d

MODERNISM TIMPURIU
Neoclasicism
72

Exotism
74

Sublim
76

Ralionalism

structural
7a
IVlate ria lis m

80

Medievalism
a2

Arhitecturd

victorian;
a4

Urbanism

monumental Antiurbanism
88

Arhitecturd
decorativd
90

lmperialism
92

Arhitectura este peste tol in jurul noslru. Leq;tura sa cu realitatea imediat; ne afecteaze vielile subtil ti profund (de exemplu cend intr:m intro clidire ti circulern prin ea), evocand amintiri, generand
sentimente, idei
Si

/l V

informalii atat de amenunlite incat cititorul 5; poat6 recunoagte cdrui -../im aparl ne o cl6dire sau aha, ea descrie, in linii marl, cum anume folosesc arhiteclii o
particularitate estetica pentru a fezolva probleme de ordin practic ti, in acelaii timp, pentru a exprima ldei. Un ...rim nu poate fr descrs printr-o singura, simple delrnrlie. De exemplL. exi5ld drhrteLti )i cradrn aare se regases( in -ai nulte ...,sme in lucrdrea de [aU arr grupat acFste aurpnre in cinci calegorii de bazA. Unele .-./sme au rdmas relativ constante pentru perioade lungi de timp - vezi cazul Confucianismului, cate reflecte mai degrabA consistenla tradiliei arhitecturale chineze ti ord nea social6 nes.himbatii, dec6t istoria polit.c; modernE a Cninei. Allele, curr este htndu6mul, a.opeta perioade de urp srmrlare, in+ (e refera mdi

CELE 5 TIPURI DE ...ISME TENDINTA DE LARGA RASPANDIRE (de exemplu umanism, neoclasicism)

probabll. ca apaCinand protoclasicismului.

Pentru aceasta, ar fitrebuit ca insuticonceptul de ,, clasicism " sd existe I E insd cla r c; practKile

diverse asocieri.

A v

Cu toate acestea, arhitectura esle foarte

variate, conform lirnpului, locului ti contextu lu i social in care a fost creatd. Aceste vdridl.ii ne ajura sA incaorii'r fie(are,.tip de arhitecture intr-o categorie anume - ...Bmele de fa!6, prin care descriem anumite perioade din isloria acestui subiect. Lucrarea este un ghid simplu pentru inlelegerea ceLor mai importante ...lsme din arhitectu16. Diferenlele dintre ele i5i au originea ln condilii fizice precum scopul pentru care o clddire a Jost construita, climatul local ti materialele de construclie disponibile. Aceste inlluenle au evoluatin convenlii integrate culturii locale, generand
adesea

Aici se inscriu cazurile in care mi'cdrile culturale de anvergura au generat anumite curentein arhitectura sau, mai rar, cele in care un curent arhitecturala stabilit un nou standard cultural. Aprodpe intordeauna .../smele din dceasTi categorie au avut echivalente in alte domenll ale artei, iar intre ele au existat schimbur intense. Chlar daca nu toate au avut viale lung;, aceste ...isme au Jost marcate de o r;spendire largd, simultanS, a ideilor similare.

convingerile lor au construit clasicismul, carein - 5i prin variatele sale maniJestdria Jost cel ma i influent stil arh itecton ic. Astfel, aceste ,,elichete" aplicate retrospectiv sunt instrumente
5i

vitale pentru inlelegerea moduluiin care stilurile arhitectonice s-au intrelesut, s-au

desfaFuratii au evoluat.

REPREZENTAREA UNEI IDEOLOGII

(de exemplu pietism, totalitaism)

a v

Arta are posibilitalea de a exp ma o ideologie, in mod mai mult sau mai pu!in explicit. Totuti,
relalia dintre arhrtectu.6 5t ideoloqie esle unlc6. mdcar pentru dimensiunile sale Jizice: pentru arhitecturi, manifestat; prin rezulatul final, .onsrrLClia, in moo ev.dent clneva lrebuiF q; pliteasca. Cu cet este rnal mare lucrarea, cu atat e mai putefnic6 persoana care a comandat-o ti, in consecinl5, cu atet mai rnare va fi preocuparea persoanei respectve pentru afirmarea
gi

CURENT DEFINIT DE ARHITECT

(de exemplu

puism, sttuctutalism)

mult la modulin care tradilia arhitectural;

poate depinde de schimbare Si adaptare. Exista ti .../sme ce reflecti rapiditatea cu cafe ideile rSsarin imaginalia arhitecliJor (sau sunl adoptate de catre acettia), pentru a ji Majoritatea curentelor din aceaste categorle
dateazd din secolele XIX tiXX. Aceslea au fost periodde in .are drhiteclri au acordat tot mai mare importanl6 autodefinirii, precum ti definirii propriilor ide . Acolo unde a fost posibil,

tradiliice au rezistatin timp.

Pe

lelurite cai, cum ar Ji come4ul cu alte Fri, aceste tradilii indigene au ajuns s6 influenteze culturi ti soc.etali din alte p;r ti
ale lumii

ata cum europenii SFau dus arhitectura cu eiin colonii. Dac: originile arhitecturii rezida in nevoia omenirii de a-ti crea un habitat potrivit, curend lucrurile au evoluat astfelincet arhitectura a devenit o modalitaie de negociere Siinlelegere a unor circumstante p'ezenLarea unei anumile imdgin rerlor tl elementelor naturale pe care aceStia le controlau -, caracteristici va la b ile tiin zilele noastre: arhitectura ne poate ajuta in relalionarea cu vecinii, prietenii 5i oaspelii, precum tiin definirea unui anumit loc tn ierarhia social6. Cartea de fa16 v; va ajuta se inlelegeii unele dintre principalele curente arhitectonice, precum ti conceptele ii condiliile materiale 9i

inlo(uite apoi de alle .../5rne intr-o decad; ori doui. Nu in ultimul rand, ...6mele pot coexista 'cum e5te cazul ubanismului monumental i al medieval ismului, apatenl contradictorii, adresAndu-se insa acelorati
provocari ale secolului XlX.

promulgarea propriilor idei.

arhitecliitiau unit fo4ele cu alli confrali pentru a-9i afirma valorile 5i convingerile in defavoafea
ori(eror afe mitcdfl coltempordne, precum )i

TENDII'ITA REGIONALA SAU NATIONAIA (de exemplu shintoism, usanianism)

indinle de jumatatea se(olului Xlx, arhiteclii nu considerau ce lucr;rile lor aparlin unui anumit .../sm, nu eraL Lonttienti de prezenla curentelor arhitectonice, in ciuda diferentelof evidente dintre lucr;ri, precum 5i dintre

- adesea prin intermediul rnanifestelor. Chiar dac6 erau caractefizate de o retoric6 elocvent6, acestor ...iime le lipsea prof unzimea intelectuale a ...ismelor tradilionale, mai pulin exactdelinite.
din trecul

PanS cand tehnologia a fdcut posibil transportul clim atului

sociale care s-au aJlat la baza curentelor

mitc;rile pe care acesle lucrdri le reprezentau. lncepAnd cu 1830 ins;, arhitectura a inlrat sub influenta politrculur. rar alegerea stilului d devenit o opliune ideologicS. La inceputu secoluluiXX, subscrierea la o anumit; ,,miscare" arhitectural; a devenit aproape obligatorie. Totuti, ulterior afhiteclii au inceput din nou sa opuna rezistent; acesTei
categorizeri.

3,,ETICHETA" APLICATA RETROSPECTIV

(de exemplu protoclasicism, manierism)

materialelor pe distanle mari ti modificarea intr-o cl;dife, arhitectura avea posibiliu! aproape infime de a evita conexiunile cu ambientul imediat. Interacliunea dintre ideile

ii convingerile unei societili, climatul ti

topogralia, precum 5i materialele deconstfuclie aflate la indeman; a avut adesea ca rezultat tradilii arhitecturale uSor de recunoscut, cel mal
bine descrise ca tendinle regionale sau nalionale. Tn secolulXlX, astfel de tradilii au fost strans legate de intrebiri importante privitoare la identitatea unei naliuni.

Aceast6 categorie este o favoare f6cut; istoricilor pentru eforturile lor de a structura aoerent ceea ce la vremea respectivd pdrea o aduneturd de

inlormalii Tntampl6toare. De exemplu,

respecrve. cu roate ca lucrarea nu [urnizear;

constructoriidin Kno55o5 nu s-au considerat,

Simbolufile sunt folosite Dentru

face

CUVINTE-CHEIE

ALTE CONSTRUCTII

distinclia intre cele cinci tipuri de ...6rne

Insumeazi conceptele de baz;,

stilurile sau orice alte chestiuni esenliale legate de ...i3mulrespectrv. Cuvintele-.heie oterA un sistem de asociericev; permite $ inlelegeli un ...i.m dintr-o privire ti $ vi-l amintili utor.
DEFINITIA PRINCIPALA

sublinidte dnterior, dstfelinciit sa puteTi tendinl; de largb r6spandire TLR, un curent definil de arhitect CDA, sau unul definit mai tarziu de critici ti istorici, adic6 o,,etichetb" aplicate
spune imediat dac; un .../sm e o ret.ospedrv EAR, o reprezentare a unei ideologii
Rl

Venind sd imbogdleasci lista cl;dirilor esenliale, celelalte construclii menlionate sunt o la felde buna ilustrare a ...bmuluiin cduld tr, unde e posibil, sunt situate geografic aproape unele de celelalre - pentru a explora Jn ...i(m inir-o singure vizite.

sau o tendinlS regional;/nalionali TRN.

INTRODUCERE

scurta

in rrod Lcere

Prima secliune a fiecdrui ...lsm este o i1 partiau antalrle acesturd,

oferind un sumar al caracteristicilor sale.

ARHTTECTt-CHEtE Este o lista a celor mai importante nume legate de ...lsmul in disculie. Datorit; s;rbciei informaliilor care au ajuns panA la noi din perioada prerenascentist;, aceaste rubricd a fost omis6 in prima secliune a canii.

Definilia principal; exploreaza ...ismul mai profund decat o face scurta introducere a acestuia, explicand semnificalia, istoria ti ideile sale, precum;i tehnici sau caracteristici de stil care genereaze asem6neri cu alte ...6rne sau, dimpotrivS, deosebirifale de ele.
cr-ADrRr ESENTTALE Fiecare ...6m este ilustrat prin una 5au doua clAdiri, alese astfel incat s5 exemplifice cat mai bine aaracten5ticr e ...ismulu intauza, cuvintele-cheie ti definilia sa principalS.

.../\mele interrelalioneazi adesea.

cele din categoria ,,Vezi 5i... " prezinta o afinitate - fie ca e o tehnici sau o idee cu ...ismulin cauze...
... /smele sunt adesea in opozilie, incompalibile din punct de vedere al tehnicilor sau ideilor, exduzandu-se unul pe altul. ...6mele menlionate la categoria aceasta

sunt, sA zicem, pe alt; frecvenli decet .../smul in disculie. Alte elemente componente
GLOSAR AL CLADIRILOR

TEMPOMLE arat; durata de vial,ii a ...ismdol descrise in lucrare. Veti observa ce ..-/smele considerate lendinle regionale sau nalionale au cea mai rnare duratd de via16. Una dintre expl.atiile a.estui lucru consta in faptul ce aceste .../ime sunt parte a feluluiin care o anumiU cullurE se adapteazd climatului ii geografieiln care s-a stabilit, iar aceste ,,reaclii" prind rAdacini in tradiliile acelei culturi. Chiar ti cend adopu o schimbare, dceasta lot va aved o puternic; inc;rc;rur; de structura social6 ti identitate nalionalA. Tot astJel, tendinlele de larg; r;spandire evolueaze, de obicei, in ritmul schimbdrilor sociale. Este evident c; .../sme/e din ambele categorii menlionate maisus au durate de vial6 mai iungi decat cele definite de arhitecji cu un scop anume. .../smele care reprezinte dnumite ideologir pot fi de lunge sau de scurt; durat6, in funclie de perioada
REPERE

Acestea

de timp rn care acea ideologie se manifesta.

List; alfabetic; a clddirilor menlionate in caa(e,

cu localiile, datele t, ...rsmele pe care acestea le exemplificb cel mai bine. Lista nu este una exhaustrv6 sreste departe de a acoperi toate bogSliile arhitecturale ale ISrilor respective.
GLOSAR AL ARHITECTILOR

Arhiteclii identif icali ca fiind nume-cheie pentru ...lsmele discutate sunt treculiin ordr're alfabetrca, pentru a putea [i gisrli mai utor. Indicele include ti date biografice, cum sunt data natterii 5i a mo4ii arhitectului
(acolo unde sunt cunoscute), precum 5i ... ismu I lsau ... ismele) cu care lucrdrile acestui se identific,; cel mai bine.

Uneori, acesle ...rlme pot apdrea din nou TnsA acest lucru nu implice ti o reviqorare a stilului original. Tot astfel, isloricii sau cfiticii pot folosi un termen nou pentru a defini un subiect de studiu ti a-l identifica ln raport cu mi5c;rile contemporane, dar fi cu cele imediat anterioare ti ulterioare.

dupi un timp,

rl

c&

i,qFihhiu6,

t) a

*,F-E*"-D"^* b,"Fud*d" 4fb-k.

@6Lulqluhns.!!!d(
\./ll'a4d|q]d.,

m
^^.

GLOSAR DE TERMENI

I,JTILI

LOCURI DE VIZTAT O lisu cu sugestii de localii (aproximative) unde pot fi gasite exemple ale unor anumite .../sme. Nici acedsU listS nu este exhaustiv;, ci mai degrabd o seleclie a stilurilor arhitectonice pe care vizitatorul se poate a$tepta se le gAseasc; in marile orate ale lumii.

folosili pentru a defini ...1slrele, precum litermeni generali cu care este posibils6 v: con{runtali cand vizitali o cl6dire sau cand citili despre ea
Lista terrnenilor tehnici

in

alti parte.

G
' i.t;g

fr

ft v

in crLrda unor sim antatr d t pul surplusulu!de mancare In general

devreme, iar artefactele Lor au devenit tot ma sofistlcate pan; cand, la inceputul mileniu ul

depinzand de e ernentele

naturii

, civll za'tiile

lll .Hr.,aL.idi,dl 5rrL. u'irepol

z ele noastre fie construcli
e,

[!"/rte.i

timpurii au ap;rut

s-au dezvo

tat izolat

fie ruinele lor.

unele de alte e, dezvoltand caracteristici diferite. Totuf, civillzaliile din Orientul Mijlociu erau atat de apropiate, incet au inceput s; interaclioneze foarte devreme, accepiand inf uenlele clasicismu ui elen Si totodard -ontribuind ld lormarea a.e.rui"

Cele mai lrnportante r;man morminte e 9i templele, care ref ecte fundarnentul teocratic
al vech ulul Egipt. Evo ulia acestor crealii

furnizeaz; informaliiSidespre fe ulcum s-a modiflcat balanla puteri, intre regiSi preoli.
Cele mai cunoscute monumente egiptene, piram dele, au,,crescut", de a prmeleastfel de construclii, la inceputul mlenlulul I i.h ., pana a Marea Pirar.id; de la Gizeh, terminatd pe a 2500|^.Hr. Aceste morminte regale simbolizau trecerea faraonului de a vlala pe pd-;nt ld (ed drvrni DJpa alLrl ./000 '.Hr. au ap;rut numeroase temple, cum este cel al uiArnon, de la Karnak. Construit de-a lungul a sute de ani, sub domni e succesive ale unuiintreg iir de regl, temp ul luiAmon este un monument sirnbol zand mai deqraba o evo ul e a convlngerllor, si nu un rege anume. Prin folosirea unor elenrente decorative inspirate din natura (buneoare frunzele ce orneaza coloanele), dar avand gr o semnificalie slmbolic;, monLrmentele vechlului Egipt sunt o prevest re a clas cismului. Dar predominanla monumentelor f unerare a dus la o asociere - popuLard in secolul X ^ a acestui stilcu moartea. Urme ale unor civilizal i la fel de vechi au fost g;site in Mesopotamia, acolo unde cele doua rauri principale, Tigru Eutrat, t afluenlii lor au fbcut posibll; aparilia a lume od>e itdte mi(i(a'e rJ au alins, in"a, n velul de unitate sau de continu tate al I giprJlui. Numero"se c ddiri oJ o5t rorsl'uilF din cerbmiziarse la soare, ins; arhitectufa lor monJl-enLdlA. .rar.al; prin \olum. L,rid e si

monumental; conseruare; comemorare;

munca sclavilor;
c

vilizalie

ll V

5i

ln mllenlul ll 9i illi.Hr., condiliile cllmatice prezenla reuriLor ce str;b;teau vechiul

Orient N,4ijlociu au furnizat stabilitatea receia'; deTvo Ia'ir a nJmerod\p.ivili,/a ii. Dintre acestea, cea mai intluenU ti mai dL dbild d fo.l ir TgipL. unde a-bele ma rr' ale N ulu erau deopotriv; fertie, datorite lurddll or. Oarronl s-du \rdbrlil d. olo lodrte

coNSTRUCI[

CHEIE

evoca pe zela eq pteafa a riizbo u

5 a sexla 1;l
p.

Piramidelede la Gizeh,ln aprcpierc

cca

decaio,

Egipt.

'p,f ; "p.1hd,."".. d" 'ninilL \;- d.ru

2631-2498 rHr.
la

Delast;nqr ma marc d

drerpia:pirarn dele !iMikerinos, Kelren

ALIE CONSTRUCTII ln Egipt Piramidaln trepte a u Zoser saqqara (2778-2721

Ptrarn
L H

Kheops P.obablcea rnaiia moasa, insain mod

n

tgur.ea
Kheops

ansamblu dela GLzeh, pirarn da

lt

r );

aredproape 150 min;lt me Ceetreinrlciur impresionante aufoslconnru te pentr! a addposti r;mas Gl p:mantettia e faraonilor respectvi, iar modu ln c:re aufon construite5ub niaz; credinla eqipteniLorin vata dedup; moarte
P

dee de la Ddh5h!r ale faraonu u seneferu

(P rarn da

Roiie:

ram da

lnclinata ccr 26001.Hr.);

nxu pato! de la Gizeh (cca 2800].Hr.);Marele Templua ! Amon Karnak(1510 323i.Hr)rTempiu

5f
de la Luxor (1408

ramidele sunt oientate coniorm

ll001Hr

punctelor cardina e, fecarefaFene !n triLrnqhi echilateraL, iararanjarea lor

reJ

ed;

princ pa e e consielal cerett

-9 "ul r".
Poarh zeitei lshtar, Babibn, Mesopotamia,
cca 605-563i.Hr.

r.

d"ld ' ," on.ruiF T 2ciHl

700iHr.)

Orasele Ashur, Nimrud tiKhorrabad (1250 proroclasiciem; arh tectuLr; preco hindLr sm; conflcranism, s!b m

z duri mas ve, a inceput sA

,,

poarte"

a n

exterior decoraliuni sofisticate. U ter or, d secolul lV i.Hr. (la fe ca ti Egiptul), nteracl unile dintre aceste civilizali Sicea elenA au devenit tot mai importante.

,,Oameniivor

al

privi.! ! m re,scria ea despre Poarta 2ete shtar

masive este ornata cu

!mbani;

N.bLrccodonosor parte a

efortlr

orsaLe

de reconstruclie a cetdliiBabilonului Fatada acenei

got c scolanict rococo; noclasicism;

connruct

c;rim z qlazurateceo

fl t! \-/

T mp de mu

lr0 ara

dintre trad
ven te din

liile

te m de an . arh tectLtrd 6\O -aL OdtOrlLd nleroLt Ln" ndigene, loca e, si nfluenteie
a

evoluand pr ntr un proces de adaptare al ide or no a obiceiur e ind gene.

exterior Succesiunea culturilor

Acest Lrcru este deoseblt de ev dent in construcl ile cu caracter felgios. H ndu smLtl,

ab tate refaarcab a de a adopta ideie uneitrad lii: a le adapta pentru a satisface nevo e alteia. ToaLe acestea au dvul ca rezultat o extraord nar; d versitate ce ja oneaz; bogata stor e cu tural; a SUbCOnt nentu ur.
doved t o
s

od.rdi a \Ad
d n pract ce

rr

, rplqr .

.|o1F do..a.rl

re qoas;bazatapesacrfici,unaa

ntez; cultura a;zrd;rie; hindursrn,

bLrdism; is am Asa cum este noTrna Dentru un

devoliuni , a venerat ei nilial, arhitectura construcl ilor re g oase derlva din obscure tormu e matematice cLrnoscute doar de lna ti membriai c eru u . Budisfauls la nismulau ap;rut ca reactii ira pot riva aceste teocrali , asa c; pract c e or religioase aveau nevoie de o nou; arh tectur; Budsmu a ntrodlrs

th

4F
'*
ir,
-/?,4

i*

..16'ol diorgreq.rord;
subcontin-"nt foarte mare si dens popu at, arh tectura dln nd a variaza mult in funcl e de fegiune, prezentand urrne ale r r^ e od plor a.

^ V

alt gen de
aparLrt

o.6o\ dt. uiado spal decat devot unea nd v dual;

aLl

''it g

.tl

practicat; de h ndu sm;de ascmenea,

sll/p, (sau tope) a tare ce adaposteaLl rerne5ile o per.antest (cenuSa)celor care

inceputLrl mllen ului I l_.Hr. A

a'o -p., " |"rl' d- drDrtr',1 rloFd "I d "d,rpo una d ntre ce c mai vech c vil zatii de pe "- '.. d. la mijo. - rl' r r, r I p;r , a
c s-au dezvo lat afez;r urbane de d mens uni mar, ale caror
,a^ a. a i, zo.t". | r ^. "' "

irllcr " "

at nsesera lelLr sLrprera al budismulu , i um narea. mp I rea acestor necest;l de ordin praatic a tufnizat fnot va1 a pentrLt a

accepta nflLrente

e ven

te d n
.

Pers a sau ah ar

pe cele e ene, ajunse in Ind a pr n A exandru

cel l\4are, in secolul lVi.Hf

.r | .or

Dr
a evo

'o|

tld

d.po o d.

,r

aflrentilor s;i. Din p;ci]te, m:irtlrri

e scf se

putin-o 5 qreu de des.rfrat. U tcr of (:i cu o nlcns Late crescutA incepand din secolu lV i.Hr ), arhileclura i|ldidn; a doved t o abiltate remarcab I; de a incorpora nfluenle e str; ne,

tunt

utre afh lecluriiind ene s a man festat pregnant. Pe anga ,,prevcder le" is am c-"

privitoare a repfezent;r le

natLrTi , caTe aLr un

efect profLrnd asirpra decoral uf or, tendinLt de inLcgrare a practic or fel qioase ir trad 1 a cont f!a1 s; se man feste in noLra sa
arh lectuta cap ta
(T

n IajMahal

;,

Fatehpur Sikr

coNSTRUCT CHEtE Aqra,India, 16:0 16s: ll i zrnJ!'slr; Lra lo. e, ..n5tfL .hi r..ifi .ri .FrmL re a ha 5 .( r. !5h1 detetre.oorilc, ...fl{ rata de qFd ia s. erleLnt bli i.L 5de ihr leur lote 5rle lalor1e, Nlrmtnz ll].rhn

.teror!lc.idr.laraiing.rd! i...s! p vr
f d s.rete d n

exteror .eer.e

lJ.er mai

porr

f -antr! apnrtnnrente e remerlof

ALTE CONSTRUCI

569

1580), imparat!l

Akbar a reu:it s; comb ne decoral !n le 5 ami!|liL ur, ale bud smulu , ale hinduisrnului, ba s pe c,.le gotLce, ifLr-o unitate

I P n. mar.d n e nrorm nteeivllghn ! ! il l,lah. ! e5te.ea mn .ofor.Lrtn oreE arlrite.trrnl:r .d n..1 ! t.t.drti, nrtr !. r rarea.apa. tatir a.es1e a de, ir.orporr. fof or lc rr1. I rd t rs

! fd!! ' t\r,lv I lli iloo. f.lelrp!r lrkri Aqtu (1569 l5E0) l/lonf;rt! lLr H!rrdy!r Df i (1585)rP.latLr d,".h,hl,nrbar
Mo

ret.ro d.ro5 Harrppi ldlci r;!

Rflrnlrdr (162: l66E)tIr

r1,r

r,1a'rta lap!f,

F!;nfdr

(1726

l7l4)

Mawa Mahal-laipur, Rajasthan.India, 1799

simbo c;. Nepotu seu, :ahLr Jehan, a cofstru t Taj Mahalul rnonument.are
insumeaz; caractef lsticl ale arh tectur i ind ene s slam cc.

n !.1!r ene c!not.!1j n 5!b r!nee de ,,p..1! ,! rLlr or" D.! .o rtt ! L pcrLr! i i lo olit d. lrr !r ft r ril!! l.tr onriucftc. dift.lit. nurt rl. Lrpt o

"

1,.,p

,t.i..

fovllt 5lopllp lrl,'.

n. pir d dLr5l!

lpd.d|.ordllric

fa.

khrncr xnt

..ntLr..n irnt
snl

Flamtrm

I eo.lne.6m,

.orfotrn

Pr

viu

nitialca o civilizatie

mrsterioas6, lnchisi,

fird

legeturi cu

culturile invencinate, cultura minoici este considerat; acum, pe baza unor dovezi covarSitoare, precursoarea clasicismului elen. Arhitectura minoici din insula Creta, dar sicea micenianA, din Grecia peninsularS, chiar dace diferite, au evoluat impreun;, unite fiind de o mitologie Fi de o limb; comun6.

ln anii 1950. Ny'ichaelVentris a descoperit cA inscripliile gisite pe numeroase tablete in palatul din Knossos, Creta, erau scrise Intr-un dialect timpuriu din Grecia anticS. Acest lucru a deschis calea c;tre noi interpreriale diferitelor culturi est-mediteraneene anterioare clasicismului elen, dovedindu-se c;

Relalia dintre construclii ti decoralii, precum ti scopul acestor cladiri protoclasice dife16 prin mai mulle aspecte de cele ale constf ucliilor clasicismului elen. Principalele vestigii sunt complexele rezidenliale (palatele), citadele fortificate care au evoluat pe parcursul a lungi perioade
de limp. lniuntrul lor gisim spalii distincte, inchise sau deschise, accentulfiind pus mai rnult pe interior decat pe aspectul exterior, ca ln cazul clidirilor apa4inand clasicismului elen. Planurile construcliilor satisfac mai degrabi nevoi de ordin practic decat urmeze lipare geometrice

aceste culturi au

tifost r;dicinile sale. De menlionat sunt Knossos ti N,4icene,

zidArie; mormant; apbrare;

al caror apogeu a fost mijlocul rrileniului ll i.Hr. Unele aspecte ale istorieiti civilizaliei lor au supravieluitin /rbdariln Odiseea

orat-sraI

lui Homer.

abslracte. Construcliile sunt. in general, acoperite cu o sirnpl6 tencuial6, iar cea mai intalniU formA de decoraliune este pictura

coNSTRUCTlt-CHEtE

<-

Palatul regelui l,linos - Knossos, creta, Grecia, lnainte de l400T.Hr. Ata numlta civilizali minoic6 din Creta alosto precuGoarea clasicismului e en, ata curn s-a demonstrat prin descifrarea LlnearulliB de pe inscipliile intr-o

interioar;. Totuti,ln

fom: arhaici degreacevechedn palatulde

la

afar; de indiciile referitoare la folosinla dat; camerelor

respective, decoraliunile au prea pulini legilur;
cu arhitectura sau cu

Knossos. Przent:nd ti inf luen! egiptene, palatul marcheaz; un pLrncl important de hcrucitare a

civilizaliilor est-mediteraneene.
,1\ Poarta Leilor

[4icene, Grecia, cca 12501Hr.

Cucir.a 800de aniina nte

construclia in sine cu exceplia Po4ii Leilor, din l\,4icene. Aici, o uriatd piatrd sculptate lnfiliSend doi lei este atezate deasupra intr;rii, reper simbolicce d5, poate, o semnificalie ritual; sau

ca clasi.ism u I elen s; ating; apogeu, citadela de laTirintneofer, cateva indicii

prviloare la dezvoltarea 2onei. Poarta Leilofesteo connruclie rimpl:, masiva, din zidare neornamentat;, impresionaid doar pr n leiisculptaliln piatra atezati pe
uria:ul buiandrus de deasupra intrarii. Ace( ,,panou" decoralivva deveni o cara.terlstice importanta a

arhitectuii elene de maitarziu.

mistic; unuielement important al clbdirii, cum

este intrarea. Chiar
dacA

ALTE CONSTRUCTII

ln Grecia Palatuldin Phaenos - creta (secolul XV i. H r.); Tezaurul u Atreu- M cene(cca 1300-12001.Hr.)

intr-o form; brut;,

aceastA Poart6 a Leilor veste5te echilibrul dintre

construclie, decoraliune ti funclionalitate intelnit in clasicism.

preclaslc sm; clasicism elen;

(! \-/
n

Porn nd dc ld

re. zdl|lc.v
ar5m|
e

rznlre

qrece\lr,

a ac

en a at ns un

ve ina t de rafinament a expfesiel arlritecton ce. Ccl mai mportantpoatef consrdcrat modulin caTe acest cuTent a imbinat fenomen," e obiSnuite, curn ar Ii grav talia, cu descricri alc unor 5cene din nr lolog asoc ere ce a consolidat rdeea ce

sster.uJ decrednlel convinqer a socieutii era .rncorat in rea tat,o

lt')ordine \./ ou anoruqr

proporr

e consTru(t

e LU

enrasrs, a:ezare, pols

sacfiticiu; r tual Desiexistau construcll ma

/l v

m.ril

realiziri m.ri impres onante

arhitectural atufci c;nd a fost ridicat

Partheflonu, a m loculsecolulu Vi.Hr,nrci Lrna nu a avLrt puterea s mbolic;, nte ectual; s cLrlt!fa a a acestu a ClasLcisrnul clcn a
captlvat aproape toale gcneral e care au urmat, lnaugurand o tradil e ce a dukrt a rca 2 500 de dn. Pdrthenon., deafon\ rod d mensiun e :l inoval.r t,"hnic;], de)i importante, nu sur'rl sLrlrc ente pentru a

''

confef un statut de excepl e Lrne opere arhitecturale,:ica pentru a obline Lrn astlel de statut o constfucl e trebu e s;
interaclioneze cu lntelectuJ S
cLr

cmo!

,'.Y;i
'1.;. ':

omu u.
Che a .rrhltectLrr qrecetti sunt cele tre

ordlne

dofic, ion c licorlntic. Origin le acestora se pierd in ceata mito ogie , insa

-{,tB

ALTECONSTRUCI Parthenon - Atena. Grecia, IKTINOS,447-432 LHr.

exlerors

P..te.nlormuln..t.. ntemplulLric!lolorf.l.l .u.ite r n lroftor a tecnre.np:li! rr.

iil,.,

a.e.rt.i lortrtrrh dv! r !r crLrcm dr toi!1.nU 'e ilf!d i!oLl!r lc t ftrLro .r, fc!drr cforcfl tu,tld ld t!nctn pe c.reo rre. .rlonnd i tnr d5tf.lq.ifdrl;
inc.it sr

cor..tezc

!z c oliti..

construcl ile se bazeazA pe

requ

prec se

privitoare a proporl si ornamentare ceea ce inseamne cA pot fLrrn za inforraalii privitoare a trad liile cultura e, f ind 5i

rbF d.di. p 1oir..la rod I. d

di

lLmon leald d-ea- a caracteristica deexemplu, a mloc ,ooo1.la.r1 ..or |^.dta t.p,ao. a.tot. ca 5 cum arlistrvite pe misur; ce se i.dl d Llir I ",,". ,. ,r- dp d .o d i' rp verf, expr m;nd astfe fufclia de sLrsl nere in mitoloqie, dorcu reprez nta un barbat, l^n t rap ce ion cul feprez nt; o teme e
anr tCdmdn-nteLC

malLrr;, ar corint

cu

tanira fecioar;

(il tfaditiile) transfofma un fenomen

5imp u aurn este grav tal a intr-o descriere a conditie umane hr"r d"." e emen e e del nitorii dle el, hilibr., intrc rea latc s i uzle care e este comun tuturor De exemplu, friza dorlca de la Parthenon este presarat; cu trig ife 5 ^ elopo pr ^ plo ., - op a/pt dr I o o ale capetelof unor b;rne t fac refer re la construclia or grna a, d n emf, iar ceie din urm; sunt pl;ci sculptate sau p ctate cu feprezentirL ale unor 5cen," din mito oqie.

5 iat; cum regulile

de constrLrctic

:t-r. .

reiord1..l 'er .,...lr-

t{" .4c

CONsTRUCIII ln Grecia Olimpid klf rful590 iHr ),

ALTE

Co rllincepiifd.! ii! 540i lf);Oe |h (irc.:p;fd(!di! 5l0ilr)

,

Temt

The5on(llephae5trorl Atcrd 449 444 i.Hr, !lzete NrleApteroe Aren.(427iHr ), Er..hl. on Alrrl.] (421 405iHr)

,rrrulgrec din 5egesta sicilia, ltalia,

Ch nr dd(d LcnlrLr e de m de

m.f!!'r , .!
5

Lrf drametru

,olul!lli.Hf.

doir 6l

de

m.ti, eqjt!ri
ene evdent:

mboh(.

frre dramele

in taia

i Lr

Temfe.a.,rs. fLfL s( n{550 450iHr);

de . Alrr gent 5c i(510-110i lr), TemrLr de a seq,"na 5.: a(424 416i lr)
T-arnt
-a-A

",rn

\.t \

0l!

proto.lnsi. s nic nr

c snr ro

nani neo.lasi. sm

rlltni pc arcLr,rnl. .i alungi . ur r.! lorlcc fatlf ,;s. inc:rt.onnturfc! Lritr! ! a Ld fclde mportnnti.n ! pcleLe..re l iulf c Trr.le e.Lrrbate,.! rcilftr or de
n

Lmnnc ri

r!1!r;

runr

.rax.r5m.rex

nt

qor.

5.o.!r.l
I

i,.o r.eflralc
l,rt

a5upra t.-Ane

arfl up(ca

au

b!fc prntru

retr-a7-antat e teatralc

ilu,r.rt
,. sr

,, , ' i |

5i cu streslni impresionante, intoarse bogat ofnamentate. Cum prima era lrLr te corni5a, aceasta determrna rl onarea coloanelor. Cel maifolosit ,,rialde construclie era lemnuL, a care se

<

' I . rrrLr noiidei deordnestetic. I

| .dL rardmilrle. pracrle de (e dmic; siunde se g;sea, iar distanla l6cea )rl.i aprovizionarea - piatra.ln secolul ' , ( and c;letorii europeni au inceput sa ,.,/-o regulat Ch na, combinalia dintre , rl^ dldl de eiotr.p .i peisalele d'a-att.e l, v('nrt o important; surs6 de inspiralie
l,)

coNSTRUCT 'CHETE MarcleZid Chinezesc, din 214lHr. Tnt nzandu-se de a lunsula 2 260 km t urmand rclieful froniiereide nord avech ! imperiu chinez, N/areleZid nu ene numaiointrepr ndefe de anverquri, citio puternlca liniededernarcateintrecivillzale(china):i barbare(restul !rn ), din necesitatea de a p;nra o ordrne strctAin nterorLr qrantelor imperiului, ndierent ce s ar

f iniamplatd ncoo

de -.1e.

Iemplul Cerurilof - Beijing, C hina, 1420 Acestcomplex decad r era loculln careimP;ratLrl ntra in leg;lura cu CerLr, creand o conex unesimbolic6 de nalur; n on.ohdd o o 'pd o ,dld propo/.d r" d. o

"

saa circllara de ruqa(iune (ln dreapta) ene t pca

'fuJcai

d"opo.lv"

,rrh,lFd .o(rdld)rpolfiicaape mtsChrner

rl)soarbd" influenlele dln exterior, dintre
,. lnrdismul a fost cea mai importantd. In

Lpa doudzec r opt de co oa ne simbolizand 28 de connelalii, precum t lunile riproadee din zi.
ALTE CONSTRUCTII

p" 'or 'ru.tiile i\1bo

r(a'hinei

| , lch mburlle .omerciale - ti maiales { rr,rtulcu metase - au permis Chinei

rctultimpuriu cu Europa. Orice nu putea rl)sorbit" era considerat barbar; aceasta

ln China

PagodadeSud Fan9shan, Hopei(117 d Hr.) Pagoda qageisalbatice Ch'ang Ang, She.sL (701-705 d.Hr )t Pa at! mperial OratuLlnterzis, Bel
(1407-1420)
h nd! sm; indo-khmerismr 5hintoism,

ng

l,{ rrl; deatinebarbaril departeadusla

r' d elei mdr mar aonslruLt,' LhtneT's1

Arhitectura este una dintre caracteristicile care au unif cat cultura
Chinei, prezentand prea puline varialii in ciuda distantelor mari Fia djJerenlelor de cl ma sr relief stabilitate datorate in mare parte accentului pus de confucianism asupra ordinii morale si sociale. ordine; armonie; cosmos; autoritate; venerarea stramoS lor convingeri, precum si de felLrlin care forma ( ddir or sr pldnift(" ed Jrbdrrr,.a elprimd cosmologia conf ucianisti. Fiecare punct cardinal are o semnificajie mitic;, ce contribuie la stabilirea funcliilor acestora in raport cu celelalte Siconsttuie baza de
plecare pentru feng 5hui. lerarhia si cosmologia confuciantste sunt unitare in credinta ca imperatul e fiul cerurilor trebuie s; fie ascultat f;ra cracnire. Astfel,
si

I r1,e Zid, lung de 2 260 km, construitin r rlr{'succesiveincepandcu anul 214i.Hr. , nrrLr a proteja frontiera de nord a Chinei

/l V

Filozof ia conf ucianist6 preluiette

contucanismulde o mare importanta temp elor, palitelo li, maid1"., ctru.tun o rdJ e simbo, izeaza
legAtura dintre cersipbmant. De la simple rlad ri irdrviduale oina la ora,,e nrregr, e.tevrdenI c; lodle \e sLpun acelo d5i pr it, ipii dF baz6 privind regulartatea s ordinea. in afara oraselor,l^n peisajulatet de variat 5i releful adesea accidentat, podurile construite peste

ordinea 5i ierarhla mai mult decat orice,

iar influenta foarte puternicS pe care a

exercitat-o asupra culturii chineze, de a lungul a mairnulte milenii, a contribuit la mentinerea Jrei orogenrtau remd Ldb e pa un tF toriu foarte vast 5i bine populat. Efectele pe care confuc anismul, ca fl ozofie, le-a avut asupra arhitectLrrii sunt evidentiate de continuitatea construcliilor din diferite epoci, ref lect,and sistemul aproape neschimbat de valor Si

nu-erodse e raur sunt dovadd e\istentei ulel (omunic;ri ir.re dile.ilel" oartr ale rrper ulli. AcopefiSul este cel mai important element in arhitectura chinez;, adesea fiind extrem de

Roman raveau sdcina dea admtnistra un /rnpenu vast, a5a ca, desr aveau multe in comun cu grecii, societatea lor, in mod inevitabil, a devenit maicomplexd ti a avut nevoie de o mai mare varietate de construclii, in diferlte locatii, indeplinind mai multe funclii.

ft '\/

ficul posibile aparilia a nojtipuriti dimensiunide spatii. Acest lucru a deschis calea cilre clediri cu combinatii complexe de spatii, cum sunr lermele lur Cdra(a la s'vila lJi Hao dn. Arl'itectura romana combind cdracteristictle ordinelor cu o dezinvolturd ce iar fiSocat pe greci. zguduind din .ereliiviziunea ror staricd. De exemplu, plalul Colosseumului, stru(ture vasG pe care grecii nu ar fl putut-o gandi
ce a

1fi /l V

imperiu; putere;bolta; dom;

niciodau, este un oval ale cArui r6nduride

( oncrru rte, 'ie(d re, ( ontoraa unu de la doric la ionic tiapoi la corintic, cu adeugarea celui de-al patrulea, ata-numitul ordin compus. Primele trei randuri dejos

lolufl

sJn1

ordin

Fxceptdnd'olosirea aceloratr ordrnc ionic, doric 5i corintlc arhitectura roman; este loarte diferita de ced greceas.a. in timp ce oratele grecilor erau adesea stabilite avandu-se in vedere un potenlial simbolic, cele ale romanilof derivau din aiezarea uneitabere militare.ln ce prive5te construcfia 5i

lombina jum;T5lile de (o'oana.L ar.adele.

