1.

DESPRE CONCEPTIA SPATIULUI ARHITECTURAL IN EPOCA MODERNA SI

PREMODERNA
Spatiul arhitectural este in conceptia lui Bruno Zevi, protagonistul arhitecturii. El spune ca istoria
arhitecturii ar trebui sa fie inainte de toate istoria conceptiilor spatiale; a judeca arhitectura
inseamna a judeca spatiul interior, restul e important dar e subordonat conceptiei spatiale.
Preioada premoderna
Aristotel defineste spatiul ca fiind un continuator de lucruri, o cavitate limitata la exterior si umpluta
la interior; arhitectura este ratiunea de a umple aceasta cavitate. Observam in aceasta gandire
reducerea la cele doua extreme a spatiului arhitectural interior si exterior. Aceasta gandire bipolara
a caracteriat aproape toata perioada de doua milenii a gandirii occidentale. !ateva mari etape au
marcat conceptia despre spatiu ce tine cont de descoperirile stiintifice ale vremii"
a# !onceptia euclidiana $a dominat aproape %& secole gandirea stiintifica. Spatiul era cosiderat
limitat, finit; legile matematicii se baau pe axiomele euclidiene ce constituie suportul logic al
geometriei ca expresie a nevoii umane de ordine in haos. Ordinea este o nevoie profund umana
ce reulta din limitele conditiei umane.
b# !onceptia ne'toniana $marcheaa marea schimbare in conceptia despre spatiu, pornita din
perspectiva reconsiderarii spatiului fiic si a descoperirii legilor atractiei universale. Spatiul era
omogen, iotrop, imobil. Extensia spatiului in univers putea fi finita. Spatiul arhitectural e in
continuare perceput din perspectiva geometrica, statica, nu se elibereaa prin miscare de
constrangerile statice.
c# !onceptia lobacevsc(ana )neeuclidiana# *+obacevsc(, matematician rus aduce in discutie
axiomele lui Euclid. El extinde problematica spatiala introducand notiunea de deplasare in calculul
matematic.
d# !onceptia topologica $baata pe teoria relativitatii )Ensthein#. ,eorii " $continuitate spatiu$timp;
$infinitul limitat de constanta viteei luminii ; $simultaneitatea e relativa.
-n teoriile arhitecturii contemporane se foloseste terminologia de spatiu euclidian in
sens mai larg decat sensul strict )sens strict.spatiul e limitat ;$sens larg.propune un sistem de
coordonate care e teoretic infinit in spatiu si timp#. /erioada premoderna e profund marcata de
conceptia euclidiana despre spatiu chiar daca in sec. %0 se imbogateste cu noi teorii; istoria si
teoria arhitecturii se inspira din arta, stiinte psihologice, sociologice. 1iscarea e influentata de
arhitectura )arta a spatiului pentru prima oara#.
Sedl 1a(er trateaa forma in 2 ipostae" a# ca proportie; b#ca structura; c#ca spatiu.
/roportia se baeaa pe teoria
numerelor; proportia in sine nu duce la placere estetica decat daca sunt armonioase, insotite de
3euritmie4 care tine de spiritul si starea artistului. 5orma ca spatiu nu duce la reultate
satisfacatoare daca spatiul nu e luat impreuna cu limitele sale materiale. Arhitectura premoderna a
compus mereu spatiile in ideea de interpretare, dar statica si baata pe ierarhie. Barocul a condus
la prima eliberare spatiala" a descopmus peretii si acoperisurile, a subliniat existenta a 6 coji
)interior si exterior#. /ana in sec 67 problema spatiului poate fi pusa sub 6 aspecte" $unul al
spatiului arhitectural propriu$is, analiat prin exemplele cele mai valoroase ; $altul al discutiei
despre spatiul arhitectural facuta prin teoria arhitecturii.
1
/erioada moderna
Aparitia noilor matreiale si punerea lor in opera, devoltarea industriei produsului ce antreneaa
problematica arhitectura locuintei de masa si a estetiarii acesteia, toate acestea se fac pe fondul
unor profunde transformari in gandirea specifica arhitecturii moderne. Spatiul traversand materia,
golul traversand plinul, relatia plin$gol, continuitatea spatiului interior *exterior definesc o noua
relatie intre forma si spatiu.
Spatiu ca obiect, forma concreta, materie incarcata de simboluri. Spatiu ca un gol, spatiu sapat in
forma. !ontinuitatea spatiului, extensia, penetrarea interior$exterior, curgerea , fluenta, sunt notiuni
din ce in ce mai vehiculate in vocabularul arhitecturii moderne. +imita spatiala nu mai trebuie sa
corespunda structurii portante. 8right distruge colturile introducand ferestre de colt, limita nu
corespunde structurii portante, console uriase, partiu flexibil. +ud'ig 1ies 'an der 9ohe are o
contributie importanta in largirea acestiu vocabular )pavilionul expo de la Barcelona#, prelungirea
exagerata a peretelui afiseaa extensia unidirectionala a spatiului, folosirea peretilor in scopul
limitarii, dirijarii sau curgerii spatiale.
2. IDEALUL SOCIAL epoca premoderna, moderna si conemporana
:ominata de cateva valori morale ):;1<EZE;, S,A,;+, S,--<,A#, revolutia francea transforma
aceasta triada in opoitia :umneeu$om, stat$cetatean. Sfarsitul sec%0 inceputul sec 67 triada
devine tot mai labila ; motivatii"$ revolutia %0%= ce a druncinat statul imperialist si tarist rus,
credinta si le$a inlocuit cu conducerea proletariatului; $marirea imperiului austro$ungar *
eliberarea pop., europei centrale si de est.
1arile idealuri pt >o lume mai buna? , accesibile celor multi sunt imbratisate si de elita europeana ,
apuseana, care considera rev. rusa ca o 3experienta valabila4. +ocuinta de masa, 3masina de
locuit4 a lui !orbusier, urbanismul lui 3luminat4 erau mai curand expresii ale unor teoretiari
convingatoare, dar erau departe de a fi un ideal.
Avangarda germana propovaduieste idei ce pp. depasirea diferentelor de clasa.
Arta realista descopera calitati estetice in viata oamenilor de rand a omului necajit$ devine arta
maselor, mijloc de educare, iar omul de rand devine omul nou
;topia constructivistiilor elitisti e greu digerata de mase, in schimb arh academica , desi eclectica
corespunde mai bine gustului popular ea devenind ulterior arh 3socialista4, exprima cultul
personalitatii staliniste , musoliniana, hitleriste
9ealismul socialist castiga tot mai mult teren. %02@$ congresul scriitorilor sovietici$prima definire a
realismului socialist" procedeu artistic de a reflecta realitatea prin prisma revolutionara si de a AAA
cu scopul de a forma omul nou
Ea este realista in continut dar natioanala ca forma, arta fiind pusa in slujba politicului
9ealismul socialist ca forma de manifestare artistica cuprinde intreaga europa prin miscari de
dreapta$fascism, dar si de stanga$comunism
Ambivalenta perioadei moderne ca o balansare intre cei doi poli )dr, stg#
-ndiferent de idealul sau convingerea politica si sociala arh adopta fie 3academismul4 clasicismul,
eclectismul pe care ai il numim realism socialist, fie arh moderna
!harta de la Atena * %02&$ principiile au fost imbratisate de intreaga lume postbelica, dar greselile
facute au fost exagerate in special in estul europei" refuul trecutului, ignorearea culturii urbane,
toate acestea convin puterii care propune monumente impunatoare, pompoase ce distrug tesutul
si esenta urbana )ex" monum. hitleriste ale lui Speer#
/e de alta parte arh locuintei de masa a fost tot mai mult neglijata, aflandu$se la polul opus celei
monumentale, dihotomia aceasta extinandu$se si asupra altor aspecte de vieti urbane" centru$
periferie, arh culta$arh vernaculara
2
O prima reactie la politica totalitara si arh aferente o repreinta miscarea ,endea in -talia ce
inceraca reabilitarea arh prin intoarcerea la traditie si istorie
9eorientarea stangii europene mascata de teoriile italienilor este dublata de ,eam$ex al carui
program teoretic isi propune rediscutarea critica a !hartei de la Atena si reorientare spre crestere,
schimbare, identitate
-n Anglia apusul -mperiului victorian puritana e marcata in anii B7 de miscarea populara condusa
de grupul Archigram
+a americani se obserbva saracirea modernismului clasic si se doreste regasirea farmecului, a
enuntiei, a semnificatiei
Anii B7$ marcati de evenoimente politice si sociale importante"
$deradacinarea celor din mediul rural si greutatea adaptarii intr$o lume noua
$raboiul rece
$perspectiva distrugerii nucleare
$raboiul din Cietnam
.DO stare de blaare lipsa de entuiasm, goliciune
1arcati in europa, America si Eaponia de arh metabolista, transformata ulterior in arh
megacontructiilor gigantice, ca o solutie pt. principiile urbanistice si sociale in continua schimbare,
adaptare, evolutie.
/ost$modernismul.un curent nascut in america
+ate$modernismul
:econstructivismul.contesta toate valoriile perene majore ale societatii caracter anti politic, anti
social$este elitist intolerant.
!. DIHOTOMIE SI ARHITECTURA " consecina po#iicii oa#iare in Romania
1ostenirea totalitara ofera un peisaj arh. rom. destul de deolant, polariat dihotomic in 6
categorii, esential opuse din toate punctele de vedere, cu exceptia celui valoric, care le reuneshte
intr$un consens nonvaloric.
/rima categorie * arh. locuintei de masa"
$saracita de orice semnificatie
$tipiata, sterila
$ultima expresie a Stilului -nternational
$multe Fitsch$uri
$duce la alienarea generala a societatii
$caracteriata prin disconfort si aberatii functionale
A doua categorie * arh. repreentativa"
$opulenta
$supra incarcata ornamental
$jalnic monument al puterii
$aspira la perenitate, mai mult d.p.d.v. material
$eclectica greoaie lipsita de gratie
<eglijata tot mai mult, arh. locuintei de masa se vede situata la polul opus celei monumentale,
dihotomia aceasta extinandu$se asupra altor aspecte ale vietii urbane"
centru si periferie; arh. culta si vernaculara
-n 9om dupa al doilea 91 , nationaliarea completa ce a favoriat o politica de devoltare a arh
canaliata pe industrialiare si locuinta de masa. /olitica e orientata spre stergerea urmelor
trcutului si reconstituirea Grevolutionara4
:inu Hiurescu * istoric$ G distrugerea trecutului rom4
3
$ un numar de 60 de orase din 9om au fost distruse, &IJ .D pierderea identitatii si reconstruirea
lor dupa principii schematiate si simplificate ale !hartei
$ I orase mari din ,rans. au fost menajate in ona lor centrala ce avea un nucleu istoriceste
constituit si valoros
$ ,ipiarea exagerata a locuintei, confortul redusK arh repreentative megalomane si eclepticeK
masive demolari.Dexasperarea inteligentei romanesti.
Di$oomie si ar$iec%ra.
5ilosofia 3simbioei4 este adusa ca argument de arhitectul japone Kiroshawa in sprijinul criticii
dualismului occidental, dualism ce a condus la ierarhiarea, segregarea partii de intreg, a
principiului de secundar, a intteriorului de exterior si a nascut o lume dihotomica, absurda, ce si$a
construit propriul esec. /rin contrast, gandirea orientala straveche presupune o existenta neutra,
dincolo de bine si rau, o 3o constiinta singura neamenintatoare4, ce coexista cu extremele,
facandu$le tolerabile reciproc.
Hrilele spatiale tridimensionale devenite una din formele cele mai uitate ale postmodernismului
pentru spatiile de tranitie, sunt cel mai stralucit exemplu de conturare 3implicita4 a spatiului
neutru, de detenta si disipare, de retensionare si reenergiare, de ambiguitate.
Arhitectura lui Gaudi si a lui Stemer pot fi considerate proiectii in piatra si beton ale unor imagini si
aspiratii interioare ale omului. !ubistii s$au desprins de natura si, constienti de nevoia de a exista
in intregime intr$o lume confectionata de om, au recompus tot mediul inconjurator pe baa
cuburilor intr$un fel care poate fi privit ca cinic.
