Elemente constructive la

infrastructura cladirii

Grupa EI-171
Elaborat: Samocrainîi Vasile
Spaţiile aflate sub cota zero a diferitelor tipuri de clădiri constituie
subsolul sau demisolul acestor construcţii. De cele mai multe ori
dimensiunile lor, în special înălţimea, este rezultatul alegerii adâncimii
de fundare, a stabilirii cotei zero pentru clădirea în cauză sau a amplasării
unor utilităţi necesare.
În aceste spaţii, după caz, pot fi organizate o serie de activităţi
compatibile (garaje, pivniţe, spălătorii, centrale de încălzire etc.) care
constituie aşa numitele spaţii tehnice.
Din lipsă de discernământ, uneori la subsolul sau demisolul clădirilor de
locuit se amplasează şi alte activităţi care vin în contradicţie cu regimul
de folosinţă a acestor construcţii (bufete, restaurante, cluburi etc.).
Alteori nerezolvarea corespunzătoare a unor elemente de detaliu, cum ar
fi colectarea şi îndepărtarea apelor meteorice, le fac vulnerabile, în
special în sezonul de vară.
Dotarea curentă a acestor spaţii, cum ar fi iluminatul natural, presupune
realizarea aşa numitelor curţi englezeşti, deseori acoperite, care rezolvă şi
problemele de ventilare a subsolurilor.
Totalitatea elementelor structurale care închid şi compartimentează aceste
spaţii (aflate sub cota zero), definesc noţiunea de infrastructură, iar cele
aflate peste cota zero constituie suprastructura sau elevaţia.
Infrastructura cuprinde fundaţiile, elementele portante verticale ce
străbat subsolul sau demisolul, precum şi planşeul de la parter. Din punct de
vedere fizic există o continuitate şi o conlucrare între suprastructură,
infrastructură şi terenul de fundaţie, care depinde în mare măsură de modul
lor de alcătuire şi care constituie în final preocuparea de bază a disciplinelor
de “Geotehnică” şi “Fundaţii”.
Disciplina de faţă analizează toate elementele de construcţii în ordinea
firească a executării lor, pornind de la rezolvarea problemelor de spaţiu, la
modul de alcătuire şi comportare în timp, având în vedere – pe lângă
aspectele mecanice – acţiunea factorilor de mediu, pentru asigurarea
durabilităţii clădirii, a exigenţelor de igienă şi confort, precum şi de protecţie
a mediului înconjurător
Subsolurile reprezintă, spaţiul construit sub cota zero, situat parţial
sau total sub cota terenului amenajat. Se poate realiza ca subsol
tehnic sau subsol general (Fig. 2.1). Subsolul tehnic este de obicei
parţial, fiind utilizat numai pentru amplasarea şi vizitarea
conductelor pentru instalaţii. In general se realizează sub forma unui
coridor central circulabil în lungul clădirii cu înălţimea utilă de 1,80 -
2 m pentru conductele principale din care se prevăd canale
transversale pentru conducte ramificate vizitabile (cu înălţimea de 1
-1,20 m) sau nevizitabile. Având în vedere că sunt necesare multe
canale pentru o clădire, fiecare fiind realizat din fundaţii, pereţi şi
planşee, rezultă o investitie relativ ridicată pentru realizarea lor. In
aceste condiţii se poate un subsol general (sub toată clădirea), cu o
oarecare creştere a investiţiei, însă cu avantaje certe în ceea ce
priveşte verificarea şi întreţinerea instalaţiilor şi folosirea subsolului
pentru scopuri funcţionale (spaţiu pentru depozitare).