Ca entitdte ddmintslraflva mat complexa, rrai durabila ti acoperind o arie mai mare decat oraSele-stat ale Greciei, lmperiul Roman a avut nevoie de maimulte tipuride cledii;ia avut de infruntal provoceri in9 nereiti majorecum ar fi construirea drumurilor ii transportul apei. In plus, cl;diri e care lrebuiau se | [cheze diferite evenirnente si ritualuri l,rr'cum arcul de triumf, pentfu celebrarea irt loriilor imperiului- trebuiau ti ele sa fie riute, gandlte.
r|

ornarertele, cele doJa arhite.tJfl drler; )i

-ai

mult. Arhilectura rornand a ntrodus bolta ca element de construct e, ti ulterior domul, ceea

l\: scurt, arhitectura imperiulu a pierdut , Lrlia stfansS, bine pusA la punct, dintre
rrura, socielate 5i mitolog e la care
, 15 cismul elen a Iinut at5t de mult, inse, in 1,,Inele F manifest;rile sale libere, a ,lt,rnonstrat cat de utor se poate adapta

- Tivoli, ltalia, 124d.Hr. Arhiteclura romani ref ecta catdeeterogen era rnperlul, iarvila u Hadrian a cautaisa reproduci diierilele traditii aleacestuia,constituindu-seoarecumintr-!n indexal umiicunoscute. Diferiteb pa4ia e consttucliei sunt dld(urdle deg,db; in f-r( | e d" topog-atr. o.- - . q
Vila lui Hadrian

r.

nu urmend un anum aranjarnent, iarconstru4ia de pe

suld

e _co_-"1"deIn.;periL-iorncdfe
L

re. roala

unite prin ntermedi!

ALTE CONSTRUCTII

colonadi centra e circularc

ln ltalia
TeatrLrl

,rr cismulla scopuri5 cerinle diferite, ale

u lvldrcellus
Roma

Romd

(21 13i.Hr.); PompeiRoma(82d.Hr.)

||lor societ;Ii variate.

L

distrusln T9d.Hr.jArculluiTitus

Pantheonu

(118 126d.fr.)tTernp u zeitei For! -Rorna(secolulli.Hr.

oNSTRUCT -CHEtE

Ve(a
7H2
d.Hr.

Roma (205 d.Hr.);Termee luiCaracalla-

I , )losseum

Roma, ltalia,

Roma (211 217 d Hr.);

| . ' '

,,,valvastdeaproape 200demetr lnqime,inconjurat , p{p e Lon:r,tuiL d n op.re.i de d L.de de d l en5 uni

,,, co osreumLrlputea prirnl50 000 de spectatori, De
l,

i fiare

$lbat ce,

g adiatori 5i v ctime. Constrr.r4ia

, ,l) exi, adaptarea ordinelorc asice tiinteg.rca lor in , muLdearcade toate arata sradulde sofisi care, de p.nF s | en,dl.c.e dL n. de d l.r.e.lurd ron and.

c as cism

eleniclasi.ism cretiin;

|
,

r!,r conso

da fa ma

iiputerea

imperiLr ui.

4! \/

Amc i.a pre, o Lrmb,rna dcl.po.ter

-at

*u o

v ,7 ,t po rrp.u.p-trr-tl

inqLlsta de

caracterist ci .rle arhitectur in..r:,". P," fisia p;rn;nl dinlre Oaeanu Pac fic

eufopeni e .ru dislftrs, ins; Lrrme e or au ramas pani az De-a unqLr s(]co LrlLri LreaLrt, prin lnteresul tol ma mare fala de va or le lor (u trrrale, aola ti .u d,"scoper rile
aTheo oqi.,o, .rceste civil

:i Ariri, c:remiri e arse la 5oaTe eTau ce ma comun trater a de aofstrLrcl e, in trmp ce in fll! rli piatra se q;5e51e d n abLrndenl.l ngil]rr a cra 5i aa o pnrla Inporlanlii a

za!

au exercildt o

1rIo.1

rI.1roo.tpd.

,tt,

d,

afhiLcctur naase, ii 5aTc na aceste a c;z;nd indeobste aonstr! re.r drumur

or

c.rfe f;rceau posibLli administfaTen unLri

j) \./ v rrq.
,l.olo,

nror lmer ta||r.1Tp, cosmoroq e

Pe

rtua,

s rrt|f rrl

mper Lrvast, precum de5chiderea Llnol terase in coaste e munl lor, pentru .r prof ta de (.it ma mult ler-"n

contifentu r'.

amer can s .rrl

rdi.ri

dezvo t.rt cel

pulndorntftidtii
tul .d tt Jl

.! trv.rb n..1,".rLl .l,r ,rL 1."

I

tr,,l.,,

rnlr t ma s rnp a in reca ce csLc aaLlTr sld-vesLL SUA. Ch ar dac; folosea! mu t

pLrl n dup: anLrl 1500. if Ame i.a Centrala, . vilizal .r maya a evo uat d-o la cultukr o meci, t rnprrrLe,:lsl nl:sat afnprentcr i|l nLrfirroasclc tcntplc p amlda

c.iramiTi

chirp c , care se d strLrqeau LoaLr nLc dc a PLrcll o Bonito, Mex c ((ca 900 I200) e5te construrt drn pratr;.
-" d-"

.Lrtimpu, vastu conrplex dc

I r.

r'll

.d.""

/"^ir

lo

aafe e sLrb in .rLr pLrternic caTacterrl rnonurnent.rl Aztecii au dezvoltal fof|l]ok. arhltecturale nraya:e, adapUndLr-lc in pr mu rand noilof I tLra uri re q oase, foarte safqeroase P atra, folos t:i la toate construciiile importante, era sof sticat
ucrirte, ins; linr
acea vreme (s a

CONSTRUCT CHE E Mach! Picchu anga Cuzco. Peru, cca 1500 !! !!t r trrrlr i r rlc rlr ( !rfr rei ort)enuhr ne.ntre

lat;

ca

ul zarc

!p! ro if l5l2 fcrj i!.or.rlf! 1n..!tip 1r.!]d o !t lc rurt,r Pf cclcrca lol in rc.rr c| lrr vea z (lir,l ..lr..v.lcftn, .. i ],i .L or.lin 7.re.. ad r or s .

de
la

'I

axc|llp u, aTcade e erau necunoscute lolos

dezvotatins; tehn ca conso elor, in sch mb, scu ptlrrie

i.c!L!

1rftrrr.rtsrr,r..rln.trL.t .r.itre..areref e.l.rror , i,r (r.lf.i $..1; s rc .t.iri

. h..^,.t,.f,,,t^^,.

n.-F,,r

ALTE CON5TRUCTII

^. ^
P

comp ex tate ulurtoare Ma la sud, in actuahrl Per!, cvrliTalla inca inl ore.r in mileniul anterior cucer rii spanio e d n '1532. ta s-a dervo tal pan; la fivc u unui imperi!, puternic (-"nlralizat, c! o ordine soc.r ;ifo.rrt," ng d; Ce e nrai fnportante monLrrnente af hitoctutalc ref ech crad nLa or in cgetura stransa d ntre Inca (imparat) F zeul 5oare. Orientarea construcliilor astf el incat s; ref ecte soarele in anLrm te momente ale zilci, pentru a marca anum te r tua uri importante, este una d n principale e

rinr.li !.ire Lr leotrh(a.nf(...2!0dH

leor
hL

);

ide i Tcnrt Lr

..af

(.m {jo{l d Hr
(h
tTa

),

r;zh. r. or

T.r.fL,

d.lo.

h.h.r

drei 17. (..n lUo . kcr l2{l{l d | | )

Hr ),

r l.h!nn..o(..r llirlr l200dflr)i u.. (l,l!0 I rl2 d Hr l; 5;.s:yhr.nFn (... l4l! d Hr )

a

joa t.r lonre

rre.

n.. !m, Froto.lns.

lr,

ri 'mr*
.u 1 Tkal, GLratemaa, ccr 500i.Hr. I rr lo,Ar rrn rd..irtr.pt...br7. r t. f! I Ll rr T.r,r r L d.l.r I li , .L .i Lr.tL n ,!r. i,.!1r' l)1, ne rlL.!i.rl{ 5e i!Lrl . rt! trlrl ,if rr,, rr. r , .1lir.. ri i nr !.irlr fMr t) | rr 1|,(lil (11, r.r , n.. re r.l7e.F f ,[rd!tr]1 tf), (irri ttr r.n !: oire.nin.k, !

adoptat

CoNSTRUCJ

CHETE

srruclura oe emn, !p c
chinezeascd,

Poarta .,plutitoare" Torii, Sanciuarul ltsukushima

li.ja-

Miyajima, Japon a, secolulXll

sa

!h ntosm! ene o rc rte poLteisti, ar arh teclLtrr ciltain pennafciL; echilibruld ntre nalLri si
indcmafarca
ornLr

precum

Aceasti poart; !neste simboli.

marea. intr o

importanla
covats l0aTe
a

virf!flc muf! ord n dep,irtare.!

''l

acopenSu ur, a

care.!pr fde nrainnrlte nnr.t!r,

l'f

inceput s;

se

a lon rd cnt de lana no Kiyorrori, ce ma puterni. peBonaldLn laponir d.c or uomLri

.7 .fri

dezvolte Lnoepenoenl,

.1,,

lormandu

propr urcaracrer

' '| . I lin, uI.^ "L

.1 . anir" .ir ,pd.r .r. r"p u, ,d- p | " " v a sa o povcsl re din secohrlx, iftitulrti
lorcnfa /u 6enl): Arhite.turr cjd r oreste ! frp i, inrr . re at e nrifsa.! naturra, atil lf
pr v fLd

impeialS

Katsura, laponia, KoEoRl ENSHU, 1620

6t

t {

Arta decorativ; at ns un inalt

ntvetoe raf nament, in

inrpretuimilor, .it s ir .e. .1 imaginilor pc.drc pei5al!1, d\a c!rn ene elltind i. e qenereaza | 5c.olulxx,

rmpce
compozrlLa

..ot. I 4i1ot6rr.L,o \d., v .,.dir;l

.!en!,r tradilr,q laPoneze

arhitectural;

a
ALTE CONSTRUCTII

dezvolte efecte

{
.7

metrierFiale

aStmetr et,

San.tuanrl5h ntott de lr K.ml-Yanra lle(701 d lLr Palalt]l rnper. de la Nari (seco[rlXV1d.Hr.)] 5.n.nr.r! Kasrga Nara (incepird.! 758 d | | ,

W':,..
/p, ha ' rad,1L" idoon",/d drF Q \./ p omo\.d d /pr atataa ct amo, or ) J naturii, are o putern ce nfluenla asupra culturii japoneze, constituind un mediu
hrr

to

indlgen,

farn

ar, in care

s; poata fi

,,absorbite" lnfluenlele stre ne.

j) A V
llaza

lumrna; qrat e; narura;

Jaoon d ntre
af

a foarte in serios echillbru la

natur; s cultur;, care sta

exterioare au tost oprite intre seco ele XVll SiXlX a dus a dezvo tarea independentd a concepte or arhltectonice, odau ce au lost introduse. Vech ulsistem de credinte Sh nto a modelat pract cile de venerare a naturii ti a str;moSilor f;rd s; creeze o identitate arhitectural; anume. P;trunderea bud smului, din China, in seco ul Vl a adus atat un avant al construcliilor, cat 5i un mod de a construi care exp lca sim ar t;li e dintre arhitectura japoneza
Si

hitecturii Topoqraf ia naturala

cea chineza. Dar a5a cum bud smul nu

Precum tl posibilitatea de a stabili un echilibru gralios, subt , rtre ele. Trpurile de cl;dlri constrLlite Lr inceput se se divefsifice, in funcl e l(-. nevo e \pecifice ale ritualur lor ,lponeze, eum ar t ceremonia cea u Lli. Aceste atr bute au generat in arh tectura ,rponeze un slrat al corapozilie extrem Lle sotist cat Dimensiunea s locul fiecirui L,ement sunt bine siabilite, intr-o felalie omplex; cu celelalte e emente, mai legraba dec;t cu vreun siml abstract al ' ', metrrei sau georretriei. in acest fel, natura erarhia soc al: par a fuziona, imp icand .rptulce ateasta din urraa este un produs

1,t '

.onf!cLrn sm, metaliol predrsi.ism,

!n; eefl

rlic

1m

creeazd peisaje dramatice, iar puternica

eclipsat nic odat; sh ntolsmLrl,

tot

rl ce ei

dintai

tend nt; de izo

are

orice inf uenle

astfe arh tectura japonez;, chiar daca

crest n;talc, cato .ism; ortodox c, .,:' doctr na' faarl fiu, ! rnp tate, ,.oratrun liqurattve ..} Ca prccursoare ale b 5er cilor, temple e erau ncpotriv t-o, e drept

'\

l
id

ad ltrrctur e !nase, aaoper te cLl fL r , ale lomei au lu(at c c LIn rol in zvoltarca ulter o.rri a .rrhitectUr q oase oaaidcfla e Spat t] inter oi cra I aicnt de itaap.ttor per'tlTLr uf nraT-o Tn;f de onm,on , qeometria a raLrlara p!tea

a.r o refer rc In tate.r 5 paffc(LiLrnc.r tI llLrmnezeLt, in rr!, -"f,"ctele de lLrm n; obt nute pfin ,n5trual c (vezi ,,o.h de lUmin; d n fur cloTn! u PanLheofulLri)d;deau Lr|t dor m steT, av;nd o oafc'car,".rt I t.rte au r,rl ! s,opu aTa e clt caTc arc:liIii ,or.tu nriliar r.rl lle .t inceputLt scao Lt Lti V , a
r

rtelea5;5i ftorpretati

!l

coNSTRUCTI CHE E Crtedrala d n Durharn Angiia, 1093 1132

,r'tii.,9
ll -"fa!

t4

ot

b ser c lc. 51 sof n d n e (noLta Ro|ltA

l:lrlri.r dtrr!! nn.51rr.t,rl,zf Li{r !cJJr . r i( 1!r .l!trr6mr L .r.!r r i I 10f!t[.r r. ,l\, xr;r !l! ru ( oir (,,re r { ll t,1tr | . [.c!.d]. ,Lr r |) i j!i ! rir o !i (le rlp Lr.rt{ r.rLr rl,. | | irt. o
Sf6nta
Ar

r)f5tint nopo
.,i5

,,.reslin.]

5ofia

stanbLrj, TLrrcia,

532 537

!.rn Vitale din Ravenna, g;s |lt deta

noi, novdto.lr-., qene os pernt lafd deaor.trea r a,rla,,5o aI moza a!ft avend !Ltb eate
c sto lolos le in fornre

,Jt

|i\l,r h!.r.r d[ru,:ri] d. lJr, ot,.n|!t[rr,en. ..n rii ltlu0rtlit!.r..dr.fr.rrrL tlrf rLrrrr1 n: ..,r rr L lL ( .\1 I I b5!r(, rtr n rn.nl. rn.(it ii tc rp e, ttelje I:r r,r; irtit f,o|r

Lln a t pas a l(r5l t;aLrt aand afcst ni5ntUl

n scmdat ircvocdb i| ortodox e s ,rlo c srn 5p.ttiile aaopcrile cu dom!fi .0r biscr ca !l Va5 edinMo5.ova,

r:inrnifL,d.r! donL,pr.7.nt.irr \r !rtr, ofri n! fLro ! r(rer]n. .L tr..,tf.frL I n l \ . I rlLr ,r( fr

.rh il.lr,
CON5TRUCI in ltalia
ALTE

,, nr,,ifl
liiT I
L

(t

\r,

Cr!\Lrn'mu c .t.r d.l,r Lle tre 5lllc 0d An CJnal lOni,lll l-.lLl

de

inti

n re a e crcdifrc os of

a! trebutt

adopt.rt ca re ig e oficia even mafl aa a avut Ltn iffrpact mportant as!pra arhiLecturii mper t] Ltis asupra rnodu rl in care erau gandite orasele. in secole e if care au lost nLerz se, reLiq a s pract cile
cTcsline s .ru aonso dal,

s; f;rn;na 5ecrete niplic t, arh tectura a ramas s ea modesta. Arhitcctura clas c; eTa rl]ollurnenta e, inse a evo !.rt
d n cred nle e

p;ga|lc

Provocarea
s

era dezvoltarea Ltnei afhlLectufi care

s; fie atal nronumental;, aat

cresl na.

i|s;

o(rtrile

mu tip a c sale rn nnr,"te) eraLt potr v te ,r.rat cilor liturllirc s rn 5ti.e a e ortodoxie ;r.l1ia pr.rct cilor caLo cc era d fer t; rs;,5Lrb nilnd ro preolilor dc |ltodiator nt e Cerl r si Pafira|rt, intfeDLm|alcLl . o.rrn-on Planul onq tr d nal, cL nava lu.:ind de la rtrarca pr Ic p.rli, .t ve5t, r; n; a a tar, .r est, era mi potr vit. 'e la I I00, pa ir tinsul Eitropet se qaloaLl rrmeToa5e b ser ci de ace5i 1ip, s ngurc c rLrTre,,Tomalte" t nd arcddele rotunde ! detaliile cl.rs ctste
Lr

a,r i

lvlrrLo

Sotordo l.n. ,]i,rl ,1l r I I Ve re1. Ll0(,I lasl)

),

in Anqlia

4h.1.

l,rrt,r5t lorr ulril .rn !t /\ r,r r! (lD7 / I I I ii

i8a

l1r!r/j

''l !l
[,1.'f]r
tor

d ra

ro

. nnftrr

1la5al

.)

Arhitectura islamicd are ca element de

mesajului islamic i-a facilitat r;spandlrea,

acesta venind astfelln contact cu multe
aLte

baz; n'roscheea, care, fal; de bisericd, nu eo reprezentare a divlnului, ci o,,unealtS"

carp sa fa( rlitere indatoririle rel.giod5e. E mdi mult dec6t un loc de rugiciune e ti un punqr de int6lnire ulde se OoI scl^imbd idei, incorporand astfel practicile religioase in experienla zilnicS.

culturi.

IVloscheile combin6 ca uti itate

activitili

cerora in Occident le sunt dedicate clediri

geometrie; ax5; simetrie; arcade asculitd; bolfi ; decoraliune lsiamul s-a dezvoltat foarte repede plecand de la epicentrul din Peninsula Arab5, in secolulVll, catfe orientul l\,4ijlociu, Afr ca de Nord 5i Europa Occldental;, prln Peninsula lberice.
Cele mai importante monumente arhitectonice pot fi gSsite in Spanla ti India, atat de departe una de alta. Claritatea

separate. DeSi organizarea lor generali cauu si echilibreze diferitele p;4i componente conJorm unui abstract concept de perfecliune, moscheile tind sa urmeze inia clar;, simp15 a doctrinei islamice, cu doar cateva obligallvil;li constructive in afara cerinlei ca credincio$ s; fie cu fala spre l\,4ecca atunci cand se roage tia nigeidin care imamulconduce rugSciunea. Totusi, interzlcerea reproducerilor din nature a dus la stilizarea decoraliunilor, acest lucru oferind oportunitatea dezvoltar i unor modele geometrice deosebite, pline de inventivitate. Astfel, speciflcul moscheilor islamice

CoNSTRUCT CHEIE Moscheea Mesquita cordoba, Spania,78H87 Marea moschee drn cordoba, connruit;ln mai

v
,

rnu te etape, arati cum culturile locale au fost inglobate ln arhiteclura

fe din repetarea elementelor de tipul oloanelor, mai sirac sau mai bogal i krcorate, aldturate minaretelor ti domurilor lleluate din alte culluri. Drmensiunile moscheilor varlazS enorm, rlungandu-se pend la construclii complexe
cupr nd 5coli 5 posibilitdli de cazare )ontru cdlStori - conform rolului ,rutoasumat de loc pentru schimburi , omerciale sau de idel. Aceasld tradilie a \(oLilor din moscheiinsemna cA lumea !lamice avea multe de ar;tat Europei Fo:evdle, de la copii dle telte or slrave(l-. l)an; a noildeiSiconcepte in discipline
i are

4\

Moscheea AlbastrS

SEDEFKAR I\,4EH[4EI

Inanbul, Tulcaa, AGA, I61O-1 61 6 Pe m;eurA ce lmperiulOloman I'ain ocuit trepGr pe cel Bzantin, arhite4ii5; au adoptal dom!r e-,,marc." a b sericilor ortodoxe bzant ne ca eement consiructiv

tranrform;r nfluenland
terior per oada qotic;. oru magnific, deriare un caracter repet t v, da dovadade nventivitate. Un rSnd de coloane suport; un altul, Lar acesta sugrne arcadeet cupolee.
Lr

inteqrat mosche or. Modelu care a inspiratpe afiitectul Moschee Albanre a fost biseica 5f.sona, aflat; ln aprcpiere cea mai mileaJE dintrc construCiile blzant ne de qen. Sedefkar Mehml Aga a combinato sere de domt]I cu minarctel pentru a crea osenzalie

deindllare.
ALTI CONSTRUCII rno entul l\,4ijlociu

nter

Domu
sl

sGncii

er!saLLm, hral (684 d.

r.);

t)recum medicina

ii

matemallca.

Al'Aqsa lerusalim, lsrael (70s d Hr )i Marca rnoschee - Damasc, 5 ra(706 715 d.Hr); Moscheea AlAhzar-ca ro, Esipt(970 d.Hr.)
N,4oschea

lnSpania

orarul lMadinat-al-Zahra lenq; Cordoba (936 d Hr');

PalatulA hambra

Granada

(13:8

1390)

osl sur5; de tr,p rdl e pentru tradilii arhitectuTale importante ce s au rdspandit pe cuprinsul intregii Asii de Sud-Est. Bogatele texte rel gioase 5i nur.eroasele zeitati se reg;seau in decoratiunlle generoase ale cledir lor, a e c;ror poz lionare 5i mas vitate sunt legate de cosmologia indian;.
b

ft \/

Re grre

indrene

ndusmu

si

tdt.mLl dL

lt) \-/ V ^
cu ele

de.ordriufe: ordirF:
cosmoloq
e

s.

himb

JlrL'a

Ernanend din lnd a secolulu llli.Hr. h nduismulsi bLrdismlr si-au ual

arhitectura, in ,,c;latoria" or pe intinsu As ei de Sud-Est. nteraclionand odo>ea eu . r-rl ur e ndigere , Fla doJ" rp|gii
au dat naStere unor trad Iii arh tectura e distincte titotLrtiinrudlte. Una dintre cele

mai imporlante este cea a khrner or, in

actuala Cambodgie. Aproape pierdute in jungle, construcliile civll zaliei khmere, nedescoperte penein urmd cu circa o sLrta de ani, sunt cu adev;rat uluitoare, forma lor 5l felulin care sunt pozilionate contr buino a cultura vizuale. ln secolu lX d.Hr., ma multe state khmere s-au reunit sub conducerea unui singur rege. n urm;toarele Sase sute de ani au fost construite numeroa5e co oniiin zona Angkor, pe o suprafald de circa 300 km2. Aici se g;seste 5i templu de a Angkor Wat, ridicat in secolulXll este una dintre putinele zone care nLr au fost inghitite de jungl; intre seco ulXVlg secolulXX. Arf iiectL d o deven . (ed rrdi -por dn.d forme de art; in cultura khmer; deoarece era s ngura posibl tate de a ad;uga un sens simbo c acestor structuri uriaSe. Cum controlu asupra aproviz on:rii cu ape a contr buit la central zarea puterl , printre monumenteLe din Angkor se g;sesc cateva uriaSe rezervoare de apa, f ecare cu propr uJ templu adesea o insu e inconjurat; de ape, ceea ce dddea o semn f icalie religioase evidentului scop practic.

Arhitectura khmerd avea o dlmensiune cosmic;. Fiecare cldd re eTa un microcosmos simbolic efect obl nut pr ntr o atenta
compozilie fi decorare, evocend mitur e khmere ale creal ei. Sanctuarul centra de a AngkorWat porneste de la o platforme inconjurat6 de p nte concentrice, a5a cum muntele cosmic Merlr se inall; d n inima cont nentului central, care a randul sAu era inconjurat de tase continente 5i tapte oceane, totulinconjurat de un z d de piatre. F ecare parte a construclie -fe mare, f e o -drdcLeri-tiLa deLoratr\ d de m cr drmens Jnl are o funclie t o loca izare b ne definite, p'prtu derora_ruT 'or 'rrnd de tor>oIdar". elaborare, pf n feprezentare naturalisu, a mesajuluil statutulu mito ogic.

,l(,grabb decat o suprafale solid;. Fiecare ),rte a unei structuri pare a avea o lunclle ',lrec fic;. Perelii nu maL constltule o nvitalie" pentru decoraliun pictate ori
(

catedrala din Rheims Franla, BERNARD DE 5O|55ON5,

1211-1290
F nd loculln crre erau lncoronati req Franiei, catedrala din RheimsocuF un loc rnportant pnntre marre catedrae gotice din nordultranle. Pe fatada devest q;5 rn 5OO de19!r sculptate, anfelorqan zateincatsa creezeo leqdlur;lntre stor5 r e din Biblie t sf nl lrancez. 5pre deosebire deconstr!cliile aeemAn;toare din AngLa, caledralele franceze nu era! ,,atatate"

ulptate in basorelief, forma elernentelor de

lriatra fllnd cea care da expreste. nceste inovalii de ordin tehnLc erau in pas I I convingerile religioase medievale Raiul ,,(,bucura de o perfecliune imposibil de rlrns pe pdmant, insd puritatea matematic I ti irezenla lumin puteau sa aduce ceva rltn frumuselea divlnS. Cu lumina ,lfecurendu-se in catedrale prin vitra dince

vreufeim;n;nii,c bineintegratein,,lesatura'

ALTE CONSTRUCTII
1n

Franla

abalia 5a nt Denis - anqa Paris (1135 1144); CatedraaNotre-Dame Pars(1161 1250);

Catedrala din Chartres (1 1 94-1 260)
ln Anglia

rce maielaborate, cu dimensiunile Llferitelor nervuride piatrd Sicu relalia dlntre L'e, guvernatA de proporlil matematlce ,,lr cte, arh tectura acesteiperioade a putut
lL, a pe oamdnt Ln '

caledralddinCanterb!ry(1096 1185);
catedrala d n Lrf coln (1 129-1320); Wenm nster Abbey Londra (1 245 sf:rtilul secoLulli XIV)I Capela KingsCo ege Universitatea Cambndge (1446-t 5t 5)
c a5 c sm

'r.oo o,n t'umLrselFa \i

,J,,

';

)crfecliunea cerunlor n rhitectura gotica s-a aflat intr o relalie ,,transe, profunde, cu curentul scolastlc rfodul dofalnant de abordare, la acea vreme, r leo ogieiSifilozoflei. Unul dintre scopunle lrerfecliunea raiului gi pdmantulcel plin de {lcfecte, ceea ce a generat aPanl a I dczvoltarea a numeroase moduri de nterpTetare, din .e in ce mal sofisticate, a tot .eea ce ne inconjoara. ArhLtectura, cu
"r
e era de a explica

crettint medievalrsm;

legitura dlntre

c as c srn elent neoclaeicism;

rAd;clniin reaLitate, ins; p;rand .a

se

all;

in

contact ti cu divinitatea, era rnoda ltatea csenliala de conectare a experlenlelof religioase cu viala de zi cu zL.
Fdra a se opune arhitecturi c asice, arhitectura qotici se inspir; din ganditori ai epocii clasice - cum sunt Platon

5i

Ar 5ro

el

. idr

proporlrle folo.ire au a'inilari u

Catedralele gotice erau concepute ca ilustr;ri ale raiului, ii ch ar dac; arhitectura cregtine timpurie a incercat acelag lu, rd, Inderrdrare" lehn (d g;nd red rou"

cele ale clidir lor din perioada clasici.

h Jlui lvlediu dL ddtdrhiteLLUr go.iLeloi

CONSTRUCTII CHEIE

Diferenlele sunt pregnante in ce privette

rFlaria a.l'rlFClurir

gol.e.u reolog'a.retlrna.

biblie; rgnoranta; lumina; transcendenla, arcada ascutrta, bolta;vitraliLr

lt) \/

dimensiunl. Arcadele asculite ti boltele, preluate d n arhitectura islamlce 5i apoi dezvo tat-", au schimbat fundarnental relatia dintre structur:, aspect Situnclie. Un perete putea deveni o relea fin; de fire de piatr;, p||n ca.e lumrna <F rtrFrLlra cu LturrnIa, fai

sainte

chapelle

Paris,

Franla,

PIERRE DE

MoNTREUIL,

1243 1244

5pdr

rorFpF.l - .. qoi. -

e goale d n strlctura de piatr; de tip scheet,

.IUnplul"r

ld;rr".

(icLr vitraliice5pun pnvitorulu o poveste. De asemenea, v tr,r e dau o !mina specialdln Lntenor, gener;nd a

rtmosfer; foarte dilenta de spall! exterior

(f \/

t om-rrul 1le/rdlio lala Lonl'iburt la raspanorrea toe or tT !L.opd. ue\tnu

a avut ca rezultat un stil arhitecturdl unitar,

bogalia pe care comertul a creat-o a stimulat aparilia arhitecturiisecu are care, in punctul
sau culminant, a rivalizat in spectaculozitate

cu marile catedrale.

|') v I V

comert, nternationaltsm:
oecorate; Invenle

Biserica Romano-CatolicS, era a doua forte unificatoare intre culturile dif er telor state Acolo unde Biserica avea nevoie de catedrale, m;n;stiri sau tcoli prin intermediul c;rora sa isi proclame mesajele, comerlul se dlalura acestord .u aso( dt'i dle b'e< attlot, cu primeriiti, dupa un timp, cu locuinfe pline de opulenl; in care i5i etalau bogalitle. Inilidl. drl^rrF(tura.t\, d st.ea co-erciara

, ,,osebesc de fermele din apropiere decat

l,In ornamentarea elaboratS, ti nu prin

!r(,u n element de conceplie. insb in centre e
, , )rnertului

international, cum era cazul

,If

,rfdrel, alVenetiei ti alora5elor hanseatlce

t
I

nordu Europei, s-au dezvoltat sttluri rlritecturale ce le-au dep;tit cu mult pe cele

din Evul l\,4ediu erau maiapropiate de caracterul autohton al f iec;rei regiuni decat
de stilul gotic internationai al marrior catedrale. n orate prospere precum

ln perioada de sfart t a Evului l\lediu, comertul internalional a crescutintr-o

autohtone. cigantica cl;dire a ,,)rnercianlilor detextile din Ypres, Be gia, , ,r un indiciu asupra nlvelulu la care rlLrnsese comertul cu lan;, dup; ce rversase toate Europa de vest, ln timp ce ,,r,rtulLLlbeck, in Germania, era dovada nu
l' )( ale,

asemenea m;surd incat a permis dezvoltarea

Lavenham, din Suffolk, Anglia, pot fi

,Irar
I

a bog6fiei,

ci5ia independenlei

unel impfesionante rete e de contacte s, schimburiin Europa - retea care, dupb

intalnite numeroase case construite din

paiante, pe structura de emn, care nu se

,ir,rselorcu un comen activ, infloritor, fala

lt' ,rutoritatea regala.

s,
'{

Toate acestea au atins apogeul in Venelia, care creat propria ordine sociale 'i-a 5i a c;rei cultura era maiapropiate de partenerii bizantini decat de vecinii dln Europa occidental;. Oligarhia comerciala venelian6 a adoptat, pentru palatele

4\

clSdirea comercianlilor de textile (cloth Hall) Ypres, Belgia, 1202-1304 Reconnruila dup; lermifarea Prrnu u RazboiMondial, d cei 134 m lungime a cl;direa cornerciantior de .e..ita d.n I o.as Ir" F. o.F\. oooa. e p..a.F , pra. .l aLte oratea e Flandreiau ac!rn! at oin Lrrma cornertul!

i,

cu lan6,in EvulMediu Cu

loate.a

prez nta nenum6rate

n

deta
s

elaborate, pr nc pa

electesteoblinut aicipr

rnp tate tirepette, acen lucru dernonnrand cat de versdt 6, sub toateaspectele, putea f arhitectura qotic;

I
n

in care iti desf;iura activitatea, un stil bogat si elaborat ornamentat.

ALIE CONSTRUCTII
Tn

Belgia

Cladirea cornerciantior de textlle d n Bruges (128:,,

Primdia d n Bruges (incepand cLr anul 1376); Primaria d n Ghent (l 515 1528)

hAnglia
coNSTRUCTI CHErE

G! dhd
Market

Lavenham, Suffolk (1510);

sbu ry (secolul XIV)

Venelia, ltalia GIOVANNI ri BARToLoMEo

Palatul Dogilor

cross sa

BUON,1309-1424
Venelra a iost unuld ntrecele

maiboqatet maicosmopo te
oraie dle Evu uiMediu,
sa socialA un

nrlct!ra

c; tiarezarea pe

apa aducand cu ele adaptarea

Ittttt

arhitecturii qolice

transforrnarea ei intr-o expresie rafinati, alent ordonata, a bo9i1e morale iimateriale. in fotoqraf e, arcadele pe dou;
n vele ale Palatu

medievalismt vlcto.lanism;

u Dogilor.

i:i:r" 6;ff

RENASTERE

lnventionism
,

lnventionism
fan
Penlru a duae a bLrn sfers t defnersul
a

mai mportant tip de consLruclic rcna5acnti5t;,

pa atu

trebuit ca, p ec;nd de .l rt t"r ,i on5trual e pentru a lerfnrnn ceea ce avea .lerr n;, in I416, .el m.ri mare doffl al ropci lvlLrlte dintre so uli e.rlese de
u

arhilc.tonic, el

'golo

oo'' oa

ii

or'

Trad

lacxperfaenur
adOl^1"

aaercetarii
l

. t

tP.t I l.le imp.r.

cu int-"re5u penlrLr lnv:rlatLrr Le cla! c sniLr ur, clr m nifd clr ccraat;r lc Leonardo d.r V na

l!

lo \ o, o.t
(

,l

ia l,l.