Este posibil ca suprafetele curbe sa fie un mediu propice pentru a copia, cu materiale facute de
mana omului, libertatea organica din natura.
!oncluiile puterii totalitare in 9omania
Spatiul spiritual romanesc se particularieaa fata de cel est european prin cateva trasaturi
distincte"
$o continuitate multimilenara
$ o enclava de latinitate
$ o toleranta extrema
$ o extraordinara percutare in spiritualitatea universala
Exploia informationala la care asistam ai se declanseaa pe fondul unui vid international.
Selectarea acestor informatii si discernamantul, vor trebui sa devina libere si autodidacte obisnuite
in lumea democratica pe care ne$o dorim.
,ineretul a fost mai reervat in a accepta, mai protestatar fata de politica totalitara, iar ai tot el e
mai receptiv si mai avid in dorinta atat de multelor recuperari.
1ostenirea totalitara ofera un peisaj arhitectural romanesc destul de deolant, polariat dohotomic
in doua categorii, esential opuse.
/rima categorie, arhitectura locuintei de masa, saracita la propriu, ultratipiata, sterila si ultima
expresie a Stilului international golit de semnificatie, a primit in ultimii ani o spoiala decorativista de
3specific4 national impus de putere, ce cu rare exceptii s$a putut sustrage Litsch$ului si care, gratie
disconfortului, dar mai ales aberatiilor functionale din ultimii ani ai deceniului noua, nu mai putea fi
numita arhitectura, influentand puternic alienarea generala a societatii.
A doua categorie, arhitectura repreentativa, orientata si supraincarcata ornamental, jalnic si
gigantic monument al unei puteri.
-n acest peisaj desprindem insa si preenta, e adevarat minora, a catorva aspecte arhitecturale ce
ne pot oferi sperante. -n primul rand o mostenire istorico$patrimoniala extrem de valoroasa care a
fost total neglijata, dar mai poate fi recuperata si conservata.
4
-n al doilea rand sansa unei latente spirituale care ne ofera posibilitatea evitarii unei greseli prin
sarirea unor etape.
-n al treilea rand o scoala de arhitectura cu o deosebit de buna traditie si care a constituit A
spiritual al unor reale manifestari practice sau teoretice ale discursului arhitectural, in special in
perioada interbelica.
&. LIM'A(UL ARHITECTURAL IN E). LUI SHULT*
-dealul estetic$ornamentul poate fi aplicat sau structural
$ornamentul are rol de comunicare codata.D limbaj
Spatiu * considera ca relatiile fundamentale geometrice pot fi combinate intre ele
$organiarea elem de arh
in raport cu un punct .D centralitate,
in raport cu o linie .D axialitate
$organiarea in raport cu un sistem de coordonate spatiale .D schematiarea structurala
$face diferente intre relatiile geometrice si cele topologice )cantitate in raport cu calitatea#
$relatiile geometrice Krelatiile topologice Krel conventionale .D analia sp. arhitectural
$Hestalf * accesibilitatea pp. o atitudine adecvata, starea de gratie .D spectator initiat
$forma ca sp interior nu duce la reultate numai daca e luat cu tot cu limitele sale
!aracterul unui loc )sp# poate fi independent de forma spatiala, dar dependent de motivatia
simbolica
$mecanismul autoreglabil, ale cMrui articulaNii sunt capabile de a prelua situaNii noi, pentru care nu
a fost programat iniNial.
$!apela 1edici )1ichelangelo#.Dsimbolic
$ sacristia SOn +oreno a lui Brunelleschi .Delemente stereotipe
<u doar forma spatiala determina arh ci mai multi factori"
$Bruno Zevi * sp interior e principal in arh, se apropie de romanticii germani
$face distinctie intre sp fiic si sp arh
!apacitatea unei structuri formale, adica aptitudinea de a primi continut, e determinata de
posibilitatea sistemului de comunicare
/.C. 1eiss * teorii spatiale legate de semnificatia arh sunt reluate atat din directia discursului
gestataltist al formei spatiale semnificative cat si din cel al locului nascator de identitate
Lim+a,%# ar$iec%ra# #a Sc$%#- .e/emp#e0
Epoca moderna devolta un nou raport intre ornament si repetitie, intre traditie ca un 3dar4 preent
prin ornament si sensul, semnificatia ornamentului inerent logicii constructiei.
Ornamentul poate fi aplicat deci 3gratuit4, arbitrar, sau 3structural4, deci logic, constructiv. -n orice
ipostaa, el recastiga dreptul la existenta in forma arhitecturala contemporana, iar teoriile
semiotice actuale ofera ornamentului rolul de comunicare 3codata4 deci rolul de 3limbaj4. C.N.
Schulz in 3+imbajul arhitecturii4 aduce o contributie nepretuita intelegerii fenomenului prin
exemplele asupra momentului funerar a lui Carlo Scarpa dedicat familiei Galli.
+imbajul arhitecturii ca arta este viualul. 1esajul identitatii in univers poate fi exprimat cu forta
chiar intr$un limbaj abstract dar simboliat, prin reluarea expresionismului corbusianist in ipostaa
japonea )Schimohara#.
Alvaro Sia dovedeste in intreaga sa opera o indentificare cu acelasi mesaj al identitatii, la care
ajunge din directia opusa * o cultura inchisa, mijloace elementare si o continuitate traditionala
profunda. Se observa doua atitudini opude referitoare la traditie. ;na, pedaland pe conservarea
formelor traditionale,$ de obicei inchise, explicite, centripete * care risca in extremis sa ramana
clonata intr$un limbaj cu nuanta tehnologica. Aceste forme devin suficiente prin lipsa capacitatii lor
5
evolutive. Schulz asemuieste spatiul arhitectural cu o articulatie, mecanism capabil de adaptare,
schimbare si evolutie.
O alta atitudine priveste formele traditionale la modul esential, propunand forme deschise,
centrifuge, capabile de schimbare, cu alte cuvinte, evolutive. Aceasta tendinta poate avea la
randul ei riscul pierderii identitatii prin universaliare.
1. 2ORMALISM " REALISM IN CONCEPTIA LUI '. HUET .idea#%# socia#0
/ornind de la paradoxalul slogan sovietic al arhitecturii PraNionale prin conNinut si naNionale prin
formaP ce de fapt promova o arhitectura a puterii sovietice pan ruse )Quet# a ;niversitMNii
+omonosov presMrata in ipostae identice in mai toate capitalele din Estul pro sovietic. Arhitectura
eclectica si deci formalista nu a fMcut decOt sa scindee forma de conNinut provocOnd si
contribuind substanNial la cria arhitecturii postbelice.
.Dmonumentele hitleriste ale lui Speer si mai tariu cele staliniste au toate un numitor comun" sunt
eclectice, pompoase, greoaie, perene, dorinta de acces la eternitate a tiranilor e invers
proportioanala cu legitimitatea lor.
Arhitectura locuintei de masa se vede situata la celalat pol fiind neglijata
!upa Brecht, realismul nu este o problema de forma, )ci de politica n.n.#. /arafraOndu$l, Bernard
Quet, critic contemporan france, afirma" Pai pofta sa spui ca nici formalismul nu e o problema de
formaP, referindu$se la faptml ca formalismul, nu mai puNin e o problema de politica
:upa Quet, orice arh care figureaa in proiectul sau o utopie de ordin social fara conflict e
formalist )un ex, Bofill construieste in vremurile postmoderne Cersailles pt saraci si alte complexe
megalomane, el propunand saracilor ansambluri gigantice, greoaie, reci, lipsite de poeie, ca
amintire ale vremurilor totalitare#
:upa Quet formalismul ar avea mai multe atribute" este birocratic$ deoarece orice sistem care
tinde sa reduca realul la un numar de nevoi, de standarduri, de stiluri, duce la formalism
Sau * orice simpla adecvare la normele functionale fara raportare la social sau la comanda
sociala e formalism
Este tehnocratic$aplicarea mecanica a tehnicii la realitate o marcheaa pe aceasta si o transforma
in abstractie; orice arh. redusa la o serie de operatiuni de tehnica financiara distributiva, sau cons$
tructiva este formalista.
Este irational * arhitectii care cauta in afara arh. propria lor rationalitate, se expun grav la
formalism
<otiunea de formalism e folosita de Quet atat in sesnsul desprinderii formei de continut, dar si in
cel al atitudinii fata de societate a gestului creatiei.
Huet " #ansarea concep%#%i de c#adiri raiona#e
Huet )lanseaa conceptul de cladiri rationale prin continut si nationale prin forma#
Sloganul sovietic al arh. 3rationale prin continut si nationale prin forma4 promova o arhitectura a
puterii sovietice )Huet#. Arhitectura ecleticta si deci formalista, nu a facut decat sa scindee forma
de continut provocand si contribuind substantial la cria arhitecturii postbelice.
Ai, in numele post$modernismului, Bofill construieste 3Cersailles$ul pentru saraci, sau alte
ansambluri clasiciste monumentale in Saint Quentin, sau Palais d!ra"as in 3#arne$la %allee4.
Bofill propune 3saracilor4 ansambluri gigantice, greoaie, reci si lipsite de poeie ce amintesc de
tipurile staliniste.
!u adevarat nationala in continut si forma pare ca s$a dovedit arhitectura japonea care, incepand
cu anii B7 exerseaa o puternica presiune asupra spiritualitatii occidentale careia ii opune
exemplul spiritualitatii profund traditionale si temeinice, intelepte a lumii orientale. ,ermeni cheie"
6
spatiul median, fictionalismul, densitatea concentrata, semnificatia duala, ambivalenta si
polisemia.
Britanicii si finlandeii au demonstrat ca o arh. nationala poate fi obtinuta prin exersarea pina la
limita valorilor nationale in ceea ce au ele esential si substantial in continut.
3. IDEALUL ESTETIC
/ana la sf sec %0 creatia artistica aspira la frumusete pe care o raporta mereu la realitate.D
idealul de perfectiune
Aristotel )discipol al lui /laton# * arta imita natura
$omul e singurul capabil sa faureasca forme perfecte
$arta educa firea umana
$actul de creatie e purificator
/laton $ frumosul nu are caracter imobil, atemporal si aspatial
$arta .atribut al puterii divine, abordabil printr$un indelung proces de initiere
$actul de creatie pp o stare emotionala ce nu are nimic in comun cu rationalul
$arta superioara naturii
<umerele, formele sunt sacre in masura in care ele sunt regulate
$proportiile perfecte sunt divine
$rapoartele armonioase, sectiunea de aur, formele platoniciene sunt perfecte * ideale, fiind modul
de studiu, reflectie si compoitie artistica
-n antichitate fenomenul era considera(t ca facand parte din triada spiritulatitatii umane" solid, util
frumos
Asociat cu armonia ordinea, adev, gratia, forma, idealul estetic nu se refera la realitate asa cum
este ci incerca o corectare a ei prin arta printr$o pronuntata valoare spiritula, abstracta
5rumosul si Sublimul se deosebesc ca nuanta in interpretarea estetica "
%.prerealista numai in ceea ce priveste finalitatea" $frumosul precede sublimul, el fiind o nauinta
spre perfectiune
*sublimul este absolutiarea frumosului
6.realista, moderna si premoderna * accepta sublimul ca pe o categorie estetica reultata nu
neaparat din perspectiva frumosului, dar si din al(te perspective
Arta realista * critica conceptul platonician al superioritatii artei fata de natura
$%=0= Schlegel considera ca principiul artei nu e frumosul si caracteristicul, interesantul
$%&I2 Farl 9oenLrau * 3estetica uratului4, uratul impus definitiv ca o categorie estetica * idei
experimentate cu succes de repreentanti ai artei realiste )Beaudelaire, Brecht, /icasso#
1iscarea moderna * rastoarna conventiile, modelele, prejudecatiile; frumosul este rational,
luminos, optimist;uratul nu apare decat din perspectiva contestarii totale
$teoriile moderne s$au nascut pe fondul unor mari prefaceri sociale, tehnologice .D vor afecta
gustul estetic
$ornamentul devine 3crima4 odata cu lucrarea pamfletara a lui Adolf +oos * 3Ornament si crima4;
este respins definitiv .D sinceritate functionala si structurala .D noi principii estetice la randul lor
docmatiate de repreentantii modernismului clasic" +e !orbusier, 1ies Can der 9ohe. Ei impun
cu autoritate un gust sigur" frumosul rational; structura este expresiva si sincera conform cu
materialul, iar functiunea devine exprimata volumetric a.i. frumosul .D din unitatea dintre continut
si forma
3Stilul international4 postbelic a saracit arh prin repetitia formei * tip industrialiate, reducand
discursul estetic la tipologie
7
1iscarea postmoderna * reabiliteaa ornamentul ca factor important in personaliarea arh, in
restituirea semnificatiei, a identitatii
/eter BlaLc * nevoia de emotie .nevoia de impodobire
Centuriu * nevoia de ludic, de comunicare, opusa plictiselii reultate din simplism
Eisenman * nevoia de arbitrar opusa ordinii
!h. 1oore * ornamentul devine purtator de sens istoric, cod al constientiarii apartenentei la o
civiliatie
-n urbanism, principiile arh postmoderne contraic principiile urbanismului liber * ratioanalist
)!iam# , readuce in discutie traditia urbana istorica
Epoca contemporana * devolta un nou raport intre ornament si repetitie, intre traditie ca un 3dat4
preent prin ornament si sensul, semnificatia ornamentului
$ornamentul poate fi aplicat gratuit, arbitrar sau poate fi aplicat logic ,structural
,eoriile semiotice actulae ofera ornamentului rolul de comunicare codata, rolul de limbaj )Schul *
3limbajul arhitectural#
:econstructivistii * motivul oomorfic )lebada, delfin, peste#.expresie a arbitrarului
$o noua forma de perfectiune
Eisenman * analieaa ornamentul ca pe o preenta, raporteaa totul la o anumita experienta arh
care nu are materialitate dar care repreinta un eveniment care vorbeste dspre trecut, despre
traditie si preent, un eveniment perceput de noi prin prisma propriei noastre experiente
Ornamentul $ formeaa si informeaa, semnalieaa si simbolieaa, poarta si rupe o traditie
$3lebedele sau delfinii4 lui Emgraves,4pestele4 a lui Hehr( * nu au nimic de a face cu functiunea,
efectul scontat este indiferenta.
