C1. Planificarea Și Organizarea Execuției Lucrărilor de Construcții

Management în construcţii II
CAPITOLUL 1
PLANIFICAREA ȘI ORGANIZAREA EXECUȚIEI LUCRĂRILOR

DE CONSTRUCȚII1
1.1. Noțiuni generale
Planificarea și organizarea execuției lucrărilor (proceselor) de construcții reprezintă

modalități de dispunere și desfășurare în timp și spațiu a acestora.
A PLANIFICA = a organiza execuția lucrărilor (proceselor) în timp și spațiu,
pe baza unui PLAN DE ACȚIUNE.
Procesul simplu
▪ Procesul simplu este acea parte a procesului de producție (tehnologic și de
muncă) efectuată de un executant individual sau de grup care are calificarea
necesară, pe un anumit loc de muncă dispunând de mijloace de muncă
adecvate, într-un interval de timp, acționând asupra unor obiecte ale
muncii, utilizând o anumită tehnologie specifică care nu se schimbă.
Procesul simplu este format dintr-o lucrare elementară simplă sau este un
ciclu de lucrări elementare simple.
Procesul complex
Procesul complex este ansamblul format din două sau mai multe procese
simple intercondiționate tehnologic si organizatoric (cicluri tehnologice).
Pentru realizarea organizării și planificării execuției lucrărilor de construcții -
montaj trebuie elaborată Documentația Tehnologică (Proiectul Tehnologic) - pe baza
Proiectului Tehnic, incluzând Caietele de Sarcini - cuprinsă în Manualul Calității,
cuprins in Programul Calității, cuprins în Sistemul de Management al Calității (ISO
SR EN 9000/2001 și următoarele).
Documentația Tehnologică (Engineering Documentation) cuprinde:
- Toate procesele componente – nominalizare, descriese;
- Esalonarea procesele componente;
- Intercondiționările dintre procesele componente;
- Metodele de execuție, scule, dispozitive;
- Structura si organizarea locului de lucru;
1
Ionescu Vlasceanu, Marian Silviu, Planificarea și organizarea execuției lucrărilor de construcții 2021, Class
Materials, 2020, Microsoft Teams ;
Toma Mihail, Margarit Narcisa, Management in construcții, Ed. Econom., Bucuresti, 2002.
1
- Necesarul de resurse materiale, umane, utilaje și echipamente;
- Exigențele de calitate/conformitate și nivelele de performanță ce trebuie
satisfacute de materiale, semifabricate, prefabricate, confecții – verificări /
teste / probe;
satisfacute de lucrări – verificări / teste / probe;
- Surse de resurse materiale, umane, utilaje și echipamente;
- Reglementări si instrucțiuni privind SSM, SU - AII;
- Structura formațiilor de lucru, pe meserii și calificări;
- Programul de acțiune al personalului și utilajelor;
- Diviziunea muncii în cadrul formației de lucru;
- Planșe tehnologice.
1.2. Principii de bază ce se aplică în organizarea și planificarea execuției

lucrărilor
Aplicarea și respectarea partială sau integrală a acestor principii constituie
ipoteze de lucru de bază utilizate în cadrul metodelor matematico-grafice de
planificare și organizare a execuției lucrărilor, aducând urmatoarele avantaje:
- Aduc simplificări în metodele de planificare și organizare a execuției
lucrărilor;
- Usurează și îmbunătățesc aplicarea acestor metode;
- Cresc randamentul utilizării resurselor și productivitatea muncii;
- Reduc duratele de execuție si costurile.
Nerespectarea acestor principii impune reactualizarea programelor de aplicare a
metodelor.
1.2.1. Principiul continuității

Acest principiu impune ca execuția lucrărilor (proceselor) să se realizeze în mod
continuu în timp, fără întreruperi și fără așteptări ale factorilor de producție –
ținând cont de toate intercondiționările tehnologice și organizatorice.
- Continuitatea se impune proceselor simple și
- Continuitatea se impune proceselor proceselor complexe.
Avantajele respectării principiului continuității:
▪ Crește randamentul utilizării resurselor;
▪ Reduce duratele de execuție;
▪ Crește productivitatea.
1.2.2. Principiul uniformității

Acest principiu constă în utilizarea cât mai uniformă a factorilor de producție,
rezultând astfel producții cât mai uniforme, adică cantități de lucrări Qi și volume
de muncă Vi egale în intervale de timp egale.
Intrucât particularitățile activității în domeniul construcțiilor fac imposibilă
realizarea uniformității, obiectivul realist este obținerea unei producții cât mai
puțin neuniforme, adică cu o variație cât mai redusă a cantităților de lucrări Qi.
2
▪ În cazul proceselor simple – se pleacă de la premiza normei de producție
constante:
Np = 1/Nt = constant Qi egale în intervale de timp egale.
▪ În cazul proceselor complexe – principala măsură ce se poate aplica este
dispunerea proceselor simple componente cât mai judicios posibil, ținându-se
cont de toate intercondiționările tehnologice și organizatorice dintre ele.
1.2.3. Principiul ritmicității

Acest principiu impune structurarea obiectelor de construcții în SECTOARE DE
LUCRU cu cantități de lucrări Qiλ și volume de muncă Viλ cât mai apropiate (cu
variații mai mici de 10 ÷ 15 % ). Ca urmare se aplică ipoteza duratelor de timp
egale pe succesiunea sectoarelor, pentru fiecare sector, pentru procesul ‘i’. Ritmul
de lucru tiλ , adică durata de execuție pe sector este constantă: ti1 = ti2 = ….= tiλ =
…….= tin = ti .
1.2.4. Principiul sincronizării (Principle of Timing)

Acest principiu asigură desfășurarea simultană a cât mai multor procese
successive pe succesiunea sectoarelor, dar fiecare proces desfășurându-se pe alt
sector.
Regulă obligatorie: Formația de lucru ce execută procesul de lucru următor
intră pe sectorul de lucru IMEDIAT ce formația de lucru care a axecutat procesul
de lucru precedent, l-a finalizat și a părăsit sectorul, creând front de lucru.
1.3. Parametrii utilizați în planificarea și organizarea execuției proceselor de

construcții
1.3.1. Parametrii organizatorici cantitativi utilizați în planificarea și organizarea
execuției proceselor de construcții
I. Cantitatea (volumul) de lucrări pentru lucrarea elementară ‘i’, pe obiectul
de construcții - Qi
Se determină prin măsurarea directă a proiectului de execuție pentru procesul
“i”, aferent obiectului de construcții (Antemasuratoare).
Qi exprimată în unitatea de măsură naturală U.M.i aferentă
lucrării elementare ”i” și articolului de deviz în care a fost
încadrat (m, m2, m3, kg, t, bucăți).
II. Cantitatea (volumul) de lucrări pentru lucrarea elementară ‘i’, pe sectorul λ

din cadrul obiectului de construcții - Qiλ
Se determină prin măsurarea directă a proiectului de executie pentru procesul
“i”, aferent obiectului de construcții, pe sectorul λ din obiectul de construcții
(Antemasuratoare).
3
Qiλ exprimată în unitatea de măsură naturală U.M.i aferentă

i lucrării elementare ”i” și articolului de deviz în care a fost
încadrat (m, m2, m3, kg, t, bucăți).
▪ Determinarea Qiλ :
- Pentru sectoare de lucru asemănătoare :
- Pentru sectoare de lucru diferite : Qi1≠ Qi2≠….≠ Qiλ ≠….≠ Qil ≠….≠ Qin
Sectorul de lucru poate fi:
- Frontul de lucru parțial sau un submultiplu al acestuia,
- Un nivel (etaj) sau submultiplu al acestuia (1/2),
- O unitate functională (apartament),
- Tronsoane (un număr de travee) – la cladiri parter,
- Tronsoane la drumuri, CF, canale, diguri etc.
III. Volumul de muncă pentru lucrarea elementara ‘i’, din obiectul de

construcții - Vi
Volumul de muncă consumat în cadrul lucrării elementare “i”, pentru executarea
cantității de lucrare Qi, aferente obiectului de construcții.
În cazul procesului “i”, format din mai multe lucrări elementare, Viλ corespunde
cantității de lucrări totale din procesul “i”, Qiλ fiind suma volumelor de muncă
corespunzatoare lucrărilor elementare component.
Transformare pe baza
Qi Vi
normei de timp Nti sau a normei de productie Npi
Norma de timp - Nti = consumul de timp de muncă necesar unui executant
individual sau de grup, uman, mecanic sau mixt, care are
calificarea necesară și lucrează cu intensitate și ritm normale ale
muncii, în condiții tehnico-organizatorice precizate ale locului de
lucru – pentru a executa o unitate de măsură (1 U.M.i) din lucrarea
elementara “i”. (= Volum de muncă unitar)
< Nti > = executant oră / U.M.i , executantul poate fi uman sau mecanic (utilaj,
masină).
= om oră / U.M.i, utilaj oră / U.M.i .
Norma de producție – Npi = cantitatea de lucrare din lucrarea elementară “i” pe
care un executant individual sau de grup, uman, mecanic sau mixt,
care are calificarea necesară și lucrează cu intensitate și ritm
normale ale muncii, in condiții tehnico-organizatorice precizate ale
locului de lucru, o executa cu un consum unitar de timp de muncă
(1 executant oră).
< Npi > = U.M.i / executant oră, executantul poate fi uman sau mecanic (utilaj,
masină) ,
= U.M.i / om oră, U.M.i / utilaj oră.
4
Nti = 1/Npi <U.M.i x om oră/U.M.i> = <om oră (executant oră)> sau <om zi>
Vi = Qi x Nti <U.M.i x 1/U.M.i /om oră >=<om oră (executant oră)>sau<om zi>
Vi = Qi x 1/Npi
IV. Volumul de muncă pentru lucrarea elementara ‘i’, pe sectorul λ din

cadrul obiectului de construcții - Viλ
Volumul de muncă consumat în cadrul lucrării elementare “i”, pentru executarea
cantității de lucrare Qiλ aferente sectorului λ din cadrul obiectului de construcții.
Transformare pe baza
Qi λ Viλ
normei de timp Nti sau a normei de producție Npi
Viλ = Qiλ x Nti <U.M.i x om oră/U.M.i>= <om oră (executant oră)> sau <om zi>
Vi λ = Qiλ x 1/Npi <U.M.i x 1/om oră/U.M.i>=<om oră(executant oră)> sau <om zi>
V. Numărul de executanti din formația de lucru ce execută lucrarea elementară

(procesul) ‘i’ - ri
Se stabilește pentru lucrări elementare sau pentru procese simple (ansamblul mai
multor lucrări elementare - Viλ = Σ VLucrări Elementare jλ) , astfel:
• Prin calcul, pe baza Qiλ si Viλ
Viλcalculat Qiλ x Nti Qiλ rotunjire
ri necesar = = = = ri efectiv
λ
ti efectiv x pi MAX tiλefective x pi MAX tiλefectiv x Npi x pi MAX superioară(+)
tiλ = ritmul de lucru = durata lucrării elementare (procesului) ‘i’ , pe sectorul λ;

pi = indice planificat de realizare a normei =
Viλcalculat Qiλ x Nti

pi efectiv = =
λ
Vi efectiv tiλefectiv x ri efectiv
1 ≤ pi ≤ 1,20 pentru executantul manual ce lucreaza 8 ore pe schimb (zi);
(0,90) 1,50 pentru executantul mecanizat ce lucreaza 8 ore pe schimb (zi).
În calculul ri se utilizeaza pi MAXIM (1,00 ÷ 1,20 sau 1,50).
De cele mai multe ori ri efectiv rezultat din calcul are o valoare cu zecimale și
trebuie rotunjit prin majorare. Prin urmare, este necesară recalcularea pi astfel:
5
Viλcalculat
pi efectiv = ≤ piMAX
tiλefectiv x ri efectiv unde Viλefectiv = tiλefectiv x ri efectiv
• Prin calcul, pe baza mărimii frontului de lucru / locului de lucru
Lli = ri x lli Lli = locul de lucru limitat de spațiul disponibil

(Frontul de lucru parțial);
Lli
lli = locul de lucru optim pentru un muncitor;
ri =
Npi = norma de producție;
lli
ts = durata schimbului de lucru;
Npi x ts x pi pi = indice planificat de realizare a normei;
lli = qsi = cantitatea specifică (unitară) de lucrare
qsi <U.M.i/U.M. loc de lucru (m, m2, m3)>
Lli x qsi
ri =
Npi x ts x pi
• Pe baza formației de lucru normate din articolul de deviz în care a fost
încadrată lucrarea elementară “i” (editat în Indicatorul de Norme de Deviz)
sau prin combinarea formațiilor de lucru normate corespunzatoare lucrărilor
elementare ce compun procesul simplu.
• Pe baza disponibilităților constructorului
1.3.2. Parametrii organizatorici de desfăsurare în spațiu utilizați în

planificarea și organizarea execuției proceselor de construcții
a. Zona de lucru Zl
Zona de lucru reprezintă spațiul imprejmuit aflat la dispoziția santierului în

care sunt create toate condițiile pentru executarea lucrărilor de construcții
necesare realizării obiectivului de investiție.
Zona de lucru include:
• Obiectele de construcție;
• Spațiul aferent organizării de șantier:
- zone pentru depozitare: platforme, șoproane, magazii,
- drumuri si căi de acces,
- rețele de utilități: apă, canal, electricitate, gaze, telecomunicații etc.,
- platforme de lucru și ateliere,
- zonă macara (amplasament macara turn sau cale de rulare macara
rulantă),
- amplasamente utilaje,
- bază social administrativă,
- grup de cazare (dacă este cazul).
Fli
6
b. Frontul de lucru necesar execuției lucrării elementare (sau procesului) ‘i’ -
Frontul de lucru este spațiul din cadrul șantierului în care sunt create condițiile
constructive, tehnologice, organizatorice, inclusiv de SSM si SU – AII, în
vederea desfăsurării lucrării sau procesului “i”.
In functie de gradul de asigurare a acestor conditii avem:
• Frontul de lucru total necesar execuției procesului “i” FliT
este spațiul necesar desfasurarii procesului “i” in care sunt create
condițiile constructive, tehnologice, organizatorice ce asigură realizarea
ÎNTREGII CANTITĂȚI DE LUCRĂRI Qi , în conformitate cu proiectul
dr execuție.
- Pentru a realiza întreaga cantitate de lucrări, FliT trebuie să poată
fi materializat efectiv.
- FliT se poate materializa ușor pentru lucrări liniare (șosele,
terasamente, CF, fundații)
• Frontul de lucru parțial pentru procesul “i” FliP
este acea parte din spațiul total pentru procesul “i”, inclusă în FliT în care
sunt create condițiile constructive, tehnologice, organizatorice ce asigură
realizarea doar a unei părți a cantității totale de lucrări Qi , adicaă o
cantitate determinată și limitată.
Fronturile de lucru parțiale și total se determină în urma analizării executării
procesului conform succesiunii tehnologice și organizatorice și în corelație cu
posibilitățile constructive.
c. Sectorul de lucru Sl
Sectorul de lucru este spațiul din cadrul obiectului de construcții, stabilit pe

criterii constructive si organizatorice, pe care una sau mai multe formații de
lucru atacă și execută un volum determinat de lucrări Qiλ dintr-un process”i”,
într-un interval de timp tiλ.
Ca mărime, sectorul de lucru poate fi egal cu:
- Frontul de lucru parțial sau un submultiplu al acestuia,
- Un nivel (etaj) sau submultiplu al acestuia (1/2),
- O unitate funcțională (apartament),
- Tronsoane (un număr de travee) – la clădiri parter,
- Tronsoane la drumuri, CF, canale, diguri etc.
Prin mărirea numărului de sectoare de lucru se scurtează durata totală de
execuție a construcției.
d. Nivelul de lucru Nl
Nivelul de lucru este diviziunea pe verticata a unui obiect de constructii

corespunzatoare unui sector, pe care se poate executa procesul “i” fără a fi
necesară schimbarea condițiilor de lucru, împărțirea în nivele de lucru facându-
se pe criterii constructive, tehnologice, tehnice si organizatorice.
7
Notiunea de nivel de lucru este în general operantă la construcții ce nu pot fi
structurate în sectoare de lucru, de exemplu la cosuri de fum, turnuri etc.
e. Locul de lucru Lli
Locul de lucru este porțiunea optimă limitată din cadrul sectorului de lucru în
care își desfășoară activitatea o formație de lucru, unde sunt create condiții
constructive, tehnologice, organizatorice optime pentru a executa procesul “i”,
în condiții de randament maxim și deplină securitate a muncii, pe durata unui
schimb sau a unei zile de lucru.
Locul de lucru cuprinde subzonele: de lucru și amplasare muncitori, de
depozitare materiale, scule și dispositive, de circulație si siguranță.
Zid
Zona de
lucru
60 -100cm
Zona
depozitare
60-100cm
Zona circul
și siguranță
60 cm
Fig.1.1. Organizarea locului de lucru în șantierul de construcții
Lli = ri x lli Lli = locul de lucru optim pentru formația care execută
procesul “i”;
Npi x ts x pi lli = locul de lucru optim pentru un muncitor;
lli = Npi = norma de producție;
qsi ts = durata schimbului de lucru;
pi = indice planificat de realizare a normei;
qsi = cantitatea specifică (unitară) de lucrare
<U.M.i/U.M. loc de lucru (m, m2, m3).
8
1.3.3. Parametri organizatorici de desfasurare in timp utilizati in
planificarea si organizarea executiei proceselor de constructii
a. Ritmul de execuție tiλ