.r | .!r .- |

in darman precrLm zboru saLrcoTpu

oTncncsc. Carnete e sale de not le cont rl asuDra une e d ntre cele ma t rnpurii stL

aesu 5iLr

akitat.i

no le rnetode de

dr.ir empiri.c, poL prodLrce ,r l:rte..rre p;lf; dturial ar I paiut ml]os bie ll|rne esch a ap cat di5ciplin.r clas cisrn! !r
r5tr|rcll-", .hinr

a aeea ce avea

s; devira eniblcnra penoade

a

rrrialccfl

ste: planLtT e Lrne b 5er

rroblelnele au c.rre 5 a aonlruntirt, )e imenl;nd nqc.nios O:pcda c deq lxert, con5Lr! [irrLfc 14] 9 1424, denoU rra marc aprop ere de stand.rrdele

coN5TRUCT| CHE

Basilica disanta [,4aria delFiore (catedraLa din Floren]a),

srr!

ui

d,".it loqll

ir

de Ldfli,

dc

Ita a, lrr

F L PPO

BRUNELLESCH, 1418 1436

rLl

L,rllpl|r,.on5lrLril.r de e

if

I naralc, in Lrm|,

',!f

Lofcfro :i 5anLo 5pir to adapteaza . a 5mL a planLrl tr.rd t ora a 1rn-oi ll s-ofrc ae Prieten l! BTUnelle5.h, Ma!a(co
lon.rtello, iLr rcdclifLl p aluf.r :i scu ptura, Ll5.ipo u s;Lr M chelozzo di B.rftolommeo r(]5aLrt drept Miche ozz M chelozzo) rcat precedeftLrl palate or renas.ent sLe

nrlr.iL ! !.u iL Lr A r) '.rirl{ r , fhqr rii (() i L .f .e\i tle u i.efr!r!;t , r!.r!! | flr i orrr I L lrrrll[\(]triittr!flil.ri. o r t( piff rlr() r1.,..r!nr.te rebnTn(rf.t1 ri..l i r. ftr I r l,(|\trll,. r r..lL nr r.mn.n 5 .1o1.., iL aL . L.r n:71 lrrTe L nr toire
Palazzo Medici, Forenta, BARTOLOMMEO,

.,

,.

vor

]
s

co

t.
ae

.ol

lvlcl

r qrlrr

)l L[li pfcc!m orcline s

melr e in

oY' \-7
rd.d coriLr

n "i r,'in"t ^rorlor' prod"l p-redlpr r'r. ,ra

tr rd
lllr

lt) \/
V -

novnte, e,p"r menlnTp,

not rarp, m]rll]rruq
La

tro\o

.rrF;

de mport.rnte ca s accentul puspe

A'

lr'|L'l

in.epLrtu se.o u u XV, Florenla era

lV, n n.n!5 r r !or..pt L rLr, r.l I ..nr er noLrfrr f.of.it Lr!n rccrtr prl.rt f nllofr.irr P:lf nlLrr {r lir .Lr[]r!l.n! rIrlrlnn rLtstF.i. r i.(.. . fr.i!rr Dro.l.rf!! (l.on5ltu.t. !r tfnii ! r.,J.tL n..ir.i.bL.Lri(, rmL t. rLrr.ie..!e!1!,. !ctf! !.oLL t,ril.ri. rr. rli ip r tr , i nr.b... |.!b 1nl.n.t.r Itrlt:Ll.r.i iLl.r lil l)rn r 5ffiflrl,ilulor!friiir I ti\(. r (ltslrrr|n rli..l f) r (hr lrs ! , n,nr
Lr

(,. Ii I fi tr).

ta a, MIcHELoZZo Dl 14!!-1459 r,,tr !L..riti d. n.!r.t.tr a r.r.

r. .r f

!...

le uLu in caTe eTaLl pr v te clad rle, de a tehniciLe de .onstruclre .r luncl onalit.rte ti a intelesLrr le s mbo c-" pe cirre e pLrtau avea. lfvcrltioni5mLr, in
a mod I carea

sLrficient de boqate cat s; incerce ceea

ce p;na nLr demult fusese impos

al acestei

ALTE CON5lRUCT
LrxJlJ

Lln simbo Ll.

indr;zrel , emblenr; a intreq

Rena5teri f orent ne, este cupoLa aonstruita de Filippo BrLrnelles.h dea5upra catedra e

arh

tc.tLr;, a inscmnat
F

la lel de

f.llt

ca

apar tia perspect vei in p ctura.

ora:u u . inc-"p!t; in 1296 in sti qotic,

catedrala a ajun5,
J

JIl ],1,11,), LORENZO GHtBERT|(r r /8 r,1r,). MI'HIIOZ7O D BAFTOLO|\/IO LEONARDO DAVNC (i4!2 r! r9)
LPPO BRUNELLESCHI (]

in 1418, 5a p!f; probleme

lllL l ll l), O.|.(lnl. rl!! rror.ft Iorcrl.r lf PPO ilRLlN !l I ll l'r 1424), ( r!. | )rrr f().r1,(r_ FFll EnLlNl' F!(H, 42!r 14461ilrrto \t) lr) l.n rr.rLl Llilil) lltli\l LlriLl ,l:'l! l/i821

I rl. Ln r t.!.n]i( l/a lll.rl . l) tL rLf' L L (l r rre rl. tLO I N/O l,H BtRi

mari constructori or, dator la pLrnctul! Lrrias

loncl une (c rca 40 []elri) d rtfe n.rv.l princ p.rl.i 5i.ele lalera e llrune esch , care dparllnea bresleiblutier or, studiase lri
de

(.a
'l;

rii

(r

i. \ |ilrL

(lL

ri, neo..s.5n;

nrJn

nr,

(1.. 5n;.1.n. !.o!nsti.

am;nLrn! nrc arhitccLura vech u

Lri

lmper

Lr

Avand ca model numeroasele vestigii romane, detaliile $ifofmele clasice nu au disp;rut niciodatb comp et din arhitectura italianS, inse accentul pusin Renastere pe inv6};turile clasice a stimulat o atenl e aproape arheologicd, fa16 de acuratele. Uman Stii rmbilaL a(e,r interescJ q;ndr'ed reoplatolka. favorabili formelor 5i propoCiilor matematice. Astfel, arhitecrura '1rele.ruala.
a

pre.rsF, inqrilrta si, prin ordilea ''1dter.dt'c; pre.ra dervd a din g;nd, ed neoplaionic:. apte sd expr me idei sofisticate despre oameni, societate ti relaliile cu divinitatea. Albprlr a [olos - ordinele a'h.te(Lori(e r ld.i, p

devenit o d sciplin;

pF langa d

-e1s uned
(

sd

prd(Li\;

pe'rlru a ,ldbil ie d hii d lddd tr u-'ala definea intrarea intr-o blseri.6, in timp ce elementele diferitelor ordine marcau nu numa o cladire mpoarante, c ti parlile acesteia, fiecare cu statutuls6u.
Florentin prin naStere, Albertiti-a petrecut o mare pafte din v aF la curtea pape, iar ideile sale s-au raspandit in numeroase oraSe din nordul ltaliei. Frederigo Monteleltro ti-a stabilit curtea la Urbino, unul dintre cele ma importante centre umaniste ale secolu ui XV, il l-a angajat pe Piero della Francesca pentru a-i fi pictor de curte. Sub patronajul lui Montefellro a apArut PalatuldLrcal, cu curtea bine proporlionaU a lui Luciano Laurana Slcu coleclia sa de artd. Nascutin Urbinoin 1444, Donato Bramante a crescut intr-o atmosfer; umanista. Cledirile lu din l\,4ilano ti Roma, acolo unde a inceput se reconstruiasc; 5an Pietro si a terminat splpndidL lempieLto, dovedesc o i.lFza raf nate a invelbturilor clasicismului 9i gandirii neoplatonrce.
CoNSTRUCT
Tempietto
CHETE

/\ LEON BATT|5TA ALBERTI (a,;""'JiT8,fl

1404 1472).

ffi Sl',o,1oXolo,!n';,

rFna\le'e: , ld .i.5-: invdLdrurA. sludiu. proporlre, unrlale; qanorre neoplatonic;

lt) r\-/ I V

Gandirea neoplatonlc: 5istructur e protoclasice coexistau de ceva vreme

inainte ca Leon Battista Alberti sd le reuneasc;, atat in studiile Si tratatele sale, cat
tl in clad rile pe care le a proiectat 5i construit. Af rmandu astfel afinitdlile cu lurnea veche, Albertl ardta c; apreciaza, ma presus de toate, v rtutea civicd, iar arhitectura era modalitatea prin care afirma acest lu.ru. Astfel, construcl I e sale trebuiau sa fie

<

Roma, ltalia, DoNATo BRAMANTE,

1502-1st0
Atezat; exactin loc! in care, conform trad te, a fost (ucificatSfent! Pelru, mlca bserca are a.este dimensiuni, precum >ipan! cLfcular, dintr-un rnotv practlc. Totuti, constrlcJa ene confoma dea ur or arh tect!ra e de des9n, bazate pe conceptee platonice expr mate ai.ipr n planuleipr n domuLsemisferk

t
ALTE CONSTRUCJII

Palatul Ru.ellai

Florenta, rtalia. LEoN BATTISTA AL8ERTI,

1446-14s7 La pul n t rnp de

in ltalia
'.r azzo Ducale,

a connruirca palatuluifam e Medici. A bertia ntrodlso noua d mens unein arhitect!ra acenuitipde construclie prin foos rea elemente or apa4inand ordinelor arh lecton ice _v;L;.. L d\, p. d trn;ndL-.rds'F dpar-nar 'd ld

Urbno, LUCIANO LAURANA,

1444 1482;Santa Marla NoveLa (falada) Florenla, 1456 1470, san Sebaniano t/lantova, LEONBATTISTAALBERTI, 1459; Santa Mara
LEON BATTISTAALBERTI,
,

idealism; neoc as c srn; dasicism een;

,1e

Lrmaf ne derivate dLn studiulpr

ncp lorcascsmului.

Milano, DONATo BI YANIE, Maria della Pacc Roma, 1504 DONATO BRAMANTE, 15OO
lel e Grazle

492 r497;5anta

Manierism
,-l t! V
.o
La

@l
P.-".t. ii
fau
Lrl

Manierism

imp.d. dt

jum;tatea secoluiu XVldeven se I e d tTrotd.d rra po br 'a

| Ll. prp, eptple
.d

11;.

ont |

varialiile erau necesare pentru a face c-"rintelor practrce. Manier smLr e st

rezu

trebu e s; adaptczc regu le clasicismu ui, in lorm; tideta iu, din motivc pragr.at ce ii pentru anumite efecte vizuaLe. AstI1, el a reorientat arhitectura cast;, intelectua ;,
dLt. a a

dird,6.t ompu^ . "rl-itp. | || F.g"1d.d

tat

d tmd1i.n.l Li.at ". p", - elens.eni.

.

raspuns emol ona

siarcade cu lronton. Extfaordinara clad re denoLa o abordare reiaxat; a trad or c asicismLrlLri, at;t terare, c;t t arhitecton ce, ti cu m neazd cu un intefror care, chiar dac; nu are nici un ornament ce tine de arh tecturi, este acoper t cu pictLrri rfaqn fice avand sub ecte legate dc epoca clas c; In mod similar, Andrea Pallad care este pos bil sA fi lu rJt.u r r|o Rom"no a e^t n- rTdo Lrd . . lal ir. ;r .d podld in, o po o o FrrFf considerate anlerior aa inaofirpattbile. ln p anu f;cut de Baldassare Peruzzi pentru

/1 l-l
{r508

,r or.BAIDAS<AP| pt\-u 18 | | ! Mr.Hrrr <ANVr.rfL' 'r 8r ,..o AcoPosANsovlNo(r/R.

M CHELANGFIO

Pa azzo Massimo, din Roma, inta nira un alt element-aheie: luz a optic;. Confruntat cu o

ropogrd'i^,^rnguddpa a.d or .l -:o.o

un pa at dublu, pentru do frali, Peruzria curbat fatada astfel incat s; urmeze lin a str;zii. in spatc, el a pro ectat o a t; ser e de elemente L/ . pt . .. , o.r. olrddtc dp o

6IULIO ROMANO

(]499

1546), ANDREA PALLADIO

t5E0)

t^ ,

ofnament, libertinal; uz e; detalju tnovalot

r o1d Mt. ho .1q . o d Ll, ,/^t I d. htt. bazilc i 5an P etro d n Roma. in 1547
L

^ V
v

schema decorativa, naugurand un princip u . dt, d.od.; dt .t!:.rpog. I | 6po I b.,o d.

Ltn

(v. i ustratia de la paq.42), clar tatea ziuni avute in fial de Bramante se p eTduse

scco Siceva ma t;rz

CHETE

datorit; numeroaselor

'6;'r1.;[.ei..i
M/chclanglo
a

e ucr;rior cle ir 1" dJ d l" bLr '"r.rl

relLrari a o a doua p

coNSTRUCII

-> Basilica

adiuqrt

ate

45

de grade

fal;

de planLr ui Branrante, cTe;nd o

compozilie dinar. ca ce i-a pcrfir 5s; incorporeze elemente e dezorganizate 5 sa constru asca contralorl sulc ent de mari penLrLr a face fatd urra:ei greuut a tamburulu

Vicenza, talia, ANDREA PALLADO, 1546-1549 Pr mi sa(rn; plb .ir a Pd rd o r fon incorporrrer lner . ;d r ex nef te lnlF! r ! ltcnr dc arcade pe do!; i ve e te I nrcr5 iort determrfrte de str!.l(tr" pr.rxtLrft lreftru. obl ne uf p.n.oerent, Pi id o a rlpfap!td lert-a -alemenre a e strlul! .lnla pentr{r n.offc o Icx b 1|tcrnrPorbil r.rersm!

ll!

!f i!

..!.

F.\"r.trt
AL]E CONsTRUCT in ltalia Eibliote.n Lr!renr!n!

rl1,

dorl

dom..lL. r t"mb'r' lrd'u pn "'" 16 domul), e a atezat terestre dreptungh ulare cu

,r

Foreil:,

IVICHELANGELO, 1524,

latura ung; la or zontala, punand deasupra lor o ,,scoica" de zid;rie s un antablament un exernp u al practici raanieriste de imb nare a dou; elemente compoz liona e. Manierismul a lost perceput in nufaeroase felur. Giu io Ror.ano, discipo a lui Rafael, a
lucrat, incepand cu anLr 1520, pentru familia GonTaqa din Mantova. Romano a nlrodus r do a anounele - a:,.i:mulu r| capodopera sa, Pa azzo de Te r tmur

M.nlovi, GIULIO ROMANO, 1525 l5l!. lo(rnt.rJim n,i t\/l,rrlovi GIULIO ROMANO, I5,1,1.
irrlrzzo de

le

rro Rour BALDASARE PERUZI, 1516, B Lr ol(d ldr Mar.o Venetia IACOPO 5ANsOVINO. l5l5 1551. 'alizzo rh -"n-" V.efzi, ANDREA PALLAD O, M2. P:.77o a h errat, V.cfrd, ANDREA PALLADIO, I549tsif c orgo li\4irj! ofr vef eha, ANDREA PALLADIO, 1566; R.denrofe
Falazzo lvl.ls

l5l2

V.ietra, ANDREA PALLADIO, 1576

'" r""b"

bnro.;

rc.o.o,.rs.5m
eLe.,

romnn,

)':,

r'l
I

. . "1lp,pil" 'ir',rl r-L1 rl m" r-.lrr

c.rcsm

de.

rnr;

Pietism

ol
<if.on.ett..h
n(

Pietism
CON5TRUCTI CHEIE El Escorial Madrld, Spanla, jUAN BAUTISTA DE TOLEDOtiIUAN DE HERRARA, 1559 1584 A.cn tunrplex -"norm. nc !z:ifd uf prLt, o nrananrre, !n.ol,"qiu r o b s-{cr. asez.liftr o zon; pltle, nr!f1oa5i 5r.on5tr! I d ntr Ln grafitln crrc.rd l.J,rrte !lrer si t-a s.u pteze ornarr.nl., r(ln aLrtentatea ..re,

tr ! siu !l:piln, F p al

en, era

V llGesu
tdr{

Roma, talia, jACOPO VIGNOLA ti GIACOMO

DELLAPORTA, 1568 1584

do.trifr ornn ro ..to .; ! dc fplfl'dutD nejornD protestinti t. c ft .rrc i

ri

dc,r rcil rm.

"lr;r'i

rc.c!

Rcrrltcr

!f
Lrn

nv.rl v1.1. pentrL ndnptnre, pr rc p or d dcs!n! b.er. or A.enn; if.cr.rrc ilf Iran' i.e.r doui nave aterne rtr o.onrpor 1 c

lrt

.; .

lo5t .opnrta

!1rordcrltr(o i!Lr!c1{r.

ALTE CONSTRUCT

( it-adr a diI c

!'hd

dc 1,,]t{.o,

CLAUDIO DE ARC N]EGO,

]'85
DOMEN CO FONTANA,

in ltalia

Fnlntul

.terrno ftotrr,
degh

l!81';

rl \-t

Ld

iumatdlcd SeLo Lrlui \V, Biscrica

Pomdco, o oli d.,o1lJ1ldr

lr'a'l o.

in dub a provocare a pierderii autor nordul Europe, in urma Relorme, 5 a , o.po.d olot ra pdt dot r'^ d^ portugheze in sfera sa de nfluenli, .r instrtrl o serie de m;sur cunoscute drept Contrareform;. Pietism! descrie influentd lor d5upra arfliteclut ma a es asL-rpta arhitecturl bisericilor.

til

"

precum iezu lii, fondate pentru a dLrce rnunc:i de misiorianat tl a sus!inc Contrarelorma, aveaLr n-"vo e de no biserici, in t rnp ce Conciliul de la Trento a ,,cod licat" doctr na 5i .r re terat vech ul rol al artei aa ,,biblie a celor lqnorari! ". Pictura fi scLr plLrra trebu au s; ilustreze povcst b ll (e inallatoare, arh tectura s;

'Lr

tat," e incerc;rilor in

tlale

lan L.como

,,,,tr, blser ca iezuitilor d n

Roma

cumeste aLr lost

VOLTERM, GIACOMO DELLA PORTA.

ltulrib tioma, FRANC SCO DA l!90. lrnt Ariclrci d! aV,r e Ronb.

]59]

lulde neindemanat ce.

1,x.rte

l)an a, cu t-or torii rnusulmane feaent s cu un nunrar seanniticativ de

, d s |rrtlL

'r'

JACOPO VIGNOLA (1507 1571)tlUAN BAUTISTA DETOLEDO (rrorl I557), CLAUDIO ARCINIEGA(]527 ]59]), IUAN DE HERRERA
DE

( .

.1 )CIA.OMODFILAoOPTA(

1- .

furn zeze spall e necesare penlru deservirea no of tipare devoliona e, a!tlel alungandLr-se d n nou a b scr ca medieval; cu plan lorg' Ld rr .idoL" d1 aplL i , r.:Jr i.' , acest tip de b ser ca tusese respins 5uf)
rnfLuenla curentu ui neoplatonic,

din plin torla politrc; a flr.ifcformei. in arh tect!f;, acest LIcru rr!cmnat, de exemplu, inserarea unci L(,(lrale in magnifcd rnosahee d n
r

d.:

rnr; r maf 5m. empirLm

tr! crf,

]|(]oba lLrcru pe car-^ pan; tiimparatu o a V- ea (reqe e Caro | .rl Spanie ),

raTe a

comand.rt ,,lucrarea", l-a fegretat,

DOMENICOFONTANA(l541 1607); FRANCISCO

EAUT|5TA(1594 1679)

ppdr,. Lr,rarrl .m.^bi l. rlL

e permitea
i

Reaflrmarea doctr n," catollce a ium;tatea secolu ui XV a qenerat o cerere crescande peftru biserici5la sch mbat natura des gnului lor. No ordine rnonastice,

n <-/ I -

contkrreform;l

doctrin;

cred nc oti, iar lunqimea navei centrale oferea spaliu din plin pentru nite e l.rtera e ce ad;posteau statui ale sfinlLLor Din nefr crre,

bcrtinalul" afhitecton c al rnanier smu ui nu a putut ofer o solul e pentru adaptarea faladelor clas ce la bisericile qot ce t , de oc surprlnz;tor,
n

cirr:car,,

in alte ocuri din Span a, orat unilc boqate transTn teau mesale rr.it ve ii acopereau stanq;ciile ', umetr ce des ex st; excep-lii precum :5coria , p.rlatu auster ti s n stru al lu p ea, al .;rLrl p an trebula se fie icflfarienLii aducere aminte a martlriulu

r.i

la

urm;

.rl

l,_rntu[]i

La

urenl u.

Clasicism regional
fl t! \/
Aparit a t paruluiin Renastere
a

Clasicism regional
/l
Prin

cuvintu tipirit, c t tof din

Franra

-mr o' .o ro

rl d\p.-

po.rl rlrlo'-d

de a calator mai fepede :i mai ef cient, in(urajand scrisul ti faciltand . rculalla trat.rtelor unul d ntre cele ma importante I no Lc 5.rr\ dc rt"r onrl :co"sL ono : r o in anii tarz i aiv e1ii, Ser o a ucrat t in Franla, iar deile sa e au ajuns in Ang a pe la stars tul seco uluiXV. Pretut ndeni de le nov.rtoare au interaclionat cu cele loca e gene16nd numeroa5e vaT al

siAnqlia au putut aprec a ide e Renaiter i cLr ani buniina nte aa virtlrlie
arh tecturii acestei perioade
ea

recunoscute ti constructorii loca I sa o adopte

rt4rr r5 n PH L BEET DE L OR[/]E (15 !o lsrn) RoBEBT5MYTH5ON 1..a l!J6 lrl4);IOHN SMYTHSON (mort lai(l);
DACOETONA
IOHN THORPE (]

/-\ !t

rtBAs-rANo

StaLro

DoML\/o

Arhitealura c asic; 5r-a f;cut s nrtit; prezenla r.a ifta in deta iile adaugdlc cl;dir lor a c;ror lorma era martrad liona;; de exernplu, castelele de pe va ea Loire sau numeroa5ele c adiri a e universit;tior din Oxfofd sau Cambr dge. Ulterior, Sebastiano Sedio a incercat sa fac; o demonstralie practica a teorii or din trat.rt-" e s.rle ma multe vollme, publ c.rt," in Fftrn1.r in .rn i I 540 1550 in pldriurlle pcftru casle u Ancy- e-Franc. Prin

!a.l ,

5I,5

655) SIMON

(l

r!0

FRANCOTS N,tANSART (r

642);IACOB VAN CAMPEN 5.18 r ar;a)

(l'i(lli

DE LAVALLEE

o nou; d scip na pentfu

u 'dop.'t.prd
c

orou"otdir

ei

adifile de locuit,
, LrpL; a

la!7);

.l " la " i lari Ldrc dL u-rd[ ld Lon r]Lt d ." clu rror. r hrmb"t Ldtc.d LlLmcnlc f-td
de planu arh tectulL-ri, pestrand panta

|ce

caste le Lor {ra nluzes Li.

acopertllu siturnur edeaol! in Lrcrar e

coNsrRUCT|l CHEIE

K rby

Hall

Noarhamptonsh d

re, Anglia, atabuita u

adantare; invenlie; trat.rte t p;rite

de 'orme, ', ,,lc aLamcnte au evo uat, treptat, intr-un

.rrh 1e.1 precurn Ph libcrt
r

THOMAs THORPE, 1570 1572

K
L

rby.!t. !rr
trrp! rlon

ocTent
1a

..

i.a req

flre d.i.lLn....nftr le de noun e f, if .e l- tnb-"Lr , . rd r ce rint.t !n ,

nou ap;fut; a avLrt conlr bul sim are rhitectura erglez; vez c ed rile rbetane Lonqleat, Hardwick Hall: [1h ey, unde co:0r e de lurn au ll]at r na lraqmentelor de co oanii, ar rnpetel-" au devcnit anlalllarnente. N c un lrlect de taLia u Ser o nu a uaratin rJ a, iar rcsponsab tatea pentfu aceste rIfi revine !nol arh Lect sLcofslrLrctoTi , r , precLrm Robert Smythson 5 lohn

prli\lr (.1(r. f!ee)!t 7.1 prnridrtrd. Vl lhcl.mqflo ,r aip to L dnBona aniirr,p r5tr

!rd!

...
slrlul.n

t,

d.,'
nrent-p

or

art rt.{llrl if e

nl.

medreln

rf! !

chateau de chambord-valea toirei, Franla.

1 519 1547 tner.lLr. nr. sm! r pJrc.ii rbr cf c\tc d r t,rf Lr .e r nD nrr-a.nnel n.d.va dc p.\'r r! Lo rc P,lastrtr de

DOMENTCO DA CORTONA,

.! det.r c r.rr!..nlilr er f1trr re.ti.! 1!r r! ele.l pc ki rturll llctJ.l !(.f.rr if;irftr, o r..rn dr b i n !p r..r i'nl;
tie fi1.r.l., Inolnltn ..nrf.11e d

.l !en1. L Leofrdo
ALTE CONSTRUCTII

da V

fc, Lirf

'!

; in

itrot

ere

rorpe. nsa sub detaliu de I p clas c,

'JLrros si adesea

ap cat c! invent vitate,

Af.y

,.rscund planuf care sunt cornblnaLi Lral.tte de s metr e rcnascef[ 5t; ti ('|l]ef te med cva cum arli holur e, .1,:rdfccS qaler re de d mensiun rpre5 onante. a .r5 aismul renasccr'tl5t a rrL .rt in p nA forl.i in Arig .r dc-ab a a r.eputul sccolLrlu urm;tor, iar attrfci a ,r.rLLrrat totulin calea s.r Adoptarea slilL Ll

..a

54L,

Frin. B!r9!rd. Lh:1e.! d' fel

FrrLd,SEBASTANo5ERLo, v. t. Lo rcr, friril,r,

Foftatrret)l+n,

PHILIBERTDE L ORME,

l!48. '.raL!

lene et Mntrrc. FufLr GILLES LE BREIoN, I568 I dlv.k Hi D.rbp rn., A ](l r, ROBERT
IACOB VAN CAL4PEN,
DE

liq3,o.n.l.. lrrlr l6l5ir;r5aNoh orl5ar I asa (ili er or) !1o.1 D tri, 5!cl d, 5IMON i IEAN
SMYTHSON,

l!!l)

r!97;Vldr t/huD

LAVALLEE;

I64I

I674

n. r.rim;.nrpr rrr.rr.l .inr

dcr lnr, urrdr

,rs c

de cetre

a te

l;r

nord-uTopene

LLrmat un trpar

aseman;tof.

!r

, r

(tonadele din piata 5an Pietro seam6nb riste brale cuprinz6nd omenirea,

r'

1q;nd-o

adiposluldrpplFi, redir

r/uin!a supreme a Contrareformei,ursele lui Bofromini au fost ma abstracte.

efectul lor este la fel de conving6tortand de cunottinlele pe care le avea in Lrrreniu l zld6riei si al prelucrbrii pietrei t r,l.rugand o temeinlca inlelegere a l,!)metriei, Borrominia creat forme de o ,rf plexitate extraordinar;. Capodopera sa, n Carlo alle Quattro Fontane, atinge o nunatd unitate a triunghiurilor ii cercurilor, nand r mbolur d eTrermr cu unrtalFa'l 'r,r, r1)lputernicia biseric i lLri Dumnezeu. lldrocul a cestigat teren, extinzandu se in , utd umea catolice ba chiar a produs , l(,cte slin alara acesteia, cum este cazul
,,r r1)l

, rrrpirlsmuluianglican. inse pe masure ce

Llirnla fale de Roma cregtea, balanla , |'mentelor dom nante se sch mba ln
l,
ir

enn baroc. ruptura de umanrsmulii tdedli\mul Rpnd\rpfit a [o\l ( omplatd. Formele baroce erau mai bogate 5i mai variate, punend accentul pe iluzie ii spectacol mai rnult decat pe intruchiparea idealuri or in forme platonice, din dorinla de a conso ida doctrlna religioas6. Cu toate acestea, abilitatea cu care stl ul baroc a exprlmat ii a transmis ideile nonarhitecturale -a fA.Jl sa inl.a in .onta.l .J o'oa4e larga game de concepte, de la descoperirl matematice pen: la absolutismul politic.

fl \-/

L.Par'nrrr Cirnfo'".^

arh re.rJrr bdroce au'o5L

doiextraordinari arhile.ti din Roma

g"l.; rif'""."r."

rvoarea aspectelor decorative, in loc de rventivitatea structuraLe ti spaliale. A existat ''leplie ir lo'ino. Jndp GLdriro Cud iri I ma. ldr,/iL. lilippo luvdrd dL LredI lucrdl i'au rivalizat cu ale lui Borromini, prin

San Carlo alle Quattro Fontane

FRANCESCO BORRON4tNt,

- Roma,ltalia, 1633'1 667 Borrominia obl n ut complexitatea spec f ca stilu urbaro. pr n suprapunerea cornpozl or arhite.turale. ma

degrabi decat pr n reuniea diferlteor mediide

g"'

.ri;i

Amandoi au creat forrne fluide Si complexe, incorporand in tradilia clasicist; realiUlile politice, rellgioase 5i topografice pe care formele pure, ,,ideale" ale Renatterii nu le putuseri asimila. Adept al pictorilor barocului, precum
Caravaggio, 5i cu pregatire de sculptor, Bernini a folosrt gesturile si poziliile pentru a exprima emoliile umane. Adesea a combinat sculptura 5i pictura pentru a persona iza tia da un caracter naratlv efectelor arhitecturale folosite. De exemplu, in 5an Andrea al Quirinale, din Roma, a descris astfel mome'llu in , drc \uflelul sf;nlulLtAndrel
perase$te trupulcrucificat al acestuia 5 se inalIe, insollt de putti(bdiele ), cbtre lumina

r,rlionalismul lor. Cunottinlele lui Guarini, , h!llns matematician ti filozof, stau la baza Lr.r;rilor sale arhitectonice. Ela aretat ce o , tindire avansata poate spori potenlialul de ,,xpresie al arhitecturii dincolo de canoane e ,lilistice convenlionaLe.

a/p

1redr.t.o

trungh, aunuicerciia unu oval, fiec.re cu rezonanle simbolice, t !n fcarea lorsub !n dom eliptlc.
ALIE CONSTRUCTII In ltalia Sant'lvo de a 5apenza Roma, FMNCESCO BORROI\4|N|, 1642 1660; Pidzza San Pietro Roma, GIANLORENZO BERNINI, l656tsanta Maria della Pace falada de ven ri p ata Roma, PIEIRO DA coRToNA, 1656 1657;Santa Maria de rvlracoli/Sanla Mara in Montesanto- Pazza de Popolo, Roma, CARLo RAINALDI, 1622t Palazzo RezzonLco Veneta, LONGHINA, t661.Prtt/o'" 9 da _o. GUARINO GUARINI, o?q. -Fl p .Lpp 9d Tor no, FILIPPOIUVARM, I715 1727
BALDASSARE

" o. dqNddl onbrd".unul

( 1 598- I680)l fRANCESCOBORROMINI(1599 1667): PIETRO

GIANLORENZO BERNINI DA CORTONA (1 LONGHENA (1

FtLtPPO

( oNSTRUCT -CHEtE ',ant'Andrea al Quidnale- Roma, ltalia,

(J

lo

596 I669); BALDASSARE 598 1682); CARLO RAINALDI

(1

ANLORENZO BERNINI, 1658-1670 pe care a constrLr

rierca
I
Lre

(1611 1691), GUARINO GUAR|N| (1624- 1683);

JUVARRA

678-1 736)

arh tectLrri,

t o Bern n pentru novc Lezu t Pe." et - bdro o P- P" ; pi.turS tisc! ptur; pentru a crea un

complexitate; miscafe; emojie; iluzie;

suspans

divin: (o anternb din vArfuldomului). Ch ar

,,fectvzua covariilor O pcturain spateleataru u 'l$crie rnartiri! 5fantuluiandrei Sufetuls;u se rdca la L lJuriprin fronlonulspart de deasupra, insolit de

ro.o.otsublim, got

c scolastic,

irr(area ascendenti

a personale or angeli.e, catre dorn.

idealism; neoclatl.srn;

ft \-7

Termen ul de ,, absolutism " descr e

leqd

"lLe e dr hi.e!

lurd e dle pLrlernrc lor

rnai mic, 5i acesta pare c; ,,radiaz;" dintr un anurnlt loc al unur parc bine gandil. Planurile

rilr-oincercarede a,,atrage" Rusiain lumea

conducetori ai Europei, care au creat statele absolutiste ale secolelor XVll tiXVIL Sursa lor de inspiralie politice era diplomatia din timpul Renatteri, astfel c; istoricul Jacob Burckhardt folosea, in secolul XlX, termenul ,,statul ca oper; de and" - ceea ceinsemna ce fiecare aspect al guvern6rii era subiectLrl unei analize rationale Sisublinia aprop erea dintre arG, drhire.lJra' po rl .4. Arhr.eLtJrd db5o ulijra aliseaza, do a"pmpn"a. plrop le Rend)Lerii.

grandioase ale creatof ului seu, Nicolas Fouquet, au trezit suspiciunea lur Ludovic alXlv-lea si Fouquet a fost condamnat la in(hisodre pevidtd, {a o(onlirrrarea pute||l absolute a regelui.

odernd sub incontestab la lui putere r,rrlizare conso idata de formidabila sa [/rra ' .ac^:ra F.:tarin:.o:
oNSTRUCJ -CHEtE

absoluta d n Europa , ar Palatulde arn; eneinsasi ,,inima",:cen! impresionantmecansm. connruit pnlru Iar na Elisabeta lal cirul rala, Petru ce Mare, era \. pdld ul" l. I c.p. bogd d.. o'at onddlorulo "s, , are nteroare magnifice, qanditesa lase o pltern ca impresie asupra celor care evziieazd
ALTE CONSTRUCTII

'

v, .r,ailles

Monarhii absolut 5i arhiteclli lor au inleles cd o construclie vast; poate fi ti mai

impresionantS, dace se face uz de anumite

- Paris, Franta, Louts LE VAU ti CHARLES LE ||luN, 1661-1678 | .i. e". . F"S"l" o"re . rermdi p-te - L

Palatul Luvru, lronlonul de CLAUDE PERflAULT,

1

frrh

"l \

est Paris, Franla, 667t Karlskirche Viena, Austr a, l. lo:,dr lo" \"lo

trucuri de compozilie 5i perspectivd. Ata se ld(e (d,llrFgLlo.at r a lsruhe, ir Ger-aria, ,,rad aza" dinspre palatul dLrca inspre
exterior, aproape pena la limlta statu ui.

/1 l^, a\ K/ A V
se

lOU|SI|VAU116ll lb

(6

0\:CLAUDE PERMUI
GABRIEL

t688). ToHANNF|SCHERVO\TRLAC.

4 "'d" "d;"e ".olului Vll)-_Ld.rl F"tvnr lir d dF vd d o" p I ror. L, \o ., ludov,. " \l lad, rr a care a tostconstr! t pabtulde aVe6aillesa hs p;na a limite neb;nuite ngen ozitatea or"d ".rf- p.; d 'r . r""r; o 'drdo; -- r" ; '' 'q d. dF " plpr 4d din"n iuni ' I bo 5 rd d,"rdri
tr

alELrrope, a extinsln douA etape(a tasea

IOHANN FISCHERVON ERLACH,

sankt Petersb!rq, Rusia, gARTOTOMEO RASTRELLI, 1749 1756; Pa at! reqal Caserta,llalia,

LUIGIVAN\1T[LU,
FTANIA,

c .Pld.edeld!o,
1

od"

Pd,i

]ACQUES.ANGE GABRIEL,

755

(1656 1723)j JACQUES ANGE

J;rlle mai mari nu puteau fi reduse la un

srngur ora5, insa prin planuri e sale pentru

rnftorului reqelui in miloc,

cLr

parculradilnd d nspre

(1698-1782); BARTOLOMEO RASTRELLI(1700 1771); LlJlGt VANV|TELU (1700 1 771)

Karlsklrche, iohann Fischer von Erlach

5uqera

l',rlatul

de

iama-sanh

Petersborg, Rusia,

c; V ena era succesoarea Romeitia

TARTOLOMEO

RA5TiiLU. 1 75lL-1 762

putere; monarhre; control centralizat; drept divin; autoritate

Constantinopolelui, iar Petru cel Mare a

fondat un intreg orat, 5ankt Petersburg,

Lr,.gul5ankt Pete6burq ene !n monument ded cat !rtituliei" Jarsm! u ceama lunq;rnonarhe

ralionalismj

funclon.

srnl

in absolutism. fie cd era vorba de arhltectur; sau arta quverndr , totul invartea t^n jurul monarhulul la putere.

RenaSlerea af;tase potenlialul c adirl or centralizate, iar man erismul ti barocul ntroduseser; un grad de libertate care ajutase Ja consolidarea ideilor programatice. Totuli, absolutismul Si-a adjudecat ideea cl;dirilor cu ,,centru de gfeutate", aonsolldandu- e simetr a cu elemente radia e, adeugend o scenografie baroca si prezentand totul a scare mare. Cel mai important (singurul, de altfel) monument este Versailles; de aici, Ludov c alXlV-lea putea s; creadA c; este Regele Soare, cu copac 5i fentanile pArand ca se inclin; in

fala voinle sale, cu tot ateta umil nF 5i respect ca ti servltor i lui. Ch ar gi drumurile dinspre Paris converg spre curtea din fala
pdld.LrlLr.

(d'irJr

raprlala \r'nlrpdqd ldrd

s-ar inclina la picioarele regelui.

Palatu de la Versailies datoreazd mult castelului VaLrx-le-Vicomte. Chiar dac; mult

Absolutism

Absolutism

;r;
:I

*R
!:s
, ,ii.rj

t, ,ox r;ii ;iii -{_:_lI

-;l ;' ;

r,i;]

.l
a

i;

1,1

Empirism anglican
(t
Yo'''rn",nu"n, I la r.rmur
ua

Empirism anglican
ustrat de car era u 5ir Christopher Wren, un om d-" stiint.r ale .aru cunoit nlc si poritie loc al; i a|r p-"rtn s s; abordeze che5t urrca
aonstrLririi

s boqata

n d

ap;rut in Anq a .r slarsitul secolu Adaptand mb.ij!l . asicismtr ui l.t s.opur

prec se po t ce 5 praaticc, cmpirismu .rnqli..tn prez nta asem.in.tr cLl fiarocu . TotuSi,

4.. -(l u XVll

noiiord

socia e

empir s|lrul anq icirn nu a .rdopt.]t .loatrina romano calo c;, poflru a se trinstorma treptat in abso Lrt 5m, ci s-a flrrrral in lLrru recon5.r.ratei I seTic enq eze, atLrna aafd noua o garhio ariltocratic; deve|e.t forta orl rrl f

Wren Pembfoke College aarnbr dqe, !nde unchiLr s;Lr, cpilcopu de [ly, a dofit s.i se rid ce o foua capel; ti a p el L ca acest u.ru s; f e inf;ptuit, tiTeatrul 5he don an dif Oxlord, Lrnde Wren eri profesor de astronom au foll relu tdtu
Prime e cladir ale ui

leqetLrrilor sa e reg.rlist-", ea eziast ce academ

r;strrnau aonv fger bine inr;d;c fdto

".lo t"t ".t I

JOHNWEBBI

p r.

ti

A ?
GIBBS

i [' I FOGERPRA]T .:n q. CHRISToPHEFWREN

NICHOLA5 HAWKsMOOR

aonstr!ctin teatr!lu , Wren sl a folos t cuno5t ntele de matcmat aa pentfu a d.r anverq!re spaliu uifara a rccLrrllc ia bolte
La

ce

( 64, r7r6) IoHNVANERUGH{rrrrr4 r/2rr).lAMES

Llal, 17,ll,
I75,1)

(taj!t
I

qot cc sau a coloan-o intermed are fat cra sa a cuno5aul o ctc5lcTc |lrportar]1a dup; maTe e incendi! .l n Londra, d n 1666, if5d nici

I
J

I
, a

lt) \-/ /l V

usl l|te nr,

, .p| FTnrp.r

nr

n;

e pc rrrrrrl

LJ

Lu,

LJPo

npll|p

praqmal5rIr

. !

