Tehnologie Vescan Complet

I.
NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.ROLUL SI CONTRIBUTIA
TEHNOLOGIEI SI CARACTERISTICILE
PRODUCTIEI DE CONSTRUCTII-
MONTAJ
Tehnologia lucrarilor de
constructii reprezinta disciplina tehnica
care studiaza si stabileste notiunile,
principiile si tehnica proiectarii executiei
obiectelor de constructii, a mijloacelor
(forte de munca, echipamente,
dispozitive) si procedeelor de executie
necesare in conditiile realizarii lucrarilor
de constructii-montaj la un nivel calitativ
superior si cu eficienta maxima.
Se tine cont de 2 parametri: asigurarea
conditiilor de calitate si eficienta
economica
Eeficienta=Eefect/Eefort
Realizarea unui obiect de constructii se
face in 4 faze: 1. stabilirea temei de
proiectare de catre beneficiar. 2. faze de
proiectare in care se materializeaza
tema de investitii- subfaze:studiu
geotehnic favorabil, proiecte, detalii
tehnice, piese scrise, desenate. 3. faza
de executie-materializarea pe teren a
proiectului. 4. faza de exploatare a
constructiei: caiet de sarcini de
exploatare, intretinerea materialelor in
functie de durata de viata. Proces
tehnologic: actiunea de transformare a
obiectului muncii (materialul) sub act
directa a fortei de munca (proces
tehnologic manual) sau sub act indir, cu
aj unor mijloace mecanizate (proces
tehnologic mecanizat). Procedeu
tehnologic: solutia tehnologica de exe a
procesului tehnologic si mijl de munca
adoptate.
Pot fi: elementare- executia celor mai
elementare operatiuni de lucru intr-un
singur domeniu; simple- mai multe
procese elementare grupate, se
realizeaza un articol de lucrare sau un
elem de constr; complexe- gruparea
proceselor simple si elementare pentru
realizarea unui element de constructie.
Activitatea de executie trebuie sa
corespunda din punct de vedere a 6
parametri: 1. tehnic: cladirea trebuie sa
aiba rezistenta si stabilitate; 2. functional
3. calitativ: in functie de puterea
financiara a beneficiarului, normative si
standarde in vigoare la data proiectarii;
4. executia in conditii de cost minim; 5.
exe intr-o durata de timp minima; 6. exe
la o productivitate max (eficienta
economica)
Productia de constructii sau
activitatea de realizare a constructiei
presupune lucrul pe santier dar si
activitati secundare: aprovizionare,
producere de prefabricate si
semifabricate, activitati de intretinere si
exploatare a utilajelor . Obiectul de
constructie poate fi definit ca orice
constructie distincta, delimitata spatial si
caracterizata printr-o destinatie
functionala . Partile componente ale
unui obiect de constructie ,dupa
functiuni sunt: -structura de rezistenta
:fundatiile, elem verticale, peretii de rez
si stalpii; elem oriz (grinzi si placi); elem
principale de acoperis. -grupul elem.
nestructurale de inchidere si
compartimentare; -grupul finisajelor:
pardoseli, tencuieli, zugraveli,vopsitorii
etc. -grupul retelelor de utilitati :
instalatiile interioare, electrice, sanitare,
de incalzire, ventilatie etc.
Un elem de constr e format din 1 sau
mai multe articole de lucrare (deviz) ex:
stalp de beton are ca si articole :cofraj,
armatura, beton.
Pretul de cost se determina din aceste
articole de lucrare.
Caracteristici ale productiei de
constructii-montaj
1-constructia este fixa iar mijloacele
de productie sunt mobile (este exact
invers in industrie); 2-procesele
tehnologice se desfasoara in aer liber,
sub influenta agentilor climatici,fapt ce
impune luarea unor norme de protectie
si o planificare a executiei lucrarilor; 3-
de obicei in constructii se fac unicate
sau produse de serie mica =>
tehnologia si cheltuielile difera de la un
produs la altul; 4- durata ciclului de
realizare a obiectelor este f mare
datorita datorita nr mare de lucrari,de
operatii ce trebuie executate intr-o
succesiune tehnologica precum si
datorita intreruperilor cauzate de
intemperii; 5- diversitatea si volumul f
mare de materiale
Progresul tehnic in constructii
Exista o necesitatea de introducere a
progr tehnic in constr pentru a mari
productivitatea si pt a reduce pretul de
cost. Cai de introducere: transferul elem
de pe santier in conditii bune, utilizarea
cat mai des a mecanizarii, tipizarea
constructiilor, imbunatatirea calitatii si
eficientei lucrarilor de constructii
II INDICI DE ANALIZA A EFICIENTEI
SOLUTIILOR TEHNOLOGICE

2. DESPRE MANOPERA SI
PRODUCTIVITATEA MUNCII
Manopera consumul total de ore-
munca pt realizarea volumului de lucrari
(Q)
Dpdv al modului de exprimare:
-manopera normata (Mn)
Mn=Q x NT (om-ore)
-manopera planificata (Mp)
Mp=Q x NT /ip (om-ore)
Ip=indicele de realizare a normei
planificat: ip= N.T/ ore munca
efectiva=produs efectiv/ NP (norma de
productie).
-manopera efectiva (Me)
M
e
= Q x ore efective/unit de produs. In
cazul proceselor de lucru mecanizate,
manopera planificata se calculeaza cu
relatia:
Mp=Md+ Ms+Mr+Mt
(manopera directa, manopera
suplimentara, manopera de intretineri si
reparatii pe santier, manopera de
transport dus-intors si de montare-
demontare a utilajului).
Productivitatea muncii exprima
eficienta cu care se cheltuieste munca
in procesul de productie.Poate fi:
-productivitate fizica, exprimata prin
volumul de munca (Pf.m) si produs (Pf.p)
Pf.m=N.T Pf.p=N.P/m= 1/N.T=1/Pfm;
-productivitate valorica exprima valoarea
produsului realizat de muncitor intr-o
unitate de timp.

3. DESPRE CONSUMURI SPECIFICE
DE MATERIALE SI ENERGIE SI
DESPRE PRETUL DE COST A UNOR
SOLUTII TEHNOLOGICE
*Consumurile specifice de material si
energie cuprind cantitatile de materiale
care intra efectiv in opera + pierderi
tehnologice rezultate din prelucrare si
manipulare + transportul si depozitarea
materialului de la furnizor pana la locul
de punere in opera.
-consumul specific :
Ss=Sm / Q (U.Mm/U.Ml)
Sm-cantitatea de material necesara
pentru realizarea articolului de lucrare
respectiv
Q- cantitatea de lucrare
-consum specific de energie :
Es= Es/Q ( kg cc)
*Pretul de cost masoara eficienta
proiectarii si tehnologiei de executie.
Pretul de cost unitar -totalitatea
cheltuielilor efective aferente unitatii de
produs.
Cu=Ct/Q (lei/U.M)
Dpdv al modului de exprimare:
-pret de cost unitar normat
-pret de cost unitar planificat
-pret de cost unitar efectiv
Pt. o durata de executie cat mai mica:
solutii constructive si tehnologice
moderne, cresterea gradului de
mecanizare si industrializare a lucrarilor,
cresterea gradului de calificare a
muncitorului, organizarea corecta a
activit pe santier.
III. MECANIZAREA LUCRARILOR DE
CONSTRUCTII

4.MICA SI MAREA MECANIZARE IN
CONSTRUCTII
Mica mecanizare conduce la reducerea
efortului fizic a muncitorilor, la cresterea
productivitatii muncii prin folosirea
masinilor de mica mecanizare cu
actionare mecanica, hidraulica sau
pneumatica,cum sunt: ciocanul de
gaurit, masina de finisat pardoseli
minerale, aparatul electromecanic de
vopsit etc. Acest tip de mecanizare este
aplicabil finisajelor, izolatiilor, instalatiilor
etc.,deci categoriilor de lucrari ce
implica un consum mare de manopera.
Marea mecanizare conduce la
eliminarea completa a proceselor de
lucru manuale prin folosirea utilajelor
grele, complexe, de mare capacitate
(excavatoare, buldozere, macarale turn,
incarcatoare). Acest tip de mecanizare
este recomandabil in cazul categoriilor
de lucrari ce implica un volum mare de
materiale grele, cum ar fi: lucrarile de
terasamente, lucrari de montaj-
prefabricate.
Mecanizare simpla sau partiala: un
proces tehn simplu de regula cu un sg
utilaj. Mecanizare complexa: o
succesiune de procese tehnologice
simple cu mai multe tipuri de utilaje.
Indicele de mecanizare: (Qm/Qt)x100.

5.CARACTERISTICILE TEHNICE SI
FACTORII DE EXPLOATARE A
UTILAJELOR CU FUNCTIONARE
CICLICA
*Caracteristicile tehnice
-durata de ciclu (t) = timpul scurs de la
inceperea unui ciclu pana la terminarea
lui. -nr. de cicluri pe ora (n)=nr. de
cicluri executate de utilaj in timp de o
ora, n=60/t. -capacitatea utilajului
(q) = volumul de lucrari ce poate fi
realizat de utilaj intr-un ciclu. (capacitate
nominala/medie)
-raza de actiune a utilajului (r)
-inaltimea de lucru (i) ce variaza
inversproportional cu raza de actiune.
*Factorii de exploatare
- coeficientul de utilizare a capacitatii
(Kc) = indica gradul de utilizare a
capacitatii utilajului, avand val. max 1.
Kc= qef /qm sau qn; - coeficientul de
utilizare a timpului de lucru (Kt)=
indica nivelul de folosire a timpului activ
al utilajului Kt= ore active/ore inchiriate; -
randamentul (R)= cantitatea de produs
realizata de un utilaj in decurs de o ora.
In functie de Kc si Kt, R poate fi :
- randament teoretic (Rt)
Rt= n x q (U.M/h)
- randament tehnic (RT)
RT= Rt x Kc (U.m/h)
- randament de exploatare (Re)
Re=RT x Kt (U.M/h)
RT
n
= Pm = nc x qmc x 0,7 (0,7=kc)
RT
p
= np x qmc x kcp = np x qp
RE
p
= RT
p
x ktp

6.CALCULUL NUMERIC AL
UTILAJELOR CU FUNCTIONARE
CICLICA SI CONTINUA
Nu= Qs/ 8 h x RE
p

Nu- nr. de utilaje cu functionare ciclica;
Qs- volum de lucrari pe schimb; RE
p
-
randamentul de exploatare palnificat.
RE
p
= tc/tp;
tc= (0,7x qm
n
x60) / Rt
n
;
tp = tpr + tdep + 2 (H/Vrid-cob + Sdep/Vdep +
Srot/Vrot).
RT
p
/ RT
n
= (np x qmc x kcp) / (nc x qmc x
kc);
RE
p
= np/nc x kcp/0,7 x ktp x Pm;
Utilaje cu functionare continua: Nu =
idem mai sus, urmand a se det Re,
tinand seama de caracteristicile de
functionare ale acestor tipuri de utilaje.
RT
c
= 3600 x vc x qc x 0,7 = Pm; unde: vc
viteza de transport de catalog a
organului pp; qc capacitatea de transp
de cat a unui m liniar din organul pp.
RT
p
= 3600 x vc x qc x kcp;
Re
p
= RT
p
x ktp.
IV.TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE
TRANSPORT

7.CARACTERISTICILE GENERALE
ALE TRANSPORTULUI IN
CONSTRUCTII
Un flux de transport cuprinde mai multe
procese elementare: incarcare,
transportul propriu-zis (pe orizontala sau
verticala), descarcare,transbordari
intermediare si depozitari.
Obiectele operatiilor de transport si
manipulare pot fi: materiale,
semifrabicate, prefabricate,
echipamente tehnologice etc.; mijloace
de munca; forta de munca; Scopul
transportului poate fi:de aprovizionare
(de la fabrica la depozitul de lucru), de
evacuare (de la obiectul de constructie
la un depozit), tehnologic, loco-obiect
(de la depozitul de lucru situat langa
constructie la locul de punere in opera);
Sensul transportului poate fi: -pe
orizontala la distanta mare (>1km),in
cazul transporturilor de aprovizionare
sau evacuare; -pe oriz la dist mica
(<100m), la niv solului sau al etajului in
cadrul transp tehnologic; -pe verticala, in
cadrul transportului tehnologic loco-
obiect. Totalitatea materialelor ce se
manipuleaza si se transporta se
grupeaza in : materiale pulverulente
(ciment, ipsos, var hidratat), materiale
granulare (nisip,balast, pamant,pietris),
materiale in bucati mici de forma
neregulata (var bulgari,piatra sparta),
materiale in bucati mici de forma
regulata (caramizi,blocuri si placi de
BCA, bidoane cu vopsele, lazi cu cuie
etc), materiale in bucati
mari(prefabricate din ba sau
precomprimat,profile metalice,bare si
colaci,cherestea), materiale semilichide
sau lichide (beton si mortar proaspat,
apa, motorina, bitum topit).

8. SCHEMA GENERALA DE
TRANSPORT SI MANIPULARE A
MATERIALELOR
2 categorii de transport:
la distranta mare(de aprovizionare
sau evacuare), desf pe orizontala,
mijloace mecanizate
tehnilogic (loco-obiect) desf pe
orizontala sau verticala, la distante
relativ mici
D1-depozit fabrica producatoare
D2- deposit de zona
D3- depozit in baza de productie
D4-depozit loco-obiect
D5-depozit operativ la nivelul etajului
sau punerea in opera.
Rezulta 8 var de traseu pe care pot fi
transp materialele, prin evitarea unuia
sau mai multor depozite intermediare

9.CLASIFICATI PROCEDEELE DE
CONTAINERIZARE SI PREZENTATI
CATEVA SISTEME DE CONTAINERE
Procedee: transportul in pachete,
containere si transcontainere.
Procedeul consta in formarea unei
unitati de incarcatura cu materiale
ambalate sau nu, a caror forma ramane
neschimbata pe intregul flux de
transport. Asigura transp si manipularea
mat cu mijl mecanice, in cond corespz
de calitate, la un pret de cost m mic si
cu o manopera m redusa; se reduc
pierderile de materiale; containerele se
reutilizeaza.
Clasificarea containerelor:
*-dupa forma si alcatuire:
-pachete sau legaturi: pachete cu
legaturi nerecuperabile (banda de otel
laminata la rece, banda din mat plastice,
cable de otel, rigle din lemn inferior),
sau cu leg recuperabile: tip leagan sau
jug cu tiranti. Solutii de formare a
pachetelor cu legaturi: pachete preluate
cu dispozitive de prindere tip traversa/
tip cleste/ pachete cu goluri de
patrundere, preluate cu incarcatoare cu
furca sau cu dispoz de prindere la
macara cu furca echilibrata. -palete:
paletizare utilizarea unor suporturi de
lemn, metal sau mase plastice, cu aj
carora se realizz o unit de incarcatura a
carei forma ramane neschimbata pe
intregul flux de transport; pe palete se
incarca mat in buc de forma reg sau
care sunt ambalate; pot fi palete plane
de uz general, plane cu montanti,
specializate. -box-paletele (paleta lada)
cutii metalice cu pereti ficsi sau
rabatabili, din plasa de sarma sau tabla,
se sprijina pe 4 picioare sau 2 talpi; mat
cu greutate specifica mica sau mat
ambalate; -container: containerul:
accesoriu de transp format din cutii, lazi,
rame inchise sau deschise, cu
dimensiuni stand utilizate pt a facilita
transp si manip anumitor categ de mat;
cerinte: sa fie rezistente (reutilizari),
rigide, greut proprie mica, cat m
functionale (posib multiple de manip si
transp), cat m universale (gama larga de
mat); vol int=1...3mc. -transcontainere:
containere de mare capacitate,
incarcatura utila de 80-280KN; se
realizz transp combinat rutier-cale ferata
cu transbordarea directa a mat
impreuna cu transcontainerul.
*-dupa posibilitatea de transportare:
- containere cu posibilitati proprii de
deplasare, prevazute cu roti.
- containere fara posibilitati proprii de
deplasare, dar care pot fi deplasate cu
carucioare.
- containere mari fara posibilitate proprie
de transportare, care pot fi manipulate si
transportate cu ajutorul mijloacelor
mecanice: incarcatoare cu furca,
macarale.

10. FACTORII CARE INFLUENTEAZA
ALEGEREA CONTAINERULUI.
Containerizarea se poate realiza in
diferite etape ale unui flux tehnologic. In
functie de momentul in care se
formeaza unitatea de incarcatura se
deosebesc mai multe nivele de
containerizare : -containerizare totala-
caz in care unitatea de incarcatura se
formeaza in fabrica producatoare de
materiale si de aici ajunge, in aceeasi
forma ,pana la locul de punere in opera.
-containerizare partiala caz in care unit
de incarcatura se formeaza intr-un
depozit intermediar de pe fluxul de
transport si de aici ajunge la locul de
punere in opera.
-containerizare locala caz in care
materialul ajunge la obiectul de
constructii sub forma oarecare, iar aici
se formeaza unit de incarcatura.
Marimea unitatii de incarcatura,tipul si
mobilitatea containerelor se va alege
corespunzator solutiei de manipulare si
transport adoptata ai greutatea unitatii
de incarcatura sa nu depaseasca
capacitatea de lucru a utilajelor sau a
inventarului de mica mecanizare.In
cazul in care pe un vehicul sau pe o
platforma de ridicare se aseaza mai
multe unitati de incarcatura, atunci suma
greutatilor acestora nu trebuie sa
depaseasca capacitatea nominala a
respectivului utilaj de ridicat sau
transport.

11. PREZENTATI MIJLOACELE DE
TRANSPORT PE ORIZONTALA LA
DISTANTA MARE PE CALEA FERATA
Transportul feroviar este
rentabil pe distante mari, se
pot transporta cantitati mari, costul si
consumul energetic fiind redus; pt.
aprovizionare si transp vol mare de mat;
dezavantaj-legat de retea de calea
ferata; cai ferate: a)-ecartament normal
(1435 mm); b)-ingust(500-760mm) ;
retea nationala sau proprie.
a)- declivitate <30%, - raze de curbura
>180 m; -cu sine de otel 34,5kg/m,49
kg/m; -fixate pe trverse de lemn sau
b.precomp. -asezate pe pat de balast
si piatra sparta; b)- tranp tehnologice
proprii;
locomotive Diesel (hidraulice sau
electrice); material rulant :
- vagoane acoperite, vagoane
descoperite-tip platforma cu pereti sau
cu tepuse, -cu pereti inalti si desc gravit.
- vagoane cisterna (mat .lichide); -
vagoane speciale (mat pulverulente); -
vagoane platforma speciale
(prefabricate beton lungi, laminate)
Capacitati 200-600kN, L=10-20m,
l=2,6m la vag inchise (mat scumpe),
l=2,72m vag descoperite

Foto: vag semiuniv cu desc prin trape
de fund; vag cisterna pt transp
cimentului in vrac cu desc pneumatica.

12.PREZENTATI MIJLOACELE DE
DISTANTA MARE PE SOSEA
-transportul rutier-autovehicule de cap
variate, viteza medie (20-60km/h),
acces rel usor la orice punct de lucru,
exploatare si intretinere usoara.
1. autocamioane cu platforma fixa
(obloane rabatabile lateral sau in
spate,inc si desc mecanizat, transp mat
in buc pachetizate, paletizate,
containerizate).
2. autobasculante (platforma se poate
inclina in spate sau lateral, inclinare cu
pistoane hidraulice, desc gravitationala,
pt transp mat in vrac sub forma de buc
mici, granule sau pulv, ce nu se
deteriorz la desc. In cazul realz unor
platforme etanse se pot transp pe dist
scurta (1-2km) si mat semi-lichide de
consistenta plastica sau vascoasa.
3. dumperele (mari: bena cu
capacitate 2-6mc, pitice <1mc); pe cai
semi si neamenajate; au motoare
puternice, se pot manevra pe spatii
mici, circ
inainte si inapoi; in f de
capacitatea benei, dist opt de
transp=0,5-5 km;pot fi prevazute
cu bene basculante sau platforme fixe
pt mat pachet,palet,contain.)
4. autoagitatoare mijl specializate de
transp a bet si mortarului de la statia de
preparare pana la santier; are o toba
rotativa 3-10m3; asig continua
malaxare prin banda met elicoidala din
int tobei; palnie pt inc la partea sup
spate; desc gravitationala prin jgheabul
de la partea inf spate; dist de deplasare
lim functie de viteza de priza a
cimentului din care s-a prep bet.
5. autobetoniera (asem
autoagitatorului) Are malaxor special
pe sasiul autocamionului, transp
componenti uscati gata dozati; cu 5
min inainte de sosire se adauga in toba
malaxorului din rezervor apa, se face
malaxarea => beton proaspat, se poate
transporta la orice dist; poate fi utilizata
si ca autoagitator.

6. autotractoarele: motoare puternice,
tractiune dubla, posib de lestare pt
marirea gr de aderenta;prevazute cu
dispozitive de tip sa -pt rotire si
cuplare semiremorci. 7. tratoarele pe
pneuri sau pe senile: cu remorci de
dif tipuri, viteza< autocamioane, dar la
aceeasi putere a motorului dezv o F
tractiune mult >; pt dist scurte/medii 10-
20km, pe cai semi sau neamenajate;
autotren (ansambluri autocamion/
autotractor si m m remorci sau
semiremorci) 8. remorcile sunt mijl de
transport fara posib proprii de
antrenare, fiind alc din 2 sau m m osii,
platf fixa sau basculanta. In cazul in
care avem mat lungi se fol remorci cu o
sg
osie numite si peridoc. Pt a permite
inscrierea in curbe, mat se sprij la
ambele capete prin interm
mecanismului tip sa.
- semiremorci- pt transp unor mat lungi,
dar care nu pot prelua ef de tractiune;
transmit autotractorului o parte din greut
proprie si din sarc utila prin interm
dispoz de tip sa; pot fi prevazute cu platf
fixa sau basculanta sau dintr-un cadru
extensibil de sectiune tubulara.
-treilere- remorci cu platforma joasa
120KN-1000KN folosite pt transportul
elem. prefabricate de dimensiuni mari. -
autotren specializat- autotractor
+semiremorca pe a carei platforma sunt
amplasati 1-3 recipienti metalici grosi in
care se transporta ciment.

13.CALCULUL MIJLOACELOR DE
DISTANTA MARE
Nv=Qzi/8Re
p
; Re
p
=n x qn
v
x kcp x ktp;
n=60/tp; tp=Ti+Tp+Td+Tg+2Tm (incarcare,
transp cu mijl incarcat/plin, descarcare,
gol, manevra); qn
v
-capacitatea nominala
a vehiculului;
Rt=n x qv x kc= 60/tp x q x kc; Ti =
(qef
v
/qp
i
) x tp
i
; analog Td; kc = qef
v
/qn
v
; tp
i
=
0,7x60xqn
i
/ Rt
ni
; Nv = Qsch / 8 x Re
p
;
Re
p
=Rt x ktp => Nv.

14.TRANSPORTUL TEHNOLOGIC
LOCO OBIECT. MIJLOACE DE
INVENTAR DE MICA MECANIZARE.
-transp mat de la depozitul de lucru
situat langa obiectul de constructie si
pana la locul de punere in opera; var 1:
un transp pe oriz pe dist mici, un transp
pe vert exclusiv, un transp pe oriz pe
dist mici; var 2: transp combinat
(macara turn,pompe)vert si lim pe oriz;
se int situatii in care transp mecanizat
nu se poate efectua sau nu este
rentabil=> se utilizz mijl de inventar de
mica mecanizare.
-transport pe verticala: scripetele,
electropalanul, mufla si palanul, troliul
manual si electromecanic, aparatul de
ridicat si tractat (tirfor), cricuri si
vinciurile.

-transport pe orizontala: roaba
metalica, tomberon, carucior,
electrocare si motocare, lopata
mecanica

roaba metalica, tomberon cu bena, electrocar,
lopata mecanica
- pt. manipulari locale: bene,
lazi, buncare

15.MIJLOACE DE TRANSPORT
EXCLUSIV PE VERTICALA:
a) ascensoare de santier: turn met
zabrelit, plan patrat/dreptungh,
platf/cabina pt mat, troliu electric pt
ridicarea platformei; se montz la ext
cladirii, se ancorz din loc in loc de
cladire; turnul este format din tronsoane
modulate, care se montz pe inaltime f
de necesitati; platf poate culisa in int
turnului=> turn imbracat in plasa de
sarma; platf ext turnului=> platf=cabina
protejata cu panouri din plasa de
sarma;cap. de ridicare 5-15kN la viteze
de ridicare 1,5- 8m/s si hmax=100m; Rt
n

=50-100kN/ora.

(ascensoare sus, buncar hidraulic-jos)
b) elevatoare catarg (bob mobil):
aceleasi domenii de utilizare ca si asc;
utilaje m simple ca alc, se montz m
usor, au viteze de lucru si h de ridicare
<; alc dintr-un catarg met format din
tronsoane ce se innadesc cap la cap, o
platf articulata (se poate roti in plan
in jurul punctului de art) care circula pe
2 sine de ghidaj fixate pe catarg; cap de
ridicare 3-6kN pt h de 15m neancorat
sau 40 m ancorat; Rt
n
= 30-60kN/ora.
Incarcarea platf elev si asc se realizz cu
mijl de inv de mica mecanizare, mat
fiind pachetizate, paletizate sau
containerizate.

(macara universala)

c) macarale rotitoare stationare: misc
de ridicare si transp oriz prin rotirea
bratului; brat relativ scurt 1-3m=> transp
oriz relativ neglijabil; pp tipuri: -
macaralele de fereastra utilaje usoare
ce se pot fixa in golurile de ferestre sau
pe balcoane si plansee in dreptul
golurilor; fol pt rid mat necesare in
fazele de finisaj; cap de rid de max
1,5kN la h max 30m;
-macarale de planseu -alc dintr-un cadru
fix pe rigla caruia se deplaseaza un
electropalan; picioarele cadrului
reazema pe planseul constr, iar rigla
iese in consola fata de fatada; cap de rid
max 2,5kN la h max 35m;
-macara de tip Pionier macara usoara,
7,5kN; se transp desfacuta de la un
santier la altul; depl mac se exe manual
(fara sarcina in carlig), rotirea se exe
manual; rid si cob carligului se exe
mecanizat cu aj troliului electric; h max
de ridicare 4,5m cand actionz la sol si
30m cand actionz de pe un planseu;
raza de act pe oriz max 2,9m; Rt
n
= 25-
37,5 kN/ora.
(macara pionier, elevator cu cupa)
g) elevatoare cu cupe: mijl cu funct
continua fol pt rid unor mat necoezive
livrate in vrac, la h max 25-30m.

16.MIJLOACE DE TRANSP
TEHNOLOGIC COMBINAT. MACARA
TURN
- mac cu turn rotitor si brat basculant
prins articulat de turn
- mac cu turn fix, cu brat oriz si
contrabrat
*Mod de lucru:
- se deplaseaza pe calea de rulare
(ecartamentul variaza in f de tipul mac)
pe o lungime de front de bloc; -sunt pe
pozitii fixe (pe fundatii de beton);
comanda se realizz electric dintr-o
cabina care se poate misca la dif h;
daca se lucrz la h>40-50m, mac se
ancorz de constr;

(sisteme constructive de macarale turn)
Desen: 1turn, 2brat (sageata), 3sasiu
(tren de rulare), 4mecanism de
deplasare pe sine (cu motoare
electrice), 5contragreutati, 6contrabrat,
7cabluri de sustinere, 8electropalan,
9palan (mufla), 10platforma rotitoare,
11articulatie.
Sasiu: alc dintr-o retea de grinzi met
sudate, reazema pe sine; platf: placa
met nervurata pe care se montz
mecanismele de actionare si turnul;
turnul: constr met spatiala zabrelita,
dintr-o buc sau din tronsoane; bratul:
idem turn + poate fi art de turn (brat
oscilant/basculant) sau sa reazeme pe
turn (oriz); contrabratul: doar la MT cu
brat oriz, rol de a sust contragreutatile;
mec de rid a sarcinii: troliu el amplasat
pe platf rot si 1 sau mm cabluri
petrecute peste un scripete amplasat la
vf bratului.
*Montarea si demontarea macaralelor
turn se realizz pe principiul autoridicarii
prin fol troliilor proprii sau prin
autoridicatoare cu aj dispozitivelor
hidraulice.

*Cai de rulare pt macarale turn: -pe
traverse de lemn; -pe traverse
prefabricate din b.a sau precomprimat; -
pe longrine metalice; -pe longrine
prefabricate din ba; (cai de rulare pt
macarale turn)

17. MIJLOACE DE TRANSP
TEHNOLOGIC COMBINAT. POMPE
- pt lichide (ape curate, ape uzuale,
namol)
Instalatie de pompare :sorbul, conducta
de aspiratie scufundata in lichid, pompa
actionata de motorul electric, robinetul
de reglare, conducta de refulare; -
aparate de masura: manovacuummetru
mas depresiunea din 2 si manometru
masoara pres de refulare.
-dupa criteriul constructiv, pompele se
clasif in: p centrifuge monoetajate si
multietajate, p cu angrenaje, p cu piston,
p cu membrana, p cu rotor excentric;
cele m rasp in constr sunt cele
mono/multietajate; functionare: arborele
antrenat de la o sursa ext transmite
rotorului o misc de rot; f centrifuga=>
orice particula de lichid care intra in
contact cu rotorul va fi proiectata catre
periferia acestuia si dirijata &impinsa in
cond de refulare; monoetj: debit de
pompare 5-400m3/h, h 3-55m; multietj:
2-100m3/h, h 8-180m;
-submersibila pt evacuarea apelor din
sapaturi, au electromot inglobat etans in
carcasa pompei; se elimina cond de
absorbtie; debit 20-40 m3/h, h max de
refulare 15m.

-
pt.semilichide (beton,mortar)
Clasif: dupa gradul de mobilitate: fixe/
mobile tractate/ autopompe; dupa sist
de distrib a bet pompat: cu brat
distribuitor/ cu conducta fixa si furtun
terminal/ cu cond fixa si dispoz speciale
de distrib; dupa pp de functionare: cu
cilindri si pistoane/ cu rotor/ cu pneu/
pneumatice; dupa modul de actionare:
mecanic/ hidraulic/ pneumatic.

masina de tencuit; jos - schema de
utilizare

Pompa de beton

18. CUM SE REALIZEAZA
CORELAREA INTRE FAZELE DE
EXECUTIE A UNEI CLADIRI
MULTIETAJATE SI UTILAJELE DE
TRANSPORT LOCO-OBIECT
-cu utilajele de transp loco-obiect se pot
forma 4 grupe care se pot asocia cu
fazele de exe ale ob de constr. O
constructie trece prin 4 faze: 1
infrastructura: - spatiul este deschis ; -
lucrarile se desfasoara sub cota
drumurilor de acces; -lucram fie cu
macarale turn, pompe de beton,
automacarale, se poate fol si gravitatia;
-evacuarea pamantului se poate face
manual sau cu benzi transportoare. 2
structura de rezistenta: -spatiu deschis,
acces direct pana la locul de pus in
opera; -se fol MT sau pompe - utilaje
mari. 3 Lucrari de interior de constructii
sau de instalatii: -volume medii si mici; -
finisaje de ordiul 2 tencuieli etc ; -spatiile
de lucru sunt inchise; -frontul de lucru
este deasupra cotei de nivel; -se inloc
mac de mare tonaj cu macarale mici cu
randamente m reduse, boburi etc. 4
Executarea acoperisului si a fatadelor: -
cant mici de mat; -spatiu deschis; -
macarale usoare, schele
autoridicatoare.

19.CARE SUNT FACTORII TEHNICI
CE INFLUENTEAZA ALEGEREA
MIJLOACELOR DE TRANSPORT?
Factorii generali: -felul materialului ; -
cant de material ; -greutatea si vol
materialelor ; -pastrarea calitatii
materialului
Factorii specifici pentru transp pe oriz: -
distanta de transp; -calitatea caii de
circulatie; -posibilitatea de manevra; -
posibilitatea de acces sub asp
gabaritului; Factorii specifici pt transp pe
verticala: -inaltimea la care trebuie rid
mat; -posibilitatea de instalare, manevra
si depl a mijl de transp; -forma
constructiei (se alege un mijl de transp
exclusiv pe vert pt constr punct sau
liniare; mijl de transp combinat pt
constr liniare sau de suprafata); -faza
constructiei (accesibilitate directa sau
nu).

20.PROCEDEE SI UTILAJE UTILIZATE
LA MANIPULAREA MATERIALELOR
GRANULARE
Manipularea materialului.
-operatiunile de incarcare/ descarcare;
consuma cca 8-10% din tot costurilor de
prod si 20% din tot manoperei necesare;
-mecanizarea lucrarilor de manipulare:
scaderea cons de manopera, red
efortului fizic, cresterea productivitatii
muncii, utilizare m eficienta a mijl de
transp prin reducerea timpilor de
stationare; Clasif: mijl specifice/
nespecifice; mijl cu functionare ciclica/
continua; mijl care efectueaza inc&desc/
doar una din operatii; cu echipament
unic/ posib multiple de echipare.
-materialele -3 mari categorii: mat
granulare, mat manipulate in unit de
incarcatura, mat pulverulente.
Materiale granulare: agregate, nisip,
piatra sparta -se descarca gravitational,
nu se degradeaza;
a)Incarcatoare cu cupa care actioneaza
ciclic: numai incarcare; dupa tipul
constr: -pe senile, frontale cu
descarcarea cupei in fata sau peste cap;
-pe pneuri, frontale avand sasiul de
constr rigida, cu dir pe toate rotile sau
nu, incarcatoare semirotative sau cu
sasiu articulat.

b)Transportor mobil cu banda: format
dintr-un cadru de sust metalic, o banda
de cauciuc ce trece peste 2tamburi aflati
la cele 2capete; un tambur este cuplat la
un motor electric cu un reductor si are
rol de antrenare a benzii, iar cel de-al
2lea are rol de ghidare &intindere a
benzii; pt mobilitate este cuplat un tren
de rulare cu roti de cauciuc; utilaj cu f
continua ce asigura randamente inalte
de lucru si cons min de energie.
c)Incarcatorul cu cupe multiple: utilaj ce
imbina avantajele inc cu cupa si cele ale
transp cu banda; dest incarcarii mat in
vrac de mica granulatie.

21.PROCEDEE SI UTILAJE
UTILIZATE LA MANIPULAREA
MATERIALELOR PACHETIZATE,
PALETIZATE SAU CONTAINERIZATE
Transport in pachete, palete,
conteineree se formeaza unitati de
incarcatura cu material ambulate sau
nu a caror forma ramane neschimbata
pe intregul flux de transport. Exista 2
sisteme:
- incarcator cu furca - pentru mat mici.
Este format din parte de motor,
conducator si cadrul de lucru, cadrul
de ghidare se poate inclina si in st. si
in dr. Are nevoie de o supr. neteda.
Este un utilaj multifunct.. Pe acelasi
aparat pot fi nistalate clesti cupe si
alte echip.
-stivuitoare omnitren - utilaj cu brat
telescopic ce are la capat un cleste,
cupa etc.
Utilajele de baza sunt macaralele si
automacaralele. Macaralele sunt
constructii speciale ; au sasiu propriu,
cabina, nu pot functiona pe drumurile
publice

-Automacaraua, macaraua cu pneuri
-functionare ciclica
-are o cabina pt. macaragiu si una
pentru mers pe strada: parti
constructive : - sasiu, platforma
rotitoare, cabina de comanda, grupul
de motor, bratul articulat. Bratul de
macara are la un capat un palan
terminat cu un carlig iar cablul intra in
grupul motor. Bratul poate fi de
constructie metaliva zabrelita sau
chesonata. Picioarele sunt numite
calaje si sunt rigide- necesare la
stabilizare.
-Macaralele pe pneuri sau senile
trenul de rulare senile pot avea un
fel de prelungire cioc de rata,
papagal , are un carlig principal si unul
secundar.
-Macara capra, formata din doau
cadre, are cabina de comanda, intre
cadre se afla o frinda chesonata cu
console in st. si dr. Pe grinda se
plimba ub elecropalan. Sub fiecare
picior se afla o sina. Capacitatea de
ridicare 3-16 t , se gasesc in depozite
si porturi.
- Macarale portal pe cai cu sine de
rulare
-incarcare-descarc. In depozite de
mat, pe rampe de descarcare CF sau
auto si mai rar la montaj de elem
prefabricate.
-Macara Portal pe pneuri-avantaje
fata de ce ape sine :moblitate mare,
nu exista restrictii de amplasare,
manevrabilitate ridicata, se poate
folosi si la interior si la exterior.
Se foloseste tot in depozite
Camioane care se autoincarca sau
autodescaraca nu au nevoie de o
macara pentru incarcare si descarcare
- autocamioane cu oblon
autoridicator este necesar caunitatea
de incarcaturasa fie molila si paletele sa
utilizeze carucioare transpaleta
- autocamioane cu macara hidraulica

22.PROCEDEE SI UTILAJE
UTILIZATE LA MANIPULAREA
MATERIALELOR PULVERULENTE
-se ambaleaza in saci care formeaza
palete si in acest caz transportul la
distanta se realizeaza cu vagoane
inchise sau autocamioane acoperite cu
prelate iar manipularile se efectueaza cu
mijloace mecanizate de tip incarcator cu
furca.
-transportul in vrac-pentru transport se
util. mijl. de transp auto si CF
specializate iar pt manipulare se util.
aerul comprimat.
Recipientul pneumatic se incarca
gravitational la partea superioara iar
desc. se face cu ajutorul aerului
comprimat. Acesta se introduce la
partea inferioara si fluidifica cimentul
(pana la 1,8 Bar). Se introduce aer si la
partea superioara (2-2,5 Bar). Se
deschide robinetul de golire- cimentul cu
aer este evacuat in siloz. Se introduce
aer suplimentar pentru golirea completa.
Depozitarea se face in silozuri metalice.

23.FACTORII CARE INFLUENTEAZA
ALEGEREA UTILAJELOR DE
INCARCARE SI DESC. A MAT.
- felul materialului si modul de ambalare
- cantitatea materialului in 1
schimb/lucru
- greutatea unitatii de
incarcatura(pachetului,containerului sau
prefabricatului)triaza utilajele de
incarcare
- caracteristica operatiei (ca este
incarcare sau descarcare)utilaje cu 1
operatie sau 2
- caracteristica containerului/pachetului
sub aspectul echipam de lucru sau al
dispozitivului de manipulare care
urmeaza sa fie utilizat de utilaj
- asigurarea continuitatii pt mij de
transp
- caracteristica frontului de lucru
--- punctiform cu orice fel de mijloace
---liniar( rampe-exclud mijloacele fixe )
--- de suprafata mare(tip depozit-
mijloace cu raza de actiune relativ mare
si mobile macarale tip portal,macara
turn)

5 TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE
TERASAMENTE

24. CLASIFICAREA TERENURILOR SI
UNELE CARACTERISTICI
GEOTEHNICE ALE ACESTORA.
Scoarta terestra este compusa dintr-un
nr foarte mare de rocicare se deosebesc
dupa modalitatea de formare:roci
magmatice (eruptive), roci sedimentare,
roci metamorfice.
Pentru constructii este importanta o
clasificare pe criterii geologice-tehnice
care sa tina cont de propr fizico-
mecanice ale rocilor:
-roci tari cu rezistenta mare la
solicitarile exterioare
-roci mobile nelegate, necoezive
-roci mobile (coezive sau slab coezive in
comparatie cu cele tari).
In functie de modalitatea de executie a
lucrarilor pregatitoare:
a) Teren sapare manuala
b) Semiroci
c) Roci dure
d) Roci f dure
A. pamanturi si terenuri dezagregate
-teren usor (nisip de dif granulatii,
namol, pamant vegetal
-teren mijlociu (nisip argilos, nisip cu
pietris, pamant vegetal compact, praf
argilos, praf argilos nisipos)
-teren tare (argile, argile nisipoase,
argile prafoase)
-teren foarte tare (argila, bolovanis,
pietris, stanca dezagregata moale)
B.C.D.) roci stancoase si semistancoase
-semidure
-dure
-foarte dure
-> se lucreaza cu dinamita
Lucrarile de terasamente se impart in 3
cat:
- a lucrari pregatitoare: defirsarea,
terasarea
- b lucrari de terasament sapaturi
umpluturi
- c lucrari auxiliare evacuarea apelor
din sapaturi, sprijinirea temporara a
malurilor sapaturii
Dpdv al tehnologiei ne intereseaza
proprietatile pamanturilor:
1. Unghiul de taluz, stabilirea taluzului-
proprietatea pamantului de a sta sub un
anumit unghi.

Cu cat tarenul este mai necoeziv cu atat
tg este mai mic = unghi taluz natural.
2. Infoierea
i= proprietatea prin care terenul sapat
se infoaie i masoara gradul de infoiere
2 , 1 03 , 1
1

an
g
n
v
i
05 , 1 98 . 0
1

an
g
n
c
i

Gc=1/ic = gradul de compactare Gc <1
0,95 0,99 cu acesta se executa
umpluturile

25. CARE SUNT LUCRARILE
PREGATITOARE PT EXECUTAREA
TERASAMENTELOR SI CUM SE
EXECUTA ACESTE LUCRARI? (FARA
TRASARE).
1.Defrisarea indepartarea prin taiere
sau smulgere a arborilor si arbustilor de
pe terenul pe care se vor executa lucrari
de terasamente. In f de dimens arborilor
si arbustilor se folosesc urmatoarele
utilaje: tractor echipat cu defrisator,
screpere, buldozere usoare,
excavatoare, explozibili.
2.Curatirea terenului - cu urmatoarele
operatii: indepartarea crengilor, cioatelor
si a radacinilor, a pietrelor de dim mici,
asanarea terenului, indepartarea
deseurilor. Pe parcursul acestor lucrari
este necesar sa se ia masuri pentru
asigurarea scurgerii apelor din
precipitatii. Utilaje folosite: boldozer,
excavator cu autobasculanta.
3. Scarificarea (afanarea) terenurilor.
consta in dislocarea pamantului pe
adancimi de 10-100cm si intoarcerea lui
cu scopul de a miscora rezistenta la
taiere a pamanturilor cat si pentru
scoaterea pietrelor si materialelor
lemnoase din pamant, pt a fi indepartate
4. Saparea si indepartarea stratului
vegetal stratul vegetal se indeparteaza
atat in ramblee cat si in deblee prin 2
metode:
-saparea stratului vegetal cu deplasarea
lui si formarea de depozite provizorii in
apropierea sitului(buldozer pe senile sau
pneuri, screpere, autoscrepere,
autogredere)
-saparea stratului vegetal si strangerea
in depozite provizori(buldozere,
autogredere, excavatoare cu cupa
dreapta)
5. Nivelarea terenului consta in
aducerea suprafetei neregulate a
terenului la o suprafata relativ plana
(buldozer)
a- CTN mai sus decat CTA (cu desen)
b- CTN mai jos decat CTA
c- CTN intersecteaza CTA

a) Avem urmatoarele optiuni : se face o
sapatura generala cu buldozerul 1m
- se fac sapaturile propriuzise pentru
fundatii
b) daca nu trebuie data jos CTN-ul
pornesc de la cota ternului dupa execut.
fundatiilor se face umplutura.
-daca dist intre CTN si CTA e mare se
face o umplutura pe toata suprafata
dupa care se face sapatura in stratul de
umplutura.
c) se face cu buldozerul sub unghi.

26. DESPRE TRASAREA AXELOR
PRINCIPALE ALE UNOR CLADIRI SI
DESPRE TRASAREA SAPATURILOR.
Trasarea axelor
Trasarea se realizeaza in vederea
transpunerii de pe planul de executie,
pe teren, a dimensiunii constructiilor
care urmeaza sa se efectueze. Operatii:
-fixarea pe teren a reperelor de trasare
-alinierea constructiei si fixarea pe teren
a axelor principale
-raportarea pe teren a liniilor dupa care
urmeaza sa se efectueze saparea
fundatiilor
trasarea axelor principale se face
dupaun plan de trasare pe care se
precizeaza pozitia exacta a constructiilor
raportata la reperele existente deja
materializarea punctelor se face cu
tarusi din lemn(prevazuti la partea
superioara cu un cui)
materializarea axelor se face prin
sarme intinse care se leaga de tarusi
tarusii se aseaza la o dist suficient de
mare de constructie pentru a nu
incomoda proc de executie.
dupa terminarea trasarii tarusii se
inlocuiesc cu borne din beton astfel
concepute incat sa poata asigura
realizarea trasarii celorlalte puncte; se
marcheaza axa cu ajut firului de plumb
prin infigerea unui cupon din otel beton
bornele se folosesc pana la
terminarea executiei cladirii, folosindu-
se si ca reper de cota
se pozitioneaza in afara conturului
constructiei niste repere din lemn numite
juguri; nivelul superior al acestor juguri
trebuie sa fie acelasi (1-1,2m)
->cu ajutorul acestor elemente se
poate trasa si marginea sapaturilor
trasarea rambleelor si debleelor se
face prin trasarea axelor longitudinale si
transversale prin procedee topometrice;
de la aceste repere se traseaza si apoi
se materializeaza, prin rigle de nivel si
sabloane de taluzare, forma lucrarilor de
pamant.
Trasarea sapaturii.
Presupune existenta planului de
fundatie
Trebuie sa trasez pe marginea sapaturii
marginale sarma reprezinta axul. Bat
2 cuie
- Se repeta operatiunea pe partea
opusa. Cu firul de plumb se
materilalizeaza marginea sapaturii. Se
obtine partea superioara a sapaturii. Se
intinde sarma intre cele 2 rigle de
trasare apoi se sapa. Cu teul se
masoara adancimea sapaturii.
Sapatura mecanizata nu trebuie sa
atinga cota de fundare, ultimul strat se
sapa manual.
Sapaturile propriuzise se executa cu
ajutorul mai multor utilaje mecanizat
sau manual (5-10%) ca o completare a
sapaturilor mecanizate (in oras la
plombe).
Principalul mijloc de mecanizare este
excavatorul.

27. PREZENTATI EXECUTAREA
LUCARILOR DE SAPATURI CU
ESCAVATOARE ECHIPATE CU CUPA
DREAPTA SI DRAGLINA (FARA
FORMULE).
Excavatorul cu o singura cupa e utilajul
terasier cel mai des utilizat, cu ajut
caruia se executa 45-65% din volumul
total al lucrarilor de pamant.
Excavator echipat cu lingura dreapta
sunt pe senile sau pneuri are sasiu brat
si cupa in sus. El sapa prin inaintare ,
folsit in cariere si in mina . latimea
frontului de lucru de 2x raza sapa in
fasii descarcarea se face prin
bascualarea bratului.
Procesul de sapare consta in:
-coborarea bratului si infigerea cupei cu
dintii in pamantmiscare de ridicare a
cupei in impul careia se face taierea
pamantului si incarcarea lui in cupa
miscarea de ridicare continua dupa
umplerea cupei combinata cu miscarea
de retragere a bratului rotirea
potrivirea cupei deasupra mijl de
transp descarcarea revenirea prin
rotire
-dpdv a naturii terenurilor, acestea au un
domeniu larg de utilizare, sapand toate
terenurile
pamantoase.

Excavator echipat cu draglina este
escavatorul propriuzis de care este
articulat un brat draglerit , sapa in
terenuri slab coezive, se intalneste
funduri de rau , statii de betoane. Cupa
de draglina 1-2m
3

Folosita la taluzari.
Procesul de sapare:
-cupa goala este trasa la inceput cu
cabluri de ridicare si de tractiune spre
mijlocul sagetii se da drumul cablului
de tractiune a.i. cupa ce ramane
suspendata face putin balans cand
cupa ajunge la pozitia cea mai
indepartata de sageata, se da drumul
cablului de ridicare si cupa cade in
abataj, infigandu-se in pamant cupa
este trasa spre excavator cu cablul de
tractiune si astfel se umple cu pamant
cupa plina se roteste in aer spre
punctul de descarcare si prin slabirea
cablului de tractiune cupa este
descarcata

LUCRARILOR DE SAPATURA CU
ESCAVATOARELE ECHIPATE CU
CUPA INVERSE SI GRAIFER.
Escavatorul cupa inversa este format
dintr-un sistem de deplasare pe care
este prins o platforma rotitoare pe care
se afla cabina motorul, si articulat
sageata escavatorului.
3 articulatii intre sageata si platforma ;
sageata si brat ; brat si cupa. are 3
cilindri.
Organul principal este cupa ce are niste
dinti sapa gropi si santuri , fronturi de
sapare.
Caracteristici ale excavatorului raza
de sapare 10-12 m adancimea de
sapare 3-5 m .
a) excavator cu cupa inversa
Procesul de sapare:
Coborarea sagetii si impingerea cupei la
o distanta cat mai mare de excavator,
sageata si bratul venind aproape in
pelungire nfigerea cupei in pamant si
saparea prin rotirea bratului in jurul
articulatiei cu care este prinsa de
sageata care ramane fixa concomitent
se roteste cupa in jurul articulatiei cu
care estte prinsa de brat pt a o aduce
intr-o pozitie in care sa retina materialul
sapat si incarcat ridicarea sagetii
rotirea platformei rotirea cupei in
sens iners fata de incarcare rotirea
pentru revenirea in pozitia de sapare
b) excavator cu graifer
-cupa graifer este alc din 2 falci
articulate intre ele actionate hidraulic
sau cu cabluri (ridicare si inchidere)
Procesul de sapare:
-cupa se deschide in aer se infige cu
falcile deschise in pamant la
inchiderea cupei se produce incarcarea
acesteia se actioneaza in vederea
ridicarii cupeiinchise si aducerea
acesteia prin rotirea excavatorului
deasupra locului de descarcare
golirea se realizeaza prin readucerea
falcilor in pozitie
deschisa.

LUCRARILOR DE SAPATURA CU
ESCAVATOARELE ECHIPATE CU
CUPE MULTIPLE.
-masini de sapat pamantul cu
functionare continua, utilizanduse la
executarea santurilor necesare instalarii
diferitelor conducte sau a santurilor de
scurgere, transee de lungimi mari,
sapaturi de fundatii continue.
-Excavatorul cu elinda (excav cu cupe
pe lant si sapare transversala) elinda
sprijina pe un cadru al masinii prin 2
rolede sustinere care ruleaza pe grinzile
cadrului, permitand executarea
sapaturilor atat in registre pozitive cat si
in registre
negative.

-Excavatorul cu cupe pe lant si sapare
frontala e alc dintr-un tractor de care
este prins un cadru pe care curcula un
lant cu
cupe

-Excavatorul cu rotor port-cupe, cu
sapare laterala are un brat articulat pe
care e prins rotorul, pe care sunt prinse
cupele

LUCRARILOR DE TERASAMENTE CU
SCREPERE SI AUTOSCREPERE
(FARA FORMULE).
Screperele sunt masini tractate sau
autopropulsate care cumuleaza
procesele de lucru: de sapare cu
ajutorul cutitului si de transport al
pamantului in cupa proprie. Saparea se
executa numai in terenuri de cat I si II, in
terenuri de cat mai mari se sapa numai
dupa scarificarea acestora.

scheme tehnice de lucru cu screpere:
a) eliptica - pentru executarea
rambleelor din gropile de imprumut
laterale

-saparea pamantului in debleu cu
descarcarea lui in depozite
-executarea lucrarilor de compensari pt
platforme industriale
screperul executa miscari intotdeauna
pe aceeasi parte (la executarea
volumelor mai mair de terasament, pt a
evita uzura, se schimba periodic directia
utilajului)
b) in opt pentru compensari de
pamant la platforme industriale
-pt executarea rambleelor inalte si
debleelor_adanci

fata de sch precedenta aici se
executa 2 operatii de incarcare si 2 de
descarcare a cupei
c) in zig-zag pentru executarea
rambleelor(inalte si de lungime mare)
din 2 gropi de imprumut amplasate pe
ambele parti ale
acestora

d) in spirala pt executarea de ramblee
largi cand gropile de imprumut se afla
situate pe ambele parti, cand exista
posibilitatea de a descarca pamantul
perpendicular pe axa longit a
rambleului, cand lung parcursului de
descarcare este m mic sau = cu latimea
rambleului, cand dif de nivel nu
depaseste_3m

e) in suveica zig-zag atunci cand
rambleul si debleul ai latimi mari
-miscare transversala de du-te vino cu
deplasare continua, prin intoarceri cu
raza minima de
viraj

f) in bucla dubla pt lucrari de sapaturi
si umpluturi pt platforme ind; misc
executate sunt in forma de bucle inchise

BULDOZERELE ( FARA FORMULE).
Buldozerul este realizat dintr-un tractor
cu senile sau pneuri pe care este
montat echipamentul de lucru un
cadru ce sustine o lama terminata la
partea inferioara cu un cutit, comanda
fiind prin cabluri sau hidraulica.

-ciclul de functionare al unui buldozer se
compune din: saparea transportul
distribuirea sau depozitarea
pamantului sapat
-la sapare lama se infige in pamant si
prin impingere taie un strat de pamant;
acest strat e impins spre locul de dep.
-cand merge in gol, cutitul se ridica la o
dist de 70 cm de planul caii.
-buldozerul are o utilizare complexa, fie
ca utilaj independent, fie ca utilaj de
completare intr-o sistema de masini, la
urm. lucrarii de terasamente:
-saparea pamantului
-nivelarea
-executarea umpluturilor
-deplasarea pamantului
-scheme tehnice de lucru:
a) in suveica zig-zag

b) eliptica

c) metoda fasiilor paralele

d) metoda fasiilor incrucisate

GREDERELE (FARA FORMULE).
Grederele sunt utilaje tractate (alc dintr-
un sasiu prevazut cu un ax si 2 roti,
remorcat de un tractor), sau
autogredere cand ansamblul de
propulsare face corp comun cu
dispozituvul de taiere a pamantului (o
lama mecanica)
-se floseste la:
-lucrari pt profilarea taluzurilor,
rambleelor sau debleelor
-nivelarea platformelor si intretinerea
drumurilor de pamant
-saparea si indepartarea stratului
vegetal
-imprastierea mat descarcate
-taierea, deplasarea si nivelarea se
executa prin treceri separate
-lucrarile executate nu mai necesita
operatii de finisare

Scheme tehnice de lucru:
a) in zig-zag sau eliptica - lucrari de
sapare si nivelare
-lama graderului trebuie lasata sub cota
terenului a.i. sa taie partile mai ridicate
si sa umple adanciturile.
b) elipica profilarea taluzului unui
rambleu sau debleu lama trebuie
inclinata la un unghi = cu panta taluzului
c) schema fasiilor paralele -
executarea santurilor (utilajul circula pe
o singura parte a santului)
evantai cand poate circula pe
ambele parti ale santului

d) circulara pentru nivelare
-autigrederul efectueaza curse circulare
si in una sau doua treceri succesive
niveleaza terenul
-lama e coborata a.i. pamantul taiat sa
umple toate denivelarile
e) finisarea rambleurilor si a gropilor de
imprumut autogrederul 2 treceri
succesive pe fundul gropii cu lama
scoasa in afara

33. CUM SE PROIECTEAZA UN PLAN
DE SAPATURA CU EXEMPLIFICARE.
Planul de sap e o piesa desenata dupa
pr de executie si deta de fundatii si sect
repr.Solutii tehno.:mecanizata,manuala
sau mixta,cu sau fara epuismente:tine
cont de categ teren,gabaritele utilajelor
de sapat si a mijl de
evacuare.Dimensiunea gropii a.i.
toate procesele sa se desf in mod
normal ,va avea dim laturii fundatiei la
care se va ocupa sp ocupat de cofraj,cel
necesar circulatiei .procesului de
lucru,sprijinirilor si a santurilor de
scurgere.
Pe baza pl de sapatura se recalculeaza
volumele de sapatura,umplutura si
necesarul de cofraje si sprijiniri.

34. DESPRE SCHEMA DE MISCARE
SI DE BILANT AL
TERASAMENTELOR.
Volumele de sapatura- mecanizat si
manual pt fiecare sector si pe
total,evacuate in depozitul
apropiat/dep.indepartat/direct in
umplutura altor sectoare.
vol de umplutura-pt fiecare sector si
total, cu precizarea registrelor de
umplutura U1(sap executate) si U 2
(umpluturi generale);aduse din dep
apropiat/sapatura altor sectoare/groapa
de imprumut

(schema de miscare si bilantul
terasamentelor)

-se pot intilni 3 situatii :1.Vs>Vu-cu
posibilit de evacuare a pam sapat in:dep
indepartat (DI)/dep apropiat(DA)/direct
in umplutura altor sectoare si posibilit
de aducere a pam de umplutura din
:DA/direct. 2.Vs<Vu-cu posibilit de
evacuare a pam sapat in DA/direct in
umplutura altor sectoare si posibilit de
aducere a pam de umplura din:DA/direct
din umplutura altor sectoare/groapa de
imprumut(GI) 3.-cu posibilit de
evacuare a pam sapat in:DA/direct in
umplutura altor sectoare si posibilit de
aducere a pam in umplutura
din:DA/direct din sapatura altor sectoare

35. PREZENTATI MODUL DE
EVACUARE A APELOR DIN INCINTA
SAPATURILOR PRIN EPUISMENTE
DIRECTE.
are loc cand aflixul de apa infiltrata nu
este prea mare, pamantul fiind suficient
de consistent si coeziv pentru a nu
innoroi. Cazuri:
a) apele se colecteaza in santuri
deschise amplasate la cel mai coborat
punct al sapaturii, fiind dirijate prin
pantele date partii inferioare a santurilor
prin unul sau mai multe punctede
unde sunt evacuate prin pompare
b) stratul acvifer gros santul se va
executa pana la adancimea necesara
coborarii apelor iar partea inferioara si
pereii se protejeaza cu un strat
impermeabil.
c) rigole adanci cu sectiune
dreptnghiulara si peretii protejati cu
zidarie de piatra sau prefabricate din
beton
d) pt sapaturi sprijunite sau taluzate
partea inferioara a sapaturii
amenajata cu pante si santuri care sa
conduca apa spre punctele de colectare
e) fundatii (radier) la cota de fundare
se exec santuri de colectare umplute cu
mat filtrant sau se amplaseaza drenuri.
Lucrari auxiliare
1. epuismente- evacuarea apelor din
sapatura; apa din nivelul apelor
subterane si apa din precipitatii. Se
executa cu ajutorul unor pompe; la
colturi se executa puturi colectoare-
gropi mai adanci in care se aduna apa;
in ele se introduc apoi pompele.

Sapaturii I se da o mica panta spre putul
colector(D=1m)

- pompe submersibile( broasca)- nu au
coloana de absorbtie ci aceasta se face
la partea inferioara a pompei; motorul e
etans; coloana de refulare impinge apa
10-12 m dar sunt mult mai eficiente;

-dren conectat la un \sistem de
canalizare/ sistem liber

36. Epuisme indirecte
Coborarea nivelului penzei freatice sub
nivelul platformei ce trebuie sa se
realizeze astfel incat lucrarile sa se
desfasoare in uscat este indicata cand
debitele de infiltratie sunt mari, pentru a
evita dezavantajele epuizarii directe:
antrenarea particulelor de pamant,
refacerea permanenta a debitului de
apa in groap de fundatie datorita
permeabilitatii straturilor de pamant.
2 sisteme de lucru:
- puturi filtrante cu diametru
mare in cazul terenurilor coezive cu o
permeabilitate ridicata;
-filtre aciculare ( puturi
filtrante de diametru mic) in cazul
terenurilor necoezive (nisipoase) care
au o permeabilitate redusa;
Etapele de coborare a nivelului panzei
freatice:
- se sapa un taluz inclinat
pana la nivelul apelor subterane;
- de jur imprejur se executa
puturi filtrante de diametru mare sau se
implanteaza filtre aciculare;
-se pompeaza apa coborand
nivelul apelor subterane cu ~0,50m sub
cota de sapatura;
-executarea lucrarilor de
constructie pe uscat;
Puturi filtrante de diametru mare
se bazeaza pe faptul ca atunci cand apa
se pompeaza dintr-un put, cu un debit
constant, suprafata libera a apei din
stratul de apa subterana se deniveleaza
pe o anumita raza in jurul putului;
Se executa dupa cum urmeaza:
-se foreaza o gaura cu
diametru de 40-60cm pana la stratul
impermeabil (sau cel putin pana la o
adancime suficient de mare sub cota
sapaturii);
-ulterior se tubeaza,
introducand o camasa metalica prin
batere sau spalare;
-in interiorul acestui tub se
introduce un al doilea tub de 15-30cm
diametru, care o portiune filtranta de 2-
4m la partea inferioara
-in interiorul tubului filtrant se
introduce sorbul unei pompe aflate la
nivelul terenului sau se introduc 1-2
pompe submersibile pentru evacuarea
apei acumulate;
-intre camasa metalica si
tubul filtrant se realizeaza un filru invers
prin introducerea de pietris si nisip
grauntos in straturi;
Distanta intre puturi depinde de
permeabilitatea terenului
l=(1,5-3) H =>
6-12m

Legenda
1-vana; 2-mufa; 3-conducta de
colectare; 4-conducta de aspiratie; 5-
sorb; 6-tub filtrant; 7-panza de sarma de
cupru; 8-dop de lemn; 9-straturi filtrante;

Legenda:
1-conducat de colectare; 2-dop din
argila; 3-nivelul initial al apei; 4-5
coborarea nivelului apei in urma drenarii
gravitationale si cu vacum;

Filtre aciculare
-se instaleaza perimetral, in cazul
terenurilor macroscopice -loessul
actioneaza ca un burette- absoarbe apa
si o cedeaza incet.
Sistemul consta in introducerea in
pamant a unor tevi cu diametrul exterior
de 50-70mm, cu lungimi intre 5-9m,
avand partea inferioara perforata si
infasurata intr-o plasa de sarma de
cupru.
Tehnologia de montare in teren a
filtrelor aciculare:
-se infig in pamant cu jeturi
de apa sub presiune
-in timpul coborarii, jetul de
apa antreneaza partile fine de pamant
creand un filtru natural;
-la partea superioara e
etanseizata cu un dop de argila;
-exista o conducta circulara
de colectare, conectata la o
pompa de vid care
produce sectiune- apa migreaza din
pamant macroporic spre filtru

37.Modul de executie a sprijinirilor de
mal (spatii inguste si spatii largi)
Stabilitatea malurilor sapaturilor de
pamant se asigura prin realiz unor
taluze a caror inclinatie fata de
orizontala este mai mica fata de unghiul
limita al taluzului
de apa si de a mari volumul ocupat de
scheletul mineral
-metode de compactare si utilaje:
a) cilindrare sau rulare (compactare
statica) se realizeaza prin presiuni
relativ mari asupra pamantului
(pamanturi coezive si slab coezive) si se
executa cu tavalugi netezi, tavalugi
picior de oaie,tavalugi pe pneuri, cilindrii
compactori statici, rulouri compactoare
pe pneuri.
b) vibrare (compactare stabil, iar in
cazul terenurilor necoezive este mai
mica decat unghiul taluzului natural.
Clasificari:
a)dupa dimensiunea sapaturilor
1.sprijinirile in spatii inguste sau limitate
se caracterizeaza prin faptul ca
presiunea exercitata de unul din maluri
se transmite malului opus prin
intermediul unor spraituri orizontale,
astfel incat presiunile celor doua maluri
se echilibreaza reciproc. Alcatuire:
sprijiniri in spatii inguste cu ecran din
dulapi asezati orizontal, sau cu ecran cu
dulapi asezati vertical.

2.sprijiniri in spatii largi, se
caracterizeaza prin faptul ca presiunea
exercitata de mal se transmite fie prin
intermediul unor spraituri inclinate
(contrafise) la platforma de baza a
taluzului, fie prin intermediul unor
ancoraje (cu clesti,cablu) la cateva fise
situate pe paltforma de la partea
superioara a taluzului.Alcatuire: a)-cu
contrafise, b)-cu clesti, c)-cu cablu

3.sprijiniri in spatii inguste f adanci
b)dupa modul de executie:
a)spijiniri orizontale - se folosesc in
cazul pamanturilor argiloase
consistente, pietrisurilor si nisipurilor
indesate. Avantaje: capacit mare de
adaptare, piese usoare si manipulare
manuala, uzura minica, economice
b)sprijiniri verticale in pamanturi fara
coeziune sau cu coeziune slaba.
Avantaje: siguranta, se creeaza front de
lucru in sapatura

38.MODUL DE EXECUTIE AL
UMPLUTURILOR DE PAMANT
Se realizeaza:
- in jurul fundatiilor continue, inclinate
sau radier, la santuri pt conducte
-ridicarea terenului natural pana la o
anumita cota
-platforme
-diguri, infrastructuri
Activitati tehnologice:
*aducerea pamantului se face cu dif
utilaje in functie de distanta de
aprovizionare:
-L<=30m: benzi transportoare mobile,
macarale turn echipate cu bene,
incarcatoare cu cupa.
- L<=100m: buldozere, dumpere mici,
autobasculante
-L>100m: autobasculante, tractoare,
dumpere mari.
*imprastierea pamantului se poate face
manual (in spatii inguste,Vumplutura
<100mc) si mecanizat atat in spatii
inguste (cu excavatoare echipate cu
graifar, buldozere, excavatoare) cat si in
sp largi .
*compactarea terasamentelor are
scopul de a micsora volumul golurilor si
volumul ocupat dinamica)-bazata pe
vibratiile transmise pamantului
(necoeziv) de o masa vibranta, se
executa cu: cilindri compactori vibratori,
rulouri compactoare vibratoare,placi
vibratoare.
c) batere (compactare dinamica)
bazata pe socul pe care-l exercita
asupra pamantului o masa grea lasata
sa cada ritmic de la o anumita
inaltime,se executa cu: maiuri
mecanice, maiuri lansate de
excavatoare sau macarale, placi grele,
compactoare.
Grad de compactare: depinde de felul
utilajului de compactare, de natura si
umiditatea pamantului, de grosimea
stratului supus compactarii, de nr de
treceri ale utilajului pe strat,
deformabilitatea suportului

6. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE
COFRARE
39.CLASIFICATI COFRAJELE SI
PREZENTATI SCULE SI MIJLOACE
UTILIZATE PT LUCRARI DE
DULGHERIE
Cofrajul- constructie provizorie realizata
din diferite materiale ce au rolul de a da
viitoarea forma elementului din beton si
pastreaza aceasta forma pe durata
intaririi betonului.
Primele cofraje au fost facute din
scanduri puse una langa alta si din loc
in loc se puneau niste rigidizari.
Se folosesc popi metalici pentru
sustinere. Pentru a reduce manopera s-
a imaginat modularea cofrajelor =>s-au
format niste elemente formate din tablii
rigidizate / panou de cherestea .
Clasificare:
a)dupa modul de alcatuire:
-cofraje fixe: din cherestea
-cofraje demontabile: din panouri mici
de cofr, mont. si demont. manual sau
din ansamble plane sau spatiale, mont.
si demont. mecanizat
-cofraje mobile: real din ansamble
deplasandu-se pe verticala sau
orizontala, existand doua tipuri- cofraje
glisante si cofraje rulante
-cofraje speciale: din care amintesc:
cofraje pierdute (raman inglobate in
beton) si cofraje pneumatice (din
cauciuc sau mat. plastice flexibile si
folosite la realiz conductelor, placilor
curbe, etc.)
b)dupa tipul elementului cofrat, avem:
cofraje pt fundatii, pt stalpi, pt pereti si
diafragme, pt grinzi, pt placi, pt alte elem
din beton armat monolit
c)dupa forma, avem: cofraje liniare,
cofraje plane, cofraje curbe, cofraje
spatiale etc
Scule pt masurarea, trasarea si
verificarea pieselor:
a) scule pt masurare- cofrajele trebuie
masurate foarte exact; exista anumite
elemente de masurare a orizontalitatii si
verticaliattii; masurarea lungimilor- cu
metru pliant, cu ruleta , cu panglica, cu
rigla gradate.
b) scule pt trasare= creion dulgheresc,
creta sau vopsea de ulei. Pentru
unghiuri=coltar,compas, sfoara; pentru
linii mai lungi = coarda,
c) scule pt verificarea Verif planeitatii:
dreptar; orizontalitatii- nivela cu bula de
aer (bolobocul); pentru masurarea
verticalitatii firul cu plumb, nivela cu
bula de aer;
Mijloacele pentru prelucr. lemnului: se
pot clasifica in fct. de operatia efectuata:
a) Mijl. si unelte pt taiat: fierastrau
circular fix, fierastrau circular
portabil, fierastrau fix cu panglica-
taieturi curbe, fierastrau portabil
cu lant- drujba, fierastrau portabil
cu panza
b) Mijl. si unelte pt gaurit: masina de
gaurit fixa cu ax vertical, masina
de gaurit fixa cu ax orizontal,
masini de gaurit portabile
c) Mijl. pt prelucrat suprafetele
lemnoase: masini de rindeluit
stationare, rindea portabila,
masian de laut la grosime
d) Mijl. spec. si universale pt prelucr.
lemnului: freze (executa caneluri
si profiluri), masini universale (cu
scule multiple de prelucrare)

40. Prezentati un ansamblu de cofraj cu
partile sale componente si rolul
functional a fiecarei parti.

Cofrajele nec pt realiz unei structuri din
beton armat monolit formeaza un
ansamblu spatial. Acest ansamblu este
format din cofrajele necesare pt
realizarea fiecarui tip de elem al
structurii=>aceste cofraje se pot
asambla intre ele, formand ansamblu de
cofraj.
Parti componente ale unui cofraj
1- tablia cofrajului-formeaza fata
continua care vine in contact direct cu
betonul. Are rolul functional de a da
forma betonului.
2- rigidizari locale primare
3-rigidizari locale secundare
Rigidizarile locale- formeaza structura
de rezistenta a tabliei, avand rol de a
asigura rigidizarea cofrajului la diferite
solicitari la care e supus. Rigidizarile
sunt formate din m multe elem, specifice
cofrajului.
4- sustineri- sunt elem ce apar in cazul
cofrajelor orizontale, drepte sau curbe.
Sunt formate din elem oriz de sustinere
cu rolul de a prelua incarcarile verticale
ce actioneaza asupra cofrajelor oriz si
elem verticale de sustinere avand rol de
a prelua incarcarile de la elem oriz de
sust. si de a le trimite terenului
5- sprijiniri- apar in cazul cofrajelor
verticale sau inclinate si au rol de a
asigura stabilitatea generala a acestor
cofraje, pozitionarea si apoi mentinerea
cofrajului in poz dorita pana la intarirea
betonului. Se numesc spraituri si pot fi
realiz din lemn sau elem metalice,
prevazute la capete cu sisteme speciale
de fixare. Lungimea se regleza cu pene
de lemn sau cu manson filetat.
6- contravantuiri- se executa intre elem
verticale ale sustinerilor (popi) avand rol
de a asigura stabilitatea sistemului de
sustineri. Se prevad contravantuiri in
doua planuri perpendiculare, realizandu-
se triunghiuri indeformabile. Ele se
realiz din mat lemnoase sau metal si se
prind de popi cu bride sau coliere.

7- elemente de aliniere- apar mai ales la
cofraje verticale formate din m multe
panouri si au rol de a asigura
planeitatea cofrajelor. La cofrajele de
perete se pozitioneaza astfel de elem si
la baza cofrajului, cu rol de trasare a
cofrajului respectiv. Se realiz din rigle de
lemn, tevi metal, profile met.
8- elemente de ansamblare- au rol de a
asigura intercuplarea diferitelor elem ale
cofrajului, cu scopul de a oferi
etanseitate si rigidizare respectivului
cofraj. Ele trebuie sa fie: cat mai simplu
de confectionat, cu mat putin si ieftin;
usor de montat si demontat; sa asigure
o etanseitate si o rigiditate cat mai buna
a rosturilor din panouri; sa fie robuste pt
a putea fi reutilizabile.

41.DETALIATI SUBANSAMBLELE
TABLIA COFRAJULUI SI RIGIDIZARII
LOCALE LA COFRAJE (inclusiv panouri
mici de cofraj)
Tablia cofrajului formeaza fata continua
care vine in contact direct cu betonul si
are rolul functional de a da forma
betonului. Tablia cofrajului poate fi realiz
din cherestea de rasinoase, placaj din
lemn pt exterior, P.A.L., P.F.L.,tabla de
otel, foi de mase plastice rigide, cauciuc,
tabla de aluminiu, sau poate fi formata
din panouri mici de cofraj pentru
realizarea cofr montate si demontate
manual sau prin asamblare permit realiz
unor panouri mari de cofr.
Panourile mici sunt elem usoare si pot fi
tipizate, de completare de forma plana,
speciale pentru cofrarea colturilor,
iesindurilor sau racordurilor de curbe
Panourile tipizate sunt realizate de
fabrici specializate iar cele de
completare sau speciale in ateliere sau
pe santier.
Materiale:
-din lemn: au schelet de rezistenta,
longeroane, distantieri, traverse
intermediare. Tablia este formata din
placaj bachelitizat de 8 mm prins prin
suruburi de scheletul de rezist.
Dimeniuni: L=1,20; 2,00; 2,40; l=0,30;
0,40; 0,50; 0,60; h(grosimea)=0,10m;
-mixte: cheletul de rez realiz din profile
met de otel sau aluminiu si tablia din
placaj bachelitizat. 2 tipuri moduleate:
Paschal(retele de casete 25x25) si
SICEA. Avantaje: nr mai mare de
utilizari.
-metalice: au scheletul si tablia realiz din
otel. 3 tipuri: C.M.S. (romania),
P.M1(romania), ACROW (anglia).
Avantaje: rezist mai buna la exploatare,
indeformabilitate sporita, nr mai mare de
reutilizari. Dezavantaje: greutate proprie
mai mare=>panouri de dimens mai
mici=> consum mai mare de manopera,
intretinere periodica (vopsire)
Sistemul de rigidizare - sistemul ce
reprezinta scheletul de rezistenta al
cofrajului impiedica ruperea sau
deformarea cofrajului peste niste limite
accesibile. Doua tipuri de sarcini
asupra cofrajului vertical (pereti, stalpi)-
actioneaza impingerea laterala a
betonului; asupra cofrajului orizontal
(placi, intradosul grinzilor)- actioneaza
greutatea betonului + armatura,
greutatea proprie cofrajului, o
suprasarcina (250kg/mp).
Categorii:
-rigidizari locale primare (coaste): elem
pe care sprijina nemijlocit tablia cofr. si
au rolul de a fractiona campul tabliei.
-rigidizari locale secundare: au rolul de a
micsora deschiderea coastelor, dispuse
penpend pe dir acestora.
In functie de tipul cofrajului, au diferite
denumiri: la fundatiile pentru pereti sau
fundatii continue=palee; la cofr pt stalpi
sau fundatii izolate=caloti; la cofr pt
grinzi=caloti/chingi.
=> la cofr pt pereti, ziduri de sprijin si
masive de beton

=> la cofr pt grinzi

=> la cofr pt stalpi

42.DETALIATI SUBANSAMBLELE-
SUSTINERI, COTRAVANTURI,
SPRIJINIRI, ELEMENTE DE
ASAMBLARE LA COFRAJE.
a- sustineri- sunt elem ce apar in cazul
cofrajelor orizontale, drepte sau curbe.
Sut formate din elem oriz de sustinere
cu rolul de a prelua incarcarile verticale
ce actioneaza asupra cofrajelor oriz si
elem verticale de sustinere avand rol de
a prelua incarcarile de la elem oriz de
sust. si de a le trimite terenului
=>elemente oriz de sustinere: realiz din
grinzi d elemn, profile met., grinzi met
zabrelite, grinzi met extensibile
=>elem verticale de sustinere:
-popii:pot fi de lemn (utiliz mai rar,
sectiune rotunda) sau metalici extensibili
(2 tronsoane de teava care culiseaza),
-esafodaje metalice tip E75: alcatuite din
elem plane triunghiulare asamblate intre
ele prin suprapunere.
b- contravantuiri- se executa din elem
verticale ale sustinerilor avand rol de a
asigura stabilitatea sistemului de
sustineri. Se prevad contravantuiri in
doua planuri perpendiculare, realizandu-
se triunghiuri indeformabile. Ele se real
din mat lemnoase sau metel si se prind
de popi cu bride sau coliere. Popi pe
doua directii de contravantuire, de obicei
din bare metalice sau din scanduri
battue in cuie (de obicei se
contravantuiesc cu elemente din acelasi
material cu popul).
c- sprijiniri- apar in cazul cofrajelor
verticale sau inclinate si au rol de a
asigura stabilitatea generala a acestor
cofraje, pozitionarea si apoi mentinerea
cofrajului in poz dorita pana la intarirea
betonului. Se numesc spraituri si pot fi
real din lemn sau elem metel, prevazute
la capete cu sisteme speciale de fixare.
Lungimea se regleza cu pene de lemn
sau cu manson filetat. La un stalp se
monteaza 2 astfel de sprijiniri la 90 gr.
d- elemente de ansamblare- au rol de a
asigura intercuplarea diferitelor elem ale
cofrajului, cu scopul de a oferi
etanseitate si rigidizare respectivului
cofraj. Ele trebuie sa fie: cat mai simplu
de confectionat, cu mat putin si ieftin;
usor de montat si demontat; sa asigure
o etanseitate si o rigiditate cat mai buna
a rosturilor din panouri; sa fie robuste pt
a putea fi reutilizabile.
Sistemul de piese de asamblare- piese
marunte metalice ce asigura
etanseitatea cofrajului. Permite
formarea unor ansamble mari de cofraj
prin alaturarea unor panouri mici. Apare
mai des la pereti.

43. CARE SUNT COND TEHNICE SI
REGULILE TEHNOLOGICE PRIVIND
COFRAJELE.
Cond teh I- Cofrajul trebuie sa respecte
geometria elementului structural pe
care-l realizeaza: forma, dimensiuni,
contur, suprafata, unghiuri.
=>Reguli tehnologice:1. tablia, panourile
mici de cofraj trebuie sa aiba dimensiuni
corespunzatoare a.i. sa se obtina
dimensiunile coresp ale elementului . 2.
cofrajul trebuei sa fie sufficient de rigid
pentru a nu se deforma sub actiunea
fortelor exterioare. 3. la montaj trebuie
sa se asigure alinierea elementelor prin
existenta unor piese de aliniere. 4.
cofrajele curbe- trebuie croite pentru a
respecta alura curbei
Cond teh II- cofrajul trebuie sa asigure
pozitia elementului de beton in structura
conform proiectului.
=>Reguli tehnologice:1. Cofrajele
verticale se monteaza la axe si se
asigura verticalitatea acestora prin elem
de sprijin. 2. Cofrajele orizontale se
monteaza la axe si cote si se vor
prevedea sustineri indeformabile.
3.Elementele vert de sustinere ale
elementelor cofrajului trebuie sa
utilizeze sisteme de reglare macrometric
si micrometric, pe baza de filet si se
contravantuiesc. 4.Cofrajele trebuie sa
corespunda din punct de vedere al
protectiei muncii.
Cond teh III- betonul din elemental
structural trebuie sa rezulte compact la
decofrare;
=>Reguli tehnologice: 1.cofrajul trebuie
sa fie etans atat la imbinari cat si la
suprafata, cu tablia continua. 2. Cofr
trebuie astfel alcatuit incat sa permita o
decofrare usoara, fara lovituri.
Cond teh IV- fata vazuta a betonului
dupa decofrare trebuie sa rezulte
neteda si curata, fara impuritati.;
=>Reguli tehnologice:1. tablia cofrajului
sa fie suficient de rezistenta pt a nu se
degrada; 2. Tablia sa fie realiz din mat
care nu ataca chimic betonul sau invers.
3.Cofrajele vor fi intotdeauna curate
iainte de montare. 4. Efectuarea unui
control riguros pe percursul montarii
cofrajelor si naint de turnarea betonului
Cond teh V- cofrajul trebuie sa fie
eficient dpdv economic
=>Reguli tehnologice:1. Executie cat
mai simpla, consum de manopera cat
mai redus. 2. Realizarea de cate ori este
posibil a unor ansambluri montate de
demontate mecanizat. 3. Alcatuiri care
sa permita reutilizarea in timp cat mai
rapid.

44. PREZENTATI LUCRARILE DE
TRASARE A COFRAJELOR
VERTICALE SI ORIZONTALE.
Lucrari de trasare a cofrajelor se
bazeaza pe lucrari de trasare executate
anterior pt materializarea axelor
constructiei si pt executarea sapaturilor.
Pt masuratori se vor utiliza aparate
topografice, rulete, panglici, firul cu
plumb etc.
-trasarea pozitiei cofrajelor pt fundatii
continue se real de-a lungul sarmei
intinse intre reperele materializate in
acest scop pe rigla poz de trasare, in
stanga si in dreapta reperului ce
marcheaza axa fundatiei. Transmiterea
pe verticala a conturului cofrajului se
executa in raport cu firele intinse cu firul
cu plumb iar marcarea poz cofrajului cu
tarusi batuti in pamant.
-trasarea pozitiei cofrajelor pt fundatiile
izolate se executa in raport cu axele
marcate pe portile de trasare amplasate
pe conturul constructiei. Pe rigla portii
se masoara dimensiunile in plus ale
fundatiei si se materializeaza prin
repere. Intre repere se intind sarme pe
cele doua directii. Prin aceste sisteme
se traseaza toate detaliile de plan ale
fundatiei. Transmiterea pe verticala se
face cu ajutorul firului cu plumb iar
marcarea cu ajutorul tarusului.
-trasarea poz cofrajelor la pereti se
executa in rap cu reperii materializati
prin borne sau pe rigla portilor de
trasare astfel: trasarea liniilor rincipale
de referinta in raport cu care urmeaza
sa se pozitioneze in plan elementele
cofrajului. (marcarea liniilor se face cu
sfoara) iar apoi pozitionarea elem de
cofarj fiind o operatiune care incepe cu
montarea riglelor de trasare dupa care
se monteaza panourile de cofarj.
-trasarea poz cofrajelor la stalp se face
asemanator trasarii peretilor. Se
marcheaza pe blocul de fundatie
semnele de axa fol sarma sau
instrumente optice. Apoi se traseaza si
se marcheaza pe blocul de fundatie
liniile de contur ale stalpilor si cele de
pozitionare a cofrajului. Acest lucru se
real cu o rama de tarsare din lemn sau
profile metel.
-trasarea cotei de nivel: se executa in
rap cu un reper care materializeaza cota
+/-0,00 sua o alta cota conventionala.
Se executa cu instrum optice(nivela) si
mira. Transmiterea cotelor la niv sup se
poate realiz cu ajut ruletei sau panglicii
de otel sau cu ajutorul nivelei si mirei
prin transmiterea succesiva a cotelor
diferitelor nivele.

45. PREZENTATI TEHNOLOGIA DE
MONTARE SI DE DEMONTAREA A
COFRAJELOR VERTICALE SI
ORIZONTALE.
Montarea se face manual sau
mecanizat. Operatiile de montare si
demontare a cofrajelor presupun cateva
operatiuni:
-curatarea si nivelarea locului unde
urmeaza a se monta
-trasarea poz cofrajului: pt punerea in
opera a cofrajelor trebuie executata o
trasare corecta a pozitiei cofrajelor.
Presupune existenta cladirii, trasandu-
se cu creta elem de constructie.
-preasamblarea cofr in panouri mari
-ungerea tabliei cu substante decofrante
-montarea si sustinerea provizorie a
primei parti a cofrajului
-montarea armaturilor
-montarea restului cofrajului: bucata cu
bucata, se monteaza o fata se executa
armarea si se monteaza cealalta fata;
fixarea cofrajului intre cele doua fete: se
definitiveaza cofrajul prin strangerea
tirantilor si se duce in pozitie verticala- la
pereti;
-turnarea, compactarea si intarirea
betonului
Demontarea se face invers montarii
cofrajului. Pt elem orizontale decofrarea
se poate face cand betonul atinge 70%
din rezistenta finala prev in proiect pt
deschideri pana la 6 m si pana la 80%
din rezistenta finala la elem mai mari.
Rezistenta finala se atinge dupa 22 de
zile.

7. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE
ARMARE
46. MATERIALE, CONDITII DE
LIVRARE SI DEPOZITARE PT
LUCRARILE DE ARMARE
Betonul armat rezulta din asocierea
betonului cu otelul, prin inglobarea
acestuia in beton, formand un ansamblu
capabil sa preia orice eforturi.
Armaturile se realiz in mod obisnuit din
otel moale sub forma de bare rotunde
OB37, bare rotunde cu profil periodic
(PC52-barele au striatii;este mai
rezistent dar mai casant), bi-otel, plase
sudate sau profile laminate.
Materiale auxiliare:
-distantierii (din palstic sau alte
materiale) au rolul de a pastra distanta
armaturii fata de cofraj si sarma moale
de legat si dupa forma lor se pot
clasifica: simpli (pe care armatura se
aseaza), circulari (care inconjoara
barele), calareti/scarite (utiliz la fixarea
plaselor superioare)
-sarma de legat (sarma arsa)
-electozii de sudura
Livrarea otelului cu intre6 si 12 se
face in colaci si cu >12 in legaturi de
bare si depozitarea se face tinand cont
de in stive sau in rastele sau pe
platforme.
Sarma trasa si bi-otelul se livreza in
colaci iar plasele sudate se livreaza in
rulouri sau pachete de plase plane.
Depozitarea se face pe orizontala (se
folosesc tarusi de ghidare) sau pe
verticala(folosind un perete sau capre)

47. CONDITII TEHNICE SI REGULI
TEHNOLOGICE NECESARE A FI
RESPECTATE IN CAZUL ARMARILOR
Cond teh I: Asigurarea aderentei intre
beton si armatura.
=>Reguli tehnologice:
1.depozitarea armaturilor in spatiul
corespunzator pt a preveni ruginirea
2.curatarea armaturii de rugina, grasimi,
pamant, gheta, etc.
3.asiguarea distantelor de acoperire a
fiecarei bari de otel si a distantei intre
barele de otel (2,5 cm) ce asigura
trecerea agregatelor de beton printre
armaturi.
4.asigurarae unui strat de de beton care
sa protejeze armatura de facotii corozivi
externi
Cond teh II: Armatura sa preia
instantaneu efortul de intindere cand se
aplica o forta pe elementul de
constructie
1.Armatura se aplica dreapta, rectilinie
2.Capetele armaturii sa fie ancoarte in
zona comprimata.
Lcioc= 7diametre
Lmin ancorare >30 diametre
3.la tiranti betonarea se va realiza
numai dupa tensionare
Cond teh III: Eforturile din barele de
armatura se transmita corect, din bara in
bara ,de la nivel la nivel, pana in
fundatie. Se fac suprapuneri ale barelor
de armare), lungimea de suprapunere
se face in functie de bare(3,5 )
Niciodata barele verticale nu se intrerup
la acelasi nivel ci 25%din ele.Barele
trebuie sa fie colineare pt a evita fen. de
grefuire (elem de constructie si capetele
de armatura nu se afla pe ax => indoaie
armatura)
Cond teh IV: Se respecta cu stricte
prevederile planului de armare din
proiectul de executie.
1.planul de armare se respecta in toate
fazele (lungimi,calitatea barelor,
asamblare,montare).Daca nu avem un
diametru la dispozitie se poate schimba
diametrul pastrandu-se caliattea barelor.
2.schimbarea diametrului se face numai
cu acordul inginerului de rezistenta
3.se efectueaza un control riguros al
armaturii inainte si dupa introd in cofraj
4.se intocmeste intre constructor si
beneficiar un proces verbal de lucrari
ascunse, care certifica ca armarea s-a
facut conform proiectului. Modificarile se
notifica si se ataseaza la cartea tehnica.

48.Fluxul tehnologic de prelucrare a
otelului beton subtire si a otelului beton
gros (utilaje, operatii de lucru)
1depozitarea otelului beton subtire in
colaci, iar a ob gros in legaturi
2.curatirea de rugina sau alte impuritati
la ob subtire, masina de taiat si de
indreptat otelul are si o componenta de
cuaratre.
3.indreptarea ob subtire se realiz
avantajos cu masini specializate carea
realiz atat indreptarea cat si debitarea
barelor; indreptarea ob gros se realiz
manual pe bancuri de lucru si folosind
placi metalice cu dornuri si chei de
fasonare
4.trasarea este operatia de marcare a
lungimii desfas a barei
5.debitarea (taierea la marimea
specificata in proiect) ob subtire se face
cu stanta manuala sau cu stanta
mecanica, iar cea a ob gros se face cu
ajutorul stantelor mecanice. Plasele
sudate se taie cu ajut unor foarfeci
actionate manual.
6.Fasonarea (indoirea ob conform
proiectului (ciocuri)). Se face manual cu
stante manuale si mecanizat cu masina
de fasonat ob=>grad ridicat de
productivitate.
7.Asamblarea barelor fasonate in
carcase si plase. 2 metode: prin legarea
intersectiilor cu sarma asra sau prin
sudura.
-pt plase sudate suprapunerile intre 2
plase sunt de min 2 ochiuri pe fiecare
directie.Plasele se decupeaza pe santier
conform proiectului de rezistenta.
-pt stalpi ,barele se sudeaza manual
prin suprapunere sau folosind eclise
(placuta metalica).La stalpi se folosesc
carcase cu etrieri (stalpi ) sau cu frete
(stalpi o).
8.Montarea se face mecanizat, cu
macarale (se prind in pct multiple sa nu
se indoaie) sau manual, formarea plasei
sau carcasei in cofraj.
Erori ce se pot intampla la armare
- lipsa distantiarilor- a stratului de
acoperire cu beton- posibil. de erodare a
armaturii
- lipsa calaretilor la bare de ridicat pe
reazem exista pericolul sa fisureze(la
balcoane, placa trebuie sa aiba
armature la partea superioara)
- nerespectarea distantei dintre etrieri-
reducerea capacitatii portante a
elementelor

49. TEHNOLOGIA DE ASAMBLARE SI
DE MONTARE A ARMATURILOR IN
COFRAJE (stalpi, diafr., grinzi, placi
planseu)
Montarea armaturilor in cofraje se poate
realiza in :
*bare independente (flotante)
*in carcase liniare sau spatiale
*in carcase plane sau plase
1.montarea barelor independente
-La stalpi montarea armaturii se face pe
inalt. unui nivel, primul lucru armatura
de rezist se leaga cu mustatile din
fundatii, se introduc etrierii, se
monmteaza distantierii si se verifica
verticalitatea carcasei.
-la pereti: montarea armaturii se face
dupa ce cofrajul unei fete este gata
executat,reteau de bare vert si oriz se
fixeaza de acesta prin cuie cu carlig .A
doua retea de bare se fixeaza prin
distantieri metalici de prima retea si se
monteaza apoi distantierii la exterior pt a
asigura 3,5cm fata de cealalta fata a
cofrajului.
-la grinzi armatura se monteaza numai
dupa armarea stalpilor de la niv inferior
si se realiz partial cofr de grinda. Se
introd etrierii si apoi barele drepte ce
formeaza armarea inf. Se intord
distantierii si apoi barele inclinate si cele
de montaj de la partea sup. Se
monteaza distantierii laterali pt
asigurarea acoperirii cu beton.
-la placi: se pozitioneaza barele pe fata
cofrajului de planseu,asezate pe
distantieri,se leaga de armatura grinzilor
si a centurilor.
2.montarea carcaselor liniare si spatiale
se realizeaza cu macaraua. Masuri
necesare: dispozitive de manipulare si
montaj adecvate (prinderea carcasei in
mai multe puncte); cofrajul sa fie
deschis,fara distantieri sau tiranti,
curat,verificat dpdv geometric si al
pozitiei si uns cu subs
decofrante.Imbinarea intre doua carcase
se face manual ,capetele carcaselor se
lasa libere pt a permite intrepatrunderea
barelor de rezistenta.Se monteaza pe
carcase distantierii.Dupa monatrea
carcasei,se completeaza cofrajul cu
rigidizari locale (distantieri,tiranti)
3.montarea plaselor sudate.
Operatii pregatitoare: verificarea
calitativa si dimensionala a plaselor;
prelucrari locale ale plaselor
(taieri,decupari); remedierea defectelor
gasite.
Variante de montaj:
a)la sol- se ridica apoi cu macaraua,cu
ajutorul unui dispozitiv cadru,se aseaza
in cofraj (permite realizarea
concomitenta a cofrajului si a armaturii)
b) direct in cofraj manual (productiviate
scazuta,erori putine)

8.TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE
BETONARE
50.Proprietatile betonului proaspat si
factorii care influienteaza obtinerea
unui beton lucrabil.
- betonul este un amestec format din
agregate, liant si apa
- dpdv al varstei: betonul proaspat, in
curs de intarire si intarit
Proprietatile betonului proaspat:
- sa aiba un grad de compactibilitate cat
mai mare; sa-si pastreze aceasta
calitate pe timpul manevrarii si punerii in
opera stabilitatea
- sa umple cat mai bine si usor cofrajul si
spatiul dintre armaturi mobilitatea
(usurinta de a curge)
- stabilitatea + mobilitatea
lucrabilitatea L
- consistenta(C) betonului
proprietatea de a opune o anumita
rezistenta la deformatiile plastice
- factorii ce influenteaza obtinerea unui
beton lucrabil depind de valorile
masuratorilor coeficientilor reologici ai
betonuluielasticitatea, plasticitatea si
vascozitatea.
- betonul se supune legii lui Bingham- ca
semilichidele au la inceput un prag de
forfecare(f)
F forta care produce deplasarea [N]
f forta necesara pt invingerea pragului
de forfecare
U coef. de vascozitate [Ns/m]
rezultat de deplasarea unei particule
dupa depasirea pragului de forfecare
V viteza de deplasare [m/s]
S suprafata sectiunilor ce se
deplaseaza intre ele pe distanta l
fc frecarea interna dinre particule se
adauga la vascozitate si se opune
deplasarii
stabilitatea d.p.cu f
mobilitatea i.p. cu U si fc
lucrabilitatea d.p.f si i.p. U, fc
L-este masurabila prin:
- metoda trasarii conului
- stabilirea gradului de compactitate
(Gc)
- stabilirea gradului de remodelare
(metoda VE-BE - din tabelul STAS).
L - 6 grade de lucrabilitate ale betonului
(LL5 nu se lucreaza nici cu Lo - prea
vascos, nici cu L5 - prea fluid)
- d.p.d.v. tehnologic - betonul proaspat -
intre 1h si1/2 -2 h (nu incep reactiile
chimice )
- partile componente ale betonului
ciment (cu intarire lenta; cu intarire
normala - cu adaosuri 30%; cimenturi
Portland - adaosuri 15%)
- cu cat adaosurile cresc, cu atat
rezistenta betonului e mai mica
- pt a obtine un beton lucrabil f
trebuie sa creasca prin reducerea
raportului apa-ciment
scaderea consistentei (scaderea U)
- la reteta se tine cont si de umiditatea
agregatului apa+ciment+plastifianti+
adaos fin (fc redusa prin plastifianti sau
adaosuri fine)

51. Pregatirea agregatelor
- extragerea se face din albia raurilor
(balast, piatra, nisip), cu excavatoare cu
cupa inversa sau cu draglina
- transportul se face cu autobasculanta
pana la statia de sortare
sortarea se face printr-un ciur vibrator
(sita cu diferite dimensiuni) - 4 site de 4
dimensiuni 31 mm clasor pt nisip
- 17 mm 2 mm
spalarea se face in clasor - cuva cu
un surub melcat, unde nisipul se spala
in baie de apa, de argila si parti
organice
concasarea se sfarma piatra de
refuz cu concasorul (concasor cu falci,
cu con, cu falturi, cu ciocane)

52.Centrala de preparare a betonului
intr-o treapta.
-asigura economie de spatiu,
productivitate mare, automatizate
complet
-dificultati la montaj (h ajunge la 30m),
cheltuieli de instalare considerabile
- dupa schema tehnologica de
organizare, centralele de beton pot avea
una sau doua trepte de ridicare a mat.
- pot fi mecanizate sau automate
Cele mai rational sunt cele la care
materialele sunt rdicate o singura data,
iar restul fluxului tehnilogic este asigurat
prin cadere libera
-schema de functionare a centralei de
beton (intr-o treapta): - agregatele sunt
ridicate cu ajutorul elevatorului
- distribuite cu palnia rotativa cu benzi
de distributie
- de aici agregatele ajung in
compartimentele turnului de consum
- acestea sunt extrase de aici cu
alimentatoarele vibrante
- se introduc in dozatorul gravimetric
- de aici ajung fie in malaxorul fie in
autobetoniera
- cimentul luat din silozul 8 al
dispozitivului de consum cu jgheaburi
aerate si introdus in unul din
dozatoarele gravimetrice pt. a fi
descarcate ori in malaxor ori in
betoniera
- procesul tehnologic este dirijat din
cabina, unde se afla calculatorul de
proces. In cazul in care se fac livrari de
metin marfa ,betonul din malaxor se
rastoarna in auto betoniera

1 palnia rotativa
2 elevator cu melc
3 sistem pneumatic
4 dozator gavimetric
5 dozator
6 aditivi
7 rezervor apa
8 buncar colector pt materiale dozate
9 malaxor
10 buncar pt beton proaspat
11 mijloc de transport beton
Productivitatea unei centrale de beton
P0=n*q*k*A
n nr de cicluri de preparare pe ora
q cap de incarcare a malaxoarelor
K coeficient de obtinere a betonului
A disponibilitatea centralei

53.Centrala de beton semimobila in
doua trepte.
- la astfel de centrale depozitul de
agregate se poate organiza in mai multe
variante, cea uzuala fiind la sol, in forma
de stea, iar sorturile 4...6 sunt despartite
prin pereti despartitori, draglina apropie
agregatele dozate gravimetric si incarca
schipul dozator cu care sunt ridicate si
rasturnate in malaxor
- cimentul - din silozurile de consum se
preia cu transportorul elicoidal
- comenzile sunt dirijate din camera de
instalatii si comanda
- corectia automata a dozajului de apa,
in functie de umiditatea naturala a
agregatelor se face cu ajut traductorului
- betonul preparat in malaxor se varsa
prin palnie in mijlocul de transport
- centralele in doua trepte mobile au de
regula aceeasi conformatie cu cele
semimobile diferenta fiind doar prin
faptul ca draglina clasica este inlocuita
cu alimentatorul cu racleti sau cupe
1 depozitul de consum agregate
2 depozit de consum ciment
3 dozatoare de agregate
4 dozatoare de ciment
5 dozatoare de apa
6 dozatoare de aditivi
7- buncar pt materiale dozate
8 malaxor
9 buncar pt beton proaspat
10 mojloc de transport beton

Productivitatea unei centrale de beton
P0=n*q*k*A
n nr de cicluri de preparare pe ora
q cap de incarcare a malaxoarelor
K coeficient de obtinere a betonului
A disponibilitatea centralei

54. Despre transportul betonului
proaspat la distanta (conditii
generale, mijloace de ptansport).
- transportul auto cu auto-agitatoare
sau autobetoniere
- durata de transport trebuie sa fie mai
scurta vara pt ca la temp. ridicate apa
se evapora si incepe fenomenul de priza
- operatiile de transport trebuie sa se
desfasoare astfel incat sa se evite
scurgerea laptelui de ciment , folosindu-
se mijloace de transport etanse
- sa se evite segregarea betonului care
este cu atat mai mare cu cat betonul
este mai fluid si totusi sa se respecte
raportul apa/ciment care sa nu conduca
la o consistenta prea fluida sau foarte
vascoasa a betonului
- sa se foloseasca aditivi pt.
imbunatatirea lucrabilitatii
- sa se aiba in vedere modul de
malaxare cat si modul de manipulare si
transport
- mijloacele auto utilizate pe distante
mai mari de 0,5km.sunt:
-autobetoniere care transporta betonul
proaspat sau amestecul uscat urmand
ca apa sa fie adaugata pe parcurs. La
noi sunt 3 variante de capacitate:3,20,
2,0 si 6,0mc
-autoagitatoarele transporta betonul
proaspat de lucrabilitate = L3 sau L4 pe
distante limitate sa nu inceapa priza
cimentului
-autobasculantele transporta betonul de
L=L1 sau L2 .
- la L3 se mai executa o reomogenizare
a acestuia inainte de a fi folosit
- durata maxima de transport in funct
de:

55.Transportul loco obiect si punerea
in opera a betonului prin utilizarea
gravitatiei si macaralelor
- transportul pe distante scurte loco-
obiect pentru punerea in opera, pot fi
grupate in transporturi orizontale,
verticale si mixte (cu trasee combinate)
- pe orizontala se face in functie de
distanta de transport (L)si de volumul de
beton ce trebuie pus in lucrare, cu
mijloace nespecifice ca :roabe,
tomberoane, vagoneti, dumpere pitice.
- pe verticala:boburile(platforma, cu
chilba , elevator), ascensoare si
macarale (de fereastra si Pionier)
- combinate:
- macaralele turn echipate cu bene
- benele folosite: benele basculante cu
deschidere verticala, bene basculante
cu deschidere laterala, bene conice cu
furtun, basculante cu furtun
- incarcarea lor se face de obicei din
mijlocul de transport pe orizontala
(autobasculanta, autonetoniera,
autoagitator)
- ridicarea lor se face lent pana se
ajunge in pozitie verticala , ptentru a
evita deversarea betonului
- transportul cu banda rulanta se
utililizeaza atunci cand se transporta pe
distante scurte (1m) si h pana la 11m,
cantitati mari de beton
- este alcatuit dintr-o banda tranportoare
din trei tronsoane articulate, cu
posibilitatea inclinarii pe verticala
- betonul transportat prin acest
procedeu, trebuie sa aiba consistenta
plastic-vartoasa (posibilitate de
segregare datorata rolelor benzii si
pierderi de lapte de ciment)
Jgheabuti si hoboti - asigura trasportul
descendent al betonului fara a-i afecta
calitatea
- jgheaburile sunt din tabla de 3mm
rigidizate si se asambleaza pe
tronsoane cu un unghi de inclinare mai
mic de 30
- hobotii sunt alcatuiti din tronsoane de
burlan tronconice de 1m lungime
- incarcarea jgheaburilor si burlanelor se
face cu palnie ce are la partea
superioara o sita

56.Transportul loco obiect si punerea
in opera a betonuilui prin utilizarea
pompelor.
Utilaje folosite: -pompe fixe, tractate sau
autopropulsate
- productivitatea este ridicata, dar timpul
ptentru instalarea si demontarea
conductelor este lung
- blocurile functionale: grupul de
actionare motor propriu (fixe+tractate)
si motorul autosasiului (autopropulsate)
- instalatia
hidraulica
grupul de pompare cu piston si cu
rotor
buncarul de alimentare
conducta de transport
echipamentul de distributie cu
furtun (fixe), cu brat distribuitor
- alcatuirea autopompei -pompa de
beton , bratul distribuitor , buncar de
alimentare, instalatie de apa pentru
golirea conductelor
- pentru a putea fi folosita, betonul ar
trebui sa aiba urmatoarele caract.: sa
corespunda calitativ, in compozitia
betonului sa nu existe agregate de
concasaj, agregat mai mic decat 1/3
din tubul pompei
- se pot folosi aditivi plastifianti sau
superplastifianti
- compozitia betonului sa fie perfect
omogena incat sa existe suficiente
componente de ungere (parte fina),
pentru a mentine pe pertele conductei o
pelicula
- recomandari: pe caldura conductele sa
fie etanse si acoperite cu prelate ude
- iarna sa se incalzeasca materialele de
adaos si apa de pregatire(betonul la
intrarea in pompa sa aiba minim 10 C
- pompajul trebuie sa fie permanent
- inainte de turnarea betonului se
verifica cofrajul, armatura, pompa, statia
de pompare
- pot aparea infundari ale coloanei de
transport din cauza:
folosirii unui beton necompatibil
beton neomogen
beton care are in componenta
cimenturi cu intarire rapida
ungerii necorespunzatoare a
conductelor
conducte de transport neetanse sau
murdare
furtun terminal prea flexibil sau
manevrat necorespunzator
conducte descendente in care
betonul poate segrega

57.Depre punerea in opera a
betonului.
- ansamblul de operatiuni prin care
betonul se introduce in cofraj si se
compacteaza
I. lucrari pregatitoare:
1. pentru fundatie: verificarea terenului
de sub talpa fundatiei (structura
geologica conform proiectului:
verificarea, dimensiunea fundatiei,
planeitatea, cota de fundare)
2. pentru elemente cofrate: verificarea
cofrajului si sustinerea acestuia
3. verificarea armaturilor
4. verificaera existentei cutiilor pt
formarea golurilor pt constructii si
instalatii si a pieselor ce urmeaza a fi
inglobate
5. pregatirea cailor de acces pt
mijloacele de transport a betonului
6. verificarea suprafetei betonului turnat
anterior
7. verificarea mijloacelor de transport
loco-obiect si compactarea betonului
8. verificarea posibilitatii livrarii de catre
statia de betoane a betonului comandat
9. verificarea executarii amenajarilor pt
protejarea betonului in timpul si dupa
turnare
10. verificarea executarii amenajarilor
pentru protectia muncii
- reguli tehnologice de betonare:
transportul, turnarea si compactarea
betonului trebuie sa se realizeze inainte
de inceperea prizei, pe cat posibil fara
intreruperi
betonul trebuie sa umple complet
formele in care este turnat si sa
inglobeze armatura
trebuie pus in lucrare in max 15 min
de la aducerea pe santier (max 30 min
daca durata de trasnport |< 1h)
inaltimea de cadere libera limitata la
max 1,5 m
amestecul de beton sa fie compact
din reteta; in transportului sa se limiteze
aparitia segregarii
pentru ca sa poate fi compactat,
betonul se toarna in elemente de
constructii in straturi; timpul max intre
betonarile a doua straturi trebuie sa fie
mai mic decat timpul de incepere a
prizei
trebuie limitat impactul betonului
asupra ansamblului cofraj-armatura
58 II. Compactarea - se face pt.
eliminarea aerului inglobat in procesul
de punere in opera.
- se face manual cu ciocanul sau cu
vergeaua sau mecanic cu vibratorul si
se finiseaza.
III protectia dupa turnare - masuri
organizatorice sa nu se calce pe beton,
vara sa fie protejat de soare si vant cald
(nisip, rumegus),iarna protejat de inghet
- Greseli si defecte la beton - se
interzice asezarea vibratorului pe
armature, timpul de vibrare se
calculeaza
- daca e prea scurt rezulta un beton
necompactat cu rezistenta mica, daca
timpul de vibrare prea lung rezulta
segregarea betonului
- sa nu existe zone din beton nevibrate
- prin 3 sisteme descarcarea directa
din autoagitator prin intermediul unor
jgheaburi (fundatii)
descarcarea cu macarale in bene ( la
placi, grinzi, stalpi)
cu ajutorul auto-pompelor (pompa
fixa montata pe un sasiu de masina, cu
un brat ce se intinde 25-30cm)
- restrictii privind betonul pompabil
(pentru a nu infunda pompa, max al
agregatelor trebuie sa fie <1/3 din
tevii pompei
- cantitatea de ciment si parti fine sa fie
de minim 350kg/mc, lucrabilitatea
betonului sa fie cel putin L4
Imprastierea si compactarea dupa
turnarea in cofraj
- poate fi de 2 feluri: manual cu lopata
sau mecanic prin vibrare
- vibratorul cu butelie motor cu ax
excentric ce genereaza vibratii laterale
se introduce intr-un strat de beton de
circa 50-60 cm si astfel se compacteaza
strat cu strat - se folosesc pentru
fundatii, grinzi, pereti, nu pentru placi.
- rigle vibrante/placi vibrante se folosesc
pe santier
-vibratoare de cofraj pe tipare metalice
se folosesc la prefabricate - durata de
vibrare 30 sec-1 min
- finisarea placilor de beton se face cu
elicopterul, se slefuieste suprafata sa
fie orizontala
- rosturile de lucru la turnarea betonului
- rosturi de oprire a betonarii. Se pot
lasa doar la o structura in cadre:la baza
stalpului, la baza grinzii; la o placa cu
grinda la 3-5cm de grinda; planseu cu
grinda la 1/5 din deschidere; la arce,
bolti- betonarea se face de la nastere
spre chei

59. Despre betonarea pet imp
friguros si pe timp calduros si
protejarea betonului dupa turnare.
- betonarea pe timp de vara: -se poate
evapora apa din amestec
-apa va migra din interiorul betonului
spre suprafata creand mici canale
Remedii: trebuie scurtata durata de
punere in opera
dupa punerea in opera
suprafata se acopera
dupa 6-8 ore se uda cu
furtunul
- betonarea pe timp de iarna:-exista
pericolul de inghet al apei rezulta ca nu
intra in
reactie chimica cu cimentul+se
expandeaza cu 8%, rezulta ca fortele de
coeziune sa fie mai mari decat forta de
dilatatie a apei, dupa 3 zile betonul
atinge o rezistenta la compresiune de
50daN/cm
2
apa nu mai poate expanda.
Remedii:-din reteta se reduce raportul
apa ciment si se adauga plastifianti.
-la preparare se incalzesc apa si
agregatele
- transportul lui cat mai rapid si punerea
lui rapida in cofraj
-se izoleaza cofrajul cu saltele de vata
minerala ,
-daca nici acest capital de caldura nu
ajunge se se incalzeste cu abur cals si
se pastreaza la aceasta temperature
pana b. ajunge la rezistenta de
50daN/m

CAP. 9 TEHNOLOGIA MONTARII
ELEMENTELOR PREFABRICATE
60. DESPRE TRANSPORTUL SI
DEPOZITAREA ELEMENTELOR
PREFABRICATE DIN BETON ARMAT
SI PRECOMPRIMAT
Transportul elementelor
prefabricate se realizeaza cu mijloace:
-nespecifice (autocamioane, remorci,
semiremorci, vagoane platforma
curente,
vagoane descoperite)
-specifice (remorci cu platforma joasa-
treilere(12t, 20t, 40t),vagoane platforma
speciale
Alegerea mijloacelor de
transport depinde de: distanta de
transport, dimensiunile si greutatea
elem prefabricate, numarul elementelor
prefabricate ce urmeaza a fi
transportate, situatia cailor de
comunicatii etc.
Pt a evita degradarea
prefabricatelor, trebuie respectate
urmatoarele reguli: elem. prefabricate sa
fie asezate in mijlocul de transport in
pozitia prevazuta in proiect, sa fie bine
fixate ca sa nu se produca ciocniri care
duc la deteriorari, sa se sprijine de
podina mijlocului de transport prin
intermediul unor talpi ,suporti de lemn
sau metal, stelaje metalice. Elementele
usoare vor fi transportate sub forma de
pachete balotate.
Depozitarea elem.
prefabricate se face pe suprafete palne
betonate,balastate sau pietruite cu
macadam,pe sortimente si dimensiuni,
in raza de actiune a utilajelor,pt a se
putea permite manipularea lor.
La asezarea elem. prefab. in
depozit se tine seama de:
-conditiile de protectie contra
factorilor externi (climatici indeosebi)
-conditiile de rezemare(
directia de rezemare si pozitia
reazemelor)
-nr. max. de elem. ce se pot
depozita prin suprapunere
-normele de protectia muncii
In pozitia orizontala elem prefabricate se
aseaza pe reazeme din rigle de lemn
sau alte materiale elastice dispuse cat
mai apropiat de pozitia normala de
rezemare.Cand stivuirea se face pe mai
multe randuri,reazemele se aseaza
strict pe aceeasi verticala. Inaltimea
reazemelor de min 3cm trebuie sa
asigure spatiu suficient intre elemente,pt
a nu se deforma urechile de agatare,sau
pt a nu se introduce sub elemente
dispozitivul tip furca.Pt prefabricatele
care se depoziteaza in pozitia verticala
sau inclinata se amenajeaza stelaje
,prevazute cu dispozitive speciale care
sa imobilizeze elem. prefabricate in
pozitia de depozitare.
Intre stive trebuie sa existe o
d=10-20cm si de asemenea trebuiesc
prevazute treceri longitudinale (indicate
la fiecare 2 stive) si treceri transversale
(la 25m).

61. PREZENTATI SISTEMELE DE
PRINDERE SI DISPOZITIVELE DE
MANIPULARE SI MONTAJ A ELEM.
PREFABRICATE
Conditii generale pentru
dispozitivele de manipulare si
montaj:
- fac legatura intre carligul
macaralei si dispozitivul de agatare a
elementului prefabricat si se aleg in
functie de: tipul, forma, dimensiunile si
greutatea prefabricatului, de tipul
utilajului,de modul de depalsare a
prefabricatului in timpul montajului.
- elem. pref. sunt prinse prin
agatare, legare, prin intermediul unor
gauri lasate in prefabricat, prin asezare.
-Ele trebuie sa indeplineasca anumite
conditii: sa prezinte siguranta in
exploatare,o manipulare usoara, sa aiba
h redusa, sa nu deterioreze elementele
prefabricate, sa prezinte un grad mare
de universalitate.
Dispozitive de agatare sunt
confectionate din otel-beton,sub forma
de bucla (ureche de agatare),avand
capetele ancorate in betonul elementului
prefabricat,la pozitiile stabilite in proiect.
Ele presupun inglobarea in beton inca
de la executie.
Acest dispozitiv de agatare
are o serie de dezavantaje:
posibilitatea de rupere datorita
indoirilor-dezdoirilor repetate
aparitia unor eforturi suplimentare in
cablurile utilajului de ridicat daca nu au
o directie buna
necesitatea taierii si responsabilitatea
finisarii
imposibilitatea depozitarii
corespunsatoare daca urechile nu au
dimen. Egale
-dispozitivele care elimina aceste
neajunsuri sunt cele alcatuite dintr-o
piesa inglobata in betonul elem.
prefabricat, fiind compusa dintr-o teava
filetata fixata in beton cu agrafe din otel-
beton de diferite forme; de aceasta
piesa se prinde prin infiletare dispozitivul
propriu-zis de agatare, care consta
dintr-un inel cu surub de care se prinde
carligul dispozitivului de ridicat.
Dispozitive de manipulare si montaj
-dispozitiv de manipulare si
montaj pentru stalpi cu greutati 10-17t
prinde stalpul prin intermediul a doua
bolturi; eforturile in cablu sunt
echilibrate de scripetii montati in
traversa dispozitivului.
-grinzile se prinde de
regula, in doua puncte asezate simetric
fata de mijlocul lor. Dispozitivul cel mai
simplu este alc. dintr-un cercel si doua
cabluri cu ocheti si carlige. Un alt
dispozitiv de manipulare si montare a
grinzilor prefab. este format dintr-o
traversa si o pereche de carlige prinse
de aceasta prin intermediul unor
cabluri.
-elementele de suprafata se
prind de regula in patru puncte cu
ajutorul unor dispozitive asemanatoare
cu cele folosite la grinzi, dar cu 4
cabluri.
-fermele se prind in doua
sau patru puncte(in functie de greutatea
lor) situate la talpa superioara si
indicate deobicei in proiect.
-panourile usoare din bca
se manipuleaza cu ajutorul
dispozitivului tip cleste, la care fortele
de strangere sunt orientate unsa spre
cealalta.
-elem. spatiale pt locuinte
sunt prevazute cu 4-6 urechi de agatare
si se ridica folosind dispozitive compuse
din traverse de diferite tipuri, care
asigura asezarea elementelor spatiale
simultan pe cele patru colturi.

a,b- dispozitiv cu cercel si cablu cu
carlig cu 2,4 ramuri; c- capac portanta a
cablurilor in functie de unghiul de
inclinare; d-dispozitiv pt elem.
prefabricate liniare, usoare si mijlocii
(<=3t); e-dispozitiv pt elem. prefabricate
liniare si suprafete grele5-19t; f-
dispozitiv cu role pt stalpi mijlocii; g-
dispozitiv cuole pt ferme; h-dispozitiv pt
elem.prefabricate de suprafata
mare<=5t; i-dispozitiv cleste pt panouri
bca; j-dispozitiv pt panouri prefabricate
de scara; k,l-dispozitiv cu traverse si
traverse autobalansoare pe elemente
spatiale.

62. PREZENTATI OPERATIILE
NECESARE PENTRU MONTAREA
UNUI STALP PREFABRICAT(LUCRARI
PREGATITOARE, LUCRARI DE
MONTAJ SI LUCRARI DE FIXARE
PROVIZORIE SI DEFINITIVA)
Montarea elementelor
prefabricate cuprinde o serie de operatii:
lucrari pregatitoare, asezarea
elementelor pe reazeme si fixarea
provizorie, iar in final verificarea pozitiei
elem. dupa asezare si fixarea definitiva.
*Lucrari pregatitoare
a) verificarea *geometria
elem. prefab., *calitatea elem. prefab.;
*cotele si axele elem anterior montate;
*existenta, pozitia si calitatea mustatilor,
placutelor,pieselor de asamblare,
dispozitivelor de agatare, *prefabricatul
sa nu fie deteriorat; *daca exista
dispozitivele de montaj,de fixare
provizorie; *pozitia de prindere a
elementelor.
b) lucrari cu caracter
tehnologic - *trasarea semnelor pe axa;
*compensarea eventualelor abateri;
*pregatirea si verificarea dispozitivelor
de manipulare si a macaralelor de
montaj.
c) lucrari pregatitoare
cu caracter organizatoric -
*pregatirea si verificarea cailor de
circulatie pentru mijloacele de
transport si macarale; *marcarea
pozitiei de lucru pentru
macara;*daca culoarul de
deplasare al macaralei este liber;
*schemele de montaj.
*Montajul stalpului se face de pe
sol (coordonare intre transport si
montare)
- pozitionarea macaralei conform pozitiei
de montaj si calarea.
- prinderea prefabricatului in dispozitive
de montaj :se verifica siguranta
prinderii- se ridica 10-20 cm de la sol)
-ridicarea prefabricatului si aducerea lui
in pozitia de montaj
-se pozitioneaza, se verifica cotele, se
fixeaza provizoriu (pane de lemn de
esenta tare si tiranti de ancoraj)
-se mai face o verificare, dupa care
fixarea definitiva (monolitizare)

63. PREZENTATI OPERATIILE
NECESARE PENTRU MONTAREA
UNEI GRINZI
PREFABRICATE(LUCRARI
PREGATITOARE, LUCRARI DE
MONTAJ SI LUCRARI DE FIXARE
PROVIZORIE SI DEFINITIVA)
-montarea elementelor prefabricate
cuprinde o serie de operatii: lucrari
pregatitoare, asezarea elementelor pe
reazeme si fixarea provizorie, iar in final
verificarea pozitiei elem. dupa asezare
si fixarea definitiva.
a) verificarea *geometria elem.
prefab., *calitatea elem. prefab.; *cotele
si axele elem anterior montate;
*existenta, pozitia si calitatea mustatilor,
placutelor,pieselor de asamblare,
dispozitivelor de agatare, *prefabricatul
sa nu fie deteriorat; *daca exista
dispozitivele de montaj,de fixare
provizorie; *pozitia de prindere a
elementelor.
b) lucrari cu caracter tehnologic -
*trasarea semnelor pe axa;
*compensarea eventualelor abateri;
*pregatirea si verificarea dispozitivelor
de manipulare si a macaralelor de
montaj.
c) lucrari pregatitoare cu caracter
organizatoric - *pregatirea si verificarea
cailor de circulatie pentru mijloacele de
transport si macarale; *marcarea pozitiei
de lucru pentru macara;*daca culoarul
de deplasare al macaralei este liber;
*schemele de montaj.
*Montajul grinzii se face direct din
masina (coordonare intre transport si
montare)
-grinzile se prind de regula, in doua
puncte asezate simetric fata de mijlocul
lor, dispozitivul cel mai simplu fiind
alcatuit dintr-un cercel si doua cabluri
cu ocheti si carlige. Un alt dispozitiv de
manipulare si montare a grinzilor
prefab. este format dintr-o traversa si o
pereche de carlige prinse de aceasta
prin intermediul unor cabluri.
-ridicarea prefabricatului si aducerea lui
in pozitia de montaj
-se pozitioneaza, se verifica cotele, se
fixeaza provizoriu (pane de lemn de
esenta tare si tiranti de ancoraj)
-se mai face o verificare, dupa care
fixarea definitiva (monolitizare).

CAP. 10 TEHNOLOGIA LUCRARILOR
DE ZIDARIE SI TENCUIELI
64. EXECUTAREA ZIDARIILOR
(LUCRARI PREGATITOARE, REGULI
TEHNOLOGICE, PROCEDEE DE
EXECUTIE) SCHELE UTILIZATE LA
LUCRARILE DE ZIDARIE
*Lucrari pregatitoare:
Trebuie indeplinite conditiile
: sa existe elemente structurale pe care
sa stea zidaria; la pereti de
compartimentare placa de acoperis
trebuie sa fie gata (eventual izolata);
trebuie asigurat un minim de materiale
(pt cel putin o zi de lucru).
Lucrarile pregatitoare includ
operatiile de masurare si trasare a
axelor zidariei, a pozitiilor intersectiilor, a
golurilor de usi si ferestre, precum si
pregatirea schelelor pt nivelele de lucru
mai inalte de 1,50 m. Se verifica prin
sondaj calitatea materialelor.
*Lucrarile de zidarie propriu-zise: incep
de la colturi sau goluri spre mijlocul
peretelui, montandu-se dreptare
verticale gradate (abstecuri) si
intainzandu-se sfori intre acestea pentru
alinierea sirurilor de caramizi.
Dispunerea caramizilor sau a blocurilor
este influentata de grosimea zidariei si
trebuie sa respecte cateva reguli
tehnologice principale:
-rosturile verticale se dispun
astfel incat suprapunerea caramizilor din
2 randuri succesive sa se faca pe
minimum din lungimea caramizilor
sau din lungimea blocurilor ceramice;
-grosimea rosturilor intre
caramizi sau blocuri trebuie sa fie de
cca. 12mm in cazul rosturilor orizontale,
respectiv 10mm in cazul rosturilor
verticale;
-rosturile orizontale trebuie
sa se afle in acelasi plan, iar cele
verticale trebuie sa corespunda modului
de tesere adoptat;
-zidariile cu lungimi mai mari
de 3m, dispuse in zone seismice cu
grad mai mare de 7, trebuie fixate in
diafragme de beton, stalpi sau
staalpisori de rigidizare, cu bate de otel-
beton 6-8mm sau plase sudate.
Lungimea de ancorare a armaturilor in
zidarie trebuie sa fie de minimum 50cm.
*Principiile si regulile de realizare a
zidariei trebuiesc mentionate in caietul
de sarcini si se refera la calitatea
zidariei sau a mortarului, la dimens.
rosturilor, abateri admisibile la pereti, la
modul in care se face legatura intre
zidarii, sau intre ziduri si elem
structurale. Astfel :
-daca zidaria e mai groasa
de 1 caramida, cele 2 randuri se pun
-rosturile trebuie sa fie
uniforme, bine umplute cu mortar (12
mm rost oriz,10mm cel vertical)
-rosturile vericale nu trebuie
sa fie colineare, trebuiesc decalate la
fiecare rand cu din caramida
-legatura dintre 2 pereti se
face prin strepi.La stalpi din b.a legatura
se face cu mustati din OB 6 din 6 in 6
rosturi.
-maximul de caramide
sparte 15%.
Reguli majore:
1.zidaria trebuie astfel executata incat
starturile sa aiba suprafete palne si sa
fie orientate pe directia de aplicare a
fortei sau usor inclinate (< 15
0
)
2.zidaria trebuie sa fie impartita prin
suprafete vericale paralele cu suprafata
exterioara sau perpendiculara pe ea.
3.Pentru a asigura zidariei caracterul de
monolit este necesara teserea rosturilor
orizontale si verticale.
*Procedee de executie
1.trasarea axelor+grosimea zidului
2.instalarea abstecurilor la colturile
zidariei .
3 se asterne primul strat de mortar
stratul de baza, ce se intinde uniform
conform trasajului.Se pune primul rand
de caramida, se pozitioneaza, se
loveste cu ciocanul sau mistria a.i sa nu
fie mai sus sau mai jos de sfoara dintre
abstecuri.
4.se ridica sfoara cu o caramida
s.a.m.d.
Schele utilizate pentru executarea
zidariilor
Schelele sunt echipamente tehnologice
tipizate, cu rolul de a asigura accesul
muncitorilor la fronturi de lucru situate la
inaltime. Alegerea tipului de schela este
conditionata de natura lucrarilor
interioare sau exterioare, de nivelul
maxim al frontului de lucru, precum si de
suprafata de perete deservita de un set
de schela.
Schelele interioare sunt
folosite la executarea zidariilor sau
tencuielilor la pereti,pe inaltimea unui
nivel,precum si a tencuielilor la placi si
palansee a caror inaltime <4m. Acestea
sunt: schela universala fixa, schela
extensibila mobila, platforama
suspendata, platforma mobila
telescopica
Schele pt lucrari exterioare
sunt folosite la execuatrea zidariilor si
tencuielilor dispuse la orice regim de h
cu suprafete de lucru mari. Acestea
sunt: schela cu platforma
autoridicatoare, sau schela tip S200

Legenda fig. 10.4. Schele
pentru lucrari interioare
a)schela tip S101; b) schela tip capra; c)
schela tip SMP68; d) schela din cadre
verticale detasabile; e) schela
telescopica autoridicatoare; f) esafodaj
E75

Legenda fig. 10.5. Schele
pentru lucrari interioare
a)schela cu platforma autoridicatoare ;
b) schela tip S200;

65. EXECUTAREA TENCUIELILOR
UMEDE DRISCUITE SI GLETUITE
(LUCRARI PREGATITOARE,
OPERATII PENTRU EXECUTAREA
TENCUIELILOR, VERIFICAREA
CALITATII SI DEFECTE)
Tencuielile fac parte din categ. lucrarilor
de finisaj si reprezinta stratul de mortar
care acopera suprafetele elem. de
constructie, avand rol de protectie la
actiunea factorilor climatici, de a mari
capacitatea de izolare termica si fonica,
constituind totodata si stratul suport
pentru aplicarea finisajelor de tipul
zugravelilor si vopsitoriilor.
- executarea zidariilor si
montarea definitiva a tamplariei in goluri;
-montarea definitiva a
instalatiilor ce urmeaza a fi ingropate
sub tencuiala precum si a diblurilor
pentru fixarea obiectelor sanitare;
-terminarea invelitorilor la
acoperis si a hidroizolatiei la planseul
terasa;
-verificarea verticalitatii si
orizontalitatii peretilor cu firul cu plumb,
respectiv dreptarul cu nivela cu bula de
aer (in cazul abaterilor se executa
rectificari fie prin cioplire cu dalta si
ciocanul de zidarie, fie prin acoperiri
locale cu mortar;
-pentru asig. aderentei,
supraf. se curata de praf, pete de
grasime, se cioplesc cu dalta
suprafetele netede de beton sau se
curata rosturile zidariei de caramida;
-fixarea plaselor de rabit,
prin ancorarea de elem. constructiei, pt
tencuirea supraf de lemn sau metalice si
pt obtinerea unor tavane netede in cazul
planseelor cu grinzi vizibile;
*Operatii pentru executarea
tencuielilor driscuite
Principalele operatii de executare sunt
legate de realizarea celor 3 straturi,
precedate de trasarea suprafetelor.
Trasarea suprafetelor este
compusa din 2 operatii :punctarea si
executarea stalpisorilor. Operatia de
punctare consta in realizarea pe supraf
de tencuit a unor martori de mortar la
nivelul stratului de grund care urmeaza
sa se aplice. Executarea stalpisorilor
consta in realizarea unor fasii de
mortarlate de 8-10cm intre martori care
se niveleaza cu un dreptar sprijinit pe
fetele martorilor. Stalpisorii de mortar
pot fi inlocuiti cu repere metalice de
inventar.
Aplicarea spritului: -spritul
sau amorsajul este realizat dintr-un strat
de 1-2mm grosime cu o consistenta
fluida; Stratul de sprit se aplica manula
prin stropire cu bidineaua sau maturica,
iar mecanizat cu ajutorul masinilor de
tencuit. Nu se niveleaza pentru a
asigura o buna aderenta cu grundul.
Aplicarea grundului: - stratul
de grund are o grosime de cca. 10-
15mm, si se aplica numai dupa intarirea
stratului de sprit. Realizarea grundului
poate fi manuala sau mecanizata.
Aplicarea manuala se face prin
aruncarea mortarului cu canciocul sau
mistria intre stalpisorii de mortar. Stratul
de mortar se intinde si niveleaza intre
stalpisori incepand de jos in sus cu
ajutorul dreptarului rezemat orizontal pe
stalpisori. Dupa prima nivelare se
completeaza golurile si se niveleaza din
nou. Suprafata nu se netezeste pentru a
asigura o buna aderenta a stratului
vizibil. Aplicarea mecanizata a grundului
se face cu masini de tencuit.
Aplicarea stratului vizibil: -
stratul se aplica dupa uscarea grundului,
incepand cu tavanul si continuandu-se
cu peretii dupa o stropire cu apa in
prealabil a acestora. Grosimea stratului
de tinci este de aprox. 2-4mm si se
prepara cu nisip cu granule mai mici de
1mm. Aplicarea se face pe mici
suprafete si se intinde imediat cu drisca
intr-un strat uniform si cat mai subtire.
Netezirea se face prin stropind apa cu
bidineaua pe stratul aplicat si prin
frecarea cu drisca cu miscari circulare.
*Operatii pentru executarea
tencuielilor gletuite
Tencuielile gletuite sunt superioare celor
simple, driscuite datorita modului de
realizare a suprafetelor vizibile cu
ajutorul gletului de var sau a gletului de
ipsos. Aceste tencuieli constituie
suportul finisajelor de tipul zugravelilor si
vopsitoriilor.
Tencuieli gletuite cu glet de var:
-gletul de var reprez un strat
subtire de pasta de var simplu sau cu
adaos de ipsos, aplicata pe tencuieli
driscuite inainte de uscarea completa a
acestora. Pasta de var se intinde pe
suprafata driscuita cu o drisca metalica,
netezindu-se pana se obtine o suprafata
perfect neteda fara zgarieturi sau urme
de drisca. Pentru netezire, drisca se tine
inclinata fata de suprafata driscuita,
miscandu-se in toate sensurile.
Tencuieli gletuite cu glet de ipsos:
-gletul de ipsos reprez. un
strat de pasta de ipsos de 1-3mm
grosime, aplicat pe suprafete driscuite
cu mortar de ciment cu var, ipsos cu var
sau de ipsos umezit in prealabil pentru a
mari aderenta pastei la supraf. Intindere
si netezirea se face ca si in cazul celei
de var, pe portiuni de maxim 1m
2
.
Fiecare portiune gletuita trebuie
prelucrata rapid prin 2-3 treceri pana ce
pasta nu-si pierde plasticitatea.
*Verificarea calitatii consta in
urmatoarele:
-verificarea supraf. tencuite
d.p.d.v. al planeitatii si uniformitatii, cu
dreptarul de 2m lungime.
-verificarea muchiilor la
intersectia peretilor cu tavanul, a
muchiilor spaletilor in jurul golurilor;
-verificarea aderentei
tencuielii pe stratul suport prin
ciocanirea cu manerul mistriei sau a
unui ciocan de lemn;
-verificarea existentei unor
defecte precum: fisuri, impuscaturi,
urme vizibile de reparatii locale, portiuni
neacoperite cu mortar;
*Defecte
Defectele tenc. pot aparea atat in timpul
executiei cat si in timpul exploatarii.
Apar cel mai frecvent din urmatoarele
cauze: -pregatirea necorespunzatoare a
suprafe. de tencuit; -calitatea proasta a
materialelor utilizate; -executarea
gresita a lucrarilor de tencuieli; - greseli
la executarea altor lucrari pregatitoare; -
intretinerea sau exploatarea
necorespunzatoare a constructiei;
Principalele defecte, cauzele aparitiei si
modul de remediare:
-coscovirea tencuielii
desprinderea unor portiuni de tencuiala
datorita: - preoasta aderenta intre
straturi; - insuficienta umezire cu apa a
suprafetei de tencuit; - infiltratii de apa
din burlane sparte. Repararea consta in
aplicarea aceluiasi tip de mortar si in
acceasi ordine a operatiilor de
executare ca si la tencuiala initiala,
curatindu-se si undandu-se suprafata in
prealabil cu apa.
-crapaturile apar in cele
mai dese cazuri: -la tencuieli pe pereti
de compartimentare neimbinati suficient
in elem. de rezist; - tasarea pam. sub
fundatii sau grinzi de fundatii; -aparitia
fisurilor de fundatie la mortare aplicate
in grosimi prea mari. Repararea consta
in largirea lor cu spaclul, indepartarea
cu peria a prafului si udarea cu apa,
driscuirea cu mortar de var, de ciment
sau cu var cu ciment.
-petele cauze: - infiltratii de
apa din conducte sau burlane fisurate; -
aplicarea s-a facut pe zidarii umede
ceea ce conduce la aparitia
eflorescentelor; -lipsa izolatie hidrofuge
la zidurile de la parter sau subsol, ceea
ce da nastere la pete de igrasie; -
condensarea aburilor din incaperi pe
pereti exteriori reci. Repararea consta in
indepartarea sursei de umezeala,
uscarea tencuielii si aplicarea unui alt
finisaj.
-impuscaturi de var apar
dat. calitatii proaste a varului din
mortare, a existentei in compozitia
acestuia a unor granule de var nestins.
Repararea se realizeaza prin operatii
asemanatoare ca in cazul tencuielilor
coscovite.

CAP. 11 TEHNOLOGIA LUCRARILOR
DE PARDOSELI SI FINISAJE
66. EXECUTAREA PARDOSELILOR
RECI (beton, mozaic, gresie)
*Executarea pardoselilor din
beton monolit
Executia va incepe numai dupa
terminarea lucrarilor prevazute sub
pardoseli: canale, fundatii, retele
electrice, de utilitati si efectuarea tuturor
probelor prescrise. Este necesara
astuparea sifoanelor de pardoseala, cu
dopuri de hartie sau deseuri textile.
*Pardoseli din beton de ciment (indicate
in zonele cu solicitari din circulatie,
medii si grele din ateliere, hale
industriale, magazii sau subsoluri
tehnice)
Lucrari pregatitoare ale
stratului suport (variaza in functie de
natura stratului suport: -elastica(pamant)
sau rigid(planseu existent).
a) stratul suport elastic:
-decaparea stratului vegetal
si indepartarea materialelor de natura
organica;
-executarea stratului suport
din nispi, pietris, balast sau piatra sparta
a carei compozitie si grosime depinde
de marimea solicitarilor la care urmeaza
a fi pusa pardoseala;
-asternerea pe stratul suport
a unui strat de hartie groasa sau folie de
polietilena pentru intreruperea
capilaritatii;
-in cazul terenurilor cu
umiditate ridicata este necesara
realizarea unui sistem de drenuri pt
evacuarea apei;
b) stratul suport rigid:
-pentru asig. unei aderente
coresunzatoare intre stratul suport si
straturile urmatoare se recomanda
executia acestora imediat dupa
terminarea prizei betonului din stratul
suport;
-in cazul unui strat suport
vechi este necesara o prelucrare
mecanica a supraf prin buciardare sau
sablare, iar zonele patate cu grasimi sau
uleiuri necesita o spalare cu detergenti;
-dupa prelucrarea mecanica
a suprafetei stratului suport, praful si
resturile de beton se indeparteaza prin
spalarea cu jet de apa si suflarea cu aer
comprimat;
-inaintea executarii
straturilor urmatoare supraf suport se
stropeste intens cu apa acoperindu-se
cu folii de polietilena pentru mentinerea
umidiatii pe un interval de 24 ore.
Executia pardoselii propriu-
zise:
Inceperea lucrarilor trebuie precedata
de materializarea cote finale ce
urmeaza sa o atinga pardosela.
Straturile de beton ce alcatuiesc
pardoseala se toarna in fasii cu latimi de
4-5m pt. realizarea rosturilor de
contractie.
Prepararea, transportul si punerea in
opera a betonului trebuie sa respecte
reguluile tehnologice indicate la
executarea planseelor. Stratul de beton
al pardoselii indeplineste rol de strat de
legatura cat si rol de strat de uzura.
Compactarea betonului in fasii de
turnare se recomanda a se realiza prin
vibrarea de suprafata realizata in 2
etape. prima etapa de vibrare se face cu
vibratorul placa, pentru un strat de
10cm, iar a doua etapa reprezinta o
revibrare executata la 1-2ore dupa
prepararea betonului cu ajutorul riglei
vibratoare, nivelatoare. Rosturile de
contractie se realizeaza cu o latime de
5-6mm pe o adancime de 1/3-1/2 din
grosimea pardoselii.
Finisarea stratului de uzura:
Se realizeaza prin driscuire manuala
sau mecanica, rolare sau periere.
*Executarea pardoselilor din placi
de beton mozaicate sau ceramice
-destinate incaperilor cu procese umede
(bai, bucatarii, grupuri sanitare) sau in
zonele de circulatie intensa (soridoare,
holuri, scari)
Lucrari pregatitoare ale stratului suport
la fel ca la pardoselilie din beton
Executia pardoselii propriu-zise:
-trasarea axelor de simetrie
a incaperii precum si a cotelor de nivel
pe pereti sau prisme de mortar, dispuse
in campul supraf, cu ajutorul furtunului
de nivel, a dreptarului si a bolobocului;
-montarea la cota a placilor
de reper amplasate pe baza unor
masuratori fata de sistemul de axe de
referinta;
-montarea placilor din
aliniamentele de refrinta intre placile de
colt, reper, cu ajutorul sforilor de
aliniere;
-montarea placilor in campul
suprafetei pe baza sforilor de aliniere si
verificarea cu dreptarul si nivela cu bula;
-montarea bordurilor sau a
sirului de placi in spatiile libere pe
conturul supraf. pardoselii;
-umplerea rosturilor intre
placi cu lapte de ciment;

Legenda fig. 12.3. executarea pard. sin
placi mozaicate sau ceramice
1-sistem de axe; 2-spatiu pentru borduri
si completari; 3-placi de reper; 4-
aliniament de referinta; 5-sfoara pentru
aliniere; 6-dreptar

67. EXECUTAREA PARDOS. CALDE
(podele,parchet,mocheta,plastic)
covoare PVC
-datorita grosimii reduse a covoarelor se
impune asigurarea unei suprafete a
stratului suport, perfect neteda si plana.
Aceste supraf. pot fi realizate cu ajutorul
unor straturi de egalizare realizate din:
-sapa de mortar de ciment
realizata cu nisip 0-3 si 3-7
-sapa de mortar de ipsos
realizat din nisip 0-3 sau cenuse de
termocentrala. (prezinta avantajul
reducerii cantitatii de ciment, a duratei
de intarire si imbunatateste calitatile
fonice ale pardoselii)
-dala flotanta alcatuita din
mai multe straturi: nisip de egalizare,
stratul fonoizolator, stratul rigid din
mortar de ciment si o sapa tip G.I.F.
Suprafata stratului suport se corecteaza
prin slefuire sau gletuire cu tinci de
ciment. Dupa intarirea materialelor de
rectificare, suprfata se slefuieste cu
piatra abraziva.
Montarea covoarelor PVC
-se verifica umiditatea sapei suport
Covoarele se croiesc dupa un plan de
trasare, respectandu-se urmatoarele
reguli tehnologice:
-fasiile de covor de taie cu 2-
3cm mai lungi ca si dimensiunile
incaperii, ajustandu-se in dreptul
spaletilor de usi, a radiatoarelor, sobelor
sau tevilor de instalatii;
-taieturile sau ajustarile se
fac cu cutite, folosindu-se dreptare
metalice pentru ghidare;
-dupa croire, fasiile se
astern pe suprafata suport, asigurnadu-
se o suprapunere de 2cm in lungime a
doua fasii alaturate. Rosturile intre fasii
trebuie sa fie dispuse paralel cu directia
luminii.
-lipirea fasiilor incepe cu
fasia de covor cea mai indepartata fata
de usa;
-la covoarele cu suport textil
se utilizeaza ca adeziv prenadezul sau
aracetul, care se intinde cu un spaclu
dintatsuccesiv pe cele 2 jumatati de
fasie indoite, mai putin pe o latime de
5cm in zona rosturilor longitudinale;
-dupa cca 24 ore se lipesc si
marginile pastrate nelipite.
-in cazul covoarelor fara
suport textil, succesiunea operatiilor
este asemanatoare, utilizandu-se pentru
intinderea adezivului un spaclu cu
muchia neteda;
Finisare suprafetei covorului
Eventualele pete de adeziv de pe
suprafata covorului se curata cu diluant,
in cazul prenadezului, respectiv cu apa
in cazul aracetului.
*Executarea pardoselilor din dale
PVC
asemanator ca la covoare PVC
-inaintea montarii dalelor se
procedeaza la o trasare a axelor de
referinta precum si a aliniamentelor in
vederea aplicarii bordurilor marginale;
Montarea dalelor PVC
-aplicarea dalelor se face
urmarind axele de referinta prin doua
moduri, prin retragere sau avansare;
-dalele sau bordurile de pe
contur se aplica dupa o ajustare in
functie de neregularitatile in lungul
peretilor;
-intinderea
adezivului(aracet) se face cu spaclu cu
muchia neteda, aplicat atat pe stratul
suport cat si pe spatele dalei. Lipirea se
face dupa cca 20-40min de la aplicarea
adezivului;
Finisare dalelor asemanator ca la
covoare PVC
parchet
-conditiile necesare realizarii unei
pardoseli corespunzatoare calitativ sunt
ca temp. interioara sa nu fie mai mica
de 10
0
, iar umiditatea suportului<4%;
-solutii de straturi de egalizare:
-strat de beton cu agregate
vegetale(fibrobeton,rumbeton);
-strat realizat din panouri de
PFL poros, aplicate pe un strat de nisip,
vata minerala sau mortar de ciment;
-strat de mortar de ciment
M100T, driscuit;
-verificarea orizontalitaii si planeitatii
straturilor de egalizare se face cu
dreptarul si bolobocul;
Montarea elementelor de parchet
-montarea elementelor, lamele sau
panouri se face dupa modelul prevazut
in proiectul de executie, acesta
aplicandu-se paralel, perpendicular sau
inclinat la 45
0
fata de aliniamentele
peretilor;
-succesiunea operatiilor de montare
cuprinde:
-trasarea axelor pentru
montarea frizurilor (daca sunt prevazute
in modelul parchetului) la o dist. egala
cu latimea frizului plus un rost de 10-
15mm si fixarea acestora prin cuie sau
lipire;
-trasarea unui aliniament cu
sfoara, pe directia peretelui opus usii,
pentru montarea primului sir de
elemente de parchet la o distanta fata
de perete egala cu 1,5-2 lungimi de
lamela sau panou;
-montarea lamelor de
parchet din primul sir incepand de la
peretele opus usii si continuandu-se cu
sirurile urmatoare;
-montarea panourilor de
parchet mozaic se realizeaza numai prin
lipire cu adeziv tip aracet, incepand de
la peretele opus usii, in randuri paralele
cu aceasta. Panourile de parchet se
monteaza cu fata acoperita de hartie in
sus. Dupa lipirea primului rand de
panouri, stratul de hartie se desprinde
prin umezire cu apa. pentru eliminarea
rosturilor, panourile de parchet se
lovesc lateral, pe canturi;
-montarea pervazurilor peste
rostul dintre pardoseala si pereti, se
realizeaza prin batere in cuie in
elementele de parchet;
Finisarea suprafetelor de parchet
-operatia de finisare cuprinde
raschetarea suprafetei pentru eliminarea
denivelarilor intre lamele sau placi.
Raschetarea se face mecanizat cu
masina electrica echipata cu discuri sau
hartie adeziva;
-in cazul parchetului lipit cu adeziv,
raschetarea se face dupa cca 4 zile de
la montare;
-dupa raschetare se face slefuirea
supraf. cu hartie abraziva de granulatie
fina;
-protectia suprafetei se face cu lac
aplicat in 2-3 straturi cu pensula sau prin
ceruire cu ceara de parchet dizolvata in
petroxin;

Legenda fig. 12.5 executarea
pardoselilor din parchet
a)montarea lamelelor de parchet;
b)detalii de fixare a panourilor si
lamelelor
1-axe de trasare; 2-sfoara pentru
aliniere; 3-friz; 4-primul sir de lamele; 5-
panouri de parchet mozaicat

68. EXECUTAREA LUCRARILOR DE
PLACAJE (faianta, piatra, lambriuri din
lemn)
Placajele sunt categoria de finisaje
realizate din placi sau panouri,de lemn
sau piatra, aplicate pe pereti cu rol de
protectie si decorativ. Ele pot fi realizate
din: materiale lemnoase ameliorate sub
forma de placi sau panouri
(PFL,PAL,LS); piatra artificiala (placi de
faianta,placute glazurate) ;piatra
naturala (placi de marmura sau
tarvertin) Lucrarile de placare pot incepe
la cel putin 30 de zile dupa solicitarea
definitiva a peretilor suport.
depind de materialul din care este
realizat stratul suport, de natura si
calitatea lucrarilor. Principalele operatii
de pregatire:
-inlaturarea asperitatilor,se poate face
manual cu piatra ponce, spaclul sau
peria de sarma,sau mecanizat cu
aparate electrice de slefuit sau perii
electrice.
-repararea tencuielilor deteriorate se
face cu pasta de ipsos sau mortar
-inlaturarea petelor de noroi,grasimi sau
rugina- periere,decapare cu acizi,ardere
cu flacara lampii de benzina.
*Executarea placajelor de faianta
Prelucrarea suprafetei suport
-amorsarea suprafetelor suport,pt
marirea aderentei intre palci si pereti, cu
ajutorul unui strat de mortar de ciment
fluid,aplicat prin stropire cu bidineaua
sau canciocul.
-materializarea reperelor de trasare,in
vederea stabilirii orizontalitatii si
verticalitatii suprafetei placilor de
faianta. Reperul orizontal se realizeaza
dintr-un dreptar de lemn de 2m, rezemat
la nivelul pardoselii finite. Repere
verticale: bucati de faianta fixate
provizoriu cu mortar de ipsos. Firul de
Pb coborat de la fetele acestor repere
constitue linia suprafetei palcajului de
faianta.
Aplicarea placilor de faianta
Placile de faianta se aplica in
randuri orizontale (sau diagonale)
incepand de la o extremitate a
peretelui,de la plinta in sus. Primele 2
placi de faianta reper,reazama pe
dreptar si la nivelul lor se intinde o
sfoara ce indica nivelul orizontal al
placilor de faianta. Randurile superioare
se realizeaza la fel, pozitia rosturilor
verticale trebuie decalata cu o jumatate
de placa, iar latimea acestora fiind de
max 1mm.
Montarea placilor se face dupa
aplicarea pe dosul fiecareia a unui start
de mortar de ciment de consistenta
palstica ,de 2-3 cm.,urmarindu-se ca
striurile de pe dosul acestora sa fie
dispuse orizontal. Dupa montarea a 3,4
randuri se verifica orizontalitatea si
verticalitatea cu dreptarul,nivela cu bula
de aer si firul de Pb. La cca 6-8 ore de
la montarea palcilor se umplu rosturile
dintre palci cu mortar de ciment alb
aplicat cu spaclu si o pensula moale.
*Executarea placajelor din piatra
naturala
Lucrarile de placaje din
piatra naturala nu pot incepe mai
devreme de 6 luni de la terminarea
executarii peretilor suport si dupa
incarcarea acestora cu cel putin 85%
din solicitarea de calcul.
Prinderea placilor de peretii
suport se poate executa prin 2
preocedee: cu cleme si carlig ancorate
in peretii de beton sau scoabe fixate in
dibluri de lemn pentru pereti de zidarie.
Procedeul de fixare cu
cleme si carlig presupune inglobarea
clemelor de fixare odata cu betonarea
peretilor suport. Procedeul de fixare cu
scoabe presupune preinderea acestora
de peretele suport prin dibluri de lemn.
Fixarea placilor se face atat cu ajutorul
scoabelor cat si cu carlige intre 2 placi
adicente.
Dupa fixarea fiecarui rand
de placi, in spatiul cuprins intre peretele
suport si placi, se introduce mortar de
ciment de consistenta plastica. In timpul
montarii se urmareste permanent
realizarea orizontalitatii si verticalitatii
suprafetelor cu dreptarul, nivela cu bula
de aer si firul cu plumb.
*Executarea placajelor din
lambriuri
Principalele sortimente de produse
din lemn utilizate pt palcaje sunt palcile
tip PAL de grosime 12-16mm si placile
emailate sau melaminate din fibre de
lemn cu grosimi de 3,2-5mm,fixate de
suport prin cuie,suruburi de lemn,bolturi
cu piulita sau prin lipire cu prelandez.
Rosturile dintre palci se acopera cu
baghete de lemn profilate sau cu banda
de mascare din PVC palstifiat,fixate cu
suruburi in dibluri.
Pregatirea suprafetei suport: verificarea
verticalitatii si planeitatii suprafetelor;
trasarea suprafetelor conform palnului
de montaj a placilor si marcarea pozitiei
diblurilor si buloanelor cu piulita;
montarea diblurilor in functie de
perimetrul suprafetei de palcat si
inaltimea placilor.
Aplicarea placilor
Placile tip PAL se fixeaza de
suprafata suport in diblurile dinainte
aplicate prin cuie sau suruburi pt lemn
cu cap ingropat, fie prin bolturi sau
buloane cu piulita fixate in peretii de
beton.Finisarea lor se face fie
transparent (lacuri),fie opac(luciu
semioglinda) sau mat (prin vopsire cu
email alchidal )
Placile tip PFL se fixeaza prin lipire
cu prelandez, aplicat cu spaclul atat pe
startul suport cat si pe spatele
placilor.Suprafetele palcate cu PFL
email sau melaminat se curata de
resturile de adeziv, prin frecare cu o
carpa uscata.
Finisarea placilor
-placi tip PAL finisare fie
transparenta aplicandu-se prin
pulverizare lacuri in 2-3 straturi, fie opac
cu luciu semioglinda sau matt prin
vopsirea cu email;
-alte tipuri de finisare prin
fruniruire cu furnire de lemn, mase
plastice, baituiri, lacuiri, ceruiri etc.
-placi tip PFl email sau
melaminat se curata de eventualele
resturi de adeziv si de alte impuritati,
prin frecare cu o carpa uscata;
ZUGRAVELI (conditii generale,
materiale, lucrari de pregatire si
prelucrarea a suprafetei suport,
aplicarea compozitiei de zugravit,
defecte)
*Conditii generale, materiale,scule
Zugravelile sunt finisaje de ordinul
II, avand o compozitie alcatuita dintr-un
amestec de lianti, pigmenti si apa. Liantii
utilizati , in general, sunt laptele de var
si cleiurile (animale, din oase sau piele),
iar pigmentii: var, huma, oxizi, ocru, oxid
de crom etc. Zugravelile pot fi:
-spoieli (varuieli) utilizate
la finisarea constructiilor provizorii sau
anexe industriale;
-zugraveli cu apa si clei
(simple, obisnuite sau superioare in
functie de modul de prelucrare a
suprafetelor suport si numarul de straturi
aplicate)
Principalele materiale si unelte folosite
pt executarea zugravelilor sunt: sapunul
lichid, materiale de slefuit, de chituit,
substante decapante (pentru grasimi),
perii de sarma, razuitoare, perii de
radacini, aparatul de sablat, aparat de
slefuit electric, pensule, bidinele,
trafalet, pistoale electrice.
* Lucrarile de pregatire a suprafetiei
suport
-depind de materialul din care este
de pregatire:
electrice.
*Lucrarile de prelucrare a suprafetei
suport
-depind de natura suprafetei si a
compozitiei, iar inceperea operatiilor se
face la max
2-4 ore dupa pregatire.
Principalele operatii de prelucrare sunt:
-grunduirea suprafetei cu
apa si sapun, aplicate cu bidineaua.
-chituirea fisurilor si
adanciturilor cu pasta de ipsos-var .
-slefuirea si grunduirea din
nou a zonelor chituite
-spacluirea, netezirea
suprafetei pt zugraveala prin spacluire -
cu spaclul, sau prin pulverizare cu
aparatele de zugravit.
-slefuirea suprafetelor
spacluite cu hartie sticlata
*Aplicarea compozitiei de zugravit
se face dupa uscarea completa a
stratului suport.
Operatii:
-trasarea liniilor de
delimitare a culorilor cu ajutorul unei
sfori trecuta prin praf de pigment
-executarea zugravelii,
manual cu bidineaua, sau mecanizat cu
aparatele Kalimax sau AEZ-1.
-Operatia de zugravire
incepe cu tavanul, de la coltul cel mai
indepartat spre usa.
*Defecte
-stergerea materialului- compozitia nu
este destul de bine incheiata, nu are
destul liant.
-pete -prea mult liant (aracet) in
compozitie, trebuie spalata zugraveala
-crapaturi sau exfolieri-stratul suport nu
a fost bine pregatit, nu s-a aplicat o
amorsa sau compozitia a fost gresita
(prea mult liant)
-pete din infiltratii-cand stratul suport nu
este in regula, tencuieli uscate
insuficient, instalatii defecte.

VOPSITORIE (conditii generale,
materiale, lucrari de pregatire si
prelucrarea a suprafetei suport,
aplicarea compozitiei de vopsit, defecte)
*Conditii generale, materiale,scule
Vopsitoriile sunt categorii de finisaje
care au ca liant uleiuri vegetale sau
rasini sintetice
(epoxidice,alchidali,poliacetat de
vinil),fiind produse industriale finite care
nu mai necesita o preparare
suplimentara inainte de aplicare,ci doar
o diluare cu solventi(spirt, toluen,
acetona). In compozitia de vopsit se
utilizeaza si emailuri, pt asigurarea
luciului. Vopsitoria se face la o tamplarie
de lemn sau metalica, dar si la pereti.
Alte materiale auxiliare folosite la
executarea vopsitoriilor sunt: grundurile
de imbibare sau acoperire, chituri pt
astuparea discontinuitatilor cand startul
suport este din lemn, egalizatori, pasta
si lichidul de slefuit,lacuri,diluanti,
decapanti. Scule: pensule,pistoale de
pulverizat,aparatul Kalimax.
Lucrarile se executa la min.15
0
C si
in conditii de umiditate relativa a aerului
de max. 60%.
* Lucrarile de pregatire a suprafetiei
suport
-depind de materialul din care este
de pregatire:
electrice.
*Lucrarile de prelucrare a suprafetei
suport
In cazul suprafetelor noi:
-grunduirea suprafetei cu grund de
imbibare (pt suprafete gletuite si lemn)
sau cu grund anticorosiv (pt suprafete
metalice) aplicat manual cu bidineaua si
pensula.
-chituirea cu chit de cutit a zgarieturilor,
fisurilor sau adanciturilor- cu spaclul
metalic
-slefuirea locurilor chituite cu hartie sau
panza de slefuit
-grunduirea locurilor chituite
-spacluirea generala cu chituri de cutit,
pt netezirea suprafetei suport ,aplicate
manual cu spaclul sau mecanizat cu
pistolul de vopsit sau aparatul Kalimax.
-slefuirea generala cu unelte electrice
de slefuit cu disc de perie, pasla sau
hartie de slefuit cu granulatie fina.
In cazul suprafetelor vechi,se
indeparteaza complet suprafata suport
existenta cu spaclul de otel, prin ardere
cu lampa de benzina sau cu paste
decapanate,aplicate cu tamponul.
*Aplicarea compozitiei de zugravit
-se face ,in general,mecanizat,cu
instalatiile de vopsit si pistolul de
pulverizat, in 2-3 straturi. Fiecare start
se aplica numai dupa uscare completa a
celui precedent,pe directii
perpendiculare una pe cealalta. Ultimul
strat se intinde la pereti de jos in sus.
Straturile intermediare se slefuiesc cu
hartie de slefuit sau panza de slefuit,
ultimul strat nemainecesitand slefuire.

Tehnologie Vescan Complet

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologie Vescan Complet

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

I.

S-ar putea să vă placă și