Ritmul de execuție sau de lucru reprezintă durata procesului “i” pe sectorul λ.
Viλ = Qiλ x Nti
< U.M.i x executant oră / U.M.i > = <executant oră (om oră) > sau <om zi>
Vi λ = Qiλ x 1/Npi
< U.M.i x1/executant oră/U.M.i > = <executant oră (om oră) > sau <om zi>
Viλ = ri x tiλ x pi
Unde : ri reprezintă numărul de executanți (muncitori).
Numărul de executanți ri se stabilește astfel :

• pe baza mărimii frontului de lucru / locului de lucru
Lli
ri = Lli = locul de lucru limitat de spațiul disponibil (Front de
lli lucru parțial);
Npi x ts x pi lli = locul de lucru optim pentru un muncitor;
lli = Npi = norma de producție;
qsi ts = durata schimbului de lucru;
Lli x qsi qsi = cantitatea specifică (unitară) de lucrare
ri = <U.M.i/U.M. loc de lucru (m, m2, m3)>
Npi x ts x pi
pi = indice planificat de realizare a normei =
1 ≤ pi ≤ 1,20/1,10/1,00 pentru executantul manual ce lucreaza 8 ore pe schimb (zi)

(0,90) 1,20/1,50 pentru executantul mecanizat ce lucreaza 8 ore pe schimb (zi).
In calculul ri necesar se utilizează pi MAXIM (1,20/1,10/1,05/1,00 sau 1,50).
• Pe baza formației de lucru normate din articolul de deviz în care a fost
incadrata lucrarea elementara “i” sau prin combinarea formatiilor lucrarilor
elementare ce compun procesul.
• Pe baza formației de lucru determinate de disponibilitățile constructorului.
Viλcalculat Rotunjire prin majorare
tiλnecesar = = tiλefectiv ≥ tiλnecesar < zi >
ri efectiv x pi Maxim (+)
Viλcalculat
pi efectiv = ≤ pi maxim
tiλefectiv x ri efectiv
9
b. Pasul lanțului kiλ

Pasul lanțului reprezintă intervalul de timp între inceperea a doua procese
successive “i” si “i+1”, pe acelaș sector λ.
I. λ
i i+1
tiλ ti+1λ Timp kiλ = tiλ Continuitate

kiλ
II. i i+1 kiλ > tiλ Decalare

λ λ λ
ki = ti + gi λ
tiλ giλ ti+1λ Timp giλ = decalaj (gap) tehnologic și /
kiλ sau organizatoric. Ex: asteptare
pentru întarirea betonului în
vederea decofrării
i i+1
III. λ
tiλ Timp kiλ < tiλ Suprapunere
λ λ λ
ti+1λ ki = ti - si
kiλ siλ siλ = suprapunere tehnologică și
/sau organizatorică
IV. Modulul de ritmicitate pentru “i” K0i

Modulul de ritmicitate este intervalul de timp dintre momentele de începere sau
de terminare a executiei aceluiasi proces “i” pe două sectoare succesive λ si λ+1.
Modularea se aplică în situația în care putem utiliza un număr de formații de

lucru bi >1 , pentru procesul “i” , rezultand scurtarea duratei totale de
executie.
Formațiile intră in lucru cu un anumit decalj k0i , numit modul de ritmicitate,
după care se derulează cu continuitate pe succesiunea sectoarelor, sectoarele
fiind predate cu o anumită ritmicitate k0i .
ti = ritmul de execuție al procesului ritmic “i”

ti1 = ti2 = ……. = tiλ = …………… = tin = ti
bi = numărul de formații de lucru ce participă la execuția
procesului “i”
k0i = modulul de ritmicitate, trebuie să fie un submultiplu al lui ti
pentru ca bi să fie intreg.
10
LANȚ ELEMENTAR DIVIZAT MODULAT RITMIC
Sector
n 8 2
1
.. 7
2
.. 6
1
λ 5
2
.. 4
1
.. 3
2
2 2
1
1 1
4 6 8 10 12 14 16 18 Timp [zile]
ti=bixk0i k0i k0i k0i k0i k0i k0i k0i
(2 bi )
Te = ti + (n-1) k0i
Te = bik0i + (n - 1) k0i Exemplu : ti = 4 zile

Te = (bi + n - 1) k0i bi= 2 formatii de lucru: 1 si 2
k0i= ti/bi = 4/2 = 2days
Te = (2+8-1)2=18days
b
Fig. 1.2. Lanț elementar divizat modulat ritmic i
w
o
r
k
t
e
a
m
s
:
s
i
11 k
0
i
1.4. Planificarea și organizarea execuţiei proceselor simple de construcții
Procesul simplu
▪ Procesul simplu este acea parte a procesului de producție (tehnologic și de
muncă) efectuată de un executant individual sau de grup care are calificarea
necesară, pe un anumit loc de muncă dispunând de mijloace de muncă
adecvate, într-un interval de timp, acționând asupra unor obiecte ale
muncii, utilizând o anumită tehnologie specifică care nu se schimbă.
Procesul simplu este format dintr-o lucrare elementară simplă sau este un
ciclu de lucrări elementare simple.
Planificarea și organizarea executiei proceselor simple de constructii reprezintă
dispunerea și desfasurarea în timp şi spaţiu a lucrărilor elementare componente.
Pentru realizarea organizării și planificării execuţiei lucrărilor de construcţii -
montaj trebuie elaborată Documentaţia Tehnologică (Proiectul Tehnologic) - pe baza
Proiectului Tehnic şi incluzând Caietele de Sarcini - cuprinsă în Manualul Calităţii,
cuprins în Programul Calităţii, cuprins în Sistemul de Management al Calităţii (ISO
SR EN 9000/2001 şi urmatoarele).
Documentaţia Tehnologică cuprinde:
- Toate procesele componente – nominalizare, descriere;
- Eşalonarea procesele componente;
- Intercondiţionările dintre procesele componente;
- Metodele de execuţie, scule, dispozitive;
- Structura şi organizarea locului de lucru;
- Necesarul de resurse materiale, umane, utilaje si echipamente;
satisfăcute de materiale, semifabricate, prefabricate, confecții – verificări /
teste / probe;
- Exigenţele de calitate/conformitate și nivelele de performanță ce trebuie
satisfacute de lucrări – verificări / teste / probe;
- Surse de resurse materiale, umane, utilaje si echipamente;
- Reglementări şi instrucţiuni privind SSM, SU - AII;
- Programul de acțiune al personalului și utilajelor;
Notaţii şi parametri utilizaţi în planificarea și organizarea execuţiei proceselor

de construcţii
1. m - procese simple: 1,2, ……………, i, ……………..m ;
2. n - sectoare de lucru: 1,2, ……………, λ, ……………..n ;
λ
3. Qi - cantitatea de lucrări, pt. procesul “i”,
pe sectorul λ: Qi1, Qi2, Qi3 ….…., Qiλ ,……..Qin ;
4. Viλ - volumul de muncă, pt. procesul “i”,
pe sectorul λ: Vi1, Vi2, Vi3 ….…., Viλ ,……..Vin ;
12
5. tiλ - ritmul de execuţie, pt. procesul “i”,
pe sectorul λ : ti1, ti2, ti3 …...…., tiλ ,……....tin ;
6. ri - numărul de executanţi din formaţia de lucru ce execută procesul “i” ;
7. bi - numărul de formaţii de lucru ce execută procesul “i” ;
λ
8. ki - pasul lanţului pe sectorul λ ;
9. k0i - modulul de ritmicitate.
În raport cu ritmurile de executie tiλ, procesele simple pot fi neritmice sau ritmice:
Procesul simplu neritmic – este procesul care are ritmurile de execuţie tiλ diferite
pe succesiunea sectoarelor, ca urmare a variabilităţii cantităţilor de lucrări Qiλ şi a
variabilităţii volumelor de muncă Viλ pe sector, în condiţiile menţinerii constante a
structurii formaţiei de lucru ri , tiλ ≠ tiλ+1.
Procesul simplu ritmic – este procesul care are ritmurile de execuţie tiλ egale pe
succesiunea sectoarelor, ca urmare a cantităţilor de lucrări pe sector Qiλ asemănătoare
şi a volumelor de muncă Viλ egale, în condiţiile menţinerii constante a structurii
formaţiei de lucru ri , tiλ = tiλ+1 = ti .
1.4.1. Metode utilizate în planificarea si organizarea execuţiei proceselor

simple
1. Metoda succesiunii
2. Metoda în paralel
3. Metode mixte: - Metoda paralel - succesivă,
- Metoda succesiv – paralelă,
- Metoda lanţului elementar divizat modulat.
CICLOGRAMA reprezintă o modalitate grafică, un instrument grafic de

reprezentare a planificării si organizării execuţiei proceselor simple şi complexe, într-
un sistem de axe rectangulare, cu scara timpului pe abcisă şi succesiunea sectoarelor
pe ordonată, procesele fiind reprezentate prin bare înclinate ce parcurg sectoarele pe
succesiunea lor.
13
Metoda succesiunii pentru execuția proceselor simple
Execuția procesului simplu se realizează prin trecerea formației de lucru unice (bi=1)
în mod succesiv ți continuu pe toate sectoarele de lucru, de la sectorul 1 la sectorul n.
METODA SUCCESIUNII PENTRU EXECUŢIA
PROCESELOR SIMPLE NERITMICE - ti ≠ ti+1
- LANŢ ELEMENTAR NERITMIC
Sector
de lucru
ti ≠ ti+1
n 6 n = 6 sectoare de lucru
bi=1 formaţii de lucru
. 5 tei = ti1 + ti2 +….+ tiλ +….+ tiλ +.…+ tin
 4 λ=n [zi]
tei = Σ ti
. 3 λ=1
2 2 ti1 = 2 zile
ti2 = 4 zile
1 1 ti3 = 5 zile
2 6 9 13 16 18 Timp [zi] ti4 = 4 zile
2 4 3 4 3 2
ti6 = 3 zile
ti1 ti2 ... ti ... tin ti6 = 2 zile
tei = =18 tei = 2+4+5+4+3+2 = 18 zile
METODA SUCCESIUNII PENTRU EXECUŢIA

PROCESELOR SIMPLE RITMICE - ti = ti+1 = ti
- LANŢ ELEMENTAR RITMIC -
Sector
de lucru 4
n 6 Timp [zile] ti = ti+1 = ti =3 zile
n = 6 sectoare de lucru
. 5 bi=1 formaţii de lucru
 4
tei = ti1 + ti2 +….+ tiλ +….+ tiλ
+.…+ tn
λ=n i
. 3
tei =Σ ti =n x ti
λ=1 [zi]
2 2
tei = n x ti = 6 x 3 = 18 zile
1 1
3 3 3 3 3 3 Timp [zi]
ti ti ti ti ti ti
tei = n x ti=18
Fig. 1.3. Metoda succesiunii pentru execuția proceselor simple
14
4
Timp [zile]
AVANTAJE DEZAVANTAJE
1. CONTINUITATEA execuției 1. DURATA TOTALĂ DE EXECUŢIE tei
2. UNIFORMITATEA RELATIV MARE (MAXIMĂ)
- asigurată prin formaţia de lucru unică
(productivitate uniformă) - Cheltuieli indirecte mari
3. NUMĂRUL REDUS DE LUCRĂTORI
- datorită formaţiei unice: b = 1 - Imobilizări îndelungate ale
activelor (fondurilor) necesare
execuției;
- Necesitatea obținerii de
acorduri, avize, autorizații pentru
perioade îndelungate;
- Probleme cu autoritățile, vecinii
etc.
4. CHELTUIELI REDUSE CU ORGANIZAREA
EXECUȚIEI ȘI CU ORGANIZAREA DE ȘANTIER
- Aprovizionare cu resurse şi coordonare
facilă a resurselor.
Metoda în paralel pentru execuția proceselor simple
Execuția procesului simplu țncepe simultan pe toate cele n sectoare de lucru, în

condițiile:
1. existenţei frontului de lucru total materializat pe toate cele n sectoare de lucru;
2. alocării câte unei formaţii de lucru pentru fiecare sector de lucru bi = n ;
3. toate formatiile încep execuţia procesului simplu în acelaş moment, fiecare pe
sectorul său.
Ritmurile de execuţie tiλ pot fi diferite datorită:
- Qiλ diferite sau,
- Diferențe de productivitate între formațiile de lucru (la Qiλ asemănătoare).
15
METODA ÎN PRALEL PENTRU EXECUŢIA

