Sunteți pe pagina 1din 80

d

MODERNISM

TIMPURIU

Neoclasicism

72

Exotism

74

Sublim

76

Ralionalism

structural

7a

IVlate ria lis m

80

Medievalism

a2

Arhitecturd

victorian;

a4

Urbanism

monumental

Antiurbanism

88

Arhitecturd

decorativd

90

lmperialism

92

/l

V

Arhitectura este peste tol in jurul noslru. Leq;tura sa cu realitatea

imediat; ne afecteaze vielile subtil ti profund (de exemplu cend intr:m intro clidire ti circulern prin ea), evocand amintiri, generand

sentimente, idei Si diverse asocieri. Cu toate acestea, arhitectura esle foarte

variate, conform lirnpului, locului ti

contextu lu i social in care a fost creatd. Aceste

vdridl.ii ne ajura sA incaorii'r fie(are,.tip de

arhitecture intr-o categorie anume -

de fa!6, prin care descriem anumite perioade din isloria acestui subiect. Lucrarea este un ghid simplu pentru

inlelegerea ceLor mai importante

din arhitectu16. Diferenlele dintre ele i5i au originea ln condilii fizice precum scopul pentru care o clddire a Jost construita, climatul local ti materialele de construclie disponibile. Aceste inlluenle au evoluatin

convenlii integrate culturii locale, generand adesea tradiliice au rezistatin timp. Pe lelurite cai, cum ar Ji come4ul cu alte Fri,

aceste tradilii indigene au ajuns s6

influenteze culturi ti soc.etali din alte p;r ti ale lumii - ata cum europenii SFau dus arhitectura cu eiin colonii.

Dac: originile arhitecturii rezida in nevoia omenirii de a-ti crea un habitat potrivit,

curend lucrurile au evoluat astfelincet arhitectura a devenit o modalitaie de negociere Siinlelegere a unor circumstante p'ezenLarea unei anumile imdgin rerlor tl elementelor naturale pe care aceStia le controlau -, caracteristici va la b ile tiin zilele noastre: arhitectura ne poate ajuta in relalionarea cu vecinii, prietenii 5i oaspelii, precum tiin definirea unui anumit loc tn ierarhia social6. Cartea de fa16 v; va ajuta se inlelegeii unele dintre principalele curente arhitectonice, precum ti conceptele ii condiliile materiale 9i

sociale care s-au aJlat la baza curentelor

respecrve. cu roate ca lucrarea nu [urnizear;

Bmele

lsme

informalii atat de amenunlite incat cititorul

5; poat6 recunoagte cdrui -

/im

aparl ne

o cl6dire sau aha, ea descrie, in linii marl,

cum anume folosesc arhiteclii o particularitate estetica pentru a fezolva

probleme de ordin practic ti, in acelaii timp, pentru a exprima ldei.

nu poate fr descrs printr-o singura,

simple delrnrlie. De exemplL. exi5ld drhrteLti )i

Un

rim

cradrn aare se regases( in -ai nulte

,sme

in

lucrdrea de [aU arr grupat acFste aurpnre in

cinci calegorii de bazA. Unele .-./sme au rdmas relativ constante pentru perioade lungi de

timp - vezi cazul Confucianismului,

reflecte mai degrabA consistenla tradiliei arhitecturale chineze ti ord nea social6 nes.himbatii, dec6t istoria polit.c; modernE a

Cninei. Allele, curr este htndu6mul, a.opeta

cate

perioade de urp srmrlare, in+ (e refera mdi

mult la modulin care tradilia arhitectural;

poate depinde de schimbare Si adaptare.

ce reflecti rapiditatea cu cafe

ideile rSsarin imaginalia arhitecliJor (sau sunl

adoptate de catre acettia), pentru a ji

Exista ti

/sme

inlo(uite apoi de alle

doui. Nu in ultimul rand,

coexista 'cum e5te cazul ubanismului

monumental i al medieval ismului, apatenl

contradictorii, adresAndu-se insa acelorati

provocari ale secolului XlX.

/5rne

intr-o decad; ori

6mele

pot

indinle de jumatatea se(olului Xlx, arhiteclii

nu considerau ce lucr;rile lor aparlin unui

anumit

/sm,

nu eraL Lonttienti de prezenla

curentelor arhitectonice, in ciuda diferentelof evidente dintre lucr;ri, precum 5i dintre mitc;rile pe care acesle lucrdri le reprezentau. lncepAnd cu 1830 ins;, arhitectura a inlrat sub influenta politrculur. rar alegerea stilului d devenit o opliune ideologicS. La inceputu secoluluiXX, subscrierea la o anumit; ,,miscare" arhitectural; a devenit aproape

obligatorie. Totuti, ulterior afhiteclii au inceput din nou sa opuna rezistent; acesTei

categorizeri.

