ANULUNIVERSITAR: 0 - 201'1, 201 ANUL- - Sem.

- 2

gt UN|VERS|TATEA ARHTTECTURAURBANTSM M|NCU" DE "tON CATEDRA :"STUDIUL FORMEI AMBIENT ARHITECTURAL" 9l '1

TEMA 1 *2-

r-e iru cmncr morocnouA" "expnruAnr nepaezerrAnuon

"LAV|ULCLAS|C"

TemaI -TENTE PLATE,SUPRAPUSE -TENTE Tema2 DEGRADATE

Laviul(dela fr lavis- laviu,desen tug)est6o tehnice ln clasic,a graficii arhitecturd, tehnic!de o de plqte mateprecizie cu vastepolenle Laviul slereoscopice. opereaza tentetransparente, sau cu Sifinet6, degrudate, aplicato tussauacuareE cu dilustd,prinsupapunerea carora produce gam! variat! de se o valoricu diferite intensitlli, Pntru vg bucura rezultatul laviu calitate, necesar alegti gnjehartia a de unui de este sA cu 9i pnsulel se respectali sitdc{ete cu tehnologia, deslulde simpld, realiz5di a laviului. 9i leylUlselgglizegzilg (esteabsolut hertiede acuarele granulalie cu moderste conbaindicata hedianetede, lucioasa multi$rat sau deoarcco soluliad acuareld tugdlluatnu esleabsorbitlde hedie9i prima sau tenteestespdladetenta plea gg urmebarB). granula$e marea hadieipoate O ducela deviera liniilordesenului. Tentele depun se (cele bune pensule devlzon). ognsulo ontru scuarel! pgrdevizon, din vevefit! bursuc sau mai sunt Pentru incput trbuio aveli pensule. s! 2-3 Acoperirea suprafetelor sefacecuo pensul! mare, l0-15, mad mai N pensule 3-6. iarpentru suprafetele suntindicate njci Nr. Coala hgrtiepentru de lsviuln modobliEatorlu lntlndeoeo olansete se Oaffa, blne!l unlfom 'paC, carepoate preparat pe umezite, itrtinde preatare,pe plangeul s nu cu fi !is lipeSte margini dei gen din caovalinguri fiinl de grauameslecate apdpanecandameslecul de cu capdtd consislenF o semifluide vascoasd. P6nlru fi malslguri rezuftat, a de adlugali collurile in formatului hartiei o pionezd. cete Planseta cu haftiaintinse pune uscat pozitie se la in orizodale. depade sursele cildure. de de pentru trebuie fiedestul deschisd seprcpara tul negru acuarele Solulia laviu si de din sau diluatd 9i cu apdrecefiaid saudistilate. a o Pentru cdpdta solulier @. pdn transparente, impudtdli, absolut fdrd esle necasar fihraGa maimulteori s soluliei haftiedefltm sau de printr-un de vat?l lifon de grosimea 2-3 rn.(pentru qi strat a lucrarea se pEpari cca.0,5litdde solulie). dattr Aiadsr,pentru reallzarea laviu, unui suntnecesare urmdtoarele instrumntematedale: 9i 1.-Plante| indivlduale. 2.-Heftie acuarell. de 3.-Pensule oentru acuareld. 4.-Acuarele tu9negru. su grafit, 'H'. 5.-Creioane tide 6.-Teug echer. pioneze, gitifonpenlru 7.- 2-3 linguri fdinede gu pentru de soluliade liFit,cateva vat! filtru. 8.- ADaral elecfoic uscat. de 9..Burete TENTE PLATE SUPRAPUSE 9i Tehnic reslizlrii lsviului slmpld, pre'linde la autor este dar de rdbdare, dgurozitateeleganF ln 9i pe pentru evitadepunera execulie. Inainle a incepelucrui, de eslebinesdvd sptrlali meinicu sepun, a petelor grlsime.Pe hertiabineintinsepe plangeta de uscatd apliceql mufte se acuEteledesBnul creion cu 'H' bine (nu genera ssculit este Indicati utilizarea radierei, deterioreazd care suFafala i Sipoat ha petelor). desenului aparilia Unia lrobuio fisublir6, o intensitate se de valoricd gitotugi micd deslul clar! de pe linia, niciintr-un nutr6bui6 ap5sali caz se crcionul, deoarce hgdia acuar16, 9i de mole Oasend poroasa, fomeazduncontrargliet, gantsublir6, adancitura s un ln c!.!ia se adunt solulialaviulul fonnend o lini6neagrg). plansei spalacu ap5fiarti recesaudislilate, aiutorul Dupdcedesenul trasat,suprafata esle se cu pensula her 6. Dupa ati unelpensule Apaesteaplicatd pplan9a mari. ugor lnclinate, a frec fdrd de ca planga uitali putemic pentru vedea torminat spdlal de vd tsngenlial suprafaF la hertioi luminetr, s dac6 au nu r6maspeted6 gresimo. Daci obseNati palSmatd,adicdo patdde grlsime,mailrecetio daldpeste cu o ea pensU|aumede'insistendugor.P|9!9a5e|8sl|9uscat.@ absolut necesar!. deoarece solutialaviului aderdh hefiiein loculundese afldoelelede oresime. nu