PROCESELOR SIMPLE NERITMICE - ti ≠ ti+1
- LANŢ ELEMENTAR DIVIZAT NERITMIC -
Sector
de lucru ti ≠ ti+1
n 6
n = 6 sectoare
. 5 bi= N = 6 formaţii de lucru
ti1 = 2 zile
 4 ti2 = 4 zile
ti3 = 5 zile = tiMAX
. 3 ti4 = 4 zile
2 2
ti6 = 3 zile
ti6 = 2 zile
1 1 tei = MAX (tiλ) = tiMAX = 5 zile
12 3 45 Timp [zi]

ti MAX
tei=MAX (tiλ) = tiMAX = 5 zile
METODA ÎN PRALEL PENTRU EXECUŢIA

- LANŢ ELEMENTAR DIVIZAT RITMIC-
Sector 4
de lucru Timp [zile]
n 6
. 5 tiλ = tiλ+1 = ti
n = 6 sectoare
 4
bi= n = 6 formații de lucru
. 3 tei = MAX (tiλ) = tiMAX = ti = 5 zile
2 2
1 1
1 2 3 4 5 Timp [zi]
ti
tei = MAX (tiλ) = ti = 5 zile
Fig. 1.4. Metoda în paralel pentru execuția proceselor simple
4
Timp [zile]
16
1. DURATA TOTALĂ DE EXECUȚIE tei 1. DISCONTINUITATEA execuţiei
SCURTĂ (MINIMĂ) 2. NEUNIFORMITATEA
- Cheltuieli indirecte reduse datorită formaţiilor de lucru diferite
(neuniformitatea productivităţii)
- Imobilizări de scurtă durată 3. NUMARUL FOARTE MARE AL
ale activelor (fondurilor) FORMATIILOR DE LUCRU
necesare execuţiei; (MAXIM) SI AL LUCRATORILOR
- Avize, acorduri, autorizaţii (bi = n)
pentru perioade mai reduse;
- Probleme mai reduse cu
autorităţile şi vecinii. - Dificultăţi în asigurarea
resurselor corespunzătoare, în
special umane.
- Dificultăţi cu aprovizionarea,
coordonarea, folosirea resurselor
materiale şi a utilajelor necesare
activităţii simutane ale acestora.
4. CHELTUIELI MARI CU
ORGANIZAREA EXECUȚIEI ȘI
ORGANIZAREA DE ȘANTIER
17
Metode mixte
Se pot aplica atunci când cele două variante extreme de planificare, metoda
succesiunii şi metoda în paralel, nu convin din punct de vedere al duratelor de
execuţie sau a posibilităţilor de asigurare a condiţiilor şi resurselor necesare.
Aceste metode se aplică când:
1. Se cere o durată de execuţie executie tei a procesului ‘i’ mai scurtă decât în
metoda succesiunii;
2. Nu se pot asigura bi = n formaţii de lucru ca pentru metoda în paralel;
3. Nu dispunem de front de lucru total materializat Flt ca pentru metoda în
paralel.
Principalele metode mixte sunt: - Metoda Paralel – Succesivă ,
- Metoda Succesiv – Paralelă,
- Metoda Lanţului Elementar Diviyat.
METODA PARALEL-SUCCESIVĂ PENTRU EXECUȚIA

Sector - LANȚ ELEMENTAR DIVIZAT RITMIC-
de lucru
n 6 3
tiλ = tiλ+1 = ti = 5 zile
. 5 2 n = 6 sectoare
bi= 3(n/2)formații de lucru:
1 , 2 și 3
1
 4
n x ti
3
. 3 tei = [zi]
2 bi
2 2
1
1 1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Timp [zi]
ti ti
tei
Fig.1.5. Metoda paralel-succesivă pentru execuția proceselor simple ritmice
Frontul de lucru disponibil este de 50 % din frontul total (Front total materializat
50 %).
4 Timp [zile]
• Formatiile 1 , 2 și 3 lucrează în paralel pe primele 3 sectoare si apoi, tot in
paralel pe ultimele 3 sectoare;
• Formatia 1 lucreaza in succesiune pe sectoarele 1 si 4;
• Formatia 2 lucreaza in succesiune pe sectoarele 2 si 5;
• Formatia 3 lucreaza in succesiune pe sectoarele 3 si 6.
18
METODA SUCCESIV-PARALELĂ PENTRU EXECUȚIA

- LANȚ ELEMENTAR DIVIZAT RITMIC -
Sector
de lucru
n 6
3 tiλ = tiλ+1 = ti = 5 zile
. 5 n = 6 sectoare
bi= 3(n/2)formații de lucru:
 4 n x ti 1 , 2 și 3
2
tei = [zi]
. 3
bi
2 2 1
1 1
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Timp [zi]
ti ti
tei
FIG. 1.6. Metoda succesiv-paralelă pentru execuția proceselor simple ritmice
- Cele 3 formații lucrează în succesiune pe câte 2 sectoare succesive și în paralel

între ele.
4 Timp [zile]
Diferența intre cele două metode este doar de natură organizatorică.
19
1.5. Planificarea și organizarea execuției proceselor complexe de construcții
Procesul complex
Procesul complex este ansamblul format din două sau mai multe procese
simple intercondiționate tehnologic si organizatoric, inclusiv privind S.S.M. şi S.U.-
A.I.I. (cicluri tehnologice).
Planificarea şi organizarea execuţiei proceselor complexe reprezintă dispunerea
și desfasurarea în timp şi spaţiu a proceselor simple ce contribuie la realizarea
produsului construcţie, sub forma unui obiect sau părţi de obiect de construcţie.
Pentru realizarea organizării şi planificării execuției lucrărilor de construcții -
montaj trebuie elaborată Documentația Tehnologică (Proiectul Tehnologic) - pe baza
Proiectului Tehnic, incluzând Caietele de Sarcini - cuprinsă în Manualul Calității,
cuprins in Programul Calității, cuprins in Sistemul de Management al Calității (ISO
SR EN 9000/2001 și următoarele).
Documentația Tehnologică (Engineering Documentation) cuprinde:
- Toate procesele componente – nominalizare, descriere;
- Esalonarea procesele componente;
- Intercondiţionările dintre procesele componente;
- Metodele de execuție, scule, dispozitive;
- Structura si organizarea locului de lucru;
- Necesarul de resurse materiale, umane, utilaje si echipamente;
- Exigențele de calitate/conformitate şi nivelele de performanță ce trebuie
satisfăcute de materiale, semifabricate, prefabricate, confecții – verificări /
teste / probe;
satisfăcute de lucrări – verificări / teste / probe;
- Surse de resurse materiale, umane, utilaje si echipamente;
- Reglementări si instrucțiuni privind SSM, SU - AII;
- Programul de acțiune al personalului ăi utilajelor;
Notaţii şi parametri utilizati in planificarea şi organizarea execuţiei proceselor
complexe de construcţii
1) m - procese simple: 1,2, ……………, i, …………….. m ;
2) n - sectoare de lucru: 1,2, ……………, λ, …………….. n ;
λ
3) Qi - cantitatea de lucrări, pt. procesul “i”,
pe sectorul λ: Qi1, Qi2, Qi3 ….…., Qiλ ,……..Qin ;
4) Viλ - volumul de muncă, pt. procesul “i”,
pe sectorul λ: Vi1, Vi2, Vi3 ….…., Viλ ,……..Vin ;
5) tiλ - ritmul de executie, pt. procesul “i”,
pe sectorul λ: ti1, ti2, ti3 …...…., tiλ ,……....tin ;
6) ri - numărul de executanţi din formaţia de lucru ce execută procesul “i” ;
20
7) bi - numarul de formaţii de lucru ce execută procesul “i” ;
λ
8) ki - pasul lanţului pe sectorul λ ;
9) k0i - modulul de ritmicitate.
Procesele complexe pot fi :
- Procese complexe neritmice – formate din procese simple componente
neritmice si neritmice intre ele: tiλ ≠ tiλ+1 și ti ≠ sau = ti+1;
- Procese complexe ritmice – formate din procese simple componente ritmice
dar neritmice intre ele: tiλ = tiλ+1 = ti și ti ≠ sau = ti+1 ;
- Procese complexe perfect (complet) ritmice – formate din procese simple
componente ritmice si ritmice intre ele: tiλ = tiλ+1 = ti și ti = ti+1 = t.
Metode utilizate in planificarea si organizarea execuției proceselor complexe
Metodele utilizate la planificarea si organizarea execuției proceselor complexe sunt :

1. Metoda succesiunii,
2. Metoda în paralel,
3. Metoda în lanț.
21
Metoda succesiunii pentru execuția proceselor complexe ritmice
METODA SUCCESIUNII PENTRU EXECUȚIA PROCESELOR COMPLEXE RITMICE

- LANȚ COMPLEX RITMIC - SUCCESIUNE DE LANȚURI ELEMENTARE RITMICE
Sector
de lucru 1 2 i m
n 6
. 5
 4
. 3
2 2
1 1
t1 t1 t1 t1 t1 t1 t2 t2 t2 t2 t2 t2 ... ti ti ti ti ti ti ...tmtm tmtmtmtmTimp[zi]
te1 te2 ... tei ... tem
Te
ti1 = ti2 =….= tiλ =….= tin = ti = constant

tiλ = tiλ+1 = ti și
ti ≠ sau = ti+1
n = număr 4 de sectoare de lucru Timp [zile]
m = număr procese simple componente
bi= 1 formație de lucru pentru procesul ‘i’
btotal = bi x m = m formații de lucru
tei = ti1 + ti2 +….+ tiλ +.…+ tin = = n x ti
Proces: 1
2
………………
i
……………..
m
Te = te1+te2 +….+ tei +…+ tem = nt1 + nt2 +…+ nti +… + ntm =
Fig. 1.7. Metoda succesiunii pentru execuția proceselor complexe ritmice
22
1. CONTINUITATEA execuției 1. DURATA TOTALĂ DE EXECUȚIE Te
2. UNIFORMITATEA execuției pentru RELATIV MARE (MAXIMĂ)
fiecare proces simplu în parte
- asigurată prin formația de lucru unică - Cheltuieli indirecte mari
pentru fiecare proces
(uniformitatea productivității)
3. NUMĂRUL REDUS DE FORMAȚII DE - Imobilizări îndelungate ale activelor
LUCRU ȘI DE LUCRĂTORI (fondurilor) necesare execuției;
- datorită formației unice bi = 1 și btotal = m - Necesitatea obținerii de acorduri,
sau, în cazuri extreme, o singură formație avize, autorizații pentru perioade
lucru care execută toate procesele simple îndelungate;
- Probleme cu autoritățile și vecinii.
4. CHELTUIELI REDUSE CU
ORGANIZAREA EXECUȚIEI ȘI CU
ORGANIZAREA DE ȘANTIER
- Aprovizionare cu resurse și coordonarea
facilă a resurselor.
23
Metoda in paralel pentru execuția proceselor complexe ritmice
Se recomandă când se impun durate minime de execuție a lucrărilor.

Cerințe procedurale necesare:
1. Să existe front de lucru total materializat pe toate sectoarele;
2. Sa dispunem de o formație de lucru pe fiecare sector, pentru fiecare process “i”
bi = n btotal = m x bi = m x n ;
3. Toate n formațiile încep execuția procesului simplu “1” (primul proces) în
acelaș moment, pe toate cele n sectoare, fiecare pe sectorul său;
4. Procesele simple următoare “i+1” încep lucrul, pe fiecare sector în parte,
imediat ce procesele simple precedente s-au încheiat și s-au creat fronturi de
lucru parțiale pe sectoarele respective. Întrucât procesele simple sunt ritmice,
procesele “i+1” se vor declanșa în acelas moment.
METODA ÎN PRALEL PENTRU EXECUȚIA PROCESELOR COMPLEXE
RITMICE
Sector - LANȚ COMPLEX DIVIZAT RITMIC -
de lucru
n 6
. 5
m procese ritmice
ti1 = ti2 =….= tiλ =….= tin = ti =
 4 constant
tiλ = tiλ+1 = ti și ti ≠ sau = ti+1
. 3 n = sectoare
bi = n formații de lucru
2 2 btotal = m x bi = m x n
1 1
Timp [zi]
t1 t2 …... ti …... tm
Sector: 1
2
………………
λ4 Timp [zile]
……………..
n
Te = MAX (teλ) = te1 = te2 =….= teλ = …. = ten =
Fig. 1.8. Metoda în paralel pentru execuția proceselor complexe ritmice

24
1. DURATA TOTALĂ DE EXECUȚIE Te 1. DISCONTINUITATEA execuției
REDUSĂ LA MINIMUM 2. NEUNIFORMITATEA execuției
datorită formațiilor de lucru diferite –
- b i= n
- Cheltuieli indirecte reduse (neuniformitatea productivitatii)
- Imobilizări de scurtă durată 3. NUMĂRUL FOARTE MARE AL
ale activelor (fondurilor) FORMAȚIILOR DE LUCRU ȘI AL
necesare execuției; LUCRĂTORILOR (btotal = m x n)
- Avize, acorduri, autorizații
pentru perioade mai reduse; - Dificultăți în asigurarea resurselor
- Probleme mai reduse cu corespunzătoare, în special umane;
autoritățile și vecinii.
- Dificultăți cu aprovizionarea,
coordonarea, folosirea resurselor
materiale și a utilajelor;
4. CHELTUIELI MARI CU
ORGANIZAREA EXECUȚIEI ȘI
CU ORGANIZAREA DE ȘANTIER
25
METODA IN LANȚ PENTRU PLANIFICAREA ȘI ORGANIZAREA
EXECUȚIEI PROCESELOR COMPLEXE DE CONSTRUCȚII
Metoda in lanț (Line of Balance) este un procedeu de planificare și organizare

a executiei proceselor complexe care se plasează între metoda succesiunii și metoda
în paralel din punctul de vedere al duratei de execuție și al consumului de resurse.
Metoda derivă din metoda succesiunii obținându-se prin îmbunătățirea acesteia pe
baza acceptării simultaneității execuției mai multor procese simple ce compun
procesul complex, pe succesiunea sectoarelor de lucru dar nu și simultaneitatea mai
multor procese simple pe acelaș sector.
METODA IN LANȚ este un procedeu de organizare și planificare a execuției
proceselor complexe, ce consta în faptul că fiecare formație de lucru ce execută un
proces simplu component al procesului complex, trece în mod succesiv și continuu de
pe un sector pe altul, asigurând front de lucru pentru formația de lucru ce execută
procesul următor, aceasta intrând pe sectorul de lucru imediat după ce formația
precedentă l-a părăsit, respectând astfel principiul sincronizării - Metoda nu admite
desfasurarea simultană pe acelaș sector a mai multor procese.
Metoda in lanț satisface urmatoarele cerințe:
A. Elimină necesitatea utilizării unui număr sporit de formații de lucru (bi = 1);
B. Asigură fronturi de lucru pentru formațiile de muncitori;
C. Conduce la durate totale de execuție mai raționale asigurând astfel:
- reducerea imobilizărilor și cresterea eficienței utilizării activelor (fondurilor);
- cheltuieli indirecte moderate;
- respectarea duratelor contractate.
D. Asigură respectarea in cât mai mare masură a celor patru principii fundamentale
ale planificării si organizării execuției proceselor:
1. Principiul continuității - este asigurat prin insăși conceptia metodei;
2. Principiul uniformității - realizarea aceluiaș volum de muncă în unitatea de
timp este asigurată prin considerarea unei norme de producție Np constante
(norma de timp Nt=1/Np= constantă), productivitatea muncii fiind constantă,
având bi = 1, adică formație unică pentru procesul ‘i’, productivitatea pe
procesul simplu putând fi considerată constantă;
3. Principiul ritmicității - se realizează prin impărțirea construcției în sectoare de
lucru pe cât posibil asemănătoare, în special din punct de vedere al volumelor de
muncă Viλ;
4. Principiul sincronizării - este impus chiar de concepția metodei în lanț -
nerespectarea sa conducând la suprapunerea proceselor pe acelaș sector sau
chiar la inversiuni tehnologice.
Metoda in lanț utilizează ca instrument grafic ciclograma.
CICLOGRAMA reprezintă o modalitate grafică, un instrument grafic de
reprezentare a planificării și organizării execuției proceselor simple și complexe,
într-un sistem de axe rectangulare, cu scara timpului pe abcisă și succesiunea
sectoarelor pe ordonată, procesele fiind reprezentate prin bare înclinate ce parcurg
sectoarele pe succesiunea lor, de la 1 la n.
26
Sincronizarea a doua procese alaturate ritmice
i: ti1 = ti2 = .......... = ti = ti+1 = ............... = tin = ti

i+1: ti+11 = ti+12 = .......... = ti+1 = ti+1+1 = ............... = ti+1n = ti+1
SINCRONIZAREA A DOUA PROCESE RITMICE ALĂTURATE CU ti > ti+1