,,|,ro mo rrq.
se

rr||

arfbit osu s.:i! p.rn .tl oralulu 5 n c p anur e pcntru adledr;r a St P.t| nu au lost rea tzate vteodal;. Totu5i, nurnero;rsel-o b selai a e ailror plan!n po.trt; 5eTnnatuTi id arirLa exlr:rord nafti nvent v tate de catc a ddl dovad; pcntru a face f.rli ne.esit;1 or mpuse
de pract
ade5ea

3
,
)N5TRUCJI CHE
E

1660,4 maLul nteJectua sistrlatu|.l

schimbascrl rad c;: in urm.r
a

c c lilurqice af9 i.ane, in local

p.tronaju

ntrodLrc-"rii de .atre Iniqo Jone5, cu o

lum:talc de se.o in urmi,

.la5. srn!

ui

Ip c perioadc

Rcna:Leril Acest lLicnr este

foarte mta 5i dvafLl Iornre incomoale. limp de npro.rpe . n.izec de ant ifaepano cu I669, cd suprirveqh."tor qener.r .tl antreprilelor aonr.rnLl.rlc d-" r,"q-", Wfen a .rvu1 o nrare rnlluent:i prirr ucrar h sah, rlar 5 pr n

ALTE CONSTRUCTI

..HR
i

rir! sheldonian
STOPH ER

Oxford, AnqLa,
1

.p.

llrllf tvrlyn as!pr; pr.r({.tk]l

c.rractef stici intelectualc Pf

arltile( torr cr, pe rna5Ltr; cc dac!lea imcepe.rI sa aapete

ol"r'o "t In.

-l ,t Il..l

WREN, Lr1

664 ]669

| (lc nnLffril ( i r, Lr)1r1.f).(irlfnif)r.)lfrn rOr]lrrl,p. rliLl llr ,i itrirlr x, ili r ( i!(rlri. LfL n rtn;Jnl
r
1o

ort rLi

nlrr co.rboratorl

.,

s; erau:
Ine!-.ri-o,

N cholas Hawksmoof, ridar da .afe a pr5 in practica ide e Lr Wrcn, Si 5 r lohf Vdfbrugh, dramatrrgul un om salipitor, lo5t pr zonier a Bast lia, .are a

l;rl I n rr.inrl r. {,1r,. irl,i; !].l r;1i\( lr (n (,. fro(nrIl v rl.L!/.( rll, ltlr l.r. a)Lrl(trrl f!r qr.tr I riLr r rr r,i (,rr il.l'ri{l;rts, 'i.Lrr(ller Jrfrr i!,rtc|rlLr fu(.r.i
r.i r d rr

i{lr!

Lr

!r1j
.

tnqr I ilv

t) rL

\,1'.r ,nriI lor](hi. S R CHRISTOPHER l(,/;, ()8/,li e.a!.hNililao.'t. Loflh, 5 R CHRISTOPHERWREN s IOHN WEBB, l6!r I /l !, ',1 Mnry u/oo r.n r Lofdf,'. N CHOLAs HAWKsMOOR, 1/11 1l)l | \ rl. ir. r l,l]1r l!(5 Lr r||!r, N CHOLAS HAWKSMOOR, I /2i I /2!r, !t Vlrrt I rr I r r rli . rlir.IAMES GIBB, l/22 I /26

sl ',t.,r)lsr
WREN,

conaeput.5 pl.tn!I e ce or Tna spcclaau oa5e resed nte de t.rri dln Anq ia Blenhetm Pa aco 5i aasl c llowdrd Ab:rt,"r -" de la c.ts aisrn, pe
, r au revo utionat
secolLrlLrrXV

.nheim Paace Woodnock, Oxon, Anqlia, N]N VANERUGH, ]705 ]720 f! fitrf f{rl riii rll, l,rlr n i An.l r !.n t.l

,.

r'rL "tu rd.'n.''. ior p"todr ,lL ,i" "d"1,

.

rril

L V;fbnrqh, rr.v{r n.l

rl.,

i!f. !qlrir f i;r,itJrrlt:rTr..rlrn'.]on.. . nlr o h.!.i.r ! lnrntn

jr.t.r .liLr L .rar
.tr saLe.lttrtn.n e
nu

|r .nr;

stL

urile Anql

de la inaeputul

:rr rlfr+Jrec A;|e.1. e tra.l.e

l.lrlro|d ]iv/[!nr..,

jotl reTolate

o g

Rococo
i
r cqcrc d pr fa

Rococo
p a)f;rfriltaton air
c .r aorpts In
l)
La ,J,
Pa

atllZ\r nqer

Dresda, Gerrnan a,

AE-

iratnhe

Lnqclt,

at

i, t!.:!, lnrlr

I/ATHAUS POPPELN1ANN, 171

1 ]722

rrtrt.

Frn a e aolist r.tT ale tarflne r.1e 5e

I ir

,lonfn !

rLrfrif.r,

ir rorrlii

rnL a

r|I

t-,

^f

nmf rl.,,c, ndnr q,r nqo,rrr ai.! LI e tot oll.l

nTe eaTr n ,i

.-.|L |r

|(

p.rl nl nr I let

|rr

.Ilefrt

ri l. ,ir,.(,ilitr lrJrLrL (,r.rl.!L',,r,: !l o(Lir.r,(! r.lrrLrL,L!r i,,r.,tr r. r.,,ri!.r r.L (o r'f il.,:r.trf(t)r'...:r r 1,lro L.,',r,lr11Lf ,l!!.1r rritf,ri r-ri.rtrrlrrl.r '.n . r,f,rrrLr r rr1,Llr fL(r, rr .r.r rr.rLL: rr ,.1,.1,,, rrf,'rr,. Lr i, rir r r , .rtri , ,. rrLrf:Lr ,, 'L ri,i r,( r : ,1,, r, . I rLl
ALTE

rr.rit

r,!rrrlri

ifl o Frr ar.lLL if rnfc ,l a !|ltL st ltl] ! |c ! 5Lt i|t t;tl

ro(rJ(o,

CON5TR!CT
,

r.i,, rlLr ,r. ! prlLrf.rca.l crp jift.1|l I r; a;lo a.i Tolu5, l,!Lcrc.i dc;

r'
]1

,, r

f,lr.l , IAKOB

PRANT-JIAUER, /L

. .I'

1' \'. , 'l ll

,], LUKA5 VON HILDEERANDT,

,'(,'

)nrI

lotol nr tl.ll|it ifrltltl rlLr L L firljrr L] lo fnll Lh I pf fl lLir r!a|lr]nL lr.lr.i .t l rrt.iLtl f'r ta rr I
u(l
tL

,.li L f

.GERMANBOUFFRAND,

t';!i

ar .r !;r\arrio,y',LraJLral (a ['L fanra,,r n ra nl |.r i]lr ,'v,, rla, (li r )re.,ilf LfL CllI lloll I fltlOli!. ll| a:l | |

,,1_L ,,irr,.,'1, IOHANN D ENITINHOFER, ,l I ll,,r,,.ir:Lr, l IOHANN |r']{:HAELF5tHER, ,'t. t,'t,t t\:: ,rrDD a fdoft N^
rl .'r "l.r l r, rrlr rli

,,r

r:;i,

irrJ;r

dcror.rl

I r I Jr rl.rl.il
t,tIt,ltT.re
,.r

Li

4'
5liLLr

'r.rIe,

rr

e e rel]LL. or

,1.i}'it,

lr ifL ae, .rll on re alPnrrai ar tlne

,i,jl ( n,
1'!:lr

n, r(l lIa rl rla 1,,,,i (r( ,ilao (l t tia'.:l lrllLL

Ia

L)

:,rl

('

.
l|lrpcr
.t
f f

foaoo a inp n5 .r | [r te nclt;nttte LioqnT n ofn;rrferrlo or

carmp a,t LnTe, Lrmin.i, i L 7 e, n!lrt,r1 e

5i n

,tL

rl,:rnal

;aanollnf
!1ir

n a,a

la

tte

[]mcn Tonrarrri a.rLolr.l i rdeo\ebra(r 5finltl

Lr Rar
Lu

p, I .1. ., , ^ .rl I
(

deaotnl
.

it

lle

|
,1

rt.,T

|(fre,n.rarf ll iolL (rnL lc ritlen

,, Trr i rer (l ri,,,

) fr,i ., ( r r

r(irotor

r].rn

! c! 5rtdtt (iermnrr e
-.n
l

l,,rJ"ol,..l
u!lt
t
lliatrr.r e

!tilLrl ftxo(o (o fbif.r lr rrrip ilc .rrh ltaLorl ae.lb!L|1:r( 1e, b.r/.r1-o f)e

l le(

T.t a)aoao n(

tl-.nln

.llprl lc c

aleant)aleneronse Or

oTfnrrr rlc

tl.i Lt I Lo taclii i| I iti IL l.l Lt r rt il5lil.lza rlllL:l l { ( rl il .1 qeller ,l .r rL. re ! n alezlo lnT nrhilea tr rr ale ir or ,r! ( LsrTi, pr r f;rloir,r ,, rir l!1fr( lrlr,r,

)lit/

t15ter o.tse,

ntr

va.

nlc r rcLlifLci, ,rr ,tp;rt

ln tlrn!.rr NcLrrianf, n {.iTul

r;

I rror]lrr srl

IImerc;r!-. l)iseria , rildrr.lrt fi 5 paJate pentnl pr f( p tlt.tor (l n aennnn .r . pentftl nlLl

condua;1or
]AKOB PRANDTAT]ER
BOFFRAND
1

]I]I]t] ] /)'),

GERMAIN

bi!erl(,1dc ;rVicrrclr|lfrc qcr, Bavnr n, este !lJlolcril,l !a,t onalc 1)aoaar, 5l n nacllL I a.tTleT.r a.t lrq Ier rr l1;rr, p;f.r c.lfd prirlt] ep !(op dc WLrfrbL r(1, .rnqalato[]
sntl, lJ Lr rniS dVcriar a Par 5 !;5tLLd e7p .rrll lr( LLrra in I mp ae fanlor t.rtea rntlamparrin aln 5Lralul Germnfic nu

lNltHUcltcHUt
eEehnheiliqen 8avrri.. Cermanir.
IITHASAF NEL]MANN,

rlrir,T

Ir!ll

NEUMANN

ilrrN/ l7t i,

BAITIIASAR MATFAaS
HIIDEBRANDI

174] ]772 I rlfr,rr L , r) r r. rLrl ,

POPPELMANN 1I"2 I/' ]I ), LUKA5 VON '^I A\\ DI N 'NFOIIP

or!i

'L,,1f.

!L, (l(l
Ll

toHANN

\.4!CHAEL Ft5CHER
B

ir

i,i):)

rr'r,ar. GlllSEPfE

lrte e: not uf
' l"l t
cladirLlc LL

l{:

d! ljirr;
tl

.r c

domcnirr[t
n ndus o

GALLIDA 8

ENA (] F']IJ ],i57)

orn.imetle, Neult.tnlt

ir., rlf r. L ., I LrL. Lr.irnl,rLr L .Lrn,:r r::.fi nrr 1., lrir r\rl,r,lf, L I.,,r,! rlL .i!.rt,,..r'

Palladism
fl^t"rrdl trarq \.,
lntelfil
in lta ia
rn.rLUrz

@l
!
a

Palladism

d0tr0.

d ',dl ^ drodD o'to. d'r

cel;tor ile

pc Vlncenzo 5camoTz , as stantul

a in.-opulLrl seco L

cLrnoscLrtu Lriarhit-"ct man cri!1, in

u,

ordLrl

u XV . Un 5e.o Bur nqton 5i alt .:]liva

aceasta u.r;re aLr !la! t in lord!l BLrr lnqton un fo.rrte bogat ar stoarat in v;rst.r de 21 clc .rn , cu plrlcrnlae ina nal ad st ce Lrn adcpt aare avea mll oace e [irianc]are pcntrlr a p!ne .r.-"ste ideiin practLc;, :

a.rp.rc tate.r dc a aduae o

contrlbrl

arhitca! au adaptat prln.lp lle arlr tecton ae ac U Pallad o l.r .o|l d Lr esoaae5 c matce

!|rb!LanLia;

a dezvolt.rrea lor

'-q'.
dc rc:ed

l"|o
u
XVI

P"l

'd

rl

deven t 5urla dc ln5prralie p,"ntfrr con!LrLraL d

nleif

5eao

/^ 5f

foLEN aAMPBELL

rENT

r l r , WILLIAM ..q rq LoFD BURLTNGTON ' r '' Ft\qYrl T Pol(

)

Budinqton i .r 5tr;ins p-! arlL5Liiprotelatrde cl peftftr .r remode a cdsa drn P ccad y, in Londra de! rcrultalLrl lna se datoreaz; cc put n in aceeas misLrr.i s viziuf Lri Bur ngton. Lord! s a p clis l rcpcde de
qrd t.rte.r ! Carrpbcll 5i a transleftit fespons.rb lataa LriWil am Kent .ar-", chrar da..l lfLlia a losL p ctof, a prcsperal r.r
r

THOMAS JEFFERsON

(1741 llra). ,

HENRYHOLLAND

arh tect

sLrb

t!t-"1.r

knd!lui

BLrr

ngton intfeg!l

f) l -

t'a .r.1", :

rr

1r

6, .po I F

qr!p .rdm

rcraTrc ui Pa ad o, ar l]l1fhnqtof .llraf a intrepf rrs o n doun c.iLaLofLc in lLaIa p,"ntftr a strdi.r L!ar:rfrlc
L

ri

o r rrrlrr rrd-

daaslLr

afhit-"at sludir
v

pr ntrc a c c:rLl

vilrL^aut BitaDniaus. o ironie la adre5ir orccscLoT unor afh t-"ai prcaLrm

Tez| tale se l]u|lraf:t

a d n Ch sw ak

.r

uL lLl

llrr

Wreri, Hawksf.oor:l Vrnbruqh ldc e di-

Pdlldd o

nqlo|l, .aTc dalofeaz; m! t plnrrrrrilor pcntfu VlJl. Rotundir

nqlon J a nsp ral d n prirraipiic .,te a e cornpoz 1ie , pL n.ind .raae ,,lr o ii d-"ta iu f ! stnratrrr.r lor alintT

rtro.[..r.. f.r.n

.lor rm..] rr a

r.l.n,

rt! !|

pe

[ ]1r,i !| rnzlr!-A.enbrle,flrlr.n!! qiorr rrlil)LfL ,r.il. t)r f( t, r ( ( Lr rrir ri.. oi . I

Holkham Hall Norfolk, Anglia, WILLAN4 KENT, construitalncepand cu 1734

cnLrdl re

dL

v |l] c 5l dr

lalerar e vasle,

L,

d n Vncti.r a

Lr P.r ndro sc poLrvcaLl

or t l) ititibr I nan..rre .rle enql-"zilor l. Jl I d l l. I ,r a le pLrrtefd 5amnaLLrfa niaraluidrh Lccl ,rn aL 5LtqeTal nLtTneToa5e mooele penlTL ( e d," o|.r5 s f,"lur te inst lutr . De a aele
(,{

5i

st u[]

de

liala, amb

li.rl r i [.pr 1.. .rn.r p.td r! ] pilrofilL l.(l( lrrr f(lt0r,r..rft rlLorlr.rlr.{r!(lflr |!|( flr! (! | rrri ftrr!!!rLtrc!.dft.dtrrrdilr1\trt I A. foL!f c pr l.d r r., r!. ! rit., po i.! .or ft. r cr.!trf c.! i.llf do |llrrdruqrl. I ..Jr. r t. . rr.J(c ollrrd.f r1r Jrrplrr.r r..rfl.o!r! nf. rrrlrJ t !fghu, .nl! L..en4
L

ldioi5c
,L

Wafstend,

51oLr

heiclsnu
d

ALTE CON5TRUCTII

Llhlon Ha , aonslruLlil pcnLru prcrnrcrLl

in Anglra
liL

Lrenla lu Pa .rd o, tr.rnsrn s.r de Bur ncjto 1a nsoa at s; , a atins to.rt-o .rspeale e r lccLLrr cng czc, alungand pan; in ll!sra !LJA r)N5TRUCI CHETE I .wck House Londra, Anglia,
L

A"pol" p '"

lrrr"r

r rlllrrrr rr !,14(i(1.
\

fr Rr.l;rr

Loflnr,
1717,

COLEN CAMPBELL, W LLAM K[NT, LORDUL

BURLLNGTON

a !tf L r!1,{o!,rl i (frrt, COLEN CAMPBELL, 1J77 11)\,ax\) f,rl !!rlr,,lnr,. COLEN CAMPBELL,

i1,nr!trL L;i,Lfr);

rl{r

]V
..,ni,
LORDUL BUBL

NGTAN, 1722 rT ia

)'l.,rL,.lll), t/ nt , .,

THOMAS IEFFE RSON, 1769 1809

)qDU L BURLINGTON,

1725-1729

drrr YJto r i rlu l , rri;' .!r! F. ii . ! a ,L ,), I. G r!l! a, ,1, ,,,i rrr ilr! d ll,tr! iiltu ,r,tftf f {! f!!lf! !t.idlrri!r i.p ordurliL! ,,r r t|(i! ! ! Pr l.rd o, i.Jr V r F!L! r.lr .r i. ! l t, trx]l]c Tot!!, ip. !l ! d lcr t. form. pcftr!
,

Urbanism georgian
LurrJra Er.l L hs .rt I JL lLlL lrL SLopU I n l.n rrb;fc c .ts cc Llarenal a 5cnri nrla si 5!o 1]onsLfanqerea L nei deTvo tir urban !Li.c .t calor , arhileat ar ertif! rpcflofiL !ffar oT, !aLr;TLLt or I p ale of astte iia;1 l;: roffcrc fo arT caTt e e tn 5tfop d r

Urbanism georgian
L ne, aLr p oaedat a5tle iraepand aLl ,r! alur.inalt] se a.'r n5eznfe.t a.r t.rt,oa r)r lLrfr I sul . -.n I de br ne .:rt si po.rT; r i].r odfra pTopr c|jl of or r du 5e drn Lofdr.r i r BaLli, in I727, Johrl llntr;i r a iraepLrt s; ( cTeze .r lt.lrLrI e ' (lLrrcf 5q!irrr, lhc a r.!s lloyn pl.riur pt a.rfr I u !i!, lollf Woolr

fl (.l! =/

in:.."tr \

,ffu | qo lofcs 5 ar cleni!|5;Lr,aorteed-" Ts' tsL]Ll o d, r tr.| -, rr.,pnlGi (le I i d "P Lofdr.r an or l6 l{l rsp firl Llc .;l:rLor le l.laLrteif Ltn a!i I fLl irP.rr5pca;rd5e
ao rlLrr a Plaae Roy.t e, lone!.r ale'i-.nnI
p .,rtL]l e

!r]e I

ete ale

rlr.rtdoaTca s reTarhtz.rrea ans(L!rfL Ll flrar d.ta.i oaLrnteJ-" ifrlv dun r af.ru aa ma .lalese.r ao rstfuiLc ! nlp Lr, au |lt n Tnu I ale arff.rrT)cnLc, poz t a lof ilt .lr5arnb t] rlefrr.r rcrrc; :a de,t o impres c rl,. ( nsia lrlr,

inaonlIl.tti ale anse, .l n.npefe Ar of,l.r .r [o!t pftaaderrLr de

form, rcllr ,rL.r, ( lr l)!er In Sl. PnL .tLtnu

aa

rt

e.r

r LLr lLlid a.r rd .t incepttl !i ae crlirrd.r, a pltin t rnI drpn r !.;r r po

.r\.,u1 lcvo

,Lr
l aa

F.rtade

ull!r,.

au pf aepe e,

J ",

.i,
CON5TRUCJI CHE
Bedford 1r
E

de

adaplnl lt5.l ao rl lopoqr.rti.e or.lle

\r

I o o(onor

acJ

.. - \

NGO LONE5rr,,lr rn,rr.GIORGEDANCEaFI

L

BATRAN ra'r! r 1r.3r. GEORGE DANCE CEL '.-i:1 TANAR r ./'r r rri:ir. toHN wooD ctLBATRAN

ea folrlic.]iaa L r 'io rtcnt in .1lrte(lrrr.r ftr5lItr!.irLrcn terllr Lr irl olL | |r.r lnaJ!aLL., pelrlrt] oaI nle e n.llv (lLra e, lolrrr (Jrrprlc;Lr alala c.lLe
lJl.r

a lL

fant.rte.5e.o

LrlLr XV

,i

ifd v dLr.r c, ! rob I L.r 5cl .r r ar.rr or da r.T e d r Lord .r,ln 1767, Ceoraja t)a r( e
r'rlc

c of !c

d11: ocLriftc

unoT

5quare

Londra, Anq a, THOMAS LEVERTON,

..r.l.r

(.onsinrita incepand cu 1775)

roP\wooD _ -^\^P

rnrrl

r t'|
'lt

ROBERTADAI,I

:t,t IOHNNAsH /,.1 til -', Llcrvo L.trc a eator e, .ralnplnl{,; I , - I U!Lc!!q, CtO lo|l] !
,

7:Lr l',11,

THOMASLEVERTON

rl
rl(l

!:ll lf !l

lJ,

pr rLr |

5r5lar

ale .rre tal.l

p,r "
k
.r

lrop eLarLrlL litLn n

ale n

rf,fr |]

Lh

o}a.

5lrca!fa nfLrTc c cLr Lrdl c nlcn! ,.1,r. ," fa.rnLIne]rLnlej pe a 1800, l) ele ! sar .rrrr delelt 5er.i p.tTte ,f1.r.r plnf J(,liir bnn 51.e de .r lir.Tol r trl fburglr, !filc ffdl iAdrnr .r!
l)anrTLt a

r rr Lrl L

a,boaj,tle, |reatLrn

li|l!!c

1{-lr,: dc Bc|l{oral): (.To5!,errof, (nTe

lnt rdeen L nrf a.r nr lorcl;df in ', L re sill!rrre f.rl.r.le vez F tzroy 5qrarL.
rlr
,

rn

1l,rrIr,rl \ ,rrrllIil1r)L ){ir tr.|,frf,ir1l .li ( ri i.r.r. rL rr rrrrlrl L,rr(, lri,1, lrL i,rrr rn:.nr!.,LorrirLrLr rflr,L,.i, l! li tlL 1r.i r,rii I il.r lr.1{, otLr r.rlft ..1 nt.N.rlLrl.rrl Lrn) ,,rr.tr rLr! rlr(li ir rf.ir(.r)liiLrt rrL I t tr ir' rl. t,r,rtif Lrr I r,r f .ir fr, r r.,r ir,(lL r L r r r ir l r rr( 'l', rr flrtrir ,:,, nrl. rl\r L rfrf,rl,rtr'r'l"Il . i I r.lfr 1r r 1r rl lrrl |r I
t)
L r

if

LLJfdf.l

Roya Crescent 8ath, A.qlia, IOHN WOOD CEL IANAR,

116t-1111

lrr l\,' rrlrl.rL fr(1.:rrLlrL r(rr,Lrl lr"r' ,lrLrf ,fr.r.rlf lnrliUnr! . f,r rr.ii t ( . frr,r!r, rrn,r /\,ll., r.!,r I f..,.rl .rl :,r r r, Lr, i'Lfr. .ri,rl. rrL lttr rrL ,rlL,rl
L

.l..tn r..r.

r..tLr
,

. ir! rrr., tr fr,:i rr. r.l{, rnr,,,,.l. lL I i T. ..r. r.. r. t.in: nriNL,.. LrrDn jl.. 1l r ;Lri ir lllf ! nr,/.i I .ir.riirr!irrl r/!1.|.:fi)1r..
ALTE CONSTRUCI

in Ang a

r.Lr r|rl L ln(.rlrllL 71,7, '.';r/r . r.lri.lN GO lONE5, (.ir Lr,1r i ,,.,i rl, L llJl ,ll(,[],r!r.! Lorl r. GEORGEDANCE Cfl.TANAR, L1+, I /,,ir 'lL ( .. rJfr, ( r( ! \.rLlh r, 1rnl,, GEORGEDANCECELTANAR, 1785 t!.t0 rdt!l ,irr. ROBERT, jOHNADAM,lTlill 1172, llrt|i !rf,,L .i 1..ti trrl .rrl; IOHN NAsH, I r) trt'L 1,,i|ri.)irl .Lr !l l

:rl

r,Lr!r,(r,ii

@
,i&rr

fnr r \f rrlt.il

i!.

r . i'i'

il|ri

MODERNISM TIMPURIU

Neoclasicism

@!
,

Neoclasicism
\ um si a folos
rii antab arnentelor in loc
a serv

inrbt

or prlsa.c de d trdn5form,r Ber nul ntr o

.lrcade, planurile lu iacques-Gerraain L lflot pentru biserica Slanta Genoveva, troana spirtua b a Parisulu, demonstreaza i renla lui Laug er. Aceasta arhltectura r.ip natd", aperuti in timpul r rr nismulu trancez, a lnspirat numeroase , r.irl. Era a eqerea cea ma potr vitd pentru
Brit sh Museum, purtand sernn;tura , rlantu ui Robert 5rn rke, pAna la e egantu .. ,r

,,Atefi

a nord!

'

{/

Panteonul(fosta sa nte Geneviav) Paris, Franla, IACQU ES-G ERMAIN SOUFFLOT (construit6 incepend cu 17s6)

Pr",. " o to p".r' b ^."p. o" " a ParsL ! arft o vers !fc ncoda5,ci. fonnuler

."

tl I rol ia .; 'o,t6

dl

eelol

tolosite la conntr rea uriaselor .:ledr: e,:! domri rnir asezite deat!pr. I nor fale vanc.Soufllot a qind t nrr clLra ( .oo.ne siantab.neflc, tr,rn5formand nierorlr intr o

,,p,:d!re'

de e emenle apartnr;fd c

i!.

sm!

Lr

ALTE CONSTRUCTII

rdrLA. Mtatmd
r L f-"ct
ir lliarn
r

rBpr 1,

a fost Kar Friedr ch Schinkel. Wilk ns, arh tectul clas cist convert t rcoc asicism, a adoptat acest stil cand a

"

dt

ti

5.orlr dech r!r! c Pdl5, Fr,r fli, JACQUES GoNDolN, r769 1775. taraAb; W,rtlr nqlon Da,5Lla.
IAMES HOBAN s BENIAMIN LATROBE, 1792 Catedrala d n Bi t more N4ary.rnd,SUA,
BENIAMIN LATRO8E,

18t,.

lE04 lElEt
1

L,r

Vladelerne Pirs.
Lrn verr

rt

p anufile pentru Universrty College din

Franra, PIERREVIGNON, 1806; G p1{)1e.a MLln.hen,

,ridra, iar Benlamin Latrobe a dus in

SL-

(;ermin a.
V r9 n

LEO VON KLENZE, a rarloti.5v c, V rq

E1

6 I 8:,lt

l.te.

a, 5llA

convinqerii ca stilurile baroc 5 rococo au dus arhitectura prea departe de oriqinile saLel d n preocuparea de a descopeficare anume erau aceste orlgini Gandirea ralionale, der vate din climatul ntelectual al Lrm nismLrlLri, Sidescoperrrile arheoloq ce au sprl nit aceste cdutari.

A \t

Neoc asic srnul a aDerut aa urmaTe

(, ".hilp utd .pr 1.d Md ^rlo 1e LdL o ln Eseu despre arhitectur;,in 1 /53 al putea f derivat d n ,,co ba pr mitv6", din
,,nobl ul respuns ral onal al omu ui sdlbatlc"
la nevoia de addpost, chiar dace acest adEpost avea o structura simpl; compu!a d n patru trunchiur de copac pe post de

1)NSTRUCTII CHEIE

THOMAS IEFFERSON,

l8l 7 1826rBrlshMrserm.

\ les lvuseum-Be in, Germania. KARLFRIEDRICH ( NKEL, 1824-1828

Lo.dra. Ang

ROBERTsMIRKE,

l82l

r847
ad sm;

de.o oane ionne

9 qa

rt.

cdrc

irtimp n;
a

v zLtatonl

,rr nrod! aunert

rqlrotif.dr.5ch nke

br"

."..

1tr",

. dsi.nm -a-an;umaf smr de. tm;pr

D,rro(;roco.ot meo eva sf.i

I .l.l fea arhrte.r!ra eef; a lo5t dd,rpt,rt; pentru: . Iati fLrn.le speclceac.dr s, ir' gtfcr,r, pentr!

/^ !l

MARC ANIOINE LAUGIER

,nce-r: crnvaru
{1743 r826),

souFlLoVTGNON (r SIVIRKE
(

{17lr

t6'rr
ao

JACQUE5GONDOIN{I7]7 ]P ]8) THOMAS

PTERRE

JEFFER5ON

762 r828).

BENIA[/]N LATROBE1l764 lE20)r KARLFRIEDRcH

SCH NKEL LEO VON KLENZE

(1781 184I )r ROBERT (1784 1864)

1781 1867).

coloarie s crengiin locu acoperitului inclinat. Aceste e emente au lost organizate i-n forme de baza p;trate t triunghiur rpfla "ld.r t e .or .I gprpa /a ra rr n6a I forme e naturale au aceleaSi r;dacini. Aceast; oplnie intelectua st; furniza o aLtefnat vd atrdg;toare la rococo 5i datora mult descrier pe care Vitfuvius a f;cut-o
or g nilor mltice
aLe

arh tecturii, insa

/h <-rf ^ U

sollrietate; succes une;1(]rma;

disc pl nat rat une; lluminism
La modul superficia . neoc asicismul a

.onst tLrit mLrlt mai mult decat o simpld revigorare a forme of antice In u t ma instanl;, a furnizat arhitecturii un r.ode conceptua care a inlocuit cLr conexiuni
rdt

apArut

in urf.a cunost nlelor rezultate

r;lo < o.^n.mi.o :
a

01.

d6ppr

d6. . da 'ddrtiila |
c srnul a

d n descoperirile arheologice din

Astfel, neoclas

fost baza pe care

.an+ralo .,

Ant ch tat . Cu toate acestea, aparilia

neoclasicismului a avut F o important; dimensrune teoret ca. Tot ce inseamn;

'lr'

s au ridicat structuralismul ralional 5 , rnai

terziu, modernismul in arhitectura. SLrstinand intaielatea co oan-"lof in defavoarea contraforlilor ti a pilattrilor,

Exotism
lt) \-,
A\rmetl|idF Lcratr I ompozTrd p crLtrir J nt permF nTntle. or 5n Pr e " f"r-rLu -e o r ir ^. l.r conlef t o d men5rL ne n1e ectLrala
! r...d ,rL o
dela experimenta

Exotism
or

"
L

;
/

182:l)
-.

a printuui regeftinlr-o c;
House,

electe vLlLa e sis:t suqerez relatra cu nalura ln falLrf carc nLr crau po5 bile l-n trad t a cla5ra st:. Procedcntc c au lo!t 5Lirbilite de plctor pe saqisli,.um,"r.r C aLrdc Lorraif, dir TrunlcTonse 5!rse terare. Dar ntefcsLrl pcntr'u afli Lcalufa nonc.rs ci5t; a taaut pe un arh tect 5: 5e intoar..i !pre.lid rile qott.e, nd ene 5

inlroduc;

fo

.u

I foi ,16. ,o. nf |r,"n1," e exoti.e

orienla A. Pan; 5i Rcgcnt Park, cu

r,f ld sa a asia:, are o putern

L)alralie.

nlelur de Sez ncote

van lc diri Or eflulifdepartat Od.rt; cu paqod.r din Kew G.rdef s cL Pav onul Chinez-"sc (.rmbe -" tefmin.tle in an I760)

dif

Swed 5lr fbyal Pa .r.e de la Drollnifqhol|li, Ionrc c oricnta

rJrfta aonstrLit.i de 5.rmre l'epy! rrrll peflrLr frate a sau, 5ir Char es , l.l Lqcraa acestu a din comertu cu ndia, onu Reqa ar.rla aum .r.-ost-o st Lrri

rtr. o rl 6
5i

e 1-au

ah ncra5l.
WLLIAM CHAMBER5I]72] ]796), ]AME5 WYATT (17:17 l), JOHN NASH { 1752 l3l5).

qr;ldin

lll

d fcu5il 5; 5c 5trc(o.rre lanLcz

parcrrr A.ea5ti lpsa de 1orm.t sm p;na siin Frnnl.r vezl

p.rsLordl:i

'1"'rl'rrr ''

5o(:la si ntc ccludl, L n mod de ,[;acra a lantez or pefson.] e (h.rr

tul!

. ,ro r.l..pr Jr' ' "r , 'l

"

SAMUEL PEPY5 COCKERELL (1751 r827)

/\ U I V

r.r

rli m:

I r.o

.,,

ir irae

nc n:to

Dccorrrr o ncre!u ale, !fde fdlLrfa pare a; domiii; fLccatLr , Lrrrclc s-"fzalir p i.Lrle p[v LorLr]Lr sr !l Iea! teoret c en Riclrard Payn," Kni!hl s Uve.l.tle

fVicul Tr anon, ir qr;din le palatulLr Vefsaillc!, .onstrLrt pe rtru [/lana Aftoaneta. Arlr laaLii craLrinaanLal Lla coflra!lLr cu c asra sm! acadern c 5i dc po! b tal a pa aafe aceste noi dei e ote e.ru, de5ah zano (.r ,an (itre o intr-o.rq; pie.rda de -"feate
vizLra

sl. .rl.zaf.

dr ;fq;

ol ,."1....io,
tor

, ir p,o

11.11,"

pr-"cizie, a persislal

aSOC]CTC.I

st

Lrri cLr afLrTnilc

scluri de valorl

r'TsTRUCJ CHE

e lohr

NJslr a exp ornl as

melr

ale

(onrpor !e

si delaliL I

translorra P.!

gol c, in.r f lc dc d ionLrl Reqal de la Bf qhton

oru Regal Brqhton, Anglia,]ohN NASH, ,1423 r).. a lrJfrli.A !Irri'0inr L r ,,li oi i \L !r c i'lr Lrl |dr rl,(! l) /r ne ;.n e.. L .r!L.r.i.rtf ! /! r c !tir.l.r.! (bf l.lL ..vL I rr. jhr(rlirfirrifr.!.(... rrlerLl. r el; l , !r!.f,ri!|o!(rr(. Lr !i:tn.nnr i.notrL . rfd ihrr iLr.r l8:;1 i ni...1 5 enrlt e

Pagoda Kew Gardens, Londra, Anq ia, W LLIAM CHAMBERS, 1757 ]762
liL

.lL pent Lr.le.oirl r | . rlr for.!l I rBrtr t i

.L!
I

Er

!!r

,ll

-'a

r 4t:Q fl,

ftor5t(,r I irfL).! frAlL rL .lflr.t..rleprtn irht..|.! oi. r rrrir.r i vr tiLllr fn (kr,;11r.1.. ...for !tnrr | !fr!l I or urU !. f l rr rtLrlr) r rrrf r,r! fro!.rr rld rrlrrrtr.!lti. o..rcrtrc Tll I a li fii. ii i \trn(l{ I fn n r!.r!! i oLrl L rLcr.r, ,L!,rifr. rl ...r.i dm
ALTE CON5TBUCT

'.rv o i! llr ff:r1r, lrdj i ri{rM r. :rHln CARLIOHAN CRONSTEDT 5 CARL FREDRIK
ADELCRANTZ, I

lEill lll!l ]\trlrr... .1,,e I ertt.(inr rc. /\ rlt I IAMES $ryATT, ( r ri Lrnrir.cp.rn..Lr lar!
Ai.l i.
SAMUEL PEPYS COCKERELL,

lrilj l.r !riLl, rfAl, (r.L ..5t.Alrr.,

feo.is.sn

rilofJ ifr.

Sublim
Q \-/ apa'L';
rsecoul {Vll.esle i,d. oi

@[
rplldlou
illeres rrrle
limbal c asicistin compozliie pline de inventivitate ce evocau e ementele p atonice, convertindu-le in forme adaptate funcl ilor pe caretrebuiau se leindep ineasc; cl;dirie respective, la care se adauga detaliu grafic, cu scop de consoldare a simbo isticii. Bafierele(cu biroufivamale cu tot)constru te de elin jurul Parisu uiina ntea RevolLrt e Franceze au conferit o ma mare putere expresiei autorit;li, iar planurile sale pentru ,,oraful idea " perfeclioneaze sinteza intre forrne e

Sublim

d irLeput 5a d )eLe

convenlionale5 asociatiiede ideialeformeor Si stilur or arh tectonice traditionale. Tns; explorand cum provoaca aara efecte senzoriale si intelectLrale, estetica a sporit posibilit6lile de expr mare a e arhitectur i, iar sub imu a exploatat aceste noi oportunit;I.
t NNr I OU|S BOL| Ltt r '-8 | oq,. CLAUDT /^ | L-,, NICOLAs LEDOUX (1716 1806) GEORGE DANCE cELTANAR (r 74r 1825);loHNsoANE 753-l 837); CARLO ROSSI 755 1849)l
(1

(1

A t\-/ -. U

coplettor,

expr esie; Lontrol. granooare, rattune, um nrsm

Fa mosulcontrast d ntre sub m si frumos, sublniat de fiozofulpolitic I drurd Bu4 e. s d gd)rL eLoJl ir d la drl J In ,o. olJl .V L Obsarva'eo ob et.elo rlnd ordondt drd'rjdte indJ, e Jr 'anrimerr da I

elementare, funclie ti detaliu simbo lc. Dldlur le pe, dre I lienre-loL s BoJllee le-d l;cutin l7B4 pentru cenotaful luiNewton (pe care nu l-a realizat n ciodatd) ref ecte interesul pentru ttiinla si rat une, iar forme e pure, solide ale neoclasicismuLu -in acest caz, slera erau mijloacele potr vite pentru a exprima acest interes.lnsa scara a care a fost gandrt rnonumentu era at;t de rtare incat enormltatea structurii gi ideea pe care o reprezinta sunt cop esitoare efect ob! nut ti cu planurile monumentu ui care ar f trebuit
sa f e

Sisatsfactie care, dup; Edmund Burke, e echivalent cu frumusetea. Prin contrast, o prve
iSte

agtate, dezordonaU, incompleta

dedicatF nle Supreme.

mai mica
5i

qenereazd un coplegitor sent raent de teroare, chiar dacA pr ve iltea nu este ter bi e in sine Acesta era sLrbl mu care, pr n arhitectura

La o scard

ma pract c;, lohn

poi rg''", pr r rnt"r"su .'aqcind pe,lt L r re ii prin lustral ca gravurie lui GB Piranesi, a
caror sub ect era inchisoarea, cetre arhitectLr16. Claude-Nicolas Ledoux a n;scocit un intreg
5

-a ges t calea

' oane. rare la lUinrt pe Prdao\ 'r apor '-a l^mprieten t cu pictoru Jl\,4W Turner, a evocat sublimul prin spalii ag tate, mobile, cu ttm te greu de identif cat 5i surse de umln; mascate ce suqereaza puteri nevazute. Soane a folosit eler.entele clasicismulu 9i detalii got ce,
ardtend cd expr marea subl mului revolutiona arhitectura clasic sta 5i deschldea tl ca ea altor tradilii
5a

on pentru micll dejun

Muzeul Sir John soane,

ALTE CONSTRUCIII

coNSTRUCTI,CHEtE Bariera la Villetie - Paris, Franla, CLAUDE N|COLAS

LEDOUX, 1785-1789

Londta, Anglia,loHN 5oANE, 1812

Ha

lows by

thoT.wer

Londra, Anglia, GEORGE

pllin t mpinainle de Revoluia Francez; de la I789, Ledour a desnat p an|]ile rna multor baierevamak unde s; se.oiecteze taxele penlftr b!fur e iftroduse in
Cu
n ciuda scopului or, Ledoux a exper meftat c! de arhite.tura e revolulonare dtez;nd un cilindru pcrta

Paris

uf

plan

cascin cr!.e.In

plus, orn,rmentata modeet:

p u

'..eand cdrnera din locuinta u 5c)ne suqereaz; qrom,Ane copertoare. se pelrec din.olo de m1e" ,.rceptbilitalli. un dom de rn ca adancime def nene rntru inciperii, iar !mnasenrecoariln;!ntr! prir .renree ascLrnse dedeas!pra, pentru cd dpo sa fe ie uatd 5iimpri5tata de numaroase oq nz anie ,rnrera e nLrndata de o str: u. re diafanr Pi.tuleaese , u qrll; ddduqa asocialiinarative efedulu de ansamb u.