Idea#%# eseic 4n opera prerea#is56
/OnM la sfOrRitul secolului S-S creaNia artisticM aspira la frumuseNe care e raportatM mereu la
realitate Tntr$un sens oarecum critic Ri repreintM dintotdeauna un ideal de perfecNiune.
-deii aristoteliene conform cMreia arta imitM natura prin PmimesisP, omul, singurul capail de a fMuri
forme perfecte educa firea umanM, actul de creaNie *catharsisul fiind prin excelenNM purificator * -
se opune conceptul platonician despre frumos, care are un caracter Paprioric, imuabil, atemporal Ri
aspaNialP.
Atribut al perfecNiunii divine, frumosul Tn sine este abordabil printr$un Tndelung proces de iniNiere ce
conduce de la frumosul fiic, la cel moral, cognitiv Ri Tn sfOrRit la frumosul de sine, care, pe
aceastM culme se confundM cu binele.
Arta, dupM Platon, este de naturM divinM, actul de creaNie presupune o stare emoNionalM Ri iniNiaticM
ce nu are nimic cu raNionalul.
Omul$ centru al universului Ri mMsura tuturor lucrurilor este idealiat Tn artM prin repreentarea lui
dupM anumite canoane estetice, iar idealul estetic devine obiectiv la care se ajunge prin anumite
metode, convenNii general acceptate. Antichitatea considera frumosul ca fMcOnd parte din triada
sincreticM a spiritualitMNii umane" util, frumos, ce mai tOriu va deveni atributivitatea esenNialM
definitorie pentru fenomenul arhitectural TncepOnd cu %itru&iu Ri menNinOndu$Ri valabilitatea pOnM
Tn ilele noastre Tntr$un anumit sens.
!ategorii estetice apropiate, frumosul Ri sublimul se deosebesc ca nuanNa Tn interpretarea esteticM
prerealistM numai Tn ce priveRte finalitatea, Tn sensul cM frumosul precede sublimul, fiind o nMuinNM
cMtre perfecNiune, sublimul este absolutiarea frumosului. Arta realistM, modernM Ri postmodernM
acceptM sublimul ca pe o categorie esteticM reultatM nu neapMrat din perspectiva frumosului, dar
Ri din alte perspective.
8
!onceptul platonician al superioritMNii artei faNM de naturM, reluat de renascentiRti a fost accentuat
urmOnd a fi prelucrat critic de arta realistM, care aduce Tn discuNia despre idealul estetic Ri alte
categorii. Schle'el considera ca principiul artei nu e frumosul ci caracteristicul, interesantul, dar
PurOtulP Tn artM e impus definitiv ca o categorie esteticM odatM cu apariNia Esteticii urOtului a lui Karl
(ozen)ranz, experimentat cu succes Tn opere literare Ri plastice" impresioniste, expresioniste,
avangardiste, a ceea ce va deveni arta realistM.
7. Concep%# spa8ia# #a Sc$%#- 9i Meiss.
Aristotel defineRte spaNiul ca fiind un continuator de lucruri, un fel de cavitate limitatM la exterior Ri
umplutM la interior. <u existM spaNiu vid. Arhitectura este raNiunea de a umple aceastM cavitate.
Arhitectura este arta cavitMNilor. Ea defineRte atOt la interior cOt Ri la exterior. Orice perete are o
suprafaNa interioarM Ri una exterioarM. +umea ca spaNiu conNinOnd pe om e o succesiune de coji
sferice fiecare Tnvelind pe precedenta.
ObservMm Tn aceastM gOndire reducerea la cele 6 extreme a spaNiului arhitectural" interior sau
exterior. O operM arhitecturalM care are numai exterior este scenigrafic. 9educerea la spaNiu
PeschiveaM simbolurile Ri semnele concrete subOnNelese de materialitatea saP )Pierr &on #eiss#.
/erioada premodernM este profund marcatM de concepNia euclidianM despre spaNiu. Arhitectura ca
PartM a spaNiuluiP apare pentru prima datM odatM cu miRcarea PEifUhtungP ai cMrui repreentant,
*+lflin, analieaM
Stilurile arhitecturale, Tn special renaRtere Ri baroc din perspectiva factorului psihic. *orrin'er
analieaM stilul gotic Ri neogotic aducOnd noi contribuNii la TnNelegerea goticului ca artM abstractM,
iraNionalM, baatM pe empatie Ri intropatie. ,eoria PHestaltistMP trateaM forma ca pe o funcNie a
psihicului.
1etoda analiei formale a lui Sedlma,r trateaM forma Tn trei ipostae" forma ca proporNie, forma
ca structurM Ri ca spaNiu. 5orma ca proporNie se baeaM pe teoria numerelor. /roporNiile Tn sine nu
produc TnsM plMcere esteticM dec dacM sunt armonioase, simetria lui %itru&iu, starea de PgraNieP a
creatorului, curitmia. Starea de PgraNieP nu poate fi transmisM decOt unui spectator iniNiat"
Paccesibilitatea unei opere de artM presupune o atitudine adecvatMP)Schulz#.
5orma ca spaNiu interior nu poate duce la reultate satisfMcMtoare dacM spaNiul nu e luat TmpreunM
cu limitele sale materiale care, singure, la rOndul lor, nu pot avea semnificaNie.
P!aracterul unui loc poate fi independent de forma spaNialM Ri dependent de motivaNia
simbolicMP)Schulz#. Arhitectura este determinatM de foarte mulNi factori dintre care doar unul este
forma spaNialM.
<oNiuni de PinterpretareP, PfuiuneP, precum si interpretarea renaRterii ca pe o PadiNionare de forme
independenteP, Tn vreme ce barocul PpriveaM pMrNile de independeNa lor dOndu$le sens doar
TmpreunMP.
Spa8i%# conemporan 4n :i-i%nea #%i Sc$%#- 9i Meiss
Vn teoriile arhitecturale contemporane se foloseRte terminologia de spaNiu euclidian Tntr$un sens
mai larg decOt acela Pstricto sensoP de spaNiu definibil Tn cadrul geometriei euclidiene. Sensul strict
euclidian este cM spaNiul este limitat, Tn timp ce sensul actualiat presupune un sistem de
coordonare, care este teoretic infinit Tn spaNiu Ri timp. :upM C. N. Schulz PrelaNiile fundamentale
geometrice pot fi combinate Tntre eleP. Organiarea elementelor de arhitecturM Tn raport cu un
punct se numeRte centralitate, cea Tn raport cu o linie se numeRte axialitate, organiarea dupM un
sistem de coordonate spaNial conduce un schelet structural. /antru a TnNelege mai bine diferenNa
Tntre relaNiile geometrice Ri cele topologice, Schulz atribuie cantitatea primelor Ri calitatea
9
celorlaltor, prin calitMNi TnNelegOnd caracterul difu sau centripet, analia spaNiului arhitectural ar
trebui fMcutM NinOnd cont de relaNiile convenNionale.
P.%.#eiss * teoriile spatiale legate de semnificatia arhitecturii sunt reluate atat din directia
discursului gestaltis al formei spatiale semnificative cat si din cel al 3locului nascator de identitate4
;. Termino#o<ie in perioada premoderna, moderna, posmoderna, conemporana si rea#isa,
sens%# si op%s%# sens%#%i.
Evolutia arhitecturii de la perioada premoderna, prerealista si realista prin perioada moderna,
avangarda, maturitate si declin, pina la perioada postmoderna. Ai asistam la o noua
disponibilitate spre forme elitiste, profund spiritualiate ale miscarii deconstructiviste. Arhitectura
Hi =Tec$ exprima tentativa fireasca a contemporaneitatii de a da forma tehnologiei celei mai
avnasate, dublata de castigurile stiintelor abstracte. Arhitectura premoderna a fost numita late$
moderna sau post$corbusiana. Ai foarte multe terminologii ar trebui reevaluate , intelese diferit din
prisma reevaluarilor istoriei. 1ulti alti termeni s$au conscrat prin intensa lor folosire in ideea unui
sens anume, altii au o tendinta de a semnifica, paradoxal, exact opusul sensului la propriu al
termenului. -n prima categorie despre arhitectura realista nu a fost nevoie de o departajare
politiata a manifestarii realiste in 3rea#ism=socia#is4 3rea#ism4)capitalist#, asa cum suntem
obligati a specifica in arh. pentru a localia. Arta realista a avut o evidenta deschidere spre mase,
o tentativa de a se implica in socila, devenind 3angajata4. -n lumea occidentala democratica e
obtiunea libera, constienta si autoimpusa a artistului. -n lumea puterii totalitare obtiunea spre
implicare socila nu mai e la latitudinea artistului.
Arh. perioadei realismului este mereu preentata ca fiind arh. fascista, opusa celei staliniste, fiind
clasiciste, monumentale, greoaie, eclectice, lipsite de gratie si umanism.
E/presionism%# este o miscare catalogta initial realista, apoi formalista, deci arta de dragul artei
)-atlin. /issitz),#. <u toata arhitectura 3realist *socialista4este eclectica. Stilul international s$a
suprapus in timp si spatui cu realismul socialist. Estul european pstbelic a 3beneficiat4 de toate
excesele simplificatoare, generaliand termenul de 3arh. a periferiei4. :ar aceasta exista si in
marile orase occidentale sub forme alienate, sau sub forma unor centre noi administrative de tip
31anhattan4.