- sincronizare pe ultimul sector –
Sector nti ti+1

de lucru B
n 6
. 5 i C
 4 i+1
. 3
2 2
1 1
A 5 E 20 D 30 32 Timp [zi]
ti i 1
(n-1)ti+1 ti+1
AB - BC - CD - DE - EA = 0
nti - 0 - (n-1) ti+1 - i1 - ti = 0
4 Timp [zile]
i1 = (n-1)(ti - ti+1)
unde  = n
În consecință avem: i = (n - )x(ti - ti+1)


in = 0 = n este sectorul de sincronizare
Exemplu : n = 6 sectoare; ti = 5 zile; : ti+1 = 2 zile → i1 = (6 - 1)(5-2) =15 zile

- în sectorul  = 1 : i1 = (6 - 1)x(5-2) =15 zile;
- în sectorul  = 2 : i2 = (6 - 2)x(5-2) =12 zile;
………….
- în sectorul  = 6 : i6 = (6 - 6)x(5-2) = 0 zile.
27
SINCRONIZAREA A DOUA PROCESE RITMICE ALATURATE CU ti < ti+1

- sincronizare pe primul sector -
Sector ti (n-1)ti  in ti+1

de lucru D E A
n 6
. 5 i
 4 i+1
â
. 3
2 2 C
1 1
2 B 12 27 32 Timp [zi]
ti nti+1
AB - BC - CD - DE - EA = 0
nti+1 - 0 - (n-1) ti - in - ti+1 = 0
in = (n-1)(ti+1 - ti) 4 where  = n Timp [zile]
În consecință avem: i = ( - 1)x(ti+1 - ti)

i1 = 0 =1 este sectorul de sincronizare
Exemplu : n = 6 sectoare; ti = 2 zile; : ti+1 = 5 zile → in = (6 - 1)(5-2) =15 zile

- în sectorul  = 1: i1 = (1 - 1)(5-2) = 0 zile;
- în sectorul  = 3: i3 = (3 - 1)(5-2) = 6 days;
……………
- în sectorul  = 6: in = (6 - 1)(5-2) = 15 zile.
28
SINCRONIZAREA A DOUA PROCESE PERFECT RITMICE ALATURATE

CU ti = ti+1=
B t A
- sincronizare pe toate sectoarele -

Sector nt t
de lucru i B
n 6
i+1
C
. 5
 4 i i+1
. 3
A B
2 2
1 1
A 5 D 30 Timp [zi]
t nt
AB - BC - CD - DA = 0
nti - 0 - (n-1) ti+1 - ti = 0
(n-1)ti - (n-1) ti+1 = 0
4 Timp
(n-1)(ti - ti+1) = 0 ; n ≠ 1→ ti = ti+1 = t
[zile]
i1 = 0 =1 este sector de sincronizare
in = 0 = n este sector de sincronizare
i = 0 Avem sincronizare perfectă - pe toate sectoarele.
Exemplu : n = 6 sectoare; ti = ti+1 = 5 zile → i1 = (6 - 1)(5-5) = 0 zile
29
Formula generală a lanțului pentru procese complexe ritmice
Planificarea și organizarea celor m procese simple ritmice (lanțuri elementare

ritmice) componente se face prin sincronizarea lor rațională.
PLANIFICAREA ȘI ORGANIZAREA EXECUȚIEI PROCESELOR RITMICE PRIN

METODA ÎN LANȚ
Sector nt1 t2 t3  3n ti ti+1i+1n tm-1tm
de lucru 1 2 3 i i+1 m-1 m
n 6
. 5
 4
. 3
2 2
1 1
Timp [zi]
t1  11 t2 t3 ti i1 ti+1tm-1 m-11 tm (n-1)tm
Fig. 1.9. Planificarea și organizarea execuției proceselor complexe ritmice prin

metoda în lanț
4
ti1 = ti2 = …. = ti = ti+1 =…..= tin = ti → procese simple componente ritmice.
ti ≠ ti+1 → procesele simple componente au în general ritmurile diferite
Te = durata de execuție
Formula generală a lanțului pentru procese complexe ritmice este următoarea:
Te = (t1 + t2 +.....+ti + ti+1 + ...... + tm-1 + tm) + (11 +21 +......+i1 +i+11 +...... +m-11)
+ (n-1)tm
Te = [zi]
dar i1 = (n-1) (ti - ti+1)
Te = [zi]
30
1.6. Proiectarea lanțurilor complexe. Elaborarea planului calendaristic de tip
grafic Gantt prin metoda indirectă pe baza planificării prin metoda in lanț
pentru procese complexe ritmice de construcții
Metoda in Lanț2 (Line of Balance) este un procedeu de organizare și planificare a

execuției proceselor complexe obținut prin imbunățătirea metodei succesiunii, ce
utilizează ca instrument matematico-grafic ciclograma.
CICLOGRAMA este o manieră si instrument de reprezentare grafică a organizării și
planificării execuției proceselor simple și complexe într-un sistem de axe
rectangulare, cu scara timpului pe abscisă și succesiunea sectoarelor pe ordonată,
procesele simple ce compun procesul complex find reprezentate prin bare înclinate în
funcție de ritmul lor de execuție, ce parcurg sectoarele pe succesiunea lor.
Metoda urmăreste obținerea unei durate de execuție convenabile:
• în condițiile realizării indicatorilor tehnico-economici stabiliți – optim economic;
• in condițiile respectării:
- cerințelor de calitate/conformitate contractuale din Documentația Tehnică
(Proiectul Tehnic), conforme cu legislația în construcții și exigențele
beneficiarului;
- normelor și măsurilor necesare asigurării Securității și Sănătății în Muncă (SSM) și
a normelor și măsurilor privind Situațiile de Urgență (S.U.) și Apărarea Împotriva
Incendiilor (A.I.I.);
- intercondiționărilor tehnologice și organizatorice și sincronizării dintre procesele
simple ce compun procesul complex;
- posibilităților tehnologice, organizatorice și de asigurare a resurselor, ale
executantului.
METODA ÎN LANȚ este un procedeu de organizare și planificare a execuției

proceselor complexe, ce constă în faptul că mai multe procese simple se pot desfăsura
în mod simultan pe succesiunea sectoarelor dar nu simultan pe acelaș sector de lucru.
Fiecare formație de lucru ce execută un proces simplu component al procesului
complex, trece în mod succesiv și continuu de pe un sector pe altul, intrând pe
sectorul de lucru, dacă se poate, imediat după ce formația precedentă l-a părăsit,
niciodată mai devreme, asigurînd front de lucru pentru formația de lucru următoare,
respectând astfel principiul sincronizării - Metoda nu admite desfășurarea simultană
a mai multor procese pe acelaș sector.
2
Ionescu Vlasceanu, Marian Silviu, Planificarea și organizarea executiei lucrarilor de constructii, Class Materials,
2020, Microsoft Teams ;
Toma Mihail, Margarit Narcisa, Management in constructii, Ed. Econom.,Bucuresti,2002.
31
Metoda în lanț rezolvă urmatoarele cerințe, inclusiv cele patru principii
fundamentale ale organizării și planificării executării lucrărilor de constructii:
I. Asigură respectarea Principiul continuității în muncă a formațiilor de lucru -

prin însăși concepția metodei care asigură fronturi de lucru pentru fiecare
formație de lucru ;
II. Principiul uniformității – constă în realizarea aceluiaș volum de muncă în
unitatea de timp, acest principiu fiind asumat prin utilizarea unei singure
formații de lucru pentru procesul ‘i’ (bi=1), considerțndu-se că aceasta are o
productivitate uniformă, deci prin considerarea unei norme de productie Npi
constante (norma de timp Nti =1/Npi = constantă),;
III. Asigură respectarea Principiul ritmicității - prin impărțirea construcției în
sectoare de lucru pe căt posibil asemănătoare (Qiλ asemănătoare), rezultând
volume de muncă Viλ asemănătoare, pe care le vom aproxima ca fiind egale.
Întrucât tiλ=Viλ/ri*pi , vom avea tiλ=constant , ti1= ti2= … = tiλ= … = tin = ti ;
IV. Principiul sincronizării - este impus chiar de concepția metodei în lanț –
formația de lucru ce execută procesul următor “i”, intră pe sectorul “λ” imediat
ce formația care a executat procesul precedent “i+1” a părăsit sectorul creând
front de lucru, respectându-se astfel condiția de nesuprapunere a proceselor pe
acelaț sector și de inexistență a inversiunii tehnologice între procese;
V. Conduce la durate totale de execuție mai raționale rezultând:
- cheltuieli indirecte moderate;
- reducerea imobilizărilor ăi cresterea eficienței utilizării activelor (fondurilor);
- probleme mai reduse cu autoritățile și vecinii.
Punctul de plecare în proiectarea lanțului îl constituie durata de execuție dorită,
cerută/contractată.
Notații și parametrii utilizați în planificarea și organizarea execuției proceselor

de construcții prin metoda în lanț
1) Te – durata totală de execuție a procesului complex
Te ≤ Te dorită, propusă, contractată
Depinde de:
- cerințele beneficiarului – cerințe contractuale (proiect),
- exigențele legislației în construcții,
- posibilitățile tehnologice și organizatorice ale executanților,
- cerințele S.S.M. și S.U.- A.I.I..
2) m - număr de procese simple strict succesive: 1, 2, ………, i,………..m ;
m’- număr de procese simple executate în paralel cu cele strict succesive
3) n - număr de sectoare de lucru: 1, 2, ……………, λ,……………..n ;
rezultă din structurarea obiectului de construcție pe considerente tehnologice și
organizatorice.
n trebuie să fie cât mai mare dar în limite raționale, pentru a reduce Te prin
eliberarea mai rapidă a frontului de lucru pentru formația de lucru următoare.
32
4) tiλ - ritmul de execuție, pt. procesul “i”, pe sectorul λ: ti1, ti2, ti3 , …, tiλ , ... , tin
( durata de execuție pe sector ).
Trebuie să fie cât mai mic, dar ținând seama de:
- posibilitățile organizatorice și tehnologice,
- posibilitățile economice,
- cerințele S.S.M. și S.U.-A.I.I.,
- muncitorii disponibili necesari procesului “i” ,
- mărimea și disponibilitățile frontului de lucru,
- asigurarea calității / conformității cerute.
5) ri - numărul de executanti din formatia de lucru ce executa procesul “i”,
determinat conform normelor - FORMAȚIA DE LUCRU NORMATĂ
Trebuie sa satisfaca: - cerintele de productivitate,
- marimea si disponibilitatile frontului de lucru.
6) bi - numărul de formații de lucru ce execută procesul “i”.
7) kiλ - pasul lanțului pe sectorul λ, adică intervalul de timp între momentele de
începere a doua procese simple successive “i” si “i+1” pe sectorul λ.
8) i - decalajul între momentul de terminare al procesului “i” și momentul de
λ
începere al procesului imediat următor “i+1” pe sectorul λ.
În metoda în lanț formațiile de lucru care execută procesele simple sunt în

general strict specializate pe categoria și capitolul de lucrări căreia îi apartine
procesul simplu. Ele parcurg sectoarele în mod succesiv de la 1 la n și respectă strict
principiul sincronizării.
AVANTAJE ȘI DEZAVANTAJE ALE METODEI ÎN LANȚ:

AVANTAJE:
• Se respectă principiul continuității;
• Se respectă principiul uniformității, prin menținerea aceleiasi formații de
lucru pentru fiecare proces, cu aceeași productivitate;
• Se reduce substanțial durata totală de execuție față de metoda succesiunii,
datorită suprapunerii proceselor simple pe sectoare diferite, conducând la
cantități de lucrări mai mari în unitatea de timp, rezultând:
- cheltuieli indirecte relativ mai mici,
- efecte nedorite mai reduse ale imobilizării activelor (fondurilor),
- probleme mai reduse cu autoritățile și vecinii.
DEZAVANTAJE:
• Durata relativ mai mare de executie a proiectului, comparativ cu
procedeele Analizei Drumului Critic, rezultând:
- cheltuieli indirecterelativ mai mari,
- efecte nedorite ale imobilizării fondurilor pe perioade mai mari decât în
cazul acestor metode,
- probleme sporite cu autoritățile și vecinii.
33
• Utilizarea unui număr sporit de muncitori cu un grad superior de

specializare (față de metoda succesiunii), implicând:
- cheltuieli sporite cu organizarea de șantier,
- cheltuieli sporite cu angajarea si mentinerea resurselor umane.
Planul calendaristic de tip Grafic Gantt
Urmărirea executării lucrărilor de construcții, datorită complexității acestora,

nu se poate realiza doar pe baza capacității, abilității și experienței personale. Se
impune deci utilizarea unui instrument specializat care să susțină această activitate
deosebit de extensivă și complexă. Acest instrument trebuie să redea eșalonarea
corectă a proceselor componente pe scara timpului, condiționările dintre ele, duratele
acestora, evidențiind termenele caracteristice și rezervele de timp ale proceselor,
termenele intermediare și final ale proiectului și să permită reactualizarea ușoară a
planului.
În acesta scop, Karol Adamiecki3 (Imperiul Rus) a elaborat în 1896 un grafic
sub forma unui plan calendaristic format din bare orizontale, numit
harmonogram sau harmonograph.
Ulterior, Henry L. Gantt4 (SUA, 1861-1919) a elaborat în 1910 un grafic
asemănător.
Planul calendaristic de tip grafic Gantt este un procedeu grafic cu o reprezentare
simplă, usor accesibilă care pune în evidență eșalonarea calendaristică a proceselor de
producție sub forma unor grafice liniare cu bare orizontale – Bar Chart, fiecare bară
reprezentțnd câte un proces simplu.
• Fiecare bară este calibrată conform duratei procesului simplu pe care îl reprezintă.
• Barele sunt înlănțuite logic, pe criterii tehnologice și organizatorice, conform
proceselor pe care le reprezintă.
• Marchează termenele caracteristice de începere și terminare, precum și rezervele
de timp dacă există, pentru fiecare proces simplu în parte.
TERMENUL - este un moment bine determinat pe scara timpului și îi

corespunde o dată calendaristică.
Graficul GANTT foloseste două scări ale timpului:
1. Scara convențională - folosește calendarul convențional ca sistem de referință,
fiecare termen calendaristic fiind precizat prin ziua/luna/anul.
2. Scara relativă a timpului – este scara personală a planificatorului. Adoptă un
calendar propriu ce se raportează la momentul de începere a lucrărilor, anume
TERMENUL 0 sau 1.
Unitatea de masură <U.M.> poate fi: schimb, zi, saptamană, lună.
3
https://en.wikipedia.org/wiki/Karol_Adamiecki
4
https://en.wikipedia.org/wiki/Gantt_chart
34
AVANTAJE PROCEDURALE:
- Toate termenele caracteristice determinate pe scara relativă se raportează la scara
conventională a timpului;
- Permite întelegerea aspectelor metodologice și procedurale.
Graficul Gantt evidențiaza urmatoarele aspecte:

1. Durata totală de execuție Te a proiectului;
2. Duratele de execuție ale proceselor simple componente;
3. Intercondiționările tehnologice și organizatorice dintre procesele simple;
4. Momentele (termenele) de începere și terminare ale proceselor simple componente;
5. Eventuale rezerve de timp;
6. Pune în concordanță scara relativă a timpului cu scara convențională a timpului;
7. Permite punerea în concordanță a termenelor intermediare și a celui final cu
termenele cerute/contractate;
8. Permite actualizarea (replanificarea) programului perturbat de factorii perturbatori
interni și externi organizatiei;
9. Asigură Pregatirea, Lansarea și Urmărirea (P.L.U.), coordonarea desfășurării
proceselor și raportarea periodică a cantităților de lucrări în vederea decontării –
atașamente și situații de plată;
10. Asigură resursele (materiale, umane, mecanice si financiare) și distribuirea lor
rațională – optimizare, uniformizare, nivelare;
11. Dimensionarea depozitării și a resurselor umane, în funcție de planificarea
aprovizionării, de eșalonarea consumului.
Graficul Gantt se elaboreaza prin doua metode:

• Metoda directă – planificarea proceselor se face direct pe grafic, fără procedee
premergătoare ajutătoare. Este o metodă subiectivă bazată pe experiență, fler,
imaginatie, viziune spațială și temporală ale planificatorului.
Metoda directă are un grad înalt de incertitudine și chiar subiectivitate, prin
urmare se aplică în general la proiecte mai mici, dar nu se recomandă.
Există programe de calcul cu ajutorul cărora se poate realiza direct Graficul
Gantt, raportarea facându-se direct la scara calendaristică a timpului.
Exemplu : Microsoft Office Project, Grafic Gantt, Spider Project
Professional etc.
• Metoda indirectă – planificarea se realizează prin transpunerea sub formaă de
Grafic Gantt a rezultatelor unui sistem de planificare aplicat deja.
35
Exemplificare
LISTA ACTIVITĂȚILOR NECESARE EXECUȚIEI

Zona de Nr. Activitate Formație Ritm de
execuție crt. Denumire Simbol de lucru execuție
ri tiλ / di
[executanți] [zi]
1 Săpătură Strat Vegetal SSV 1 1
2 Săpătură Generală SG 1 2
Infrastructură,
3 Săpături Manuale SM 5 5
1 sector
4 Fundații F 10 5
5 Structură Subsol SS 10 24
6 Structura S 10 20
Suprastructurii
7 Așteptare pentru IB 0 7
Întărirea Betonului
(decofrare parțială)
8 Așteptare pentru ASM 0 20
Suprastructură Asigurarea Securității = durata
în Muncă Suprastr
5 sectoare. 9 Închideri & ÎC 4 9
Sincronizare Compartimentări
10 Tămplării Tm 3 9
11 Tencuieli interioare Ti 10 12
12 Pardoseli P 7 10
13 Finisaje intererioare Fis 10 8
de suprafață
Infrastructur1 14 Izolații Subsol IzS 4 8
sector 15 Umpluturi U 5 3
Terasa 1 sect. 16 Terasă Ter 8 7
Fațada 1 sect. 17 Fațadă (Finisaje Fa 9 33
Exterioare)
Se aplică formula generală a lanțului:
Te = Σi=1m ti + (n-1) Σi=Sm-1(ti- ti+1) + (n-1)tm =
= (1+2+5+5+24+20+20+9+9+12+10+8) + (4-1)[(20 – 9)] + (5-1) [(9 – 9) + (12 – 10)
+ (10 – 8)] + (5 – 1)x8 = 125 + 3x11 + 4x4 + 32 = 125 + 33 + 16 + 32 = 206 zile
Orice posibil decalaj între două procese adiacente, în primul sector de lucru (Sector
de lucru 1) se determină cu formula: i1 = (n-1) (ti- ti+1)
36
PLANIFICAREA ȘI ORGANIZAREA PROCESELOR RITMICE PRIN METODA IN LANT
Sector de lucru
Terasa S IB
Ter
Fa Ti P Fis
Etaj IV IC Tm
ASM
IB
Etaj III IB
Etaj II
IB
Etaj I IB
Parter SSV SG SM F
ASM1 Ti1 P1
SS IzS U
Infra-str. 155 164 165
1 3 8 13 37 57 64 110 119 128 137 147 148 162 166 173 188 189 206Timp
Durata [zi] [zi]
Executanti PLAN CALENDARISTIC – GRAFIC GANTT

Mod No.Sim- ri di RTi Ani calendaristici
de bol [ex Luni calendaristice
exe pro- ec [zi] [zi] Zile calendaristice
cuție ces uta 155 164 165
nt] 1 3 8 13 37 57 64 110 119 128 137 147 148 162 166 173 188 198 206
1
Suc 1 SSV 1 1 0
1
cesi 2
une 2 SG 1 2 0 1
5
pe 3 SM 5 5 0
5
1 5
sec 4 F 1 5 0 10
24
tor 5 SS 10 5 0
10
20 x 5 = 100
Sin 6 S 10 20 0
10
croni 7 7 7 7 7
zare 7 ÎB 0 7 0 0 0 0 0 0
20 x 5 = 100
8 ASM 0 20 0
0
pe 9 x 5 =45
9 ÎC 4 9 0 4
5 9 x 5 = 45
sec 10 Tm 3 9 0 3
toa 12 x 5 = 60
11 Ti 10 12 0
10
re
12 P 7 10 0 10 x 5 =50
7
13 Fis 10 8 0 8 x 5 =40
10
În 14 IzS 4 8 0 8
4
para 3 RT = 15
lel 15 U 5 3 15 5
7 RT = 11
pe 1 16 Ter 8 7 11
8
sect. 33
17 Fa 9 33 0 9
Executanti GRAFICUL RESURSELOR UMANE

40
36
30 27 28 27
25 26
21 22
20 17 17 17 19
14
10
10
5
11
155 164165 206
1 3 8 13 37 57 110 119 128 137 147148162 166 173 188 198 Timp[zi]
Fig. 1.10. Planificarea lucrărilor pentru un bloc S+P+4E+T prin Metoda în Lanț
37
1.7. Analiza Drumului Critic5

1.7.1. Aspecte generale, clasificarea procedeelor Analizei Drumului
Critic, etapele planificării în Analiza Drumului Critic
Analiza drumului critic (A.D.C.) constă șntr-un grup de metode și procedee

metematico-grafice de tip grafice rețea ce utilizează elemente de programare
liniară, teoria grafelor, teoria probabilităților, statistica matematică, în scopul
organizării, planificării, programării, pregătirii, lansării, urmăririi, coordonării
și controlului proiectelor și reactualizării rezultatelor.
Proiectul
Proiectul constă într-un proces complex, o acțiune de mare intensitate și amploare
care urmăreste atingerea unui scop sau rezultat bine definit, în condiții prestabilite și
acceptate, printru-un efort socio-economic. Proiectul reprezintă realizarea investiției,
deci a obiectivului de investiție.
Realizarea proiectelor constă într-un ansamblu de procese, acțiuni intercorelate
numite ACTIVITĂȚI (TASKS). Activitățile împreună cu intercondiționările dintre
ele sunt reprezentate sub forma unei rețele cu aspect de plasă, care constituie suportul
fizic al metodei și poartă numele de GRAFIC REȚEA (NETWORK SCHEDULE).
Clasificarea procedeelor analizei drumului critic

• Dupa modul de reprezentare a activităților în graficul retea:
1. CRITICAL PATH METHOD – C.P.M. (METODA DRUMULUI CRITIC)
- 1957, Morgan R. Walker (la Du Pont de Nemours), James E. Kelley (la
Remington Rand)6 și J.W. Mauchley (la Eckert-Mauchly Corporation preluată
de Remington Rand în 1950).
- Un precursor al metodei a fost dezvoltat de către Du Pont de Nemours in anii
1940-1943 în cadrul Manhattan Project7.
Este procedeul fundamental al analizei drumului critic.
- arcele reprezintă activități
- nodurile reprezintă evenimente, faze, stadii de execuție a lucrărilor
ti ti * tj t j*
Activitatea ij
i j
tij (dij)
5
6
https://www.toolshero.com/project-management/critical-path-method-cpm/
7
https://en.wikipedia.org/wiki/Manhattan_Project
38
2. PROCEDEUL P.E.R.T. (PROGRAM EVALUATION AND REVIEW
TECHNIQUE)
- 1959, Willard Fazar8 ( la firma de consultanță în management Booz Allen
Hamilton în serviciul Marinei U.S.A - Navy's Special Projects Office,
însărcinat cu dezvoltarea Polaris-Submarine weapon system și a Fleet
Ballistic Missile capability.
Este o variantă probabilistică a procedeului CPM.
ti ti * tj t j*
Activitatea ij
i aij bij mij
j
2
t ij sij
Durata activității se exprimă prin 3 variante: - optimistă aij
- pesimistă bij
- probabilă mij
Procedeul consideră duratele activităților și durata proiectului drept variabile
aleatoare, caracterizate prin medie și dispersie și printr-o funcție de repartiție. Avem
deci deaface cu un procedeu probabilistic.
media =
a + 4m + b
ij ij ij
t ij
6
 bij − a ij 
2
dispersia sij2 =   , unde sij este abaterea medie patratică.

 6 
Procedeul PERT are doua variante: PERT-TIME si PERT-COST.
3. PROCEDEUL M.P.M. (METRA POTENTIAL METHOD)

- Prezentată în1960 de Bernard Roy9, la doua Conferinta de Cercetare
Operatională – Londra.
- Prezentată la SEMA – Societe Economique de Matematic Aplique.
Este un procedeu îmbunătățit, o variantă superioară a procedeului fundamental
al analizei drumului critic – C.P.M.
Reprezentarea se face astfel:
- noduri activitati / tasks
- arce conditionari intre doua activitati succesive
Nodurile reprezintă activitatile și furnizează mai multe date importante despre
acestea: termenele caracteristice de începere și terminare, minime și maxime, durata
activității și rezervele de timp totală, liberă și independentă. În mod curent, se
introduce doar rezerva totală.
8
https://en.wikipedia.org/wiki/Willard_Fazar
9
https://cpa.enset-media.ac.ma/methode_mpm.htm
39
Un alt avantaj față de procedeul C.P.M. constă în introducerea pe arce a valorii
condiționării dintre două activități succesive “i” si “j”. Aceasta poate fi intervalul de
timp între termenele caracteristice de acelaș tip, adică între termenele minime de
începere sau între termenele minime de terminare sau între termene diferite, adică
între termenul minim de terminare al activității precedente și minimul de începere al
următoarei (caz în care valorile condiționărilor pot fi și negative), sau chiar între
minimul de începere al precedentei și minimul de terminere al următoarei activități.
În mod curent, graficele rețea elaborate folosesc doar condiționări de începere,
adică condiționări ce reprezintă intervalul de timp între momentele minime de
începere a două activități succesive.
TERMENELE CARACTERISTICE ALE ACTIVITĂȚILOR ÎN PROCEDEUL M.P.M.
i Activitatea i j Activitatea j
tsi di tfi
tij tsj dj tfj
tsi* RTi tfi* tsj* RTj tfj*
MAX MIN
MAX LD (1 sau 0, j) Te - MAX LD (n , i )
• Clasificare după numărul parametrilor supuși analizei:

- Procedee ce analizează doar parametrul timp
ADC – TIMP: - CPM - TIME
- PERT - TIME
- MPM
- Procedee ce analizează parametrii timp + resurse:
- procedee de programare,
- procedee de nivelare Burgess – Killebrew,
- procedee de alocare.
- Procedee ce analizează parametrii timp + resurse + cost:
ADC – COST: - CPM - COST
- PERT - COST
• După numărul proiectelor supuse simultan analizei:
Procedee ce analizează un singur proiect,
Procedee ce analizează mai multe proiecte – Grafice rețea integrate.
40
ETAPELE SI PROGRAMUL DE LUCRU ÎN ANALIZA DRUMULUI CRITIC
1. ETAPA CALITATIVĂ
• Analizarea proiectului și stabilirea activităților la nivelul de detaliere pretins de
utilizator;
• Stabilirea sectoarelor de lucru;
• Stabilirea inlănțuirii tehnologico – organizatorice;
• Stabilirea intercondiționărilor tehnologico – organizatorice dintre activități;
• Elaborarea graficului rețea în procedura adoptată (C.P.M., P.E.R.T., M.P.M.)
din punctul de vedere al structurii și geometriei, într-o formă cât mai simplă
(activități și condiționări), dacă se poate asemănătoare cu forma obiectului
constructie.
2. ETAPA CANTITATIVĂ
• Determinarea duratelor activităților - pe cale deterministă sau probabilistă;
• Stabilirea condiționărilor tij dintre activitățile i și j, prin estimare sau calcul pe
considerente tehnologice, organizatorice și de sănătate și securitate în muncă;
• Calculul termenelor caracteristice ale activitatilor prin parcurgerea graficului
retea in dublu sens;
• Determinarea duratei totale de execuție a proiectului Te;
• Determinarea rezervelor de timp ale activităților;
• Identificarea activităților critice, cele cu reserva totala de timp nulă ( RTi = 0 )
si trasarea drumului (drumurilor) critic;
• Analizarea rezultatelor din punctul de vedere al respectării termenelor
intermediare și final impuse (contractate) sau dorite;
• În cazul nerespectării acestora – îmbunatățirea (optimizarea) programului prin
iterații succesive, în vederea punerii de acord a termenelor intermediare și final
cu cele din contract;
• Trasarea planului calendaristic tip grafic Gantt și a graficului consumului de
resurse umane (mana de lucru);
• Calculul consumului celorlalte resurse și esalonarea, planificarea aprovizionării
cu aceste resurse.
3. ETAPA DE CONTROL
• Urmărirea permanentă a respectării termenelor caracteristice ale actvităților;
• Reactualizarea programelor (re-programarea) – ca urmare a influentelor
exercitate de factorii perturbatori interni sau externi, atunci când situația o
impune sau în mod periodic.
41
1.7.2. Procedeul M.P.M. - Metra Potential Method. Termene caracteristice,
rezerve de timp, reguli de alcătuire a rețelelor, etapele și programul de
lucru, soluții de îmbunatatire a programelor10
Procedeul M.P.M. - Metra Potential Method. Noțiuni de bază și reguli de

reprezentare
Procedeul MPM a fost prezentat în 1960, de Bernard Roy, la a doua Conferință de
Cercetare Operaționala – London și la SEMA – Societe Economique de Matematic
Aplique.
Este un procedeu îmbunătățit, o variantă superioară a procedeului fundamental al
analizei drumului critic – C.P.M.
Avantaje ale procedeului M.P.M.:
• Rețeaua este simplificată și mai usor de abordat și urmărit.
• Față de metoda P.E.R.T., parametrul timp este stabilit în mod determinist.
• Modificarile se fac ușor în rețea.
• Creste volumul de informație – se pun în evidență Rezervele de timp care oferă
posibilități de optimizare a programelor dar și de reactualizare a acestora în urma
acțiunii factorilor perturbatori externi sau interni.
Reguli de alcătuire și reprezentare a rețelelor M.P.M.
1. Activități reale – sunt activitățile care consumă timp și alte resurse.
2. Activități fictive – sunt activitățile care nu consumă nici timp și nici resurse.
Marchează uneori începerea executării proiectului (activitatea fictivă inițială
START) și intotdeauna terminarea executării lucrărilor (activitatea fictivă finală
STOP).
3. Activitatea inițială, poate fi:
- prima activitate reală
- activitatea fictivă START având durata nulă dSTART = 0 zile,
dacă proiectul începe cu două sau mai multe activități initiale reale.
4. Activitatea finală - este întotdeauna o activitate fictivă, STOP ,
cu durata nulă dSTOP = 0 zile,
rolul ei fiind de a evidenția durata totală de realizare a proiectului, termenul Te.
5. Activitate precedentă - precede – pe criterii tehnologice și organizatorice –
începerea altei activități.
10
42
6. Activitate urmatoare – succede o activitate precedentă după un interval de timp
numit condiționare. Cea mai frecvent utilizata este condiționarea de incepere tij ,
adică intervalul de timp între momentele (termenele) minime de începere a celor
doua activități succesive i și j.
Orice activitate din rețeaua MPM are cel puțin o activitate inițială si una finală.
1 Activit. 1 i Activit. i j Activit. j n STOP
tij
0 d1 d1 di dj Te 0 Te
Te 0 Te
tsn = tsn* = Te
1 START
tfn = tfn* = Te
0 0 0
0 0 0
7. Drumul în graficul rețea MPM

