10

20

20

56

5.

Zgomot

10

36

30

82

4. Lista aspectelor semnificative de mediu


n urma evalurii impactului asupra mediului s-a stabilit ca aspectele de mediu care, n
urma evalurii impactului asupra mediului, au peste 60 de puncte, s fie considerate aspecte
semnificative de mediu. Acestea sunt specificate n tabelul 4.
Tabel 4. Lista aspectelor semnificative de mediu

Nr.
Crt.

Denumire proces

1.

Transportul materiei prime

2.

Apa uzata tehnologica


Instalatiile de recirculare
apa din cadrul cabinelor de
vopsire
Taierea lemnului

3.

Aspect de mediu

Scurgeri de
carburanti
Apa uzata

Zgomot

Situaie
Normal Accidental

*
*
*

Evaluar
e impact
69/71

69/86

82

5. Concluzii
Dei aspectele de mediu generate de procesul tehnologic de fabricare a mobilei sunt
numeroase, nu toate au un impact semnificativ asupra mediului.
n urma evalurii impactului acestora asupra mediului, am considerat ca aspectele de
mediu care au peste 60 de puncte, s fie considerate semnificative. Astfel, apa uzat provenit de
la procesul tehnologic si scurgerile de carburanti sunt considerate aspecte semnificative de mediu
att n situaie normal ct i n situaie accidental.Zgomotul este semnifcativ doar in situatie
accidentala.

Bibliografie
1.Florescu I.P. , Tehnologia Fabricarii Mobilei , Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti
2.Florescu I.P. , Nicoara D. , Fabricarea mobilei. Tehnologii moderne , Ed. Tehnica, Bucuresti,
1973
3. Rambu I. , Tehnologia Prelucrarii Lemnului Vol-II , Ed. Tehnica Bucuresti
* www.amevita.md
*www.inl.ro