>. P. EISENMAN
$exponentul cel mai riguros al deconstructivismului explicabil prin formatia sa ratioanalista
$preenta absentei$prin sustragerea unei portiuni dintr$un volum sau prin anularea onei centrale
$ueaa, la inceput de idei neostructuraliste apoi de ideile protestatare ale deconstructivismului
$elitismul incomprehensibil .D alienare
$ considera ornamentul ca pe o necesitate a arbitrarului necesitate a secondaritatii ce trebuie
abordata impreuna cu principalul
Adre' Benjamin spune despre Einsenman ca"
$incorporeaa 6 tendinte divergente, una care ne situeaa in sanul ornamentului si alta care ne
distanteaa de aceasta istorie deschisa spre posibilitatea avangardei arh
$riscul care exista in tentativa de a stabili un raport intre ornament si repetitie e acela de a reduce
arh la ornamentalAAA
$analiand ornamentul ca pe o preenta .D raportul la o anumita experienta arh ce repreinta un
ornament care vorbeste despre trecut
$spatiu de tranitie dintre int si ext, intre public si privat, intre o structura portanta si necesitatea
unei alteia neportante dar necesare prin arbitrarul ei.D devin aproape obligatorii in arh
postmoderna
10
$contextul e total neglijat la deconstructivisti" P<oi am utiliat terenul ca pe un palimsestun loc unde
se scrie, se Rterge si se rescrie istoria. !lMdirile noastre sunt procesul invers al faptului ca situl
emana clMdirea concept /ost1odernist. !lMdirile noastre creeaM terenul concept <on$
/ost1odernist.P )Eisenman#
Eisenman a devoltat teoria analiei si folosirea ei in cadrul proiectarii
$casele %$0 * simpatie pt modernisti
$casa %7 * orientarea deconstructivista devine evidenta, influentele psihanaliei si ale filoofiei
nihiliste constituind doar o parte din aspectele declarate ele autorului.
!asa cu nr.%7 este prima aplicare adescompunerii, dislocMrii si deconstructiei, prin sustragerea
unor elemente care Pdistrug punctul central al imobilului, scara antropomorfica siutiliarile normale
pierderea punctului central, formele in + simboliOnd separarea si instabilitatea, excavarile,
scufundarea in trecut si inconRtient, scalarea si geomatria topologica P.
$5ormele in + dispuse rotativ, aceste cuburi erodate subliniaM condiNia nesigura a universului
$+a Huardiola house TntrepMtrunderea acestor +$uri este savant explicata de autor ca fiind o
Pmarcare a TnNelegerii locului ca reultat al schimbMrii TnNelegerii lumiiP
$Hrilele spaNiale tridimensionale sunt un motiv compoiNional aproape Psine Wua nonP in opera lui
Eisenman. XXEle sunt versiuni neomoderniste alegrilajelor de perspectiva ale lui Braimnte, mai
degrabM deschise )infinite# decOt Tnchise )finite# mii degrabM Wuatrodimensionale decOt
unidirecNionale, mai curOnd uRoare decOt grele
Eisenman foloseste desenul complex al juxtapunerilor secventiale cat si macheta in seria celor %7
case.D filosofia morfologiei formale a cubului ca semn spatial
1?. Compo-iia ar$iec%ra#a in perioada conemporana
!ompoitia exprima 3un mod de a face4. /ostmodernismul se manifesta initial ca o reactie la
principiile modernismului devenit 3clasic4 . !elor 6 mari principii" non$ornamentul si non$contextul li
se opun " reevaluarile istorice si cele contextualiste, considerate adevarate repere ale identitatii,
personaliarii si semnificatiei arhitectuarale. Explicatia criei arhitecturii prin prisma pierderii
atributelor artistice" inefabilul, poeticul, valoareaemotionala, evolutia unor discipline ale esteticii
)semiotica#, ale urbanismului )sociologia#, psihanaliei si filoofiei, contribuie la reevaluarea
disciplinei de teorie arhitecturala, o abordare intuitiva, deci culturala, alaturi de cea pur stiintifica.
Simplitatii arhitecturii i se opune complexitatea, transantei i se opune ambiguitatea, intolerantei i
se opune neutralitatea.
1odernismul a soart coerenta intregului unitar, iar cioburile sunt sursa de delectare a
postmodernismului.
/ostmodernistii eclectici reiau regulile si legile compoitionale clasice, carora le adauga
ingredientul noutatii, sau apartenentei la timpurile actuale.
11. COMPO*ITIA ARHITECTURALA .PREMODERN@MODERN0
!ompoitia .un mod de a alcatui regului si legi de alcatuire a volumelor spatiilor si dimensiunilor
arhitecturale.D principii de compoitie arhitecturala
/aul 9udolph * compoitia . Gcopia unor motive, suprapunerea de ornamente, e o privire
superficiala4
/e de o parte .D pentru unii arh contemporani pb legate strict de compoitie, sunt neesentiale,
minore, superficiale, pe de alta parte.D alti arh contemporani$ !hing afirma ca functiunea si
simbolurile sunt trecatoare, dar sp. si forma raman; in conceptia lui !hing elementele de baZa ale
arh sunt sp. constructia, inchiderea, iar arh. se experimenteaa prin miscare)sp.Ktimp#
11
9egulile, legile compoitiei arh. au constitut preocuparea esentiala a teoreticienilor de arh pana la
aparitia teoriilor sociologiei sau semioticii
Ar$ premoderna
Epoca premoderna a mascat o relativa scindare a artei elitiste de cea populara, culotura fiind sfera
integratoare a celor 6; arta populara recunoaste conducerea elitei, iar aceasta nu o desconsidera
Opera premoderna aspira la coerenta de viiune, pune pret pe continuitate
Opera premoderna urmareste armonia si frumosul ca ideal estetic, iar metodele de realiare a
acesteia sunt date de legile compoitiei arhitecturale
:e la antichitatea greaca vauta de Ciuviu in operele sale la renasterea explicata de Alberti sau
/alladio in toata perioada premoderna s$au cautat principiile universale absolute in fata carora nu
exista mijloc de a te sustrage
Binele si raul, adevarul si minciuna, ceea ce e drept sau nedrept .D principiile oricarei reflexii
teoretice care in privinta arh sunt legate nu numai de forme si sp, dar si de semnificatia acestora
Hrecia antica$ ordinele antice furniau modele sau tipologii de elemente pt a obtine frumosul in arh
Atat ordinele cat si principiile lui Citruviu legate de proportie au avut ca termen de comparatie si
ideal Gomul * centru universului4 Citruviu plaseaa arh intre arta si stiinta si ofera principiile de
alcatuire a templelor pe baa legilor simetriei si a euritmiei )simetria nu poate duce singura la
frumos daca nu e insotita de euritmie#
Alberti extinde problema arh de la cea de obiect la problema sitului si a orasului. 9egulile
conventionale si legile proportionale raman neschimbate in esenta pana in sec 67 ca fundal major
Beaux Art a staruit ncu autoritate in aplicarea principiilor si regulilor de compoitie .D din modelele
istorice
Ciollet +e :uc pt prima oara aduce ideea superioritatii stiintei si tehnologiei ingineresti fata de
arta.D buloversarea academismului beauxartist; C. +e duc pregateste patrundrea stiintelor si
rationalitatii in arh
Bauhaus$ul a dus mai departe idea de patrundere a stiintelor exacte in arh
Perioada moderna
Raiona#ism%# arh moderne inlocuieste principiile acdemismului beauxartist, aducand principii noi
mai abstracte si mai elastice, motivate"
$pe de o parte geometric.D sp. si forma abstractiate, sunt supuse legilor noilor materile si noilor
tehnologii
$pe de lata parte social .D urbanismul generat de !.-.A.1. e bogat in principii cu caracter imuabil
/rincipiile de baa" non$ornamentul, non$contextul
!ornusier lanseaa noile reguli de compoitie devenite limbaj sine Wuo noi ale modernismului,
declara asimetrai aproape obligatorie
$arh moderna aspira si ea la coerenta, dar prin juxtapuneri, fragmentari
$frumosul nu e un scop in sine
$artistii sunt pasionati de nedreptatea sociala
.Darh propune schimbarea lumii oferind un model de viata nou purificator, egaliator
$arh intoarce spatele istoriei, inventeaa o lume mai buna baata pe sinceritate functionala
estetica si structurala
Exagerarile au dus la stereotipia stilului internat
!ria de dupa al 6 lea rab mond, marile probleme soc nereolvate, avantul tehnologic,
schimbarea criteriilor traditionale cu altele e semnalata in jurul anilor B7 de majoritatea criticiilor si
teoreticiienilor
.De nevoie de un nou sens, de farmec, complexitate, ambiguitate, mit, poeie
.Dpostmodernismul
12
12. COMPO*ITIA ARHITECTURALA IN PERIOADA POST=MODERNA
/OS, 1O:E9<-S1;+ se manifesta iniNial ca o reacNie la principiile modernismului devenit
PclasicP. !elor doua mari principii" non$ornamentul )si implicit non$istoria# si non$contextul ) deci
implicit universaliarea prin absolutiare# li se opun" reevaluMri le istorice si cele contextualiste,
toate la un loc considerate )de fapt reconsiderate# adevMratele repere ale identitMNii, personaliMrii
si semnificaNiei arhitecturale. !ercetMrile teoretice se TndreaptM cu precMdere Tnspre explicaNia cri$
ei arhitecturii prin prisma pierderii atributelor artistice; inefabilul, poeticul, valoarea emoNionala, iar
evoluNia unor discipline colaterale ale esteticii )semio$tica#, ale urbanismului )sociologia#,
psihanaliei si filoofiei, contribuie la reevaluarea teoriei arhitecturale )necesara in abordarea
arhitecturala#
Centuri, 1oore, EencLs, Schul. etc. .D simplitatii i se opune complexitatea, tranRantei i se opune
ambiguitatea, , intolerantei$toleranta.
9eabilitarea istoriei si a ornamentului se face in mod diferit la Centuri * referiri ironice la trecut
$1oore * mai putin istorice avand rolul de conshtientiare a apartenentei la o anumita civiliatie
$Bofill )Cersailles pt saraci# * propunere populista de inobilare a modului de viata a clasei medii
$/.1. reiau regulile si legile compoitiei clasice carora le adauga ingredientul noutatii
$/.1. practica un dublu cod" jumatate modern, jumatate altceva )deseori traditie# si incearca sa
comunice pe de o parte publicului, pe de alta parte unei minoritati aviate.
$se poate spune ca /1 e ca un Eanus cu doua fete" una priveste inapoi sperand sa gaseasca
originile, calalta priveste inainte in nimic
,eoriile semioticii explicau capodopera artistica ca o pe fericita coincidenta intre semnificant si
semnificat, iar aplicarea acestor teorii la opere valoroase duce la intarirea convingerii ca e
necesara unitatea, coerentei dintre semnificat si semnificant.
Ai asistam la o dislocare deintre semnificat si semnificant, la o negare a tuturor notiunilor de
comp. arh.
.Dapar reguli noi baate pe descentraliare, distorsiune, disfunctie, dislocare, disociere, regului pe
care ,schuni )repreentant al :E!.#le considera strategii ale disjunctiei.
.D ideea de limita e inlocuita de cea de non$limita, desfashurare la nesfarshit
!ontextul e total neglijat de :E!. care isi propune decontextualiarea prin distrugere si anti
memorie si recontextualiarea in termeni noi .D palimpsest . un loc unde e scris, se shterge si se
rescrie istoria.
-n /1 situl emana cladirea
:E!. * cladirile creeaa terenul
Ordinea * e inlocuita de arbitrar atat in domeniul"
a#functional
,schuni * 3parcul la Cillette4
Eisenman * 38ES<E9 !E<,E94
b#al structurii
Hrilele * necesitatea str. slabe, neportante, arbitrare
c#al formei
Eisenman * preenta absentei .D forme sugerate
)Cei Eisenman, ,schumi, Qadid#
-n concluie, putem spune ca un principiu , legile comp. arhitecturale si$au pastrat preenta, dar si$
au largit tot mai mult sensul, extinand sesnsul notiunilor sau completand cu altele noi
Enuntarea principiilor compoitiei arh. se face impreuna" unitate K diversitate, ordine K deordine,
sinceritate K nesinceritate .D abordare unitara . echilibru
$intre cele 6 extreme trecerea e gradata
13
-n lumea politeoreticienilor de arh. principiile ordonarii au ra,mas aceleashi in esenta"
Axa, Simetria, 9itmul, /roportiile, dar ai au fost completate cu notiuni mai largi $ datuin sau
transformarea formala.
5orma * nu poate fi definita doar prin geometria euclidiana, sau topologica, e nevoie si de cea AAA
$/oate fi explicita, sugerata, evocata, implicita, centripeta sau centrifuga
$ Schul * vb. de forma semnificativa ),otal Hestalt# ca despre un mecanism autoreglabil, care
trebe sa aiba parti conventionale si parti noi in, devenire.
-maginea * alaturi de forma, au aparut notiuni de imagine , mult mai largi , inspirate din arte
colaterale" cinematorgafia, coregrafia, muica.