DANCE CELTANAR, 176515rlne e

regale Arcersenan.

Franla, CLAUDE NICOLAS LEDOUX, 1775 1779;Banca

Afqle

Londra, Anglia, loHN SoANE, conslrurtd

In "p , o, 5ankt Pete6b!rg,

. o.

Rusia, CARLO ROSSI,

. "

.'ur \,4":o

1819 1E29

.onsolideaz; efectul volumelor

re, generat parc;

baroc; urbanrm monumental; ncocla5cisml prec as . srn; imperialism

medevakmt antltrlbanism;

Ralionalism structural

@[
.l

structural Rationalism ,
ollet-le-Duc sublin a aparenta obartie a in princlpiile structurale. toticulul ' La inceputulseco Lrlui XX, arh tect precum cndrick Berlage au inceput s; exploreze
| .od
r(

Eiblioteca NationaE Paris, Franla, HENRILABROUSTE,

1860-1868 ns.; ornam.nlLr lrebLr esAvlni ch ar din connrlct ains;:i, Labroune a fon LrnLr dintre primr
Conv
care a! garl un potenla de exprimareln eteme.tele constrlcuvc d n metal Forrnee dervi din

arhrect

ra.trui lu." trsd)ipod p. .ad .pdtiu. t

La

aSitimp referindu-se

scopul ei ldra

torl "rld"_.

rvea nevoie de
r1

decoraliuni lormu ; ae apoqeulin perioada de incepLrt a lodernismului.

ns

dep;tind m leecLrnosc!te pan;.t!n. sr anticip;nd !r lz:irilo ! leroareae met,rloluiin arh tectu;

ALTE CONSTRUCJ]

aad "r'

bbon

'

oNSTRUCTII CHEIE
rLrrsa

de merfui -Amstefdam, olanda,

bLoteca Srifte Genoviav. Pan5, HENRILABRoUSTE, 1845-1850;5t Deny! de Enree lenq; Pars. EUGENE VTOLLET'LE-DUC, 1864 1867t st. lean de Montmartre pais, ANATOLE DE BAUDOT, 1897 1905;NotreDrme
B

][NDRICK EERLAG E, 1 897-1 903

,rliqc

!.1!ra inspirandu se d n n!merodee lLrl'e indllv , LrrrinlelllVo et-e-D!c5iale ! semper ncrnrl do | " In"n"a p prl"'r' .soLe, qinz. cent!r i id celizlalc!rn rfume
I rt d red on:te l0rtele

,r

fonnat propr

du

tuifcy

Pars, AUGUST PERRET,1922

l92l

con.apt de ratonaL5m

Atuncicand a devenrt oosib l; calcularea lin or de forla dintr-o structurA, teoret cienii arhitectur au savurat sansa care l5e oferea, de a transforma
matematica practic6

a-l \J

rez dd in

ltiinld, ma degraba decat intr-Lrn

irecuperab trecut mito oqic. Scopul sdu era .a tradL rdtola .-L rrg ,le rer '1 p dTJ l " 'oqi .. ur' Io1d e,.Ll ajurorrl ur rrra o aj
de torma unui p6trat. Aparent, acest lucru a trimis elementele decorat ve arh tectura e nc un plan secLrndar, insa pr n ruperea

in
d,

Dclo m"

rle na,

e.d'"

p.l-

tere de lege.

.op aJ 'ur1r/at
c Si

legatura d ntre neoclasic sm, got modern sm.

/.1
l./t

ltAN NIC OLAS LOUIS DURAND HFNRTLAEROU(]r

1 o0 8 I
LOnFcr-n

SEMPER

(IEO] i879)

AUGUsTUS PUGIN

(1812 1852)t

EUGENE VTOLLET LE DUC (1814 1879) ANAToLE DE BAUDOT (1E14 191s); HENDRICK BERLAGE (1E56 1914)tAUGUST PERREI (1E74 195.,

legdturilor d ntre structura 5 ornament au apdrut semne de intrebafe legate de relal a dintre forma, funcl e ti semnif ca1ie. B b oteca National; din Par s, de Henri Labrouste, a sugerat o noua s ntez;. P anu

'or5.L,

lFi L Iu lLdm.ror'd6

implL.,

.n /l

rationalism; log ca; Intelepc une;

Aparenta raliune
ceea ce

5t n1e era exact

itrebuia uminismului aflat

intr-o - permanent: ceutare a mpez m qaldL - . A.ar'ea aL ddt nd/te e Teocld) ( |' mului, insa JNL Durand, profesor a nfluenta ECOre POtyle(nnrque oe far 5 Incepano au

anu 1795, a dus logica un pas mai departe, \Jgp'd1d, a bdTa I r.la. Ldld o o htte.tL I

ralional, ins; pul nele elemente decofat ve fo osite, chiar dac; nu s-au indep;rtat foarte mult de t parele clas cismu ui, transm t o interpretare bogatA in simbolur a funclie indeplinite de c;dire si a relalie dintre arhitectura ti cultur;. Atat ELrgdne Vio et-le-Duc, c;t 5i Auqustus Pugin au folos t retorica ralionalismu ui structural pentru a 5 susline preferinla pentrLr st Lrl gotic. Pugin afirma c; lipsa oric;rui element fdfe un rost anurne fecea ca stilu gotic s5 f e virtuos moralraente, in t mp ce

Materialism

@l
,1)fventionale, care feceau apo ogia materialeor lormelor trad l onale. ,,Fitrlu " acestei rlev;rate bombe a arsincet pane pin 1830,
,

Materialism
coNsTRUCII-CHEtE
Palm

House

Kew Gardens, Londra, Anglia,

DECIMUS BURTON tiRICHARD TURNER, 1849

o qdpe .rdlnF,,q,.ip
pll nli
de inchrde un rpal

,rnd cresterea produdriei de

r

ole ti descoperrrea

t;gadi poteftialulmeta !

p a,.da.o. a 'd ! r alst c e de a

c eni or l,recum Augustus Pugin cum cb arhitectura ar lr,'bui se ramana fidel6 materialelor care au , rnsacrat-o. Au urmat nenum;rate disculii. l',lcdievalittii au exclLrs meialul din arhitectura, r au incercat, reuS nd in mai mare sau ma

rol moda it;ti de folos re a acestu a in (instruclri a coincis cu afirmal le teoret

Lr marelntr un rnod practk, d cat! nd o structura usoa.;, trasparent;. Priceperea ! Turferin pre ucrarea meta ! ! acompletrt pertectsefsibL tatea neoc asi(a a I Budon,dncoaborarealorrezuGido

'.1"r"f1"r
neconvenlionale,

or"olsr 'l'. o,.r .r"d, nd.qkl"

c! do
aniinainte de crynalPa ace.

Muzeulde noie NaturaE - Oxford, Anglia,

THoN4As DEANE ti BENJAwIN WOODWARD, 1854 1858 Muzeula fon.on.eput de ThomasA.land, profesor de

if c;

masure,

gaseascd un echiibru intre

Ji.a metalLlLi )ilonverLi e drhi.e.Lor -e, idl ,_6pLrliathite.I dL/tu s; e(L'tods(d si ,r accepte potenlialu rnetalulu de a crea un I l) nou de arhftecturd. lr c uda eforturilor pe care echipa de . rh tecll Matthew Diqby Wyatt isambard fl fgdom Brunelle-a f;cut pentru a atenua r ,pectul brut al Paddington Stat on, 1) osindu-se de elemente care 5; confere o ,,.rrecare sensibilitate arhite.turale, lohn Ruskin, rrf uentcritc so.ialtide art6 a epoci rrdoriene, a afirmat ce va maidura pane ,r lie utilizat metalul. Opiniie lu Ruskin

medrcinA a Un verstatea Oxford, cd un indexa istor"

'

a_ dDl op. . dprFrdl i\r ; qoiid

pltern ca infhrenl; pe..are o aveaLr opiniile prvloire a rohr Dulrn op'r r",.. 9or6 celmaiaproape de natu: dovedindin.: o datb r!pl!ra proqresu d ntre $ nte tireprezenlarea !1 ni.;
ALTECONSTRUCTII

""r"

inAnglia
The Crysta Pa Londra, JOSEPH PAX|ON. l85l r Kinq Londra. LEWS CUBn, 1850 1852;Old Rerdinq Room Brilish M!se!rn, Lofdra, SIDNEYSMIRKE, 1852 1857i Padd nglon Station Londra,ISAIVBARD KIGDOM BRUNEI:i MATTHEW DIGBYWYATT, 1854; Oriel Chambers Liveeool, PETER ELL]S1864 1865

ace

Cro$

5taton

L
t)1'

larul pe Berjamir Woodndrd sd.lLolvi'rgd

Fran. s Sk dmore din Coventry, cel mai

' Jmit [iFra. dl d."'o. \ rFmJfi, \d 1;sao.6as/a

structurd goticd pentru curtea inter oare 'le a Oxford Museum. lnsd existau doud lructuri care demonstraser; deja potenl a ul .etalu ui: vastulCrystal Pa ace al lui iohn
,

'

de ld tL^ dtdted,.eLo IUi , \ au oezDalL[ InoeLL]ng ptoDtema folo.r. m. olu id .tr' lp |l I rrr;'rlp lor. tl deoarece acestea trebuiau sa fie utilizate a noi e tipuri de contruclii, cum erau qarile,

(! v

a'rr".r

/^ ?'

S|DNEYSM|RKE

JOSEPH PAION (180] 186!)r PETER ELLs (1804 1884); ISAMBARD K NGDON/ BRUNEL (1E06 1859), BENIAM|N WOODWARD (1816 1861); MATTNEW DIGBY!\ryATT {] 820 ]877)

"" ss

l]798

877), LEW]S CUBTTT

Dl( v1,5 BURTO\ 1600 aal'

'lor, (on\lru I i1

IBq

|,

uo

p^rrdordin"r;

.rp ditate, ev dent din elemente prefabricate,

chestiunea nu a pLrtLrl fi gnorat;. Prob ema principald era dac; materia ele ar trebLri
care de

i\

adaptate la no e canoane ale arhitecturii, milen evo uase in juru pietret s lef.nului, sau dac; posibilitelile oferite de
aceste noi materia e ar trebui exploatate ind ferent de tradit e.

</l

mater al; meta ; sticla' ornament; structura

Pos

- efic ente fapt dernonstrat de podul constru t de Abraham Darby la Coalbrookda e

in 1779
a dinamitat teor ile arh tectonice

biitatea de

a face d n

meta structuri

t,fecum timaqiflca Palm House din Kew I ardens, de Decimus Barton si Richard Turner ( Dnstructie a careievidentd logice dep;5ette ( onventi le arh tecturale. St. Pancras Station marcheaz6 punctu in 1 dre a fost abandonat; or ce incercare de ,r uni metalul cu sti urile tradjliona e. Aceasta Lrptura intre arhitectura 5i ingrnerie a avut ( .ou rrulte generatli, atingand punct!l 1 Lr minant in modernism.

Medievalism
dintr-o d straclie pentrLr d etant avutlintr o
activitale serioase de inginerie sociaLe.

Medievalism
ALqJ I-. P to.n. 'omd1o .dlo , 'a.vpr, i arh tect pro fic, susllnea c; modalitatea cea mai bun; de a lupta cu prob eme e de ordln
social provocate de ndustrializare era r6i rpoiod so' Ft"rii r\ulL Vpd'L ldrliu p

f.i!rn.lenlor or. r;difea uiSLrtterfe d ,'r f aL;in.ompozle si f roporl, p,"ntru. ri, rin iq omerirea urbana, t dovedesteo ! rnre extraordinaraln ceea.e prveile

ALTE CONSTRUCTII

inAnglia Cdnelul{:ard
51.

A!9!d

II Wales. WLLAM BURGES, r868 r88!; nr Ran's9ate, AUGUSTUS PUGIN,

hmesthe

1846
,rLN Regal;

l85l,5t

Lett

Londrr, GEORGE

EDMUND STREET, 1858

186l,St A!q!nnesKlburn
1870
1880

delunile

Londra, Anglia,

Londra, IOHNLOUGHBOROUGHPEARSON,

ir

IITGE

EDMUND STREET, 1868 1882

rmildra,r e a'1,r d drlrte. ur moral.. oqi'e. din acea perioade. in Franta, Euqene V ol et le Duc a preluat ti a dezvoltat opiniile lu Pugin, oblinand ral onallsmu structura. Aspectu morala fost dezvoltat ti mai elocvent de John Ruskin, care afirma ca ,,f urditatea" stilu ul qot a fbcea ca acesta sd fie o extensle a naturiis, prin urmare, lucrarea lul Dumnezeu Aceast; Lature morala s-a cxtlns de la scopu cl;d rilor la construct a or, avand in vedere c; libeltatea de expftmare
pe care o c;p:itasera

*ta l!.rar-a,5treet a reLttr.a re.reezeirnr !n

L t Ina .onv

I
L

r
tr,

f!;tor ti mn 5avant nlu lot1:din despre.,rre5e.redea c; avea.a tilLc

a
,

r.o imb!natal re, rpli.aiil!n

e:to..lve ade.vate lne fntll .are lrcb! rbo ,t^,gtFi o prt...4 | ^^1..
t -"

gotLc.omer.ial,

got.

s.o

ast.,.rh te.ntr.

vi.torirnit .nt !rb.n trn

feoclasicism, anrnect!r; nd!5tra

ide.orativil

!rbrf

sm monunient.

luct;toriil^ eLlbelase de

[,4edieva stii considerau ce soc etatea r.edieva ; dovedise virtuli tnorale pe care lie lluminismu, fie industrializafea e dislrusese. Ch ar daca eIa ltnposib ca acea societate sa fie recreat;, reproducerea artefactelor spec fice acelei perioade ar fi
v

/-l \J

ceea ce Rusk n considera a ,,sclav a" copier deta ului clasic. Undeva intre

avut ca rezu tat r;spand rea respectlvelor rtuli pierdute Acela a fost momentu i-n
care estet ca a lLlat o

turnur; moral;

5l

catolic srnu lu Pugin ticre5t nlsmul evanghelic a lLr Ruskin, nalta soctetate Ecleziastica Anglican; a recomandat s; se fac; mod ficdr la vech e biserlc 5i a mpus anurnite nortne in constlutrea celof no . Date fiind a.este nfluenle combinate, majoritatea cladirilor publice din Anqlia, de a Pafla..ent ('1835 1860) pena la Curlea
Regala de Just tie
(T

dldactica.

B6E I882), au c;pitat

,^ L^J i 4 ioHN LOUGHBoRoUGH PEARSoN (1817 1897)l

AUGUsTUS PUGIN ( lPr

352r d 900) wtLLtAM BUTTERFTELD EUGENEVOLLET LE DUC (]E]4 ]E79),

GEORGE EDMUND STREE] (] 824 WILLIAM BURGEs (1E27 ]88])

]88])

accente gotrce. ch aI5i c6nd Limiterile aceste incercer de re uare a stilurl or arhitealonice istorice au devenit evidente, Ln{luenla lu Puqin5ia ui Ruskns-af;cut d n nou slralita, de data aceasta in art; !
meSreSuqurl

/n \.-/ /l V

rnedreval; gotic; ornament;

detallu
Cr zele socia e

,| Allsaints
E(

coNsTRUCIll CHE

s Ieligioase d n a tre a patra decad; a secolu ulXlX sa au adus o accentuare a eforturilor de reinsufJel fe a got cu ui, translortnandu- e

Marcarct street, Londra, Anglia, WILLIAM BUTTERFIELD, ] 850-1 859

t6 Lotr".. Mrlr 'loo, cz.(.a !n grlp de preot : rrh

sp r

o L

r.16.

c; rcinnotrea

1!n;

pLrtea

tc.tLc.r'a.o.s derd I obl n!1; prrn;t .!rea

''''darr"P".l

',r,1"

'

Arh itectu rd victoriand

,-{
l)crLTL] o 5oa

Arh itectu rd victoriand

'\tltilccLLtra v clor e|;r -. r,.preTentnt v:l

coN5TnucI

cHEtE

ctnlc pf ns.i iftrc

Lrr

ecoeqLr Keble

proqres tehno oq a 5 fcspaalL 'l f.rr rnd tie A.e.rsT.t 1en5 Lt re a l;aut po5

Un ver'tatea Oxford, Anglia, W LLAM BUTTIRI [LD, 186&1E82

bi;

I rtt.rl..l: r Lr.rrr(rlr,:r r)jrJ\Lrr.irtlL(rL (rrl ri r. .,1., :.!:.1.1,,,,|flr Ll,rlr!rlr fL! lf !!Lr

, ".4

rfor ( ad fi ,,e elnntine", nt.r! ve !i i, qral e, dcaor.rLr cLr Llclili dcf vrle (lrr
rLrr.r !1ar

.l

r -tts t_t JEJ IF

11,

L,,rt] de

a.i li o 5(ar: s lololifd lcflrr Ll doffre| L f.rtteze itntnteaal .1X 51 urle islor r e inaa frlrTe.rLrexltT Tn.l lr' a.]|r c rcpftrc rl.ru, (lr a dil(n ,) irrrr r ,,.rrnnl.rle nstf.: ina.ll s.i f.ra.,t
ale

,t,'! Ll( rl I prxl!i f(]L.trf r rr r i,Lr.tr.i tft!r!rb i.rlr porl ! rll.(tr! orrl rffl., n rr ii f.... nj I i11i\rrl(j nj!ifl:,.f f r.rriiL(nr.e..ri!.ri.l i,1l,.r r rl tfrl.rr|]'rridflfr l..la.ornrtl.)
saol I . , Gara 5t Pandas Londra, Anglia, CEORGE GlLtsERl ' (M dand HoIeD,1868 1874,5 WLL]AM HTNRY BARLoW
(depoLr de valloanc), 1851 1855

r ()r f!nr I Onn il.rti 5.rr tr.lrlloTTf,tla,

.l d drvc r (l-. xrre(r ro5(rl, "1, fi.rrd rL,r ta r Tfb;TrSoc.r c [rpLL]lr:n
r ale aleaoT.tl

r,l lr,ll rrf

Lf,tl;.ir .r'r,' rli.r,r fl r) rrl,a i .r',rL r]1.1r1)llL ,LlL Ir!-l|! rir rrl|,Jr. h flirl rlr.,r,, . rrlr,Lr lIrlL ,rrL,rrf!,1!r. l r rLrll I ri(f, ,ri]ltiLr, f\rrtrrr rf il,r'r .( ' n( ,ilr n lrtrL lif .rrrL, I r 1,,,).,,1!. f.lLr.rl').r'.,Ll,l , r !Lr r.(1. r:(rrrf(.rl[((11 .l]rlL | ,1I!,1
ALTE CON5TRUCTI

ve !loTlaa, i raafrr !cr; !.r

harlcif

drcl.r5

ot, fc tr;rdilio rillx,fl

rr

-'2

nn tle

c.!L T c Llorilc.

L,rretode de I r.r rl.rTe: oTaJ.rfr r.rcd ,l|] Iiernlis []r rnri I onlp ete ! lu.1! ve alil r a,, ( urlr ctl]|r a.l r Jrr.llc s si!lcrlrt I L. r; Te, a.rTLr 11 0u5 rtoarciLaraaif t|l]Lrai I i,rplor rrrbn re No e 1 pLrr de cl.ld r, L' ,r! !l,rf f,, Irleir ii(on:trLrite alo.rT

if Anq

ln.ri,'ir', ir il 11 riL,r,r i

f,. Ni

L.ANTHONYSALVN,

orl,i,

CHARLES

BAftRY ALICUsIUS PUCIN, r:i

,,,i, .irr. r. .,,l

rr

l81rrr i!'r,,1(,1

, GEoRGE G L8IRTSCOTT,

, rrlu !r Lrll|ro rJLl ,, [rn1{]rnlorioi,(rm |ralt r 5 itta a. lL tTt lortLc a( csLr; rL

,{9
- -)

r!!l.xr i I

r|i

J,r , ..1 ,i, r .

,l .1

til
,,""'\ !l
ul viaLor .rn este cnrir(LcT

L l)tut(-!d,ont iu.trh Teat! .t c.t! c s uU Ll f (td Llol (J, lerLr if(nretrehLriaL pTVlp
JL:iLri dc

pfolJlcrlrnlir ll,r!pllr5{rrile er.rrl

a

! !;f aLa dc
ri.t drpou
Lr

fcoflr.]|fcrL.llul dop,ru da
.

c
rf cLir

rl

\"ll

,o

( nd re rlol

a.r ina,ira.t1.i

r;5

{L

of

nd|lrrr]Lc d

.r 5 !f I D dr a;d fr Lr'ad L of;|, rrnr i:ra (i e! Lt, trnde.tzn temper.tTn!|tL aac of

raI
W
LL

CHARLES BARRY

117!! lrli,0r

ANTHONY

'l-.flC adcsea ca o ..bnta c"

a stilLrr or

SALVIN ( I

qol a :i ala5 c ( lr toatt aacslea, !ptn sa dad,"n la rn fLVc In.r 5!btil, d ntr o

( i!
AM
BU

/I]! I1]]]I,, GEOBGE G LBERT SCOTT t//l AUGUSTUs PUGIN llEll fl'll

rLrr ao cqiLr Krb a n rL lll arllatrn e arl lul, 1 ird |lra rcll | 5r 1lr.] lrLrl rl

.i
,i

|ILRF ELD

WATERIIOUSE

i I I ,r l'raal, aLFRtD i Nl0 ltl,l

o ranL dec;L ;uq!:l !i irrdfLr:i deo.rfe.e BL tter|e al era qaLa s; .rpc cz! llcrj.r e produ5-. ndustf.rl! n noi

protrrd.i Llorirrt;

aJe n l.r.::illLir

irrlc c!lefea
5oaia e,

no of tchnoloq i5in s.li nrlr:1r or .ifc s; t ," ln.or|XrfnLc lfr lrad 1ra atn leaMa n

Ttonrmr rl.l|5m; d d.rat aism, rrrbif i5m, ndtr5tT.r rsrrr

lrii;i ale orqa r zarr a pToccsLr u d ,l r.lre in p us, de n.rrc alL tor a losl
(lofnf
e

lmfortant; ven t.i

alin part,"a

ri

G lrb!

Urbanism monumental
alnosalrt o or.rs,o," in seco ulX X metode noide conslruclie dezvoltafea activitel of eaonoTn ce 5 5oc cee.r ce a general aparlia a noit pur de
a adus au s ne

@l
'rsfRUCJ CHETE I r Gamier Paris,

Urbanism monumental
Franla, cHARLES GARNIER.

fl \,

Ma: va enpansrune pa rare au

5i

,,r
a e,

in mod simbo i., intr-" imp;rat .L .!ll!ra b!r.!he7;, iit o maf era sL a o r. a mpot bile in. fte de

1874

rr ipr.ta.!

oara d

flrc

nrarl c ad

publi.e.
p
ALTE CONSTRUCTII

dd . t^ i^ p .r. l.^ b"r

.L d

.. ro,t .

"o ,ip!! rprf.t6eorqet Elqefellnu$mnnn.opeftl I fr ilsdta if p!f.l! d. rr.i n ff r i|. u! tor ,

rl'r !nq 5iclfrpLc. Fdt.'dd
J

'

Ip

l"

-,

THERESE CHALGRIN,

L'Ar. de Tromphe Pans, rr.nl,r,IEAN F8ANCOI5 r806 1ni5, Martrle Ar.h .ndra,

au tost insolite de o cerere

cfcsc;nd: pentru

o!!.

rL:

rc..ntuorzr
pr n

ao

lollN

\A<Ll,

LJ
P..
s de

nol lnst tul :i str;zi. Ora5c e, ata cLrm evoluaseri ee dn RenaStere, nu puteaulace [al; aaeslor provoc;ri, a:a car arh tect i li urban a! c;iLrtat noi t parc dc dezvoltarc

L !c arrt.ofnrlct

il.r! n5lpri pfvlor! !,

An! i.
Brlre
Monr

CHARLES BARRY, 1840r

lrtrtr..

f.! clcrr.rt.lor r&. at.r.! Lr!rr!r demnrilor ',r lor,.re;nd atLi! o.orexiure !z!r:Lirrtre , ! tridlt r arlrL..l!rt r

es. Be gra IOSEPH POELART, 1866

l88l;

tt

mentr {fvltor.l-mmafrele I Roma,lr,r. GIUSEPPE SACCONI, r885 r'l I I , !\/orld 5 r. I s te ah ci!to.llnotr. !UA. DANIELBURHAM, r 89l

p-"ntftr ag

orner;ric

Lrrbane

/1 U

]EAN FRANqO5IHESEsE CHALGEIN

,.th Londkr era pra.t c; s a crcal aons ru Metropolitan, carc avca in sarcrn; T,ozo v.rfea aceslor chest unl, insn trcrar e rrasivc de con5truclie.ru .rf ectat cur;nd intregul orai, gener.lnd probleme dc san:tate pub ci. Viena, iftr-Lrn registrLr mar aproap," de estet c;, a transformat vechile fort ficatii in
R

,FAp \RARR\ to
(]E| T ]879)
ER

GOTTFRIED SEMPER

PoELART (

rilr

]OsEPH

8/9), cHARLEs GARN

(18:5 r8!8).

norsches Museum Vena, Austda. sEVtPtR, 1869 ,,r r\lc !frllinLrc. rtri.rt. c p rrr! ! ri!.trrp.r Lr o rlrr P( r(lr ftr f)irl. r R r!n n$., fr n .ir.
rFR ED

DANIEL BURNHAM

(I846 ]9]2)

,r.rf.rnrat vc.h .

f.rl f..1 i r vr.fcr h rcp.rf

.!!cif

rorrdr, brro(.

r i fliidre.z.

j) \r/ -, U

orrndo;re, .omemor.rrr putc c

llomhast

Pal,rrL,l

',

.. V I per dl, fi(,lnl

l$,r1r

ri,

pu

eTc

natreas a oatra decad; a secolulLl XlX, nstituti e or.lsene5ti au d.ven' mai numerodse, indep n nd flnctii d n ce in ce maicomp exe. Prin c ubLrrie pe care -" a proiectal:i, nra presus de orice, prln Clidlred Par afaent! ! (pa atui weslrninsLer), Char e5 Barry a adaptat perlect modc e e istor ce a
nevolle soc

nq5tfas5e, unde nsLiluliLc llLrrllheze s

aLl

lnst.r dt in cl;d
a ese

c nronumentale

cLr

sti ur

pLrrt;fd semniitLrra

moderne. Opera din Dresda, Lr Gotttried 5emper, ,,imprLrmutd", de asernenea, elemente

et;l

.t ,i.a nat tr etcfulu

r'io,o o^po.ala oinlo

conform re al ei lor simbol ce cu lunct d cum ar fi cladirea Par amentu Lri, in !1 neoelen. zolarea acestor nsttlrLr a fost rna t:rz u cr t cat; de aamillo 5 tte, care .l rn itat pcntrLr core area .rct vit;li or s,i formelor, in nterior!l : in -"xter oru c ;dir lor de ut tate public.i. Ln I E50, Georges'tuqenc HaLrssanann a devef I prelectu Par sului Transtorm;nd

de

vo[]m neaesarc inoval ilor r ce ale

seu, Richard Wagner, Semper d

ord| |r'|1ul

..t qgn |..ld.dl

.ltd/l

pr

crcat, facand ape a nevoLe si metodclc contefaporane, un nou tlp de Jorm; monumentaLi. if scr eTile s.rle, arhit,"ctu c:uta !: fac: sinteza intre ext nd-"re.r cercet;rilor ! ,r olo r , ra r opet , ot \e^ ott, p .rr'. r care pLrteau duce arh tectufa 5i constfucliile d ncolo de c aliflcar e stilstice ex stente.

Pe la lurn6lalea secolulu XIX devenise rnperativ; gasirea unor soLulii viabile pentru

ordoa 1,or t,r n rp.ri..orltd

Pari5ul
aLr

;.1 ri

ven t

cLr

lrei f;spun5ur arhetipale

drepte pnn structura istoricA a oratLr u, e a tiv t cu clid ri standard zatc 5i a rnarcat lonctiun o dintfe ele prin monumente vcri aazlrl Operel Garnier. Acesta a devenit standardLrl d," imbifare a chestiun or sociale, tehn ce s economice intr un l_nve t estetrc Dan e Burnham -a adaptat pentr! a inlfLrmusela ahicago or.r:ul 5 mbol al expan5iun indLrstrlale amcflcane suprrpun;nd uf s stem de perspect ve rad nd dln zona monuffiente or c;tre roleaua urban; pro ectat; in I909.

Antiurbanism
lprrdl \ d demld de uat in seama la mizeria oratelor industriale, insd s-a dovedit a fiextrem de difici

oI
viel simple, rurale, cvasimedievale, pe care Philip Webb co ( dre d )emrdt pld,lur.la r as6i oo.ria lr
a pledat pentru virtulile une

Antiurbanism

ft V

V ata la rara par"d o d

de \epdrdl'ros.dlqrd peauu'alari.le

e{i.lenlp n

societatea pre ndustrial; de preocuparea

autentica pentru imbunetellrea situaliei sociale. Arhitectura de a sfertitu I secolu lu i XIX reflecta aceastd dilemb a idealurilor progresiste g a aparenlelor tradilionaliste.

Mor d in.Frcar, rar urooria..i reus ,:a o intruchipeze in cledirile sale. M!gcarea Arte or 5i l\,4ettetugurilor a leg feral puterea arhitecturii de a expr ma idei prin
intermedlul construc! I or tradilionale, restrangand la maximum egdturi e cu chestiunl e conternporane precurn industr alizarea 5i expansiunea urbana, ba chiar, p;n; la urme, limitand mesajul pe care arhitectura i putea comunica. n cl;dirile individuale, gen a e compozilie precum Norman 5haw, Charles Voysey

l^, PHILIPWEBB ( 8l l- l9l5), NORMAN SHAW (1831 I912); CHARLES FRANCIS ANNESLEY VOYSEY (1857 1941), MACKAY HUGH BAILLIE SCOTT
(1865 1945);
BARRY PARKER
(r
(

1867 1941)t

FF"ANK

LLOYD WRTGHT

867 1959)

il Hugh

Baillie

orat gr;din;;suburbie; id lic; modest;

temperat; relal sociale;comunitate; propnetate comunale

5.otr aJ putui d"pa)i no. dlg d 'r( .p ertd. i1s; n .rodara ru dL pLlLr. Inl;nqe con rddi(lia
presupus: de folos rea mijloacelor trad lionale pentru rezolvarea problemelor v elii rnoderne. TotuSi, Ebenezer Howard, stenograf la par ament, a propus in c aftea sa, Tomorrcw A PeacefulPath to RealReforn (1898), o strategie complefi pentrLr adoptarea noilor Sabloane urbanist ce. Proprietatea comuna, suslinea Howard, ar permlte o fo os re mai echitabi e a pdmantur lor; atezarea 5i d mensiunile iocuinlelor ar putea fi astfel l nute sub control, ala incet

/l V

Chiar dac; aspectele decofative tl de plaqiat ale incercar dereviqorarea

stilu ui gotic d spbruser;, practic, p;n; in lBB0, mo\ler,red :a de "to<ralg p 'omalliod .i g puritanism a supravietuit, modeland lvlitcarea Artelor $ MeSte5ugur or. W I iam Mo'ri" arli/dn. des gner )rs(r Iorbrrrdli.-

,.'.l:,.i .:,;'
,'tchworth (1903), primu ora5-gredina, ei rLf;cut in aia fe incet paariculartelile
rhitecturale locale
,

Casa Rotie

sb

)r,rsLrlul-gradina in aceeaSi

fie prezente in viala m;sur; cu valorile

proiect! Webb a! dezm nltteama c: s mp talea afiifkiali a connrlcte ar p!tea produce ag late. ConnruitA pentr! wilLEm N/lotris,.arevoa s; grabas.A revoLulia soc ala pr n
Laudele nenumarah pr m te de

Bexleyheath, Anqlia, PHILIP WEBB, 1859

l'.1

tc6rli Artelor

5i l\,4e5tetuquri or.

relatLv aproape de serviciLr, dar se

ldealul reprezentat de ora'ele-gradind

Fi

intorr.erea a Evu Modiu, [asa Rotie a ntrod!s deea uneiv elis mpe. rurale
ALTECONSTRUCII ln Anglia Bedlord Park Londra, NORMAN sHAW,1876, Letchworth Gardon t ly, RAYMOND UNWIN t BARRY PARKER, .onnruitlncepand cu 1901; l'lampnead carden Suburb- Lofdra, RAYI\,4OND UNWN,.u lucr;rl
de EDWIN LUryENS tiMACKAY HUGH BAILLIE SCOTT, connruil lncepa nd .u 1906
BALLLIE Tn

aib;
a

. nu
L L

impr;ttiatin lume sub diferteforme.

e cea care

acces la teren deschis.

Degr

)versiune

st6

a ternelia Lrnor

Howard nu

,rprtale precurn Canberra ti New Delhi;o alta r deven t sub ect de experimentein Rusia.

arhitecturalanume, sentimentele sale ant urbane erau consonante cLr lelurile l\,4itc;rii Artelor ii Me'teSugurilor. Cand Raymond Unwin tl
Barry Parker au fost desemnalLse deseneze

( ONSTRUCTI CHETE ( ara Waldbuhl- Uzwil, Elvetia, MACKAY HUGH \coTT, 1907-1911

sUA

sc;r Afielor tl Mette:uqunlor, ' !t nd si comblne panlr e practke t s rnpLe cu ,lipt;r sau cop conv ngitoare ale deta or
iglez d n peioada
N/

'

h" o dfo |

d r'" "i r" \e, i.i" r"

ri

Robie

Holse Chi.ago,
1

FRAN K LLOYD WRIGHT,

noe, 909

rd i ona e. Chiar
Ltr

cand lucraln

velia, ela adaptat

L:mente trad uona eenll ezett, cum

ettecrzul

planurile pentru

cturii

parnte de lemn

af h

teclura indunriala decorat v;; ro.o.ol

Arhitecturd industriald decorativd

|
,
.
,

Arhitecturd industriala decorativd

rJlia

pAn:

a Henr van de Velde de la tcoala

,rrte aplicate de la Weimar - cea care ulter or (,venit cLrnoscuta Bauhaus. Peter Behrens,

qner
r,

la AEG, a d

fost aproape

,l fea iza aceaste uniune in designu

e.-ro.asntcp rhiarda.",rralara Iabri.a de turb ne ale (dre planuri le a r,elo

,r rat, lucrarilesale arhitectonice au avut pulin succes. I recare oc a pTezentat var aI specifice. La r 5 si la Bruxelles, Hector Guimard ti Victor , irla au conferit lucrerilor lor lin flulde, ca rl('rii cauretori, departalandu-le de

modernism. Capodopera sa, cledirea casel de economii a Po5te or, exploateaz; poten!lalul decorativ al aluminiu ui, pe-atllnc de-abia folos t. Structura de olel a insemnat transtormarea comp eu a cledir lor din chicago. Louis 5u livan a acceptat disciplina propo4 ona 6 pe care acesttip de structu16 o impunea 5i a n;scocit ornamente bazate pe formele naturale, ignorand relalia dintre structLrra regulata 5 decoral unile stilizate propoveduit; de clasicism.
coNSTRUCI[
CHE]E

rI

,ld tatile c asicismulu.ln p us, olnamente '-nl /ple pFrrrL ir rarre rr.l" iile de 'r{,trou, purt6nd semn;tura luiGu mard, nu
r)Lrteau fi

facute decat din fler. La Barce ona, \ rfonio Gaudl a demonstrat convingerea sa rrlp urbp r ,.apar in lJi DL^ ne-eu o in

Magazinul lrniversal Ca6on Pirie Scott - chicago, lllinois. SUA, LOUISSULLVAN, 1899 Frintre fo e trpun de. id r apinte dalort; pos b tat or of.rile de nructura de ole se n!m;ra s maqazn'ul univor?. Proe.tullui5u v.n d; na$ere !n! fou ordtf arh tc.t!ra. Decoratiunile meta ceconcepute de e pcnlr!

prrtor siprmuln ve

du.c!q;nd!

la

ni$e rame peftrr

,,xlraordlnara sa Sagrada Familia, unde . b.le n r 5Jrl o qimpl; dp, ordl L r.. , i pd lp rerent; a structurii. n Viena, Otto Wagner a rl rmat c; arhitectura modern6 era o r,'.apitulare (are se t;cea intre traditie 5i d I rL', rl 'rlLll\e' olJlLr au Incepul sa t5 oeaseaanaca materialele produse ndustria nu numaiae pot da naStere unor forme tistructurifera precedent, dar pot f ti modelate pentru a genera noi ,, imbaje" decoratlve. Sust nut, pe de alti parte, 5 de noile teor i a e estet c i, acest potential de a conferi un conl nut artist c produselor nel^nsuf etite, lpsite de spirit, ale ifdJ,rra qmLlL d d"s h 5 ("led cdtre )Ldbtl re" unor noi leqaturiintfe obiecte 9 dei

IntErca Porte Dauphine- metrouldln Pa s,Franla,

HECTOR

GUIMARD, 19OO

Lrtrarile de metrou constrlite de Cuimardintre 1899 5i

1904, c! formele orexuberante,Iluide. connr! te dif lier forlat, nLr sunt doaro epitom; a fr morseiBelle Epoct!e;

(l \l/

D'oe d ';r

'l\

Pe m;sura ce industria zarea schimba societatea, intelectualii au inceput se se intrebe daca nu aumva s-a mod ficat ii nollunea de trumusele. Aceste intreb;ri erau cu atat mai pregnante cu cet efectele 1dL .lr d||7dlr ordL m" pL.e ntre. 1 o dsF

o o

ee

sLrnt

odernonnrale

toos

expresie; nie sinuoas;; decorare; emblemd;fluiditate

lehnooq

or modeme pentr! dccorar.a no

nfrlstrlct!r metroulparzan

c:re,r

contr b! t enorm a natltuLde mclropoi

ALTE CONSTRUCTII

Catedrala 5agr.da Fam a B.rceona. spania, ANTONIO GAUDI, connu Li in.ep;nd.! 1881. CastelLrl Berefqcr - P.r !, Franla. HECTOR GUIMARD, 1894 18981
M,r son dLr PerpLe Brlxe es,8.l9ia, VICTOR HORTA,
V en,r,
Pa a s

n !D,

oTrowAGNrE

8r .

precum Chicago 5i Ber n. August Endell sustlnea c; frumuselea unor asemenea ora5e nu putea fljudecata dupa standardele convenlionale. Arhiteclii dtn V ena, Paris, Bruxelles, Barcelona tidin ter e nordice c;utau noie m jloace de expr raarein afara traditiei clasice, apelend a surse variate, precum tehnolog a saLr mito ogia nationale. Nevoia de a uni arta gi industria a deven t aproape universala, de la Wiliam Lethaby, in

r896

Aunr a, IOSEF MARIA

1897; dadirea Secession OLBRIC H, 1 898;

es, Belqia, JOSEF
1

Stoclet Brue

S.ANTON|OCAUD
r924r;

HOFFMANN,

]905

191

rr852 r926) LoussuLLVANLr856

WILLIAM LETHABY(1857 19]1), VICTOR HORTA

(1861 1947)t HENRIVANDEVELDE(1861 1957)j JOSEF I\4ARA OLBRIC H (1867 1908); HECTORGUIMARD (1E67 1942)t PErER BEHRENS (1E68 1940);
JOSEF HOFFMANN

f87o

19s6)

feodrsi.ism, ratona sm;

mperialism
-\
arnrteclur europene, in timp ce rnteresu britanicilor s-a axat pe inle egerea afhitectur Lndigene. Ulurtoarea
5a COmP

lmperialism
cu mbaju propr u MiSc;ril Artelor: Me5tetuqurilor, pentru bogal propretar de
Dutch
m ne din A{r ca de Sud. Chiar dac.i

exlt.lle Parea
.

a ret ecta d versitatca

po tlc; d ndic
Plecarid de aicr,

colaborarea sa cu Lutyens in De h s-a slers t pe un ton acrimon os, Unlon Bu d ngs, drn Pretor a, construit; inacpand au anu I909 pentru a simbo ra ,,Lrniunea" Alric de SLrd dup; r;zboiLr anglo bur, nu este ma putin grand oasa. Faptu ci Nelson Mandela a d' o pF'll l , ir"LoJr" o'^ Fd n i". 1 1994, arati curn o astfel de cl;d re poate dura rnai nrLr t decat scopu or gina pnlru carc a lost constru t;].

nginerii t

, mai

]m gryrl_
,.

tarz u, arhitectii

Departarnentulurde
luareripLrb ce a0

r47n

*rr

inceput

sa coN5TRUCT[ CHETE Reredinla vicereselui

nascocea5ca un strl

arhiteatural cofapozlt

ir*ry

numiI ndo
Avendu

saTazrn.