CELE 5 TIPURI DE

ISME

1 TENDINTA DE LARGA RASPANDIRE

(de

exemplu umanism, neoclasicism)

A v

Aici se inscriu cazurile in care mi'cdrile culturale de anvergura au generat anumite curentein

arhitectura sau, mai rar, cele in care un curent arhitecturala stabilit un nou standard cultural.

Aprodpe intordeauna

/smele

din dceasTi

categorie au avut echivalente in alte domenll ale artei, iar intre ele au existat schimbur intense. Chlar daca nu toate au avut viale

lung;, aceste

isme

au Jost marcate de o

r;spendire largd, simultanS, a ideilor similare.

2 CURENT DEFINIT DE ARHITECT

(de exemplu puism, sttuctutalism)

Majoritatea curentelor din aceaste categorle

dateazd din secolele XIX tiXX. Aceslea au fost

periodde in .are drhiteclri au acordat tot mai

mare importanl6 autodefinirii, precum ti definirii propriilor ide . Acolo unde a fost posibil,

arhitecliitiau unit fo4ele cu alli confrali pentru a-9i afirma valorile 5i convingerile in defavoafea

ori(eror afe mitcdfl coltempordne, precum )i

din trecul - adesea prin intermediul

rnanifestelor. Chiar dac6 erau caractefizate de o

retoric6 elocvent6, acestor

iime

le lipsea

ismelor

tradilionale, mai pulin exactdelinite.

prof unzimea intelectuale a

3,,ETICHETA" APLICATA RETROSPECTIV

(de exemplu protoclasicism, manierism)

Aceast6 categorie este o favoare f6cut; istoricilor

pentru eforturile lor de a structura aoerent ceea

ce la vremea respectivd pdrea o aduneturd de

inlormalii Tntampl6toare. De exemplu,

constructoriidin Kno55o5 nu s-au considerat,

probabll. ca apaCinand protoclasicismului.

Pentru aceasta, ar fitrebuit ca insuticonceptul

existe I E insd cla r c; practKile

de ,, clasicism " sd

5i convingerile lor au construit clasicismul,

carein - 5i prin variatele sale maniJestdria Jost

cel ma i influent stil arh itecton ic. Astfel, aceste ,,elichete" aplicate retrospectiv sunt instrumente

vitale pentru inlelegerea moduluiin care

stilurile arhitectonice s-au intrelesut, s-au desfaFuratii au evoluat.

4 REPREZENTAREA UNEI IDEOLOGII

(de exemplu pietism, totalitaism)

a v

Arta are posibilitalea de a exp ma o ideologie, in mod mai mult sau mai pu!in explicit. Totuti,

relalia dintre arhrtectu.6 5t ideoloqie esle unlc6. mdcar pentru dimensiunile sale Jizice: pentru

arhitecturi, manifestat; prin rezulatul final,

.onsrrLClia, in moo ev.dent clneva lrebuiF q; pliteasca. Cu cet este rnal mare lucrarea, cu atat e mai putefnic6 persoana care a

comandat-o ti, in consecinl5, cu atet mai rnare va fi preocuparea persoanei respectve pentru afirmarea gi promulgarea propriilor idei.

5 TENDII'ITA REGIONALA SAU NATIONAIA

(de exemplu shintoism, usanianism)

PanS cand tehnologia a fdcut posibil transportul materialelor pe distanle mari ti modificarea

clim atului intr-o cl;dife, arhitectura avea

posibiliu! aproape infime de a evita conexiunile cu ambientul imediat. Interacliunea dintre ideile ii convingerile unei societili, climatul ti

topogralia, precum 5i materialele deconstfuclie

aflate la indeman; a avut adesea ca rezultat tradilii arhitecturale uSor de recunoscut, cel mal bine descrise ca tendinle regionale sau nalionale. Tn secolulXlX, astfel de tradilii au fost strans legate de intrebiri importante privitoare

la identitatea unei naliuni.

Simbolufile sunt folosite Dentru a face

- distinclia intre cele cinci tipuri de

6rne

- sublinidte dnterior, dstfelinciit sa puteTi

spune imediat dac; un

/sm

e o tendinl; de

largb r6spandire TLR, un curent definil de

arhitect CDA, sau unul definit mai tarziu de

critici ti istorici, adic6 o,,etichetb" aplicate ret.ospedrv EAR, o reprezentare a unei ideologii

Rl sau o tendinlS regional;/nalionali TRN.

INTRODUCERE

este o

scurta in rrod Lcere i1 partiau antalrle acesturd,

oferind un sumar al caracteristicilor sale.

Prima secliune a fiecdrui

lsm

ARHTTECTt-CHEtE

Este o lista a celor mai importante

nume legate de

lsmul

in disculie. Datorit;

s;rbciei informaliilor care au ajuns panA la

noi din perioada prerenascentist;, aceaste

rubricd a fost omis6 in prima secliune a canii.

rl

c&

\./ll'a4d|q]d.,

i,qFihhiu6,

t)

a

*,F-E*"-D"^*

b,"Fud*d"

4fb-k.

@6Lulqluhns.!!!d(

CUVINTE-CHEIE

Insumeazi conceptele de baz;,

stilurile sau orice alte chestiuni esenliale legate

de

i3mulrespectrv.

Cuvintele-.heie oterA un

sistem de asociericev; permite $ inlelegeli

un

i.m dintr-o privire ti $ vi-l amintili utor.

ismul

DEFINITIA PRINCIPALA

Definilia principal; exploreaza

mai profund decat o face scurta

introducere a acestuia, explicand semnificalia, istoria ti ideile sale, precum;i

tehnici sau caracteristici de stil care

genereaze asem6neri cu alte

6rne

sau,

dimpotrivS, deosebirifale de ele.

cr-ADrRr ESENTTALE

Fiecare

6m

este ilustrat prin una 5au doua

clAdiri, alese astfel incat s5 exemplifice cat

mai bine aaracten5ticr e

ismulu

intauza,

cuvintele-cheie ti definilia sa principalS.

m ^^.

E

ALTE CONSTRUCTII

Venind sd imbogdleasci lista cl;dirilor

esenliale, celelalte construclii menlionate sunt

o la felde buna ilustrare a

unde e posibil, sunt situate geografic aproape

unele de celelalre - pentru a explora Jn inir-o singure vizite.

i(m

bmuluiin

cduld tr,

/\mele

interrelalioneazi adesea.

cele din categoria ,,Vezi 5i

" prezinta

o afinitate - fie ca e o tehnici sau o idee

cu

ismulin

cauze

/smele sunt adesea in opozilie,

incompalibile din punct de vedere al tehnicilor sau ideilor, exduzandu-se unul pe

6mele

menlionate la categoria aceasta

sunt, sA zicem, pe alt; frecvenli decet

/smul

in disculie.

Alte elemente componente

GLOSAR AL CLADIRILOR

List; alfabetic; a clddirilor menlionate in caa(e,

cu localiile, datele t,

le exemplificb cel mai bine. Lista nu este una

exhaustrv6 sreste departe de a acoperi toate bogSliile arhitecturale ale ISrilor respective.

rsmele

pe care acestea

GLOSAR AL ARHITECTILOR

Arhiteclii identif icali ca fiind nume-cheie

pentru

lsmele discutate sunt treculiin

ordr're alfabetrca, pentru a putea [i gisrli mai utor. Indicele include ti date biografice,

cum sunt data natterii 5i a mo4ii arhitectului

(acolo unde sunt cunoscute), precum 5i

ismele) cu care lucrdrile acestui

se identific,; cel mai bine.

ismu I lsau

GLOSAR DE TERMENI I,JTILI

Lista terrnenilor tehnici folosili pentru a

defini

1slrele,

precum litermeni generali

cu care este posibils6 v: con{runtali cand vizitali o cl6dire sau cand citili despre ea

in alti parte.

REPERE TEMPOMLE

Acestea arat; durata de vial,ii a descrise in lucrare. Veti observa ce

considerate lendinle regionale sau nalionale

au cea mai rnare duratd de via16. Una dintre

expl.atiile a.estui lucru consta in faptul ce

ismdol

-/smele

aceste

/ime

sunt parte a feluluiin care o

anumiU cullurE se adapteazd climatului ii

geografieiln care s-a stabilit, iar aceste ,,reaclii" prind rAdacini in tradiliile acelei

culturi. Chiar ti cend adopu o schimbare,

dceasta lot va aved o puternic; inc;rc;rur;

de structura social6 ti identitate nalionalA.

Tot astJel, tendinlele de larg; r;spandire

evolueaze, de obicei, in ritmul schimbdrilor

sociale. Este evident c;

ambele categorii menlionate maisus au durate de vial6 mai iungi decat cele definite

/sme/e

din

de arhitecji cu un scop

/smele

care

reprezinte dnumite ideologir pot fi de lunge

sau de scurt; durat6, in funclie de perioada de timp rn care acea ideologie se manifesta.

Uneori, acesle

dupi un timp, TnsA acest lucru nu implice ti o reviqorare a stilului original. Tot astfel, isloricii sau cfiticii pot folosi un termen nou pentru a defini un subiect de studiu ti a-l identifica ln raport cu mi5c;rile contemporane, dar fi cu cele imediat anterioare ti ulterioare.

rlme

pot apdrea din nou

LOCURI DE VIZTAT

O lisu cu sugestii de localii (aproximative)

unde pot fi gasite exemple ale unor anumite

/sme.

Nici acedsU listS nu este exhaustiv;,

ci mai degrabd o seleclie a stilurilor

arhitectonice pe care vizitatorul se poate

a$tepta se le gAseasc; in marile orate ale lumii.

G

'

i.t;g

fr

ft

v

in crLrda unor sim antatr d€ t pul

surplusulu!de mancare In general

depinzand de e ernentele naturii , civll za'tiile

timpurii au ap;rut t s-au dezvo tat izolat

unele de alte e, dezvoltand caracteristici diferite. Totuf, civillzaliile din Orientul Mijlociu erau atat de apropiate, incet au inceput s; interaclioneze foarte devreme, accepiand inf uenlele clasicismu ui elen Si

totodard -ontribuind ld lormarea a.e.rui"

monumental; conseruare; comemorare;

munca sclavilor; c vilizalie

ll

V

ln mllenlul ll 9i illi.Hr., condiliile cllmatice

5i prezenla reuriLor ce str;b;teau vechiul

Orient N,4ijlociu au furnizat stabilitatea

receia'; deTvo Ia'ir a nJmerod\p.ivili,/a ii.

Dintre acestea, cea mai intluenU ti mai

dL dbild d fo.l ir TgipL. unde a-bele ma rr'

ale N ulu erau deopotriv; fertie, datorite lurddll or. Oarronl s-du \rdbrlil d. olo lodrte

devreme, iar artefactele Lor au devenit tot ma sofistlcate pan; cand, la inceputul mileniu ul

lll .Hr.,aL.idi,dl 5rrL. u'irepol [!"/rte.i n

z ele noastre fie construcli e, fie ruinele lor. Cele mai lrnportante r;man morminte e 9i templele, care ref ecte fundarnentul teocratic

al vech ulul Egipt. Evo ulia acestor crealii

furnizeaz; informaliiSidespre fe ulcum s-a

modiflcat balanla puteri, intre regiSi preoli. Cele mai cunoscute monumente egiptene,

piram dele, au,,crescut", de a prmeleastfel de construclii, la inceputul mlenlulul I i.h ., pana a Marea Pirar.id; de la Gizeh, terminatd

pe a 2500|^.Hr. Aceste morminte regale simbolizau trecerea faraonului de a vlala pe pd-;nt ld (ed drvrni DJpa alLrl ./000 '.Hr.

au ap;rut numeroase temple, cum este cel

al uiArnon, de la Karnak. Construit de-a

lungul a sute de ani, sub domni e succesive

ale unuiintreg iir de regl, temp ul luiAmon

este un monument sirnbol zand mai deqraba o evo ul e a convlngerllor, si nu un rege anume. Prin folosirea unor elenrente decorative inspirate din natura (buneoare frunzele ce orneaza coloanele), dar avand gr o semnificalie slmbolic;, monLrmentele

vechlului Egipt sunt o prevest re a clas cismului.

Dar predominanla monumentelor

f unerare

a dus la o asociere - popuLard in secolul X ^

a acestui stilcu moartea. Urme ale unor civilizal i la fel de vechi au fost g;site in Mesopotamia, acolo unde cele doua rauri principale, Tigru t Eutrat, t

afluenlii lor au fbcut posibll; aparilia a

lume od>e itdte mi(i(a'e rJ au alins, in"a,

n velul de unitate sau de continu tate al

I giprJlui. Numero"se c ddiri oJ o5t rorsl'uilF

din cerbmiziarse la soare, ins; arhitectufa lor

monJl-enLdlA.

z duri mas ve, a inceput sA ,, poarte" a exterior decoraliuni sofisticate. U ter or, d n

secolul lV i.Hr. (la fe ca ti Egiptul),

nteracl unile dintre aceste civilizali Sicea elenA au devenit tot mai importante.

.rar.al; prin \olum. L,rid e si

coNSTRUCI[ CHEIE

n Piramidelede la Gizeh,ln aprcpierc decaio, Egipt.

cca 2631-2498

rHr.

Delast;nqr

la drerpia:pirarn

dele !iMikerinos, Kelren t

Kheops P.obablcea rnaiia moasa, insain mod tgur.ea

ma marc d n ansamblu dela GLzeh, pirarn da lt Kheops

aredproape 150 min;lt me Ceetreinrlciur

impresionante aufoslconnru te pentr! a addposti

r;mas Gl p:mantettia e faraonilor respectvi, iar modu ln c:re aufon construite5ub niaz; credinla eqipteniLorin

vata dedup; moarte P ramidele sunt oientate coniorm

punctelor cardina e, fecarefaFene !n triLrnqhi echilateraL,

iararanjarea lor reJ ed; princ pa e e consielal cerett

Poarh zeitei lshtar, Babibn, Mesopotamia,

cca 605-563i.Hr.

,,Oameniivor privi.! ! m re,scria N.bLrccodonosor

al

ea despre Poarta 2ete shtar parte a efortlr orsaLe

de reconstruclie a cetdliiBabilonului Fatada acenei

connruct masive este ornata cu c;rim z qlazurateceo

evoca pe zela eq pteafa a riizbo u !

5 a sexla

1;l

'p,f ; "p.1hd,.""

d" 'ninilL \;-

d.ru p.

ALIE CONSTRUCTII

ln Egipt Piramidaln trepte a u Zoser saqqara (2778-2721 L H r ); Ptrarn dee de la Ddh5h!r ale faraonu u seneferu

(P rarn da Roiie: P ram da lnclinata ccr 26001.Hr.);

5f nxu pato! de la Gizeh (cca 2800].Hr.);Marele

Templua ! Amon Karnak(1510 323i.Hr)rTempiu

de la Luxor (1408 ll001Hr )

-9

"ul

r".

r. d"ld '

," on.ruiF T 2ciHl

Orasele Ashur, Nimrud tiKhorrabad (1250 700iHr.)

proroclasiciem;

arh tectuLr; preco !mbani;

hindLr sm; conflcranism,

s!b m

got c scolanict rococo; n€oclasicism;

fl T mp de mu te m de an . arh tectLtrd

t! \-/

lr0 ara a 6\O -aL OdtOrlLd nleroLt Ln"

dintre trad liile ndigene, loca e, si nfluenteie

ven te din exterior Succesiunea culturilor a

doved t o ab tate refaarcab a de a adopta

ideie uneitrad lii: a le adapta pentru a

satisface nevo e alteia. ToaLe acestea au dvul

ca rezultat o extraord nar; d versitate ce

ja oneaz; bogata stor e cu tural; a

SUbCOnt nentu ur.

s ntez; cultura a;zrd;rie; hindursrn,

bLrdism; is am

V ^

Asa cum este noTrna Dentru un

subcontin-"nt foarte mare si dens

popu at, arh tectura dln nd a variaza mult in

funcl e de fegiune, prezentand urrne ale

r r^ e od plor irllcr " " a. a'o

|"rl' d- drDrtr',1 rloFd "I

-p., "

d

"d,rpo

una d ntre ce c mai vech

c vil zatii de pe

"-

'

d. la mijo. -

rl' r r, r

I

p;r , a

inceputLrl mllen ului I l

afez;r urbane de d mens uni mar, ale caror

Hr.

A c s-au dezvo lat

r ^.

"'

,a^ a. a "

i, zo.t".

|

.r

|

.or .

a aflrentilor s;i. Din p;ci]te, m:irtlrri e scf se

tunt putin-o 5 qreu de des.rfrat. U tcr of (:i cu o nlcns Late crescutA incepand din secolu lV

i.Hr ), arhileclura i|ldidn; a doved t o abiltate

remarcab I; de a incorpora nfluenle e str; ne,

evoluand pr ntr un proces de adaptare al

ide or no a obiceiur e ind gene.

Acest Lrcru este deoseblt de ev dent in

construcl ile cu caracter felgios. H ndu smLtl,

od.rdi

a \Ad

rr , rplqr .

.|o1F do a.rl

d n pract ce re qoas;bazatapesacrfici,unaa

devoliuni , a venerat ei nilial, arhitectura

construcl ilor re g oase derlva din obscure

tormu e matematice cLrnoscute doar de lna ti membriai c eru u . Budisfauls la nismulau ap;rut ca reactii ira pot riva aceste teocrali , asa

c; pract c e or religioase aveau nevoie de o

nou; arh tectur; Budsmu a ntrodlrs

16'ol

diorgreq.rord;

o.6o\ dt.

uiado

alt gen de spal decat devot unea nd v dual;

practicat; de h ndu sm;de ascmenea, aLl

aparLrt sll/p, (sau tope) a tare ce adaposteaLl

rerne5ile o per.antest (cenuSa)celor

at nsesera lelLr sLrprera al budismulu ,

i um narea. mp I rea acestor necest;l de

ordin praatic a tufnizat fnot va1 a pentrLt a

accepta nflLrente e ven te d n Pers a sau ah ar

pe cele e ene, ajunse in Ind a pr n A exandru

cel l\4are, in secolul lVi.Hf .

care

Dr

'o|

tld

d.po o

d.

,r

I

a evo utre afh lecluriiind ene s a man festat

pregnant. Pe anga ,,prevcder le" is am c-"

privitoare a repfezent;r le natLrTi , caTe aLr un

efect profLrnd asirpra decoral uf or, tendinLt

de inLcgrare a practic or fel qioase ir trad 1 a

arh lectuta : a cont f!a1

s; se man feste in noLra sa

cap ta ;, Fatehpur Sikr

(T 569 1580), imparat!l

Akbar a reu:it s; comb ne

decoral !n le 5 ami!|liL ur,

ale bud smulu , ale

hinduisrnului, ba s pe c,.le gotLce, ifLr-o unitate

simbo c;. Nepotu seu,

:ahLr Jehan, a cofstru t

Taj Mahalul rnonument.are

insumeaz; caractef lsticl ale

arh tectur i ind ene s slam cc.

th

coNSTRUCT CHEtE n IajMahal Aqra,India, 16:0 16s:

ll

i zrnJ!'slr;

Lra lo. e,

n5tfL

.hi

r

ifi

.ri

.FrmL re a ha 5 .(

r. !5h1 detetre.oorilc,

fl{

rata de qFd ia s. erleLnt

bli i.L 5de

ihr

leur

lote 5rle lalor1e, Nlrmtnz ll].rhn

I P n. mar.d n e nrorm nteeivllghn

!

!

il l,lah. ! e5te.ea mn .ofor.Lrtn oreE arlrite.trrnl:r

.d n

1

!

t.t.drti, nrtr !. r rarea.apa. tatir a.es1e a

de, ir.orporr. fof or lc rr1. I rd t rs

( Mawa Mahal-laipur, Rajasthan.India, 1799

" 1,.,p

,t.i

n !.1!r ene c!not.!1j n 5!b r!nee de ,,p

,! rLlr or" D.! .o rtt ! L pcrLr! i i

1!

lo olit d. lrr !r ft

r ril!! l.tr onriucftc. dift.lit.

nurt

rl. Lrpt o

fovllt 5lopllp n. pir d dLr5l! lpd.d|.ordllric

lrl,'.

+ I I

.teror!lc.idr.laraiing.rd! i

s!

p vr o

f d s.rete d n exteror

.eer.e o lJ.er mai porr ! G

f -antr! apnrtnnrente e remerlof

ALTE CONSTRUCI

Mo ret.ro d.ro5 Harrppi ldlci r;! !

'

t\r,lv

fd!!

I

lli

iloo.

4F

'*

ir,

-/?,4

i*

''it g

.tl

4

i

I

f.lelrp!r lrkri Aqtu (1569 l5E0) l/lonf;rt! lLr

H!rrdy!r Df i (1585)rP.latLr

d,".h,hl,nrbar

Rflrnlrdr (162: l66E)tIr r1,r r,1a'rta lap!f,

F!;nfdr (1726 l7l4)

@

g

fa. khrncr xnt

ntLr

n

irnt Flamtrm

I eo.lne.6m, .orfotrn snl

Pr viu nitialca o civilizatie

mrsterioas6, lnchisi, fird legeturi cu

culturile invencinate, cultura minoici este considerat; acum, pe baza unor dovezi covarSitoare, precursoarea clasicismului

elen. Arhitectura minoici din insula

Creta, dar sicea micenianA, din Grecia peninsularS, chiar dace diferite, au evoluat impreun;, unite fiind de o mitologie Fi de o limb; comun6.

zidArie; mormant; apbrare; orat-sraI

I ln anii 1950. Ny'ichaelVentris

a

descoperit cA inscripliile gisite pe numeroase - tablete in palatul din Knossos, Creta, erau scrise Intr-un dialect timpuriu

din Grecia anticS. Acest lucru a deschis

calea c;tre noi interpre€riale diferitelor

culturi est-mediteraneene anterioare

clasicismului elen, dovedindu-se c;

aceste culturi au tifost r;dicinile sale.

De menlionat sunt Knossos ti N,4icene,

al caror apogeu a fost mijlocul rrileniului ll

i.Hr. Unele aspecte ale istorieiti civilizaliei

lor au supravieluitin /rbdariln Odiseea

lui Homer.

Relalia dintre construclii ti decoralii,

precum ti scopul acestor cladiri protoclasice

dife16 prin mai mulle aspecte de cele

ale constf ucliilor clasicismului elen. Principalele vestigii sunt complexele rezidenliale (palatele), citadele fortificate care au evoluat pe parcursul a lungi perioade de limp. lniuntrul lor gisim spalii distincte,

inchise sau deschise, accentulfiind pus

mai rnult pe interior decat pe aspectul exterior, ca ln cazul clidirilor apa4inand clasicismului elen. Planurile construcliilor satisfac mai degrabi nevoi de ordin practic decat * urmeze lipare geometrice abslracte. Construcliile sunt. in general,

acoperite cu o sirnpl6 tencuial6, iar cea mai

intalniU formA de

decoraliune este pictura

interioar;. Totuti,ln

afar; de indiciile referitoare

la folosinla dat; camerelor respective, decoraliunile

au prea pulini legilur;

cu arhitectura sau cu construclia in sine - cu exceplia Po4ii Leilor, din l\,4icene. Aici, o uriatd piatrd sculptate lnfiliSend doi lei este atezate deasupra intr;rii, reper

simbolicce d5, poate, o

semnificalie ritual; sau

mistic; unuielement

important al clbdirii, cum este intrarea. Chiar

dacA intr-o form; brut;,

aceastA Poart6 a Leilor

veste5te echilibrul dintre construclie, decoraliune

ti funclionalitate intelnit

in clasicism.

coNSTRUCTlt-CHEtE

<- Palatul regelui l,linos - Knossos, creta, Grecia, lnainte de l400T.Hr. Ata numlta civilizali€ minoic6 din Creta alosto precuGoarea clasicismului e en, ata curn s-a demonstrat

prin descifrarea LlnearulliB de pe inscipliile intr-o fom: arhaici degreacevechedn palatulde la

Knossos. Pr€zent:nd ti inf luen!€ egiptene, palatul marcheaz; un pLrncl important de hcrucitare a civilizaliilor est-mediteraneene.

,1\ Poarta Leilor - [4icene, Grecia, cca 12501Hr.

Cucir.a 800de aniina nte ca clasi.ism u I elen s; ating;

apogeu, citadela de laTirintneofer, cateva indicii

prviloare la dezvoltarea 2onei. Poarta Leilofesteo

connruclie rimpl:, masiva, din zidare neornamentat;,

impresionaid

uria:ul buiandrus de deasupra intrarii. Ace( ,,panou" decoralivva deveni o cara.terlstice importanta a

arhitectuii elene de maitarziu.

doar pr n leiisculptaliln piatra atezati pe

ALTE CONSTRUCTII ln Grecia Palatuldin Phaenos - creta (secolul XV i. H r.);

Tezaurul u Atreu- M cene(cca 1300-12001.Hr.)

@

I

preclaslc sm; clasicism elen;

'1.;. ':

,'.Y;i

-{,tB

(!

\-/

Porn nd dc ld re.

zdl|lc.v rznlre

qrece\lr, a ac ar5m|

e en a at ns un

n ve ina t de rafinament a expfesiel

arlritecton ce. Ccl mai mportantpoatef

consrdcrat modulin caTe acest cuTent a

imbinat fenomen," e obiSnuite, curn ar Ii grav talia, cu descricri alc unor 5cene din

nr lolog e

sster.uJ decrednlel convinqer a socieutii

era .rncorat in rea tat,o

asoc ere ce a consolidat rdeea ce

lt')ordine

ou

sacfiticiu; r tual

\./

proporr e consTru(t e LU

anoruqr enrasrs, a:ezare, pols

/l

v

Desiexistau construcll ma m.ril

realiziri m.ri impres onante

arhitectural atufci c;nd a fost ridicat

Partheflonu, a m loculsecolulu Vi.Hr,nrci

Lrna nu a avLrt puterea s mbolic;, nte ectual;

s cLrlt!fa a a acestu a ClasLcisrnul

clcn a

captlvat aproape toale gcneral e care au urmat, lnaugurand o tradil e ce a dukrt a rca

''

2 500 de dn. Pdrthenon., deafon\ rod

d mensiun e :l inoval.r t,"hnic;], de)i

importante, nu sur'rl sLrlrc ente pentru a confef un statut de excepl e Lrne opere

arhitecturale,:ica pentru a obline Lrn astlel

de statut o constfucl e trebu e s;

interaclioneze cu lntelectuJ S cLr cmo! c

omu u. Che a .rrhltectLrr qrecetti sunt cele tre

ordlne dofic, ion c licorlntic. Origin le acestora se pierd in ceata mito ogie , insa

ALTECONSTRUCI

Parthenon - Atena. Grecia, IKTINOS,447-432 LHr.

P

te.nlormuln

t

ntemplulLric!lolorf.l.l

exlerors .u.ite r n lroftor a tecnre.np:li! rr.

iil,.,

a.e.rt.i lortrtrrh d€v! r !r crLrcm dr toi!1.nU

'e ilf!d i!oLl!r lc t ftrLro .r, fc!drr cforcfl tu,tld ld

t!nctn pe c.reo rre.

.rlonnd i tnr d5tf.lq.ifdrl;

inc.it sr cor

tezc

!z c oliti

construcl ile se bazeazA pe requ prec se

privitoare a proporl si ornamentare ceea

ce inseamne cA pot fLrrn za inforraalii privitoare a trad liile cultura e, f ind 5i

rbF d.di. p 1oir

la

rod I.

d

di

anr tCdmdn-nteLC

lLmon leald d-ea- a

caracteristica deexemplu, a mloc

,ooo1.la.r1

ca 5 cum arlistrvite pe misur; ce se

or

|^.dta

t.p,ao. a.tot.

i.dl d Llir I

verf, expr m;nd astfe fufclia de sLrsl nere in mitoloqie, dorcu reprez nta un barbat, l^n t rap ce ion cul feprez nt; o teme e

malLrr;, ar corint cu o tanira fecioar;

5 iat; cum regulile de constrLrctic

(il tfaditiile) transfofma un fenomen

5imp u aurn este grav tal a intr-o descriere

a conditie umane

",,".

,r- dp d .o d

i'

,.

rp

hr"r d"." e emen e e del nitorii dle el,

reiord1

l

'er .,

lr-

. hilibr.,

intrc rea latc s i uzle care e este comun

tuturor De exemplu, friza dorlca de la

Parthenon este presarat; cu trig ife 5

^ elopo

pr ^ plo ., -

op a/pt dr

I

o o

ale capetelof unor b;rne t fac refer re la construclia or grna a, d n emf, iar ceie din urm; sunt pl;ci sculptate sau p ctate cu feprezentirL ale unor 5cen," din mito oqie.

ALTE CONsTRUCIII

ln Grecia

Olimpid klf rful590 iHr ), Co rllincepiifd.! ii!