1eiss spunea ca Garhitectura e scenografie, dar scenografia nu e arhitectuira4
Spatiu * Scul * sp. arh e un camp energetic, un focar , un receptacol, un G,otal Hestalt4
+ocul * 1eiss * incarcat de semnificatie, element important de care trebuie sa se tina cont in
creatia arhitecturala
$dependenta de un conext nu e suficienta pt a creea un Gloc4
$ /rimeste caract. si identitate n prin valori ce nu pot fi convenite, prin reguli si legi * )valori
spirituale#
9egasirea semnificatie pierdute a impulsionat cercetarile in domeniul esteticii arh. in specialcele
legate de modelul semiotic ) alcatuit de ce transformationar sau cel imaginar#
.Dsemioticul e cel mai complex pt arh. ca un cuplu semn )indicare# si simbol )repreentare#
1alraux * Gsec SS- va fi relig sau nu va fi deloc4 .D reimplicarea sacrului ca pe o componenta"
4sine Wua non4 a actului de creatie
1!. *a$a Hadid , concepe si #%crari
Sa surprinda materia intr$o ipostaa de refacere post$cataclism. -maginea spatiului post$explodat
redare in tehnica si efectele perspectivei 3neo$suprematiste4 este tema predilecta a arhitectei
0aha Hadid, care in desenele sale incercate de o forta expresiva fara precedent 3violeaa si
desconstruiesc programul arhitectural4. Sugerarea celei de a @ a dimensiuni, care la #ale&ich este
redata printr$o serie de planuri geometrice 3plutind4 fara limita in spatiu, devine la 0aha Hadid
motivul uni grafism spectacular in care perspectiva polaroida exagereaa sentimentul de forta al
viitoarei cladiri.
Pea) Clu!1 Kurfur Sterdam Berlin1 %itra1 2ire Station *eil de (in1 Centru de arta contemporana
Cincinati
#ind 0one /ondra
1&. 'AROCUL SI REA'ILITAREA LUI IN ARH POSTMOD2ERNA
Baroc.eliberare spirituala de regulile tratatelor, de conventii, de geometria elementara.
$eliberarea de siosteme si de antitea spatiului int * sp. ext
$dobandeste un sens psihologic
Bruno Zevi * se poate vorbi si de un baroc modern, cand arh se declara independenta de formele
si schemele functionale )formalism#
$preferinta pentru elemente scenografice
$aparitia in cladiri a elem. materialiste
$elem. de sculptura
$asimetrie, deordine
$imbinarea arh, pictura, sculptura, jocuri de apa
$caracter dinamic
$legatura organica intre sp int si sp ext
$abundenta decorativa, tratare sculpturala a maselor construite, complexitatea spatiala
14
$apare ca o reactie la formeleAAA ale renasterii)post m$m.# impotriva regulilor si a canoanelor
structuraleAAA
$in conceptia planimetrica si volumetrica se renunta la formele geometrice simple, clare .D joc
rafinat de imbinari de corpuri
$folosirea curbelor si contracurbelor
$importanta stiluilui * contextul important
$jocuri de apa
$caracter de neliniste
$prin elemente decorative de renastere le imbina cu inovatiile proprii in psihologia spatiului .D
policodare
$planuri si fatade pe aceasi plansa * desen
Aa#ene#e +aroc%#%i in ar$iec%ra posmoderna
Barocul apare din perspectiva contemporaneitatii ca una din cele mai interesante perioade in ceea
ce priveste repreentarea arhitecturala. Apar cu mare frecventa planse continand mai multe piese
de repreentare a unei cladiri. 9epreentarile baroce au farmecul ambiguitatii, al incertitudinii, al
posibilitatii de alegere. Kishu Kuro)awa releveaa ambiguitatea sensului mesajului artei baroce in
special in pictura" atractie * respingere.
Barocul marcheaa un inceput in cunoasterea stiintifica a legilor perspectivei si contribuie definitiv
la eliberarea prin miscare a spatiului de constrangerile statice.
11. DECONSTRUCTIAISMUL
/eisajul arhitectural contemporan e inca dominat de pluralism si eterogenitate ca fundal, pe care
se afirma cOteva miRcMri cu nuanNa mai pronunNata cum ar fi" miRcarea Q-$,E!Q; miRcMrile pe
teme moderne care se pot subimparti in miRcMri /9O1O:E9<E si A<,-1O:E9<E.
;nii critici plaseaM miRcarea deconstructivista ca pe o continuare liniara a mis$carii constructiviste
a anilor X67, sau a celei PpuristeP de mai tOriu, pe care nu face decOt sa o TmbogMNeascM cu
mijloacele de expresie ale timpurilor noastre.
Astfel principalii repre. ai :ecomstr. isi justifica inspiratia din mishcarile avangardiste ruse, astfel
Bernard ,S!Q;1- si$l asuma pe !QE9<-FOC, Zaha QA:-: pe 1A+EC-!Q, /ete E-SE<1A< pe
!E9<-FOC K idei neostructuraliste.
/e linia antimodernismului, miRcarea :E!O<S,9;!,-C-S,A preia forme multiple prin
exacerbarea dusa la extrem a primelor proteste antimoderne, propunOnd ipostae ale
ornamentului ca expresie a opNiunii, subiectivismului si arbitrariului.)Ex" /estele lui HEQ9Y ca si
Tntreaga lui opera se manifesta ca un protest general Tmpotriva tuturor convenNiilor.#
:E!O<S,9. Suportul teoretic deosebit de vast, baat pe conceptii noi din domeniul filoofiei,
semioticii, psihanaliei, psihosociologiei, se alMtura celor din domeniul tehnicii; informaticii,
cineticii, cuanticii, energeticii, dar si a unor domenii artistice profund implicate arhitectural" muicii,
dansului, cinematografiei, publicitarii.
1iscarea :E!. reabiliteaa haosul ca necesar in coexistenta sa cu ordinea, dar intermediat de
neutralitate.Dtripartismul )cu nuanta orientala# ce permite coexistenta ordinii cu deordinea. ,eoria
:E!. e baata pe disfunctie, dilocare, disjunctie; totusi o mare parte din arh. :E!. trateaa
problema ca si cand o data cataclismul produs ei sunt chemati sa reorganiee materia. ,ermenul
de :E!. nu mai corespunde ai cu sensul propriu al cuvantului, pt ca deconstructivistii
:E!O<S,9;-ES! pt a 9E!O<S,9;-
/e fondul pluralismului si diversitMNii, precum si a relativismului in gOndirea arhitecturala
contemporana, , este invocat 5e(erabend cu a sa Against 1ethod care, in idea reunirii logicii cu
metafiica, ne convinge de faptul ca Ptotul mergeP. -dea aceasta Ptotul mergeP o regMsim mereu in
15
explicaNiile Ppost$factumP ale multor deconstructivisti americani, dintre care cel mai virulent, 5ranL
Hehr(, respinge cultura ca pe un balast de prejudecMNi. -n opoitie, <oica respinge acest mod de
abordare a pluralismului si relativitMNii si propune ca metoda abordarea globala metafiica a lui
Blaga, care include cultura in sistemul sau filoofic ca fiind singura reabilitare posibila in pluralism.
%.-n domeniul estetic$ :E!. sugereaa aparitia unui nou sistem de organiare.D deplasarea
devenind masura perceptiei spatiale
6.-n conceptia spatiala * :E!. considera ca forma arh nu e numai cuplul figura$fond, dar se
compenseaa cu geom. fractala, cu limite, disjunctii, diferente, absente
2.-n domeniul semiotic * :E!. exagereaa sensurile meta$arh."
$arh. e palimsest
$arh. formeaa si informeaa
$arh. e semn si simbol
$arh. comunica si emotioneaa
.Dun abu obositor de semnificatii multiple si dense, toate pt a regasi smenificatia pierduta a arh
@.ca metoda *celor pur stiintifice si rationale li s$a adaugat cele euristice
I.ca tehnologie$:E!. ueaa de cele mai sifisticate si cele mai noi forme de publicitate ca orice
arta ce e viula si publica
9o(ston +andau$ discursul arh nu e numai teorie cis i practica
$exp. de proiecte publicitare * comunica cu publicul larg
$limbajul arhitectural este viual
:epersoanliarii prin universaliare" se opune personaliarea prin diferentiere. Serias filosofica
oferita de :errida )care a fost enuntata cu multe decenii inainte de Blaga# este acea a teoriei
diferentelor care a dat nastere la multe discutii teoretice
Arhitectii :E! au fost inspirati din filosofia lui /laton sau a lui <itse )nihilism$ Ge nevoie de haos pt
a se naste o stea4#
-n concluie, cel mai important aspect in evolutia contemporana pare sa fie o febrila cautare de
sine, un fel de sens al sacrului in gestul arh., pt ca dupa cum spunea 1A+9A;S * Gsec SS- va fi
religios sau nu va fi deloc4
Ex" Esenman, Qadid, ,schumi, Qiromi 5uji, grupul ArWuitectonica, O1A. )9em FOO+QAAS#,
grupul 1orphosis, Hreh(
!h. EencLs * Gdaca exista dubii privind caracterul general al :E! pot fi aventurate idei care se
refera la caracterul antipolitic si antisocial
,ransformari in :E! "
$limita .Dnonlimita
$decontextuliarea.Drecontextualiarea
$ordine.Ddeordine
Deconsr%ci:ism%# " concep, repre-enani.
/e linia antimodernismului, nuantandu$si manifestarile in tonuri disonante, protestatare sau chiar
agresive, miscarea deconstructiva poate prelua forme multiple prin excerbarea dusa la extrema a
primelor proteste antimoderne, propunand ipostae ale ornamentului ca expresie a optiunii,
subiectivismului si arbitrarului" intraga opera a lui Gehr, se manifesta ca un protest general
impotriva tuturor conventiilor.
1iscarea deconstructiva declara deschis o contestare totala a tuturor valoriilor perene majore ale
societatii.
1iscarea deconstructiva reabiliteaa arbitrariul, haosul ca necesar, in coexistenta sa cu ordinea.
3este nevoie de haos pentru a se naste o stea4 )Nictzsche#.
16
-n domeniul estetic, deconstructivismul 3sugereaa aparitia unui nou sistem de organiare
spatiala$deplasarea devenind masura perceptiei spatiale4 )-schumi#.
-n conceptia spatiala a deconstructivismului se considera ca forma arhitecturala nu numai cuplul
spatial figura$fond$baat pe integrarea unei geometrii euclidiene si topologice, dar se opereaa si
cu geometria fractala, cu limite, disjunctii, diferente si absente.
-n domeniul semiotic deconstructivistii exerseaa sensurile esentiale ale meta$arhitecturii,
arhitectura e palimsest, e idee ce discrediteaa si compromite conventiile de principiu, dar
stabileste altele noi.
/entru a se impune, deconstructivismul ueaa de cele mai sofisticate si ultime forme de
publicitate, ca orice arta care se respecta, o arta viuala si publica prin excelenta, persuasiva si
convingatoare prin oferta de experimente traite.
1arile vedete deconstructiviste, 3isenman. -schunmi, se inarmeaa cu foarte serioase argumente
filosofice, tehnice si profund culturale.
9epreentanti" Peter 3isenman. 2ran) Gehr,. 0aha 4ladid. Coop 4limmel!fau. Bernard -schumi.
13. Ar$. A:an<ardisa si ar$ieci a:an<ardisi
-n cadrul arh. /remoderne apar curentele avangardiste, nascuta ca o reactie la Zclasicism?,dar
glisand mult in timp structurandu$si o relativa independenta.
)9olul avangardei apre ca propulsor si frana a ideilor culturale#.[[[
Elia Zenghelis spune despre O.1.A. "
Zfiecare perioada se manifesta pt. ea insasi ca moderna?\? straina de contextul in care isi
insereaa inovatiile, contribuie la tesutul complicat al traditiei\?
Avangardisrii resping Zintelepciunea conventionala?, si in consecinta istoria.)modernistii, parte a
avangardei intial, resping atat istoria, cat si decoratia, anifestare istorica.
/ost$modernistii resping principiile modernistesi formuleaa noi principii, pe baa re'spingerii.
