Sunteți pe pagina 1din 16

I. NOTIUNI INTRODUCTIVE

 

1.ROLUL SI CONTRIBUTIA

TEHNOLOGIEI SI CARACTERISTICILE

PRODUCTIEI DE CONSTRUCTII-

 

MONTAJ

 

Tehnologia lucrarilor de constructii reprezinta disciplina tehnica care studiaza si stabileste notiunile, principiile si tehnica proiectarii executiei obiectelor de constructii, a mijloacelor (forte de munca, echipamente, dispozitive) si procedeelor de executie necesare in conditiile realizarii lucrarilor de constructii-montaj la un nivel calitativ superior si cu eficienta maxima. Se tine cont de 2 parametri: asigurarea conditiilor de calitate si eficienta economica

E eficienta =E efect /E efort

Realizarea unui obiect de constructii se face in 4 faze: 1. stabilirea temei de proiectare de catre beneficiar. 2. faze de proiectare in care se materializeaza tema de investitii- subfaze:studiu geotehnic favorabil, proiecte, detalii tehnice, piese scrise, desenate. 3. faza de executie-materializarea pe teren a proiectului. 4. faza de exploatare a constructiei: caiet de sarcini de exploatare, intretinerea materialelor in functie de durata de viata. Proces tehnologic: actiunea de transformare a obiectului muncii (materialul) sub act directa a fortei de munca (proces tehnologic manual) sau sub act indir, cu aj unor mijloace mecanizate (proces tehnologic mecanizat). Procedeu tehnologic: solutia tehnologica de exe a procesului tehnologic si mijl de munca adoptate. Pot fi: elementare- executia celor mai elementare operatiuni de lucru intr-un singur domeniu; simple- mai multe procese elementare grupate, se realizeaza un articol de lucrare sau un elem de constr; complexe- gruparea proceselor simple si elementare pentru realizarea unui element de constructie. Activitatea de executie trebuie sa corespunda din punct de vedere a 6 parametri: 1. tehnic: cladirea trebuie sa aiba rezistenta si stabilitate; 2. functional 3. calitativ: in functie de puterea financiara a beneficiarului, normative si standarde in vigoare la data proiectarii; 4. executia in conditii de cost minim; 5. exe intr-o durata de timp minima; 6. exe la o productivitate max (eficienta economica) Productia de constructii sau activitatea de realizare a constructiei presupune lucrul pe santier dar si activitati secundare: aprovizionare, producere de prefabricate si semifabricate, activitati de intretinere si exploatare a utilajelor . Obiectul de constructie poate fi definit ca orice constructie distincta, delimitata spatial si caracterizata printr-o destinatie functionala . Partile componente ale unui obiect de constructie ,dupa functiuni sunt: -structura de rezistenta :fundatiile, elem verticale, peretii de rez si stalpii; elem oriz (grinzi si placi); elem principale de acoperis. -grupul elem. nestructurale de inchidere si compartimentare; -grupul finisajelor:

pardoseli, tencuieli, zugraveli,vopsitorii etc. -grupul retelelor de utilitati :

instalatiile interioare, electrice, sanitare, de incalzire, ventilatie etc. Un elem de constr e format din 1 sau mai multe articole de lucrare (deviz) ex:

stalp de beton are ca si articole :cofraj, armatura, beton. Pretul de cost se determina din aceste articole de lucrare.

Caracteristici ale productiei de

constructii-montaj

1-constructia este fixa iar mijloacele de productie sunt mobile (este exact invers in industrie); 2-procesele tehnologice se desfasoara in aer liber,

sub influenta agentilor climatici,fapt ce impune luarea unor norme de protectie

si o planificare a executiei lucrarilor; 3-

de obicei in constructii se fac unicate sau produse de serie mica => tehnologia si cheltuielile difera de la un produs la altul; 4- durata ciclului de realizare a obiectelor este f mare datorita datorita nr mare de lucrari,de operatii ce trebuie executate intr-o succesiune tehnologica precum si datorita intreruperilor cauzate de

intemperii; 5- diversitatea si volumul f mare de materiale Progresul tehnic in constructii Exista o necesitatea de introducere a progr tehnic in constr pentru a mari productivitatea si pt a reduce pretul de cost. Cai de introducere: transferul elem de pe santier in conditii bune, utilizarea cat mai des a mecanizarii, tipizarea constructiilor, imbunatatirea calitatii si eficientei lucrarilor de constructii II INDICI DE ANALIZA A EFICIENTEI SOLUTIILOR TEHNOLOGICE

2. DESPRE MANOPERA SI

PRODUCTIVITATEA MUNCII

Manopera consumul total de ore-

munca pt realizarea volumului de lucrari

(Q)

Dpdv al modului de exprimare:

-manopera normata (M n )

M n =Q x NT (om-ore)

-manopera planificata (M p )

M p =Q x NT /i p (om-ore)

I p =indicele de realizare a normei planificat: i p = N.T/ ore munca

efectiva=produs efectiv/ NP (norma de productie). -manopera efectiva (M e )

M e = Q x ore efective/unit de produs. In

cazul proceselor de lucru mecanizate, manopera planificata se calculeaza cu

relatia:

M p =M d + M s +M r +M t

(manopera directa, manopera suplimentara, manopera de intretineri si reparatii pe santier, manopera de

transport dus-intors si de montare- demontare a utilajului). Productivitatea muncii exprima

eficienta cu care se cheltuieste munca

in procesul de productie.Poate fi:

-productivitate fizica, exprimata prin

volumul de munca (P f.m ) si produs (P f.p )

P f.m =N.T

-productivitate valorica exprima valoarea produsului realizat de muncitor intr-o unitate de timp.

P f.p =N.P/m= 1/N.T=1/P fm ;

3.

DESPRE CONSUMURI SPECIFICE

DE MATERIALE SI ENERGIE SI

 

DESPRE PRETUL DE COST A UNOR

SOLUTII TEHNOLOGICE

 

*Consumurile specifice de material si energie cuprind cantitatile de materiale care intra efectiv in opera + pierderi

tehnologice rezultate din prelucrare si manipulare + transportul si depozitarea materialului de la furnizor pana la locul de punere in opera. -consumul specific :

*Pretul de cost masoara eficienta proiectarii si tehnologiei de executie. Pretul de cost unitar -totalitatea

cheltuielilor efective aferente unitatii de produs.

C u =C t /Q

(lei/U.M)

Dpdv al modului de exprimare:

-pret de cost unitar normat

-pret de cost unitar planificat -pret de cost unitar efectiv Pt. o durata de executie cat mai mica:

solutii constructive si tehnologice moderne, cresterea gradului de mecanizare si industrializare a lucrarilor, cresterea gradului de calificare a muncitorului, organizarea corecta a activit pe santier. III. MECANIZAREA LUCRARILOR DE CONSTRUCTII

4 .MICA SI MAREA MECANIZARE IN

4.MICA SI MAREA MECANIZARE IN

CONSTRUCTII

4 .MICA SI MAREA MECANIZARE IN CONSTRUCTII

Mica mecanizare conduce la reducerea efortului fizic a muncitorilor, la cresterea productivitatii muncii prin folosirea masinilor de mica mecanizare cu actionare mecanica, hidraulica sau pneumatica,cum sunt: ciocanul de gaurit, masina de finisat pardoseli minerale, aparatul electromecanic de vopsit etc. Acest tip de mecanizare este aplicabil finisajelor, izolatiilor, instalatiilor

etc.,deci categoriilor de lucrari ce implica un consum mare de manopera. Marea mecanizare conduce la eliminarea completa a proceselor de lucru manuale prin folosirea utilajelor grele, complexe, de mare capacitate (excavatoare, buldozere, macarale turn,

incarcatoare). Acest tip de mecanizare este recomandabil in cazul categoriilor

de lucrari ce implica un volum mare de materiale grele, cum ar fi: lucrarile de terasamente, lucrari de montaj- prefabricate. Mecanizare simpla sau partiala: un proces tehn simplu de regula cu un sg

utilaj. Mecanizare complexa: o succesiune de procese tehnologice simple cu mai multe tipuri de utilaje.

Indicele de mecanizare: (Qm/Qt)x100.

5.CARACTERISTICILE TEHNICE SI

FACTORII DE EXPLOATARE A

 

UTILAJELOR CU FUNCTIONARE

 

CICLICA

 

*Caracteristicile tehnice -durata de ciclu (t) = timpul scurs de la inceperea unui ciclu pana la terminarea

lui. -nr. de cicluri pe ora (n)=nr. de cicluri executate de utilaj in timp de o

ora, n=60/t.

(q) = volumul de lucrari ce poate fi

realizat de utilaj intr-un ciclu. (capacitate nominala/medie) -raza de actiune a utilajului (r) -inaltimea de lucru (i) ce variaza

inversproportional cu raza de actiune. *Factorii de exploatare - coeficientul de utilizare a capacitatii (K c ) = indica gradul de utilizare a capacitatii utilajului, avand val. max 1.

K c = q ef /q m sau q n ; - coeficientul de

utilizare a timpului de lucru (K t )=

indica nivelul de folosire a timpului activ al utilajului K t = ore active/ore inchiriate; - randamentul (R)= cantitatea de produs realizata de un utilaj in decurs de o ora. In functie de K c si K t , R poate fi :

-capacitatea utilajului

 

Ss=S m / Q

(U.M m /U.M l )

-

randament teoretic (R t )

S

m -cantitatea de material necesara

R t = n x q (U.M/h)

pentru realizarea articolului de lucrare

-

randament tehnic (R T )

respectiv

 

R T = R t x K c (U.m/h)

Q- cantitatea de lucrare -consum specific de energie :

-

randament de exploatare (R e ) R e =R T x K t (U.M/h)

 

Es= Es/Q

( kg cc)

R

T n = P m = n c x q mc x 0,7 (0,7=k c )

 

R

T p = n p x q mc x k cp = n p x q p

R E p = R T p x k tp

6.CALCULUL NUMERIC AL

 

UTILAJELOR CU FUNCTIONARE

CICLICA SI CONTINUA

 

N u = Q s / 8 h x R E p N u - nr. de utilaje cu functionare ciclica; Q s - volum de lucrari pe schimb; R E p - randamentul de exploatare palnificat. R E p = t c /t p; t c = (0,7x q m n x60) / R t n ;

t p = t pr + t dep + 2 (H/V rid-cob + S dep /V dep + S rot /V rot ).

R T p / R T n = (n p x q mc x k cp ) / (n c x q mc x k c ); R E p = n p /n c x k cp /0,7 x k tp x P m ; Utilaje cu functionare continua: N u = idem mai sus, urmand a se det R e, tinand seama de caracteristicile de functionare ale acestor tipuri de utilaje. R T c = 3600 x v c x q c x 0,7 = P m ; unde: v c viteza de transport de catalog a organului pp; q c capacitatea de transp de cat a unui m liniar din organul pp. R T p = 3600 x v c x q c x k cp ; R e p = R T p x k tp . IV.TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE TRANSPORT

7.CARACTERISTICILE GENERALE

ALE TRANSPORTULUI IN

 

CONSTRUCTII

 

Un flux de transport cuprinde mai multe procese elementare: incarcare, transportul propriu-zis (pe orizontala sau verticala), descarcare,transbordari intermediare si depozitari. Obiectele operatiilor de transport si manipulare pot fi: materiale, semifrabicate, prefabricate, echipamente tehnologice etc.; mijloace de munca; forta de munca; Scopul transportului poate fi:de aprovizionare (de la fabrica la depozitul de lucru), de evacuare (de la obiectul de constructie la un depozit), tehnologic, loco-obiect (de la depozitul de lucru situat langa constructie la locul de punere in opera); Sensul transportului poate fi: -pe orizontala la distanta mare (>1km),in cazul transporturilor de aprovizionare sau evacuare; -pe oriz la dist mica (<100m), la niv solului sau al etajului in cadrul transp tehnologic; -pe verticala, in cadrul transportului tehnologic loco- obiect. Totalitatea materialelor ce se manipuleaza si se transporta se grupeaza in : materiale pulverulente (ciment, ipsos, var hidratat), materiale granulare (nisip,balast, pamant,pietris), materiale in bucati mici de forma neregulata (var bulgari,piatra sparta), materiale in bucati mici de forma

bulgari,piatra sparta), materiale in bucati mici de forma regulata (caramizi,blocuri si placi de BCA, bidoane cu

regulata (caramizi,blocuri si placi de BCA, bidoane cu vopsele, lazi cu cuie etc), materiale in bucati

mari(prefabricate din ba sau precomprimat,profile metalice,bare si

colaci,cherestea), materiale semilichide sau lichide (beton si mortar proaspat,

apa, motorina, bitum topit).

8. SCHEMA GENERALA DE

 

TRANSPORT SI MANIPULARE A

MATERIALELOR

 

2 categorii de transport:

 

la distranta mare(de aprovizionare sau evacuare), desf pe orizontala, mijloace mecanizate →tehnilogic (loco-obiect) desf pe orizontala sau verticala, la distante relativ mici D1-depozit fabrica producatoare D2- deposit de zona D3- depozit in baza de productie D4-depozit loco-obiect D5-depozit operativ la nivelul etajului sau punerea in opera. Rezulta 8 var de traseu pe care pot fi transp materialele, prin evitarea unuia sau mai multor depozite intermediare

9.CLASIFICATI PROCEDEELE DE

 

CONTAINERIZARE SI PREZENTATI

 

CATEVA SISTEME DE CONTAINERE

Procedee: transportul in pachete, containere si transcontainere. Procedeul consta in formarea unei „unitati de incarcatura‟ cu materiale ambalate sau nu, a caror forma ramane neschimbata pe intregul flux de transport. Asigura transp si manipularea mat cu mijl mecanice, in cond corespz de calitate, la un pret de cost m mic si cu o manopera m redusa; se reduc pierderile de materiale; containerele se reutilizeaza. Clasificarea containerelor:

*-dupa forma si alcatuire:

-pachete sau legaturi: pachete cu legaturi nerecuperabile (banda de otel laminata la rece, banda din mat plastice, cable de otel, rigle din lemn inferior), sau cu leg recuperabile: tip leagan sau jug cu tiranti. Solutii de formare a pachetelor cu legaturi: pachete preluate cu dispozitive de prindere tip traversa/ tip cleste/ pachete cu goluri de patrundere, preluate cu incarcatoare cu furca sau cu dispoz de prindere la macara cu furca echilibrata. -palete:

paletizare utilizarea unor suporturi de lemn, metal sau mase plastice, cu aj carora se realizz o unit de incarcatura a carei forma ramane neschimbata pe intregul flux de transport; pe palete se incarca mat in buc de forma reg sau care sunt ambalate; pot fi palete plane de uz general, plane cu montanti, specializate. -box-paletele (paleta lada) cutii metalice cu pereti ficsi sau rabatabili, din plasa de sarma sau tabla, se sprijina pe 4 picioare sau 2 talpi; mat

cu greutate specifica mica sau mat ambalate; -container: containerul:

accesoriu de transp format din cutii, lazi, rame inchise sau deschise, cu dimensiuni stand utilizate pt a facilita transp si manip anumitor categ de mat; cerinte: sa fie rezistente (reutilizari), rigide, greut proprie mica, cat m functionale (posib multiple de manip si transp), cat m universale (gama larga de

mat); vol int=1

containere de mare capacitate, incarcatura utila de 80-280KN; se

realizz transp combinat rutier-cale ferata cu transbordarea directa a mat impreuna cu transcontainerul. *-dupa posibilitatea de transportare:

- containere cu posibilitati proprii de

deplasare, prevazute cu roti.

- containere fara posibilitati proprii de

deplasare, dar care pot fi deplasate cu carucioare.

- containere mari fara posibilitate proprie

de transportare, care pot fi manipulate si

transportate cu ajutorul mijloacelor

3mc.

-transcontainere:

mecanice: incarcatoare cu furca, macarale.

-transcontainere: mecanice: incarcatoare cu furca, macarale. 10 . FACTORII CARE INFLUENTEAZA ALEGEREA
-transcontainere: mecanice: incarcatoare cu furca, macarale. 10 . FACTORII CARE INFLUENTEAZA ALEGEREA

10.

FACTORII CARE INFLUENTEAZA

ALEGEREA CONTAINERULUI.

 

Containerizarea se poate realiza in diferite etape ale unui flux tehnologic. In functie de momentul in care se formeaza „unitatea de incarcatura‟ se deosebesc mai multe nivele de containerizare : -containerizare totala- caz in care unitatea de incarcatura se formeaza in fabrica producatoare de materiale si de aici ajunge, in aceeasi forma ,pana la locul de punere in opera. -containerizare partiala caz in care unit de incarcatura se formeaza intr-un depozit intermediar de pe fluxul de transport si de aici ajunge la locul de punere in opera. -containerizare locala caz in care materialul ajunge la obiectul de constructii sub forma oarecare, iar aici se formeaza unit de incarcatura. Marimea „unitatii de incarcatura‟,tipul si mobilitatea containerelor se va alege corespunzator solutiei de manipulare si transport adoptata ai greutatea unitatii de incarcatura sa nu depaseasca capacitatea de lucru a utilajelor sau a inventarului de mica mecanizare.In cazul in care pe un vehicul sau pe o platforma de ridicare se aseaza mai multe unitati de incarcatura, atunci suma greutatilor acestora nu trebuie sa depaseasca capacitatea nominala a respectivului utilaj de ridicat sau transport.

11.

PREZENTATI MIJLOACELE DE

 

TRANSPORT PE ORIZONTALA LA

DISTANTA MARE PE CALEA FERATA

Transportul feroviar este rentabil pe distante mari, se pot transporta cantitati mari, costul si consumul energetic fiind redus; pt. aprovizionare si transp vol mare de mat; dezavantaj-legat de retea de calea ferata; cai ferate: a)-ecartament normal (1435 mm); b)-ingust(500-760mm) ; retea nationala sau proprie. a)- declivitate <30%, - raze de curbura >180 m; -cu sine de otel 34,5kg/m,49 kg/m; -fixate pe trverse de lemn sau

b.precomp.

