Productivitatea materialelor de constructii din punct de vedere economic

Materiale de construcii
Totalitatea materialelor care contribuie la execuia unei construcii poart denumirea de materiale de construcii. Stabilitatea materialelor care sunt utilizate la realizarea unei construcii necesit cunoaterea proprietilor lor fizico-mecanice i chimice, ct i comportarea lor la diferitele aciuni i agenii distructivi la care sunt supuse n timpul punerii n oper i a exploatrii. Lemnul -este unul din cele mai vechi materiale de construcie i este folosit pentru structuri de rezisten, acoperiuri, finisaje ct i pentru cofraje la betoane. Ca material de rezisten, lemnul prezint o serie de avantaje i anume: se prelucreaz uor, se asambleaz uor cu cuie, buloane, scoabe etc.; se manipuleaz uor datorit greutii specifice reduse; este un bun izolator termic i fonic; aspect frumos. -casele din lemn au costuri energetice reduse, doarece materialul are o conductivitate termica redusa. Acest lucru nu inseamna doar costuri mai scazute pentru locuitori ci si un impact mai mic asupra mediului datorita economisirii combustibilului pentru incalzire Piatra natural -aceasta reprezint amestecuri naturale din minerale care formeaz rocile, substane solide, omogene fizico-chimic, cu structur cristalin sau amorf. Este un material des folosit n construcii i cu tradiie datorit calitilor sale i anume:

se gsete n majoritatea zonelor din ara noastr; are rezisten mare la compresiune i uzur; durabilitate n timp; aspect natural frumos; poate fi folosit att la execuia elementelor de rezisten ct i la decoraiuni.

MARMURA Este materialul cel mai apreciat inca din antichitate pentru multiplele sale variante de culoare si moduri de a fi utilizata: sculpturi, pardoseli si placaje verticale, mozaicuri, elemente de arhitectura (coloane, arce, ancadramente ), edificii grandioase, etc.

Cu trecerea timpului si mai ales in ultimii ani, rolul marmurei a fost partial substituit de materiale moderne, unele mai ieftine sau mai usor de montat.

Cu toate acestea, marmura alaturi de granit, continua sa fie la nivel mondial pricipalul material solicitat si utilizat, fapt mult influentat si de dezvoltarea deosebita a industriei de extractie si prelucrare in tari fara traditie in domeniu pana acum 10-15 ani.

In toate marile orase ale lumii marmura isi gaseste locul in marile spatii publice: piete, ansamble de cladiri monumentale din zonele centrale si nu numai, mari edificii publice si/sau private: aeroporturi, gari, banci, restaurante, hoteluri, baruri si cafenele, sedii de institutii si multe, multe altele. GRANIT Material care in ultimii ani a egalat si tinde sa depaseasca marmura ca utilizare, atit datorita variantelor multiple de culoare cit si caracteristicii de rezistenta deosebita

la uzura cauzata de trafic sau factorii atmosferici. Datorita evolutiei tehnicii in ultimii 10-15 ani, cantitatile de granit comercializate in lume au crescut spectaculos anuland distanta care il separa de marmura cu mai multi ani in urma datorita dificultatilor de extragere-exploatare.

Granitul, datorita caracteristicilor de mai sus si in egala masura datorita marii diversitati de modalitati de prelucrare; lucios, semi-lucios, mat, fiamat, buciardat, etc. nu are practic domeniu in care sa nu poata fi utilizat: - pardoseli exterioare si interioare in spatii publice sau private, inclusiv cu trafic extrem, produs in grosimi cuprinse intre 1 si 3 cm, cu mentiunea ca deja grosimea de 1 cm satisface conditii de trafic intens. Celelalte dimensiuni, lungime si latime sint oferite conform celor mai diverse solicitari. Domenii de utilizare: - placaje verticale la interior si exterior, in zone de mare solicitare datorita umezelii, vantului, soarelui, prafului sau nisipului, etc, granitul fiind imun la toate acestea. Betonul

-betonul este o piatr artificial, obinut prin ntrirea unui amestec omogen din liant, agregat i ap. n betoane, partea activ este liantul iar partea practic inert este amestecul de nisip i pietri sau piatr spart, numit i agregat. Betonul simplu, asemeni pietrei naturale, rezist bine la uzur i compresiune dar are rezistene mici la ntindere (de 15-20 ori mai mici dect rezistena la compresiune). Betonul armat se obine prin asocierea raional a betonului simplu cu armturi de oel sub form de bare, plase sudate sau profiluri care conlucreaz cu betonul. n aceast asociere, armturile au rolul de a prelua n totalitate eforturile de ntindere.