New Delhi, lndla,

orlqinrle,

EDWIN LUryENS, 1912-1930

l,rri" I

cel pul n .rparent, n

nno5t

nlr.

dc.l-".metrLe.onp
m Lnn,

t'r ' u; Pc!,r.cnlr.;

-':r13 ' ' ,fr. '

diteritetradt,acest
stilera cxpr marea
conv ngenlor britanic or c.i arh tectura hindus;51 cea 5araz n; nu aveau nimic in com!n s ci numat pnn

i fo arpit.lc,r f.le,
r f|tro (a,
cdrc re

d.nuld.

drdirei eti otz; o lri !n. iftre rr r l.( [ nr.uopeafa

r.l.;, deanrpra !ror anlc d..or6derfle, dorrr;nd pe!.rl! presirit.! r! r. r ordtcl,n d n tre.r t
Union Buildinss Pretoria, Afr ca de sud,
HERBERT BAKER,

->

1909 1912

coloniali5mLr a h.tlt pos b contactul intre culluri c europene

or enta sm, ad[ain stralie, colon alism, repTezentare

r)!e cLrlturl puteau

nofeuropcne, contaat
asupra trad

c-o

a avut eleate dtvcrsc

li or arh te.turale a e cu tur lor respective lmpefialismLr se reIer; chi.]r a arh tectura din colof , unde acesL (ontact era rna nlers :i rel ecta comp cata nteraalilrne dintre conduc;lofl ll supLrs Pe masuri ce
sintezele estet ae devencaLr lot nrai sof st cate,

co onia

Cl;d rile din perioada t mpur e a ism! ui erau o ref ectarc a

ntermediul or cele unite in mod pafnic. rplical e politice sunt expLicite in cazu ror constructii precunl Mdyo Colleqe, de ir.rrLes Mant, unde erau educat rajahii, or

ni.onnr! ds.r o !.ropo; r.npenal:r p.ntr!.apLtal.r L,inuniiAlr. dc !!d..rcd1; n' 1910 pr n !f rta d do!:,i:oof brtr.r.e s do!; r.p!l . blre r.l.pcrlcflr Cel. do!.. adtrrprin.ipr. s!rt d\rrate in viirlul dcd .c dom ni .ran . i nd !r tc trrlDli
8dk{
n Innnrtrofat

!f!

de

o.o ofa'ln

Lr

rbrt;

ALTE CONsTRUCTII

arhitectlra devenea tot raa rnu t o unoalU exp rcit; a po t ci mper ale
CHARLES

MANT

ROBERTCHISHOLM (1840 191 5), SWNTON JACOB (r8/r

I 'r.
7),

Ed

r,

r r.f
86!

W|LL|AM EMERSON

faode elot europen,", in5.t c ma ocal;, materia ele si tehficile de construclte au dLrs cur;nd la apa|1ia mod licar or. in ndia, care ava cea mai boqat; tradil e arh tectura a a tcritoriilor colon zate, planur celor ma rriulte cl;diri craLr gand te de ngiferi m tar;pfin aceste modc ntperlccto, neoclascsTnu 5 a a e1!ral n!meToase oT mportur arhitecturale dela

f unreroaselor rnemor ale inchinate r crcg or 5 recjinei Vlctor a New De h, conceputiri 1910, a dus pena ..rp;t aceast; po tica Principalul s:u rlritect, Edwin Lutyens,: a -"xpr'mal l 5pfclUl fal; de arhitectura hindus;, ins; a

ln lndia

chdnr! !cral!r

lln ve6rtatir M.dtrn. RoBERT CHIsHOLM, lE74 lE79r M.yo I o e.le Rfldrrltdf,

'rAR.l\MANl, c
v.rond a,r.!il.r,
Sccrct.nirt Lr! d

il,
l8!10, Mtnlof.r

llr rocli, 5WINToN jACOB,

l88l

wlLLlaM EMERsON, I901

19211

ng5

,.O a aaocp r. 1rn r" .

drr-

{1841 t92r).

HERBERT BAKER

(r862

1946),

..i

tet p

rcapodopera sa, pa atu viceregelLridin lew Delh . N/la pul n desavar: t, ins; a lel i: conv ns de eq timitatea opiri ior sale, a
.o

"

e"

l9l2 l9l0t
t92t l9l1

nd

i Ar.h N-"wDelr. EDWjN

tr!nr!nren',
pre.

New De h. HERBERTBAKER, LUryENs,

Pd

oa

.r

Jr..

EDWIN LUryENS 1]

1944)

incorporeze in palate

"- rr., I L tr.p ,.. e or elemente a e

)5t Herbert Baker, care 5i-a constru t ,pLrtal a imb nand r.odestul stil din Cape

Dir

!r

is.

rm,

fcq,ona rm;med elaltm

lmperialism
I
I

lmperialism

fr

,r c eaiiforme puternice, uneorineobisnuite, .rlc expresionismului; dar cu diferenle rportante- Constructivismul a constituit ArLdjed de a n;scoci noi tabloane eStettce, lr,rzate pe maSiniriifi,ln ultima instan'!;, pe inventeze I,lrnte. Functionalismul a cautat lorrne derivate din functiile pe care 1 {)nstructiile trebuiau si leindeplineasci. Tn

coNsTRUClt-cHEtE

<-

Turnul Einstein

Potsdam, Gemania,

ERICH MENDETSOHN,

1917-1921

Pentru un obrrvalorastronomict

un aboraror

de

anrofzic;,

semnificalia n umelu e evidenta; aceana, lmprelna cu Jorma scllp1uraE, de caren;, fac ca proiectul clidiri s, fie Tns;ti esenla c;utdi or unel relalii intfe noiefuncJiona lral ri rome, ce au marcat anil 1920.

\,

1r)rma sa cea rnai purA, expresionismul nu a

Opera-sydney, Aunralia, jORN UIZON, 1956-1973 utzon aiost unu d n prim ii arhite4i care au exploatat potentia ul de expresie al une structuride beron deacesttip,
n;scocind

nutatjustific;rimaideparte de s mpla r,xistenta a ideiiin mintea arhitectului. furnul Einstein (1917 1921) dln Potsdam,
,
(

oformi

memorabilA carea dat v aJ; Sydney ului.

ALTE CONSTRUCTII
Tn

Jern'rania, de Erich Mendelsohn, a dus

(,xpresionismul la apogeu in incercarea de a

lransforma formulele celebrului fizician in lornre ,rrhitecturale gfalioase, ca o noud modelare a rclatiei spatiu-timp. Ca l\4endelsohn, mulli rh itecti exp resion i51i au trecut ulterior la

Germania Pav onu de stic; expozilia WefkbLr nd, Kdln, BRUNOTAUT, lq l4j ab , r de vopse ... Fop. h Fr.nktu'l, PETERBEHRENS, 1920 1925; ChilehautHamburg, FRIIZ HOGER, 1922 1923; Olympiapark Munchen, GUNTER BEHNISCH, 1967 1972

ln Olanda
Blocul Eigen

, r

Haard Amsterdam,

unctiona|]sm sau rationalism. Totuti, oxpresionismul a fost o excelentS modalitare oe

I

MICHEL DE KTERK, ] 921

('xperimentare a ideilorintr-o perioada cand or ce autoritate tiofice precedent in arhitectur; Mai rnult o stare de spirit decat o miFcare arhitectonicd pfopriu-zis6, expresionismul a ap;rut pornind de la presupunerea ca o clAdire poate transmite un gand sau o idee fer; mijlocirea convenlilor sau a st lurilor arhitectonice. Potenlialul seu de expfesie dramatice a devenlt evident dupe Primul R;zboi N,4ondial, cand a constituit pJrctLl de plFcarF ppntrJ arf.itFctu'a rodernii.

ln SUA Terminalul TWA- Aeroportul lFK, New York. EERO SMRINEN, 1958 1962 ln ltalia 5an Giovanni Battista Florenla, GlovaNNt MtcHELUcct,

/l V

A U'
(1

ptreneeHaeNsi 8o8- q40). HANs mtl4c roo. 9 rb. fRrrz HoGrR' r8//-rqro' BRUNo
TAUT (1880 1918);MICHEL DE KLERK
PIETER
(1

884-1 923);

KMIMER (1881-1961); ERICH

cl6dirile industr ale, cu cerintele lor pentru volume indrdznele, le-au oferit arhitecl lor ocazia de a experimenta cu forme dramatice, inainte de 1914. Un exemplu timpuriu il constituie extraordinara cor.binalie intre un turn de ape si o sa16 de expozilil din Porldn, in Dolonia, semndU de Hdrs PoeLig :n 191 1. Dar, din 1918, numerotl arhitecll, ln specialin Germania, au experimentat cu fofmele neregulate si efecrele dramatice. Rezultatele erau adesea, in mod deliberat, imposibil de construit-vezi propunerea lu Mies van der Rohe, in 1921, pentru un ,/garie no.i Lo'rstrur inlegrdl din slicla: lL( rcare nu insemna ci proiectele acestor conslruclii nu erau capabile s; genereze npaLrmarate polemi(-r. Mai pra.lrar, arh.Te(tri Amsterdam au reu$it, prin lucrarile lor de un

l);reau puse sub semnul intrebarii. Formele expresioniste au continuat sa li lprosere pe drhile.ti- in rod 5pecial pe cei .rllati la granilele moderntsmului, cum e cazul
lur isrn Utzon, a caruiOpera din Sydney !ublimeaze f unclia ti contextul intr-o cxtraordinara serie de forme.

1960 1963

medievalism; arhitectur; ndu5tr ala decorativ;; construct v srn; deconstructivism ralionaii1m; corpordt srn; neoclasicism;

887-1 9s3) j GIOVANNI N4ICHELUCCI (1891-1990); EERO SMRINEN (1910-1961)t JORN tfiZON (n 1918); GUNTERBEHNISCH (n 1922)
MENDELSOHN

expresle; agitatie; instabi itate; anrropomorTtSm

In( edrbil druopor-orf >m. d irsulleLeds(d partea desud a oratului,in anii 1920. Constructivismul ti funcl onaLismul eta eaza

Frank Lloyd Wright a inventat termenul ,,usonian" pentru a descrie ceea ce el considera a fi autentice e valori

Pe

la 1890. arhitectuTa americana aved

<- coNsTRUCTlt

CHETE

cateva cai distincte de dezvoltare si e\pnma'p. 5lrlLi praLtrcdt pe CodsLa de E5l si cel californian combinau compozi'!ille

Galeiia de arti a Universitelii Connecticut, SUA, LOUts KAHN, 19s1-1954 Prlrna Lrcrare impodanta a lu Kahn a fost ocrtcaeb.v-"ft; la adresa d n cein ce mai banalului rnodernism imporlat in Statee Uniie d n Europa h
qaleria de la Ya e, Kahn a

americane ale caselor relativ ieftine pe care le-a construit in anii 1930. Lloyd Wright a fost, pentru o bun; perioad; de tlrnp, arhile\ lL de I urLe al srarFlor Uflre, In linrd

intai

incerc;rilor de a gasl o arhitecturd care

LOUIS 5ULLIVAN

s; expriffie ideile nalionale contemporane.

/.\ N4aYBEcr ( L-,,t - (1867-1959):CHARLES GRTENE (1868 1957); HENRY GREENE (1870 1954)tALBERT KAHN
(1869 1942);
GEORGE HOWE

(1856 1924); BERNARD 8b1 rqr/.|RANKIIoYDWRIGHT

complexe 5 detalille eclectice cu o planlficare Inovatrva a lteriorJlui.lolusi. in ChildgL . arhiteclii au inceput s6 foloseasc; o arhitecturd complet noud pornind de la struclura de olel, lift ti detalii 5i ornarnente produse industrial. Louis Su lvan, unul dintre arhiteclii de frunte, considera c5 in arhitectu16, ca tiin natur;, lorma deriva drn esenla sarcinii pe care o avea de indepl nrt. Wright a mers rnai departe decat mentorul >dJ, Louis \u,livdn, rr ( dLrared Ln .dur lormei Si a funcliel; acest stil, numit de el ,,arhitectur; organic;", ref lecta dragostea lui WrrghL pont'u rarura t asele drn perioada sa

introdus efecte sc!lpturale in structura acoperisului si o scara central; pentru a artcu a un

plan

ber, trannorm:nd

(1886 19ss); RUDoLPH

LOUIS

sCHINDLER (1887-1953); RICHARD NEUTM

arhitedura americafain ace at lelln care expreson srnLr i

(1892 1970)t WlLLlAl/ LESCME (1896 1969);

KAHN (1901-1974);8RUCE GOFF (r

904 1982)

libertate; democralie; identitate nationale

lrmpurie par egate de p;ment, cu lin e lor || onra F, iT lrmp !e pldni[rLd ed nte iodrd
{

<

Casa Greg Afileck

Bloomfield Hills, Michigan, SUA,

FRANK LLOYD WRIGHT, ]941

a fost asoc a1, petot parcuEullunqii ecariere, c! c;utarea uneiarh tect!r americane aulentLce, in an 1930 inveniqa metodesimple,

fovatoare introduce noiconcepte de spatiu tl ompozitie. Casele uson ene din anii 1930 au incercat sa pund acest tip de arh tectu16 la 'rde-dra rutu'o, sdL rel put 1 d L;t nc r,L or a_Fnca1r. Mar conple^e dr1 purcL de

Wrght, alc;ru nume

sa

nandardzate de construclecare si perm

1A

a..esul

p.b .. ldrgt .''o F dla.r16 ro rp ddC.9

Affeck e(e una dintrc loclintele lson ene rezoltate. ocu ntln care, prinlr-o planificarcs!bt b, Wnghta rerr t sa crcezeefecte inovatoare foos nd! se de spalr!. !m n;

vedefe alspaliulu gi mai ieftine d n cel al so uliilor constructive alese, case e erau legate nt;t de terenurile pe care erau construite, cat de stilul de viale al celor care locuiau in ele.

ALTE CONsTRUCIII

Fo5ti

angajal ai lui Wright, Rudolf Schindler ii

SUA

Richard Neutra au dezvoltat une e din aceste

Gamble House
GREENE,

Pasadena, California, CHARLES siHENRY

nt rcipiiatunci card > aL rurdl In , d lorrid. ifrs; atitudinea ui Wr qht Jala de ceilall arh tecli era oarecum dispreluitoare -ln spec a 1Ld/Jl moderni\l lor puropeni. Amoigua pra si relalia sa cu un alt mare arhitect american, LoLr s Kahn, care explora interacliunea dintre form6, functie ti structurA. Chiar daca ar;ta o oarecare afinitate cu ideile sociale ale modernitt lor europeni, incepend cu T 950 Kahn a produs o serie de proiecte invent ve din punct de vedere .ompoziliona . nfluenla pe care a avut-o at6t ca arhitect, cat sica profesor a tost putern cd S, oarecum, surpr nzdtoare;
pr

1908 1909, Love Eeach House Newport Beach, Calilomia, RUDOLPH 5CHINDLER, 1925 1926; Love House LosAnqeles, Ca forn a, RICHARD NEUTM,
1927-1929;
GEORGE Bav
PSFS

Skyscraper

Philade ph a, Pennsylvania,

HOWE: WILLIAM LESCAZE,1929 1932,

nger House

Nornran, Oklahoma, BRUCE GOFF,

1950-1955

llrF srudenrii55:s-au nun-;

dL

Le mdimdti
es

arhitecti postmodefnitti afftericani, Char Moore 9i Robert Ventur.

regionalismt anl urban srn;

influent: a dural cel mai mult, dintre slilurile apArute in UR55, intre Revolulia
a c6rui

A \J

constructivismul

fost curentul radical

l\,4onumentul Internalionalei a lll-a, al lul

din Octornbrie 1917

5i

impunerea realismului

socialist, la sfartitulanilor 1920. De$i abstrac(e

VladimirTatlin, detl nu a depbfil stadiulde plan, exprim: dilemele conslructivismului. Scopul 5;u e de un socialism autettrc, forma urmeaza o secvenl; logaritmic;, dar trimlte evident la
TurnulEiffel. in fascinalia sa pentru transformarea produselor industriale lntr-un limbaj abstract formal, cons'tructivismul apa4ine seriei de curente experimentale de la inceputul anilor 1920, care au compus modernismul. Constructivismul rimane incontestabil o ,,marc;" ruseasce, avandu-siorig nile in vehementele polemici postrevolulionare legate de exprimarea aspectelor vielii de zicu zi prin intermediul artei. lnevitabil, subiectivismul a intervenit in determinarea felului in care chiar presupus oblectiva Ftiinl6 poate Ji transformatA

si(on)lienr lip5ite de referinte, une'e eremple reflecti formele puternice ale industriei
poate ca o sugestie ce giinla pura, ch a'daca pulrn romanlala, ar puled inloLL.

grele

valorile tradilionale rusegti in conlinutul

spiritualalartei.

/^ l.,

KONSIANIN MEINIKOV(1890 I9/4\: VLADIMIR

rarlrN 0885-r951).

tEoNtD vEsNtN

(1880-r9rr). vrfioRVESN|N ( r882 r9s0);

ALEKsANDER VESNIN (1883-1959); IVAN IEONIDOV

(1902- 1959); NIKOLAI MUUnN(1889 1942)

radicalism; condensalor social; experiment; avangard;; art; ti societate; reinnoire constructivisrnul a oornit de la dou; premise, tranume. c; arhrlFctura poate ref lecta ti chiar grabi formarea noii societali sovieti(e ti ca b ologia )i [ /icd sunt baza ralional; de la care se poate pleca.ln

in forma con5trJita ConstrJCtrvrsmJl s-a aflat in permanen!i pe granila sublire dintre design funclional ti art6 subiectiv6, devenind o linti
utoara cand 5ubiectivismul a devenit, in op nia regimului sovietic, suspect politic. Cu toate acestea, in form; clandestin;, constructivismul a supravieluit, inspirandu-i timp de generalii pe arhitectii din alafa
URSS.

^ U

consecinla, nu era nevoie de reperele unei tradilii artistice, iar prin angajarealn progresul social arhitecturaarfi servitunornevoi pfesupuse a fi reale- Procesele gtiinlifice aveau si genereze noiforme f6rd a face referiri la tradi'lie. Inilial, constructivismul a g;sit un debugeu in lucraale ani<tice, generatoare de polem|Ci, :n5d leluls;u era mult maicomplex. l\.4ilutin a propusforma ideale a ordsulursoc.a rst, in trmp
ce
,,

>

CoNSIRUCT CHETE I/onumentul Intenationalei a lll-a, VLADIMIR TATLIN, 1920 FaimosulturnaLluiTatlincapteaz;dinamismulnructura or ' or\.ru livi\." lin p . trndrurd efel erd d -L

ttiinla tiarta propagandist, denladi

s-au combinat

pentru a conduce oameniicatreo cu turA nouA,

ALTE CONSTRUCTII

al!iarhilecliiiau

Planurile cEdriiPravda

axat preocupArile pe

condensatorii sociali"

noile clbdirifi institulii

1923; lnntutulLen Moscova, IVAN LEONIDOV, 1927; ubu Rusakov- Moscova, KONSTANnN NTELNIKoV,

Moscova, AIEXANDER VESNIN,

care ar

fiajutat la instaurarea noiisocietdli. De

1921-1924
ln Ukraina
Barajul
D

menlionat sunt formele puternice, angulare, ale cluburilor muncitoreiti din N4oscova ce poarta

nieproges, VII(IOR VESNIN, 1932

semnitura lui Melnikov; la scare mare, Melnikov a tacut planuri pent'u struct.r le ndustriale pc
care Un unea Sovietice lrned $ le promoveze care monumentalizau clasa muncitoare.
si

exprcsionism; deconstr!ct v sm;

din Lul Lrd virudld Le aJ dvut loL rn Pdris incepAnd cu perioada impresioniste chiar

lt \./

Arl'iler riiau raspLrrs imed at la .evolJtiilo

dac; rezultate e iniliale erau eclectlce ti confuze, iar lnfluenla diferitelor ...6meera greu
de depistat cu precizie.lns; in perioada

lui Nietzsche, Charles Edouard leanneret Le Corbusier, cum s-a autonumit ulterior s-a mutat la Paris, in 1917. Le Corbusier a adus cu sine, in cap tala artlstice a lumii, perseverenla lui mesianici, condamnend formalismu Scolii deArte Frumoase ti declarend r;zboi cubisrnulu in man festul seu din 1918 (,,Aprds le Cubisme"), care a introdus conceptul de purism. Chidr dd(d Lubis-Jl d gererdl o revolLrie In artele vizuale, incerc;rile de a transpune doctrinele sale in dorneniul arhitectur i au fost mai pulin incununate de succes. Cu un stil reto i- ce d deverit..-drcd" sa, Le CorbJsier a parut sa condamne complet miSc;rile existente, l^nsa in realitate a preluat multe e emente din acestea. Ca li cubismul, p ctura purisu prezenta obiectele in feluri mai pulin obi5nuite, in*, in loc 5; iSifragmenteze ,ubre.le p, le aacentua .ara.rerulvoltmetnc, lucru ce venea in sprijinul def niliei pe care Le Corbusier a dat-o arhitecturii: ,,jocul controlat,

posLcubrstd.;1o'rii i920,

pr Le Corbu.ier, dnd 'n arhitectura au dezvoltat aspecte estetice cu ti diferite eLemente comune.

. Lt CORBUSIER) r96s), ANDRE LURCAT ( r894-r 970) IOSEF HAVLICEK.I8OO.IOb I,, KARTLHONIIC (1900 1966); BERTHOLD LUBETKIN (1901-1990)

/.1 et
-

CHARLES EDOUARD IEAT.INERET (T

f887

vo um;forma;spat u; lum nA, puritate Dupd o cariere eclectica, influentau de valorile propoveduite de Mi5carea Artelor Si MeSteSugurilor, dupb o lung; perioad; de autoinstruire ce a inclus o cel6torie la Munte e Athos ti citirea opere or

1t) \-/ ^ J

.orect ti magnific al volumelor aduse ln umin6". l^n anil 1920, Le Corbus er a contribuit la cvolulia estetic i(egat; pentru totdeauna de modernism) a formelor albe, neclintite, venind aut dintr-o apreciere a tehnologiei

coNSTRUCTI-CHEtE

.at ti

a artei. Noile metode de construclie,

vila savoye Poissy, Franla, LE CoRBUSIER, 1929-1931 ,,O mat nA in care sa setrAiasc;" ial; def n t a data de Le Corbuser uneicase, in anii1920, iar c;d rea de tat; prezinu nru le dintre deile u d n aced perioada. Estetca purBli ene dezv; u ti deelemente blne defin te, aranjate subtil- pion , ferestre orlzonta e. acopers-grAd ni I elaborata promenad; arh tecturali.
Bazinul

J,t,npa e . reled/d legd.ur,le d rtre strlrrura 5 invel F, permilend c adirilor s; se ridice. ,radinrle de pe ocopen;ur aJ , redr o noud relalie intre natur; ticonstruclre, in trmp ce
[erestrele orizontale, lung], redau priveliSt le

pinguinilor Regentt

Park

zoo, Londra, Anglia,

1934 Pltern c inlluentat de eslet ca purn; a hlLe Corbusier, c! volumelo :i forrne e sale a be, Lubetk n 5 a
BERTHOLD LUBEIKIN,

intr-un mod complet diferit de sistemul

trad lional de asezare a ferestrelor. in aceast; etapa a car erei sale, Le Corbusier imp;rteSea increderea rallonallsm ului in faptul cA produclia

demonnrat timonenirea sovetc; pr n.aracter! N, dl "l pa dubll h"li d d r'"1'". ' omaimemorabila rna! ne a modernismului b r ta n c.

'.

. -;

ALTE CONSTRUCTII

ln Franla
Casa Larocheleanneret Vila 5te Pdrs, LE CORBUSIER, 19231

Gd

rches, tE CORBUSIER, 1927; V a Se! rat

Paris, ANDRE LURCAT,

1925 1926

ndustrial; va rafina obiectele, reducandu-le a forme e or esenliale - furnizand astfel olemelle F-cl Fie a'e de'i9ru Ji drl-i.ectoni(. ldeile ui au cont nuat s5 evo ueze, lar din 1930 ucr6rie sa e au cbpatato asprime de iberata, pastrand in tot acest timp puternicu siml al formei.

h
B

Republica Cehe

rou pensi or de

stat

Praqa,losEF HAVLICEK si KAREL

HoNzlc,1929 19rl

ra1

ona sm; neodasi.ism; iunctionalism;

arhLtect!r; induniala decorati\';; expresionisml

devenit maiatr;g;toare pentru noile regimuri politice fie ce era vorba despre Uniunea Sovietic; sdu Ge.mania social-democratd fiindca ratrondlismJl ..gbndea" la scara nare, plasend planilicarea inaintea cledirilor individuale, tot ata cum societatea merita inreietdte 1r tdta individului. Arl^tecLu.a pdrea capabilA s; se sprijine pe progresulttiinlific pentru a contribui la inslaurarea unei noi ordini socia e. Termenul Neue Sachlichkeit (noua obiectivitate) a aperut in Germania, suger;nd o profunzime filozofica a unora dint.e cele mai bLne lucrdri ale curentului Ralionalismul a,,produs" numeroase cartiere de locuil, Tai ales i1 l-rankfun ii Be lin. lVulte au fost doar ,,cosmetizate" conform curentului modernist, cu toate c; Ernst May, in Frankfurt, SiWalter Gropius, in casele proiectate de elin Weissenhofseidlung, s-au luptat cu pfefabricalele $icu

, xpozitia

din 1932 de la Muzeulde Afte

Bashaus

Dessau, Gemania, WALTER GROPIUS, 1926

ModernS, Henry Russell Hitchcock

ti Philip

rnso. nu au luat cJ ei dedt imagrnea, fara rl arcetura social; corespunzitoare. Cu , r( casta, transformarea ralionalismului, drntr-o )r.rctici vizend imbunAt;lirea condiliilor I ,,ociale, combinat; cu produclia industrial;,

'

cand cropius a ven t la condu.erea faimoasei icoli de arhitectura, in 1919. acea5ta se afla in Weimar. Dificultai deordin politicau impus mutareaeiin Dessau, dndur ocaTra lLrcrop,us sd desenere o|drullF noulurseo J
Panul, sugerand dnarn sm, ene anf-d gandit lncat toate cotel si fie egale,ln timp ced menslunlle imprcsionanle ale perel or de sticl; rnonumentalizeaza tehnicil indun alefoLoste pentru producerea nicbi. A|TE CONSIRUCTII Pavillonu Barclona Expozilia Intmalionala de la EarceLona, spania, MIES VAN DER RoHE, 19291 casa Schrdder Utrecht, olanda, GERRIT RIETVELD,

r'r-un aurentestetic, ddevenilcompleta.

( oNSTRUCT -CHETE

r.urnle - weissnhotsidlung, stuttgan, Gemania,

a

Q \/

La

irceputul secolului XX. doud lucruri

iAcoBUs ouD, 1927

1924 1925)
materialism; ralionalism structLrral; arhitecturd corporatista expresionism; postmodern srn; rotalitarism

au adus relalia dintre arhitectura

ti

, frmania

ralionalism ln centrul atenliei. Oferind posibilitatea construirii clSdirilor din componente produse exclusiv industrial, ralionalismul a c;p;tat o nouA dimensiune estetica. ln acest timp, evolulia ttiinlei aducea cu sine tratamFnte pentru boltle oamenilor, ar adoptarea acestor tratamente a devenit un impera(iv moral. Rationalismul in arhitecturd d fost rezultatul lmbindrii progresului tehnologic cu angajarnentul social.

organizat prc ectul Weissenhof, avendu-l r d rector artistic p Miesvan der Rohe, pentrLl a ,rnonnra potenl dlulpe care ,,noua arhitctlra" 4o n spalib pe1tru locuir te, ul.e iol '.pd.ep'N.a 1l.ven nd un exemplu aL formelor simple, d scip lnaie,

'

produ4ia industriala. lns; constructiile

individuale, precum
casele luiLe Corbusjer au str;lucitTn luminile rarnpei. Astfel de clSdiri erau imagjnea clara,

1886-1o70). Lf coRSuslER ( 88/-rq6\) GERRTT RIEryELD (1888 1964); HANNES ITEYER (1889-19sa);
(

/^ er

WALTERGROPIUS

/ 88i

r9b9\. TUDWG MrFs

vAN

DER ROHE (

r886

1969). ERNST MAy

ti

Bauhaus-ul lui Gropius,

JACOBUS JOHANNES PIETER OUD (1890-1963)

lt) I V

produ(lie industriala; plan ratrona,

u'or oe recunoscur, a ,,noii arhitecturi", ii au

$i

eclipsat celelalte

Exemole de lucr;ri arhitectonice

concepute pentru aimbunateti conditiile sociale au existatinci de la lum;tatea secolului XlX, iar disculiile despre necesitatea unor noiJorme de arhitecturi, adaptate noilor tehnologil, dateaza ince ti mai
de demult. Cu toate acestea, a fost nevoie de

manifestariale ei. Formele elementare ale ralionalismului,

deschiderile

mariti

tulbur;rile sociale de la sfartitul Primului Rizboi Mondial, de pe lol .uprinsLrl Europer, incet cele dou; tendinle si fuzioneze,
form6nd curentul ralionalist. Retorica a

estomparea distincliilor traditionale intre {alada ti spatele unei cl6diri ori intre exterior ti inlerior, au devenit sinonime cu arhitectura moderni. ln Amenca, pentfu

onstructie in

plus, toate acestea erau ins65l

Clsdirea primiriei - seinajoki, finlanda, ALVAR MLTO, 1 958-1 960

,\enta cursurilor predate la influenta fcole

rkrs Beaux Arts.

AdLoddF
ar

d"

.d..pubh

ul \,lddirilel.;.eobs. re

irebui$

se afie

intr-o armon ie maideqrab;

sfargitul anilor 1920, funclionallsrl']ul era rlcfinitiv legat delormele libere, organice, ale rnor arhitecli precum Hugo Hdring 5i Hans ',chaToun, care vedeau cl:dirile ca pe une te
La

misterioasa", com!n cand anfellatura soc aE ti simbolicaacofceptuluisauprivtorlafun4ionalism. Paderuldesch s, etajulcare latnette parcA pr n acoperrt relaliain carc construclia seaflA cu ce e a te cl;diri din centrll orarului - toate slst n umanismul bera al

l)entru activitatea uman6. AceasG infuzie de revoie socia i a dus funclionalismul mai r.pd' te decel alunse<e exprerionismul. a' lormele sale neregulate, uneoristran i, erau {)pusul presupusei oblectivit;Ii a
rationalism ului. Exilaji din linia lntai a modernismului, in Inare m;surA din pricina neinlelegerilor cu c Corbusier, funclionalittli ti-au gas t rnangaierea in Scandinavia. De exemplu, ',uedezul Gunnar Asplund a ar6tat oarece nf nit;Ii cu mitcarea Iocal: Funklt deti l!cr;ri e luiimpfumutau elemente din reoclasicism. lns; in uniunea formelor libere au materialele naturale, toate compuse in lurul necesit;lilor omulul, f inlandezul Alvar Aalto a demonstrat ci gandirea lunclionalisu poate fi mai aproape de om 'lidr dec;t fJnclronals"rul In sine. ALeastd

ALTE CONsTRUCTII

Audtorium-Ch acaqo, lllinois, SUA, LOUIS SULLIVAN, 1887 1889; UnityTempe-Oak Park, Chi.ago,
llinois, sUA, FRANK LLOYD WRIGHT, 1905 1907; Garka! in apropierede Lubeck, German a, HUGOHARING; 1924 1925; Cl;direa Univrsitaliidin Leicester Anqlia, JAMES STIRUNG ti JAMES GoWAN,
Ferma

1959 1963

atur; a modernismului, numiti uneori

A t!