9enato /oggioli * analia facuta avangardismului sec.SS
$ intelectualitate alienata care dispretuieste valorile propriei culturi, respingea trecutulsi poseda
convingerea de a conduce spre o lume mai biuna.
Avangardistii * putin respect pentru ierarhia sociala existenta;
$ impotriva oranduirii existente, anarhisti
$ faceau declaratii din cafenele )nu din institutii#
1odernismul a fost produsul acestor miscari de conducere "
5uturismul, fovismul, dadaismul, suprarealismul, purismul, constructivismul, :e Stijl etc. *
proclamau un nou viitor.
$Dmiscari de reactie )mij.sec.SS# * atacau viiunile utopice ale viitorului si cereau intoarcerea la
valorile istorice durabile.
$ miscari antiavangardiste.
Avangardismul intelectual, uneori anarhist, deobicei de stanga si intotdeauna in cautarea noului s$
a alaturat fortelor consumeriste)motivat de piata, preocupat de productie#.)9o( +andau#
17. Scoa#a Brance-a
/aris .cap. cult. a +umii, poate atesta o val. artist. !ult.
!ontext politic postbelic si cultural * in 5r. Sustinatori ai comunismului)!orbusier, E./. Sartre etc
!harles de Haulle * primul presedinte dupa raboi
- sustine o val. nat.francea, reistenta la val. americane.
- 5r. 1iterand * reorg. Arh.fr. dupa B7?$ cel mai important
- !oncursuri $Darh. Straini\i se pot reprosa o lipsa de identitate
17
+?Architecture d?Aujourd?hui * sustinatoare cosmopolitati )1arc Emer(, B.Quet $ redactori#
$nr.dedicat unui singur autor * teorie critica arh., divertisment, domenii conexe
+ouvre suprafata mare de expunere
5ranta * influenteaa ideologica asupra Europei
$Hett( )9ichard 1eier# * e acumcel mai mare mueu din lume)mueu oras 27 ha#
$/arcul +a C(lette )Bernard ,schumi# * B ha
%./iramida * /ei 1ing * mueul +ouvru
$probl. +egate de imagineD sa permita o viulaiare a tuturor fatadelor mueului
$discretie * unghi nu la @I ci la @7
$ce se vede * doar holul de la intrare
$cele = nivele de dedesubt * adevaratele spatii
$pe aici se intra in mueu
$performante tehnice)0It de sticla#$veltete , nu e grosiera
$se afla peaxa ist. A /arisului
6.,ete :efense * Otto von SprecLelsen
$concurs, $cub urias, func. Birouri, $ stape %6 piloti uriasi din beton, $structura de betonKmetal,
$simbolism\poarta spre viitor, triumful omului prin comunicare
2.Opera Bastiliei * !arlos Ott
$multe posib. :e aranjare\sala e mobila, $ nereusita sub aspect plastic, $ f.criticata, insertie
agresiva in p$ta Bastiliei, $ inchisoare daramata a ramas memoria locului]obelisc, $ acustica
aproape perfecta.asemanatoare cu cea din natura
@.Bibl. <at. A 5rantei * :. /errault
$simbolism]@ cartiD@ cladiri pe colturi, $in mijl. O gradina.sp. urban f. 1are, $pol de dev.Daparitia
ei aduce noi constr. -n jur, $ fatade cortina, identice
I.1in. 5inantelor * !hementov si Quidobro
$fundatii adanci)partial in apa#, $ fatada ordonata, complexa, $ str. complexa * osatura
metalicaKb.a., $sistem anti$vibrant, acop. Etans.
B.1usee d?Orsa( * /ierre !olboc)%0=0# * detasare str. veche de noua. * gara de sec.S-SDArt
<ouveau, $opere preentate cronologic, $are auditorium restaurant, $Hae Aulenti$designer de int.,
$sali surmonate de terase, lumina enitala
=.!itte de Sciences * Adrien 5ainsilber *renovare clad. -ndustr.Dmueu
&.!itte de la 1usiWue * !harles de /ortamparc * m. 1ult sala de concerte decat mueu
0./arcul +a C(lette * Bernard ,schumi * contine =.si &. K Heodeul)cinema# K Zenitul)sal de
concerte rocL#
%7.-nstitul +umii Arabe * Eean <ouvel
1;. C%noasere E%risica
/rogramul lui +aLatos are o contibutie esentiala in intelegerea fenomenului cunoasterii. *
%element al prog. !onsta in nucleul teoretic al unei conceptii stiintifice. *nucleul teoretic este
fundamental si inviolabil, a.i. respingerea nucleului va insemna abandonarea prog. Si astfel va
incepe o noua investigatie.)ex" einstein combate pe ne'ton, einstein combatut la randul lui#.
$ 6lea element major * regulile euristice sau metodologice " euristica negativa si euristica poitiva;
E%risica ne<ai:a * investigatorul nu se atinge niciodata de nucleu. -n gandirea arhitecturala,
toate prog. Au reguli ce interic beneficiarului sa intervina, asa dupa cum toate temele
beneficiarului pot deveni nuclee de neatins pentru arhitect.)avangardistii au respins gandire
conventionala si au format noi principii pe baa acestei respingeri\#Euristica negativa gaseste
directia stiind unde nu doreste sa ajunga.
18
E%risica po-ii:a * imbunatateste programul, indreptandu$se spre ceea ce este de cautat,
evitand Zoceanul de anomalii?)+aLatos# * da astfel posibilitatea investigatorului de a$si concentra
atentia pe reguli poitive./t.arh. aceste reguli vieaa" lumea fiica,societatea, arta si estetica.
;nele reguli sunt fundamentate stiintific, altele cultural si conventional, iar altele subiectiv.
E%risica 4n :i-i%nea #%i Landa%
:upM pMrerea lui (o,ston /andau ideea de a crea o metodM proprie Ri autonomM arhitecturi este
greRitM pentru cM ea ar suporta pe de o parte defecte reducNioniste, pe de alta ar rupe arhitectura
de fenomenul cultural general. !riticOnd reducNionismul lui 5ucault, /andau oferM spre studiu
perspectiva culturalM a abordMrii arhitecturii, perspectivM de altfel din ce Tn ce mai acceptatM de
cMtre critici care sunt din ce Tn ce mai conRtienNi de lacunele oferite de cunoaRterea pur RtiinNificM.
1>. 'ernard Tsc$%mi
$isi explica opera deconstructivista baata pe negarea valorilor moderne " $Zprin distructie si
disjunctie,..fragmentare si disociere, circumstantele culturale contremporane? sugereaa
necesitatea indepartariicategoriilor stabilite ale rel. contextuale.
Ai asistam la o dislocare dintre semnificat si semnificant, dar si o negare a tuturor notiunilor de
compoitie arh., valabile oarecum in modernism.
Secventialitatea, fragmentariul sugereaa atat miscarea * parcurgerea spatiului in timp se face
uneori prin mijl. dansului sau secventialitatii cinematografice )1anhattan ,ranscript * Bernard
,schumi#.
/t. a$si explica lucrarea arh. parcul +a C(lette, ,schumi expune met. dijunctiei pe care le propune
in continuare ca instrumente de realiare a obiectului arhitectural, defapt inlocuind conceptele
vechi cu altele noi.
,schumi * apreciere asupra arh., sau asupra unei metode arhitecturale de disjunctie "
- renuntarea la notiunea de sintea in favoarea ideii de disociere a anliei disjunctive;
- omiterea opoitie traditionale de utiliare a formei arh. in favoarea uneisuprapuneri sau
juxtapuneri a 6 termeni;
- ca metoda * trebuie sa se puna accentul pe fragmentare, suprapunere si combinare, care
impiedica fortele disociative extinse in tot domeniul arh.
conceptul de disjunctie * este incompatibil cu viiunea statica autonoma; $ nu este antiautonom si
antistructural; $ presupune operatii mecanice constante *produc in mod sistematic disociatii;
:isjunctia * devine un insttrument sistematic si teoretic pentru realiarea proiectului arhitectural.
1etoda proiectarii asistate de calculator * face ca matematica pura sa devina aplicata; $
compoitia /arcului +a C(lette * demonstratie a unei organiari complexe arh)fara interventia
regulilor traditionale de compoitie. -erahiei si ordinii# * concepte noi de continuitate si
suprapunere.
2 sist. Autonome de puncte, linii si suprafete dev. in idea lipsei de sintea * dispuse repetitiv in
ordonarea unor grile urbane juxtapuse. -ntersectia grilei, axelor si cuburilor alese la intamplare nu
duce la o Z1egastructura Supercoerenta?, ci la ceva indecis, opus integrului * o realitate disperata
si diferentiata marcheaa finalul utopiei unitare.
2?. C%noaserea siiniBica,misica si meaBi-ica
Arhitectura e complexa$se situeaa la intersectia dintre real si fictiv,material si spiritual,stiinta si
arta dar si spus si nespus, Gascuns si relevat4.)heidegger#
$filoofia,arta,stinta,metafiica$interdependenta reciproca. Arhtectura are raporturi speciale si
specifce cu fiecare din aceste domenii.se analieaa raportul filoofie$arhitectura.
19
$miscarea moderna a fost initial o exploie de spiritualitate si a exprimat Gsuflul epocii4. Ssaracirea
de semnificatie a Stilului -nternational coincide cu marea cria a stintelor moderne.Dun proces
continuu de sacraliare. Aceasta a generat numeroase critici; cea mai importanta e a filoofului
5e(erabend "4totul merge4 . libertate totala de legi si reguli.
$critici arhitecti" !harles EencLs si 9obert Centuri$contributie in reevaluarea pluralismului, a
contradictiilor, a complexitatii arhitecturii, care genereaa SE1<-5-!A,-A. !ritica lor coincide cu
cea facuta Gdualismului4 occidental de catre repreentantii miscarii post$moderne orientale ce
opuneau Gtripartitismul4 dualismului occidental. :ualismul nu exclude monismul pentru ca in caul
in care exista doi termeni opusi exista si o ierahie" :$eu *om,bine$rau;in schimb tripartismul
admite existenta celor doi termeni opusi ca avand valoare egala, si coexistand cu un al treilea
termen care este neutru si se numeste uneori Gconstiinta singura neamenintatoare4. Blaga cons.
ca trei e inceputul pluralitatii.
9o(ston +andau cons ca istoriografia are un rol determinant in formarea opiniei in aritectura, care
apartine unei gandiri culturale generale cat si a specialistilor"arhitecti,critici, istorici. Arhiectura
trebuie sa$si iba discursul sau, care nu se poate echiva de publicitate,consumerism. -n
determinarea directiei discursului arh. un rol esential il au criticii si istoricii.
Exista un sens de parcurgere" !;<OAS,E9EA,,EO9--+E sunt surse ale unui /9OH9A1 care
va constitui o /OZ-,-E A9Q-,E!,;9A+A.
A!;1 C-<E ,EO9-A +;- +AFA,OS
daca 5e(erabend spus ca Gorice merge4, +aLatos,prin contrast ,cauta o baa pentru a stabili ca
un lucru Geste mai bun decat altul4.
+ucian Blaga completeaa intelegerea cunoasterii cu asa$isa G cunoastere luciferica4$prin mistic,
adaugata Gcunoasterii paradisiace4$prin rationament care duc la !;<OAS,E9EA 1E,A5iZ-!A$
globala,completa. El sesiseaa cu mult inaitea lui :errida sau 5oucault necesitatea diversitatii prin
diferentiere si afirmarea identitatii din perspectiva diferentelor culturale.creatia,deci cultura, e
singurul remediu pentru reabilitatea omenirii care nu poate exista decat Gintru mister si revelare4.
1ircea Eliade continua aceasta idee si afirma reabilitarea prin creatie e posibila numai in conditiile
reabilitarii Gsacrului4 ca mod de existenta si ca sens al creatiei.
21. Lim+a,%# ar$iec%ra# in opera #%i Heide<<er :a-% de Noica
9ationalismul pur logic al cunosterii stiintifice a intrat in dificultate in momentul in care teoria s$a
confundat cu metoda.-n acest momnet s$a dovedit ca singura, cunoasterea stiintifica nu e
suficienta in special in domenii atat de implicate cultural ca cel al arhitecturii. * au aparut
complentari globale euristice * +aLatos, empirice , intuitive, dar si mistice, sacre sau numai
metaforice * Qeidegger.