Betoanele sunt foarte variate n privina proprietilor tehnice, din cauza marii varieti a naturii componenilor i a raportului acestora n amestecul de beton. Dintre clasificrile betoanelor, cele mai importante sunt acelea care se refer la caracteristicile lor tehnice i anume: greutatea specific aparent, rezistena mecanic, permeabilitatea i gelivitatea. Metalul -datorit calitii sale, metalul este folosit n construcii la cele mai diverse elemente de rezisten (stlpi, grinzi, planee), tmplrie (ui i ferestre), rezervoare, elemente de construcii etc. n construcii se folosesc n mod curent: oelul, fonta, zincul, cuprul i aluminiul. Mortarele -mortarele sunt amestecuri omogene de liant, nisip i ap care se ntresc fie prin pierderea apei fie hidraulic, n funcie de natura liantului ntrebuinat. Mortarele servesc la legarea crmizilor pentru a forma elemente de construcii i se numesc de zidrie sau la protejarea elementelor i se numesc de tencuial. n mortar, partea activ este liantul iar partea inert este nisipul. Dup natura liantului folosit, se deosebesc mortare de: argil la cldiri uor solicitate, var simplu, var ciment, ciment cu argil sau var; ciment folosit la zidria din piatr sau sub ap. Agregatele folosite sunt nisipurile naturale sau obinute prin concasare. Materiale ceramice -produsele ceramice folosite n construcii se obin dintr-un amestec omogenizat format din argil, nisip i ap i dup fasonare, arse la temperaturi cuprinse ntre 900 C i 1400 C Tehnologia de fabricaie ale produselor ceramice cuprinde urmtoarele faze: prepararea amestecului omogen, fasonarea produsului, uscarea, arderea. n funcie de materia prim folosit n fabricaie i de temperatura

de ardere, produsele ceramice pot fi: colorate sau albe, cu structur poroas, clincherizat sau vitrificat. Astfel, produsele ceramice cel mai des utilizate n construcii i instalaii sunt:

colorate poroase: crmizi, igle, tuburi; colorate clincherizate: clincher de faad, clincher de pavaj, tuburi de bazalt; albe poroase: faiana fin, materiale refractare; albe vitrificate: porelan.

Sticla

-este un amestec complex n care componenii principali sunt: bioxidul de siliciu i silicai, compleci de sodiu, potasiu, calciu, plumb. n construcii se folosete sticla pentru:

diverse tipuri de geamuri cu grosimi diferite, pentru ferestre; geamuri riglate i armate pentru luminatoare i depozite; acestea au grosimi mari i au faa striat sau respectiv nglobat n masa sa o plas de srm ceea ce i confer rezisten la lovituri i foc; geamuri triplex i securit; sticla are dezavantajul c la lovire se sparge n achii tioase astfel nct pentru evitarea accidentelor se folosesc fie geamuri armate fie triplex sau securit. Geamul triplex este format din dou foi de sticl lipite cu un adeziv iar la spargere cioburile nu se mprtie; dale pentru perei luminoi, tip Nevada; profilit pentru perei; geamuri termopan i izolat cu caliti termoizolante; crmizi din sticl, igle de sticl etc.

 Materiale pentru izolaie -pentru protecia elementelor de construcii la aciunea mediului ambiant, care n unele cazuri pot produce degradarea lor se realizeaz diferite lucrri de izolaie. Acestea pot fi:
o

izolaii hidrofuge sau hidroizolaii care au rolul de a mpiedica ptrunderea apelor n interiorul cldirii sau n elementele de construcie; izolaii termice sau termoizolaii care au rolul de a reduce pierderile de cldur prin elementele cldirii astfel nct n interiorul construciilor s se realizeze condiii de confort termic; izolaii fonice care au rolul s atenueze transmisia sunetelor prin elemente de construcii i instalaii n scopul realizrii condiiilor de confort acustic. Materiale hidroizolante

Materialele hidroizolante utilizate curent sunt: bitumurile, masele bituminoase preparate din bitumuri, materiale bituminoase n suluri.

Cat de mult au crescut costurile de constructie in ultimii trei ani? Institutul National de Statistica calculeaza lunar un indicator care arata evolutia costurilor in constructii, acest indicator reprezentand o medie ponderata a indicilor de pret ai materialelor de constructii, ai utilajelor din constructii, ai cheltuielilor de transport si ai cheltuielilor indirecte, precum si a indicelui castigului salarial nominal brut.

Potrivit acestor date, in ultimul an, costurile de constructie in cazul cladirilor rezidentiale au crescut cu 8,6% (ianuarie 2012 vs ianuarie 2011), iar in ultimii trei ani cu 18,2%, detalii in graficul alaturat. De remarcat faptul ca aceste costuri nu includ contravaloarea terenului, care reprezinta intre 15% si 25% din costul total, si nici profiturile dezvoltatorilor. Exprimate in euro, costurile au crescut cu circa 7% in ultimul an, si cu 16,5% in ultimii trei ani. In acelasi timp, costul cu forta de munca in sectorul constructiilor a crescut cu 9% in ultimul an, si cu 20% in ultimii 3 ani, iar pretul materialelor de constructii a crescut cu 10,4% in ultimul an, si cu 22% in ultimii trei ani. Practic, exceptand costurile cu terenul si profitul dezvoltatorului (care impreuna pot reprezenta pana la 50% din pretul de vanzare!), ultimii trei ani de criza au determinat o crestere a costurilor de constructie cu 15-20%, inflatia medie in aceasta perioada fiind de 15%.

In aceste conditii, scaderea preturilor de vanzare a locuintelor noi depinde in primul rand de reducerea preturilor la terenuri (scadere de pana la 70% fata de 2008), de reducerea profiturilor dezvoltatorilor, si de reducerea suprafetei locuintelor.

Scaderea pretului la materiale de constructii sfarsitul anului 2008

Cum era de ateptat i cum doreau muli, preurile la unele materiale de construcii au sczut semnificativ. Dup ce cererea a sczut simitor, piaa imobiliar stagneaz, activitatea n construcii s-a redus mult, productorii au decis c este cazul s reduc preurile. Astfel oelul-beton i cimentul, cele mai importante materiale, au sczut ca pre cu 40-50% fa de perioada lunii iulie, cnd se nregistra un adevrat boom. Oelul a ajuns s coste circa 500 de euro pe tona, la distribuitori, fa de 1100 de euro n aceast var, iar cimentul a revenit la 25 de lei pentru sacul de 50Kg, fa de peste 40 ct ajunsese n sezonul de vrf. Ct despre materialele de zidrie, 1 mc de crmid se vinde acum 33-35 de lei, dup ce n var se vindea chiar i cu 48 de lei/metrul cub. n acest fel productorii sau intermediarii au fost nevoii de fapt s revin la preurile reale. Pe timp de var, se speculeaz cererea foarte mare, iar preurile cresc puternic. n plus, specialitii citai de Ziarul Financiar estimeaz c pn n luna martie preul la fier ar putea s mai scad cu 10-15%. n schimb materialele de construcii ce nc sunt cerute, de exemplu, cele pentru finisaje folosite la interior, precum gips-cartonul nu au cunoscut dect o scdere cu 10-15%, iar unii distribuitori au sczut preurile cu 1-2 procente.

Sunt preurile anului 2011 , ceea ce , din pcate , se vede i prin faptul c preurile au crescut cu cteva procente fa de preurile de anul trecut. Sunt preuri informative , medii , deoarece i calitatea materialelor trecute n tabele sunt de categorie mijlocie! Preurile pot varia n funcie de magazin , calitate , loc geografic i nu n ultimul rnd de cantitate. EXTERIOR

Material Crmid ceramic (roie) Bolar fundaie Crmid BCA Plas sudat Lemn pentru construcii Nisip Sort Ciment Var igl ceramic igl metalic

UM buc buc buc buc mc mc mc sac sac buc mp

Dimensiuni 290x240x200 mm 300x250x200 mm 650x240x300 mm 4 mp

Pre (lei) 3.5 5 14 100 600 60 55

35 kg 25 kg

17 13 3.5 27

Vat de sticl Pavaj Clasic (dreptunghiular) Bordur beton ap clasic Polistirol Adeziv pentru polistirol (lipire , gletuire) Piatr natural Adeziv pentru lipire piatr natural Plac OSB Boiandrug

rol buc buc sac pachet sac mp sac mp buc

50x100 15x6x10 cm 50x8x20 cm 30 kg 100x50 cm 25 kg

60 1.2 11 11 33 (5 cm) 36 (10 cm) 24 28

25kg

28 31 (18 mm) 17 (9 mm)

1.25 m

30

Interior

Material Ipsos

UM sac

Dimensiuni 40 kg

Pret (Lei) 10

Glet interior Glet finisare Vopsea lavabil Adeziv pentru faian i gresie Adeziv felxibil Gips carton Profile aluminiu Mortar refractar (eminee) Crmid plin (eminee , hornuri) Faian , gresie Tinci Mortar BCA Parchet Folie parchet Amors perete Legend : - buc = bucat - mp = metru ptrat - ml = metru linear - mc = metru cub

sac sac gleat sac sac mp ml sac buc mp sac sac mp mp litru

20 kg 20 kg 15 L 25 kg 25 kg

22 31 75 21 45 9

4m 25 kg 240x115x63mm

15 25 1.8 30

25 kg 25 kg

18 16 25 4

4L

28

Piata materialelor de constructii pe timp de criza In general, inceputul anului a marcat o plafonare a vanzarilor pe piata materialelor de constructii, insa se poate remarca si un oarecare recul la anumite produse.