-asezate pe pat de balast

si piatra sparta; b)- tranp tehnologice proprii; locomotive Diesel (hidraulice sau

electrice); material rulant :

- vagoane acoperite, vagoane

descoperite-tip platforma cu pereti sau cu tepuse, -cu pereti inalti si desc gravit. - vagoane cisterna (mat .lichide); -

vagoane speciale (mat pulverulente); - vagoane platforma speciale (prefabricate beton lungi, laminate) Capacitati 200-600kN, L=10-20m,

l=2,6m la vag inchise (mat scumpe), l=2,72m vag descoperite

l=2,6m la vag inchise (mat scumpe), l=2,72m vag descoperite Foto: vag semiuniv cu desc prin trape

Foto: vag semiuniv cu desc prin trape de fund; vag cisterna pt transp cimentului in vrac cu desc pneumatica.

12. PREZENTATI MIJLOACELE DE TRANSPORT PE ORIZONTALA LA

12.PREZENTATI MIJLOACELE DE TRANSPORT PE ORIZONTALA LA

DISTANTA MARE PE SOSEA

12. PREZENTATI MIJLOACELE DE TRANSPORT PE ORIZONTALA LA DISTANTA MARE PE SOSEA

-transportul rutier-autovehicule de cap variate, viteza medie (20-60km/h),

acces rel usor la orice punct de lucru, exploatare si intretinere usoara.

1. autocamioane cu platforma fixa

(obloane rabatabile lateral sau in

spate,inc si desc mecanizat, transp mat in buc pachetizate, paletizate,

containerizate).

2. autobasculante (platforma se poate

inclina in spate sau lateral, inclinare cu pistoane hidraulice, desc gravitationala, pt transp mat in vrac sub forma de buc mici, granule sau pulv, ce nu se deteriorz la desc. In cazul realz unor platforme etanse se pot transp pe dist scurta (1-2km) si mat semi-lichide de consistenta plastica sau vascoasa.

3. dumperele (mari: bena cu

capacitate 2-6mc, pitice <1mc); pe cai semi si neamenajate; au motoare puternice, se pot manevra pe spatii mici, circ inainte si inapoi; in f de capacitatea benei, dist opt de

inainte si inapoi; in f de capacitatea benei, dist opt de transp=0,5-5 km;pot fi prevazute cu

transp=0,5-5 km;pot fi prevazute

cu bene basculante sau platforme fixe pt mat pachet,palet,contain.)

4. autoagitatoare mijl specializate de

transp a bet si mortarului de la statia de

preparare pana la santier; are o toba rotativa 3-10m3; asig continua malaxare prin banda met elicoidala din int tobei; palnie pt inc la partea sup spate; desc gravitationala prin jgheabul

de la partea inf spate; dist de deplasare lim functie de viteza de priza a cimentului din care s-a prep bet.

5. autobetoniera (asem

autoagitatorului) Are malaxor special pe sasiul autocamionului, transp componenti uscati gata dozati; cu 5 min inainte de sosire se adauga in toba malaxorului din rezervor apa, se face malaxarea => beton proaspat, se poate transporta la orice dist; poate fi utilizata si ca autoagitator.

la orice dist; poate fi utilizata si ca autoagitator. 6. autotractoarele : motoare puternice, tractiune dubla,

6. autotractoarele: motoare puternice, tractiune dubla, posib de lestare pt marirea gr de aderenta;prevazute cu dispozitive de tip “sa” -pt rotire si cuplare semiremorci. 7. tratoarele pe

pneuri sau pe senile: cu remorci de dif tipuri, viteza< autocamioane, dar la aceeasi putere a motorului dezv o F tractiune mult >; pt dist scurte/medii 10- 20km, pe cai semi sau neamenajate; autotren (ansambluri autocamion/ autotractor si m m remorci sau

(ansambluri autocamion/ autotractor si m m remorci sau semiremorci) 8. remorcile sunt mijl de transport fara

semiremorci) 8. remorcile sunt mijl de transport fara posib proprii de antrenare, fiind alc din 2 sau m m osii, platf fixa sau basculanta. In cazul in care avem mat lungi se fol remorci cu o sg osie numite si „peridoc‟. Pt a permite inscrierea in curbe, mat se sprij la ambele capete prin interm mecanismului tip sa. - semiremorci- pt transp unor mat lungi, dar care nu pot prelua ef de tractiune;

transmit autotractorului o parte din greut proprie si din sarc utila prin interm

dispoz de tip sa; pot fi prevazute cu platf fixa sau basculanta sau dintr-un cadru extensibil de sectiune tubulara.

-treilere- remorci cu platforma

120KN-1000KN folosite pt transportul elem. prefabricate de dimensiuni mari. - autotren specializat- autotractor +semiremorca pe a carei platforma sunt amplasati 1-3 recipienti metalici grosi in care se transporta ciment.

joasa

13 .CALCULUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT PE ORIZONTALA LA DISTANTA MARE   N v =Q z

13.CALCULUL MIJLOACELOR DE

TRANSPORT PE ORIZONTALA LA

DISTANTA MARE

 

N v =Q zi /8R e p ; R e p =n x q n v x k cp x k tp ;

n=60/t p ; t p =T i +T p +T d +T g +2T m (incarcare, transp cu mijl incarcat/plin, descarcare, gol, manevra); q n v -capacitatea nominala

a

vehiculului;

 

R

t =n x q v x k c = 60/t

 

x q x k c ; T i =

 

v

i

i

p

(q

ef

/q

p

) x t

p

; analog Td; k c = q ef v /q n v ; t p i =

0,7x60xq n i / R t

ni

; N v = Q sch / 8 x R e p ;

 

R e p =R t x k tp => N v .

 

14.TRANSPORTUL TEHNOLOGIC

 

LOCO OBIECT. MIJLOACE DE

 

INVENTAR DE MICA MECANIZARE.

 

-transp mat de la depozitul de lucru situat langa obiectul de constructie si pana la locul de punere in opera; var 1:

un transp pe oriz pe dist mici, un transp pe vert exclusiv, un transp pe oriz pe dist mici; var 2: transp combinat (macara turn,pompe)vert si lim pe oriz; se int situatii in care transp mecanizat nu se poate efectua sau nu este rentabil=> se utilizz mijl de inventar de mica mecanizare. -transport pe verticala: scripetele, electropalanul, mufla si palanul, troliul manual si electromecanic, aparatul de ridicat si tractat (tirfor), cricuri si vinciurile.

de ridicat si tractat (tirfor), cricuri si vinciurile. - transport pe orizontala : roaba metalica, tomberon,

-transport pe orizontala: roaba metalica, tomberon, carucior,

electrocare si motocare, lopata

mecanica

tomberon, carucior, electrocare si motocare, lopata mecanica roaba metalica, tomberon cu bena, electrocar, lopata
tomberon, carucior, electrocare si motocare, lopata mecanica roaba metalica, tomberon cu bena, electrocar, lopata
tomberon, carucior, electrocare si motocare, lopata mecanica roaba metalica, tomberon cu bena, electrocar, lopata

roaba metalica, tomberon cu bena, electrocar, lopata mecanica

- pt. manipulari locale: bene,

lazi, buncare

15 .MIJLOACE DE TRANSPORT

15.MIJLOACE DE TRANSPORT

EXCLUSIV PE VERTICALA:

15 .MIJLOACE DE TRANSPORT EXCLUSIV PE VERTICALA:

a) ascensoare de santier: turn met zabrelit, plan patrat/dreptungh, platf/cabina pt mat, troliu electric pt ridicarea platformei; se montz la ext cladirii, se ancorz din loc in loc de cladire; turnul este format din tronsoane modulate, care se montz pe inaltime f de necesitati; platf poate culisa in int turnului=> turn imbracat in plasa de sarma; platf ext turnului=> platf=cabina protejata cu panouri din plasa de sarma;cap. de ridicare 5-15kN la viteze de ridicare 1,5- 8m/s si h max =100m; R t

=50-100kN/ora.

n

1,5- 8m/s si h m a x =100m; R t =50-100kN/ora. n (ascensoare – sus, buncar

(ascensoare sus, buncar hidraulic-jos)

b) elevatoare catarg (bob mobil):

aceleasi domenii de utilizare ca si asc; utilaje m simple ca alc, se montz m usor, au viteze de lucru si h de ridicare <; alc dintr-un catarg met format din tronsoane ce se innadesc cap la cap, o

platf articulata (se poate roti

in jurul punctului de art) care circula pe 2 sine de ghidaj fixate pe catarg; cap de ridicare 3-6kN pt h de 15m neancorat sau 40 m ancorat; R t n = 30-60kN/ora. Incarcarea platf elev si asc se realizz cu mijl de inv de mica mecanizare, mat fiind pachetizate, paletizate sau containerizate.

in plan

fiind pachetizate, paletizate sau containerizate. in plan (macara universala) c) macarale rotitoare stationare: misc

(macara universala)

c) macarale rotitoare stationare: misc

de ridicare si transp oriz prin rotirea bratului; brat relativ scurt 1-3m=> transp oriz relativ neglijabil; pp tipuri: - macaralele de fereastra utilaje usoare ce se pot fixa in golurile de ferestre sau pe balcoane si plansee in dreptul golurilor; fol pt rid mat necesare in fazele de finisaj; cap de rid de max 1,5kN la h max 30m; -macarale de planseu -alc dintr-un cadru fix pe rigla caruia se deplaseaza un electropalan; picioarele cadrului reazema pe planseul constr, iar rigla iese in consola fata de fatada; cap de rid max 2,5kN la h max 35m; -macara de tip Pionier macara usoara, 7,5kN; se transp desfacuta de la un santier la altul; depl mac se exe manual (fara sarcina in carlig), rotirea se exe manual; rid si cob carligului se exe mecanizat cu aj troliului electric; h max de ridicare 4,5m cand actionz la sol si 30m cand actionz de pe un planseu; raza de act pe oriz max 2,9m; R t n = 25- 37,5 kN/ora.

(macara pionier, elevator cu cupa)

g) elevatoare cu cupe: mijl cu funct

continua fol pt rid unor mat necoezive livrate in vrac, la h max 25-30m.

pt rid unor mat necoezive livrate in vrac, la h max 25-30m. 16. MIJLOACE DE TRANSP

16.MIJLOACE DE TRANSP

 

TEHNOLOGIC COMBINAT. MACARA

TURN

 

- mac cu turn rotitor si brat basculant prins articulat de turn

- mac cu turn fix, cu brat oriz si

contrabrat *Mod de lucru:

- se deplaseaza pe calea de rulare

(ecartamentul variaza in f de tipul mac)

pe calea de rulare (ecartamentul variaza in f de tipul mac) pe o lungime de front

pe o lungime de front de bloc; -sunt pe pozitii fixe (pe fundatii de beton); comanda se realizz electric dintr-o cabina care se poate misca la dif h; daca se lucrz la h>40-50m, mac se ancorz de constr;

(sisteme constructive de macarale turn)

Desen: 1turn, 2brat (sageata), 3sasiu (tren de rulare), 4mecanism de deplasare pe sine (cu motoare electrice), 5contragreutati, 6contrabrat, 7cabluri de sustinere, 8electropalan, 9palan (mufla), 10platforma rotitoare,

11articulatie.

Sasiu: alc dintr-o retea de grinzi met

sudate, reazema pe sine; platf: placa met nervurata pe care se montz mecanismele de actionare si turnul; turnul: constr met spatiala zabrelita, dintr-o buc sau din tronsoane; bratul:

idem turn + poate fi art de turn (brat oscilant/basculant) sau sa reazeme pe turn (oriz); contrabratul: doar la MT cu brat oriz, rol de a sust contragreutatile; mec de rid a sarcinii: troliu el amplasat pe platf rot si 1 sau mm cabluri petrecute peste un scripete amplasat la

vf

*Montarea si demontarea macaralelor turn se realizz pe principiul autoridicarii prin fol troliilor proprii sau prin autoridicatoare cu aj dispozitivelor hidraulice.

bratului.

autoridicatoare cu aj dispozitivelor hidraulice. bratului. *Cai de rulare pt macarale turn : -pe traverse de

*Cai de rulare pt macarale turn: -pe traverse de lemn; -pe traverse

prefabricate din b.a sau precomprimat; - pe longrine metalice; -pe longrine

prefabricate din ba;

macarale turn)

(cai de rulare pt

17. MIJLOACE DE TRANSP

17 . MIJLOACE DE TRANSP TEHNOLOGIC COMBINAT. POMPE
TEHNOLOGIC COMBINAT. POMPE

TEHNOLOGIC COMBINAT. POMPE

- pt lichide (ape curate, ape uzuale,

namol) Instalatie de pompare :sorbul, conducta de aspiratie scufundata in lichid, pompa actionata de motorul electric, robinetul

in lichid, pompa actionata de motorul electric, robinetul de reglare, conducta de refulare; - aparate de

de reglare, conducta de refulare; - aparate de masura: manovacuummetru mas depresiunea din 2 si manometru masoara pres de refulare. -dupa criteriul constructiv, pompele se clasif in: p centrifuge monoetajate si

multietajate, p cu angrenaje, p cu piston,

p cu membrana, p cu rotor excentric;

cele m rasp in constr sunt cele mono/multietajate; functionare: arborele antrenat de la o sursa ext transmite

rotorului o misc de rot; f centrifuga=> orice particula de lichid care intra in contact cu rotorul va fi proiectata catre periferia acestuia si dirijata &impinsa in cond de refulare; monoetj: debit de pompare 5-400m3/h, h 3-55m; multietj:

2-100m3/h, h 8-180m; -submersibila pt evacuarea apelor din sapaturi, au electromot inglobat etans in carcasa pompei; se elimina cond de absorbtie; debit 20-40 m3/h, h max de refulare 15m.

randamente m reduse, boburi etc. 4 Executarea acoperisului si a fatadelor: - cant mici de mat; -spatiu deschis; - macarale usoare, schele autoridicatoare.

19.CARE SUNT FACTORII TEHNICI

CE INFLUENTEAZA ALEGEREA

 

MIJLOACELOR DE TRANSPORT?

 

Factorii generali: -felul materialului ; - cant de material ; -greutatea si vol materialelor ; -pastrarea calitatii materialului Factorii specifici pentru transp pe oriz: - distanta de transp; -calitatea caii de circulatie; -posibilitatea de manevra; - posibilitatea de acces sub asp gabaritului; Factorii specifici pt transp pe verticala: -inaltimea la care trebuie rid mat; -posibilitatea de instalare, manevra si depl a mijl de transp; -forma constructiei (se alege un mijl de transp exclusiv pe vert pt constr punct sau liniare; mijl de transp combinat pt constr liniare sau de suprafata); -faza constructiei (accesibilitate directa sau nu).

20.PROCEDEE SI UTILAJE UTILIZATE

LA MANIPULAREA MATERIALELOR

 

GRANULARE

 

Manipularea materialului.

 
GRANULARE   Manipularea materialului .   pt.semilichide (beton,mortar) Clasif: dupa gradul de

pt.semilichide (beton,mortar) Clasif: dupa gradul de mobilitate: fixe/ mobile tractate/ autopompe; dupa sist de distrib a bet pompat: cu brat distribuitor/ cu conducta fixa si furtun terminal/ cu cond fixa si dispoz speciale de distrib; dupa pp de functionare: cu cilindri si pistoane/ cu rotor/ cu pneu/ pneumatice; dupa modul de actionare:

mecanic/ hidraulic/ pneumatic.

masina de tencuit; jos - schema de utilizare

pneumatic. masina de tencuit; jos - schema de utilizare Pompa de beton 18. CUM SE REALIZEAZA

Pompa de beton

masina de tencuit; jos - schema de utilizare Pompa de beton 18. CUM SE REALIZEAZA  

18. CUM SE REALIZEAZA

 

CORELAREA INTRE FAZELE DE

 

EXECUTIE A UNEI CLADIRI

 

MULTIETAJATE SI UTILAJELE DE

TRANSPORT LOCO-OBIECT

 

-cu utilajele de transp loco-obiect se pot forma 4 grupe care se pot asocia cu fazele de exe ale ob de constr. O constructie trece prin 4 faze: 1 infrastructura: - spatiul este deschis ; - lucrarile se desfasoara sub cota drumurilor de acces; -lucram fie cu macarale turn, pompe de beton, automacarale, se poate fol si gravitatia; -evacuarea pamantului se poate face manual sau cu benzi transportoare. 2 structura de rezistenta: -spatiu deschis, acces direct pana la locul de pus in opera; -se fol MT sau pompe - utilaje mari. 3 Lucrari de interior de constructii sau de instalatii: -volume medii si mici; - finisaje de ordiul 2 tencuieli etc ; -spatiile de lucru sunt inchise; -frontul de lucru este deasupra cotei de nivel; -se inloc mac de mare tonaj cu macarale mici cu

- -operatiunile de incarcare/ descarcare; consuma cca 8-10% din tot costurilor de prod si 20% din tot manoperei necesare; -mecanizarea lucrarilor de manipulare:

scaderea cons de manopera, red efortului fizic, cresterea productivitatii muncii, utilizare m eficienta a mijl de transp prin reducerea timpilor de stationare; Clasif: mijl specifice/ nespecifice; mijl cu functionare ciclica/ continua; mijl care efectueaza inc&desc/ doar una din operatii; cu echipament unic/ posib multiple de echipare. -materialele -3 mari categorii: mat granulare, mat manipulate in unit de incarcatura, mat pulverulente. Materiale granulare: agregate, nisip, piatra sparta -se descarca gravitational, nu se degradeaza; a)Incarcatoare cu cupa care actioneaza ciclic: numai incarcare; dupa tipul constr: -pe senile, frontale cu descarcarea cupei in fata sau peste cap; -pe pneuri, frontale avand sasiul de constr rigida, cu dir pe toate rotile sau nu, incarcatoare semirotative sau cu sasiu articulat.

sau nu, incarcatoare semirotative sau cu sasiu articulat. b)Transportor mobil cu banda : format dintr-un cadru
sau nu, incarcatoare semirotative sau cu sasiu articulat. b)Transportor mobil cu banda : format dintr-un cadru

b)Transportor mobil cu banda: format dintr-un cadru de sust metalic, o banda de cauciuc ce trece peste 2tamburi aflati la cele 2capete; un tambur este cuplat la un motor electric cu un reductor si are rol de antrenare a benzii, iar cel de-al 2lea are rol de ghidare &intindere a benzii; pt mobilitate este cuplat un tren de rulare cu roti de cauciuc; utilaj cu f continua ce asigura randamente inalte

de lucru si cons min de energie.

c)Incarcatorul cu cupe multiple: utilaj ce imbina avantajele inc cu cupa si cele ale transp cu banda; dest incarcarii mat in vrac de mica granulatie.

cu banda; dest incarcarii mat in vrac de mica granulatie. 21. PROCEDEE SI UTILAJE   UTILIZATE
cu banda; dest incarcarii mat in vrac de mica granulatie. 21. PROCEDEE SI UTILAJE   UTILIZATE

21.PROCEDEE SI UTILAJE

 

UTILIZATE LA MANIPULAREA

 

MATERIALELOR PACHETIZATE,

 

PALETIZATE SAU CONTAINERIZATE

Transport in pachete, palete, conteineree se formeaza “unitati de incarcatura” cu material ambulate sau nu a caror forma ramane neschimbata pe intregul flux de transport. Exista 2 sisteme:

- incarcator cu furca - pentru mat mici. Este format din parte de motor, conducator si cadrul de lucru, cadrul de ghidare se poate inclina si in st. si in dr. Are nevoie de o supr. neteda.

Este un utilaj multifunct

aparat pot fi nistalate clesti cupe si

alte echip. -stivuitoare omnitren - utilaj cu brat telescopic ce are la capat un cleste, cupa etc.

Pe acelasi

Utilajele de baza sunt macaralele si automacaralele. Macaralele sunt constructii speciale ; au sasiu propriu, cabina, nu pot functiona pe drumurile publice

sasiu propriu, cabina, nu pot functiona pe drumurile publice - Automacaraua, macaraua cu pneuri -functionare ciclica
sasiu propriu, cabina, nu pot functiona pe drumurile publice - Automacaraua, macaraua cu pneuri -functionare ciclica

-Automacaraua, macaraua cu pneuri -functionare ciclica -are o cabina pt. macaragiu si una pentru mers pe strada: parti constructive : - sasiu, platforma rotitoare, cabina de comanda, grupul de motor, bratul articulat. Bratul de macara are la un capat un palan terminat cu un carlig iar cablul intra in grupul motor. Bratul poate fi de constructie metaliva zabrelita sau chesonata. Picioarele sunt numite calaje si sunt rigide- necesare la stabilizare. -Macaralele pe pneuri sau senile trenul de rulare senile pot avea un fel de prelungire cioc de rata, papagal , are un carlig principal si unul secundar. -Macara capra, formata din doau cadre, are cabina de comanda, intre cadre se afla o frinda chesonata cu console in st. si dr. Pe grinda se plimba ub elecropalan. Sub fiecare picior se afla o sina. Capacitatea de ridicare 3-16 t , se gasesc in depozite si porturi. - Macarale portal pe cai cu sine de rulare -incarcare-descarc. In depozite de mat, pe rampe de descarcare CF sau auto si mai rar la montaj de elem prefabricate. -Macara Portal pe pneuri-avantaje fata de ce ape sine :moblitate mare, nu exista restrictii de amplasare, manevrabilitate ridicata, se poate folosi si la interior si la exterior. Se foloseste tot in depozite Camioane care se autoincarca sau autodescaraca nu au nevoie de o macara pentru incarcare si descarcare

- autocamioane cu oblon

autoridicator este necesar caunitatea de incarcaturasa fie molila si paletele sa utilizeze carucioare transpaleta

- autocamioane cu macara hidraulica

22.PROCEDEE SI UTILAJE

 

UTILIZATE LA MANIPULAREA

 

MATERIALELOR PULVERULENTE

-se ambaleaza in saci care formeaza palete si in acest caz transportul la distanta se realizeaza cu vagoane inchise sau autocamioane acoperite cu prelate iar manipularile se efectueaza cu mijloace mecanizate de tip incarcator cu furca. -transportul in vrac-pentru transport se util. mijl. de transp auto si CF specializate iar pt manipulare se util. aerul comprimat. Recipientul pneumatic se incarca gravitational la partea superioara iar desc. se face cu ajutorul aerului comprimat. Acesta se introduce la partea inferioara si fluidifica cimentul (pana la 1,8 Bar). Se introduce aer si la partea superioara (2-2,5 Bar). Se deschide robinetul de golire- cimentul cu aer este evacuat in siloz. Se introduce aer suplimentar pentru golirea completa. Depozitarea se face in silozuri metalice.

golirea completa. Depozitarea se face in silozuri metalice. 23. FACTORII CARE INFLUENTEAZA ALEGEREA UTILAJELOR DE

23.FACTORII CARE INFLUENTEAZA

ALEGEREA UTILAJELOR DE

 

INCARCARE SI DESC. A MAT.

 

- felul materialului si modul de ambalare

- cantitatea materialului in 1 schimb/lucru

- greutatea unitatii de

incarcatura(pachetului,containerului sau prefabricatului)triaza utilajele de

incarcare

- caracteristica operatiei (ca este

incarcare sau descarcare)utilaje cu 1 operatie sau 2

- caracteristica containerului/pachetului sub aspectul echipam de lucru sau al dispozitivului de manipulare care urmeaza sa fie utilizat de utilaj

- asigurarea continuitatii pt mij de transp

- caracteristica frontului de lucru

--- punctiform cu orice fel de mijloace ---liniar( rampe-exclud mijloacele fixe ) --- de suprafata mare(tip depozit-

mijloace cu raza de actiune relativ mare si mobile macarale tip portal,macara turn)

5 TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE

5 TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE

TERASAMENTE

5 TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE

24. CLASIFICAREA TERENURILOR SI

UNELE CARACTERISTICI

 

GEOTEHNICE ALE ACESTORA.

 

Scoarta terestra este compusa dintr-un nr foarte mare de rocicare se deosebesc dupa modalitatea de formare:roci magmatice (eruptive), roci sedimentare, roci metamorfice. Pentru constructii este importanta o clasificare pe criterii geologice-tehnice care sa tina cont de propr fizico- mecanice ale rocilor:

-roci tari cu rezistenta mare la solicitarile exterioare -roci mobile nelegate, necoezive -roci mobile (coezive sau slab coezive in comparatie cu cele tari). In functie de modalitatea de executie a lucrarilor pregatitoare:

a) Teren sapare manuala

b)

c) Roci dure

d) Roci f dure

Semiroci

A. pamanturi si terenuri dezagregate -teren usor (nisip de dif granulatii, namol, pamant vegetal -teren mijlociu (nisip argilos, nisip cu pietris, pamant vegetal compact, praf argilos, praf argilos nisipos) -teren tare (argile, argile nisipoase,

argile prafoase) -teren foarte tare (argila, bolovanis, pietris, stanca dezagregata moale) B.C.D.) roci stancoase si semistancoase -semidure -dure -foarte dure

-> se lucreaza cu dinamita Lucrarile de terasamente se impart in 3 cat:

- a lucrari pregatitoare: defirsarea, terasarea

- b lucrari de terasament sapaturi umpluturi

- c lucrari auxiliare evacuarea apelor din sapaturi, sprijinirea temporara a malurilor sapaturii Dpdv al tehnologiei ne intereseaza proprietatile pamanturilor:

1. Unghiul de taluz, stabilirea taluzului-

proprietatea pamantului de a sta sub un anumit unghi.

proprietatea pamantului de a sta sub un anumit unghi. Cu cat tarenul este mai necoeziv cu

Cu cat tarenul este mai necoeziv cu atat tgφ este mai mic φ= unghi taluz natural.

2. Infoierea

i= proprietatea prin care terenul sapat

se infoaie i masoara gradul de infoiere

pneuri, screpere, autoscrepere,

autogredere)

-saparea stratului vegetal si strangerea

in depozite provizori(buldozere,

autogredere, excavatoare cu cupa

dreapta)

5. Nivelarea terenului consta in aducerea suprafetei neregulate a terenului la o suprafata relativ plana (buldozer)

a- CTN mai sus decat CTA (cu desen) b- CTN mai jos decat CTA c- CTN intersecteaza CTA

(cu desen) b- CTN mai jos decat CTA c- CTN intersecteaza CTA a) Avem urmatoarele optiuni

a) Avem urmatoarele optiuni : se face o

sapatura generala cu buldozerul 1m

- se fac sapaturile propriuzise pentru fundatii

b) daca nu trebuie data jos CTN-ul

pornesc de la cota ternului dupa execut. fundatiilor se face umplutura. -daca dist intre CTN si CTA e mare se face o umplutura pe toata suprafata

dupa care se face sapatura in stratul de umplutura. c) se face cu buldozerul… sub unghi.

26. DESPRE TRASAREA AXELOR

 

PRINCIPALE ALE UNOR CLADIRI SI

 

DESPRE TRASAREA SAPATURILOR.

Trasarea axelor Trasarea se realizeaza in vederea transpunerii de pe planul de executie, pe teren, a dimensiunii constructiilor

care urmeaza sa se efectueze. Operatii:

-fixarea pe teren a reperelor de trasare

-alinierea constructiei si fixarea pe teren

i   1,03 1, 2

v

n

1 an

i c

  0.98 1,05

n

1 an

g

g

 

a axelor principale

-raportarea pe teren a liniilor dupa care

G c =1/i c = gradul de compactare G c <1

0,95 0,99 cu acesta se executa

urmeaza sa se efectueze saparea

fundatiilor trasarea axelor principale se face dupaun plan de trasare pe care se precizeaza pozitia exacta a constructiilor raportata la reperele existente deja materializarea punctelor se face cu

tarusi din lemn(prevazuti la partea superioara cu un cui)

materializarea axelor se face prin sarme intinse care se leaga de tarusi tarusii se aseaza la o dist suficient de

umpluturile

25. CARE SUNT LUCRARILE

 

PREGATITOARE PT EXECUTAREA

 

TERASAMENTELOR SI CUM SE

 

EXECUTA ACESTE LUCRARI? (FARA

TRASARE).

 

1.Defrisarea indepartarea prin taiere

sau smulgere a arborilor si arbustilor de

pe terenul pe care se vor executa lucrari de terasamente. In f de dimens arborilor

si arbustilor se folosesc urmatoarele

utilaje: tractor echipat cu defrisator, screpere, buldozere usoare,

 

mare de constructie pentru a nu incomoda proc de executie.

dupa terminarea trasarii tarusii se inlocuiesc cu borne din beton astfel concepute incat sa poata asigura realizarea trasarii celorlalte puncte; se marcheaza axa cu ajut firului de plumb prin infigerea unui cupon din otel beton

excavatoare, explozibili. 2.Curatirea terenului - cu urmatoarele

operatii: indepartarea crengilor, cioatelor

si a radacinilor, a pietrelor de dim mici,

asanarea terenului, indepartarea deseurilor. Pe parcursul acestor lucrari este necesar sa se ia masuri pentru

bornele se folosesc pana la terminarea executiei cladirii, folosindu- se si ca reper de cota se pozitioneaza in afara conturului constructiei niste repere din lemn numite

asigurarea scurgerii apelor din

 

precipitatii. Utilaje folosite: boldozer, excavator cu autobasculanta.

 

3. Scarificarea (afanarea) terenurilor.

consta in dislocarea pamantului pe adancimi de 10-100cm si intoarcerea lui cu scopul de a miscora rezistenta la taiere a pamanturilor cat si pentru

juguri; nivelul superior al acestor juguri trebuie sa fie acelasi (1-1,2m)

->cu ajutorul acestor elemente se poate trasa si marginea sapaturilor trasarea rambleelor si debleelor se face prin trasarea axelor longitudinale si transversale prin procedee topometrice; de la aceste repere se traseaza si apoi

se materializeaza, prin rigle de nivel si

sabloane de taluzare, forma lucrarilor de pamant. Trasarea sapaturii. Presupune existenta planului de fundatie

scoaterea pietrelor si materialelor lemnoase din pamant, pt a fi indepartate

4. Saparea si indepartarea stratului

vegetal stratul vegetal se indeparteaza atat in ramblee cat si in deblee prin 2 metode:

-saparea stratului vegetal cu deplasarea lui si formarea de depozite provizorii in apropierea sitului(buldozer pe senile sau

Trebuie sa trasez pe marginea sapaturii marginale sarma reprezinta axul. Bat 2 cuie

- Se repeta operatiunea pe partea opusa. Cu firul de plumb se materilalizeaza marginea sapaturii. Se obtine partea superioara a sapaturii. Se intinde sarma intre cele 2 rigle de trasare apoi se sapa. Cu teul se masoara adancimea sapaturii. Sapatura mecanizata nu trebuie sa atinga cota de fundare, ultimul strat se sapa manual. Sapaturile propriuzise se executa cu ajutorul mai multor utilaje mecanizat sau manual (5-10%) ca o completare a sapaturilor mecanizate (in oras la plombe). Principalul mijloc de mecanizare este excavatorul.

27. PREZENTATI EXECUTAREA

 

LUCARILOR DE SAPATURI CU

ESCAVATOARE ECHIPATE CU CUPA

DREAPTA SI DRAGLINA (FARA

 

FORMULE).

 

Excavatorul cu o singura cupa e utilajul terasier cel mai des utilizat, cu ajut caruia se executa 45-65% din volumul total al lucrarilor de pamant. Excavator echipat cu lingura dreapta sunt pe senile sau pneuri are sasiu brat si cupa in sus. El sapa prin inaintare , folsit in cariere si in mina . latimea frontului de lucru de 2x raza sapa in fasii descarcarea se face prin bascualarea bratului. Procesul de sapare consta in:

-coborarea bratului si infigerea cupei cu dintii in pamant→miscare de ridicare a cupei in impul careia se face taierea pamantului si incarcarea lui in cupa →miscarea de ridicare continua dupa umplerea cupei combinata cu miscarea

de retragere a bratului →rotirea →potrivirea cupei deasupra mijl de transp →descarcarea →revenirea prin rotire -dpdv a naturii terenurilor, acestea au un domeniu larg de utilizare, sapand toate terenurile pamantoase.

larg de utilizare, sapand toate terenurile pamantoase. Excavator echipat cu draglina este escavatorul propriuzis

Excavator echipat cu draglina este escavatorul propriuzis de care este articulat un brat draglerit , sapa in terenuri slab coezive, se intalneste funduri de rau , statii de betoane. Cupa de draglina 1-2m 3 Folosita la taluzari. Procesul de sapare:

-cupa goala este trasa la inceput cu cabluri de ridicare si de tractiune spre mijlocul sagetii →se da drumul cablului de tractiune a.i. cupa ce ramane suspendata face putin balans →cand cupa ajunge la pozitia cea mai indepartata de sageata, se da drumul cablului de ridicare si cupa cade in abataj, infigandu-se in pamant →cupa este trasa spre excavator cu cablul de tractiune si astfel se umple cu pamant →cupa plina se roteste in aer spre punctul de descarcare si prin slabirea cablului de tractiune cupa este descarcata

28.

PREZENTATI EXECUTAREA

LUCRARILOR DE SAPATURA CU

ESCAVATOARELE ECHIPATE CU

CUPA INVERSE SI GRAIFER.

 

Escavatorul cupa inversa este format dintr-un sistem de deplasare pe care este prins o platforma rotitoare pe care se afla cabina motorul, si articulat sageata escavatorului. 3 articulatii intre sageata si platforma ; sageata si brat ; brat si cupa. are 3 cilindri. Organul principal este cupa ce are niste dinti sapa gropi si santuri , fronturi de sapare. Caracteristici ale excavatorului raza de sapare 10-12 m adancimea de sapare 3-5 m .

a) excavator cu cupa inversa

Procesul de sapare:

Coborarea sagetii si impingerea cupei la

o distanta cat mai mare de excavator,

sageata si bratul venind aproape in pelungire →nfigerea cupei in pamant si saparea prin rotirea bratului in jurul articulatiei cu care este prinsa de sageata care ramane fixa →concomitent se roteste cupa in jurul articulatiei cu care estte prinsa de brat pt a o aduce

intr-o pozitie in care sa retina materialul sapat si incarcat →ridicarea sagetii →rotirea platformei →rotirea cupei in sens iners fata de incarcare →rotirea pentru revenirea in pozitia de sapare

b) excavator cu graifer

-cupa graifer este alc din 2 falci articulate intre ele actionate hidraulic sau cu cabluri (ridicare si inchidere) Procesul de sapare:

-cupa se deschide in aer →se infige cu falcile deschise in pamant →la inchiderea cupei se produce incarcarea

acesteia →se actioneaza in vederea ridicarii cupeiinchise si aducerea acesteia prin rotirea excavatorului deasupra locului de descarcare →golirea se realizeaza prin readucerea falcilor in pozitie deschisa.

se realizeaza prin readucerea falcilor in pozitie deschisa. 29 . PREZENTATI EXECUTAREA   LUCRARILOR DE

29.

PREZENTATI EXECUTAREA

 

LUCRARILOR DE SAPATURA CU

 

ESCAVATOARELE ECHIPATE CU

CUPE MULTIPLE.

 

-masini de sapat pamantul cu functionare continua, utilizanduse la executarea santurilor necesare instalarii diferitelor conducte sau a santurilor de scurgere, transee de lungimi mari, sapaturi de fundatii continue. -Excavatorul cu elinda (excav cu cupe pe lant si sapare transversala) elinda sprijina pe un cadru al masinii prin 2 rolede sustinere care ruleaza pe grinzile

cadrului, permitand executarea sapaturilor atat in registre pozitive cat si

in registre

negative.

atat in registre pozitive cat si in registre negative. - Excavatorul cu cupe pe lant si

-Excavatorul cu cupe pe lant si sapare frontala e alc dintr-un tractor de care este prins un cadru pe care curcula un lant cu cupe

de care este prins un cadru pe care curcula un lant cu cupe - Excavatorul cu

-Excavatorul cu rotor port-cupe, cu sapare laterala are un brat articulat pe care e prins rotorul, pe care sunt prinse cupele

pe care e prins rotorul, pe care sunt prinse cupele 30 . PREZENTATI EXECUTAREA   LUCRARILOR
pe care e prins rotorul, pe care sunt prinse cupele 30 . PREZENTATI EXECUTAREA   LUCRARILOR

30. PREZENTATI EXECUTAREA

 

LUCRARILOR DE TERASAMENTE CU

SCREPERE SI AUTOSCREPERE

 

(FARA FORMULE).

 

Screperele sunt masini tractate sau autopropulsate care cumuleaza procesele de lucru: de sapare cu ajutorul cutitului si de transport al pamantului in cupa proprie. Saparea se executa numai in terenuri de cat I si II, in terenuri de cat mai mari se sapa numai dupa scarificarea acestora.

de cat mai mari se sapa numai dupa scarificarea acestora. →scheme tehnice de lucru cu screpere:

→scheme tehnice de lucru cu screpere:

a) eliptica - pentru executarea

rambleelor din gropile de imprumut laterale

executarea rambleelor din gropile de imprumut laterale -saparea pamantului in debleu cu descarcarea lui in depozite

-saparea pamantului in debleu cu descarcarea lui in depozite -executarea lucrarilor de compensari pt platforme industriale →screperul executa miscari intotdeauna pe aceeasi parte (la executarea volumelor mai mair de terasament, pt a

evita uzura, se schimba periodic directia

utilajului)

b) in opt pentru compensari de

pamant la platforme industriale -pt executarea rambleelor inalte si debleelor_adanci

-pt executarea rambleelor inalte si debleelor_adanci →fata de sch precedenta aici se executa 2 operatii de

→fata de sch precedenta aici se executa 2 operatii de incarcare si 2 de descarcare a cupei

c) in zig-zag pentru executarea

rambleelor(inalte si de lungime mare) din 2 gropi de imprumut amplasate pe ambele parti ale acestora

2 gropi de imprumut amplasate pe ambele parti ale acestora d) in spirala – pt executarea

d) in spirala pt executarea de ramblee

largi cand gropile de imprumut se afla situate pe ambele parti, cand exista posibilitatea de a descarca pamantul perpendicular pe axa longit a rambleului, cand lung parcursului de descarcare este m mic sau = cu latimea rambleului, cand dif de nivel nu

depaseste_3m

= cu latimea rambleului, cand dif de nivel nu depaseste_3m e) in suveica zig-zag – atunci

e) in suveica zig-zag atunci cand

rambleul si debleul ai latimi mari -miscare transversala de du-te vino cu deplasare continua, prin intoarceri cu raza minima de viraj

deplasare continua, prin intoarceri cu raza minima de viraj f) in bucla dubla – pt lucrari

f) in bucla dubla pt lucrari de sapaturi

si umpluturi pt platforme ind; misc executate sunt in forma de bucle inchise

platforme ind; misc executate sunt in forma de bucle inchise 31 . PREZENTATI EXECUTAREA   LUCRARILOR

31. PREZENTATI EXECUTAREA

 

LUCRARILOR DE TERASAMENTE CU

BULDOZERELE ( FARA FORMULE).

 

Buldozerul este realizat dintr-un tractor cu senile sau pneuri pe care este montat echipamentul de lucru un cadru ce sustine o lama terminata la partea inferioara cu un cutit, comanda fiind prin cabluri sau hidraulica.

cu un cutit, comanda fiind prin cabluri sau hidraulica. -ciclul de functionare al unui buldozer se

-ciclul de functionare al unui buldozer se compune din: saparea →transportul →distribuirea sau depozitarea pamantului sapat

-la sapare lama se infige in pamant si prin impingere taie un strat de pamant; acest strat e impins spre locul de dep. -cand merge in gol, cutitul se ridica la o dist de 70 cm de planul caii. -buldozerul are o utilizare complexa, fie ca utilaj independent, fie ca utilaj de completare intr-o sistema de masini, la urm. lucrarii de terasamente:

-saparea pamantului -nivelarea -executarea umpluturilor -deplasarea pamantului -scheme tehnice de lucru:

a) in suveica zig-zag

pamantului -scheme tehnice de lucru: a) in suveica zig-zag b) eliptica c) metoda fasiilor paralele d)

b) eliptica

-scheme tehnice de lucru: a) in suveica zig-zag b) eliptica c) metoda fasiilor paralele d) metoda

c) metoda fasiilor paralele

in suveica zig-zag b) eliptica c) metoda fasiilor paralele d) metoda fasiilor incrucisate 32. PREZENTATI EXECUTAREA

d) metoda fasiilor incrucisate

c) metoda fasiilor paralele d) metoda fasiilor incrucisate 32. PREZENTATI EXECUTAREA   LUCRARILOR DE

32. PREZENTATI EXECUTAREA

 

LUCRARILOR DE TERASAMENTE CU

GREDERELE (FARA FORMULE).

 

Grederele sunt utilaje tractate (alc dintr- un sasiu prevazut cu un ax si 2 roti, remorcat de un tractor), sau autogredere cand ansamblul de propulsare face corp comun cu dispozituvul de taiere a pamantului (o lama mecanica) -se floseste la:

-lucrari pt profilarea taluzurilor, rambleelor sau debleelor -nivelarea platformelor si intretinerea drumurilor de pamant

-saparea si indepartarea stratului vegetal -imprastierea mat descarcate -taierea, deplasarea si nivelarea se executa prin treceri separate -lucrarile executate nu mai necesita operatii de finisare

Pe baza pl de sapatura se recalculeaza volumele de sapatura,umplutura si necesarul de cofraje si sprijiniri.

34. DESPRE SCHEMA DE MISCARE

 

SI DE BILANT AL

 

TERASAMENTELOR.

 
Volumele de sapatura - mecanizat si manual pt fiecare sector si pe total,evacuate in depozitul

Volumele de sapatura- mecanizat si manual pt fiecare sector si pe total,evacuate in depozitul apropiat/dep.indepartat/direct in umplutura altor sectoare. vol de umplutura-pt fiecare sector si total, cu precizarea registrelor de umplutura U1(sap executate) si U 2 (umpluturi generale);aduse din dep apropiat/sapatura altor sectoare/groapa

de imprumut

Scheme tehnice de lucru:

a) in zig-zag sau eliptica - lucrari de

sapare si nivelare -lama graderului trebuie lasata sub cota

sapare si nivelare -lama graderului trebuie lasata sub cota

terenului a.i. sa taie partile mai ridicate

si

sa umple adanciturile.

b)

elipica profilarea taluzului unui

rambleu sau debleu lama trebuie inclinata la un unghi = cu panta taluzului

c) schema fasiilor paralele -

executarea santurilor (utilajul circula pe

o singura parte a santului)

 

evantai cand poate circula pe ambele parti ale santului

– cand poate circula pe ambele parti ale santului d) circulara – pentru nivelare -autigrederul efectueaza

d) circulara pentru nivelare

-autigrederul efectueaza curse circulare

si in una sau doua treceri succesive

niveleaza terenul -lama e coborata a.i. pamantul taiat sa

umple toate denivelarile

e) finisarea rambleurilor si a gropilor de

imprumut autogrederul 2 treceri succesive pe fundul gropii cu lama scoasa in afara

2 treceri succesive pe fundul gropii cu lama scoasa in afara 33. CUM SE PROIECTEAZA UN

33. CUM SE PROIECTEAZA UN PLAN

DE SAPATURA CU EXEMPLIFICARE.

Planul de sap e o piesa desenata dupa pr de executie si deta de fundatii si sect repr.Solutii tehno.:mecanizata,manuala sau mixta,cu sau fara epuismente:tine cont de categ teren,gabaritele utilajelor de sapat si a mijl de evacuare.Dimensiunea gropii a.i. toate procesele sa se desf in mod normal ,va avea dim laturii fundatiei la care se va ocupa sp ocupat de cofraj,cel necesar circulatiei .procesului de lucru,sprijinirilor si a santurilor de scurgere.

(schema de miscare si bilantul terasamentelor)

-se pot intilni 3 situatii :1.Vs>Vu-cu posibilit de evacuare a pam sapat in:dep indepartat (DI)/dep apropiat(DA)/direct in umplutura altor sectoare si posibilit de aducere a pam de umplutura din :DA/direct. 2.Vs<Vu-cu posibilit de evacuare a pam sapat in DA/direct in umplutura altor sectoare si posibilit de aducere a pam de umplura din:DA/direct din umplutura altor sectoare/groapa de imprumut(GI) 3.-cu posibilit de evacuare a pam sapat in:DA/direct in umplutura altor sectoare si posibilit de aducere a pam in umplutura din:DA/direct din sapatura altor sectoare

35. PREZENTATI MODUL DE

 

EVACUARE A APELOR DIN INCINTA

SAPATURILOR PRIN EPUISMENTE

DIRECTE

.

→are loc cand aflixul de apa infiltrata nu este prea mare, pamantul fiind suficient de consistent si coeziv pentru a nu innoroi. Cazuri:

a) apele se colecteaza in santuri

deschise amplasate la cel mai coborat punct al sapaturii, fiind dirijate prin pantele date partii inferioare a santurilor

prin unul sau mai multe puncte→de unde sunt evacuate prin pompare

b) stratul acvifer – gros →santul se va

executa pana la adancimea necesara

coborarii apelor iar partea inferioara si pereii se protejeaza cu un strat impermeabil.

c) rigole adanci cu sectiune

dreptnghiulara si peretii protejati cu

zidarie de piatra sau prefabricate din beton

d) pt sapaturi sprijunite sau taluzate

→partea inferioara a sapaturii amenajata cu pante si santuri care sa

conduca apa spre punctele de colectare

e) fundatii (radier) la cota de fundare

se exec santuri de colectare umplute cu mat filtrant sau se amplaseaza drenuri. Lucrari auxiliare

1. epuismente- evacuarea apelor din sapatura; apa din nivelul apelor subterane si apa din precipitatii. Se executa cu ajutorul unor pompe; la colturi se executa puturi colectoare- gropi mai adanci in care se aduna apa; in ele se introduc apoi pompele.

Sapaturii I se da o mica panta spre putul

colector(D=1m)

Sapaturii I se da o mica panta spre putul colector(D=1m) - pompe submersibile( broasca)- nu au

- pompe submersibile( broasca)- nu au coloana de absorbtie ci aceasta se face la partea inferioara a pompei; motorul e etans; coloana de refulare impinge apa 10-12 m dar sunt mult mai eficiente;

de refulare impinge apa 10-12 m dar sunt mult mai eficiente; -dren conectat la un \sistem

-dren conectat la un \sistem de canalizare/ sistem liber

36. Epuisme indirecte

Coborarea nivelului penzei freatice sub nivelul platformei ce trebuie sa se realizeze astfel incat lucrarile sa se desfasoare in uscat este indicata cand

debitele de infiltratie sunt mari, pentru a evita dezavantajele epuizarii directe:

antrenarea particulelor de pamant, refacerea permanenta a debitului de apa in groap de fundatie datorita permeabilitatii straturilor de pamant. 2 sisteme de lucru:

- puturi filtrante cu diametru

mare in cazul terenurilor coezive cu o permeabilitate ridicata; -filtre aciculare ( puturi filtrante de diametru mic) in cazul terenurilor necoezive (nisipoase) care

au o permeabilitate redusa; Etapele de coborare a nivelului panzei freatice:

- se sapa un taluz inclinat

pana la nivelul apelor subterane;

- de jur imprejur se executa

puturi filtrante de diametru mare sau se implanteaza filtre aciculare; -se pompeaza apa coborand nivelul apelor subterane cu ~0,50m sub

cota de sapatura;

-executarea lucrarilor de constructie pe uscat;

Puturi filtrante de diametru mare se bazeaza pe faptul ca atunci cand apa se pompeaza dintr-un put, cu un debit

constant, suprafata libera a apei din stratul de apa subterana se deniveleaza pe o anumita raza in jurul putului; Se executa dupa cum urmeaza:

-se foreaza o gaura cu diametru de 40-60cm pana la stratul

impermeabil (sau cel putin pana la o adancime suficient de mare sub cota sapaturii);

-ulterior se tubeaza, introducand o camasa metalica prin

batere sau spalare; -in interiorul acestui tub se introduce un al doilea tub de 15-30cm diametru, care o portiune filtranta de 2-

4m la partea inferioara -in interiorul tubului filtrant se introduce sorbul unei pompe aflate la nivelul terenului sau se introduc 1-2

pompe submersibile pentru evacuarea apei acumulate; -intre camasa metalica si tubul filtrant se realizeaza un filru invers prin introducerea de pietris si nisip grauntos in straturi; Distanta intre puturi depinde de permeabilitatea terenului l=(1,5-3) H

6-12m

=>

Legenda 1-vana; 2-mufa; 3-conducta de colectare; 4-conducta de aspiratie; 5- sorb; 6-tub filtrant; 7-panza de

Legenda 1-vana; 2-mufa; 3-conducta de colectare; 4-conducta de aspiratie; 5- sorb; 6-tub filtrant; 7-panza de sarma de cupru; 8-dop de lemn; 9-straturi filtrante;

Legenda:

1-conducat de colectare; 2-dop din argila; 3-nivelul initial al apei; 4-5 coborarea nivelului apei in urma drenarii gravitationale si cu vacum;

Filtre aciculare -se instaleaza perimetral, in cazul terenurilor macroscopice -loessul actioneaza ca un burette- absoarbe apa si o cedeaza incet. Sistemul consta in introducerea in pamant a unor tevi cu diametrul exterior

de 50-70mm, cu lungimi intre 5-9m, avand partea inferioara perforata si infasurata intr-o plasa de sarma de cupru. Tehnologia de montare in teren a filtrelor aciculare:

-se infig in pamant cu jeturi de apa sub presiune -in timpul coborarii, jetul de apa antreneaza partile fine de pamant creand un filtru natural; -la partea superioara e etanseizata cu un dop de argila; -exista o conducta circulara de colectare, conectata la o pompa de vid care produce sectiune- apa migreaza din pamant macroporic spre filtru

37.Modul de executie a sprijinirilor de

37.Modul de executie a sprijinirilor de

mal (spatii inguste si spatii largi)

37.Modul de executie a sprijinirilor de mal (spatii inguste si spatii largi)

Stabilitatea malurilor sapaturilor de pamant se asigura prin realiz unor taluze a caror inclinatie fata de

orizontala este mai mica fata de unghiul limita al taluzului de apa si de a mari volumul ocupat de scheletul mineral -metode de compactare si utilaje:

a) cilindrare sau rulare (compactare

statica) se realizeaza prin presiuni relativ mari asupra pamantului (pamanturi coezive si slab coezive) si se executa cu tavalugi netezi, tavalugi picior de oaie,tavalugi pe pneuri, cilindrii compactori statici, rulouri compactoare pe pneuri.

b) vibrare (compactare stabil, iar in

cazul terenurilor necoezive este mai mica decat unghiul taluzului natural. Clasificari:

a)dupa dimensiunea sapaturilor 1.sprijinirile in spatii inguste sau limitate se caracterizeaza prin faptul ca presiunea exercitata de unul din maluri se transmite malului opus prin intermediul unor spraituri orizontale, astfel incat presiunile celor doua maluri

se echilibreaza reciproc. Alcatuire:

sprijiniri in spatii inguste cu ecran din dulapi asezati orizontal, sau cu ecran cu dulapi asezati vertical.

asezati orizontal, sau cu ecran cu dulapi asezati vertical. 2. sprijiniri in spatii largi , se

2.sprijiniri in spatii largi, se caracterizeaza prin faptul ca presiunea exercitata de mal se transmite fie prin intermediul unor spraituri inclinate (contrafise) la platforma de baza a taluzului, fie prin intermediul unor ancoraje (cu clesti,cablu) la cateva fise situate pe paltforma de la partea superioara a taluzului.Alcatuire: a)-cu contrafise, b)-cu clesti, c)-cu cablu

a)-cu contrafise, b)-cu clesti, c)-cu cablu 3.sprijiniri in spatii inguste f adanci b)dupa modul de

3.sprijiniri in spatii inguste f adanci b)dupa modul de executie:

a)spijiniri orizontale - se folosesc in cazul pamanturilor argiloase consistente, pietrisurilor si nisipurilor indesate. Avantaje: capacit mare de adaptare, piese usoare si manipulare manuala, uzura minica, economice

b)sprijiniri verticale in pamanturi fara coeziune sau cu coeziune slaba. Avantaje: siguranta, se creeaza front de lucru in sapatura

38.MODUL DE EXECUTIE AL

UMPLUTURILOR DE PAMANT

Se realizeaza:

- in jurul fundatiilor continue, inclinate sau radier, la santuri pt conducte -ridicarea terenului natural pana la o anumita cota -platforme -diguri, infrastructuri Activitati tehnologice:

*aducerea pamantului se face cu dif utilaje in functie de distanta de aprovizionare:

-L<=30m: benzi transportoare mobile, macarale turn echipate cu bene, incarcatoare cu cupa. - L<=100m: buldozere, dumpere mici, autobasculante -L>100m: autobasculante, tractoare, dumpere mari. *imprastierea pamantului se poate face manual (in spatii inguste,V umplutura <100mc) si mecanizat atat in spatii inguste (cu excavatoare echipate cu graifar, buldozere, excavatoare) cat si in sp largi . *compactarea terasamentelor are scopul de a micsora volumul golurilor si volumul ocupat dinamica)-bazata pe vibratiile transmise pamantului (necoeziv) de o masa vibranta, se executa cu: cilindri compactori vibratori, rulouri compactoare vibratoare,placi vibratoare. c) batere (compactare dinamica) bazata pe socul pe care-l exercita asupra pamantului o masa grea lasata sa cada ritmic de la o anumita inaltime,se executa cu: maiuri mecanice, maiuri lansate de excavatoare sau macarale, placi grele, compactoare. Grad de compactare: depinde de felul utilajului de compactare, de natura si umiditatea pamantului, de grosimea stratului supus compactarii, de nr de treceri ale utilajului pe strat, deformabilitatea suportului

UTILIZATE PT LUCRARI DE

DULGHERIE

Cofrajul- constructie provizorie realizata din diferite materiale ce au rolul de a da viitoarea forma elementului din beton si pastreaza aceasta forma pe durata intaririi betonului. Primele cofraje au fost facute din scanduri puse una langa alta si din loc

in loc se puneau niste rigidizari.

Se folosesc popi metalici pentru

sustinere. Pentru a reduce manopera s-

a imaginat modularea cofrajelor =>s-au

format niste elemente formate din tablii

rigidizate / panou de cherestea . Clasificare:

a)dupa modul de alcatuire:

-cofraje fixe: din cherestea -cofraje demontabile: din panouri mici de cofr, mont. si demont. manual sau din ansamble plane sau spatiale, mont.

si demont. mecanizat

-cofraje mobile: real din ansamble deplasandu-se pe verticala sau

orizontala, existand doua tipuri- cofraje glisante si cofraje rulante -cofraje speciale: din care amintesc:

cofraje pierdute (raman inglobate in beton) si cofraje pneumatice (din cauciuc sau mat. plastice flexibile si folosite la realiz conductelor, placilor curbe, etc.) b)dupa tipul elementului cofrat, avem:

cofraje pt fundatii, pt stalpi, pt pereti si diafragme, pt grinzi, pt placi, pt alte elem din beton armat monolit c)dupa forma, avem: cofraje liniare, cofraje plane, cofraje curbe, cofraje spatiale etc Scule pt masurarea, trasarea si verificarea pieselor:

a) scule pt masurare- cofrajele trebuie

masurate foarte exact; exista anumite elemente de masurare a orizontalitatii si verticaliattii; masurarea lungimilor- cu

metru pliant, cu ruleta , cu panglica, cu rigla gradate.

b) scule pt trasare= creion dulgheresc,

creta sau vopsea de ulei. Pentru unghiuri=coltar,compas, sfoara; pentru

linii mai lungi = coarda,

c) scule pt verificarea Verif planeitatii:

dreptar; orizontalitatii- nivela cu bula de aer (bolobocul); pentru masurarea verticalitatii firul cu plumb, nivela cu bula de aer; Mijloacele pentru prelucr. lemnului: se

pot clasifica in fct. de operatia efectuata:

a) Mijl. si unelte pt taiat: fierastrau circular fix, fierastrau circular portabil, fierastrau fix cu panglica- taieturi curbe, fierastrau portabil cu lant- drujba, fierastrau portabil cu panza

b) Mijl. si unelte pt gaurit: masina de gaurit fixa cu ax vertical, masina de gaurit fixa cu ax orizontal, masini de gaurit portabile

c) Mijl. pt prelucrat suprafetele lemnoase: masini de rindeluit stationare, rindea portabila, masian de laut la grosime

d) Mijl. spec. si universale pt prelucr. lemnului: freze (executa caneluri si profiluri), masini universale (cu scule multiple de prelucrare)

40. Prezentati un ansamblu de cofraj cu

partile sale componente si rolul

 

functional a fiecarei parti.

 

6. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE

COFRARE

 

39.CLASIFICATI COFRAJELE SI

 

PREZENTATI SCULE SI MIJLOACE

Cofrajele nec pt realiz unei structuri din beton armat monolit formeaza un ansamblu spatial. Acest

Cofrajele nec pt realiz unei structuri din beton armat monolit formeaza un ansamblu spatial. Acest ansamblu este format din cofrajele necesare pt realizarea fiecarui tip de elem al structurii=>aceste cofraje se pot asambla intre ele, formand ansamblu de cofraj. Parti componente ale unui cofraj

1- tablia cofrajului-formeaza fata

continua care vine in contact direct cu betonul. Are rolul functional de a da forma betonului. 2- rigidizari locale primare 3-rigidizari locale secundare Rigidizarile locale- formeaza structura de rezistenta a tabliei, avand rol de a asigura rigidizarea cofrajului la diferite solicitari la care e supus. Rigidizarile sunt formate din m multe elem, specifice cofrajului. 4- sustineri- sunt elem ce apar in cazul cofrajelor orizontale, drepte sau curbe. Sunt formate din elem oriz de sustinere

cu rolul de a prelua incarcarile verticale ce actioneaza asupra cofrajelor oriz si elem verticale de sustinere avand rol de

a prelua incarcarile de la elem oriz de

sust. si de a le trimite terenului 5- sprijiniri- apar in cazul cofrajelor verticale sau inclinate si au rol de a asigura stabilitatea generala a acestor cofraje, pozitionarea si apoi mentinerea cofrajului in poz dorita pana la intarirea betonului. Se numesc spraituri si pot fi realiz din lemn sau elem metalice, prevazute la capete cu sisteme speciale de fixare. Lungimea se regleza cu pene de lemn sau cu manson filetat. 6- contravantuiri- se executa intre elem verticale ale sustinerilor (popi) avand rol de a asigura stabilitatea sistemului de sustineri. Se prevad contravantuiri in doua planuri perpendiculare, realizandu- se triunghiuri indeformabile. Ele se realiz din mat lemnoase sau metal si se prind de popi cu bride sau coliere.

7- elemente de aliniere- apar mai ales la cofraje verticale formate din m multe panouri si au rol de a asigura planeitatea cofrajelor. La cofrajele de perete se pozitioneaza astfel de elem si

la baza cofrajului, cu rol de trasare a

cofrajului respectiv. Se realiz din rigle de lemn, tevi metal, profile met. 8- elemente de ansamblare- au rol de a asigura intercuplarea diferitelor elem ale cofrajului, cu scopul de a oferi etanseitate si rigidizare respectivului cofraj. Ele trebuie sa fie: cat mai simplu de confectionat, cu mat putin si ieftin; usor de montat si demontat; sa asigure

o etanseitate si o rigiditate cat mai buna

a rosturilor din panouri; sa fie robuste pt

a putea fi reutilizabile.

41.DETALIATI SUBANSAMBLELE

 

TABLIA COFRAJULUI SI RIGIDIZARII

 

LOCALE LA COFRAJE (inclusiv panouri

mici de cofraj)

 

Tablia cofrajului formeaza fata continua care vine in contact direct cu betonul si

are rolul functional de a da forma betonului. Tablia cofrajului poate fi realiz din cherestea de rasinoase, placaj din lemn pt exterior, P.A.L., P.F.L.,tabla de otel, foi de mase plastice rigide, cauciuc, tabla de aluminiu, sau poate fi formata din panouri mici de cofraj pentru realizarea cofr montate si demontate manual sau prin asamblare permit realiz unor panouri mari de cofr. Panourile mici sunt elem usoare si pot fi tipizate, de completare de forma plana, speciale pentru cofrarea colturilor, iesindurilor sau racordurilor de curbe Panourile tipizate sunt realizate de fabrici specializate iar cele de completare sau speciale in ateliere sau pe santier. Materiale:

-din lemn: au schelet de rezistenta, longeroane, distantieri, traverse intermediare. Tablia este formata din placaj bachelitizat de 8 mm prins prin suruburi de scheletul de rezist.

Dimeniuni: L=1,20; 2,00; 2,40; l=0,30; 0,40; 0,50; 0,60; h(grosimea)=0,10m; -mixte: cheletul de rez realiz din profile met de otel sau aluminiu si tablia din placaj bachelitizat. 2 tipuri moduleate:

Paschal(retele de casete 25x25) si SICEA. Avantaje: nr mai mare de utilizari. -metalice: au scheletul si tablia realiz din otel. 3 tipuri: C.M.S. (romania), P.M1(romania), ACROW (anglia). Avantaje: rezist mai buna la exploatare, indeformabilitate sporita, nr mai mare de reutilizari. Dezavantaje: greutate proprie mai mare=>panouri de dimens mai mici=> consum mai mare de manopera, intretinere periodica (vopsire)

Sistemul de rigidizare - sistemul ce

reprezinta scheletul de rezistenta al cofrajului impiedica ruperea sau deformarea cofrajului peste niste limite accesibile. Doua tipuri de sarcini asupra cofrajului vertical (pereti, stalpi)- actioneaza impingerea laterala a betonului; asupra cofrajului orizontal (placi, intradosul grinzilor)- actioneaza greutatea betonului + armatura, greutatea proprie cofrajului, o suprasarcina (250kg/mp). Categorii:

-rigidizari locale primare (coaste): elem pe care sprijina nemijlocit tablia cofr. si au rolul de a fractiona campul tabliei. -rigidizari locale secundare: au rolul de a micsora deschiderea coastelor, dispuse penpend pe dir acestora. In functie de tipul cofrajului, au diferite denumiri: la fundatiile pentru pereti sau fundatii continue=palee; la cofr pt stalpi sau fundatii izolate=caloti; la cofr pt grinzi=caloti/chingi. => la cofr pt pereti, ziduri de sprijin si masive de beton

la cofr pt pereti, ziduri de sprijin si masive de beton => la cofr pt grinzi

=> la cofr pt grinzi

de sprijin si masive de beton => la cofr pt grinzi => la cofr pt stalpi

=> la cofr pt stalpi

de beton => la cofr pt grinzi => la cofr pt stalpi 42.DETALIATI SUBANSAMBLELE- SUSTINERI, COTRAVANTURI,

42.DETALIATI SUBANSAMBLELE-

SUSTINERI, COTRAVANTURI,

 

SPRIJINIRI, ELEMENTE DE ASAMBLARE LA COFRAJE.

 

a- sustineri- sunt elem ce apar in cazul cofrajelor orizontale, drepte sau curbe. Sut formate din elem oriz de sustinere cu rolul de a prelua incarcarile verticale ce actioneaza asupra cofrajelor oriz si elem verticale de sustinere avand rol de

a prelua incarcarile de la elem oriz de

sust. si de a le trimite terenului =>elemente oriz de sustinere: realiz din grinzi d elemn, profile met., grinzi met zabrelite, grinzi met extensibile =>elem verticale de sustinere:

-popii:pot fi de lemn (utiliz mai rar, sectiune rotunda) sau metalici extensibili (2 tronsoane de teava care culiseaza), -esafodaje metalice tip E75: alcatuite din

elem plane triunghiulare asamblate intre

ele prin suprapunere. b- contravantuiri- se executa din elem verticale ale sustinerilor avand rol de a asigura stabilitatea sistemului de sustineri. Se prevad contravantuiri in doua planuri perpendiculare, realizandu- se triunghiuri indeformabile. Ele se real din mat lemnoase sau metel si se prind de popi cu bride sau coliere. Popi pe doua directii de contravantuire, de obicei din bare metalice sau din scanduri battue in cuie (de obicei se contravantuiesc cu elemente din acelasi material cu popul).

c- sprijiniri- apar in cazul cofrajelor

verticale sau inclinate si au rol de a asigura stabilitatea generala a acestor cofraje, pozitionarea si apoi mentinerea

cofrajului in poz dorita pana la intarirea betonului. Se numesc spraituri si pot fi real din lemn sau elem metel, prevazute

la capete cu sisteme speciale de fixare.

Lungimea se regleza cu pene de lemn sau cu manson filetat. La un stalp se monteaza 2 astfel de sprijiniri la 90 gr. d- elemente de ansamblare- au rol de a asigura intercuplarea diferitelor elem ale cofrajului, cu scopul de a oferi etanseitate si rigidizare respectivului

cofraj. Ele trebuie sa fie: cat mai simplu de confectionat, cu mat putin si ieftin; usor de montat si demontat; sa asigure

o etanseitate si o rigiditate cat mai buna

a rosturilor din panouri; sa fie robuste pt

a putea fi reutilizabile. Sistemul de piese de asamblare- piese marunte metalice ce asigura etanseitatea cofrajului. Permite formarea unor ansamble mari de cofraj

prin alaturarea unor panouri mici. Apare mai des la pereti.

43.

CARE SUNT COND TEHNICE SI

REGULILE TEHNOLOGICE PRIVIND

COFRAJELE.

 

Cond teh I- Cofrajul trebuie sa respecte geometria elementului structural pe care-l realizeaza: forma, dimensiuni, contur, suprafata, unghiuri. =>Reguli tehnologice:1. tablia, panourile mici de cofraj trebuie sa aiba dimensiuni corespunzatoare a.i. sa se obtina dimensiunile coresp ale elementului . 2. cofrajul trebuei sa fie sufficient de rigid pentru a nu se deforma sub actiunea fortelor exterioare. 3. la montaj trebuie sa se asigure alinierea elementelor prin existenta unor piese de aliniere. 4. cofrajele curbe- trebuie croite pentru a respecta alura curbei Cond teh II- cofrajul trebuie sa asigure pozitia elementului de beton in structura conform proiectului. =>Reguli tehnologice:1. Cofrajele verticale se monteaza la axe si se asigura verticalitatea acestora prin elem de sprijin. 2. Cofrajele orizontale se monteaza la axe si cote si se vor prevedea sustineri indeformabile. 3.Elementele vert de sustinere ale elementelor cofrajului trebuie sa utilizeze sisteme de reglare macrometric si micrometric, pe baza de filet si se contravantuiesc. 4.Cofrajele trebuie sa corespunda din punct de vedere al protectiei muncii. Cond teh III- betonul din elemental

structural trebuie sa rezulte compact la decofrare; =>Reguli tehnologice: 1.cofrajul trebuie sa fie etans atat la imbinari cat si la suprafata, cu tablia continua. 2. Cofr trebuie astfel alcatuit incat sa permita o decofrare usoara, fara lovituri. Cond teh IV- fata vazuta a betonului dupa decofrare trebuie sa rezulte neteda si curata, fara impuritati.; =>Reguli tehnologice:1. tablia cofrajului sa fie suficient de rezistenta pt a nu se degrada; 2. Tablia sa fie realiz din mat care nu ataca chimic betonul sau invers. 3.Cofrajele vor fi intotdeauna curate iainte de montare. 4. Efectuarea unui control riguros pe percursul montarii cofrajelor si naint de turnarea betonului Cond teh V- cofrajul trebuie sa fie eficient dpdv economic =>Reguli tehnologice:1. Executie cat mai simpla, consum de manopera cat mai redus. 2. Realizarea de cate ori este posibil a unor ansambluri montate de demontate mecanizat. 3. Alcatuiri care

sa permita reutilizarea in timp cat mai rapid.

44.

PREZENTATI LUCRARILE DE

TRASARE A COFRAJELOR

 

VERTICALE SI ORIZONTALE.

 

Lucrari de trasare a cofrajelor se bazeaza pe lucrari de trasare executate anterior pt materializarea axelor constructiei si pt executarea sapaturilor. Pt masuratori se vor utiliza aparate topografice, rulete, panglici, firul cu plumb etc. -trasarea pozitiei cofrajelor pt fundatii continue se real de-a lungul sarmei intinse intre reperele materializate in

acest scop pe rigla poz de trasare, in

stanga si in dreapta reperului ce

marcheaza axa fundatiei. Transmiterea

pe verticala a conturului cofrajului se executa in raport cu firele intinse cu firul cu plumb iar marcarea poz cofrajului cu tarusi batuti in pamant.

-trasarea pozitiei cofrajelor pt fundatiile izolate se executa in raport cu axele marcate pe portile de trasare amplasate pe conturul constructiei. Pe rigla portii se masoara dimensiunile in plus ale fundatiei si se materializeaza prin repere. Intre repere se intind sarme pe cele doua directii. Prin aceste sisteme se traseaza toate detaliile de plan ale fundatiei. Transmiterea pe verticala se face cu ajutorul firului cu plumb iar marcarea cu ajutorul tarusului. -trasarea poz cofrajelor la pereti se executa in rap cu reperii materializati prin borne sau pe rigla portilor de trasare astfel: trasarea liniilor rincipale de referinta in raport cu care urmeaza sa se pozitioneze in plan elementele cofrajului. (marcarea liniilor se face cu sfoara) iar apoi pozitionarea elem de cofarj fiind o operatiune care incepe cu montarea riglelor de trasare dupa care se monteaza panourile de cofarj. -trasarea poz cofrajelor la stalp se face asemanator trasarii peretilor. Se marcheaza pe blocul de fundatie semnele de axa fol sarma sau instrumente optice. Apoi se traseaza si se marcheaza pe blocul de fundatie liniile de contur ale stalpilor si cele de pozitionare a cofrajului. Acest lucru se real cu o rama de tarsare din lemn sau profile metel. -trasarea cotei de nivel: se executa in rap cu un reper care materializeaza cota +/-0,00 sua o alta cota conventionala. Se executa cu instrum optice(nivela) si mira. Transmiterea cotelor la niv sup se poate realiz cu ajut ruletei sau panglicii de otel sau cu ajutorul nivelei si mirei prin transmiterea succesiva a cotelor diferitelor nivele.

Betonul armat rezulta din asocierea betonului cu otelul, prin inglobarea acestuia in beton, formand un ansamblu capabil sa preia orice eforturi. Armaturile se realiz in mod obisnuit din otel moale sub forma de bare rotunde OB37, bare rotunde cu profil periodic (PC52-barele au striatii;este mai rezistent dar mai casant), bi-otel, plase sudate sau profile laminate. Materiale auxiliare:

 

3.se efectueaza un control riguros al armaturii inainte si dupa introd in cofraj 4.se intocmeste intre constructor si beneficiar un proces verbal de lucrari ascunse, care certifica ca armarea s-a facut conform proiectului. Modificarile se notifica si se ataseaza la cartea tehnica.

fixeaza de acesta prin cuie cu carlig .A doua retea de bare se fixeaza prin distantieri metalici de prima retea si se monteaza apoi distantierii la exterior pt a asigura 3,5cm fata de cealalta fata a cofrajului. -la grinzi armatura se monteaza numai dupa armarea stalpilor de la niv inferior si se realiz partial cofr de grinda. Se introd etrierii si apoi barele drepte ce formeaza armarea inf. Se intord distantierii si apoi barele inclinate si cele de montaj de la partea sup. Se monteaza distantierii laterali pt asigurarea acoperirii cu beton. -la placi: se pozitioneaza barele pe fata cofrajului de planseu,asezate pe distantieri,se leaga de armatura grinzilor si a centurilor. 2.montarea carcaselor liniare si spatiale se realizeaza cu macaraua. Masuri necesare: dispozitive de manipulare si montaj adecvate (prinderea carcasei in mai multe puncte); cofrajul sa fie deschis,fara distantieri sau tiranti, curat,verificat dpdv geometric si al pozitiei si uns cu subs decofrante.Imbinarea intre doua carcase se face manual ,capetele carcaselor se lasa libere pt a permite intrepatrunderea barelor de rezistenta.Se monteaza pe carcase distantierii.Dupa monatrea carcasei,se completeaza cofrajul cu rigidizari locale (distantieri,tiranti) 3.montarea plaselor sudate. Operatii pregatitoare: verificarea calitativa si dimensionala a plaselor; prelucrari locale ale plaselor (taieri,decupari); remedierea defectelor gasite. Variante de montaj:

48.Fluxul tehnologic de prelucrare a

 

otelului beton subtire si a otelului beton

 

-distantierii (din palstic sau alte materiale) au rolul de a pastra distanta armaturii fata de cofraj si sarma moale de legat si dupa forma lor se pot clasifica: simpli (pe care armatura se aseaza), circulari (care inconjoara barele), calareti/scarite (utiliz la fixarea plaselor superioare) -sarma de legat (sarma arsa) -electozii de sudura Livrarea otelului cu Φ intre6 si 12 se face in colaci si cu Φ >12 in legaturi de bare si depozitarea se face tinand cont de Φ in stive sau in rastele sau pe platforme. Sarma trasa si bi-otelul se livreza in colaci iar plasele sudate se livreaza in rulouri sau pachete de plase plane. Depozitarea se face pe orizontala (se folosesc tarusi de ghidare) sau pe verticala(folosind un perete sau capre)

gros (utilaje, operatii de lucru)

 

1depozitarea otelului beton subtire in colaci, iar a ob gros in legaturi 2.curatirea de rugina sau alte impuritati la ob subtire, masina de taiat si de indreptat otelul are si o componenta de cuaratre. 3.indreptarea ob subtire se realiz avantajos cu masini specializate carea realiz atat indreptarea cat si debitarea barelor; indreptarea ob gros se realiz manual pe bancuri de lucru si folosind placi metalice cu dornuri si chei de fasonare 4.trasarea este operatia de marcare a lungimii desfas a barei 5.debitarea (taierea la marimea specificata in proiect) ob subtire se face cu stanta manuala sau cu stanta mecanica, iar cea a ob gros se face cu ajutorul stantelor mecanice. Plasele sudate se taie cu ajut unor foarfeci actionate manual. 6.Fasonarea (indoirea ob conform proiectului (ciocuri)). Se face manual cu stante manuale si mecanizat cu masina de fasonat ob=>grad ridicat de productivitate. 7.Asamblarea barelor fasonate in carcase si plase. 2 metode: prin legarea intersectiilor cu sarma asra sau prin sudura. -pt plase sudate suprapunerile intre 2 plase sunt de min 2 ochiuri pe fiecare directie.Plasele se decupeaza pe santier conform proiectului de rezistenta. -pt stalpi ,barele se sudeaza manual prin suprapunere sau folosind eclise (placuta metalica).La stalpi se folosesc

47. CONDITII TEHNICE SI REGULI

 

TEHNOLOGICE NECESARE A FI

 

RESPECTATE IN CAZUL ARMARILOR

 

Cond teh I: Asigurarea aderentei intre

beton si armatura. =>Reguli tehnologice:

1.depozitarea armaturilor in spatiul corespunzator pt a preveni ruginirea 2.curatarea armaturii de rugina, grasimi, pamant, gheta, etc. 3.asiguarea distantelor de acoperire a fiecarei bari de otel si a distantei intre barele de otel (2,5 cm) ce asigura trecerea agregatelor de beton printre armaturi. 4.asigurarae unui strat de de beton care sa protejeze armatura de facotii corozivi externi Cond teh II: Armatura sa preia

a)la sol- se ridica apoi cu macaraua,cu ajutorul unui dispozitiv cadru,se aseaza in cofraj (permite realizarea concomitenta a cofrajului si a armaturii) b) direct in cofraj manual (productiviate scazuta,erori putine)

45.

PREZENTATI TEHNOLOGIA DE

 

MONTARE SI DE DEMONTAREA A

COFRAJELOR VERTICALE SI

 

ORIZONTALE.

 

Montarea se face manual sau mecanizat. Operatiile de montare si demontare a cofrajelor presupun cateva operatiuni:

8.TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE BETONARE

 

carcase cu etrieri (stalpi □) sau cu frete (stalpi o). 8.Montarea se face mecanizat, cu macarale (se prind in pct multiple sa nu se indoaie) sau manual, formarea plasei sau carcasei in cofraj. Erori ce se pot intampla la armare

50.Proprietatile betonului proaspat si

-curatarea si nivelarea locului unde urmeaza a se monta -trasarea poz cofrajului: pt punerea in opera a cofrajelor trebuie executata o trasare corecta a pozitiei cofrajelor. Presupune existenta cladirii, trasandu- se cu creta elem de constructie. -preasamblarea cofr in panouri mari -ungerea tabliei cu substante decofrante -montarea si sustinerea provizorie a primei parti a cofrajului -montarea armaturilor -montarea restului cofrajului: bucata cu bucata, se monteaza o fata se executa armarea si se monteaza cealalta fata; fixarea cofrajului intre cele doua fete: se definitiveaza cofrajul prin strangerea tirantilor si se duce in pozitie verticala- la pereti; -turnarea, compactarea si intarirea betonului Demontarea se face invers montarii cofrajului. Pt elem orizontale decofrarea se poate face cand betonul atinge 70% din rezistenta finala prev in proiect pt deschideri pana la 6 m si pana la 80% din rezistenta finala la elem mai mari. Rezistenta finala se atinge dupa 22 de zile.

factorii care influienteaza obtinerea

 

instantaneu efortul de intindere cand se aplica o forta pe elementul de constructie =>Reguli tehnologice:

unui beton lucrabil

.

- betonul este un amestec format din agregate, liant si apa

 

-

dpdv al varstei: betonul proaspat, in

1.Armatura se aplica dreapta, rectilinie 2.Capetele armaturii sa fie ancoarte in zona comprimata. L cioc = 7diametre L min ancorare >30 diametre 3.la tiranti betonarea se va realiza numai dupa tensionare Cond teh III: Eforturile din barele de armatura se transmita corect, din bara in bara ,de la nivel la nivel, pana in fundatie. Se fac suprapuneri ale barelor de armare), lungimea de suprapunere

curs de intarire si intarit

-

lipsa distantiarilor- a stratului de

 

Proprietatile betonului proaspat:

acoperire cu beton- posibil. de erodare a armaturii

-

sa aiba un grad de compactibilitate cat

mai mare; sa-si pastreze aceasta

 

-

lipsa calaretilor la bare de ridicat pe

 

calitate pe timpul manevrarii si punerii in opera stabilitatea

sa umple cat mai bine si usor cofrajul si spatiul dintre armaturi → mobilitatea

-

reazem exista pericolul sa fisureze(la balcoane, placa trebuie sa aiba

armature la partea superioara)

nerespectarea distantei dintre etrieri- reducerea capacitatii portante a elementelor

-

(usurinta de a curge)

 

stabilitatea + mobilitatea → lucrabilitatea “L”

-

 
 

-

consistenta(C) betonului →

se face in functie de bare(3 ,5

Φ)

 

49. TEHNOLOGIA DE ASAMBLARE SI

 

proprietatea de a opune o anumita rezistenta la deformatiile plastice

Niciodata barele verticale nu se intrerup la acelasi nivel ci 25%din ele.Barele trebuie sa fie colineare pt a evita fen. de grefuire (elem de constructie si capetele de armatura nu se afla pe ax => indoaie armatura) Cond teh IV: Se respecta cu stricte

 

DE MONTARE A ARMATURILOR IN

 

COFRAJE (stalpi, diafr., grinzi, placi

-

factorii ce influenteaza obtinerea unui

planseu)

   

Montarea armaturilor in cofraje se poate realiza in :

*bare independente (flotante) *in carcase liniare sau spatiale *in carcase plane sau plase 1.montarea barelor independente -La stalpi montarea armaturii se face pe inalt. unui nivel, primul lucru armatura de rezist se leaga cu mustatile din fundatii, se introduc etrierii, se monmteaza distantierii si se verifica verticalitatea carcasei. -la pereti: montarea armaturii se face dupa ce cofrajul unei fete este gata executat,reteau de bare vert si oriz se

beton lucrabil depind de valorile masuratorilor coeficientilor reologici ai

betonului→elasticitatea, plasticitatea si vascozitatea.

-

betonul se supune legii lui Bingham- ca

prevederile planului de armare din proiectul de executie. =>Reguli tehnologice:

 

semilichidele au la inceput un “prag de forfecare”(f)

F

→ forta care produce deplasarea [N]

1.planul de armare se respecta in toate fazele (lungimi,calitatea barelor, asamblare,montare).Daca nu avem un diametru la dispozitie se poate schimba diametrul pastrandu-se caliattea barelor. 2.schimbarea diametrului se face numai cu acordul inginerului de rezistenta

 

f → forta necesara pt invingerea pragului

 

de forfecare

 

7. TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE

 

U

coef. de vascozitate [Ns/m²]

 

ARMARE

 

rezultat de deplasarea unei particule dupa depasirea pragului de forfecare

46.

MATERIALE, CONDITII DE

 

LIVRARE SI DEPOZITARE PT

V

→ viteza de deplasare [m/s]

LUCRARILE DE ARMARE

 

S

suprafata sectiunilor ce se

 

deplaseaza intre ele pe distanta “l”

fc → frecarea interna dinre particule se adauga la vascozitate si se opune deplasarii stabilitatea d.p.cu “f” mobilitatea i.p. cu “U” si “fc” lucrabilitatea d.p.”f” si i.p. “U”, “fc” “L”-este masurabila prin:

- metoda trasarii conului

- stabilirea gradului de compactitate

(Gc)

- stabilirea gradului de remodelare

(metoda VE-BE - din tabelul STAS).

- 6 grade de lucrabilitate ale betonului

(L

vascos, nici cu L5 - prea fluid)

- d.p.d.v. tehnologic - betonul proaspat - intre 1h si1/2 -2 h (nu incep reactiile chimice )

- partile componente ale betonului

ciment (cu intarire lenta; cu intarire normala - cu adaosuri 30%; cimenturi

Portland - adaosuri 15%)

- cu cat adaosurile cresc, cu atat

rezistenta betonului e mai mica

- pt a obtine un beton lucrabil → f

trebuie sa creasca prin reducerea raportului apa-ciment

→ scaderea consistentei (scaderea U)

- la reteta se tine cont si de umiditatea

agregatului → apa+ciment+plastifianti+ adaos fin (fc redusa prin plastifianti sau adaosuri fine)

→L5 nu se lucreaza nici cu Lo - prea

L

sau adaosuri fine) →L5 nu se lucreaza nici cu Lo - prea L 51. Pregatirea agregatelor

51. Pregatirea agregatelor

- extragerea se face din albia raurilor

(balast, piatra, nisip), cu excavatoare cu cupa inversa sau cu draglina

- transportul se face cu autobasculanta

pana la statia de sortare

sortarea se face printr-un ciur vibrator

(sita cu diferite dimensiuni) - 4 site de 4 dimensiuni 31 mm clasor pt nisip - 17 mm ÷ 2 mm

un

in

organice

concasarea se sfarma piatra de

refuz cu concasorul (concasor cu falci, cu con, cu falturi, cu ciocane)

spalarea se face in clasor - cuva cu

surub melcat, unde nisipul se spala

baie de apa, de argila si parti

unde nisipul se spala baie de apa, de argila si parti 52.Centrala de preparare a betonului
52.Centrala de preparare a betonului

52.Centrala de preparare a betonului

intr-o treapta.

52.Centrala de preparare a betonului intr-o treapta.

-asigura economie de spatiu, productivitate mare, automatizate complet -dificultati la montaj (h ajunge la 30m), cheltuieli de instalare considerabile

- dupa schema tehnologica de

organizare, centralele de beton pot avea

una sau doua trepte de ridicare a mat.

- pot fi mecanizate sau automate

Cele mai rational sunt cele la care materialele sunt rdicate o singura data, iar restul fluxului tehnilogic este asigurat prin cadere libera

-schema de functionare a centralei de beton (intr-o treapta): - agregatele sunt ridicate cu ajutorul elevatorului

- distribuite cu palnia rotativa cu benzi de distributie

- de aici agregatele ajung in

compartimentele turnului de consum

- acestea sunt extrase de aici cu

alimentatoarele vibrante

- se introduc in dozatorul gravimetric

- de aici ajung fie in malaxorul fie in

autobetoniera

- cimentul luat din silozul 8 al

dispozitivului de consum cu jgheaburi

aerate si introdus in unul din

dozatoarele gravimetrice pt. a fi

descarcate ori in malaxor ori in

betoniera

- procesul tehnologic este dirijat din

cabina, unde se afla calculatorul de proces. In cazul in care se fac livrari de

metin marfa ,betonul din malaxor se rastoarna in auto betoniera

marfa ,betonul din malaxor se rastoarna in auto betoniera 1 – palnia rotativa 2 – elevator

1 palnia rotativa

2 elevator cu melc

3 sistem pneumatic

4 dozator gavimetric

5 dozator

6 aditivi

7 rezervor apa

8 buncar colector pt materiale dozate

9 malaxor

10 buncar pt beton proaspat

11 mijloc de transport beton

Productivitatea unei centrale de beton

0 =n*q*k*A

nr de cicluri de preparare pe ora

cap de incarcare a malaxoarelor

coeficient de obtinere a betonului

disponibilitatea centralei

A

K

q

n

P

53.Centrala de beton semimobila in

53.Centrala de beton semimobila in

doua trepte.

53.Centrala de beton semimobila in doua trepte.

- la astfel de centrale depozitul de

agregate se poate organiza in mai multe variante, cea uzuala fiind la sol, in forma

de stea, iar sorturile 4

prin pereti despartitori, draglina apropie

agregatele dozate gravimetric si incarca

schipul dozator cu care sunt ridicate si rasturnate in malaxor

- cimentul - din silozurile de consum se preia cu transportorul elicoidal

- comenzile sunt dirijate din camera de instalatii si comanda

- corectia automata a dozajului de apa, in functie de umiditatea naturala a

agregatelor se face cu ajut traductorului

- betonul preparat in malaxor se varsa

prin palnie in mijlocul de transport

- centralele in doua trepte mobile au de regula aceeasi conformatie cu cele

semimobile diferenta fiind doar prin faptul ca draglina clasica este inlocuita cu alimentatorul cu racleti sau cupe

1 depozitul de consum agregate

2 depozit de consum ciment

3 dozatoare de agregate

4 dozatoare de ciment

5 dozatoare de apa

6 dozatoare de aditivi

7- buncar pt materiale dozate

8 malaxor

9 buncar pt beton proaspat

10 mojloc de transport beton

sunt despartite

6

10 – mojloc de transport beton sunt despartite 6 Productivitatea unei centrale de beton 0 =n*q*k*A

Productivitatea unei centrale de beton

0 =n*q*k*A

nr de cicluri de preparare pe ora

cap de incarcare a malaxoarelor

coeficient de obtinere a betonului

disponibilitatea centralei

K

A

q

n

P

a betonului – disponibilitatea centralei K A q n P 54. Despre transportul betonului proaspat la

54. Despre transportul betonului

centralei K A q n P 54. Despre transportul betonului proaspat la distanta (conditii generale, mijloace

proaspat la distanta (conditii

Despre transportul betonului proaspat la distanta (conditii generale, mijloace de ptansport). - transportul auto –

generale, mijloace de ptansport).

- transportul auto cu auto-agitatoare

sau autobetoniere

- durata de transport trebuie sa fie mai

scurta vara pt ca la temp. ridicate apa

se evapora si incepe fenomenul de priza

- operatiile de transport trebuie sa se

desfasoare astfel incat sa se evite scurgerea laptelui de ciment , folosindu- se mijloace de transport etanse

- sa se evite segregarea betonului care

este cu atat mai mare cu cat betonul este mai fluid si totusi sa se respecte raportul apa/ciment care sa nu conduca

la o consistenta prea fluida sau foarte vascoasa a betonului

- sa se foloseasca aditivi pt.

imbunatatirea lucrabilitatii

- sa se aiba in vedere modul de

malaxare cat si modul de manipulare si

transport

- mijloacele auto utilizate pe distante

mai mari de 0,5km.sunt:

-autobetoniere care transporta betonul

proaspat sau amestecul uscat urmand

ca apa sa fie adaugata pe parcurs. La

noi sunt 3 variante de capacitate:3,20, 2,0 si 6,0mc

-autoagitatoarele transporta betonul

proaspat de lucrabilitate = L3 sau L4 pe

distante limitate sa nu inceapa priza

cimentului

-autobasculantele transporta betonul de “L”=L1 sau L2 .

- la L3 se mai executa o reomogenizare

a acestuia inainte de a fi folosit

- durata maxima de transport in funct

de:

de a fi folosit - durata maxima de transport in funct de: 55.Transportul loco obiect si
de a fi folosit - durata maxima de transport in funct de: 55.Transportul loco obiect si

55.Transportul loco obiect si punerea

transport in funct de: 55.Transportul loco obiect si punerea in opera a betonului prin utilizarea gravitatiei

in opera a betonului prin utilizarea

loco obiect si punerea in opera a betonului prin utilizarea gravitatiei si macaralelor - transportul pe

gravitatiei si macaralelor

- transportul pe distante scurte loco-

obiect pentru punerea in opera, pot fi

grupate in transporturi orizontale,

verticale si mixte (cu trasee combinate)

- pe orizontala se face in functie de

distanta de transport (L)si de volumul de beton ce trebuie pus in lucrare, cu mijloace nespecifice ca :roabe,

tomberoane, vagoneti, dumpere pitice.

- pe verticala:boburile(platforma, cu

chilba , elevator), ascensoare si

macarale (de fereastra si Pionier)

-

- macaralele turn echipate cu bene

- benele folosite: benele basculante cu

deschidere verticala, bene basculante

cu deschidere laterala, bene conice cu

furtun, basculante cu furtun

- incarcarea lor se face de obicei din mijlocul de transport pe orizontala

combinate:

(autobasculanta, autonetoniera, autoagitator)

- ridicarea lor se face lent pana se

ajunge in pozitie verticala , ptentru a evita deversarea betonului

- transportul cu banda rulanta se

utililizeaza atunci cand se transporta pe distante scurte (≤1 m) si h pana la 11m,

cantitati mari de beton

- este alcatuit dintr-o banda tranportoare

din trei tronsoane articulate, cu

posibilitatea inclinarii pe verticala

- betonul transportat prin acest

procedeu, trebuie sa aiba consistenta

plastic-vartoasa (posibilitate de segregare datorata rolelor benzii si

pierderi de lapte de ciment)

Jgheabuti si hoboti - asigura trasportul descendent al betonului fara a-i afecta

calitatea

- jgheaburile sunt din tabla de 3mm

rigidizate si se asambleaza pe

tronsoane cu un unghi de inclinare mai mic de 30°

- hobotii sunt alcatuiti din tronsoane de

burlan tronconice de 1m lungime

- incarcarea jgheaburilor si burlanelor se face cu palnie ce are la partea superioara o sita

se face cu palnie ce are la partea superioara o sita 56.Transportul loco obiect si punerea

56.Transportul loco obiect si punerea

superioara o sita 56.Transportul loco obiect si punerea in opera a betonuilui prin utilizarea pompelor. Utilaje

in opera a betonuilui prin utilizarea

loco obiect si punerea in opera a betonuilui prin utilizarea pompelor. Utilaje folosite: -pompe fixe, tractate

pompelor.

Utilaje folosite: -pompe fixe, tractate sau

autopropulsate

- productivitatea este ridicata, dar timpul

ptentru instalarea si demontarea

conductelor este lung

- blocurile functionale: → grupul de

actionare motor propriu (fixe+tractate) si motorul autosasiului (autopropulsate) - instalatia

hidraulica

→ grupul de pompare – cu piston si cu rotor

→ buncarul de alimentare

→ conducta de transport

→ echipamentul de distributie cu

furtun (fixe), cu brat distribuitor

- alcatuirea autopompei -pompa de

beton , bratul distribuitor , buncar de

alimentare, instalatie de apa pentru

golirea conductelor

- pentru a putea fi folosita, betonul ar trebui sa aiba urmatoarele caract.: sa corespunda calitativ, in compozitia betonului sa nu existe agregate de concasaj, Ø agregat mai mic decat 1/3 din tubul pompei

- se pot folosi aditivi plastifianti sau superplastifianti

- compozitia betonului sa fie perfect omogena incat sa existe suficiente componente de ungere (parte fina),

pentru a mentine pe pertele conductei o

pelicula

- recomandari: pe caldura conductele sa

fie etanse si acoperite cu prelate ude

- iarna sa se incalzeasca materialele de

adaos si apa de pregatire(betonul la

intrarea in pompa sa aiba minim 10° C

- pompajul trebuie sa fie permanent

- inainte de turnarea betonului se

verifica cofrajul, armatura, pompa, statia

de pompare

- pot aparea infundari ale coloanei de transport din cauza:

→ folosirii unui beton necompatibil

→ beton neomogen

→ beton care are in componenta

cimenturi cu intarire rapida →ungerii necorespunzatoare a conductelor

→ conducte de transport neetanse sau

murdare →furtun terminal prea flexibil sau manevrat necorespunzator

→ conducte descendente in care betonul poate segrega

- restrictii privind betonul pompabil

(pentru a nu infunda pompa, Ø max al agregatelor trebuie sa fie <1/3 din Ø

tevii pompei

Alegerea mijloacelor de transport depinde de: distanta de transport, dimensiunile si greutatea elem prefabricate, numarul elementelor

Ele presupun inglobarea in beton inca de la executie. Acest dispozitiv de agatare are o serie de dezavantaje:

57.Depre punerea in opera a

 

cantitatea de ciment si parti fine sa fie de minim 350kg/mc, lucrabilitatea

-

prefabricate ce urmeaza a fi transportate, situatia cailor de comunicatii etc. Pt a evita degradarea prefabricatelor, trebuie respectate

posibilitatea de rupere datorita indoirilor-dezdoirilor repetate aparitia unor eforturi suplimentare in cablurile utilajului de ridicat daca nu au o directie buna necesitatea taierii si responsabilitatea finisarii imposibilitatea depozitarii corespunsatoare daca urechile nu au dimen. Egale -dispozitivele care elimina aceste neajunsuri sunt cele alcatuite dintr-o piesa inglobata in betonul elem. prefabricat, fiind compusa dintr-o teava filetata fixata in beton cu agrafe din otel- beton de diferite forme; de aceasta piesa se prinde prin infiletare dispozitivul propriu-zis de agatare, care consta dintr-un inel cu surub de care se prinde

betonului.

 

ansamblul de operatiuni prin care

-

betonul se introduce in cofraj si se compacteaza I. lucrari pregatitoare:

betonului sa fie cel putin L 4 Imprastierea si compactarea dupa turnarea in cofraj

-

poate fi de 2 feluri: manual cu lopata

urmatoarele reguli: elem. prefabricate sa fie asezate in mijlocul de transport in

1.

pentru fundatie: verificarea terenului

sau mecanic prin vibrare

de

sub talpa fundatiei (structura

-

vibratorul cu butelie motor cu ax

pozitia prevazuta in proiect, sa fie bine fixate ca sa nu se produca ciocniri care duc la deteriorari, sa se sprijine de podina mijlocului de transport prin intermediul unor talpi ,suporti de lemn sau metal, stelaje metalice. Elementele

geologica conform proiectului:

 

excentric ce genereaza vibratii laterale se introduce intr-un strat de beton de

circa 50-60 cm si astfel se compacteaza

verificarea, dimensiunea fundatiei, planeitatea, cota de fundare)

2.

pentru elemente cofrate: verificarea

strat cu strat - se folosesc pentru fundatii, grinzi, pereti, nu pentru placi.

cofrajului si sustinerea acestuia

3. verificarea armaturilor

 

-

rigle vibrante/placi vibrante se folosesc

usoare vor fi transportate sub forma de pachete balotate. Depozitarea elem. prefabricate se face pe suprafete palne betonate,balastate sau pietruite cu

4. verificaera existentei cutiilor pt

pe santier -vibratoare de cofraj pe tipare metalice se folosesc la prefabricate - durata de vibrare 30 sec-1 min

formarea golurilor pt constructii si instalatii si a pieselor ce urmeaza a fi

inglobate

 

5.

pregatirea cailor de acces pt

 

-

finisarea placilor de beton se face cu

macadam,pe sortimente si dimensiuni,

mijloacele de transport a betonului

6. verificarea suprafetei betonului turnat

anterior

7. verificarea mijloacelor de transport

loco-obiect si compactarea betonului

8. verificarea posibilitatii livrarii de catre

statia de betoane a betonului comandat

9. verificarea executarii amenajarilor pt

protejarea betonului in timpul si dupa turnare

10. verificarea executarii amenajarilor pentru protectia muncii

- reguli tehnologice de betonare:

“elicopterul”, se slefuieste suprafata sa

fie orizontala

- rosturile de lucru la turnarea betonului

- rosturi de oprire a betonarii. Se pot

lasa doar la o structura in cadre:la baza

stalpului, la baza grinzii; la o placa cu grinda la 3-5cm de grinda; planseu cu

grinda la 1/5 din deschidere; la arce, bolti- betonarea se face de la nastere spre chei

in raza de actiune a utilajelor,pt a se

putea permite manipularea lor. La asezarea elem. prefab. in

depozit se tine seama de:

-conditiile de protectie contra

factorilor externi (climatici indeosebi) -conditiile de rezemare( directia de rezemare si pozitia reazemelor) -nr. max. de elem. ce se pot depozita prin suprapunere -normele de protectia muncii

In pozitia orizontala elem prefabricate se

carligul dispozitivului de ridicat. Dispozitive de manipulare si montaj -dispozitiv de manipulare si montaj pentru stalpi cu greutati 10-17t prinde stalpul prin intermediul a doua bolturi; eforturile in cablu sunt echilibrate de scripetii montati in traversa dispozitivului. -grinzile se prinde de regula, in doua puncte asezate simetric fata de mijlocul lor. Dispozitivul cel mai simplu este alc. dintr-un cercel si doua

cabluri cu ocheti si carlige. Un alt

59. Despre betonarea pet imp

friguros si pe timp calduros si

59. Despre betonarea pet imp friguros si pe timp calduros si
59. Despre betonarea pet imp friguros si pe timp calduros si
59. Despre betonarea pet imp friguros si pe timp calduros si
59. Despre betonarea pet imp friguros si pe timp calduros si

transportul, turnarea si compactarea

protejarea betonului dupa turnare

.

aseaza pe reazeme din rigle de lemn

dispozitiv de manipulare si montare a

betonului trebuie sa se realizeze inainte de inceperea prizei, pe cat posibil fara intreruperi

-

betonarea pe timp de vara: -se poate

sau alte materiale elastice dispuse cat mai apropiat de pozitia normala de rezemare.Cand stivuirea se face pe mai multe randuri,reazemele se aseaza strict pe aceeasi verticala. Inaltimea reazemelor de min 3cm trebuie sa

asigure spatiu suficient intre elemente,pt

grinzilor prefab. este format dintr-o traversa si o pereche de carlige prinse de aceasta prin intermediul unor cabluri.

evapora apa din amestec -apa va migra din interiorul betonului

betonul trebuie sa umple complet

spre suprafata →creand mici canale Remedii: trebuie scurtata durata de punere in opera dupa punerea in opera suprafata se acopera dupa 6-8 ore se uda cu

formele in care este turnat si sa inglobeze armatura →trebuie pus in lucrare in max 15 min de la aducerea pe santier (max 30 min daca durata de trasnport |< 1h)

-elementele de suprafata se prind de regula in patru puncte cu ajutorul unor dispozitive asemanatoare

a

nu se deforma urechile de agatare,sau

cu cele folosite la grinzi, dar cu 4

pt

a nu se introduce sub elemente

cabluri.

→ inaltimea de cadere libera limitata la max 1,5 m

→ amestecul de beton sa fie compact

din reteta; in transportului sa se limiteze

aparitia segregarii

→ pentru ca sa poate fi compactat,

betonul se toarna in elemente de constructii in straturi; timpul max intre

betonarile a doua straturi trebuie sa fie mai mic decat timpul de incepere a prizei

→ trebuie limitat impactul betonului asupra ansamblului cofraj-armatura

58 II. Compactarea - se face pt.

eliminarea aerului inglobat in procesul de punere in opera.

- se face manual cu ciocanul sau cu

vergeaua sau mecanic cu vibratorul si

se

finiseaza.

III

protectia dupa turnare - masuri

organizatorice sa nu se calce pe beton, vara sa fie protejat de soare si vant cald (nisip, rumegus),iarna protejat de inghet - Greseli si defecte la beton - se interzice asezarea vibratorului pe armature, timpul de vibrare se calculeaza

- daca e prea scurt rezulta un beton

necompactat cu rezistenta mica, daca timpul de vibrare prea lung rezulta segregarea betonului

- sa nu existe zone din beton nevibrate

- prin 3 sisteme →descarcarea directa

din autoagitator prin intermediul unor

jgheaburi (fundatii) descarcarea cu macarale in bene ( la placi, grinzi, stalpi)

cu ajutorul auto-pompelor (pompa

fixa montata pe un sasiu de masina, cu

un brat ce se intinde 25-30cm)

furtunul

- betonarea pe timp de iarna:-exista

pericolul de inghet al apei rezulta ca nu intra in reactie chimica cu cimentul+se

expandeaza cu 8%, rezulta ca fortele de coeziune sa fie mai mari decat forta de dilatatie a apei, dupa 3 zile betonul atinge o rezistenta la compresiune de 50daN/cm 2 apa nu mai poate expanda. Remedii:-din reteta se reduce raportul

apa ciment si se adauga plastifianti. -la preparare se incalzesc apa si agregatele

- transportul lui cat mai rapid si punerea

lui rapida in cofraj‟

-se izoleaza cofrajul cu saltele de vata

minerala ,

-daca nici acest capital de caldura nu

ajunge se se incalzeste cu abur cals si se pastreaza la aceasta temperature pana b. ajunge la rezistenta de

50daN/m²

CAP. 9 TEHNOLOGIA MONTARII ELEMENTELOR PREFABRICATE

60. DESPRE TRANSPORTUL SI

 

DEPOZITAREA ELEMENTELOR

PREFABRICATE DIN BETON ARMAT

SI PRECOMPRIMAT

 

Transportul elementelor

prefabricate se realizeaza cu mijloace:

-nespecifice (autocamioane, remorci, semiremorci, vagoane platforma curente,

vagoane descoperite)

-specifice (remorci cu platforma joasa-

treilere(12t, 20t, 40t),vagoane platforma speciale

dispozitivul tip furca.Pt prefabricatele

care se depoziteaza in pozitia verticala

sau inclinata se amenajeaza stelaje ,prevazute cu dispozitive speciale care sa imobilizeze elem. prefabricate in pozitia de depozitare. Intre stive trebuie sa existe o d=10-20cm si de asemenea trebuiesc

prevazute treceri longitudinale (indicate

la fiecare 2 stive) si treceri transversale

(la 25m).

61. PREZENTATI SISTEMELE DE

 

PRINDERE SI DISPOZITIVELE DE

 

MANIPULARE SI MONTAJ A ELEM.

PREFABRICATE

 

Conditii generale pentru dispozitivele de manipulare si montaj:

- fac legatura intre carligul macaralei si dispozitivul de agatare a elementului prefabricat si se aleg in functie de: tipul, forma, dimensiunile si greutatea prefabricatului, de tipul utilajului,de modul de depalsare a prefabricatului in timpul montajului. - elem. pref. sunt prinse prin agatare, legare, prin intermediul unor gauri lasate in prefabricat, prin asezare. -Ele trebuie sa indeplineasca anumite conditii: sa prezinte siguranta in exploatare,o manipulare usoara, sa aiba

h redusa, sa nu deterioreze elementele

prefabricate, sa prezinte un grad mare de universalitate. Dispozitive de agatare sunt confectionate din otel-beton,sub forma de bucla (ureche de agatare),avand capetele ancorate in betonul elementului prefabricat,la pozitiile stabilite in proiect.

-fermele se prind in doua sau patru puncte(in functie de greutatea lor) situate la talpa superioara si indicate deobicei in proiect. -panourile usoare din bca se manipuleaza cu ajutorul dispozitivului tip cleste, la care fortele de strangere sunt orientate unsa spre cealalta.

-elem. spatiale pt locuinte sunt prevazute cu 4-6 urechi de agatare si se ridica folosind dispozitive compuse din traverse de diferite tipuri, care asigura asezarea elementelor spatiale simultan pe cele patru colturi.

compuse din traverse de diferite tipuri, care asigura asezarea elementelor spatiale simultan pe cele patru colturi.
compuse din traverse de diferite tipuri, care asigura asezarea elementelor spatiale simultan pe cele patru colturi.
a,b - dispozitiv cu cercel si cablu cu carlig cu 2,4 ramuri; c - capac

a,b- dispozitiv cu cercel si cablu cu

carlig cu 2,4 ramuri; c- capac portanta a

cablurilor in functie de unghiul de inclinare; d-dispozitiv pt elem.

prefabricate liniare, usoare si mijlocii (<=3t); e-dispozitiv pt elem. prefabricate

liniare si suprafete grele5-19t; dispozitiv cu role pt stalpi mijlocii; g- dispozitiv cuole pt ferme; h-dispozitiv pt

elem.prefabricate de suprafata mare<=5t; i-dispozitiv cleste pt panouri bca; j-dispozitiv pt panouri prefabricate de scara; k,l-dispozitiv cu traverse si traverse autobalansoare pe elemente spatiale.

f-

62. PREZENTATI OPERATIILE

   

NECESARE PENTRU MONTAREA

 

UNUI STALP PREFABRICAT(LUCRARI

PREGATITOARE, LUCRARI DE

 

MONTAJ SI LUCRARI DE FIXARE

 

PROVIZORIE SI DEFINITIVA)

 

Montarea elementelor prefabricate cuprinde o serie de operatii:

lucrari pregatitoare, asezarea elementelor pe reazeme si fixarea provizorie, iar in final verificarea pozitiei elem. dupa asezare si fixarea definitiva. *Lucrari pregatitoare

a) verificarea *geometria

elem. prefab., *calitatea elem. prefab.; *cotele si axele elem anterior montate; *existenta, pozitia si calitatea mustatilor, placutelor,pieselor de asamblare,

dispozitivelor de agatare, *prefabricatul sa nu fie deteriorat; *daca exista dispozitivele de montaj,de fixare provizorie; *pozitia de prindere a elementelor.

b) lucrari cu caracter

tehnologic - *trasarea semnelor pe axa; *compensarea eventualelor abateri; *pregatirea si verificarea dispozitivelor de manipulare si a macaralelor de montaj.

c) lucrari pregatitoare

cu caracter organizatoric - *pregatirea si verificarea cailor de circulatie pentru mijloacele de transport si macarale; *marcarea pozitiei de lucru pentru macara;*daca culoarul de deplasare al macaralei este liber; *schemele de montaj. *Montajul stalpului se face de pe sol (coordonare intre transport si montare) - pozitionarea macaralei conform pozitiei de montaj si calarea. - prinderea prefabricatului in dispozitive

de montaj :se verifica siguranta prinderii- se ridica 10-20 cm de la sol) -ridicarea prefabricatului si aducerea lui in pozitia de montaj -se pozitioneaza, se verifica cotele, se fixeaza provizoriu (pane de lemn de esenta tare si tiranti de ancoraj)

-se mai face o verificare, dupa care fixarea definitiva (monolitizare)

-se mai face o verificare, dupa care fixarea definitiva (monolitizare).

CAP. 10 TEHNOLOGIA LUCRARILOR

DE ZIDARIE SI TENCUIELI

 

64. EXECUTAREA ZIDARIILOR

 

(LUCRARI PREGATITOARE, REGULI

TEHNOLOGICE, PROCEDEE DE

 

EXECUTIE) SCHELE UTILIZATE LA

LUCRARILE DE ZIDARIE

 

*Lucrari pregatitoare:

Trebuie indeplinite conditiile : sa existe elemente structurale pe care sa stea zidaria; la pereti de compartimentare placa de acoperis trebuie sa fie gata (eventual izolata); trebuie asigurat un minim de materiale (pt cel putin o zi de lucru). Lucrarile pregatitoare includ operatiile de masurare si trasare a axelor zidariei, a pozitiilor intersectiilor, a golurilor de usi si ferestre, precum si pregatirea schelelor pt nivelele de lucru

mai inalte de 1,50 m. Se verifica prin

sondaj calitatea materialelor. *Lucrarile de zidarie propriu-zise: incep de la colturi sau goluri spre mijlocul peretelui, montandu-se dreptare verticale gradate (abstecuri) si intainzandu-se sfori intre acestea pentru alinierea sirurilor de caramizi. Dispunerea caramizilor sau a blocurilor

este influentata de grosimea zidariei si

trebuie sa respecte cateva reguli

tehnologice principale:

-rosturile verticale se dispun

astfel incat suprapunerea caramizilor din 2 randuri succesive sa se faca pe minimum ¼ din lungimea caramizilor

sau ½ din lungimea blocurilor ceramice;

-grosimea rosturilor intre caramizi sau blocuri trebuie sa fie de cca. 12mm in cazul rosturilor orizontale, respectiv 10mm in cazul rosturilor

verticale;

-rosturile orizontale trebuie sa se afle in acelasi plan, iar cele verticale trebuie sa corespunda modului de tesere adoptat;

-zidariile cu lungimi mai mari

de 3m, dispuse in zone seismice cu grad mai mare de 7, trebuie fixate in diafragme de beton, stalpi sau staalpisori de rigidizare, cu bate de otel- beton Ø 6-8mm sau plase sudate. Lungimea de ancorare a armaturilor in zidarie trebuie sa fie de minimum 50cm. *Principiile si regulile de realizare a zidariei trebuiesc mentionate in caietul de sarcini si se refera la calitatea zidariei sau a mortarului, la dimens. rosturilor, abateri admisibile la pereti, la modul in care se face legatura intre zidarii, sau intre ziduri si elem structurale. Astfel :

-daca zidaria e mai groasa de 1 caramida, cele 2 randuri se pun ┴ -rosturile trebuie sa fie uniforme, bine umplute cu mortar (12

mm rost oriz,10mm cel vertical) -rosturile vericale nu trebuie

sa fie colineare, trebuiesc decalate la fiecare rand cu ¼ din caramida -legatura dintre 2 pereti ┴ se

face prin strepi.La stalpi din b.a legatura

se face cu mustati din OB Φ6 din 6 in 6 rosturi.

-maximul de caramide sparte 15%. Reguli majore:

1.zidaria trebuie astfel executata incat starturile sa aiba suprafete palne si sa fie orientate ┴ pe directia de aplicare a fortei sau usor inclinate (< 15 )

0

de aplicare a fortei sau usor inclinate (< 15 ) 0 63. PREZENTATI OPERATIILE    

63. PREZENTATI OPERATIILE

   

NECESARE PENTRU MONTAREA

UNEI GRINZI

 

PREFABRICATE(LUCRARI

 

PREGATITOARE, LUCRARI DE

 

MONTAJ SI LUCRARI DE FIXARE

PROVIZORIE SI DEFINITIVA)

 

-montarea elementelor prefabricate cuprinde o serie de operatii: lucrari pregatitoare, asezarea elementelor pe reazeme si fixarea provizorie, iar in final verificarea pozitiei elem. dupa asezare si fixarea definitiva. *Lucrari pregatitoare

a) verificarea *geometria elem.

prefab., *calitatea elem. prefab.; *cotele si axele elem anterior montate;

*existenta, pozitia si calitatea mustatilor, placutelor,pieselor de asamblare, dispozitivelor de agatare, *prefabricatul sa nu fie deteriorat; *daca exista dispozitivele de montaj,de fixare provizorie; *pozitia de prindere a elementelor.

b) lucrari cu caracter tehnologic -

*trasarea semnelor pe axa; *compensarea eventualelor abateri;

*pregatirea si verificarea dispozitivelor de manipulare si a macaralelor de

montaj.

c) lucrari pregatitoare cu caracter

organizatoric - *pregatirea si verificarea cailor de circulatie pentru mijloacele de transport si macarale; *marcarea pozitiei de lucru pentru macara;*daca culoarul de deplasare al macaralei este liber; *schemele de montaj. *Montajul grinzii se face direct din masina (coordonare intre transport si

montare)

-grinzile se prind de regula, in doua puncte asezate simetric fata de mijlocul lor, dispozitivul cel mai simplu fiind

fata de mijlocul lor, dispozitivul cel mai simplu fiind alcatuit dintr-un cercel si doua cabluri cu

alcatuit dintr-un cercel si doua cabluri cu ocheti si carlige. Un alt dispozitiv de manipulare si montare a grinzilor prefab. este format dintr-o traversa si o pereche de carlige prinse de aceasta prin intermediul unor cabluri. -ridicarea prefabricatului si aducerea lui in pozitia de montaj -se pozitioneaza, se verifica cotele, se fixeaza provizoriu (pane de lemn de esenta tare si tiranti de ancoraj)

2.zidaria trebuie sa fie impartita prin suprafete vericale paralele cu suprafata exterioara sau perpendiculara pe ea. 3.Pentru a asigura zidariei caracterul de monolit este necesara teserea rosturilor orizontale si verticale. *Procedee de executie 1.trasarea axelor+grosimea zidului 2.instalarea abstecurilor la colturile zidariei . 3 se asterne primul strat de mortar stratul de baza, ce se intinde uniform conform trasajului.Se pune primul rand de caramida, se pozitioneaza, se loveste cu ciocanul sau mistria a.i sa nu fie mai sus sau mai jos de sfoara dintre abstecuri. 4.se ridica sfoara cu o caramida s.a.m.d. Schele utilizate pentru executarea zidariilor Schelele sunt echipamente tehnologice tipizate, cu rolul de a asigura accesul muncitorilor la fronturi de lucru situate la inaltime. Alegerea tipului de schela este conditionata de natura lucrarilor interioare sau exterioare, de nivelul maxim al frontului de lucru, precum si de suprafata de perete deservita de un set de schela.

Schelele interioare sunt folosite la executarea zidariilor sau tencuielilor la pereti,pe inaltimea unui nivel,precum si a tencuielilor la placi si palansee a caror inaltime <4m. Acestea sunt: schela universala fixa, schela extensibila mobila, platforama suspendata, platforma mobila telescopica

Schele pt lucrari exterioare sunt folosite la execuatrea zidariilor si tencuielilor dispuse la orice regim de h cu suprafete de lucru mari. Acestea sunt: schela cu platforma autoridicatoare, sau schela tip S200

schela cu platforma autoridicatoare, sau schela tip S200 Legenda fig. 10.4. Schele pentru lucrari interioare a)schela

Legenda fig. 10.4. Schele pentru lucrari interioare a)schela tip S101; b) schela tip capra; c) schela tip SMP68; d) schela din cadre verticale detasabile; e) schela telescopica autoridicatoare; f) esafodaj

E75

e) schela telescopica autoridicatoare; f) esafodaj E75 Legenda fig. 10.5. Schele pentru lucrari interioare a)schela

Legenda fig. 10.5. Schele pentru lucrari interioare a)schela cu platforma autoridicatoare ; b) schela tip S200;

65. EXECUTAREA TENCUIELILOR

UMEDE DRISCUITE SI GLETUITE

(LUCRARI PREGATITOARE,

 

OPERATII PENTRU EXECUTAREA

TENCUIELILOR, VERIFICAREA

 

CALITATII SI DEFECTE)

 

Tencuielile fac parte din categ. lucrarilor de finisaj si reprezinta stratul de mortar care acopera suprafetele elem. de constructie, avand rol de protectie la actiunea factorilor climatici, de a mari capacitatea de izolare termica si fonica, constituind totodata si stratul suport pentru aplicarea finisajelor de tipul zugravelilor si vopsitoriilor. *Lucrari pregatitoare - executarea zidariilor si montarea definitiva a tamplariei in goluri; -montarea definitiva a instalatiilor ce urmeaza a fi ingropate sub tencuiala precum si a diblurilor pentru fixarea obiectelor sanitare; -terminarea invelitorilor la acoperis si a hidroizolatiei la planseul terasa;

-verificarea verticalitatii si orizontalitatii peretilor cu firul cu plumb, respectiv dreptarul cu nivela cu bula de aer (in cazul abaterilor se executa rectificari fie prin cioplire cu dalta si ciocanul de zidarie, fie prin acoperiri locale cu mortar; -pentru asig. aderentei, supraf. se curata de praf, pete de grasime, se cioplesc cu dalta suprafetele netede de beton sau se curata rosturile zidariei de caramida; -fixarea plaselor de rabit, prin ancorarea de elem. constructiei, pt tencuirea supraf de lemn sau metalice si pt obtinerea unor tavane netede in cazul planseelor cu grinzi vizibile; *Operatii pentru executarea tencuielilor driscuite Principalele operatii de executare sunt legate de realizarea celor 3 straturi, precedate de trasarea suprafetelor. Trasarea suprafetelor este compusa din 2 operatii :punctarea si executarea stalpisorilor. Operatia de punctare consta in realizarea pe supraf de tencuit a unor martori de mortar la nivelul stratului de grund care urmeaza sa se aplice. Executarea stalpisorilor consta in realizarea unor fasii de mortarlate de 8-10cm intre martori care se niveleaza cu un dreptar sprijinit pe fetele martorilor. Stalpisorii de mortar pot fi inlocuiti cu repere metalice de inventar.

Aplicarea spritului: -spritul sau amorsajul este realizat dintr-un strat de 1-2mm grosime cu o consistenta fluida; Stratul de sprit se aplica manula prin stropire cu bidineaua sau maturica, iar mecanizat cu ajutorul masinilor de tencuit. Nu se niveleaza pentru a asigura o buna aderenta cu grundul. Aplicarea grundului: - stratul de grund are o grosime de cca. 10- 15mm, si se aplica numai dupa intarirea stratului de sprit. Realizarea grundului poate fi manuala sau mecanizata. Aplicarea manuala se face prin aruncarea mortarului cu canciocul sau mistria intre stalpisorii de mortar. Stratul de mortar se intinde si niveleaza intre stalpisori incepand de jos in sus cu ajutorul dreptarului rezemat orizontal pe stalpisori. Dupa prima nivelare se completeaza golurile si se niveleaza din nou. Suprafata nu se netezeste pentru a asigura o buna aderenta a stratului vizibil. Aplicarea mecanizata a grundului se face cu masini de tencuit. Aplicarea stratului vizibil: - stratul se aplica dupa uscarea grundului, incepand cu tavanul si continuandu-se cu peretii dupa o stropire cu apa in prealabil a acestora. Grosimea stratului de tinci este de aprox. 2-4mm si se prepara cu nisip cu granule mai mici de 1mm. Aplicarea se face pe mici

suprafete si se intinde imediat cu drisca intr-un strat uniform si cat mai subtire. Netezirea se face prin stropind apa cu bidineaua pe stratul aplicat si prin frecarea cu drisca cu miscari circulare. *Operatii pentru executarea tencuielilor gletuite Tencuielile gletuite sunt superioare celor simple, driscuite datorita modului de realizare a suprafetelor vizibile cu ajutorul gletului de var sau a gletului de ipsos. Aceste tencuieli constituie suportul finisajelor de tipul zugravelilor si vopsitoriilor. Tencuieli gletuite cu glet de var:

-gletul de var reprez un strat subtire de pasta de var simplu sau cu adaos de ipsos, aplicata pe tencuieli driscuite inainte de uscarea completa a acestora. Pasta de var se intinde pe suprafata driscuita cu o drisca metalica, netezindu-se pana se obtine o suprafata perfect neteda fara zgarieturi sau urme de drisca. Pentru netezire, drisca se tine inclinata fata de suprafata driscuita, miscandu-se in toate sensurile. Tencuieli gletuite cu glet de ipsos:

-gletul de ipsos reprez. un strat de pasta de ipsos de 1-3mm grosime, aplicat pe suprafete driscuite cu mortar de ciment cu var, ipsos cu var sau de ipsos umezit in prealabil pentru a mari aderenta pastei la supraf. Intindere si netezirea se face ca si in cazul celei de var, pe portiuni de maxim 1m 2 . Fiecare portiune gletuita trebuie prelucrata rapid prin 2-3 treceri pana ce pasta nu-si pierde plasticitatea. *Verificarea calitatii consta in urmatoarele:

driscuirea cu mortar de var, de ciment sau cu var cu ciment. -petele cauze: - infiltratii de apa din conducte sau burlane fisurate; - aplicarea s-a facut pe zidarii umede ceea ce conduce la aparitia

eflorescentelor; -lipsa izolatie hidrofuge

la zidurile de la parter sau subsol, ceea

ce da nastere la pete de igrasie; - condensarea aburilor din incaperi pe pereti exteriori reci. Repararea consta in

indepartarea sursei de umezeala, uscarea tencuielii si aplicarea unui alt finisaj.

-impuscaturi de var apar dat. calitatii proaste a varului din mortare, a existentei in compozitia acestuia a unor granule de var nestins. Repararea se realizeaza prin operatii asemanatoare ca in cazul tencuielilor coscovite.

CAP. 11 TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE PARDOSELI SI FINISAJE

66. EXECUTAREA PARDOSELILOR

66. EXECUTAREA PARDOSELILOR

RECI (beton, mozaic, gresie)

66. EXECUTAREA PARDOSELILOR RECI (beton, mozaic, gresie)

*Executarea pardoselilor din beton monolit Executia va incepe numai dupa terminarea lucrarilor prevazute sub pardoseli: canale, fundatii, retele electrice, de utilitati si efectuarea tuturor probelor prescrise. Este necesara astuparea sifoanelor de pardoseala, cu dopuri de hartie sau deseuri textile. *Pardoseli din beton de ciment (indicate

in zonele cu solicitari din circulatie,

medii si grele din ateliere, hale

industriale, magazii sau subsoluri

-verificarea supraf. tencuite

tehnice)

d.p.d.v. al planeitatii si uniformitatii, cu dreptarul de 2m lungime.

Lucrari pregatitoare ale stratului suport (variaza in functie de

-verificarea muchiilor la intersectia peretilor cu tavanul, a

natura stratului suport: -elastica(pamant) sau rigid(planseu existent).

muchiilor spaletilor in jurul golurilor;

a)

stratul suport elastic:

-verificarea aderentei

-decaparea stratului vegetal

tencuielii pe stratul suport prin

si

indepartarea materialelor de natura

ciocanirea cu manerul mistriei sau a

organica;

unui ciocan de lemn;

-executarea stratului suport

-verificarea existentei unor