Este o succesiune de noduri și arce orientate de la activitatea inițială la cea
finală. Drumurile pot fi complete – de la nodul initial (0 sau 1) la nodul final n –
sau parțiale, de la nodul i la nodul j .
Lungimea drumului este distanța între activitățile extreme ale sale.
LD (nod x, nod y) = Σ durate tij
DRUMUL CRITIC este drumul complet între activitatea inițială și cea

finală, ce traversează doar activități critice, cu lungimea cea mai mare din graf
(aceasta fiind egală cu durata minimă posibilă a proiectului). Există unul sau mai
multe drumuri critice și acestea se marchează pentru vizibilitate. Dacă într-un
grafic există mai multe drumuri critice, lungimile acestora sunt egale, deoarece
fiecare este cel mai lung din graf.
ACTIVITĂȚI CRITICE nu sunt purtătoare de rezerve de timp, deci RTi = 0.
Trebuie executate strict la termenele programate pentru a nu perturba
termenul final de execuție Te.
ACTIVITĂȚI NECRITICE au rezerve de timp care permit un grad de
flexibilitate a executării lor sub presiunea factorilor perturbatori. Au rezerve de
timp RTi ≠ 0 ce le permit intârzierea sau prelungirea .
DRUMURI NECRITICE sunt drumurile ce conțin activități necritice.
Stabilirea duratei unei activități

Se calculează în mod determinist dar poate fi aleasă sau impusă de termenele
cerute.
di = V i
< zile>
ri  p i
unde: Vi = Qi  NTi = Qi / Npi

ri ales sau disponibil - formația normată de lucru,
pi - indicile planificat de realizare a normei (0.9) 1.0 ≤ pi ≤ 1.20 ,
când durata schimbului de lucru este 8 ore.
43
Când construcția se poate impărți în sectoare de lucru, di = tiλ


λ
ti = V i
rp
i i
8. Condiționările de începere dintre două activitati consecutive

stabilesc începutul activității urmatoare în raport cu precedenta:
a) Continuitate Ai
Aj
tij = di
di dj
tij
b) Decalare Ai
Aj tij > di
di gij dj decalarea, gap – gij

tij tehnologică, organizatorică, inclusiv
pentru asigurarea sanătății și securității
în muncă.
tij = di + gij
c) Suprapunere Ai
Aj tij <di
di suprapunerea – sij
dj tij = di - sij
tij sij
8. Activități succesive
A B C
B este direct succesivă lui A, C este direct succesivă lui B și indirect succesivă
lui A.
9. Activități compuse
Exista situații în care două sau mai multe activități trebuie să înceapă înainte de
terminarea unei activități precedente care, în procedeul MPM nu se
descompune precum în procedeul CPM.
Fie o activitate A cu durata de 30 de zile și activitățile B, C și D care trebuie
să înceapă la 8 zile, 17 zile și 28 de zile față de momentul minim de începere al
activității A.
44
In procedeul CPM suntem nevoiți să dscompunem activitatea A și să trasăm
următorul grafic:
A1 A2 A3 A4
1 2 3 4 5
8 9 11 2
CPM B C D
6 7 8
Transpus in MPM, obtinem un grafic mult mai simplu si mai accesibil,

nefiind necesară nici fragmentarea activității A.
A 8 B
30 zile
MPM 17 C
28 D
10. În graficele rețea nu se admit circuite de drumuri (drumuri inchise)
A B
45
1.7.3. Procedeul M.P.M. - Metra Potential Method. Determinarea termenelor
caracteristice și a rezervelor de timp11
TERMENELE CARACTERISTICE ALE ACTIVITĂȚILOR ÎN PROCEDEUL M.P.M.
i Activitatea i j Activitatea j
tsi di tfi
tij tsj dj tfj
tsi* RTi tfi* tsj* RTj tfj*
MAX MIN
MAX LD (1 sau 0, j) Te - MAX LD (n , i )
TERMENELE CARACTERISTICE ALE ACTIVITĂȚILOR
Termenul minim de incepere a activității j
tsj = tjmin, incep = EST Earliest Starting Time
Este cel mai devreme termen după care poate să înceapă Activitatea j .
Activitatea j începe în ziua următoare lui tsj.
Este drumul cel mai lung care unește activitatea inițială (0 sau 1) de
Activitatea j .
tsj = MAX LD (1 sau 0, j )
0 , dacă j este activitatea inițială ( 1 sau 0)
tsj =
MAX ( tsi + tij ) , dacă 1 sau 0 < j  n (activitatea finală)
Se parcurge graficul rețea în sens direct de la activitatea inițială la cea

finală, luându-se în considerare valorile maxime ale intrărilor.
Se pun în evidență termenele minime de începere, avem deci de-a face
cu un program MINORANT.
Termenul minim de terminare a activității j
tfj = tjmin, term = EET Earliest Ending Time
11
46
Este cel mai devreme termen la care se poate termina activitatea din nodul j.
tfj = tsj + dj analog tfi = tsi + di
Termenul maxim de incepere a activității i

tsi* = tiMAX, incep = LST
Latest Starting Time
Este cel mai tarziu termen după care poate începe activitatea din nodul i.
Activitatea i va începe în ziua următoare lui tsi*.
Este valoarea cea mai mică a diferenței dintre termenul final al proiectului
tsn*=Te și lungimea drumului cel mai lung de la actvitatea finală la activitatea i.
Este diferența dintre termenul maxim final al proiectului și drumul cel mai lung
dintre activitatea fină n și activitatea considerată, i.
tsi* = tsn* ori (Te) - MAX LD (n , i )
tsn* ori (Te), dacă i = n ( activitatea finală)
tsi* =
min ( tsj* - tij ) , dacă 1 sau 0  j < n (activitatea finală )
Se parcurge graficul rețea în sens invers, de la activitatea finală la cea
inițială, luându-se în considerare valorile minime ale intoarcerilor
Se stabilesc termenele maxime de începere, deci avem un program
MAJORANT.
Termenul maxim de terminare a activității i
tfj* = tjMAX, term = LET Latest Ending Time
Este cel mai târziu termen la care se poate termina activitatea din nodul i.
tfi* = tsi* + di analog tfj* = tsj* + dj
REZERVELE DE TIMP ALE ACTIVITĂȚILOR

Rezervele de timp sunt marje sau intervale de timp cu care se pot amâna,
întrerupe sau prelungi activitățile necritice (purtătoare de rezerve de timp) pe
scara timpului de execuție.
Sunt o posibilitate de amplasare pe scara timpului între tsi si tfi*.
tsi* di tfi*
tsi di tfi
Sunt flexibilitati sau rezistențe ale activităților la acțiunea factorilor

perturbatori din mediul exterior și interior firmei de construcții.
Servesc și la optimizarea programului.
47
Rezerva totala de timp a Activității i
Este intervalul de timp cu care se poate amâna inceperea activității i față de
termenul sau minim de începere tsi , fără a influența termenul final de execuție
a proiectului Te (tsn ).
RTi = tsi* - tsi analog RTi = tfi* - tfi
Rezerva libera de timp a Activității i

Este intervalul de timp cu care se poate amâna începerea activității i față de
termenul său minim de începere tsi , fără a împiedica începerea urmatoarelor
activități la termenele lor minime de începere tsj .
RLi = min(tsj - tij) - tsi RLj = min(tsk - tjk) - tsj
analog
Stabilirea intercondiționărilor dintre activități în garficul rețea M.P.M.

Stabilirea interdependențelor/intercondiționărilor tehnologice și organizatorice
dintre activități este obiectivul cel mai important, sensibil și difícil în elaborarea
graficului rețea M.P.M., prin urmare trebuie să i se acorde atenție și efort adecvate.
Pe scurt, clasificarea intercondiționărilor dintre activități se poate face după
natura lor în tehnologice și organizatorice dar sunt de cele mai multe ori un cumul
între cele două. După poziția lor cel mai frecvent intră în categoriile “start-to-start” ,
“finish-to-finish” / “end-to-end” și mai rar, în “finish-to-start” sau “start-to-
finish”.
În privința clasificării condiționăarilor în tehnologice sau organizatorice,
frontiera dintre cele două naturi este uneori destul de imprecisă:
- Natura tehnologică se referă la faptul că activitățile succesive sunt
intercondiționate din punct de vedere al caracteristicilor diferite ale
tehnologiilor folosite și a dependenței dintre tehnologiile succesive.
- Carecterul organizatoric se referă la crearea de către activitățile precedente a
frontului de lucru necesar activităților următoare, de asigrarea tuturor resurselor
necesare (inclusiv umane) activităților următoare dar și măsurile pentru
asigurarea Securității si Sănătății în Muncă și managementul Situațiilor de
Urgență, în primul rand privind Apărarea Împotriva Incendiilor.
De rezolvarea acestui obiectiv se va ocupa în sub-capitolul ce tratează o
exemplificare de aplicare a metodei pentru un bloc de locuinte cu un subsol, parter și
patru etaje.
48
1.7.4. Procedeul M.P.M. - Metra Potential Method. Exemplificare pentru un
bloc de locuinte cu un subsol, parter și patru etaje. Etape de lucru.
Solutii de imbunatatire a programelor. Aplicarea procedeului M.P.M. prin
reprezentarea termenelor reale de incepere12
LISTA ACTIVITĂȚILOR NECESARE EXECUȚIEI

Zona de Nr Activitate Formație Ritm de
execuție crt Denumire Simbol de lucru execuție
ri tiλ / di [zi]
[executanți]
1 Sapatură Strat SSV 1 1
Vegetal
Infrastructură, 2 Săpatură Generală SG 1 2
1 sector 3 Săpături Manuale SM 5 5
4 Fundații F 10 5
6 Structură S 10 20
Suprastructură
7 Închideri & ÎC 4 9
Compartimentări
Suprastructură
5 sectoare
10 Pardoseli P 7 10
11 Finisaje Interioare FIS 10 8
de Suprafață
Infrastructură 12 Izolații Subsol IzS 4 8
1 sector 13 Umpluturi U 5 3
Terasa 1 sector 14 Terasa Ter 8 7
Fațada 1 sector 15 Fațada (Finisaje Fa 9 33
Exterioare)
Stabilirea intercondiționărilor dintre activități

După cum s-a precizat anterior, stabilirea intercondiționărilor dintre activități
este sarcina cea
mai importantă, sensibilă și difícilă necesară elaborarării graficului M.P.M..
Pentru stabilirea intercondiționărilor dintre activități se rezolvă următoarele
sarcini:
1. Identificarea efectivă a tuturor situațiilor de dependență dintre activități;
12
2020, Microsoft Teams
49
2. Identificarea naturii situațiilor de dependență;
3. Stabilirea valorii duratelor acestora pe baze tehnologice, organizatorice,
determinarea lor prin calcul, estimare etc..
În linii mari, condiționările sunt de natură tehnologică și organizatorică.
În privnța clasificării condiționăarilor în tehnologice sau organizatorice,
frontiera dintre cele două naturi este uneori clară dar adeseori destul de imprecisă.
Natura tehnologică se referă la faptul că activitățile succesive sunt
intercondiționate din punct de vedere al caracteristicilor diferite ale tehnologiilor
folosite și a dependenței tehnologice dintre activități.
Carecterul organizatoric se referă la necesitatea creării de către formațiile de
lucru ce execută activitățile precedente a frontului de lucru necesar activităților
următoare, de asigrarea tuturor resurselor necesare activităților următoare dar și
asigurarea măsurilor pentru asigurarea securității si sănătății în muncă și
managementul situațiilor de urgență, în primul rand privind apărarea împotriva
incendiilor.
În cazul activităților succesive desfășurate pe un singur sector de lucru, stabilirea
intercondiționărilor este mai facila deoarece au caracter liniar.
La Infrastructură aceste activități sunt:
1 Sapatură Strat SSV 1 1
Vegetal
Infrastructură, 2 Săpatură Generală SG 1 2
1 sector 3 Săpături Manuale SM 5 5
4 Fundații F 10 5
Infrastructură, 12 Izolații Subsol IzS 4 8