540i lf);Oe |h (irc.:p;fd(!di! 5l0ilr)

The5on(llephae5trorl Atcrd 449 444 i.Hr, Temt !lzete NrleApteroe Aren.(427iHr ),

Er

hl.

on Alrrl.] (421 405iHr)

in taia

Temfe.a.,rs. fLfL s( n{550 450iHr);

",rn

\.t

\

0l!

|

T-arnt -a-A de . Alrr gent 5c i(510-110i lr), TemrLr de a seq,"na 5.: a(424 416i lr)

proto.lnsi. s nic nr c snr ro nani neo.lasi. sm
@

I .rax.r5m.rex nt qor. 5.o.!r.l

,

t{"

.4c

, ,rrrulgrec din 5egesta sicilia, ltalia,

,olul!lli.Hf.

i Lr n rlltni pc arcLr,rnl.

.i alungi . ur

runr r.! lorlcc fatlf ,;s. inc:rt.onnturfc!

Lritr! ! a Ld fclde mportnnti.n ! pcleLe

l iulf c Trr.le e.Lrrbate,.! rcilftr

or de

re

i,.o r.eflralc a5upra t.-Ane arfl up(ca au

I l,rt€ b!fc prntru retr-a7-antat e teatralc

Ch nr dd(d LcnlrLr e de m c d m.f!!'r

, .! Lrf drametru

de doir 6l de m.ti, eqjt!ri 5 mboh(. i frre dramele

Lmnnc ri r!1!r; ene evdent:

Arhitectura este una dintre

caracteristicile care au unif cat cultura Chinei, prezentand prea puline varialii in

ciuda distantelor mari Fia djJerenlelor de cl ma sr relief stabilitate datorate in mare parte accentului pus de confucianism asupra

ordinii morale si sociale.

ordine; armonie; cosmos; autoritate; venerarea stramoS lor

/l

V

Filozof ia conf ucianist6 preluiette

ordinea 5i ierarhla mai mult decat orice,

iar influenta foarte puternicS pe care a exercitat-o asupra culturii chineze, de a lungul

a mairnulte milenii, a contribuit la mentinerea

Jrei orogenrtau remd Ldb e pa un tF toriu

foarte vast 5i bine populat. Efectele pe care

confuc anismul, ca fl ozofie, le-a avut asupra arhitectLrrii sunt evidentiate de continuitatea

construcliilor din diferite epoci, ref lect,and

sistemul aproape neschimbat de valor Si

convingeri, precum si de felLrlin care forma

( ddir or sr pldnift(" ed Jrbdrrr,.a elprimd

cosmologia conf ucianisti. Fiecare punct

cardinal are o semnificajie mitic;, ce

contribuie la stabilirea funcliilor acestora in

raport cu celelalte Siconsttuie baza de

plecare pentru feng 5hui.

lerarhia si cosmologia confuciantste sunt unitare in credinta ca imperatul e fiul cerurilor si

trebuie s; fie ascultat f;ra cracnire. Astfel,

contucanismulde

o mare importanta temp elor,

palitelo li, maid1"., ctru.tun o rdJ e simbo, izeaza

legAtura dintre cersipbmant. De la simple

rlad ri irdrviduale oina la ora,,e nrregr, e.t-

evrdenI c; lodle \e sLpun acelo d5i pr it, ipii dF

baz6 privind regulartatea s ordinea. in afara

oraselor,l^n peisajulatet de variat 5i releful

adesea accidentat, podurile construite peste

nu-erodse e raur sunt dovadd e\istentei ulel

(omunic;ri ir.re dile.ilel" oartr ale rrper ulli.

AcopefiSul este cel mai important element in arhitectura chinez;, adesea fiind extrem de

I ilu,r.rt 5i cu streslni impresionante, intoarse ,. sr bogat ofnamentate. Cum prima era lrLr te corni5a, aceasta determrna , rl onarea coloanelor. Cel maifolosit ,,rialde construclie era lemnuL, a care se

,,

' | .dL rardmilrle. pracrle de (e dmic; si-

i l , ) unde se g;sea, iar distanla l6cea

| )rl.i aprovizionarea - piatra.ln secolul

' , ( and c;letorii europeni au inceput sa

,.,/-o regulat Ch na, combinalia dintre

, rl^ dldl de eiotr.p .i peisalele d'a-att.e

' l, v('nrt o important; surs6 de inspiralie

I . rrrLr noiidei deordnestetic. ,rrh,lFd .o(rdld)rpolfiicaape mtsChrner

I rl)soarbd" influenlele dln exterior, dintre ,. lnrdismul a fost cea mai importantd. In | , lch mburlle .omerciale - ti maiales

{ rr,rtulcu metase - au permis Chinei rctultimpuriu cu Europa. Orice nu putea

rl)sorbit" era considerat barbar; aceasta

l,{ rrl; deatinebarbaril

departeadusla

r'

d elei mdr mar aonslruLt,' LhtneT's1 -

I r1,e Zi