jpliga propriu.zis, de subliniat Tnainte a inceperealizarea d laviuluj esle faptulcd!9d9!.gJryiglgi-Se poate suprapusa altanumei peste exclusiv numai suprafele uscate, oe bin adicd tenta o fi dupe tenta ce preoedente uscat.@. s-a Lucrareas usucdin aoeiagi pozitie ?ndinaE, care9a aplicat ?n tnta. Pontru acoperi a uniform supratuF solutle procedeaztr felulurmetorplangeta line o cu se in s inclinatd cu ponsula aplicalisolutade la slengala dreapta, hasuri 45"in a9afel,se cdpatali fesie in sub o 9i partea orizontale,ln d6josa eise prelinge solulia.Aungndextrma in dreapt6, imdiatvA lntoarceli la potiwit, extrma stangS desenuluigi pensula s cu imbibattr aplica$ soluta, Tncepgnd marginea cu dejosa plansota fagiei antariaoa|. Trebuie fif atenli urmitoarele sd la lucruri: trbui fielndinatila ununghi se de cca.15120", altfelrisca$ vd curgdsoluliape suprafala sd desenuhl: exacli9i rapizi, f4i aveligdjdca pensula marginea jos a fesieiaplicale nuse usuce; de se trebuie fie bineimbibte solutje, lotuqi, se cu dar, peteloc nu excesiv mult,pentrua evitaprelingerea de s accidedsle fichiduluigi formarea atenlie!, adicend pensula ghidend lichidul, solutia, atinge foarte ugof hgnia, bine aproape nuatinge, mal zis, cd doar facendul pe plangtei. sd lunece, gfisoze suprafala se hgftiei;ienla aplic!desusin jos,in sensul se lnclinedi TENTE DEGMDATE fenh dqndad esle o terr6 cu vdot4ia in tecere .te ta inchis ta desctis sau ilrr's, Tentelede acett fel se utitizeazecu precederetn vedercaredefil suprafelelorcurbe, pe Pentru realizarea su@es Temei suntnecesarc cu a 2 acleagi instrumenle material carele-li Si utilizatln cdrulTemei1. Tehnolooia realizarii tentideoradale este.in mareparteaceeasi siin cszul ca tenteiplatecu doudo(ceotiide maxime importantd vizeazd cal lrecerea lredatdde la o valoralie aha: la - schimbarea pdn treptattr intensitdlii a valorice realizeazg diluarea se soluliei laviului apd, cu diredpe plense; - tentadegradatd so usuce (ate de ce,randara nu fo4at,ci se lesasd se usuce tempeEtura la camr?i cu tenledegradate muhtimp,Tnse cer uluhorul efed al t.idimensionalitdlii laviubinexecutat unui merfta eforiul deDus). partealnchisd O tenttr degradatd la r do r ieschisse realizeazd felulurmAtor: acopere in se a pe tentel solulie, imediat :a { -ntinue ap! curstd padea cu ca se cu deschisetenteiln fel,lnclt soluta, a asa ( amedecendu-se apa,se formeze lrecerctredat! de la inchissp.odeschis Tncazul uneiusclri tu4ate, cu o solulja arelimp sd se infiltreze epl gi in locde o valoratie trecere nu ?n 1n lreptatd, clpdtao liniede vom demarcsre difuze intrelnchis9i deschis). funclie intensitatea in de valoricd doritd tentei a degradate, va trebul suprapuneli numer mare maimicde tente. sa un mai sau Aplicand noud o tente, mictorsli fiecare de dte suprafala acoperite solute, merindcorespunzator cu suprafalaacopriUi api ( binelnteles, cu tenta urmatoare dd numai se dupece tenlaprecedenti uscat O tentedegradatd poat s-a se realizg de la ). Si deschis inchis, la Tnceptnd, acest cu apdSicontinuand solulie. ln caz, cu ln cadrul temei datevi,sepropune realizali se laviul uneisfere a unuicilindru, luminate o sursd de 9i plaste dangaobiectelor ( lumina de luminE conienlionald, in cade stanga, susin jos subununghide din de 45'fslt de liniaorizontului Ve gmintim, pe suorafetele c! cufte distinoem urmetoarele oradatii ale ). proprie reflexul. gradatii au o liniede demarcare clarobocurului: Iumina. semiumbra. umbra si Acste nu clard,ci trEctreptatdin unaTnalts. a loculunderazelede lumindcad pe tuujlg este parteacea mai luminate $eri sau a cilindrului, suprafatd ununghi sub maredeincldentt. esle trepttd la lumine umbrd, de la formatl SCIBilmb(! o trecer de lumina lunscepe suprafata co curb5. se de !!nD!a_p@pdq afld ln parteain carerazele lumindnu cad. formatde razelede luminerefledatedo suprfelel Egllqql este plasaiin cadrulumbripmpriiSi es16 inconjur5loare. det umbraorooriedar. atentie!. maiinchisdecatsmiumbra. Reflexul esle maideschis

deoarece lumina reflectate maislab!, este decet lumina "gliseazd'pe cere suprafata cirbd.Ceamaiintens6. (maiinchise) purtati.adiceumbr oradatie clarobscurului umbra a est6 pe aruncat5 obiedul de luminal obiectele, (ces supaafelele lnconjur5toar maimareintensitate purtate affeh lnceputul valoricd umbrei I se ei, in parteacea mai apropiatai obiect.Deptrtendu-s obieci umbrap!ftate arc o intensitate do de in pAstrgndu-9i clardesenul descrgtre, totugi silueteD. lnsu9ira tehnicii laviului claslc- o modalitste ecoperire suprafetetor de a in Sggpq!-glq@lig: tehnicdumeda monocroma,foarte eficientd randarea acuratele desenelor arhitedu.e. ln cu a de Modulde luc.u: (acasd carese noteaze). 1. Etaoa studlu de indivudual Sevorfaceexerciliide plqte gidegrdeuri tente prin tente pe pentru suprpuse, fonnate hartie de 'Mantotele'(greifuri)minim acuarelt(format lipitg)conform 43, tehnicii descrise. Acestea reproduce vor doue pentnr g fiecaro tehnice,similare cglecarvorf executsle in atlier planga p cu finale.Se vg incarcade asemenea pe tentadegradetll reprezentarea cilindrului. 2. Preodtirea oentru luclulin atelier. Acasesova lipi peplan$ta individuaE(sox7ocm) formatul de hanie Anexs pt.Tema si Anexa pl.Tema 1 l, 2 2). 0. Pentru ob$no a dimensiunile (35x50 finale cm.), haftiatrebuie aiba sd dimensiunil maimsd. va S6 executa atenlie cu desonul conform schileianexate, va speb desenul ape,se va aplicaunstlatde se cu tentddlluate, fondgeneral toatdpagina exceptja chenar de 2,5cm.),9i sevor execrda p (.o ca unui alb doul benzi:una cutenlesuprapus altacutent! in degrade. cu As{el cele4 o.e de lucruin atelier veli le Si putesdedica pe integral pe lentelorsuprapuse consi cilindru(fl) si tontelor degradate sferdsi cjlindru(fa. ln gsdinla 7 marti vordiscuta dln se rzultatele temeil sausevorfa@exercitii tont dE dgradste. 9EF DTSCTPLTNA Lect.drd.aft . Romeo Simirag
INTOCMIT Corf. dr. arh.Adrisna IANOVICI

AnexaI Plansa lucru alelier in plat,suprapuse Tente

An*a 2 Plansa lucru atelie. in Tente dgradate

=T

tAPrrs

il

Eo

,e

rrer I

UNIVERSITATEA ARHITECTURASI DE URBANISIV MINCU" "ION CATEDRA: FORMEI AMBINETARHITECTURAL' Sl "STUDIUL AN UNIVERSITAR - 2011. 2010 ANULI-Sem.ll

'C U L O A R E A - Amestecul subsffactiv".

Penhua rdspunde lnkebatea: 'Ce este culoarea?', estenecesat demeFteoreticprezerftat la un slb treiaspec-te: - Fizic - Chimic - Senzorial fiziq culoarea legate Subaspect este direct luminade Radiaiia luminiisau pescurtluminase definegte o formaparticuhrea energaei ca careeste radiante pecarele percepe emi6e corpurile de luminoase; se rdspAndegte fome de oscilatii ea sub eletromagnetic ochiul omenesc. parte in spectrul undelor electromagnetice, de la'lOOO pene a bilioana km. la dintr-un milimetru, lumina ocupa domeniu un foarte Ingust, raelorvizibile, aproximativ400 720mu. al intre mu.9i Corpurile naturise impart corpuri din ln luminose neluminoase. 9i (6oarele, Corpudle luminoase lampa eledrica, ?ltele) influenteaza corpudle neluminoase. Razele Si patial luminoase izvoarelor lumin5 peco|pule neluminoasereflectandu-se pesuplafata ale de cad lor, 9i producand ajung ochiul la nostru, senzalja lumine. de prisma NeMon demonstrat unfascicll lumina a ci de solar;care treceprintFo tdunghiulard sticle din se descompune lntr-un fascicul neantrerud cr]lori, de denumit spedrulvizibil. provenite dispersia Culore pfncipale din specirale luminii suntviolet, a albe indigo, albastru, verde, galben, portocaliu ro9u. 9i Corpurile colorate absorb undele elec{romagnetice o llngime unda. de AceastA unda Sireflecte singura reflectate deineste culoarea corpului. pigmenfilor, Toialitatea compugi deriv4i chimici, obiectul sau fac frmelor producatoare substanle de colorate. lnteresul aceetor fime estede a punela dispozilia utilizatorilor 6ubstante colorate cares5 dspunda pentru eleaufostproduse. calitativ cerinlelor domeniilor cafe SENZORIAL Culoarea o senzalie. este Senzatia culoare 6te un produs activitefi de nu al spontane, independente, a analizorului vizual, ci rezultatul reflecEirii transformirilor fasciculului undeelectromagneticesuprafaFdifefitelor de la corpuri pe materiale carele lumineazS sauindkec-t. dkect Senzatia culorii depinde treifaclori: de 6uprat4a colorata, calitatea razelor lr.iminoase cadpe care giilkansmite 6uprafaF spre carepercepe mesajul creerului. 9ise reflec'te privitor ochiul 9i grupurjlor Pentru defini a caracterul relalille dintre culoriglinfluents acestora asupra indivizilorsau 9i sociale, 6riede personalite$ teoretizat o au 6pectrul cromatic. 'Farbenlehre' pentru prima Pidorul Philipp Runge demonst.at publicatia Otto a ln apemt5 1810 ln galben albastru. oar;, exislenta treidimensiun @loilor- ro9, celor i ale Si pentruprimadata 'Sfera El a aretatcAdiversitatea poatefi exprimatd nu doarprintFun cercai publicd culorilol. giteoretizate Cerculcromatlc sferaculorilor fost preluate au ultedor de alte personaliEti au care ai 9i teoretizat culoarea, Pentrua lntelegerolul9i efedeleculodiaceasta trebuieanalizagsubdifedte aspec-te: '1.fizic - cromatiemul tenta- definesc sau lungimea unda luminiil de a - "valoare' pidure - luminozitatea din denumite uneori tonsautonalitate araderizeeze cate 9i cantitatea lumine pe careo reflecte corp; de un - saturatia rapoiul tentejfa_tzi albsau negru. de

Ftztc

cHrMtc

2.-conhastul gapte Johannes ltten, reprezentantqcolii al Bauhaus aratd in lumea ce culorilor de existe efecte conhaste diferite: contrastuculorliln alne;contraatul I clatobsctrulul; contrastul cald-rece; conhasful pe complementarcloriconbasful slmultan (s bzazai lgeacomplementareloa); contraatulde claaltab gi contrastulde cantitab 3.- efcble psihofiziceale aenz4iei de culoare- grupeaz culodle lumlnoase9l lntunecate: in: calde9l rocl;grele9i lejerc(ugoare); apropiate veiele9! trlate;odihnltoare lrltante. 9i?ndeplrtate; 9l 4.-armonia prezintd aspectul poate Armonia culoriise sub relatiei dintre sup|afetele colorate. Aceaste armonie ii: - asonantdton/ton; aldturate; policromie; complementare; culori - disonantacarediter5 armonia de asonantS. 5--fuzlunea oDtici prive$e la o anlmitadistanla camp Cand ochiul de un compu6 mai multe din supreafete fomate mici, dinculoi aiteftative va vedea culoare el o compuse celedoua. din 6.-semnifiGtia culoaii incddincelemaivechitimpuri oamenii atribuit au virtuli deosebiie cutorilor. culorii Simbolistica a fost folositii heraldica, in iconografie vitralii. sau Studiulpentuu acaeAl - ICh!&a_de-.LU.9IU - acuarela; gubiCg!-cerculcromaiic; fuziunea opticatsatur4iaculoriiirapoftul pentru faldde alb9i negru corform anexa insoteste cu ce tema, format x 70de hadie 50 aqarela. TEMA atelier: in Pe unformat - 420x 297cm-se vordesena A3 douaparate15x 15cm. petratcontine de parate identice (5x5patrate). Fiecare 25 patrat va urmS prindispunerea In primul se tenteloro compozitie gqloriluminoase, in numdrultentelor la alegerea studentului. In al doileapatratcompozitia cromafcese va facein _qrlori comCementara Paletaculorilor pentru complementareconqne treitonuri va cate apropiate fiecare culoare @mplementara, Compozitla urmdregte urmdtoarele aspecte: - 6aajb6o regule constitutive; - intamplaoare; non - sdfie interesanta: - banaldi non - si fie darernon- confuzel Penlru afudlul acasasi in in aHier: - hadiapenkuacuarl!se va lipj de plangete un adezivu9orde spaht sau dj banda cu adeziv5 Si 5eva uda(fomatultrebuie fie maimare se decat indicat cel maisus cel putin dn. pecontur). cu 2 - materiale pentru lucru: - acuarele, galben permanent culoi de baze: crom: togu albastru Prusia. - pensule 35; &10; nr. - borcan l.-2 buceti: 0.5 - recipiente pentru pentruouesau pentrucuburide gheald); tenie (cofaje din plastac - unabucata carpa batiste haftie unicdfolosintd; sau din de *h* PENTRU NOTAF'NALASE VA LUAIN CONSIDERARE STUDIUL ACASA. DE SI

Bibllografie i - Arta9i iluzie, H. Gombrioh, Meidiane, E. 1973 Ed. - lvlesaj obiect a.tistic, Corado Malteze, Meddiane, Ed. 1976 9i - Arta9i perceptia vizual6, RudolfArnheim, Meridiane, Ed. 1979 - Culoareadd- ambient, Constantin, ltle diane, Paul Ed. 1979 - Culoare -suflet9i retin6, Demetrescu, I\Ieridiane, C. Ed. 19m - Fotografia culori, Bielusici, 9tiintific5, in A. Ed. 1964 - Acquerello, guazzo tempera, Pearsall, e Ronald Fratelli lvelita Editori, 1955 'Couleur', - Revi6ta Revue Centre du Francais la Couleur de - Kunstder Farbe, Johanne6 ltten,Otto MaaerVe Ravensburg, ang, 1967 lntocmit, Lect.arh. VUCICOVICI Dan

cLr.C

rr^.dJ

!&JNDAEI

ox-od rEMAlr.

tr
art-$rtc DECL'TRJfdvra!

t|rrr,r|l

|'u:{rlla

ct t Glt-oE

-__l
PglliAer

-_l
56CUNO C6 H.E@TF

I
l
l-__.'

r--1

t! lT|{ el

I
f-4e- l-

UNIVERSITATEA ARHITECTURA URBANISM DE SI "IONMINCU" CATEDRA :"STUDIUL FORMEI AMBIENT ARHTTECTURAL" Sl ANUL UNIVERSITAR: 2010-2011, - t -Sem.- 2 ANUL Semeatrul 2

TEMA 4 - rrecrul MoDELAToRpoltcRoMtEl AL

prezenta mediul Culoerea in ambiantesteapreciata noica unadinpropretatile de formoi, impfeund cu geomekia formei, masa, dimensiunea, ln natura existA etc... nu culoare afaraformei niciformd ln f6rd 9i culoarc- ob6ervat, modificarea S-a cd culorii modificiiluzoriu un9irde proprieteti fomei:geometria, ale 9i masa, dimensiunile formei. exmplu, 9i acelag De unul cub,paremaimicdecat estein ralitate, avand culoarea albastre maimafe,avand culoafea qatbenS; cubareo masd mice, un mai Si daceestebleu-ciel Si paresd posede masamaimare, o dacdestemEifo, cubtratat diagonale un cu qi albastre gatoene, aproape c6 nicinu maiesteperceput uncub9i avemrtevoie unefortsuplimentar ca pentrLl realiza sub de a cd eceasta.policromie agresivd ascunde cub.: se un ln cadrultemeignu sia plasticii transformarea viduald plasticii formepoate prcvocata &!EgL Deoa|ele unei fi d-iodificarea uneisingure proprietSli formei- culoarea putem ale poseda afirma, policromia cd calitali rnodelatoare stereoscopice, cd policromaa generatoare iluzii este de optice, esteo marecreatoaro forme de virtuale. fiindca arhitectii. Dat designerii, maialesdesigneriide interior, etc...opeteazi materiale cu crcmaiice. eitrebuie cunoasca sa efectele modelatoare policromiei pontru rcugi le didjeze direclia ale a sa in doritd. Ctlloarea esteo proprietale nu obiectivi fqmei,precum a geometria Culoarea este,de exemplu, ei. dopande receptorul adica ochiul de ei, de uman. Fizicienii definesc culoarea radiatii o anumite ca de lungime a undi reflectate corpuri. o radiatie d Dar inc6 nuesteculoare, devine ea culoare numai atlnci,cgndeste perceputa ochiul captatS, de uman. Coloristul american Faber Bifienafirmd, penkua Dercgoe ce difeite culori, ochiul uman modifice igi curbura lentilei. exemplu, pentru recepliona De a culoarea rosie, lentila ochiuiui meegtecurbura, pentru percepe igi iar a culoarea albastra, lentila devine mai plata. Acest fenomen stela bazastoreoscopiei cromatice, poalefl ilustrata fetut care in plasand urmetor: pe cercul cromatic un fondnegru, obseruAm nuanlele galben sa fie plasate afafafondului ce par de in negru, maiaproap; noi, de culoarea albaslriparesa fie plasate doparte suportul mai de negru, rosul verdele gi pozilii iar ocupe intermediare: Alaqar:stgrgoscop observalor a indgp;rt6rii cutoritor si reci. Stereoscooia cormatice este olli?Gi6t-E-!6 la.l Fenomenul steeoscopiei cromatice bucuratde 6-a atenlia uno-peEonatiG{iEEnte ca G6ethe, OttoRunge, Helmholtz, Benham, Yung, Wassily Kandinski, Deosebil plastic revelator expus gi-a de 9i.a. ai experienlele qi crcmatice teoria culo i Wassily profesor celebra Kandinski, in Bauhaus. EcoaE Cartea sa "Spiritualulln arte", editati la Monchen .1911 in esteo piaird temeli rst6ria de in arteimoderne. ,'spiritualu arte", formetor at cutoritol' cartea din I in Kandinski impdrtdgegte ne 9i ,. . ln capitolul."Limbajul r6zultiatele trairiempiflco-sufletegti, nu se bazeaze nicio gtiint6 unor pe care pozitivd, careintri in dar rezonant: infomatia cu delinut5 arhetipul de nostru, facandu-ne deacopeiim stimacest sa ca lucruri dintotdeauna. galbend, Culoarea afiftd Kandinski, o migcare are cenkifungd, iradie;6 astfel apropie se de 9i privitorin modaproape concret, albaskul o miscare iar are centripete, aidoma unuime6ce se retraoe ln cochilia 9i se indeparleaza observator. lui de Galbenul agreseaze, inleapa ochiul, timpce albastrJl in privirea prcfunzimile rdcoroase catitelate. absoarbe ln sale puternii stbil, verdele Rogul gi esteserios, iar si absolut ceamailinistita este culoare. Portocaliul un roguapropiat noiprinintermediul este galbenului, de iar violetul un rosuindepSnat adilta prin este atbastrului. Fiecerei culori corespunde anumit li un sunetnuzical gaDenut poatefi asociat sunetul al uneitrompete) o anumitd toe exempru, cu lnalt si fofmeoeometdcd. Kandinski susline, "vatoqrea cutori ci unor estesubtiniaid unete orin foiriEiGi;iJliEEnittele. Eui&ib ascutite sunamaiputernic dacdse asociaze o formd cu a6cu! (doexemptrl gatoenutin triungtri;, cutorite car6tindspretonuri adenci suntaccentuate formere de (de rotundo exempru, a]bastrur cerc)a de artd in Fe pa.te,Kndinski afirmi,ce "nepotrivirea fomi 9i culoare kebuieevaluatd o lipsade armonie dinir nu ca ci, dimpotiva, o.noue ca spreo.noue armonie. lntauc6i numerul Sanse culorilor al formelor infinit, este 9i posibile gieleinflnite. combinaliile sunt Acestmaterjalesie inepuizabil". Esiede subliniat faptul, oriceculoare poate rece9i poate cald6. exemplu, c6 fi fi De rogul estecald, . dacbi se adauga putingalben devine maicald,iardacai sjadaug6putin albasku 9i devine rece. mai Arostrurrece cu pulrn e negru devine mairece, cu putinrogu iar devin caldi.ramAnand, mai 9i bineanleles, In lmta uner.cutort Verdete pulin96lben reci. cu dvine cald,iarcu pulinalbasku deiinerece. o policromd o suprafate pe absiracta. putem bidim6nsional6, observa, ce -Kearzand compoztl aceaslS suprafale, initier fiindplatd, transformat s-a intr-un reliet, binezis,in iluzia mai unuirelief, care ln

p6(ileproeminente figuileln culori r'n reci.Vom iar sunt de sunt calde, adancimile ocupate figudle cu'ori descoperi, celmailnaltpunctal acest!irelief iar estealbastu-rece. ca virtual estegalben, cel maiprofund policromia"modelat", "sculptat" plat5, o Asttel, a creand iluzia dimensiuniikeia9i alcetuind a a suprafata compozilie spalia16. o Penkua studia efectul modelator. stereoscopic oolicrcmiei se oropune realizati comoozitie al vi sd laterale. comoozitiei cepdta axonometrie va in va aveainaltime. va aveasi suprafete deci tridimensionalitate. (de a Aceste suprafete laterale hebuis6 le colorativa considend directie o arbitrard Iuminii susin iossub r6zultate. laterale un unohi 45' ftdde planul de ceea umbre oroorii suprafetele oe compozitiei). ce va qenera pe pentru (de Llcrarea va executa hartie hartie "Foutenay", areo care se acuafele exemplu, pe granula(ie in medi6), dimensiunea x 55 cm..lipit6 olanseti(camoul lucru de 40 de fiindde 35 x 50 cm.), (atentio efectul transiormarevalorii uscdrii). tempera la de in de a culorii la inchisla deschis procesul o Comoozitia va realiza cadrul se in unuip5hatcu dimensiunile 15x 15cm..pe care6eaplica de fi modulul ooate rcteamodulard. modulul fiind un odtrat 3 x 3 cm.(Tn cazuluneinecesitati comoozitionale. de fctionat liniiveriicalesimpld, nu dar cu orizontale orientate 45").Compozilia sau la trebuie fie abstracta, sd In simplistd, logicS, dinamica, simple, clarc,aflate interactiune. echilibratS, compuse formegeometrice din al eiectuluistereoscopic policromiei. 999p9!l!!gg9!!g congtientizarea Modulde lucru: jC j$!y jC.U.el (acasa,care se noteaze). LS&C Tn cu de Sevor prezenta maiputin 6 schite ideide compozitie, nu de fealizate creion, dimensiunile 7,5x 7,5cm.,dintre care1 schit6, alegerea va Se la autorului, fiin variant;cromatice. va realiza schila 9i coloraaxonomet compozitiei e alese. Pentru studiulinatelier. trebuie realizatiacasS ln creion. sA liniar. compozitia oenkucarcatioptat (15x 15cm.)si axonometia peformatul x 55 cm. 40 ei (6e 2. Studiu atelier noteaze). ln plan trasate creion in P hada lipitape plan9et5, desenulcompozitieiin 9i al axonomotriei cu (acase), apl'cd (Tn se culoarea atelie.). Materiale oentrulucru: ' hartie oentau acuarele: - pensule Nr.2-34; - tempera; - o paletd plastic din alb; " 2 borcane: - burete, c6rp5; - aparat penkuus6at; electric BIBLIOGRAFIE: - PaulCONSTANTIN, "Culoare artd- ambient", Meridiane, Ed. 1979. - Wassiv KANDINSKI, "Spiritulin ad6", lMediane, Ed. 1994.

INTOCMIT, Lecior dr.arh. AdianaIANOVICI Lector Romeo arh. Sll\,,llRA$

,1ON UNTVERSTTATEA OEARHTTECTURAURBANTSM t{tNCU" Sl GATEDRA :"STUDIUL FORIIEl9l AMBIENT ARHITECTURAL" ANUL UNIVERSITAR: 2010- 2011,ANUL . 1 - Sem.. 2

TEMA 5 CAMPCOMPOZITIONAL MODULAR

DIN ELEMENTESTILIZATE Definirea DESENULUI, manifestare in specifica naturii umane, esteo lnkeBrindere anevoioase avand vedere cd acesta prcfunda prezent maitoate fiindlegat structura de de mentaE este ln formele exprimare omului, la de ale p6ndla c6lemaielaborate gispritualiutii instinctulsiu a reprezenta de lumealucrurilor lucrdriale intolectului sale. partea sfefeimailargia De la semne dosenele maielaborate la cele aceastd manifestare astfel este paivit ansamblu mijloace comunicare apireaca unvehicul informalii comunicdrii. Desenul ca de de va de caae transcede simpla accepliune o modalitate reprezenlarelumiirealului a viziunilor lui El ca de a sau imaginato. poate perea legat doarde sfera vizr.ralititii ar fise-laccept;m dacS numaiinsensul materialitii darstimce ln sens sale, - semnprincarene exprim5m, semantic @municarea unjoc intresomniflcatulobiect, fiind idoggi somnificantul potential desenul apare ae ca mijloc comunicareideiilor majabstracte. de a cele presupune Darcomunicarea limbaje, gramatici deci morfologicesintaxe, ncesare elaboldrii specifice, 9i textului comunicarc. iatddosenul mijloc creare, de Deci care ca de depozitafe vehicularevalorilor a culturale, se 9i prin presupune asemenea manifeste limbaje specifice expresie. de Aceasta de asumarea conventii limbaj de de caae prcum d dinamica prceptii culturale societetbr ale umane asupr fenomenologiei lin de bazelestruciurilor 9i lumii, dinamice dabrat5modificefii continue mediului referinF a de cultural de civilizatie. Si pfin poate Comunicrea limbajLrl desenului atinge celemaiprofunde limite spiritului. ale Totodatd desenul este capabil esenlializarea.mesajelor de (tehnic) saupoate vehiculul fi lnfa!9drii celeimairealiste aparenle lucrurilor a reale imaginate. aicidiversele sau De ipostaze desenului modelajului mijloc scop: ale ca 9i ai - Desenul mijloc scopin exprimarea ca ideibrabstracte, estetice do mesaj sau informalional. ai - Desenul mijloc scopul ca in conceperii lucrui.ln acesisensdesenul modelajul instrunentul de este Si indispensabilal cafeactiveazA univebul celor in lucrurilor infdptuite: arhitectii, designeaii, inginerii, etc. Desenul slimuleaze imaginalia. prin l\,,laterjalizareadesena idilor faceposibila raportarea evaluarea la mediul referinte lor de existent. 9i [4odificandu-1, pentru idisau(9i)pentru mediulastfel reconfigurat constiluie o nouebazede referinte se ca noi perfeciionarea existente. celor gendului zdmislegte conlureazd l,4obilitatea care ideea, fi carevrease se infeptujasce mateie,nu poate ln 9i urmerita Tnf:tigarea in nuantele 6elemaisubtile, binedecat relatia tn ei, ei mai in manacare organicd dintr (modleaze)mintea deseneaz5 9i 9iv:zul careo conduc. Fdrd lndoiaE imaginalia lngradite invenlie ce este in doarde limitele biologice fiecdruia de mediulde ale 9i (culturalgide referintd civilizalie) careevolueazd ln individul. (randamentul) Eficienta mijloacelor exprimarejoace rolimpodant capacitatea stocare de un in de a Sicomuncare intormaliei. Problema aftainfdptuirii (deci a arhitecturii) pune ln se astdzi intrelibertatea opera gendul de cu ln 9i modelarea matefiei viteza cafepotfi expdmate materializate ln desenele cu (lnfeptuirii). ideile necesare construirii 9i 9i -tehnice9a iscat In con6ecinl6, exprimarea gigradul complexitate intfe concepliei d a de6enelor analitice o prdpastae carecalculatoll.rl rolulparadoxal ingrat izbavitor chinuridar de uzurpator gengibilit:tii, in are gi de de al al 9i personalitatii goviitor prin utatoare,in sfera fluidS ideilor imixtiunea gand9i fap a inteligenlei a lntre intepuse a celorcateau elaborat programelor." algorilmii ^ Definirea tipurilor expresie de carctoristicd genefat au clasificari conventionale curente stiluri care de in 9i tehnicile expdmare de oscileaze precisd operelor lnhe naturalism bstractionism, a fi ln6esigu o cantonarc fere a 9i in unele dinhe aceste categorii. prin Artigtii, natura complexe spiritului a uman combinS anoveazd diversote fheascd mijloace nevoia din de 9i peFonalizareviziunii a lor. pentru didactic acestor (de Totugi uzul al exercitii necesari ince.care definire este o de evolutjvE vativi)a unor pagi expresia plasticlt in natulalism, realism, stilizare, abshactizarc. Temapropusa exprima va acestspakuelape: 1.-Naturelism: limitarea fep.oducerca minuliozitate ceeace se vede", la "a cu exprcsia epuizendu-se adesea ln consemnaa detalii do excesive nefelevante. 9i 2.-Rgalism: aspralia a surprind de esenlialul naturii formelor neglijend detaliile nesemnificalive lntr-o purtatoarc mesaj. repGzentare realistd de 3.-Stilizare: opereaz; generalizare,simplificarenatuiiformelor, reducere detaliului, redare o o a o o a a prin caracteristicului fome, linii9i suprafete esentiale intr-o viziune estetice.

4. Abstractizare: definite un proces ca mental spritual practic abstragere realitefi imagine de a din 9i 9i a lucrurilor. lnlocukea c! o semanticd ei finatdde o ce evocafe lumiipalpabile, semanticd esentei a o grafice de formei reprezentarile in bidimensionaleahibuirea vloare 9i 999e!E!!EIEUE! f. - Esenlializarea plastuasteticareprezentarii. a grafici a uneiimagini lumea Se propune exprimarea din reaE(zoomodd, vegetald a obiectelor), sau (eventual stilizate, trecandp n 6 treptde hasformand reprezentarea naturaliste fotografig) intr-o reprezentare (de materializata6 desen ln kansfomare la reprezentarea realistS, stilizare in celedinurmala abskactizare), la 9i pefatede 10x10 cm. pe prin 2. - Dinmodulul astfel obtinut stilizare cererealizarea compozitii doui cmpuri se unor de compozitionale 16x16 subampe4ib '16petrate lalu de 4 cm,dincaiesd rezultediferite cm, in cu tipuri ritm, do (la deteminate simetda de: bilaterale, simehia translare, de simehia rotalie 6imetianegativd alegere). de Si coerenla Stilizarea kebuieastfel conceputA incatprinaEturarea modulelor desen!lde ansamblu asigure se 9i conlinuitalea mpurilorcompuse. periodicitate, important punctde vedere cadente, interval, este din 8!!!4UL- deteminatde succesiuni, (sesizarea, parcurgera unitatea timpa imaginii in de sau dimensional, concomitent dar avemin vedere factorul TllvlP este a grupului imagini). aicio concluzie d De oferdmbiantei anume rigore, o stabilltate. Ritmul fkeascd Ritmul poaieducela monotonie efectulopus). (exagerarea lntro anumiiolimite stenic 9i gotic6). ( Acuzarea Ritmul apelatde verticld sugereaze ne dinamica marelui spaliude ceremonial catodrala 9i dezvoltarea ritmuluidominat orizontaE sugeratide parcurgerea de este unuitraseu ink-o expozitie o succesiune sau garc. d Danouri intr-un decorative primar6 gradul - ritmul (intervale (d6 Ritmulin varianta sa l) simplu esterezultanta sumadispunedi echidi6tante 9i ga|e). (apareaici Ritmul compus gradulll) - inkoduce alternanla contine gami mult mai mare de elemento o {de ti prezentei dificultatea percepere conditiile de in unui numer exagerat elemente de la 3 elemente sussesizarea de in estedificile). (imgine timp);rezultS multe O cactefistica tmului a esteviteza derulSrii mai categodi dtm: de - rapid tensionat indiferent lent- calm.ln skirciura pauzele compozilionaleunuiritmintervin accidentele, a Si sauchiafaccidentele determinate schimbarea de oompunere. de axei AXA- element esenlial, vital, fardde carenu poate un exista control campului al compozilional. Trebuie subliniata triada valorii axei: 1. Valoarea vectoriala directionald 2. Valoareadominatoare 3. Valoarea ordine corelare de ExistS aici un numefactorde risc : monotonia 9i inversneglijarea axei totaE a axeiatragealt factorde dsc: 9i haosul. necontrolabilulaleatoriul. Axa,determinan fundamentaldcompozitiei direct a este legate ideea de SIMETRIEI. particulard ritmului, SIMETRIA componenta dar a estepartecomponente biocosmosului, a titocosmosului 9i pe a formelor minerale. Propria imagine corp oglindita o simetrie maimulteplanurir e6te simetria relativ6 propriului 9i a ceaoglindite, absoute. Catva dategenerale asupra simetriei concludente: sunt '1. Simetria de un punct fatd sau o suprafate 2. Simgtria de o axesauun olan fatd (coamaisimpE, 3. Simetria bilteraE evidentd bio9ifitocosmos). in (cErlig ancore). 4. Simetria trilateraE de 5. Simetriacvad.ilateralS plurilateralS (radial 6. Simetria simetrica) precum cele2 campuri Pe unfomatvedical 50x35 (hartie cm albdde desen) vorpagina se cele6 etape stilizare de 9i (vezi 1 icompozilionale punctele 9i 2). Executarea lucrerii va faceastfel: se fazade stilizare va executa se acase, cele2 campud iar compozitionalecadrul ln oaelor atelier. de Schilele realizate cdrulstudiului in individual in evaluaaea inire finald notaii lucrerii cuprindmai a 9i pentru mult6 variante vorfi selectate ce ln orezentarea olansa atelier, de Tehnica redactrea fi Dolicroma aleoere de va la
Biblioorafie: Tiberiu Roman, SIMETRIA- TEHNICA ED. 1963 Weyl,H. SIMETRIA ED.STIINTIFICA 1966

U.9g.u.!.-qe-pEzc!!E!e:

- ED,Mer SalesMeyer, Franz, Ornamentica

INTOCMIT:

Lect.arh. Romeo SlMlRAs

UN|VERS|TATEAARH|TECTURagt OE URBANISM M|NCU" "tON CATEDRA :"STUDIULFORMEI 9l AMBIENTARHITECTURAL"

ANULUNIVERSITAR 2010 20'11, ANULI - Sm.2

T EM A - 6 .SECTIUNEA AUR' DE (Prdpo(ia divini)

MOTTO: de de universaH, dezbracato orico adic6 ln arhitodure, formole desdvar9ite,vsloare pitoresc, care cu constuctia foma,propo(ia annonia, cu in utilul confundi simbolul, se cu in lor putine e firesc umanitatearnediteze asupra plivindu-le sd .....astfel forme de sunt ca 9i lumina idealdveqnicielb.m.cantacuzino a - "rntroducereopera vitruviu." rui ra proportiilor a traseelor & Problema ln compoz,tb conceptul maiimporlant con@ptut ptopo4,b. cel este 9i compaftre geometrice a ele plastice in arhitectudestestrevecfie a decurs nevoia mesurare, gi de din in 9i calcul. ii prin propodie ordine gi (odonanq), bunaproportionare iat Fiintele obiectele crac{erizeaze forme, se ti placut). (ceacarecreaze conduce anrorie la aspectul Propo4ia adiceaspectrlexteriot. Foma reprezi e modul careni se infitiseazeceeace vedem, in pad reprezinta portuldintrepedilece abetuiesc obiec{ele fiin.tele, luateintreele sauintreele 9i intreg. 9i DacE se ordine o/dotanfr. sau Modul dispunerepe(ilorcomponente intregului nume$te de a ale (aranjate) placd sunt impresioneaze ochiul componente ansamblului dispuse ale vomspune elementele cA de prin in intr-unmodarmonios. realizeaze armonia numeste limbajul se Operaliunea careartistul specialitate Jturerein prcpo$id'. Sectiunea aur de la de in matematice, raportul dou6mErimi Sib se scrie Egalitateadouerapoade naltere ceeace a a.,b. a a propoiie ti se scrie: = crdsaua:b= c:d. se numeqte atb mezi. se Termenii $ d aflati extremiti numesc a extEmi,iartemenii ti c afl4i la mijloc numesc b la se C inire A li B existaun punc't care Fiesegmenktl d|apAB undeA ti B suntpunc{ele extreme. de lui (iaiesausectioneaze) (M dintre imparte incatraportul segmentulAB douep64iinegale 9i m),astfel in partea partea (M)Sipartea (m). (M+m) (M) intreg mare mice mare sefie egalcu raportuldintre Si = = (M+myM M/m= (1+V5y2 1,61803398... Aceast6 expresie, dnoscutaidin vremuri strevechi linutasecretd catreinitialiiegipteni greciti de li !i numila"Impe4iteain medie9i et ttemerafte",I fost divulgate in semlulal lll - leai.e.n.de ceke abia "secliune". Euclid. din clasicisu numit-o Grecii perioada LucaPacioli Borgo, di studiind impa4irea medie extreme in rafie, numit-o a divin{" in "propo4ia !i - "Despre proportja lucrarea sa divine"(496), iar Leonardo Vinciestecel careo numette"se4iunea da de au/'. Valoarea acestui raport{l +V5y2= 1,618...,notatacu fiteragreceasca are propriela$ O, matematice interesante, sunt O =1,618.-., lro =0,618,.,, O'z=2,618... foarte cum

(M+m) M sauin raportul se numegte DrEptunghiullaturile de cu M/m "dreptunghiul au/' 9ise Si pafatde lature Acest construjeiie dintr-un dreptunghi poate se intr-o de M. descompune, infinitate patrate agezate spiral6, in tinzand citre punctul intersectie de diagonala initial diagonala dintre dreptunghiului li

la petratului origine. sunt celui caresealetura diagonale perpendiculare sunt de Aceste 9iaddsea utilizate punerea propo(ie in intr-o compozitie plan. in Aplicatii sectiuniideaur ale confirma fecub prinmasutod$i traseegeometdce asupra arhitedurii artelorplastice Cercetiirile Si propo4ii legetura gi lntrinseca celemaivaloroase cunoscute cu utilizarea cunogtinF cauza acestei in de a ti creatii artistice. cu statistic rezultate de in Germania secolului 19- leasectjunea aurestesupuse al de unorcerceEri ordin (miscare ada aplcate- 1920)9i Le Corbusier studiatti utilizat au remarcabile. de de la Bauhaus $coala geomeficsbazatepe sedunea de aur.M. Borissavlievitcfi, srhitec{ sgrbSidoctorin literela Paris, traseelE pe seqiunea aurin luc|area "Le Nombre In d'Oi' - '1926. sa a dezvoltat estBtice arhitectrrii o a bualS de pune dispozitie metode de cateva de la aceaste lucrare autorul xplic5 frumuselea "numdrulul aud'9i ne geometrice compozitiile sau forme in compozitiile ulilizare traseelor a in canonice 2, 3, 4 saumaimulte cu a libere.Matila al Ghyka, utilizand rezrftablestatistice obtinute secolul 19- leain acestdomeniu, in geomebice generalizat pusin evidenle seriede analogii leggtu| numarul aur gi traseele in cu de o Si aplicate studiul in naturii, anatomieisi artei. 'jocul" plinuri poate dintre imporiant in a il Unfactor care conduce punerea propo(ie dadirilor reprezinta la goluri studierea lumina de in care intre faFdelor maisubtil- raportudle se stabilesc suprafetele sau 9i Si simplifica a adesea regule o celede umbre. practica in curena compozitiei arhitec{jrabs-a utilizat prac,tice sau scliunii aur.Au aperut de dzvoftand se4iunea o treime' "ladoui treimi" studij aplicalii "la Si 'la grecegti). (213) 314 sectiunii o sau (veziarhitectura Romeiantice a simplificat care canoanele Utilizarea valoarea in moderne, aproximeaze treime" juxtapunerea in konsoanelor clddiri, exemplu arhitec{ura unei de sectiunii aur(greu utilizat) raporlul 1,666... d'-. de de fiind faF 1,618... Teml plane, polisoma, pe aurgi Exerciliulprcpune bazatd dreptunghiuride care realizaGa compozitii unei geometrice utilizeaze traseele formate diagonalele d acestor dreptunghiuri. se Studiul va desfegura doui faze; in (realizat acasa) se noieaza. EAZA:_1- studiuindividual planeiormaledin dreptunghiuri. PeiormatE se vor studiamaimultevariante compozitii A4 de geometrjce folosesc ce Plasarea dreptunghiurilor in compozitie aveala bazestudiul va lraseelor grafit, suprafetele vorfi vorfi in iar diagonalele dptunghiurilor aur.Compozitiile realizate creion de gcopedte tonuride gri. Pestefiecate varianta va desena tugtraseulgeometric a statla se in care cu bazacompozi$ei. realizata atelier(4 ore). in EAZA:I! - lucrare policroma plana rezuliat studiului Peunformat se cereo compozitie ca al realizat faza- 1. la A3 (de Tehnica prezentare la alegere: este creioane colorate, acuareli, iempera preferat) etc. de Aceasti lucraG,degiroalizata conditiiimpuse tema,va trebuise con$ne in de loateatribuiele importante compoziliei: ale echilibru, armonie. dominantii, ObiectiYele studiului Atribuireade valoare esteticdcampululune! suprafetedate pdn parttia ei cu ajutorul gi traseelor regulatoare,a rapoartblor armonice a armoniei cromatice. Bibliografie: - LeNombre d'Or,M.Borissavlievitch, Librairie ScientifiqueTechnique Blanchard, et Alborl Pads - Esteticf, teoiia artei, Matila Ghyka, gtiinlificdEndclopedic6, c. Ed. Bucuretti, 198'1. 9i 9i - Cartea propotiilor, R.Radian, Meridiane, H. Ed. Bucuregti, 1981 - Geometrie gi descdptivi perspedivi, Mircea Enache, lonescu, Didadjcn lulius Ed, Si ,l983.

Pedagogic6, Bucuregi, - Propo4ii 9i traseegeometdcein artritecturl,AdrianGheorghiu, Tehnice, Ed. Bucuregi, 1gg'1.

intocmit, dr. Conf. arh.lulius IONESCU

OE UNIVERSITATEA ARHITECTURA URBANISM "ION MINCU" 9I ARHITECTURAL" CATEDRA :"sTuO|ULFORMEI AMBIENT 9l 2010 ANULUNIVERSITAR: - ml1 , ANUL- 1 - SnL-2

T E M A nr.7-'RANDAREAUNEIFATADE"
iotografii,filme' iati cal aunt mUloacele "Planuri,falade,secliuni,machete, prezenti spaliileo datdce am intuit sensuladritecturii,fecare din noastrede i imbunitillt, liecareigi aduce aprofundat, acestemiiloacepoateti cercetat, unul proprie tn acelagi timpse completeazd pealtul' .cont.ibulia ti arhiiectura"' BrunoZevi "Cumsi inlelegem "La ptane, Zevispune: urmsumeiaicise fatadele, Bruno tot la Cuprivire replozentdtlle c64ile r5sJoim Dacd trEi sau pune prcblema rcprezederii obiedcudoue celmult dimensiuni unui ca graficd liniardestefoaderespandiG, d vom totuqicdmetods de arhitedure constata de casei la cscade, Fmose schite sau dela al lui exemplu desenul Letarouillyfatadei palazzo in wrighi. Falling Wster F.L. de pariotald doar dou!dimensiuni, palazzo cu exclusiv o F;rnes pfezintd oper5 ne Schita gi ln e probbm5 f de a redadibrntade consislenlE matorialelo. mesufa creele er singura problemS complet esl piatra, insdaceastS in s{ida,golurile. desen reficld iumina, lencuiala, la sunt loalmaterialele prezeriate fel pene9i zidulnoted'spaliulcare trecute vederea, cu goluri tat Se su fereslrclor nt uniformizate. discuta de spaliigide delimiteaza dtdirea9igolurile de gende desen considerat unmodel cladate. ca esle totugi, - aoest de picturale scenogEfice la din la 9i ArnGnunlat schitele secolullrecut,reprezentErile diart tedurald' absolut ln uneiprocizii mati,darcddern modauneigraficiabslracie, mai dragul o prin de c! in ba;ai mut; avand vedere estevorbade o probbme excelenF sculpturd' asfel de doar unei dl ar reDaezenlarechivala asdarea stalui,desenandu-i conturul." prin de arc ralndate' |atiunea a exprima formelor arhitecturale desen Prezentarea do nu pand detalii, subliniind numaisupafelele plin9igol, creatorului in celemaimici conceplia cum gitodura materialelorfolosite arfi: slicld, ptn ci de ialadelor lbcuri umbrd luminS, retietui 9i platE,metal, ceramidd elc. ' de es{e acestproces prezentar ln pdmdrendfunqiede abordat Ordinoa caretrebuie ln pastel, peni[., etc. tempera, folosfte, crion, acuarela, tehnica uneifaladesxpresivela acara11100 Pentrulema de fald se cste prezentalea c.eion colorat,pastel'flowmaster, lntr-unadin tehnicileu,matoare: Endate POLICROM gua9e, combinatii acestortehnici. ale sau acuareld, tempera, preze rti h anexala temdes{ela acara'll2(m9i va fi merftl pe formeiul de Fa-tad, la l/100. deaen scara ln studenlii vor veni cu fatadadesenatll crionsublire pe Penlrugedintsde atelaer aleae. tehnicii randare do adcvat de un fo.mat50x 35 cm. - hartie desen, etapele rand{liisunturmitoarele: in orincipiu 1.-ADlic;reatahteide tond carc detetmhe siluetaobiectuluide arhitecturt si a tundaluiuid; vegetatie(carepoatefi suprapuspa4ial pestofataddprin transparcn.ti). goludlor printr-onoui teni5' 2.. MarcarEa mpliriei defafadi. 3.-Desenarea faladei. pentru puneln valoal rclieful propdi9i purtate a umbrelor 4,-Aplicarea constru4iei. folosite in realizarea Erprimarea texturii matetialelor 5.prezentat in de 8.- in iinal se vor completaelementele anturajcarepun obioc-tul rel4ie cu cadrulnafuralsau ulban, si prin tonuailor a planurilor alegerea intensit5lii Seva line contde protunzimea aaturatiei culorilor. Loct.aft. R. Slmiras lntocrnit

-t_l 0:

-rl

:-

el

o.a'
l_

D (D

o
ori)

a
f

.) p

a
I I CJ :l

Lr)

\o

o\

l l i rilt
'il
ti i--