1 sector 13 Umpluturi U 5 3
aceasta fiind eșalonarea lor tehnologică.
Între SSV, SG, SM intercondiționările sunt egale din punct de vedere
organizatoric cu durata activității precedente, fără suprapunere, datorită spațiului
limitat și a riscului de coliziune dintre utilaje (buldozer, excavator) și de accidente la
care ar fi expuși săpătorii umani intrați în groapa de fundare. Avem deci continuitate
a execuției.
Între SM și F ar fi ideală o suprapunere, rezultand astfel o condiționare mai mică
decat durata activității precedente SM, deoarece turnarea căt mai rapidă a betonului
în șanțul sau groapa de fundare peste terenul de fundare reduce procesul de scădere a
capacității portante a terenului (pconventional) datorat destinderii produse de
decomprimarea acestuia în urma înlăturării volumului de pamănt excavat aflat
deasupra cotei la care se sapă. Apar însă probleme organizatorice datorate faptului că
turnarea blocului de fundare este o operațiune mai rapidă decat sapăturile, fie
manuale, fie executate cu un miniexcavator, turnătorii putand ajunge din urmă pe
săpători. Operațiunea s-ar putea executa cu întrerupri dar ar apărea rosturi de turnare
și tasări difereniate. Pentru a evita acest fenomen negativ, vom alege o condiționare
50
egală cu durata SM, avand deci continuitate a execuției, lăsand la latitudinea
executantului o eventuală suprapunere a activităților.
Între Fubdații și Structură Subsol este clar că condiționarea va fi egală cu
durata lui F datorită utilizării aceleiași formație de lucru și acelorași utilaje.
Pentru activitatea Izolații Subsol (IzS) trebuie să așteptăm execuția SS și să
așteptăm uscarea suprafeței de beton o perioadă dependentă de starea vremii. Alegem
un spor de zece zile, rezultand o condiționare cu decalaj de 10 zile, avand în total 34
zile, adică durata IzS de 24 zile + 10 zile pentru uscarea suprafeței și deschiderea
microporilor în beton = 34 zile. Dacă considerăm că vor fi măcar duminicile
nelucrătoare, mai avem un spor de o zi. Dacă nu se va lucra nici sambetele, sporul va
fi de 2 zile.
Umpluturile U se pot executa imediat după relizarea IzS, avem deci continuitate.
La suprastructură, intercondiționările de pe nivelul curent au caracter tehnologic
determinat de succesiunea dintre activități dar și organizatoric, impus de necesitatea
creării frontului de lucru necesar inrării în lucru a activității următoare în condițiile
execuției lucrărilor succesive cu suprapunere, adică parțial simultan pe fiecare sector
de lucru. Simultaneitatea parțială are ca scop reducerea în cat mai mare măsură a
duratei de execuție dar este limitată de necesitatea asigurării frontului de lucru
necesar formațiilor de lucru.
6 Structură S 10 20
Suprastructură
7 Închideri & ÎC 4 9
Compartimentări
Suprastructură,
5 sectoare
10 Pardoseli P 7 10
11 Finisaje Interioare de FIS 10 8
Suprafață
Între activitățile S și ÎC suprapunerea nu se poate realiza deoarece se impune o
condiționare tehnologică de aștepatare pentru întărirea betonului turnat, necesară
decofrării și declanșării activității următoare de Închideri & Compartimentări.
Decofrarea necesară fiind parțială nu se impune așteptarea de întărire a betonului de
28 de zile ci de cca. 7 zile din momentul încheierii turnării betonului, această valoare
fiind apreciată în funcție de traseul zidurilor ce urmează a fi executate, stabilirea ei
depinzănd în mare parte și de experiența și abilitatea planificatorului. Condiționarea
va fi egală cu durata de ralizare a suprastructurii de rezistență pe un sector (dS = 20
zile) plus cele 7 zile, în cazul nostru rezultand 27 zile. S-ar putea spune că, întrucat în
cele 7 zile intră și cele două zile libere sambătă și duminică, în loc de 7 putem
introduce în calcul doar 5 zile dar, deoarece din diverse motive lucrările se pot derula
și în zilele nelucrătoare, pentru siguranță vom păstra valoarea 7 care, în caz că se va
lucra în weekend, ne va conduce la o așteptare de 9 zile, fiind acoperiți. Întrucat
valoarea de 27 zile a condiționării este mai mare decat durata actvității precedente
(dS = 20 zile), avem de a face cu execuție cu discontinuitate sau întrerupere.
51
În continuare, intercondiționările de pe nivelul curent își păstrază caracterul
tehnologic determinat și cel organizatoric, impus de necesitatea creării frontului de
lucru necesar în condițiile execuției lucrărilor succesive cu suprapunere, adică
simultaneitate parțială. Dificultatea majoră constă în stabilirea unei suprapuneri, adică
a unei simultaneități cat mai mari, fără a afecta funcționarea optimă a formațiilor de
lucru ce execută activități succesive din punct de vedere tehnologic. Valoarea
condiționării, implicit a suprapunerii dintre două activități adiacente se stabilește în
funcție de:
1. Specificul și aracteristicile activităților;
2. Caracteristicile și cantitățile resurselor utilizate:
- marimea și componența formațiilor de lucru,
- cantitățile, tipurile de materiale și spațiul disponibil pentru depozitare,
mainpulare, transport,
- utilajele și echipamente utilizate;
3. Mărimea și onfigurația spațiului de lucru, inclusiv compartimentările.
Succesul stabilirii gradului de suprapunere depinde în mare parte și de
aptitudinile specialistului planificator, adică de experiența, abilitatea și intuiția
acestuia privind operațiile ce compun activitățile și scenariile de execuție.
În mod orientativ, pentru locuințele obișnuite, condiționarea de începere este
aproximativ egală cu jumătatea duratei activității precedente. Dacă activitatea
următoare este mai scurtă, deci mai rapidă decat precedenta, apărand fenomenul de
reducere a spațiului de siguranță dintre formațiile de lucru (activitate următoare „o
poate prinde din urmă pe cea precedentă”), condiționarea va fi extinsă corespunzător.
Deasemenea, pentru creșterea gradului de siguranță, condiționarea se poate crește
suplimentar.
Se constată că, din nefericire, în procesul de stabilire a valorilor condiționărilor,
există un grad mare de imprecizie și subiectivism, caracteristici specifice oricum
naturii umane și care nu pot fi atenuate suficient de reglementări tehnice și normative.
Intercondiționările dintre activitățile ce se succed pe verticală, activități de
obicei de acelaș fel și executate de de obicei de către aceeași formație de lucru rezultă
din necesitatea creării frontului de lucru prin execuția lucrărilor la nivelul inferior
întai și din necesitatea trecerii formației de lucru pe nivelul superior, atunci cand e
unică. De obicei, valorile intercondiționărilor dintre niveluri sunt egale cu duratele
necesare formațiilor să finalizeze lucrările la nivelurile adiacente inferioare, adică
sunt egale cu ritmurile de lucru / duratele pe sector ale activităților respective (tiλ /
di ).
Atunci cand activitățile adiacente ce se succed pe verticală nu sunt de aceeași
natură, se poate încerca suprapunerea lor parțială în scopul reducerii duratei de
execuție.
Terasa 1 sector 14 Terasa Ter 8 7
Fațada 1 sector 15 Fațada (Finisaje Fa 9 33
Exterioare)
Terasa este condiționată de activitatea Închideri & Compartimentări de la
ultimul etaj. Întrucat parapetul de pe perimetrul terasei este executat de formația de
52
zidari de la ÎC, condiționarea va fi egală cu durata ÎC, pentru a permite zidarilor să
finalizeze aceste lucrări de pe ultimul etaj. Terasa poate depinde și de muncitorii
izolatori ai subsolului dacă ne propunem să-i utilizăm fără întrerupere între IzS și Ter
dar acest aspect va fi tratat în etapa de optimizare a utilizării resurselor umane.
Fațada (Finisajele Exterioare) depinde de Tamplăriile de pe ultimul etaj
(Tm IV) dar și de executarea Umpluturilor (U). Aceste activități trebuie executate
măcar pe una din laturile construcției pentru a permite montarea schelei pentru
Fațadă. Sincronizarea finalizării acestor activități este foarte dificilă în practică chiar
dacă planificarea lor în avans e simplă. Deasemenea pot apărea probleme legate de
disponibilitatea acelei laturi a clădirii din punct de vedere a eliberării acesteia de
dispozitive și echipamente de ridicat necesare aprovizionării cu materiale. Prin
urmare, pentru a fi acoperiți, valoarea intercondiționărilor dintre U și Tm IV pe de o
parte și Terasă va fi egală cu duratele acestor activități precedente. Dacă condițiile
efective din șantier o vor permite, executantul va putea reduce condiționările,
obținănd astfel un avantaj de timp. Între Terasă și Fațadă avem condiționare cu
suprapunere, valoarea sa fiind mai mică decat durata Terasei, atat cat sa asigure
finalizarea parapetului perimetral permițand astfel începerea Finisajului Exterior pe
parapet, acesta executandu-se de sus în jos, de la partea superioară la cea inferioară a
exteriorului clădirii, pentru a împiedica stropirea suprafețelor de sub nivelul de lucru.
Foarte importante sunt intercondiționările de Securitate în Muncă (Securitate
Ocupațională), adică acele intervale menite să reducă la maxim riscurile de accidente
de muncă. Ele se introduc între activitățile de realizare a structurii de rezistență la
Suprastructură și activitățile următoare (Închideri & Compartimentări), riscurile
rezultand din manevrarea cofrajelor și turnarea betonului cu ben acu beton suspendată
în macara sau cu autopompa de beton, operații caracterizate prin dinamismul maselor
mari de materiale și echipamente. Prin urmare, vom condiționa începerea activității
ÎC de finalizarea activității Structură Suprastructură (S) pe sectorul de la nivelul
imediat superior. Intercondiționarea va fi egală cu durata S , prin urmare activitatea
ÎC va începe numai după turnarea și compactarea completă a betonului în cel de al
doilea planșeu de deasupra.
Intercondiționările dintre ultimele activități reale, Fa și FIS și activitatea finală
fictivă STOP sunt bineînțeles egale cu duratele activităților respective deoarece
termenul final de execuție a construcției evidențiat de STOP este termenul final al
celei mai tarzii activități din proiect.
În continuare se prezintă graficul rețea M.P.M. în varianta cu termene de pe coloana

întâi reprezentând termenele imediat anterioare termenelor de începere, Drumul Critic
fiind reprezentat prin linie îngroșată (roșie).
53
Fig. 1.11. Planificarea lucrărilor pentru un bloc S+P+4E+T prin grafic M.P.M.
54
Pentru realizarea proiectului in condiții optime se urmaresc mai multe obiective:

1. Realizarea duratelor de executie si a termenelor intermediare si final dorite
(contractate).
2. Respectarea unor termene intermediare la care intra alte formatii si alti contractori
(antreprenori) de specialitate – subcontractori.
3. Asigurarea continuitatii in munca a formatiei de muncitori, adică optimizarea
execuției fiecărui proces simplu in parte, urmărindu-se obținerea continuității
execuției lucrărilor
De exemplu, pentru activitatea FIS – finisaje interioare de suprafata (zugraveli,
vopsitorii, placări):
138
98 106 RT = 55 zile 153 161
118 126 RT = 43 zile 169
138 146 RT = 31 zile 177
158 166 RT = 19 zile 185
170 178 RT =15zile193

Pentru determinarea intervalului de continuitate se scade din tf,FIS-EtajIV (minim
de terminare) durata totală a activității, obținând termenul minim la care poate
începe activitatea pe sectorul Parter astfel încăt sa se desfășoare în mod continuu pe
succesiunea sectoarelor:
ts,FIScontinuitate = tf,FIS-Etaj IV – nsectoare x di = 178 – 5x8 = 178 – 40 =138 zile
și se adună la tFIS-*Parter durata totală, obținându termenul maxim de terminare:
tf,FIS*continuitate = ts,FIS-*Parter + nsectoare x di = 153 + 5x8 = 193 zile
138 5x8 = 40 178 RT = 15days
153 5x8 = 40 193

Pentru a avea asigurată continuitatea, activitatea
“Finisaje Interioarede de Suprfata” trebuie plasată numai ăntre cele doua limite.
Procedăm la fel cu toate activitățile ce dețin rezerve de timp:

55
Pentru Inchideri & Compartimentări și Tamplării avem cate o singură variantă
deoarece pe ultímele doua nivele rezervele de timp sunt nule (activități critice), astfel:
ÎC : 110 9 x 5 = 4 137 155
Tm : 115 9 x 5 = 45 142 160
Cele două activităați devin critice, ele nemaiavand reserve de timp.

Urmatoarele activități sunt necritice pe toate sectoarele și intervalele lor de
continuitate vor fi astfel:
110 12 x 5 = 60 170 RT = 15 zile
Ti :
125 185
125 10 x 5 = 50 175 RT = 15 zile

P:
140 190
138 8 x 5 = 40 178 RT = 15 days

FIS :
153 193
Planul calendaristic este de obicei însoțit de un graphic al consumului de resurse

umane (mană de lucru), uneori și consumurile de resurse materiale, utilaje,
echipamente si mijloace de transport.
Dacă plasăm activitățile astfel optimizate la termenele cele mai tarzii de execuție,
situația va fi:
56
PLAN CALENDARISTIC – GRAFIC GANTT

Durată [zi]
Executanți
ModNo Acti ri di RTi Ani calendaristici
de vi [exe Luni calendaristice
exe tate cu [zi] [zi] Zile calendaristice
cuție tan
ți] 1 3 8 13 37 99 107 110 115 125 137 153 160 185 190 193
Suc 1 SSV 1 1 0 1 140 155 162
cesi 12
une 2 SG 1 2 0 1
5
pe 3 SM 5 5 0
5
1 5
sec 4 F 10 5 0 10
24
tor 5 SS 10 24 0
10
20 x 5 = 100
Sin 6 S 10 20 0
10
cro
ni 7 ÎC 4 9 0 9 x 5 =45
4
za 9 x 5 = 45
re 8 Tm 3 9 0 3
12 x 5 = 60
pe 9 Ti 10 12 0
10
5 10 x 5 =50
sect. 10 P 7 10 0 7
8 x 5 =40
11 FIS 10 8 0 10
În 12 IzS 4 8 0 8
4
para 3 RT = 50
lel 13 U 5 3 50 5
7 RT = 2
pe 14 Ter 8 7 2
8
1sect 33
15 Fa 9 33 0 9
Executanți 40 GRAFIC RESOURSE UMANE 38

44
34 36
30 27
24 26
17 17 19
20 14 15 14
10
10 5
1 1
140 155 162
1 3 8 13 37 99 107 110 115 125 137 153 160 185 190 193
Time [zi]
Fig. 1.12. Planificare calendaristică – tip Grafic Gantt , elaborat pe baza
planificării prin Metra Potential Method (grafic rețea M.P.M.) , pentru
un bloc de locuințe S+P+4E+T
4. Asigurarea unui profil al consumului de resurse umane (mana de lucru) cat mai
putin neuniform.
Acest lucru se realizeaza prin deplasarea activitatilor in limitele rezevelor de timp,
tinand cont de toate interconditionarile dintre ele. Pentru activitatile carora li s-au
stabilit limitele de continuitate, deplasarea se face intre aceste limite.
Se observă un varf în consumul de mana de lucru de 44 lucrători, pentru două zile,
160 și 162. Se observa ca soluția cea mai simplă pentru reducerea acestuia ar fi
deplasarea activitații Terasa 2 zile mai devreme pentru a elimina suprapunerea cu
activitatea Fațada. Acest lucru un este convenabil deaoarece Terasa s-ar suprapune cu
Închideri și Compartimentări unde lucrează aceiași 4 zidari de la Terasă ! Altă soluție
ar fi întarzierea începerii Terasei cu 2 zile însoțită eventual de scurtarea cu 2 zile a
duratei acestei activități (pentru a nu mări cu 2 zile termenul de terminare al lucrărilor
57
Te = 193 zile) prin alocarea de resurse umane suplimentare sau prin acceptarea unui
indice de realizare a normei pi mai mare dar în limitele admise pentru o activitate cu
risc sporit efectuată la înălțime.
Se observă că activitățile Ti, P, FIS se execută cu continuitate dar nu mai au

rezerve de timp, au devenit critice, deci nu mai pot fi prelungite, întrerupte sau
amanate în caz de necesitate. Pentru a le asigura rezerve de timp le putem plasa pe
poziții mai timpurii cu condiția să respectăm toate condiționarile dintre activități.
Astfel, Tencuielile interiaoare (Ti) au condiționarea de începere față de
începerea activității precedente Tamplarii (Tm) de 4 zile, deci ar putea începe după
termenul 115 + 4 = 119 zile.
În continuarie, începerea activității Pardoseli (P) este condiționată față de
începerea precedentei Ti , condiționarea fiind de 7 zile, rezultand următoarea situație:
Ti : 110 119 12 x 5 = 60 179 185