\-/

Fun.tionalismul crede cA formele pot f deTvollale cd sa se polnvFa.ca lunLLe

a

Chiar daca ideea ci forma urmeaz; funclia era in plinb vigoare in perioada
de incepLrt a rnodernismulLri, in an i

lo'. A, ed5td

olerit o bdld. pre5upJs ob FCrivd,

I920,

penl'L nvenlared roilor fo.me, suger;nd .a dr hile( tL,ra ar de Vd di1 revoile oamentlor mdi
degraba decet din traditie sau ierarh e; astfel, 'u tct,on"lis.rJl a devent )i rdmdnp - unL drntre aspectele cu o mare incbrcetura emot onale ale fitodernismuluiLOUIS SULLIVAN
(
1

originile sale se reg;sesc cu mult timp in urm;. Teoreticienii f rancezi ai arhitecturii din perioada iluminista au reut t si slabeasca
(

tradilie" in opozllie cu ceea ce se .onsidera a ficurentul principal, al carui nucleu erau Le Corbusier 5i Mies van der Rohe , a ietit din nou la suprafal6 in perioada 1950-1960, atingand apogeul prin c adirea Filarmonicii din Berlin, purtand semnbtura lui Hans Scharoun.
,,cealalte
coNSTRUCT -CHETE

i"r'ilozotu

redinla odrb" in dulo.itatea lo melor clasrrp, germdn ceorg H"qel, ir t5tel,.a

856 1 924)j

FRANK LLOYD

WRIGHI (1867 1959); HUGO HARING

(1882-1958); HANS SCHAROUN (1891 1972); ALVAR AALTO (1898 1 976); IAM ES SIIRLING

\1924 1992)

functie; forme; proces;

industrial

afirma ce orlginile arhitecturii se gasesc in nevoia de a furniza incinte pentru dverse activit;1i sociale ori cu anumite functionalitali. Pe la jumetatea secolului XlX, modulin care arhitectura putea fi rev gorate, prin noile funclionalit6ti carora cl6dirile trebu au $ le corespund;, era o chestiune la fel de arzdtoare ca 5i rolul noilor materiale de

(- clidiea
in

Filarmonicii

Berlin, Germania,

HANS SCHAROUN, 1960-1 963

aniil920, scharoun a fost unu dintrepincpa ivocaliaifunclonalismuluicabaraaformelor

rrh tecturale moderne in acean; eala deconcene iapodopra arh tectLr Lr organizarea nteroara r fmarette opt m zarea acunicii, iarforma generala ene datd de randurile descaune, atezatela nivele rliferite, pe un plan neregllat, anfel lncat f ecare

lnalt; si fie ti practic;,

Siposibi16. in specialin

legetura stran5; d ntre cl6dirie inalte si

Chicago, incepand cu '1870, arhitecli precum

ca fiind,,ralonaE" ii,,anonim;", seasram edeo ambiguilate memorabi ;.

dercrs,

Bu

lding

prosperitatea corPoratistd.
ALTE CONSTRUCTII

W lliam le Bdron Jenney, Dan e'Burrham ti Louis Sullivan au lnceput sE recunoasce faptul c; volumele extinse ii noua structur; schirnbaseri radical convenliile arhitectonice. Pentru Suljivan, al cbrui eseu ,,The Tall Building Artistically Considered" a fost prima
incercdre de a dezvo td o leorie a destqlulL

coNSTRUCTI-CHETE

."'

c hrysler

Buiuing

New YorK SUA, WlLLlAl\4 VAN ALLEN,

1930

ih sUA ch casoTrbuneTower c hicago, lllinois, RAYI4OND HOOD, 1925; Empire State Blild ng - New York, RICHARD WILXAM LAMB 5i ARTHUR HAR[4ON, 1 931 ] RCA Rockefeller cenler, NewYork, WAL|ACE HARRIsON i.a., 1931-1940; 860 -880 Lake 5hore Drive
SHREVE,

(
r

decoraliunib sa jazz age ricu varfulasculit ca un ac, o p dhrrpflult. rl Fllul sau ,/oiau ,d ,e d.iou p reast; c;dire va ficea mailnalu d nintfeaqa lume, a hrys er Blilding, term nata chiar dupic crash'u f ndnciar rqudLr se puternic ftdinta oarnenilorin capilalsm, e esenla

'',

r;

Bu

ding

Chicaqo, lll nois, l,4lES VAN DER ROHE,1950 1951i Citicorp

center

New York, HUGH STUBBINS,

977

zgarie-norilor, in6llimea era ceva senzalional, pasionant titulbur:tor. Plecand de la pa4ile metalice ale construCriei, arhitectul a niscocit propo4i' eleganlo sr orndmenle irovaloare. inspirate din formele naturale. Chicago a conlinLat 5; atrdgd arhitpcri Inveltivi ( are sa se ocupe de designul zgarie-norilor. Competjlia pentru cl;direa care urma sa
adaposteasca Chicago Tribune, in I922, a atras concurenli din intreaga lume s-a putut face o comparalie intre modernismul din Europa ticel din Statele Unite. Dar New Yorkul
a devenlt centrul designulul de zgarie-nori, cu al sau Chrysler Bulldlng, de Wi liam van Alen,

,rrhitecturizqAie-nonordinaceaperioada. Cbdrle .onnrurte u terior aveau sd fie ma sobre.

ln l,4alaysia Petronas Towe6

Kuala Lumpur, CESAR PELLI, 1998

SeagEm Buiuing -NewYork, sua, MIES VAN DER ROHE

PHtLtPJOHNSON,

t95+19s8

saln Statele Unite, in 1918, Van der Rohe a ,lezvoltat o enet ca p na de fo4; pomind de la o trilerpretare in.isiv6 a.onstru.l lor.Tn Seagrarn Buildinqe a ifcercat si surpr nd;in#i esenla c;dir lorinahe. Adesea
Lre la sos rea

tolalirarisrn; afi itecturd

ecoloqismt regiona sm

-i..1:...r..-'S

Cu cat terenurile deveneau mai valoroase, construcliile inalte deveneaLl mai atractive. La sfertttul secolului XlX, zgArie-norii au pus la incercare ingeniozitatea

ti cu Empire State Bullding (1931), aflate in competitie pentru titlul de cea maiinalta Lladrre d,n lume AmandouA spr jiredu teona
lui Sullivan, conform c:reia cretterea populatieiSi nevoia de birourivor duce la aparilia unor cl;diritot mai maripe terenuride micidimensiuni, ceea ce se putea obline numai construind pe vertica16, ti amandoua exprimau aceast; mi'care verticala prin verfurile avantate catre cer. Rockefeller Center explora ideed (arl,erLlu comer!tdl urban, c. un amestec de cl6diride in;llime mare si rnedie concentrate in jurul turnului RCA, proiectat de Raymond Hood. Dupe 1945, C hicago fi-a recaiigat locul de frunte, in mare parte datoriu ingeniozitelii arhitectilor de la firma Skidmore, Owings & Merril5i priceperiilor de a reduce cantitatea de otelfolosita la construcle, m nimizend astfel costurile. N,4ai recent, economia exploziva din Asia confirm;

arhitectilor in oblinerea echil brului comert/

ad;, cet tiin provocarea vizuale Sitehnic; pe care o reprezenta o astfel de slructura.
omtteL aunrurnv, t846 t9t2) R|CHABD SHREVE(1877 r946);WrLLrAr\4LAI,4B(1883-19s2),
ARTHUR HARI/ION (1878-19s8); RAYI,{OND

A !

wLLnv u gnnor

JENNEy (1832-1907)

HooD

(1881 1914);WILLIAM VAN

ALEN

LUDWG MIES VAN DER ROHE CESARPELLI(n 1926)

(188J-1954); (1886 1969); WALLACE

HARRISoN (1895 I981)j HUGH SIUBBINS (n. 1912);

ll

/n \-/ V -

in;lliffre; linie de or zont;

simbolfa ic Dou; inventiidin a douajum;tate secoluluiXlX liftulsistructurade
a

II
It tl
fl tt ll lt
IE

,$

rezistentd din

olel

au fdcut ca orice cledire

\t

negrmur e.totalitare au diferit de t ran te pottttce antenoare pr n resurse e tehnologice extinse de care au beneticiat, atadar prin controlul pe care I au putut exercfta. Aceste regimuri au avut la dispozil e mijloacele 5i motivalia de a

Q \/

obtinefea unui respuns la intrebdrile totalitarismu ur priv toare la relati e dtntre arhitectur; ti soc etate. in ltala, avangarda a supravietuit, alungand sa joace Lrn rolin arh tectura ,,oficiale". Dilerite nterpretdriale modernismulu pot fl
intalnite in colonrile in .are copi i emiqrantilor erau trimitipentru a se bucura devacanle platte de stat, in cl;direa in care Part du Fasc stisi avea cartierulgeneral, dar Siin gar le

coNSTRUCT

CHErE

Universitatea Lomonosov

fvloscova, Rusia, LEV RUDNEV,

1947 1952
5talin si-a tr rn sarhitectiiin SUA in rnaresecret, pentru a nud a connrucna zgar enor or tia se pregalr pentru

orchestra forle ur ate care s; le consolideze du.or .d.ed, I J.P/ulfalp.arp pvocd o dila-d a deologiel lor, intre dorinla de a-tl proclama puterea tehnoloqice sicea de a evoca referinte istorice si nalionaliste.
ALEXEI'CIUSEV(1873 1949), PAULTROO5T (1879 1 914)j IVIARCELLO PIACENTINI (1881 1960)t LEV RUDNEV (1885 1956);BORS IOFAN 11891 1976); GIUSEPPE TERMGNI(r904 l94l)l ALBERTSPEER (]904 1981)

rd carea celor,,tap1e suror" ooc!r r!rn care procarna!

vaor ebohevicer erau

totodatd puncte straleg ce de 5!pr,rvegrrere a oratLr

r;5;rite pe tot cupr nsulUri

.i

. Se

viza crearea,

r.

cu sprilinul arhitecturir, a unel unitali simbolice

operalrolale I;rd oreLedenl It irro.ia i;nl in cazur le cele ma bune, aceasta acl une a

Un verstatea de stat din Moscov,r, inlr un turn ina l de 240 de metrifancat de pattu ar p

produs capodopere raliona iste precum Casa

c!

camere penlrLr

lt') /l V

putere, g gantism. istor e;

Begimur e rola||lare

eiopele dir a'r

Germanta

dp fac.io. dir Co^ o, de uiu .eppe lo11691 cladire fascinanta datorit; complexit;lii rlguroase a constructiei, a detalulu iia compozl e, precum Fi din pricina provoc;r lansate ipotezeica o soc etate bolnav; produce
arhitectura de proasta calitate. insd conex unea de nesters a ral onalismului italian cu fascismul l-a provocat pe Ernesto Rogers, supravetuitor
al per oadei fasc ste, sa respingA rationallsmul, vestind regionalismul cu Torre Velasca, din M lano, la care a lucrat.u altiarhitecti.

n!denl

Decordtiunil," ref e.ta

CasadelFascio Como,ltalia,
G IUSEPPE

TERRAGNI,

l9l0 1940 de exemplu

nazist;, lta ia fascistb si URSS au folos t arhiiectura pentrLr a extinde inf uenla 5i
pJte,ed da \ldL A, es e L.e ld de./vol.d5erd importante m Fcari avangardiste, iar atitudinea fiecareia fate de respeclivele miscariofere un indiciu asupra ro ului arhitecturiiin ideoLogiile respective si ajuta la

1932 1936 E eq;nt proportionata, ins; rq d; iidezolanta, aceand cid re a dd;pon t biourile si ad!nir efascinilor Proporl e

t
f

geometria c;d sunt extraord nar de sof n cate,

nd

exemplllpe e.t
a

pozte rationalsmului t,r

prnsintre nevora de
masLrra

an,

Regimu sovietic 5i cel naz st, cu ambitiile lor megalomane, au fost ma brutale cu
moFtenirea

modern za 5oc elnlea, In ,rceeal

fasc

avangardiste. Albert Speer a facut planurile

Bedinu uipentru

c! expresia arlsic;, n.la fala de store.

ALTECONSTRUCTII

Mauso eul

Lenin

Moscova,

Adolf Hitler,
concentrand orasLrlin jurul uneig gantice Panteonului.lnainte, vastulZeppelin Field din Nirnberg servise drept scen: pentru fi mele de propagande ale lui LeniRlefenstahl, conf rmand opinia marxistulu Walter Benjamin c; fascismul reprezenta estetizarea extrem; a politici . n UR55, respingerea planur lor pe care Le Corbusler le f;cuse pentru Paiatul
5ov etelor, in favoarea unui ,,tort de nuntd stalinist", avand in varf o g gantic; statuie

Rusia, ALEXEISCIUSEV,

1924 l9l0; Casa de pe d q (.omplex deapanamontq

Morova. Rus a, BORIS IOFAN, 1 928 1 93 1 ; Casa Ade Germane Munchen, cerrnan a, PAULTROOST, l93l l9l7; EUR (Esposi2ione Un versa e Roma) Roma,

l'hd.MAR(fllOPlA(fNTlNlr- 9r"at.
Cancelarer Berlif, German a, Albelt Speer, Palatul:t nte siC!lturii Varrovia, Poon a,
LEV RUDNEV,

l9l8l

"a'r"

]955
;

r lu Lenin,

a marcat evidenta ruptLrr; de

dvangard;. Des une e ideiconstructiviste

rLr supravietuit in planificarea urbanS,

adirlle etalau parodii insipide ale ornamentelof tf aditionale.

precascsm;!rban sm monumenta
arhrlectura zgar e-nor lor rallonalsnr; eco oq sml

pietisml

rJr rrod rleLLur ,,lp,rLrla n leao rl " ', care v za irnp in Tea nece5 tali or estet ce 5 iLrnctionale a e ataaer or la sc.rfti rn.rr-" SL, , a! 5tab t r trn! in pr vinla ffran.rqemeflulLl .orporati5t I d l.hnoloq or de aor'rstrLrcl e, o[cfifd no or forme de arh teatur.i

n \-/

r.

n,, l r" .r.

asa nLrm

tir ,,st

lrterna! ona "), orllanlzaU

rrl

ln 19J2 de Henry llussell I itcli.ock:i Philip I oL , ..| rd i. I".,"

do Kahn in proiectele sale este llpsita d-" sens Corporat e, if clor nla or de a p-"r.eprte .Lp. ItJt ,tddl 'pomor'!. ce pesle le Ir0LUsct; depTe5 unea ecorionr c;5ial Do ea R;zboi Mond a, au adoptat faesalu de exefap Lr, Lever Ho!se

'

corporat . Desiavand eg:1ura

, ,L d "d

er

iar

'
cLl

^',f

ra!ona !nr! , nflLrenla lunclLonalisrnu !pcaiI a: a med L][]i ale afaceri ameria.rn a coIfer t corporat SanLtIt Lrn c.]r(ratef ap.rrte

d1\.^

rr r I ,!. ,^.9 &v

I952) a ifdLrqur.it aombinalia de turn care

se

/\ \.),

rou . .ul wRrcHr

rvAN / -DA\. LLo\ D jl ''r, ALBEFT f.AHN

LUDWIG t!'llEs vAN DER RoHE

(186!i M42r

q01, 2005)tEERo rI SMR|NEN r r9r0 196 t), 5KIDMORE, OWTNGS & MERRILL(fnrrd IortrLld if l916)

(1886 1969) PHILIPJOHNSON

irv.if l; a;Lra ina tur au cladirea pod um, care 5: maraheze prezenl.r a 5ol. ( u .-. e 24 de etale a e 5a e, aonstflcl.r .r lost rap d Lrmbrita de Seagram s Bu d ng, prrl;fd scnrnalufa LriVan der Rohe. in curind, n ci un oras nord ar.reri.an nL

f,.
al n

d., ,, f. ,j.
ca ndLrstfia

.4

J4r
a

_r

o.

modern sfn, llrncl ona 5fn, man.rqement; ideft taLe corpofdLisle; ind!slr -.; bLts ne!!, fTtdr ntc; tdlLLtnc

'ri.rdr-or
.

stic,i s olel, pe |l].rslrr; ac caclnom

.r .r .rjuns

g oba a. Estet

tl "r' dor '"i

s:

dofa ne m.tqinea (orpor.rt sta, pe fir;sLrra ce

| .r.

orpot.t,il.

Ju,

.;" a, r-,L

..

al V ''ri

Fabf cile

purt;nd 5emn;tLrr e

na u5iv pe.-oa a

arhtec! oT.rmeTc.rn dinan 1920 luiA berL Kdhn, afalaLr la lcl

de {Lrnctior.rlc ad or ac lLrcrare .r arhitealilor

d5cir;n;Loare in modu de operare. ln urrnetoarea decad:i, Fkrnk L oyd Wriqht, .arc dela con!tru !e b roLrri cc fclccLau noile
pr nc piiif ofgan rarea afacerilor, .r de5en.rt planL]l a scd u u centr.]l al I rme lohnsof Wax, in W sconsin Ma mtr I .rrir t,"( ! au .rdopt.rt d 5t n.lia pe c;rre Kahf a lacuL-o intre !paLi c dc produ.l e (labri. e)5i cele dcst nate birourilor (5edr e lirme or) de exemp u, centTe e ofas,o or lleiro 1, ahLcaqo New York conlr.rsteaz:r putcrn a au ronc c inalu5tr ale de a rnarq ric

'r oJ ,

"rlrblil

iri

coNSTRUCIIICHEtE Sedlul cenlral al lohnson Wax - Rac ne, Wisconsin, SUA, FRANK LLOYDWRIGHT, 1936-1939r turnu aborator connru tinirc 1944 1950

A. , !\hglrt, prrur! t !. rtr! i r.r .lq)1Lartr! I .ln.idtr .o ro11..,llrorrl'r rorclfrrLilliiri folo or5pe.1.. a flr f n rL,fll. 1t;frl fl r;i .n i. lir.r .le7-" ,, o.it.rr " i i LofLortrr4 [!! r .rL i. lo :r lLmirr z . flrr I r Lr. ilrl fr rl
L

Prczcflerid tamut e eletogene

.r e

nr nit.nreLe

modern sTnu uteurop-a.rn c(r o s nqur; entit.rte, expoT t a de la Mureul dc ArLa Modern; d I New York (cxpozii e ce a def nit

mni.o LtlLrrf d |
( leror,

!r.te lt!t !|r.rl.r.r ,.ofrplrr! t!r.

1Otrrr.

rh !,rrirr 1l; r.$1, 1]l, 1lJ.

rrf rdi!qdu tnfrI i]r..r.ctr(,..rrl,rr t fi!.1.e io.!r lcx \\/rb]rl r !1i( crn t \ f()l).rL iren !. i. ren rd n r nfrt r

tli t{l
)
I

Cornplexeie de cl;diri de inaltirne mic;/ medie ad6posteau adesea laboratoare de cercetare 5 zone de produclie laola ta
sediul central alfabr cantu ui de tfactoare John Deere, oriCentru Tehntc General Motors, ambele proiectale de Eero Saarinen,

Jra,. ld L." e,teti, a . t po, 6d L1 ,1otdd practrca, sub aceeas, identitate corporatista. in lucr;rile sale pentru IBM si Mobil, arhrtectul american Eliot Noyes a ar;tat cLtm aceasta tdentitate poate ft unuldintre aspectele politicii unei corporat|. Au fost necesare Socurile globale din anii ,l970 pentru a putea Tt sugerale orice alte tipuri de re at iintre afacer 5i design.
rriiii;

<-

Lever

House ParkAvenue, New yo*,

SUA,

SKIDMORE, OWINGS & MERRILL, 1952

AceasLi.l;drre, connruitdpentrLt.otrrpanranrciror propfi.tan ern! trar Lever, a dovedit ca rnodorn,fr europeaf poa(e f ada plr t ccrin telor .orpor.1 ne Desqn! e..urat siaparent rdronat, parea,r raflda elraenta comercd a si de(hiderea .,j trc noit. tehno oql deea comp exu u forrn,rrd |rr n llnr s o constl!(r.

lois,

tost pre Lrat.

or, proectee ulterio.re

t reprodus;.|o
do2vo

de ncrumir,rle l;nd concepr! si

.oordonifdert.nor!1.! nreriofut5rc!

nn)bitierut,

:.
,;l

creaf d dnlel rnecl !l corporar

ALTE CONSTRUCTII

hSUA
GLr,rrdfty B! ld

n9

Buffalo, New york,

LOUTS

o, Newyork FMNK LLOYDWRicHT, 1905, tabrt.a desri.:h Ford l Detro I, Mi.hiqan, ALBERTKAHN, 1822,lohn Deere, cad re. admin nrare \4otine. nos, EERO SAARINEN. ]957 195]

SULLIVAN, 1895;Lark n

8urd.g 8!llr

ra!ona]|'n, !son]anErn;

9::il:,:';"*

Bruta ismulare origin specifice iio definitie restran$, de5 aceaste etlchete a fost aplicau oricarei arhitecturi lpsrte de popu aritate din perioada postbe ic6. In 1954,
,,nouL brutalsm" a desernnat lucrerile unor tlneri arhitecli britanici, grupali in jurul sol lor Peler SiAlison Smithson, tia fost marcat de fascinalia pentru expresivitatea bruta a materialelor, a formelorS a funclillor.

fi \.2

SMITHSON (1928 1993); JAMES sTIRLING (1924 1992)

/^ l^l j) \/

LECORBUsIER(

90

88t

965)

LOUIS KAHN

1974). PAUL RUDoLPH ( t9

t8

t9q7),

cuno5tinle or fdceau ca din curentul arh tectonic sd remen; doar nuriele. nsplrali de revero:rmrla tombrldLre dl ua ara|r./el^ dp pionierat privitoare la arhitectura RenaSterii, ale germanulLri Rudo f Wittkower, 5i aparenta rigurozitate a noilor ucreri semnate de Le Corbus er s Mre) vdr der Rol'p. lrrpr I arhrlFcll brtaniciau c;utat o baz; maicredibila, din pLrnct de vedere intelectual, pentru proiectele lor. AJ ,i gd ,il o. grefdrd o dpli, dre e\lrerd d vechii doctrlne privitoare ia onestitatea mater alelor foLosite, pe forme e pe care Mres le proiectase pentru .ampusu Institutulul de Tehnolog e din ll nois (1939 1956). Proiectul pentru Hunstanton School, Norfolk, semnat de sotii Smithson, expune deliberat, cu o extraordinare limpezime, stf uctura, materialele ,i ,roprr. e, arora pa.iilele,unl de:tnatr.

PETER

SMITHSON (1923 2003);ALISON

one,trtate, raLet al, Ltne ar.htlcoLxe al/lre (,,o alU arhrtectLrra")

m.)rvd oe lo(Jrnra rmpJc; de aiutor social al a adoptat rapid modernismul, inse lipsa materalelor ti ser;c a
uLL d

Col,t

de proqramul britanic - al Doilea Rezbol Mond dup;

Cronicaru acestu curent arhitectonic, Reyner

Banham, a afirmat

c;

brLrtalismul este mai

degrab; ,,etic" decat ,,estetic", c;utandin ljod constient sa creeze o arhltectur; care sa .rsd d n tipare e tradil eiSi din canoane e qusturilor, gener;nd efecte prin intermediu
rfaterialelor
si

coNSTRUCT CHETE HunstantonSchool Norfolk,Anqlia, PETER:iALISON SM|THSON, 1949 1954 5o1ii5rn thson,rLr redus enetcd rationalina a u Miesvan

dd,oo.dun

...d,"pdb,t.f

.,,," d p.d,.

a forme or neprelLrcrate,

presupuse a deriva din funclie. Dupa ce Le Corbus er a fo osit betonu brut, f e numa s prelucrarea acestura impotriva intemperiilor, ca 4. 5; nu ma vorblm de orice {el de acoperire, era

element o bazi obieciiva cd punct de pec.re pentru o arhitectura ce n! face refer nt; a nimk,r lceva de.at a 5ine s,rLr . funclia pecafe o indep netle.
t\,l5n5stira La
LE CORBUStER,

Tourette

Eveux sur l'Albresle, Franla,

0 957-1960)

consderate,,imofale",incerc6nd deemo!e po emicile. E greu de ignorat efectu estetic pe care solii 5m thson au oblinut prin asezarea Srqder roL ... ol pleg",llJl rhr. ^1o-t el6r a Econor. st Comp ex, insa arh tectii ar fi
ob ectat, suslrn6nd cd astfel de efecte, precum detaliulelegant, erau date, de fapt, de pozilionarea logic; a elementelor ti ob ecte or obi5nu te, 5i nu de vreo ntenlie estetic;. Brutalismu a avut cateva rep icig in afara Anq de exemp u, lucrdrile in beton ale lui Pau Rudolph, din State e Unite. ln Suedia, in dn i 1950, Sigurd Lewerentz tia marcat reintoarcerea la afh tectur;, dup; 30 de anide .rbsenu, nu in limba.lu s:u de un putern c

Lrcrare a num;randu se pr ntre ultimele ce poartd sernn;turi mare arhitecl , Le Corbuslera explorat potent,r Lr betofLr Lr deacreaoviretalede texturi, forrnet efccte de Lrnrina 1n eta afea betonului brut, firin;st red LaTourette se apfopie de etoslr brutalismului, a c;rui apologeti ,rr preferat 5; i considere

h a.easti

s.

maid-"grabi etc decar est-"t c.

ALTECONSTRUCII Suqdef Holse Waltord, Anq d, PETERT ALISON

lo.r -L4 o or.

onpt6.

r959 1954, Ham Hommon (apartamefte) Londra, An9la. JAMES STIRLING r JAMES GOWAN, 1955 l958,Artand Ar.hiiect!re B! d nq Yale, New Hrven. Connectc!1, SUA, PAUL RUDOLPH, 19 58 1964
Londra. Ang a. PETER slAL|SON SMITHSON.

neoclas cism, ci prin forme ti materiale neprelLrcrate - niciodau, inse, grosolane.

functonal sm;

r.1of.

sml

Bazandu se pe stud ie de antropologlein mod spec al pe cele ale lui Claude Ldvi Strauss - structura smul a propus teoria conform cereia tiparele fLrndamenta e ale relaliilor socia e F a e comportarnentu ui u[aan ar pLrtea furniza baza pentru forme arh tecturale care sa evite anonifftatul ster , tehnologrc, al modernismulu ortodox.

/^ u |') rv /l V

cALoLI IRSK

, lcl AlDovaNLY(r
( .ltlzr

\E

rol

loo

rA(oBBA\lVA
I

HEBNIAN HERTZBERGER

otuo"re 'on 6r ro o.
nteTact une

'o|

arp.o.

alo.

Reconstructla urbane de dupb a Doilea Rezbo Mond ala p;rLrt s; iiofere modernismu ui cecu in a b de care avea nevoie pentru a li demonstra capac tatea de a crea oTa:e inse dezbater le asupra unor subiecte precLrm ierarhia sau monumental tatea, purtate in cadru Conqresulu Internal ona de Arhitectur; Moderna, care defin se ortodox a modernista i'n.ep;nd de la aparitia sa, in 1928, au dev-"n t repe0e contfoversale Condus de afh tecti prea t neri ca sa fifost act v ina nte de 1939, curentu structuralisr a resp ns tehnologia ca qeneratoare de arhitectura F a c;utat arheL pLrricare
sa

stinghereasca) interactiunea soc ale, expresia estet c; f nd secundar;. Cu toate acestea, in rnod aproape inevitab , cl;dirile structuraliste rigid zau ceea ce ar fi trebu t sA fie structur .o dlp " ibil., 'd1.lo m"1d or^ ple lor ir mag n u5or de fecunoscut. Van Eyck a fost un membru de frunte al ,,Team X", tanara generat e de arhitecti care a reugrt sb i_ngenuncheze Congresul Internal ona de Arh tectura Moderna, in 1950. Mai mLrlli r.embriatacestu qfup, pr ntfe care Peter 5i Alison Smithson, au .dl p'op-. ,I pr F Jrbdt e d. dtm^.1\, despre care suslineau c6 der v; d n t parele sociale. Ch ar Le Corbusier s a a dturat grupu ui a proiectulseu final un spita dtn Venetia, a c;rui pr nc pa a ca tate este cA nu a lost niciodat; construit Cea mai de succes rea zare au fost planurile (semnate de

tr

arhiteclii de la Cand s-losic Woods) pentru Universtatea Liber; d n Bed n, ide e berale
si proqrama de

afinitali

cLr

inv;Umant avend stranse !tructura srn ul.

CoNSTRUCTI CHE

' r'r \.

Ot ollp I . rud" , l'rbar

c;l;uzitoafe

Or

fi r' orr

.
a

central Beheer Ofiice Apeldoom, olanda, HERMAN HER17 BERGER, 1970 1972 in vz rnei l! l.rtzbcrqor,5patiirlperlr! b roLr ene traltnrenlil ifLr-o 5.r. Llc !r Ut mai n c, ( egat!r

,,LLrra na

era A do van Eyck, care

iftre

ee

ade5ea

iv,ifd fa.rIt;tr

(onr!fc tor!

c!pr

ns

cal;tor sein Alrica de Nord Siadoptaseteor

nrtr !n vo rrn leneral

ALTE CONSTRUCJ

ui Claude Levi-Strauss conform cereLa structura soc etalii deriv; din releaua fLrndamentaa de re atii A acliona l^n nler orLrl d, p ot trJ rL't .o. alF dd ti ad pt 5 . ooq r. a
v elii; a

ofelifat

l-n

afara lor era o forme de ex

L6vi Strauss a adaptat un concepL linqvist c la dorneniu antropolog or '

Amnerdarl, O irnd., ALDO VAN EYCK, 1957 l960tLln ver! ldtc'd Libcra Ber n,Cermana,trma CANDILIC jOSIC WOODS, l95l 1979,:coa a Monte$on DeLft, O.rnd., HERMAN HERTZBERGER, 1966 l970ra.e!L alar.Ha t.nrbr d9., Ang a.

ei Transpunend acest

^pl in drL le.Lrrd. Vo1 ry "nd

t .u

l967t5p r. ! dc plihiitirc MrddeLhanri, O.f{la,IACOBBAKEMA, l97l 1974

RALPH ERSKINE,

1ad ' o

trebu au identifaate I pare e fundamentale

L5 rnen iondte. A\
c

rn mod e. iden r ne\ ore

doo'turtu "[r.r d. or^ela | .p,riil. Lrnpi

edir trebuiau s; cu tive (s nu s;

re!lon.

srnt

e.oro!,r5mt.ofslr!.rvrr,

Re9_ionalsmu a fost o reaclre la unrlormttatea pe care o dovedea modernismul in pof ida enormelor diferenle climatice ti sociale. Prin definilie, curentul variazo,nfun. tede lo(dt,e, oar(eed.eune/te mani'astdriF lut ir,r otFndtntacoe erta, dacd

Q \/

nu intr-o mitcare formale, e angajamentul comun al proiectelor de a r;spunde la conditile locale, adesea sprijinindu-se pe traditiile indigene la fel de mult ca 5i modernismul.

NIEMEYER (n. 1907);ERNESTo ROGERS (1909 1969);GEOFFREY BAWA (1919 2003); CHARLES coRREA (n. 1910); RAJ REWAL (n. 193a)

n U.

HAssaN

fATHy,lo0o to8q, LUts BARMGAN qO. tq8s):BRUcr GOF|,loor '98,,. oSCAR

Pe mesura ce modernismul era folosit in intreg Occidentul, a devenit limpede ca, oncet de universal aplicabile erau caracteristicile sale progresiste, materialele, forme e fi tehnicile de construclie nu puteau fl ,,transJerate" asa u5or. Le Corbusier s-a confruntat cu astfelde provoc;riin noul oras Chandigarh, din India, unde, ai;turide colaboratorii $i (Max Fry ti Jane Drew), a lnleles ce trebuiau sa se adapteze la climatul Indiei la industr a locala a construcljilor. Numerosi alli arh tecli, de la exuberantulfi eclecticulBruce Goff, din Oklahoma, la

mare succes al criticului de arhitectura

Kenneth Frampton, acesta a recunoscut, retrospectrv, ce tendinla incepuse s; se rnanifeste cu ceteva decade inainte, oferind eg tirnitatea teoretica pentru atingerea nazu nlelor rnoderniste pfln intermediu

.ondltiilor locale

- clim;, lumin;,

topografie.
Arhitectura indian; este mai pulin spectaculoasd. Pentru arhitecti precum Charles Correa ii Raj Rewal moitenirea e rrnportant;, ins; impos bil de re.uperat; ea olere mai degraba analogii decat modele de coplat, in timp ce modernismu sugereaz; lelLri cocrale dbsenle din arltta(turd no dna tradit onale. Astfel, ucrer le lor sunt o d stilare subtllb a ambelor jimbaje arhitecturale.
CoNSTRUCTI CHETE cledirea Parlamentului - Kotte (Bnse Cobmbo). SriLanka, GEOFFREY BAWA, 1979 1982

tehnologie corespunzAtoare;
reinterpretare; adaptare; loc

5i >en5,orlul Ceofl.ey Bawa, drn ..i Lanka, Si-au gasit propriile ,,relete", imbinend principii formale ale modernismului cu

rdlindlul

trimiteri la tradiliile indigene, totul adaptat la fo osirea materialelor dispon bile pe plan local.

in ,,Towards a Critical Regionalism", eseul de

Regionalismu a inflorit maiales acolo unde atitudinea critica fa16 de rnodernismu folosit pe plan interna'lionalavea un scop politic, ca in Amer ca Latina sau in India. Lucr;rile ur Luis Barragdn, in Mexic, 5i ale lui Oscar Niemeyer, in Brazilia, reprezinU variante pline de v aF ale moderntsmului, dublate, de inovatoare tehnici de construcl e ce au permiS obtinerea unor forme de un dinamism extraordinar gi a unor scheme .olor stice pline de viata, specifice traditiilor nationale.

on

6pLlLcur o'rp.

\.. dld r1o od pd.Lt

_ ' u.o 01 bo. d, " 1o- .n F ,r oos.. olor ral. tF pi pentru req ona sm, if.orporand conceple locale

prvrtoare

spal

Lr

5i

materl.le intr !n cadru tr bltar

MuTeul dpArG Contemporafa

Nileroi Riodelaneiro,
a tur N

Brazilia, OSCAR NIEMEYER, 1991-1 996

inn"Fod,".L"
Brazilia

o.. t-. o d,,.r.

.r6lF

dezvoltat propria trad lein ceea ce prive$e modernismul. O tem;.omunA este inventiviratea dovedit; in fo os rea nru.turilor de beton a c spriinind o ornj ".F1 ; ; od p ur "'nd\e so" ^. d'la d p" p" " " p!nct! de,r zbura pe deas!pra golfului

t'a

rc

ALTE CONSTRUCIII

q. o 4 lo r P"Llo 8.,, " OSCARNIIM|YIR, Velasca [,4ilano, llalia, ERNESTO ROGERS, 1954 1958] |\/uzeul c.ndi Ashram Ahmeddbdd, India, CHARLES CORREA,1963, LosC ubes cudadde Mexico, Mexic, LU|S BARRAGAN, 1 967 1 958

New Go!rna-lang; Luxor, Egipt, HASSAN FATHY, 1948; Pa atu in dunriilor (com p ex expozilional) , Sao

ecoroq smt slftrctu ra lrn

arh tect!ra corporatina

demarcalieintre public Fi privat. Oriunde aifi, esie po.ibi'sd asculli nJricd sdu sd te angajezl intr-o activitale persona16, de tipul vorbitului la
telefon. Acesl lucru, suslineau ei, avea rmp rcdll profunde penlru o.uinte, pe cdre ei le preconizau a fi adevirale ,,capsule" pline de tehnologie; pentru instituliile publice, privite ca relele Iegate prin noduri; ti pentru orate, considerate,,terenuri" potrivite pentru experimentare. lmagistica metabolittilor a datofat mult science-f ictionului. Expozilia N,4ondial; de la Osaka, din 1970, a adus ir atenlia publi.ulJi din lumea inlredgd perfor'.anlele economice ale Japoniei, ddr )i grupul metabolittilor, in caf e incepuseri deja s; apara divergenle. Niclodau membru oficial al grupului, Arata lsokazi a considerat forrnele elementare, platonice, ca fiind calea cbtre ordine intr-o mare de electronic;. Totuti, relalia dintre virtual ti real r;mane o preocupare centrale a arhitecturii japoneze.
coNSTRUCTI-CHEIE

ALTE CONSTRUCTII

lnlaponia
sky

Holse

Tokyo, KIYONoRI KIKUTAKE, 19s9;

UniveEitateaRissho Kumaqaya.FUt!4lHlKoMAK|, l9b/ 9b8 l,,nul)ony Ordld. KISHO KUROKAWA

1916

tehnooq 5m; brutalism; struct!ra sm;

9:::'x#''.

I I
I

un grup de tiner, arhiteLtijaponezl talentali, maturizaliin perioada imediat de

(! \./

In l960
ra

a dpdrut metabot.smul, pornrnd

japonezd

postbelic;. Atenlia gfupului era concentrali asupra relinrStilor unei so. etdii Le trebuia sa
facb fate cretterii economice iischimbarilor tehnologice cu un ritm extrem de rapid. Ca reaclie, grupula fu.njzat o platform;

de principiiarhitectonice pornind de la care afhitectura japonezb ar fi putut avea o influentb internalionalS.

KENZoTANGE (1913-2005); tUl.4lHlKO MAKI (n. 1928); KIYONORI KIKUIAKE (n 1928)j
KISHO KUROKAWA(n ]934)

rapida expansiune economic; au contribuit la ruptura decisivA de rid5cinile europene. Kenzo Tange, eminenla cenutie a metabolismului, a lncercat s; incorporeze esenla tradiliei a rh itecton ice japon eze in lucrarile sale, referindu-se la aceasta mai degrab; prin analogii decat copiind-o direct. Lucr;rile terzii ale lui Le Corbusier (de exemplu pavilionul Philips de la Expozitra Inlernational; de la Bruxelles, din 1958 - formd gigantic:, rmpetuoas;, generat5 pe baza principiilor matemdl:ae) au repretentat o alt; influentd rmportanta. TnsS aparitia produselor elecrronice a fost cea
5i

l'
l

Nagakin Capsule Tower - Tokio, Japonia, KISHO KUROKAWA 1 972 Dezvo tarea masivi a thnoloqiei cons derau adeplii mlabolismului lnsemnac; spaJ e peuonaeputaufi grupatein,,ciorch n " de ,,boabe' 1hnoloqizate. precumcapsulele
nd vduale din acest bloc-turn. Acetti ,,ciorchini" pot fi apoi nterconectali pin dlfer te miloace de

comunicarct iransporl,organizandu seasifelti

zonele publice ale orarului

Primarie-Tokio, Japonia, KENZo TANGE, I991 Iang a fost cel mal influent dintre arhitecli taponzid n a douajumatatea secoluluiXX, iar ideile sa eau adus o contibuli important;
melabolismulr.ri. D n lu.raile sale t6zii rszbate preocupa rea arhitectului fale de formel indraznele ri fata de ulilizarea tehnolosiei. Avand pen 200 de metriin;ltime, cadlrea primireien printre cele maiinalte din Tokio. organ zarea constru4iei face trimitere la speranla

J) I v

simbroza; comunrcdre; tehnoloqie;

care i-a unit pe meta boliiti intr-un singur grup, cu ocazia Conferinlei l\,4ondiale de Design ce a

avut loc la Tokio ln 1960. De la aparatele radio cL tranTisrori $i pand la telefoane'e mobile si nenumdrate alte aparate electronice din prezent, sustin adepIr metdbolismului, roate
nu fac altceva decat

in Japonia, modernismula avut o istorie lungi, pfecum ticativa adeptide renume, insA lncepand cu anii 1950 tradilia

metabolitiilor cA tehnoLogia va reconfig!ra real ile dintrespal u public rice privat, peBona.

s; altereze linia de

'o t^ oa" r .mL o rol.r; id d al. o P tendrnte,,rparute dup; 1960, ce au ;Jldl d e ..r da "'i" de ^ p ",., d" rr . pr-rr pe care arhrtectura e pLltea transmtte 5i pe care modern smu ortodox pafea s; e inabuse.

(! \/

Sursele lui de inspifatie var au de la referinte stor ae a cultura populaf;, insa toate aceste

tendrnle erau iegate intre ele de angalanientui fata de plura srtulformelor:i a inte esur or. ln d.tL^ ra d.06. 6. ot d 1. apL - LJp, , a". d modu in care arhitectLlra pUtea re ua leg;tura cu oconle, cu tfadil a ti cu comunitatea

toate acestea, cu toate ca, frind o crit ca a adresa modernisrnului, a avLtt oarecare afin teti cu izbucnrr e de nemu lumire, atat politice, c6t ti comunitare, aparute in acelaSi timp. Roberl Venturi a fost primul ti ce mai eructtt exponent al cLrrentu u postmodern st in .(t- r doua d 1lr. Lortea Camplexity and cantradiction (1966) t

"rl o oa
.iml

;.