Printre cele mai afectate segmente ale industriei pietei materialelor de constructii se numara cel de ciment, corpurile de zidarie, tamplaria termoizolanta. Conform Asociatiei Producatorilor de Materiale de Constructii - APMCR, piata materialelor de constructii din Romania a scazut in primele sase luni cu 25% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. Acesta sustine ca scaderea procentuala a pietei se datoreaza in special blocajului lucrarilor de constructii i a intarzierilor lansarii proiectelor de infrastructura. Cu toate acestea, conform ultimelor date publicate de Institutul National de Statistica, piata lucrarilor de constructii inregistreaza un progres. De exemplu, in luna mai a acestui an, volumul lucrarilor de constructii a crescut cu 9,5% fata de luna aprilie. Intr-adevar, comparativ cu luna corespunzatoare a anului 2008, volumul lucrarilor de constructii a scazut cu 24,5%. In prima jumatate a anului 2009, comparativ cu prima jumatate a anului 2008, volumul lucrarilor de constructii a scazut cu 9,4%. Pe elemente de structura s-au

inregistrat scaderi la lucrarile de intretinere si reparatii curente (-23,7%), la lucrarile de reparatii capitale (-18,9%) si la lucrarile de constructii noi (-2,9%). Pe tipuri de constructii, volumul lucrarilor a scazut la constructiile ingineresti cu 18,6% si cu 6,9% la cladirile nerezidentiale. Volumul lucrarilor de constructii la cladirile rezidentiale a crescut cu 8,0%. Prin urmare, datorita acestor factori, cererea pe piata materialelor de constructii a cunoscut cea mai semnificativa schimbare comparativ cu a doua jumatate a anului 2008. Aceasta nu se mai manifesta atat de activ ca in anii precedenti, ci trebuie creata si dezvoltata in cazul lucrarilor deja existente pe piata sau celor in curs de dezvoltare.

O noua orientare pe timp de criza

In ultimul timp, vorbim tot mai mult despre constructii ecologice. Cu toate acestea, exista inca un grad de confuzie, la nivelul publicului general, cu privire la caracteristicile si avantajele acestor constructii ecologice. Constructii ecologice caracteristici Prin constructii ecologice se inteleg acele constructii care sunt construite din materiale naturale, nepoluante, si in acelasi timp au un impact redus asupra mediului datorita eficientei energetice ridicate. Astfel, pentru a se califica drept constructii ecologice, respectivele constructii ar trebui sa contina materiale a caror producere si exploatare are un impact cat mai redus asupra mediului caramida ecologica, lemn, materiale izolante ecologice, cum ar fi vata bazaltica, celuloza sau vata minerala, vopseluri ecologice si asa mai departe. Eficienta energetica este de asemenea esentiala in cazul unor constructii ecologice. Aceste constructii ecologice ar trebui sa ofere un coeficient de transfer termic cat mai scazut. In mod optim, in cazul unor constructii ecologice bine executate, coeficientul de transfer termic nu ar trebui sa depaseasca 0,15 unitati.

Prin comparative, locuintele conventionale au un coeficient de transfer termic dublu sau chiar triplu. Constructii ecologice avantaje Aceste constructii ecologice au nenumarate avantaje si se impun ca o solutie moderna, durabila si sanatoasa. Constructiile ecologice contin doar materiale de constructie cu un impact redus asupra mediului, pe de o parte, si fara efecte negative asupra sanatatii oamenilor. Tocmai de aceea aceste constructii ecologice ofera un mediu interior sanatos, aerul nefiind incarcat de chimicalele si gazele nocive care se elimina din materialele de constructie folosite pentru locuintele conventionale. Deasemenea, aceste constructii ecologice au un impact redus asupra mediului si din cauza faptului ca sunt foarte eficiente energetic. Respectivele constructii ecologice vor necesita un consum energetic foarte redus. Prin urmare, ele sunt nu doar prietenoase cu mediul, ci si extrem de economice.