RT=6days
P: 125 126 10 x 5 = 50 176 190

RT=14 days
Dar această soluție este imposibilă deoarece condiționările nu s-ar respecta decat
pe primul sector. Activitatea următoare Pardoseli (P) s-ar încheia pe ultimul sector
chiar înaintea activității precedente Tencuieli interiaoare (Ti), datorită faptului că
activitatea următoare P este mai scurtă, deci mai rapidă decat activitatea precedentă
Ti.
Prin urmare, se v-a urmări respectarea condiționărilor de începere pe fiecare sector
în parte sau mai vizibil, se va urmări respectarea condiționarii de terminare “finish-
to-finish” sau “end-to-end” între cele două activități, valoarea acesteia fiind egală cu
diferența între termenele maxime de terminare tfj* , adică tf,P* - tf,Ti* = 190 – 185 = 5
zile.
Observand ca și activitatea FIS este mai scurtă decăt P, precedent sa, vom lua în
considerare tot condiționarea de terminare, aceasta avand valoarea tf,FIS* - tf,P* =
193 – 190 = 3 zile.
Eșalonarea celor trei activități va fi următoarea:
start-to-start
4 days finish-to-finish
Ti: 110 119 12 x 5 = 60 179 RT =6zile 185
5 days
P: 125 134 10 x 5 = 50 184 RT =zile190
3 days
FIS: 138 147 8 x 5 = 40 187 RT =6zile193
58
Cele trei rezerve de cate 6 zile vor fi poate salvatoare în cazul unor perturbații care
vor afecta execuția lucrărilor impunand întreruperea, amanarea sau prelungirea lor cu
pană la 6 zile.
PLAN CALENDARISTIC – GRAFIC GANTT
Durată [zi]
Executant
ModNo. Acti ri di RTi Ani calendaristici
de vi [e Luni calendaristice
exe tate xe [zi] [zi] Zile calendaristice
cu cu
ție tnt] 1 3 8 13 37 99 107 110 115 119 137 147 155 160 179 185 190 193
Suc 1 SSV 1 1 0 1 134 162 184 187
1
cesi 2
une 2 SG 1 2 0 1
5
pe 3 SM 5 5 0
5
1 5
sec 4 F 10 5 0 10
24
tor 5 SS 10 24 0
10
10 x 5 = 100
Sin 6 S 10 20 0
10
cro
ni 7 ÎC 4 9 0 9 x 5 =45
4
za 9 x 5 = 45
re 8 Tm 3 9 0 4 3
12 x 5 = 60 RT = 6 zile
5 9 Ti 10 12 0
10 5
sec 10 x 5 =50 RT = 6 zile
tors 10 P 7 10 0 7 3
8 x 5 =40 RT = 6 zile
11 FIS 10 8 0 10
8
In 12 IzS 4 8 0
4
para 3 RT = 50
lel 13 U 5 3 50 5
7 RT = 2
pe 14 Ter 8 7 2
8
1sct 33
15 Fa 9 33 0 9
Operators HUMAN RESOURCES CHART 44

38
40 34 34 36
30 27 26
24
17 19
20 14 15 14
10 9
10 5 `
11
137 155 162 184 187
1 3 8 13 37 99 107 110 115 119 134 147 160 179 185 190 193
Time [day]
Fig. 1.13. Plan calendaristic optimizat – tip Grafic Gantt, elaborat pe baza
planificării prin Metra Potential Method (grafic rețea M.P.M.) , pentru
un bloc de locuințe S+P+4E+T
59
SOLUTII DE IMBUNATATIRE A PROGRAMELOR

1. Reanalizarea duratelor activitatilor printr-o estimare cat mai precisa in vederea
scutarii lor - se poate creste indicele de realizare a normei pi fara a depasi pimax (1.20
pentru schimbul de lucru de 8 ore).
2. Reducerea duratelor prin redistribuirea sau alocarea de mana de lucru.
3. Revizuirea legaturilor tehnologice si organizatorice pentru marirea suprapunerilor
activitatilor, in special pe drumul critic, în vederea reducerii duratei totale de
execuție.
4. Alocarea unui numar sporit de formatii pentru aceeasi activitate in vederea
executarii lucrarilor in paralel, mai ales pe drumul critic.
5. Micsorarea sectoarelor prin cresterea numarului lor (subdivizari), acolo unde se
poate.
6. Adoptarea de tehnologii mai eficiente, in urma unei analize tehnico-economice.
Se fac astfel iteratii pana cand Te planificat ≤ Te reper (cerut, contractat)
Planul calendaristic de tip grafic GANTT, insotit de profilul resurselor umane vor
asigura astfel lansarea, urmarirea, monitorizarea, coordonarea, si controlul executiei
lucrarilor si al aprovizionarii cu resurse, graficele de aprovizionare cu resurse
intocmindu-se pe baza graficelor de consum de resurse elaborate pe baza aceluiasi plan
calendaristic Gantt.
Acelaș plan calendaristic, Grafic Gantt elaborat cu ajutorul programului Spider Project
Professional
60
Fig. 1.14. Plan Calendaristic tip Grafic Gantt elaborat cu ajutorul programului
Spider Project Professional pentru blocul de locuințe S+P+4ET
61
APLICAREA PROCEDEULUI M.P.M. PRIN REPREZENTAREA
TERMENELOR REALE DE INCEPERE
În prezentarea anterioară, prin termenele minim și maxim de incepere ale

activităților, nu se ințeleg termenele reale de începere ci zilele imediat precedente
acestora, adică termenele reale minus o zi. S-a adoptat aceasta soluție prin convenție,
din motive de simplificare a aplicării procedeului, termenele calendaristice ce rezultă
în planul calendaristic pe baza acestor termene din M.P.M. nefiind afectate. În fond,
în planul calendaristic apar doar termenele de terminare ale activităților așa că nu
contează cum s-a ajuns la ele atata timp cat sunt corecte.
În continuare se prezintă varianta M.P.M. cu termenele de începere efective, ținand
cont că termenele reale de începere sunt ulterioare cu o zi celor precedente prezentate
anterior. Pentru simplicitate se păstrează aceleași notații. Această variantă este puțin
mai dificilă deoarece, la calculul termenelor de terminare, trebuie scazută o zi, anume
ziua adunată la calculul termenelor de începere.
TERMENELE CARACTERISTICE ALE ACTIVITATILOR

Termenul minim de incepere a activitatii j
tsj = tjmin, incep = EST Earliest Starting Time

Este cel mai devreme termen la care poate sa inceapa Activitatea j . Activitatea j
începe în ziua urmatoare așa zisului Termen minim de incepere a activitatii j calculat
anterior (care era de fapt Termen minim imediat anterior inceperii activității j , la care
se adaugă o zi).
Este drumul cel mai lung care uneste activitatea initiala (0 sau 1) de Activitatea j .
tsj = MAX LD (1 sau 0, j)
1 , dacă j este activitatea inițială (1 sau o); în varianta anterioara avea
tsj = valoarea 0
MAX ( tsi + tij ) , daca 1 sau 0 < j  n (activitatea finala )
Se parcurge graficul retea in sens direct de la activitatea initiala la cea finala,
luindu-se in considerare valorile maxime ale intrarilor.
Se pun in evidenta termenele minime de incepere, avem deci de-a face cu un
program MINORANT.
Termenul minim de terminare a activitatii j
tfj = tjmin, term = EET Earliest Ending Time

Este cel mai devreme termen la care se poate termina activitatea din nodul j.
Valoarea sa este egală cu a termenului imediat anterior celui minim de începere la
care se adaugă durata activității sau este egala cu valuarea termenului minim de
începere tsj la care se adaugă durata activității și se scade o zi.
tfj = tsj + dj – 1 zi analog tfi = tsi + di – 1 zi
62
Termenul maxim de incepere a activitatii i
tsi* = tiMAX, incep = LST Latest Starting Time

Este cel mai tarziu termen la care poate incepe activitatea din nodul i. Activitatea i va
începe în ziua următoare așa zisului Termen maxim de incepere a activitatii i calculat
anterior (care era de fapt Termen maxim imediat anterior inceperii activității i , la
care se adaugă o zi).
Este valoarea cea mai mica a diferentei dintre termenul final al proiectului tsn* = Te si
lungimea drumului cel mai lung de la actvitatea finala la activitatea i.
Este diferenta dintre termenul maxim final al proiectului si drumul cel mai lung
dintre activitatea fina n si activitatea considerata, i.
tsi* = tsn* - MAX LD (n , i )
tsn* , daca i = n ( activitatea finala)
tsi* =
min ( tsj* - tij ) , daca 1 sau 0  j < n (activitatea finala )
Se parcurge graficul retea in sens invers, de la activitatea finala la cea initiala,

luandu-se in considerare valorile minime ale intoarcerilor.
Se pun in evidenta termenele maxime de incepere, deci avem de-a face cu un
program MAJORANT.
Termenul maxim de terminare a activitatii i
tfj* = tjMAX, term = LET Latest Ending Time
Este cel mai tarziu termen la care se poate termina activitatea din nodul i.
Valoarea sa este egală cu a termenului imediat anterior celui maxim de începere la
care se adaugă durata activității sau este egală cu valuarea termenului maxim de
începere tsi la care se adaugă durata activității și se scade o zi.
tfi* = tsi* + di – 1 zi analog tfj* = tsj* + dj – 1 zi
63
REZERVELE DE TIMP ALE ACTIVITĂȚILOR
Rezerva totala de timp a Activitatii i
Este intervalul de timp cu care se poate amana inceperea activitatii i fata de termenul
sau minim de incepere tsi , fara a influenta termenul final de executie a proiectului
Te (tsn ).
RTi = tsi* - tsi RTi = tfi* - tfi
analog
Rezerva libera de timp a Activitatii i

Este intervalul de timp cu care se poate amana inceperea activitatii i fata de termenul
sau minim de incepere tsi , fara a impiedica inceperea urmatoarelor activitati la
termenele lor minime de incepere tsj .
RLi = min(tsj - tij) - tsi RLj = min(tsk - tjk) - tsj
analog
În continuare se prezintă graficul rețea M.P.M. în varianta cu termene reale de

începere, Drumul Critic fiind reprezentat prin linie îngroșată (roșie).
64
Fig. 1.15. M.P.M. cu termenele reale de începere pentru un bloc S+P+4E+T

65

C1. Planificarea Și Organizarea Execuției Lucrărilor de Construcții

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C1. Planificarea Și Organizarea Execuției Lucrărilor de Construcții

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Management în construcţii II

PLANIFICAREA ȘI ORGANIZAREA EXECUȚIEI LUCRĂRILOR

1.1. Noțiuni generale

Planificarea și organizarea execuției lucrărilor (proceselor) de construcții reprezintă

1.2. Principii de bază ce se aplică în organizarea și planificarea execuției

1.2.1. Principiul continuității

1.2.2. Principiul uniformității

1.2.3. Principiul ritmicității

1.2.4. Principiul sincronizării (Principle of Timing)

1.3. Parametrii utilizați în planificarea și organizarea execuției proceselor de

II. Cantitatea (volumul) de lucrări pentru lucrarea elementară ‘i’, pe sectorul λ

Qiλ exprimată în unitatea de măsură naturală U.M.i aferentă

III. Volumul de muncă pentru lucrarea elementara ‘i’, din obiectul de

IV. Volumul de muncă pentru lucrarea elementara ‘i’, pe sectorul λ din

V. Numărul de executanti din formația de lucru ce execută lucrarea elementară

tiλ = ritmul de lucru = durata lucrării elementare (procesului) ‘i’ , pe sectorul λ;

Viλcalculat Qiλ x Nti

În calculul ri se utilizeaza pi MAXIM (1,00 ÷ 1,20 sau 1,50).

• Prin calcul, pe baza mărimii frontului de lucru / locului de lucru

Lli = ri x lli Lli = locul de lucru limitat de spațiul disponibil

1.3.2. Parametrii organizatorici de desfăsurare în spațiu utilizați în

Zona de lucru reprezintă spațiul imprejmuit aflat la dispoziția santierului în

Sectorul de lucru este spațiul din cadrul obiectului de construcții, stabilit pe

Nivelul de lucru este diviziunea pe verticata a unui obiect de constructii

e. Locul de lucru Lli

Fig.1.1. Organizarea locului de lucru în șantierul de construcții

a. Ritmul de execuție tiλ

Unde : ri reprezintă numărul de executanți (muncitori).

Numărul de executanți ri se stabilește astfel :

1 ≤ pi ≤ 1,20/1,10/1,00 pentru executantul manual ce lucreaza 8 ore pe schimb (zi)

b. Pasul lanțului kiλ

tiλ ti+1λ Timp kiλ = tiλ Continuitate

II. i i+1 kiλ > tiλ Decalare

IV. Modulul de ritmicitate pentru “i” K0i

Modularea se aplică în situația în care putem utiliza un număr de formații de

ti = ritmul de execuție al procesului ritmic “i”

LANȚ ELEMENTAR DIVIZAT MODULAT RITMIC

Te = bik0i + (n - 1) k0i Exemplu : ti = 4 zile

Notaţii şi parametri utilizaţi în planificarea și organizarea execuţiei proceselor

1.4.1. Metode utilizate în planificarea si organizarea execuţiei proceselor

CICLOGRAMA reprezintă o modalitate grafică, un instrument grafic de

METODA SUCCESIUNII PENTRU EXECUŢIA

Metoda în paralel pentru execuția proceselor simple

Execuția procesului simplu țncepe simultan pe toate cele n sectoare de lucru, în

METODA ÎN PRALEL PENTRU EXECUŢIA

METODA ÎN PRALEL PENTRU EXECUŢIA

Fig. 1.4. Metoda în paralel pentru execuția proceselor simple

METODA PARALEL-SUCCESIVĂ PENTRU EXECUȚIA

Fig.1.5. Metoda paralel-succesivă pentru execuția proceselor simple ritmice

METODA SUCCESIV-PARALELĂ PENTRU EXECUȚIA

- Cele 3 formații lucrează în succesiune pe câte 2 sectoare succesive și în paralel

1.5. Planificarea și organizarea execuției proceselor complexe de construcții

Metode utilizate in planificarea si organizarea execuției proceselor complexe

Metodele utilizate la planificarea si organizarea execuției proceselor complexe sunt :

Metoda succesiunii pentru execuția proceselor complexe ritmice

METODA SUCCESIUNII PENTRU EXECUȚIA PROCESELOR COMPLEXE RITMICE

ti1 = ti2 =….= tiλ =….= tin = ti = constant

Fig. 1.7. Metoda succesiunii pentru execuția proceselor complexe ritmice

Metoda in paralel pentru execuția proceselor complexe ritmice

Se recomandă când se impun durate minime de execuție a lucrărilor.

Te = MAX (teλ) = te1 = te2 =….= teλ = …. = ten =

Fig. 1.8. Metoda în paralel pentru execuția proceselor complexe ritmice

Metoda in lanț (Line of Balance) este un procedeu de planificare și organizare