J.'o'tl-

Llp-1LrJ,o.ddrr
a

Dl-

rd"phi""m"-er
i

sa e (1965)

oL, dmboIr"r.d | . J.t ;Jd..

prop!5 o arhitectura bogat; in

(n I911)tJAMES STIRLING (lrl26 rtt92). MCHAELGRAVES h l9l4). HANS HOLLEIN (r 191.,/, TERRY FARRELL(n l9lE), ROBERTSTERN (n t9l!);
IOHN OUTRAM

/A lal

CHARLES

MOORE lr15

Itt'JI

FOBERT

VENTUR

L r.2!1

EN|SE SCOTT

BROWN

(n

914), LEON KR

ER

(n

1946)

1fi t-t \-z I V

care a

ntaxa; amb quitate;

feferint;; ron e,

cauza prin referinle a rstorie ti a cr trca lrterar;. Ca student al lu LuisKahn,Vcntur a c;utat se separe modern srnul de ceea ce el considera a f bana itat e faodernismului corporatist, ma degraba indreptandLr-l c;tre trad t e decet renuntand comp et la el si stabilind asttel t parul dupa .are s a dezvoltat postmodern smLrlin SUA, unde diferenta d nlre modefnrsm 5i ,,pomo' (postrnodern sm)
consrsta adesea doar in mater alul/s sterau de o r o,o d d l , or \.,/ 1 tl , o,po,dt 6l d" Philp rotr | . 1. .o | . In.ro .ple

ptLtrat 5n , s mboltsm

. odo ri.m | J.'ar ofld I t. ton Ld " "r dorninant; dupa al Doilea Razboi Mondia ,

in relattonared cu contextul, dar:iin cfearea inlelesurrlor. Poslmodernism!l a fost r;spunsui arhitectilor

a

ar;tat

miterile acestu

la

ucr;fi ale lui Michael Graves. ir -'opo ' 106 moo lr n Jloro I d, aoJ I m;sur; o manrfestare a politicl democraticc :i a comerlului, postmoderntsmul ,,arati altle.

^TB-

ConsilierLrl pfintului Chaf es, Leon Krier, a vazut modernismLll ca pe o aberalie ce a d strLrs comun tel e Aldo Rosst a c;utal t pafele ascunse ale foTme oT urbane,

Staatsgale e-Stuttgart, Gemania. JAMES ST|RL|NG, 1977 19A4 Refer r e i dasi.i5nr. c!rn este.az! corn se, .onf,rma

considerandu- e stngura baze fe evantb

pp,lrt I drl 6, tJ ; :n lag"rura .L trdd t" ins; lara a se referiin raod deschis la aceasta lar permisiunea de a se raporta la traditie a e berat de constranger monLlrnentalu simt al forme or al ui iames 5t dtng.
coNSTRUCTI CHflE
Casa

tendntele sprc nronument. i e l!r5r r ng, insA ull mof'rmenta de dup; modenr t r. Culorile pLrrern.c sr qereaza ! r cement pop0iBt, dr n parlerc;te\ra bu.all d- rl lJ r rf, tr,I

al

"r',o i o nni.l!.4

o.,'or,
ot.

ntodern st; drn

ALTE CONSTRUCT]

tslrteria5.r! r

l9l2

l9T4tPrrzza

Viena, ALrnri, HANS HOLLEIN, d'Lrla New Orerfs, Lo! r,rn.,5UA,

CHARLES MOORE.

l!,'9rl Dols

oteluril.

tney Forda,5UA,

VannaVenturi ChestnutHill,

Ph

ladelphla,

MCHAELGRAVES. 198/ 1990; 5ediulc.ntra DEfey C. iorn !,5UA, MIC HAEL GRAVES; 1988 l990rsrar.
de pomp.re hle oi

Pennsylvania, sUA, ROBERTVENTURI, 1965

a.esl proect, Ventrtria dovedt.i p: ;s ocontrr!fie dc tr'i.i d rnen5 Lrf poate liboqar; in tnre$!r :emiieul ene un simbol domcsl c !e.hi de cind lunrei; efecrr

a!

ondri, Afglia, JOHN

OUTM[,l,

] 9E8

!l.fLant de torm. a.opcris!l! du.e.r ll,lndul a !n tronlon casc. iare.h bfur lerenrelorene !n otemenr

moderni5t bi .hlar consLr!ct .!bhni

nd totodat; separarea

'',drii " -\p r boh "do "t '.. , r I

n Ar.d,r

de deas!pra onutur.

.rh tectLrr; corporrtistr, tehno ort !fir,

Combinatia dLntre gral ca sc -fi 5 fum;rul d n ce in ce ma rnare de bunur ealron cc de consuTn, l_n anr 1950, a -o sch mbat relat a d ntre arhitectura 5 tehno oql," Tehfoloq sm!1 dc5crie modu in care a*rLtecl aLr lncefcat se acopere d stanta d ntre r.agln e linand de dorneniulfantezrers

n I960, cr ticul britanic de arhiLe.tLrA

Reyner BanhaTn a avart zat arhitecli

Propuso de l1ce, impreun; cu loan I ttlewood (pe atun. d rectoare de teatru),

c; acceptarea tchno oqie insemna aruncarea hl" . " l . L. llui o dr- .bdjd .l.
recent. Modernismu, dupa curn suttinea el, innamolise intr-o ob5es nesan;toas: egate de [orme ti de compozil e, tocmai cand mas nr e cu faotor: aparatele electrocasnice i e beraLr pc oamcni de lerarh Lle socia c de trad e stovitoare.
5e

in planur e pontrlr Fun Palace aLr reconl gurat uzanlele pTtv toare la ceea ce ar

orlad.;i|prao|1

p6. doldora|,

po

b ld la a".ol.
Fr( HpRD

itedo,lo rdlol ,oooip

A !1,

CHABLES EAME5

B-.r t'/ \sTtR rutttR o r n7 r/8r RAY EAMES

11912 1!88);RON HERRON

(l9i0

1994).

RICHARD ROGERS

rn l'l l:),

CEDRIC PRICE 1l

!J4

20011.

l' a a tga. ^ <r ^ L tJdonrl Ufu dintre e era ma mu t decat oriqina u

o ^.L

BA

t rnp ce proie.tul ,,Th nkbelt", g;ndit de el pentru The Potter cs (den!m re daL; oras! Lti Sloke-on lrent din Staflordsh re, Anq a I I o[. ^d tr 1. dao.^ottd d . l_ dt e . pr vit.i ca unealt; de reqenerare Llrbana s rainrio re socia ; Nic unul dintre pforocte
nu a devenit realitate. G ru p! | Archiqram, atal prin doctrina, cat 5 pf n grafiaa sa, a avut de asemenea o nflLreritA putern ca chiar dac; incercarie grupulLr de a trans{orma proiectele if realitate au fost contracarate. maqist ca lor

: alinitat e clare cu peIoada tulbure a anilor 1960 pareau a ifd ca o arhitectura a noilor posrbilit;ti Atraclia obs-"s va a u Banharn fate de tehno ogic, iripreun; cu entLtziasmLtl siu pentru stud uldc caz ,,Case ca forn efe" au contf blrit Ii a mode area arh tectLtrir h -tcch vizibil; la lucrar e t rnpur semnatc d," Richard Rogers s Norman Foster, det Foster era profund influenlat de afaericanLtl Buakrn nster Fuler. Pcntru Roqers, tehno og a ef.t ca ea ce duaea catre
seducatoare implinirea per5ona a, pe de o parte, dovada ruperii de trad tie 5i convenl pe oe a ra.
si e,

NORMAN FOSTERTn 1915);PETER COOK

l9:5)r MICHAELHOPKINS(r
RENZOPIANO(n

hr l9lajl

l9ll).

Cedria Pfice, acesta, rnotivat de angajamentul

N CHOLAS GRIN,4SHAW

(n l9J8)

tehno oqie, uminozitate; efic ente,

structura

po t c in aceea: masure ca I de tehnoloq e, a vazut in proiectele arhitecton ce oportunit;t spec f ce ocu ul 5 timpului or de facl Lafe a reofqaniz;r societ;lii. lmag nie lspit toare

coNsrRucTltcHEtE

<a centrul

Georues Pompidou

Paris,

Franla,

RINIO PIANO TiRICHARD ROGtRs, I97l-1977 P ano ti Rogers au catt gat concursul de proLecte pentru centrul expozilional cu o lcrare avand oviziu.e radica; ce pretindea ca ,, democrat zeaz; " accesul a art). construclia areo seriede nivele f;r;coloane sau pereli, astfl c; ob ectele, carlile ti atelierele pot fi atezate oriunde O astfel de caractristic; constructvaa necesitat eforturi ti trucuri nr!cturale considerabile. 1n umpce utilitatile necesarc c matz;r tiiluminarii spaj I or expozilionale au fost arezate in spatele cbdirii, dandu- -se o expresie monumenta;.

Sainsbury Centre, Universityof EanAnglia Anqlia, NORMAN FOSTER, 1978 Ratiunea de a

Norwich,

fia arhile+ilor,,h tech'brilanicia

conetituiLo transf ormarea ln f orrne expresive a nructurii tiut ltil or, precurn nnaaliile sanitare t de dimatlzale. Ac, structura tl ut lit;lile impart o zond definlta cu alutoru panilordeolel, mod fcand lumina ti temperatura dlnspre exterior astfe lnc6t sa f e optima

ALTE CONSTRUCTII

in Anglia

c id rea Lloyds tondra, RICHARD

RICHARD ROGERS, I 1985r

ROGERS,

l9/8 1986.,nno 'd.rori - \F*po1. oulhWcF\.

980 1 982j Laboratoarele
schlumberqer cambridge, MICHAEIHOPKINS,

haginat on

Headquarte19

Londra,

RON HERRON,

1990

in SUA casa Earnes LosAngeles, ca ifornia, CHARLES EAME5 ri RAY EAL4ES, 1 949 ln Canada
PaviLionLr SUA

(domul geodezic) Expozilia Mond aa

de la Montrca, Quebec, RICHARD BUCKI\4|N5TER FULLE& 1967

metabol sm; rationalismi

i"T'J:ff#*'

italianulAldo Rossi, aceste forme furnizau analogii cu trecutul, pe care arhiteclii le-au refolosit interpretendu le ca esenle abstracte, ti nu ca modele de copiat. Rossi a fost puternic influenlat de picturile lui Giorgio de Chirico, iar clSdifile sale sunt impr6ttiale, ca ti cum formele lor ar incerca
vorbeasc;, insi nu pot s; o fac;. Ceea ce ar putea ele sb zic6 pare a veni din ins;ti esenla tradiliei lor culturale, iar imposibilitatea de a o face trece repede de la amdrdciune a tragedie. Neoralionaliiti au v;zut acest ucru ca pe un rezultat inevitabi al crizei culturale generalizate ce a urmat dlipnar prodLse de caprtd rsm. de rdlism ii
se

coNsrRUcI

-cHEtE

<

CimirirulSan Cataldo- l,4odena, ltalia, ALDOROSSI, lncepand cu anul 1980 ln viziunea lli Ro$ , .imitirul este un orai al rnorl or. Pentru Rosi, un orat e o co ecl e de formearhet pae
ce au rez

nat tiau evo uat de a lunqulistof e.

rnentele sunt osuare e colorate in rotu :i cotul crernatoriu u, iarr;m;tilele !manesunt atezate, precurn Mon
u

caseecelorvii, in cEdnisimple, pe,,nrazi" cu arcade.

Centrul de Arta Contemporan5 al caliciei - Santiago de Compostella, spania, AtVARo SIZA" 1 988-1 993 O formi aparents mp; dezv;luie treptato complexilale extfaord nar;, generaia de reacliile la stor a locu u, de monurnente din vecin;tater de tiparLrl 5trada . Pe

ldnqd'-^na ad"'r- F ..lddtrF"e'r" ro1"dr" "

asupraoratulu, istoieiiic!lturiisale

ALII

CONSTRUCT{I

de comunismu sovietic. Teoriile lor se bazau putern c pe concepte sociale Sipolit ce.
Pentru a depaii aceast; disjuncl e, Rossi a ddoprat Jnp e a(pecte alp supraredl s-Jlui, jonglend cu formele iidlmensiunie; un

Cara Unqers- Kdn, Gerrnan a, OSWAID UNGERS, 1959; Complexu de locuinle Gallartese- Milano, ia a, ALDO RO55l, 1970 1973;tcoala secundara- Morbo nleriore, tlvella, [4AR|O BOTTA, 1972-1977; Biserica Santa Maria de Canaveses - Oporto, Portuqalia, ATVARO 5lZA, 1990 1996 raliof alism; neoclasic srn;

ceainic prolectat de e are lorma unei c 6dir iar o cl6dire are dimensiuni impos bil de eta onat. Pentru Ungers, schema r;mene constanU, sublin ind un sistem abstract de organizare ce conferd coerenl6 forrnelor.

iehfoloqismt ecoloq sm

/-l f!
v

Neoralionalismul, spre deosebire de alte curente premerqatoare, nJ qede

|l V

1 ga.rrFa

Llor

baze pFnTru arl'rrectu.a pr 1

inlelegerea tiparelor oragelor clasice europene, in detrimentul structurii sau formei abstracte. Dezvoltarea acestor ora'e, suslin ddeplii neordl ona snJlui, evo'Joaza in jurul unor Jorme ce persist6 chiar I cend funclli e lor se schirnb6. Ca purtStoare ale valorilor 5i ideiLor cuiturale, aceste forme au devenit elementele esenliale a e noilor proiecte.

Neoralionalismula aperut in anii 1960, concentrat in jurul necesitelii de a relua leg;turile cu mottenirea orafelor istorice -in special a ce or din Europa continentald , care scapasere de ravagiile industrlalizir iti de cele ale razboiului. Adeplii neoral ona ismului au respins conceptele rnoderniste privind formele
urbane, suslinand ce intreaga ,, lesaturd" a unui orat - strezile, cledir le obiinu te, monurnentele - era importanta p-"ntru caracterul acestuia. Aceste elemente evolueazi 5 se consolideaze in timp, devenind forme ce persistd lndiferent de funclla pe care ajung s; o lndeplineasc;, ln ele fiind intiperit subcontt entul colectiv. Pentru doi dinlre cei maisofisticali neo'auoTaIstr, germdnul Oswald Urge , sr

o o

OSWATD UNGERS ALDO ROSSI

(1

(f.
1

1926);

-1 997); ALVARO SIZA (n. I 933)t MARIO BOTTA (n. 1943)

93

orat; tlp; istorie; forme

(l De, orr L( | \ i. mL . .o- orlo.re qreodie \./ -r psrla oe gra-te tTra.oTsrruar,"rsm t

I

conceptele literare a e ui Jacques Derr da, a incercat sd dentifice teTenul pe care se puteau ir.oln ro p 'or-e. plira dp In\enu\ .dte. si incercerile de a diversifica baza teoretic; a arh tecturii. Aceste tendinle au apdrut in antl 1980 ca reaclie la ev dentele neajunsuri ale convenll or moderniste, ca ii la posibilitatea

arhiteclii cu inclinatii spre teor e sl-au indreptat dlanlidra.rpevolLrlllaInLeeLLuale . Jmeste cazu poststructuralismului francez unde au gAsit analogii cu intentiile lor de a r;sturna
canoanele moderniste. Una dintre descoperirile f;cute in istoria arhitecturii a fost constructivlsrnul rus, care a avut doua puncte pr nc pale de atractie. n primLrl rand, acordendu-i-se doar un nteres redus in istoria modernismu ut, s-a pLlut tleLe LJ vedored pF rF orig 1i e )dle \i pPsle lpmd do^ IndT.d d,o'u Jtdrf lpr in societate, acordandu-se atenlie doar inventivitalii, ca dovad; a libertalii creatoare impli.dnd , l^.dr ( d arl^ 'ert rra er o o dr:' iplira autonom;. n aldoiiea f6nd, deoarece clrrentul

pribLrsir totale

a acestora.

. o,/T.tRANKGTHRY /a l^, (n lo,,),PElcRtrstNIlAN n lo..r BTRNARD TSCHUMI(n. 1944)i HELMUT SWICZINSKY - 1944); (n ZAHA HADID (n 1950);WoLFPRIX(n.1942)
GUNTIER BEHN|S(H 1

IL

at\) \-/ negat vrsm

al V

..bai

inteles;

Schimbarea politicii econom ce s un val de no teorii au f;cut ca arhitectura an lor 1980 sa fie extrem de diver*, cum nu mai lusese de peste o general e. Atet formele, c6t ti conlinutul nte ectual al arhitecturii dernonstf au aceast; diversitate. Tabuurile egate d-" raportarea la arh tectura trecutului au dispArut, Fiastfe istoria arhitecturiia devenit un catalog de mot ve, in timp ce

constructvist, fiind un ,,I;star" al modern srnu ui(prea pulin ingrjit), era un antidot pentru postmodernism, ti astfel a
devenit mandatul de care era nevo e pentru contrnuarea rezbo ului deo ogic. Intre timp, cercetarea slntaxe modern smului s-a aprop at de lingv st ca poststructuralist;

a Lr Derrida. De5 incercdrile de a folosi deconstructivismu direct in dorneniul arhitecton c nu au fost incununate de succes, au exrstat c61va terraeni, precum
,,diff6rance", care pareau aplicablli
aTnesteculu intelectua al arhitectur Expozilla din 1988, de la Muzeulde Arta [/oderna din New York, cu
L

coNsTRUCTI-CHEtE Muzul Guggenheim Bilbao, Spania, FRANKGEHRY,

1991 Gehry a

lormlla m;temat ce .omplexe, ce pot f afd zate si connrriite m! t!m ti uriateipllcr d (ompltere or
ALTE CON5TRUCJII

re(r!convent

e rrhiteclurale pr n lucrarea s.. a

tem; deconstructiv smul,

se

incercat

ce,r maila moasa clrdire de Cu al!torul progra

explce aceste conexiun , degi mai degrab; a perut 5; arate inerenta lor instabi rtate. insA nLr s-a prev;zut ca domen ul Tera pe punctulde a cunoatte o dezvo tare exp ozvd ce
avea sa permit; aonstruirea tormelor vizionare proiectate de arhitectii

tp no! a an or 1990. me orde.omputer foloeites

proiectarca avioafelor de compiexe, pacate c! ttan

dezvoltatformee str!(tura d. rezistefra ocupand !n spaliu neob sn!lt, iftreinv.he! extenor s spatirl," deexpunor. d n nteror
Lr,

!pt; eli

farE. Franla. BERNARD15CHUMT, . 4, p. nr 4.\ a .a hr ohro Athen!, Ohio,5UA. BERNARDTSCHUMI, 1990, Attc Conver!of Vena. Austr!, WOLF PRX SiHELMUTH 5WICZNSKY, 1984 l988tHy5oar Un vcrslatea dirr st!ttllnrt, Gerrndnia, GUNTHERBEHNISCH, 1988;Vitra We ar.f Rhe r, Germania. ZAIIAADID, 1994
Parcul

Vliclre

centrul de StiinF - Wo fsburs, Germania, ZAHAHADID,

2005
de la

prezenti la expozlt e. La inceputu noulu m leniu, termenu ,,deconstructivism" rem;sese inqropat sub spectacolul forme or
exlTaoTotnare.

cariera u Hadrd, dupi prezenl,: lui .r expozrtra d n 1988 Muze! do Arta Modern:, demonnreaz: dtar p!nctele iorle, cal sipe ce e nrbe. e arh tecturii

d-.o

..rri.iror.' oa6lorelenL-

prezenti sri c. Totuei, in ocsr sel!5tfce prin frag e .na oq cu leora lerar; esoterici, lrh t,a.tLr a preferat, in lcrArib sa e rc.cnt, s; fo ote.5ci forme der vdrc utr

connru.tlvl!m; met.rElionalisml

coNSTRUCTitCHETE

ultulal Jean MarieTjibaou- Noumea, 199'l 1998 Connruil pentru a celebra c! t!ra locah Kdnak, .omplexul, cLrpr nzandze.e.,tcoc din lemn, esteo
C

Centftrl

Noua Caledonie, RENZO PIANO,

in.ercarede aimbina trad

avansateie cLrnott nte tehnoloqice oc.denra

t er maleralee oca ecu eo

aborda'e ce dovedege un maimare siml a responsabi titiidecal g oba zarea

cEdhe

debiroui

Stockley Park, Londra, Anslia,

r.

AN RITCHIE, 1990

unbrdr ooa-,. p-r,rdp 'l'r'drdl DTLFJ.'u.."de-o n.p,/p a ..tddr" ontormd imag n r a$eptArilor rned u ! de alacer modern nu
este ob qdtor
Lr

ii ,,risipiloare

cLr

resurrele nalLrrd e.

ALTE CONSTRUCTII

inAnglia
Podcullis Ho!te Londra, MICHAELHOPKIN5, 1989 2000, C;m nen!dentetli EanAnglia UnveBty, Noffiich, RCK [,4ATHER, ]991j Archeolink V rtor Cantre Aberdeefsh re, EDWARD CULLINAN, 1995; TurnulSwr Re(,.rhe che* n") Londra. NoRMAN
FOsTER, 2OO4

Ecolog smul e ,,zona" spre care au m grat exponenlii curentului hFtech cand suspiciuni e privrtoare la ncapac tatea tehnologiei de a genera forme prin propr ile puteri au luat amp oare. Pr n contrast, cdutarea unor solutiiviabile, rezistente, oferea un rmperativ

ra \t

..o'al ppnrru
a

inovaliilor in desiqn sarcin; pe care inc6lzrrea globa; o transformA in urgenla. ln trecut, aceast; analize se aplca la experienl6: cladirlle autohtone, construite cu tehnici ii materiale locale, a caror form; era pprfp.r adaplal; mFdrJlLr, tL1l.J mu - m,
rez stente Si

stic;

care sd aclioneze pe post de tampon (aL. dimpor'ivd. , oldL.tor peltrJ , d durd. chrar siserele pot fiirnpiedtcate se nsipeasca

energia, in t mp ce dale e tt structura de rez stenli pot fi folos te pentru a absorbi surplusul de caldure si a-lemite in cazu unor

a lLrsl 'r.a abordarFa rF\ olu-ror ara formelor 5 materialelor fo osite adesea utilizand la pro ectare simul;ri pe computer.
EDWARD CULLINAN (n. 1933);

maiapte

a face

faF cerlnleJor

temperatuf mar scezute.

Ocazional, arhitectii profite de pos biltatea de a modela o cladire intr-o man era

specif ce decat clddirile cu estetlc6 strdrn; Lon. IJrLe dI mdte ralp r Fob )rJrte. Cu Ioate acestea, programele de coraputer pot prevedea cu acuratele performanlele une c Sdir 9i pot efe( ele Jne sLh -bdl mirore de de>igr.

NORMAN FOSTER (n. 1935); MICHAEL HOPKINs (n 1935);RICK MATHER h. 1937); RENZO PIANO

(n l9l7)

IAN RITCHIE

(n

1947);

'lJdi"

o o
a

rezrstenla; conseruare; tnovatte

Astfel, designerii pot fis gun ca proiectele lor au 'o'ma, oflonra'ed qi I nrsa'ea opt - p ppll'L anumite a.tivitil, ln anumite locuri.
Pentru a obline o cl;dire viabil; e obligatorie

neobiSnuit;, imbunatblind venti atia sau um narea naturale. Totus, intr-un orat, de exemplu, cladir le pot s; aibd forme bine determrnate, ata cd imbunetalirea perlormantelor unei constructii banale poate ]a( e.ird adSuqaJa" Jror (ofdLi le ct, otLr suplmentare pentru a faciita mitcarea aerului
d

!rh tectura corporatrst;; ratona sml

Ata cum raliona ismul structural s-a fo osit de pr nc plle matematice pentru fufniza un mot v ob ectiv anum tor forme

arhitectonice, ecologlsmul analizeaz; ral onal princip ile viabil t;l I 5i posibilltatea aplic;r

abordarea holistic; a tuturor factor lor ti condiliilor de ordin f zic, precum 9i apreclerea fe[ lu rn care .ot dcettr [dL.or :e rdpo teord ld f unclia clidlrii respective. Elementele estetice var az; ii ele. cu doLr; saLr trei inveli5Lrri de

n;untru.

Pot exista si nenuTn;rate alte

..r rorusr sd d

etect, modif cand proport ile in functie de.are exper enla arh tectural; r;mane vizua a sau depinde de alt st mu i.

"daLgiri

.a.a ra tie irvi,/ibile

bd

nuneroc-ed re fd.rhrdu.

configura'!ia spalial; a oratelor.ln plus, produse e electronice de larg consum sch mb; felulin care percepem ambientul. Modernismul a fost doar o etap; dintr un p o(e5, ti ol|(;t de rrdre dr fi [o5L 'o|ld so. incercarea de a recrea trecutul nu e altceva deL;. ser ti-er tdlism inul' . So( ierdred, dd( a nu chiar arhitectura, va face ca formele modernismului, indiferent de inlelesul pe care l-au avut, se devin; demodate. Koolhaas vorbeSte despre restricliile ,,zebrei rrordairpart[e d clddil|lor in [;5ii aherrantF de qpaliu .i slru.rura - caJ16 5a
tr spargd aceste ,,straturi" in suprafele desfi5urate care pol, eventual, se corespundd

tol- do rar.u ^"de u\.

Congrexpoda o deedespre ceinsearnna pentru Rem Koolhaas, fon datorul Biroului de Arhitectura Metropolitan;, notiunea de ,,m;rel e' - condllie care, susline e, scoaled n crrcualie tradilionalele conceple arhitecturale, deacumlnvechte. Spatiilevastesunt diferenliate doar pin utlitate, iar dirtan!a d ntre

p"rinelru>.enuue.lepF"ndr"p-'l L.d'drddd.,
poata reve a inrreaqa actv tate din interior
ALTE CONSTRUCIII

ZAEM

5talia de feribot Yokoharna Japonia, ALEJANDRO POLO Ti FARSHID MOUSSAVI, 2002j Federation Square Melbourne, PETER DAVIDSON r DON BATES,

L1FifL1.rii,
Toyo to, in

desr nJ F

o.e.rnta obligato.re
Mediatheque

2002i schau ager Foundalion Basel, Elvelia, JACQUES HERZoG r PIERRE 0E MEURON, 2003j V a VPRO Pil\"' un Od dc. WINNY MASS. JACOBVAN RllS i NATALIEDEVRIES, 1997; Muzeu Evreiesc Benin, Germania, DANIEL LIBESKIND, 1999;Het oosten offceAmnerdam, olaf da, STEVEN HoLL, 2000

a sa Sendai

(1995 2000), d n Miyag, iaponia, face un lucru asem;n;tor: in oc de coloane solide de sus'linere, mediateca are turnuri alc;tuite din tubur de olel rdsucite ce permit oamen!lor,
informalieiFi energ ei se c rcule printre ele.
Ca punct in care estetica devine o relalie economice, cLrmpAr;turile constltuie activitatea metaral onal std fundarnentala. Treptat, mici magazine elegante capetd statut de galerii de arG, obiectele prezentate inAuntru capetand nol va enle.lntr-o noU f nale de relativism, acesta este decorulae determind dace o bucatd de leseturA este arte sau imbr;ceminte, ori dac; o bucat; de metal este bijuterie sau scu ptufa.
coNSTRUCJI CHErE

deconttr!ctiv sm; raliof alisml

neoraJ onaljsm; ponmodernism, arh

tect!r;

intampli in arhitecture atunci cand logica economistu ui James Galbraith, in a .arul opinie, in societatea bogata, nu se face o distincl e intre ux Fi necesitate, se intalneSte cu comp exitatea 5tiinIei, cu capacitatea acesteia de a r;sturna logica structurala. Rezultatul este o desfetare de experienle prezentate in nteriorul unor forme fenomenale.
1946) STEVEN HoLL (n. 1947)j JACQUES HEMOG (n. 19s0)l PIERRE DE MTURON (n. I950); PETER DAVIDSON (n. 1955); DON BATES (n. 1953)tWNY MA'As (n. 1e5e);
DANTELL|BESK|ND

A, \t

Metarationalismuleste ceea ce

se

-\ <.,/

T;varialie;fractal; reglabil; lndoire Cartea ui Rem Koolhaas. DelirouJ

^ New York, a1oape ca a reuSit se demonstreze ce mancatul stridi lor, imbr6cat

doarin m;nuti de box, la etajul 9 al Downtown Athletic Club, este o activitate
logic6 pentru un burlac din marea metropolS. Capitallsmultarziu s a combinat cu suprarealismul 5i, sub influenla cinematografiei, ai stabrlit termenii une noi realitdli; poate cd relativd ti instabild, intr adev:r, inse spune Koolhaas aia este 5i modernlsmul. Aceasta e logica metaralionalismului, care iti are rdddcinile ln fi ozofia de consum, in ceea ce priveSte felu in care masele schimb; atAt natura relaliilor economice, cat li

Maqazinul lods - Tokio, Japonia, arhitect:ToYo lTo,

n 5,

TOYOITO,

9d

,. REM

IOOLHM5.n l9r!'.

2004 V"q",,tr pe de .'dJd","nrrTod" "F" lFFrddFd desqnu u de avangard;. Aici,lto arataca prfer;

(n

struct!r e generale de matematicile cornpexe, sinu de fzca newtoniana, pentru a definiun camp deexperienie

iAcoB VAN

964); NATHALIE DE VRIES (n. 1 96 5); ALEIANDRo ZAERA-PoLo (n 1963); FARSH|D MOUSSAV| (1e65)
RUs
1

(n

congrexpo (Lille Grand Palais) Lille, Franla, REM KOOLHMS /SIROUT DE ARHITECTUM MEIROPOLIANA, 1 994 Urara sala deexpozitie iicentru de confer nl;, alatui de

BloculEigen Haard (1921)

Etechteion (42I

-405I Hr)

(1063 1085) Venefia,

(l 744-l 767) - Ottobe!ren,

(1722 1725) Kent,Angla

castelul Pomme6feldn

contempo.an6 al Galiciei

(1927 192e) Mos.ova.

F

(1948 1993) santiagode (1823 1847) Londra,

(1

llGesu (1s68 1584)

s46-1 s49)-Vicenza, talia

AbaliaSaintDenis (1135 1144) (bn96)Paris,

Bazinul
GrSdLna

Centrul ceoes Pompidou 11971 1911) Pat e, Ftanra

Colegiul Clare Hall (1 967) Unive6 tatea Cambridge,

Fabrica de

nicld Ford (l 822)

ll

RedentoG

(1

s76)

pinguinilor(1934)zooloq ca Reqent

B tish lvluseum, old (1852 1857)-Lo.dra,

caneulVauxle-vicomte
(1657-1661)-Maincy,

(l519 1547)

colegiulKeble
ValaLone,

Fabftalnmc(1980-1982)

IndiaArch (1921-1931)-

(t868

Ail Hallows by the Tower

(1765) Londra,An9la
Bauhaus-Dessau

1882) Univeu tateaOxiord, Ang ia Fatehpu sikri (r s69-t s80)

(1926)Burtington House (the Royal AGdemy)(1717) Londra, An9lia

AllSaintr(1850 r859)

(1661 1678)-

Par s, Franla

ColegiulMa)

(187s 1879)

lantaManta(I726 1734)

(1125-1729)-Land(a, catedla din canterbury (1096 I185) Canterbory

christchurch 5pitalf ields

Anqle

(1950-19ss)- Norman,
Franc (cca 1546)

coloseum (70-82 d.Hr) (1723 1729)-Londra,

E@nomist" (1959-1964) chryslerBuilding (l 930)

Fedealion5qua|e(2002)
adminislraliei Fema Ga*iu (1924-1 92 5) (Enge) Lnbe.k, German a
(1

(r897 1903)
Bedford square secoLu0
(1

Amsterdam,

9s7-l 963)

775)

Karlskirche(1716) vena.

Xl)

Cambodqa
Belvedee (1714-172!)

c
(1938)-Berin, Gerniania
Capela

ArcheolinkVisitor Centre (199s) Aberdeensh re,

(1093 1132) Durham,

ArhtecturazgSrie norior
Cimitnul san cataldo

(1960 Gallaet*e(1970-1 973)

196!)

Berln,

Pei \1429

1446)

Kings College Chapel

(1860 1868) Pars, (1806 1835) Pars, Franla AculluiTirus (82 d Hr) Londrei(1086-1097)-

cated6ladin Mexi@ city

(1446 1s1s)
UnLve6iialea Cambr dge,

(1585) MxcocittMex.
citadela (cca 600d.HL)

Weisnhof*idung
(1211-1290)-Rhe
rns,

(r

927)-

Arh lector, precolumbian;

Unive|sitilii Yale (1951-r9s4) NewHalen. KirbyHall(1570 1s72)

Norlhampto.shire, anql a

clidirea comercianlilorde textile(cloth Hal)

Ashbridge Hose (lncepsnd c!1808) Hertfordshire,

Bibliotec sainie Genevilw (1845 1850) Paris,Franla

(19J3 1937) Mnnchen,

(1202-1304)
(1163 1250) ParB,

Ypres, Belgia

Palais)(1994) Lille,

Gliptot{a(1816 1834)Kunnhislorisches lvluseum

Grcg Affleck House
B (1 941 )

Auditorium(1887 I889)

(1929-1933)-Praga. ceha

Casa de

pedig (coniplex de catedrala Sagrada Familia

(1835-1868)-Lond.a,

Cudea Regal5dellniie (1868 l8a2) Lordra,

oomfle d Hils, Michigan,

La

apartamente)(l928 1931)

Madeleine (1806) Par s.

clEdirea Padamentulua dan B BancaAngliei (1792)

candges(1990 1996)
(1932 1936)-Como,ltala

Kotte(1979 1982)-(enq5)

D
Domul Bazilicii san Pieto

H
Het oosten office (2000)

Engineedng Building

(1s47-1590) (1991) EanAnqia

Roma,

(1555 1560) Moecova,

BaEjul Dnieprcges
(1

clsdi@p miriei(1991)E

(1959
Holkham Hall (iicep6nd.u

l96l)-

Leicestet

932) casa Nobililor(suCasa CEdirea primdriei seindjoki (l 970-1 972) -Apledoonr.

Biserica sf

inlilorseryiu ti

EdinbuEh, Oratul nou

\1

LelsHouse(19s2) New
731-11

Cavaleilor)(1641 1674)-

(1958-1960)

Finlanda

(178s 1789)

ParB,

Mka Moscheesf. sofia)

4a)

Pait, ltarra
UoydsBuilding

(s2s-s30)Cda Rotie(1859)
Basilic di sanra Maria del Centrul de Stiinla {2005)

cladirea Secersion (l 898)

ElEkorial(1559-l584)

(1978 1986) Londra,

(r987 1990)-Florda,sUA
Loggia dei Lanzi

(170s-r 720)-

casVannaVentud(196s)cheslnltHi , Ph ladlphia,

centrul cuft urallean-Mad Tjibaou(1991 1998) No!mea, NoLaCaledonie

UniveuitsJiiMadEs (187,F1879)-Madras, ndia

EmpirestateBuilding (1931) NewYork,

SUA

(1949 l9s4)-Norfolk,

(1376 1382) Florenla,

Arhitectura 296rle nori or

L6clubes(1967-196e) ciudad de N4exlco, Mexi.

Memodalul egineivicto a

(1901-1921)-Cal.utta, (1838

(1309 1424) Venetia,

Palae Rezonico

(1

667)

Sant'AndPa (1472 1494)-

\1167 1171) Bath,

plutitoarc" Torii, " sanctuaru ltsukushima linja
Poarta

r841)

Dresda,

(1925 1926) Newport

Mohenjarc-Darc ri Harappa (m jlocu mileniului llli.Hr)

11446 1451) (1568)-5e n'etM:me.

otehla,

Royal Pavilion

(181s 1823)

sanf Andrea al Quirinale (1658 1670)-Roma,ltala

(1956-1973)-5ydnet
Palazo carignano Monticello
t!4achu Picchu
(1 (1

679)

Poana bhiar

769-1809)OperaGamier(1861
1

(1642-1660) Roma, ta ia
(60s-s63 i.Hf) Sacsalt'uaman (cca 1475)

kca 1 s00)

Vrginia,SUA
874) Monumentul lui vittorio

(1407-1420)-Oratu
Palm House, Kew Gardens Poarta Leilo

Arhileciurd preco umbEna lvladinat alzahra (936 d Flr) (16n96)cordoba,

Arhitecturi precolumbian6 kca 1250i.Hl),

sainsburyCenlr(1978) Unive6 iy of Easl Ang ia,

Emmanlelell(188s-r9l 1)-

(1656-1657) Roma, tala

5anta L4ari: delle

oratulcUrc(14s0
tvbrmantul lui Humalrn

1s32)

(1881-1890)-Baroda, 1000 1200) Iiahuafaco,

Arh tecto15 precol!hbiani

caEei

Arhitectur; precoLumbEn6
orfelinanrl din amstedam
(1

MadonnadisanBiagio

(1s85)-De h,India

(r519

1529)

957-1960)- Amierdam,

Palatul Luvru, falada de est

Panthen (118 126 d.HL)

11243

1249

Pat s,

Santa N{aria delle

G6zie

(1492-1497) Miano,ltaia
Salinaregali(1775 1779)santa l,4aia Novella (farada)

Magainul de biuterii
schullin (1972 1974)
l,loscheea Al Azhar (970

OdelChambe6 (1464 1865) L verpoo,

Palatul egal din Casda

(1982-1993) Parc,Franja
Parthenon (447 432 |
H

(1989 2000)-Londra,

(14s6 1470)-Florenta, alia

Pode DauPhine (inlrare la

r)

Magazinul UniveEal Carson Piriescotr(1899) chicaqo,

(r610

l6r6)

stanbu,

ospedale degli Innocen( (1419 1424) Florenta,ltalia

5alon pentru micul dejun, lvluzeul Soane"

"5irlohn (1812)-Londra, Ang a (1929)-Barceona,Spania

(468 483 d.Hf)-Roma,

Pahtu|

stoclet0905

191 1)

a
Pfl ilionul chinezes. (l 760) QubbatAl'sakhE(Domu

Fontane(1633-l667)

(2001)-Base, Elvefia

lv,lar

mdhee (706

7 I

(78s-987d.Hr)-spai
MueulAltes(1824-l

Paddington station ( 18s4)

a

nefcii)(684d.H1)-

Maele lemplu al lui Amon

828)

11151 1762) - lordta,

(lsl0-323i.Hr)-karnak.
Eg

(1711 1722)-Dresda,

pt
Muzeul de lstorie NaturaE

Petmnd Towe6 (r 998) Kuala Lump!r Indonez a Arhitecrura 296r e-norilor

Piata Covent Garden

Qutb Minar(1199) Dehi,

(1922F1925) Utrechi,
Incurabili
(1

s90)- