Bilet 1

1. Conceptia despre spatiul arhitectural in perioada premoderna si moderna

Spatiul arh este in conceptia lui Bruno Zeni, protagonistul arhitecturii El arfirma ca Ist. Arh ar trebui sa fie inainte de toate istoria conceptiilor spatiale. Aristotel-defineste spatiul ca fiind un continator de lucruri, o cavitate limitata la ext si umpluta la int , nu exista spatiu vid .Lumea- o succesiune de coji sferice,reduce spatial la 2 extreme interior si exterior.Aceasta gandire bipolara dureaza 2 mii de ani. Cateva mari etape au marcat conceptia despre spatiu ce tine cont de descop. stiintifice ale vremii: conceptia euclidiana domina timp de 18 secole, spatial era limitat, finit , legile matematicii se bazau pe axiomele euclidiene . Conceptia Newtoniana -marcheaza marea schimbare in conceptia despre spatiu, dupa legile atractiei universale. Sp.: omogen, izotrop, imobil . Sec XVIII .Conceptia Lobacevscyana (neeuclidiana) pune sub semnul intrebarii axiomele lui Euclid , extinde problematica spatiala introducand notiune de deplasare in calculul matematic(teoria relativitatii) . Conceptia topologica asupra spatiului. -continuitate sp.-timp -infinitul limitat de constanta vitezei luminii In teoriile arh. contemporane se foloseste terminologia de sp. euclidian in sens mai larg decat sensul strict -sens strict=sp. e limitat -sens larg=propune un sistem de coordonate care e teoretic infinit in spatiu si timp Perioada premoderna e profund marcata de conceptia euclidiana despre sp. chiar daca in sec. 19 se imbogateste cu noi teorii; istoria si teoria arh. se inspira din arta, stiinte psihol., sociologice. Miscarea einflung-arh=arta a sp. pt. prima oara -Sedl Mayer- trateaza forma in trei ipostaze a.ca proportie b.ca structura c.ca spatiu a.Proportia se bazeaza pe teoria numerelor; proportia in sine nu duce la placere estetica decat daca sunt armonioase, insotite de eurcnie care tine de spiritul si starea artistului Forma ca sp. nu duce la rezultate satisfacatoare daca sp. nu e luat impreuna cu limitele sale materiale Arh. premoderna a compus mereu spatiile in ideea de interpretare, dar statica si bazata pe ierarhie -barocul a condus la prima eliberare spatiala: a descopmus peretii si acoperisurile, a subliniat existenta a 2 coji (int. si ext.) Pana in sec 20 problema sp. poate fi pusa sub 2 aspecte -unul al sp. arh. propriu-zis, analizat prin exemplele cele mai valoroase -altul al discutiei despre sp. arh facuta prin teoria arh Perioada moderna Aparitia noilor matreiale si punerea lor in opera, dezv industr. a produsului ce antreneaza problematica arh. locuintei de masa si a estetizaroii acesteia, toate acestea se fac pe fondul unor profunde transformari in gandirea specifice arh. moderne -sp. traversand materia, golul traversand plinul, relatia plin-gol, continuitatea sp. int ext. definesc un nou ... intre forma si sp. Sp-obiect, forma concreta, materie incarcata de simboluri Sp-ca un gol, sp. sapat in forma -continuitatea sp., extensia, penetrarea int-ext, curgerea , fluenta, sunt notiuni din ce in ce mai vehiculate in vocabularul arh. moderne. -limita spatiala nu mai trebuie sa corespunda structurii portante Wright-distruge colturile introducand ferestre de colt; limita nu corespunde structurii portante; console uriase; partiu flexibil Ludwig Mies wan der Rohe-contributie imp. in largirea acestiu vocabular (pavilionul expo de la Barcel;ona): prelungirea exagerata a pereteluiafiseaza extensia unidirectionala a sp.; folosirea peretiilor in scopul limitarii, dirijarii sau curgerii spatiale

2. Perspectivele romanesti de dezvoltarea a arhitecturii contemporane

-Spatiul rom. se particularizeaza fata de cel gen. est European prin: Continuitatea milenara :valorile se transmit ereditardintr-o generatie in alta , stabilitatea comunitatii in timp -, mentalitate : -Baza comuna valorile ,cultura , civilizatia sunt propagate in intregul imperiu , limba Latina este comuna in imperiu - Religia nu au devenit catolici ca si intregul imperiu Roman ci ortodoxi - Limba este cea care diversifica etniile. Este cea mai importanta forma de identitate a unei culture , a unui popor . In secolul XIX neoclasicismul francez , astazi cea mai utilizata limba cea spaniola si in conotatii tehnice engleza Mostenirea totalitara Arhitectura urbana impartita in lociuntele de masa caracterizate prin: tipizare , simplitate si arhitectura reprezentatiza care este opulenta , supraincarcata. Exista totusi cateva exemple ale scoli romanesti de arhitectura : Ansamblul de pe litoral ,realizat de profesorul mincu impreuna cu studentii , ansamblul din tg. Mures piata centrala si teatrul , ansamblul Satu- Mare- piateta, sala de spectacole , Piata Unirii Iasii. Arhitectura reprezentatica acestei perioade se construieste intr-un stil neoclassic ,reintoarcere in perioada 1900, locuinta tipica occidentala- casa poporului Mostenirea ceausista : Strazi fara piete ,nu exista repere , nu exista biserici , spatial public al nimanui ,mari bulevarde ce distrug tesutul istoric ,placarea bulevardelor cu blocuri inalte(san u se vada cocioabele de dupa), idea de spectacol local panourile trebuie sa aiba decoratie (tendinta de a fi in spirit cu arhitectura mondiala a fost interpretata gresit). Apar cartiere perimetrale centrului , periferice , care spre deose bire de centru nu au istorie,valoare , caracterizate prin tipizare , inexistenta centrului , a reperelor ,fara posibilitate de orientare . Astfel apar o serie de dihotomii : Locuinta de masa / arhitectura ceusista Tipizare / unicat Centru /periferie Arh populara /arh culta Arh vernaculara / arh. de elita

Billet 2. 1. Idealul social exprimat in arhitectura (per. Premoderna, moderna, postmoderna)

2. Conceptia arhitecturala si opera lui Bernard Tschumi Bernard Tschumi isi explica opera deconstructivista ca fiind bazata pe bazata negarea valorilor moderne :prin distructie si disjunctie, fragmentare si disociere , Limita- non-limita,fara sfarsit: Contextul este neglijat total , decontextualizare total neglijat , recontextualizare-crearea propriului context Ordinea-arbitrara Functiunea-non-functiune Structura-tare/slab-grilele Forma-absenta Tschumi-metode de disjunctie: -renuntarea la sinteza-disociere -utilizarea traditionala a formei arhitecturate prin juxtapunere, suprapunere -fragmentare-combinare, juxtapunere , o noua definitie Metoda proiectrii asistate de calculator face posibil faptul ca matematica pura sa devin aplicata. Compoziia Parcului la Villette e o demonstraie a unei organizri complexe arhitecturale 3 sisteme de grile suprapuse ,coerente ca parte .nu duc la o megastructura coerenta. Axa N-S , E-V iar in centru nu este nimic, 3 categorii spatiale : verde , vid si construit , foliile nonfunctionale. Alte exemple : manhattan transcript

Bilet3.
1.

Conceptia despre spatiul arhitectural contemporan (Ch. N. Schulz si P.V.Meiss)

Teoriile spatiale ale postmodernismului sunt recastigarea identitatii. Exista 2 abordari: eclectica(nostalgica) si futurista. Teorii spatiale : P. V. Miess considera ca locul e nascator de identitate P. V. Meiss sustine ca spatiile pot fi profunde, dense , protective ,terstre , dand exemplu Moscheea Cordova , sau rarefiate , tensionate ,punte intre real si ireal ,exemplu : Biblioteca nationala a lui Boulee. Schulz :trebuie sa tinem cont de convenanta formala semnificatie.Elementele de masa , spatiu si suprafata formeaza un total Gestalt.Beldachinul este un exemplu de total Gestalt( vid, masa, limita de masa). Forma este implicita marcata prin punctele ,panourile inferioare si superioare , este de asemenea explicita forma in sine, functionalista. Idealul estetic-ornamentul poate fi aplicat sau structural -ornamentul are rol de comunicare codata=> limbaj Spatiu considera ca relatiile fundamentale geometrice pot fi combinate intre ele -organizarea elem de arh in raport cu un punct => centralitate, in raport cu o linie => axialitate -organizarea in raport cu un sistem de coordonate spatiale => schematizarea structurala -face diferente intre relatiile geometrice si cele topologice (cantitate in raport cu calitatea) -relatiile geometrice +relatiile topologice +rel conventionale => analiza sp. arhitectural -Gestalt accesibilitatea pp. o atitudine adecvata, starea de gratie => spectator initiat -forma ca sp interior nu duce la rezultate numai daca e luat cu tot cu limitele sale Caracterul unui loc (sp) poate fi independent de forma spatiala, dar dependent de motivatia simbolica -mecanismul autoreglabil, ale crui articulaii sunt capabile de a prelua situaii noi, pentru care nu a fost programat iniial. -Capela Medici (Michelangelo)=>simbolic - sacristia Sn Lorenzo a lui Brunelleschi =>elemente stereotipe Nu doar forma spatiala determina arh ci mai multi factori

2.

Idealul estetic (per. Premoderna, moderna, postmoderna)

Bilet 4.
1.

Arhitectura realista, realist-socialista si totalitara

Arta realista descopera calitati estetice in viata oamenilor de rand a omului necajit- devine arta maselor, mijloc de educare, iar omul de rand devine omul nou Utopia constructivistiilor elitisti e greu digerata de mase, in schimb arh academica , desi eclectica corespunde mai bine gustului popular ea devenind ulterior arh socialista, exprima cultul personalitatii staliniste , musoliniana, hitleriste Realismul socialist castiga tot mai mult teren. 1934- congresul scriitorilor sovietici-prima definire a realismului socialist: procedeu artistic de a reflecta realitatea prin prisma revolutionara si de a ### cu scopul de a forma omul nou Ea este realista in continut dar natioanala ca forma, arta fiind pusa in slujba politicului Realismul socialist ca forma de manifestare artistica cuprinde intreaga europa prin miscari de dreapta-fascism, dar si de stanga-comunism Ambivalenta perioadei moderne ca o balansare intre cei doi poli (dr, stg) Indiferent de idealul sau convingerea politica si sociala arh adopta fie academismul clasicismul, eclectismul pe care azi il numim realism socialist, fie arh moderna Charta de la Atena 1938- principiile au fost imbratisate de intreaga lume postbelica, dar greselile facute au fost exagerate in special in estul europei: refuzul trecutului, ignorearea culturii urbane, toate acestea convin puterii care propune monumente impunatoare, pompoase ce distrug tesutul si esenta urbana (ex: monum. hitleriste ale lui Speer) Pe de alta parte arh locuintei de masa a fost tot mai mult neglijata, aflandu-se la polul opus celei monumentale, dihotomia aceasta extinzandu-se si asupra altor aspecte de vieti urbane: centruperiferie, arh culta-arh vernaculara O prima reactie la politica totalitara si arh aferente o reprezinta miscarea Tendeza in Italia ce inceraca reabilitarea arh prin intoarcerea la traditie si istorie Reorientarea stangii europene mascata de teoriile italienilor este dublata de Team-ex al carui program teoretic isi propune rediscutarea critica a Chartei de la Atena si reorientare spre crestere, schimbare, identitate

2.

Impactul tehnologic in arhitectura contemporana a Frantei (ex din Paris)

(trebuie reformulat de tine) Ieita din snul avangardei, micarea structuralista, s-a asociat cu cea tehnologica intr-o sinteza pe care azi o numim HI-TECH. si care, marcata in 1965 ca debut cu Centrul PompidouBeaubourg (Piano si Rogers,) din Paris, continua azi sa pstreze o relativa autonomie traversnd cu sigurana peste meandrele modei si consurosris-mului si sugerndu-si un viitor in care locul sau e indubitabil ctigat. Arhitectura functionalista, structuralista sau formalista, sunt expresiile cele mai bine definite ale micrii moderne si evolueaz aproape sincron cu micarea "metabolista" care are de asemeni o situaie privilegiata fata de mersul general, prin faptul ca e purttoarea unei tradiii extrem de puternice in ciuda refuzului afiat al modernismului, dar si prin faptul ca e rezultatul unei filozofii (a simbiozei) ce se dorete (si este ) superioara in multe domenii teoriei dualiste si segregationiste occidentale a Stilului International, si, chiar daca nu e recunoscut acest lucru, a influenat enorm gndirea arhitecturala occidentala. Post-modernismul datoreaz mult orientului, insusindu-si tripartitisml in sensul acceptrii neutralitii alturi de polii extremi, si exprimndu-l in nenumratele forme ale spatiilor de tranziie. Chiar si grilele constituie prilej de disputa prioritara asupra genezei si sensului lor originar fiind asumate att de orientali, ct si de occiddntali Ca un fir aproape liniar in continuitate, arhitectura HI-TECH exprima tentativa fireasca a contemporaneitii de a da forma tehnologiei celei mai avansate. dublate de ctigurile tiinelor abstracte. Micarea tehnologizanta numita azi HI-TECH a fost marcata de apariia Centrului Pompidou la Paris in cartierul Beaubourg, dar ea se afirma cu tot nai multa pregnanta in Europa, Anglia, America sau Japonia. Manifestnd virtuoziti structurale si tehnologice autorii cldirilor HI-TECH s-au putut produce gratie numeroaselor si incitantelor manifestri manifestri mondiale: olimpiade,

congrese internationale, manifestari ale unor organizaii supra-guvernamentale. Au aprut astfel stadioanele si cldirile performante ale lui Normri Poster, Gerkan sau Gregotti, Rogers, sau firmelor Aarup sau Michael Hopkins dar si mainile science-fiction japoneze sau peisajele "fabricate" ale lui Biro-shi Hara sau expresivitatea att de curajos exprimata de ctre expresioniti, sau grupuri contestatare ca cel numit Coop. Himmelblau, ce folosete arhitectura ca pe o arma.

Biletul 5.
1. Arhitecti postmoderni inclusivisti si late-modernisti (A. L.Huxtable) Ada Luis Hustable numte "inclusivitii" acei arhiteci ce presupun n creaia lor artistic o implicaie contextual, surs de inspiraie i motiv formal, exprimnd i reprezentnd acest context ce poate fi geo-climatic, istoric, social sau cultural. A.L.Hustable numete "inclusiviti" arhitecii ce se implic ntr-un fel sau altul n context iar aceast reconsiderare a contextului este considerat o manifestare a unei atitudini antimoderne. Noiunea de context este astzi mult amplificat ca nelegere fa de ceea ce nsemna n anii '60 cnd a fost asimilat n termeni arhitecturali, depind cu mult sensul strict al unui mediu i atignd din ce n ce mai mult sfere spirituale i culturale. Arhitectura premoderna a fost numita LATE-MODERNA sau POST-CORBUSIANISTA, dei idolii unora dintre arhitecii protagoniti sunt Mies sau Wright. "Modernismul Trziu (Late Modern Architecture) duce ideile si formele micrii moderne la extrem, exagernd natura si imaginea tehnologica a cldirii, in ncercarea de a produce amuzament sau plcere e, estetica. ncearc sa insufle o noua viata in limbajul arhitecturii moderne, un limbaj pe care muli ii considera monoton si alienant... Un exemplu de modernist trziu este Richard Meier care poate fi comparat cu Le Corbusier. Totui, unde Le Corbusier caut o integrare armonioasa de. plane, curbe si grile, Meier ncearc o disonanta a elementelor. Grilele sunt micate la unghiuri de 5grade, volumele sunt violent alturate, opoziia lor este exagerata, spre deosebire de integrarea armonioasa a lui Le Corbusier. Grilele lui Peter Eisenman sunt, de altfel ca si ale lui Richard Meier, rotite, sau dispuse nlocui unei folii totale ale massei construite, un fel de prezenta a absentei, ca in cazul celebrului Wexner Center Columbus, a lui Eisenman. Folosirea grilei spaiale in cazul arhitecturii lui Richard Meier, sau a "latemodernistilor" in general difer destul de mult. Daca pentru "latemodernisti", grila spaiala constituie o continuare, un element de legtura, contribuind la coeziune. la unitate, la deconstructivisti, grila e motiv de dislocare, de "prezenta absenta" sau "necesitatea arbitrariului" grila e structura "slaba" in contrast cu cea "forte", o structura "secundara" fcuta pentru a demonstra necesitatea arbitrariului, a secondaritatii. ORDINEA e nlocuita cu desordinea si ARBITRARIUL. 2. Cunoasrerea euristica in arhitectura (Landau) Epoca moderna dezvolta un nou raport intre ornament si repetitie, intre traditie ca un dar prezent prin ornament si sensul, semnificatia ornamentului inerent logicii constructiei. Ornamentul poate fi aplicat deci gratuit, arbitrar, sau structural, deci logic, constructiv. In orice ipostaza, el recastiga dreptul la existenta in forma arhitecturala contemporana, iar teoriile semiotice actuale ofera ornamentului rolul de comunicare codata deci rolul de limbaj.