Qeidegger a readus optimismul metafiic hegelian al trairii Zintru devenire? si a descoperit in limbaj
Zcasa fiintei?, iar in Zcasa?, urma unei treceri semnificative prin aceasta lume./entru Qeidegger a
construi inseamna a edifica Zlocuri?, inseamna in acelasi timp a fonda si asambla spatii.
Arhitectura e limbaj * Zcasa fiintei? Qeidegger.
-n acelasi timp cu amenajarea locurilor ca spatii, locul face sa intre in el simplicitatea pamantului, a
cerului, a divinitatilor si a muritoarelor. +ucrurile care sunt de acest gen dau Zramanere? locuirii
omului.
-n conceptia lui Qeidegger arh. e prin excelentacomplexa, cai se situeaa la intersectia, reunirea
dintre real si fictiv, material si spiritual, stiinta si arta, dar si spus si nespus, Gascuns si relevat4.
20
22. Impac%# e$no#o<ic in ar$. Conemporana
Secolul S-S aduce o noua mare Zeliberare spatiala?)dupa cea din baroc# prin noile exigente ale
fierului si betonului armat.
!ria politica de dupa !el 691, marile probl. Sociale, avantul tehnol. , schimbarea criteriilor
val.trad. ciu altele sunt semnalate in anii B7? de critica aviata, $ orice reactie protestara este
salutata.$D postmodernismul.
1iscarea structuralista s$a asociat cu cea tehnologica intr$o sintea pe care ai o numim Qi$,ech,
marcatas in debut de !entrul /ompidou$Beaubourg)/iano si 9ogers# din /aris.
$expresivitatea tehnologica $ valoare certa de luat in considerare in viitor.
HICH TECH
1iRcarea tehnologianta numita ai Q-$,E!Q a fost marcata de apariNia !entrului /ompidou la
/aris in cartierul Beaubourg, dar ea se afirma cu tot nai multa pregnanta in Europa, Anglia,
America sau Eaponia.
$arh Q, e o continuare fireasca a ideilor si a tendintelor exprimate formal in arh moderna
$radacinile lui sunt aceleasi ca la modernism )neoplasticism, constructivism, Bauhaus, rationalism
france si italian# dar Q, a cunoscut o evolutie deosebita fata de modernism in care cladirea isi
exprima clar propria functionalitate in care e inlaturata orice decoratie anexa, Q, aduce ceva in
plus prin conferirea unor valente estetice elementelor structurale si celor anexe, care devin astfel
factori esentiali de expresivitate )9eno /iano, 9ichard 9ogers, <orman 5oster#
2!. Repre-enarea ar$iec%rii 4n perioada conemporan5
Vn lumea comtemporanM a arhitecturii fragmentarea spaNiului, descentraliarea, anihilarea
centrului sau a limitelor, preenNa absenNei, declanRarea sau stoparea energiilor sunt teme
predilecte ale filosofiei Ri compoiNiei spaNiale. -miagini suprapuse, seriate, dinamice, explodate
sau distruse de cataclism coexistOnd cu cele idilice, ecologice sau peisagiste.
Vn lumea contemporanM a arhitecturii spaNiului se prefigureaM odatM cu repreentarea lui.
5ragmentarea spaNiului, descentraliarea, anihilarea centrului sau a limitelor, preenNa absenNei,
declanRarea sau stoparea energiilor sunt teme predilecte ale filosofiei Ri compopiNiei spaNiale.
-magini suprapuse, seriate, dinamice, explodate sau distruse de cataclism coexistM cu cele idilice,
ecologice sau peisagiste.
9epreentarea spaNiului Nine pasul cu noile tehnici de reproducere Ri multiplicare, tehnica
fotograficM sau cea cinematograficM. Bernard -schumi foloseRte imagini coregrafice pentru
redarea aRa iselor Pscreen pla(sP. ,ehnica de preentare, repreentarea spatiului precum si
filosofia disjunctiilor fac parte din arsenalul publicitar al protagonistului. Peter 3isenman foloseste
desenul complex al juxtapuneriilor secventiiale si macheta ca tehnica in seriile narative ale celor
S4houses4, ce ilustraa filosofia morfologiei formale a cubului ca semn spatial. !omplexitatea
limbajului arhitectural al lui 3isenman isi exploreaa propiilei limite in *e"ner Center, lucrare
pragramatica si contestatara in care toate principiile vitruviene ce definesc arhitectura sunt repuse
in caua.
2&. SEMNI2ICATIA SI POLICODAREA ARHITECTURII POSTMODERNE
!ontext istoric" perioada de la inceputul anilor =7 in special de dupa socul petrolului din toamna
anului %0=2 se caracterieaa prin faptul ca multe din valorile societatii au fost reconsiderate
$o schimbare la nivelul econ si social are ca reultat firesc o schimbare la nivelul ideologic si
artistic
21
$in mod firesc schimbarile ce privesc arhitectura au viat configuratia edificiilor, a schemelor
functionale, a sistemului morfologic, toate acestea cauate de stereotopia si lipsa de semnificatie
a arh moderene in special a stilului internat
$ in %0=@ la scoala de arh din !alifornia a inceput o debatere intre 6 gr de arh a caror idei viau o
modalitate particulara de evolutie a sistemului stilistic in raport cu cel al arh moderne
$'hite arh * miscare promoderna * late modernism
$gra( arch. * miscare antimoderna * postmodern
!ele 6 mari principii" nonornamentul si noncontextul apartinand arh moderniste i se opune in arh
postmoderna revaluarile istorice si cele legate de context.Dreconsiderarea adevaratelor repere
ale identitatii, personaliarii, semnificatiei arhitecturii
$cercetarile teoretice se indreapta cu precadere inspre explicatia criei arh moderne din caua
pierderii atributelor artistice, poeticul, valoarea emotionala
!aracteristici ale arh postmoderne"
$utiliarea ornamentului ca aluie istorica sau ca decoratie
$folosirea formelor ca referinta istorica explicata
$folosirea eclectica a limbajului modern si premodern
$utiliarea culorilor vii si a unei diversitati de materiale
$definirea sp. intermediare care constau in one de circulatie, sp. prinse in grosimea idurilor
-n aceasta ordine de idei apare motivul specificitatii
OB. de arh a imaginii sale unice, irepetabile, imagine ce contine o anumita ambiguitate;
depersonaliarii prin universaliare" se opune personaliarea prin diferentiere .D ornamentul
devine un obiect codat dar si o modalitate de transmitere codata
9obert Centuri * 3prefer obiectele bogate in semnificatii, celor a caror semnificatie e clara; admit
functiunile implicite celor explicite; unuia sau altuia ii prefer unuia si altuia4
$aceasta multitudine de semnificatii se obtine in primul; rand prin varietate si bogatie formala
9obert Stein * in loc de sloganul modernist 3less is more4, declara ca in arh postmoderna 3more is
more4
/osmodernul actioneaa asupra plictiselii viulae, a modernismului , solutia fiind amestecarea
limbajului modern cu un alt limbaj
$ei practica un dublu cod; o cladire postmoderna e jumatate moderna, jum altceva )deseori
traditie# ce incearca sa comunice pe de o parte publicului, pe de alta parte unei minoritati aviate
$se poate spune ca /1 e ca un Eanus cu doua fete" una priveste inapoi sperand sa gaseasca
originile, calalta priveste inainte in nimic
/1 datoreaa mult orientului, insusindu$si AAA in sensul acceptarii neutralitatii alaturi de cei 6 poli
extremi .Dspatiu de tranitie
21.MODERNISMUL
$orientare in cadrul arh initiata la inceputul sec67
/rincipalele fundamente * forma arhitecturala este o reultanta directa a functiunii )form follo's
function# din care .D cateva reguli generale de compoitie"
$planul, distribuirea sp si organiarea volumelor sunt reultate din schema functionala
$plastica arh se devolta in masura in care elementele ei sunt justificate functional
$pt exprimarea functiunii in forma se folosesc figurile si formele geometrice, baate cat se poate,
pe linii si unghiuri drepte
$la realiarea cladirilor moderniste se folosesc non$culorile )alb, negru# si culorile primare )rosu,
galben , albastru#
22
Baele teoretice ale functionismului modernist propuse de la lucrarea lui Adolf +oos .D ornamentul
drastic criticat
Exista 6 mari grupe de constructii moderniste
a.constructii in care predomina masele opace * neo brutaliste
b.constructii in care predomina onel;e vitrate$3stilul international4
a.viiune mai statica, motivitate; exista si aici trei variante de fatade"
* cu dominante oriontale si verticale constituite din beni groase si opace alternand cu siruri de
ferestre
$fatade cu rosturi
$fatade cu goluri dispuse liber
Aceasta impartire nu are doar un caracter stilistic ea fiind si o reultanta a programului de arh
b.stilul international
* caracteristic pentru cladirile garie$nori; stilul acestora este in genul unitar$fatade de sticla,
simplitate
$preferinta pt orice fel de cladiri cu pereti transparenti de forma invariabil dreptunghiurala, la care
muchiile oriontale si verticale precum si montantii ferestrelor sunt reduse la minima expresie
Anularea unghiurilor ca limita de sp. permite interpretarea int$ext. Senatia de plutire a planseurilor
printr$o serie de falsificari contructive
$sp. concept in miscare .Dperceptia frontala nu mai e asa importanta * introducerea notiunii de
timp ca o componenta spatiala 3sine Wuo non4
+e !orbusier * exerseaa in seria renumitelor sale vile aplicarea unor principii pe de o parte
cubiste )in ceea ce priveste perspectiva# si pe de alta parte moderne )in ceea ce priveste
conceptia spatiala#
Cila Savo(e * continuitatea spatiului int *ext, flexibilitatea partiului, terasa gradina ca acoperis,
structura portanta pe piloni ce permite fluidiarea sp., extensie a sp. atat in plan vertical cat si
oriontal
1O:E9<-S1;+ !+AS-! * uneste principiile AAA dintre care putem enumera pe cele care au stat
la baa stilului international"
$arh mai curand volum decat masa
$mai curtand regularitate decat simetrie axiala
/rincipiile !hartei de la Atena * referitoare la abordarea sp urban
$principii clare doctrinare
$au generat asa isul urbanism liber insusit cu repeiciune de arh intregii lumi
$acest mod de gandire a fost exagerat prin simplificare in tarile in curs de dev si au suferit un
puternic proces de industrialiare, tipiare dupa al 6 lea 91 care duce la depersonaliare, la lipsa
de semnificatie
HICH TECH
1iRcarea tehnologianta numita ai Q-$,E!Q a fost marcata de apariNia !entrului /ompidou la
/aris in cartierul Beaubourg, dar ea se afirma cu tot nai multa pregnanta in Europa, Anglia,
America sau Eaponia.
$arh Q, e o continuare fireasca a ideilor si a tendintelor exprimate formal in arh moderna
$radacinile lui sunt aceleasi ca la modernism )neoplasticism, constructivism, Bauhaus, rationalism
france si italian# dar Q, a cunoscut o evolutie deosebita fata de modernism in care cladirea isi
exprima clar propria functionalitate in care e inlaturata orice decoratie anexa, Q, aduce ceva in
23
plus prin conferirea unor valente estetice elementelor structurale si celor anexe, care devin astfel
factori esentiali de expresivitate )9eno /iano, 9ichard 9ogers, <orman 5oster#
LATE MODERNISM
!ontext istoric" perioada de la inceputul anilor =7 in special de dupa socul petrolului din toamna
anului %0=2 se caracterieaa prin faptul ca multe din valorile societatii au fost reconsiderate
$o schimbare la nivelul econ si social are ca reultat firesc o schimbare la nivelul ideologic si
artistic
$in mod firesc schimbarile ce privesc arhitectura au viat configuratia edificiilor, a schemelor
functionale, a sistemului morfologic, toate acestea cauate de stereotopia si lipsa de semnificatie
a arh moderene in special a stilului internat
$ in %0=@ la scoala de arh din !alifornia a inceput o debatere intre 6 gr de arh a caror idei viau o
modalitate particulara de evolutie a sistemului stilistic in raport cu cel al arh moderne
$'hite arh * miscare promoderna * late modernism
$gra( arch. * miscare antimoderna * postmodern
+ate 1 * influente neoplasticiste K +e !orbusier
$miscare omogena care continua principiile functionaliste ale modernismului introducand insa
elemente de formalism"
$evidentierea puternica a volumelor prin decupaje nete si prin folosirea in special a albului
$existenta unor elem constructive anexe care nu au neaparat justificare functionala )pergole, iduri
false#
$opoitia accentuata in mod voit intre plin si gol, intre masa opaca si suprafetele vitrate .D goluri
impuscate
$accentuarea si specularea resurselor de expresivitate ale sistemului structural al cladirii
$afirmarea unor rosturi de regula ortogonale
+ate 1 repreinta o combinatie de functionalism si formalism )functionalismul predomina# , derivat
in special din neoplasticism si opera lui !orbusier
+. 1. duce formele si ideile miscarii moderne la extrem, exagerand natura si imaginea tehnologica
a cladirii, in incercarea de aproduce amuament si placere
9epreentanti in S;A"
9-!QA9: 1E-E9 * unul dintre cei mai caracteristici ai late modernismului
$poate fi comparat cu +e !orbusier, dar in loc sa caute o integrare armonioasa de plane curbe si
grile ca si +e !., 1eier incearca o disonanta a lor )grilele sunt miscate cu I grade, volumele sunt
violent alaturate, opoitia lor e exagerata
$el spune ca a fost influentat cel mai puternic in opera sa de !onventia de la ,ourette )!orb.# in
ceea ce priveste alcatuirea planurilor si de Cila Savo(e sau Cila Stein in ceea ce priveste
alcatuirea fatadelor
!aracteristici ale stilului lui 1eier" in ceea ce priveste planul" $ combinatia formelor ortogonale cu
cele curbe
$treceri frecvente de la o directie la alta prin intermediul a doua sau 2 paliere intermediare
raportate in arce de cerc
$separarea stalpilor de panourile de inchidere si de compartimentare
$grile rotite la unghiuri mici
$alcatuirea onelor de circulatie
-n ceea ce priveste fatadele"
$scoaterea in evidenta a unor volume mari )de obicei plinuri# prin contrast cu one vitrate
$folosirea de preferinta a albului
$folosirea caroiajelor pt plinuri
24
Ex" 3:ouglas Qouse4 marcheaa inceputul celei mai importante perioade din activ lui 1eier
$tendinte foarte puternice formaliste; accentuarea cosurilor in fatada, a scarilor exterioare
$3proiectele Olivetti4 * cladiri tip ce urmeaa a fi amplasate in %I orase din S;A
$3 Qigh 1useum of Art4 * Atlanta
$3 !anal /lus4 * /aris
!QA9+ES H8A,Q1EY * atasat la inceput de 1eier la gruparea 3<e' YorL five4
$maniera de lucru asemanatoare cu a lui 1eier
$influentat si el de !orb. si mai ales de neoplasticism
-n Eaponia * A9A,A -SOZAF- * in prima etapa a creatiei sale arh $linie foarte apropiata de stilul lui
1eier
,A:AO A<:O * exponent foarte autentic al arh +ate 1 ; stilul sau manifesta un sistem morfologic
de sintea. El creaa efecte de umbra si lumina care confera interiorului o aparenta mistica.
5rumusetea nu are nimic in comun cu operatiunile intelectuale sau teoriile dificile
$predomina betonul aparent
-n Europa
EEA< <OCE+ * opera sa imbina elem +1 cu ale Q,
O.1. ;<HE9S
PERSPECTIAE DE DE*. A ARH.
Spatiul rom. se particularieaa fata de cel gen. est European prin"
$O continuitate multimilenara
$O enclave de latinitate intro ona de sclavism
$O toleranta extrema exprimata prin pasnic si practice crestine
$O extraordinara percutare in spiritualitatea universala$in ciuda unei traditii coservatoare exprimata
prin rural

2.Mosenirea oa#iara .:e-i A!0
-n acest peisaj deprindem preenta )minora# a catorva aspecte a arh po. "
$o mostenire istorico$patrimoniala valoroasa care poate fi recuperata si conservata
$ sansa unei latente spirituale, prospetime in gandire
$ scoala de arh. cu traditie
:iscursul teoretic exprimat prin concursuri int., comentarii teoretice, si$a pastrat in mediile elitiste o
continuitate ce a facut posibila reluarea activ. profesionale adevarate dupa %0007.
-on 1incu din Buc$rol imp. alaturi de ao anumita parte a uniunii arhitectiilor.
Casa Popor%#%iD = nivele in subsol, a doua in lime dupa /entagon, piata din fata nu se percepe
intro perspective de pe boulevard, axa est vest$ fatada
!erintele concursului Buc. 6777" centru de afaceri, inst. si org. internat., inst de importanta nat.,
locuinte, !/ de neatins dar cu modificari de functiuni, hotel pt. parlamentari, parcaje foarte mari.
1arele premiu$ Con HerLan$Qamburg" pastrarea si revitaliarea axului central, deplasarea
perspectivei spre dreapta )centru de afaceri#, inscrierea intro continuitate a spatiului urban,
restituie memoria locului prin crearea de strai respactand costructiile celor vechi.
25
1A. Ar$iec%ra modern5, #aemodern5 9i posmodern5 4n :i-i%nea #%i Ada L%is H%sa+#e
da /uis Husta!le numRte PinclusiviRtiiP acei arhitecNi ce presupun Tn creaNia lor artisticM o
implicaNie contextualM, sursM de inspiraNie Ri motiv formal, exprimOnd Ri repreentOnd acest context
ce poate fi geo$climatic, istoric, social sau cultural.
./.Husta!le numeRte PinclusiviRtiP arhitecNii ce se implicM Tntr$un fel sau altul Tn context iar
aceastM reconsiderare a contextului este consideratM o manifestare a unei atitudini antimoderne.
<oNiunea de context este astMi mult amplificatM ca TnNelegere faNM de ceea ce Tnsemna Tn anii XB7
cOnd a fost asimilatM Tn termeni arhitecturali, depMRind cu mult sensul strict al unui mediu Ri
atigOnd din ce Tn ce mai mult sfere spirituale Ri culturale.
1?'. Isorio<raBia " deBiniii .p#%ra#ism, Landau0
-n adoptarea notiunii de pluralism, spune /andau, este important sa apreciem ca acest concept
poate fi utiliat in modalitati incontestabile diferite. Exista pluralism de teorie descriptiva sau
explicativa. Acesta este pluralismul ca logica si este util ca instrument analitic pentru explicatie sau
diagnoa. :ar pluralismul poate fi o credinta sau un angajament. Acesta este pluralismul ca
metafiica care va fi intotdeauna responsabil pentru promovarea ideii de 3multi4 in opoitie cu
ideea de 3unul4. 1etafiica si logica se intalnesc numai uneori impreuna, dar este important sa fie
departajate, deoarece metafiica este un punct de vedee care nu poate fi nici dovedit , nici
demintit, dar logica poate fi invinovatita.
-n studiul intitulat" 3!ultura arhitecturii * o istoriografie a discursului curent4, (o,ston /andau,
afirma ca istoriografia ca atare are un rol determinant in formarea curentului de opinie in
arhitectura, care nu e autonom ci apartine unei gandiri generale culturale si a specialistiilor"
arhitecti, critici, istorici. :iscursul arhitectural nu se poate eschiva de publicitate, consumerism si
toate efectele socialiarii acestuia.
-storiografia poate fi facuta conventional, cu istoric a stiluriilor, relevand doar diferentele stilistice,
dar ea poate fi in acelasi timp si istoric sub forma expuneriilor culturale.
11A. Disc%rs%# de p%+#iciae si :i-i%ne Landau
/entru a se impune, deconstructivismul ueaa de cele mai sofisticate si ultime forme de
publicitate, ca orice arta care se respecta, o arta viuala si publica prin excelenta, persuasiva si
convingatoare prin oferta de experimente traite. :iscursul arhitectural este, dupa (o,ston /andau,
nu numai comunicare, debatere, ci se face prin intermediul practicii, oferind nmotiuni concrete in
acelasi timp cu cele abstracte.
Expoitiile de proiecte publicitare comunica publicului larg sursa inspiratiei, viiunea sau baa
teoretica de principiu ale autorului, care foloseste in acest scop proiecte intermediare, fae
premergatoare sau schite ce fac posibila intelegerea operei finale.
1arile vedete deconstructiviste, 3isenman. -schumi, se inarmeaa cu foarte serioase argumente,
filosofice, tehnice si profund culturale. 1ijloacele lor" lucrul in echipa, discursul universitar elitist si
perfectionarea modelelor pe computer, antreneaa eforturi spirituale, tehnice si materiale, impuse
de concurenta pentru castigarea lucrarii. Sursele sunt amplificate prin mijloace de propaganda
proprii unei piete mondiale.
1!'. Danie# Lie+esEind
9epreentant al miscarii antimoderne, considera arhitectura ca un moment suspendat in curgerea
timpului, indreptat impotriva istoriei, un gest protestatar indreptat impotriva ororiilor omenirii.
1ueul Evreiesc din Berlin
+ucreaa cu " simbolism, preenta absentei.
:iscurs arh. vehement.
$arh.literaturiata\
26
1&A. Candirea +ipo#ara a occiden%#%i si criica sa
Atrasa de cei doi poli ai conving@eriilor politice, intelectualitatea artistica e scindata in doua,
ambele tabere repreentate stralucit in lumea creatiei artistice. Cointa politica era la fel de brutal
transpusa in fapte intolerabile fie sub aspect statal, cat si cel civic, in o0rice ca sub aspect
general uman. Atitudinea artistiilor balansa intre o angajare absurda de o parte si de alta, cu riscul
consecintelor, uneori tragice la nivelul constiintei, si o detasare superioara de orice angajare
politica, o retragere in turnul de 3fildes4.
-ndiferent de idealul sau convingerea politica si sociala, arhitectii adopta fie 3academismul4,
clasicismul, eclectismul pe care ai il numim 3realism socialist4, fie arh. moderna ale caror principii
sunt in plin efort de clarificare.
Arhitectii moderni in frunte cu /e Cor!usier formulau principii clare si precise ale noii arhitecturi.
/rincipiile Cartei de la tena din %02& au fost unanim imbratisate in intreaga lume postbelica, dar
greselile flagrante au fost exagerate in special in tarile din sud estul europei; refuil trecutului,
learea prin dimensiuni exagerate a raporturilor firesti in mediu, ignorarea continuitatii culturii.
:ihotomia se extinde asupra altor aspecte ale vietii urbane" centru si periferie, arhitectura culta si
cea velnaculara. 9eorientarea 3stangii4 europene este dublata de grupul celor %7 *-eam 5, al
carui program teoretic isi propune rediscutaWrea critica a Cartei de la tena si reorientarea
miscarilor moderne spre crestere, schimbare, identitate.
1&'. Teoreicieni ce a% conri+%i #a an#i-a, crearea spai%#%i in perioada conemporana
6a'o!ert 2re,. Brin)man . 3.
Brin)man introduce notiunea de 3scheme tramale4, iar 6a'o!ert 2re, pe acea de 3compoitie
simultana4 pentru renastere.
3Succesiune spatiala4. /entru 2re, piramidele sau obeliscurile sunt 3mase in repaos4 ce 3termina o
succesiune spatiala4 )Schulz#.
Arhitectura premoderna a compus mereu spatiile in ideea de interpenetrare, dar statica si baata
pe ierarhie. Barocul a condus la prima eliberare spatiala de regulile si conventiile sale, de
geometria elemntara si de opoitia interior$exterior. Barocul a descompus pereti si acoperisuri,
conceptual exisrta 6 coji, una interioara si una exterioara, capabila fiecare dintre ele de a
raspunde unor exigente particulare. Elementele fragmentare, totusi au primit asa isa 3unitate
desavrsita4 )Brin)man#.
Sec S-S face a 6 mare 3eliberare spatiala4 prin noile exigente ale fierului si betonului armat.
Sec SS introduce mari inovatii in gandirea spatiului arhitectural, poetica spatiului, experienta
spatiala. /roblema spatiala poate fi pusa sub 6 aspecte" sp. arhite'ctural propriu$is analiat prin
exemplele cele mai valoroase S- discutia despre spatiul arhitectural * teoria arhitecturii.
27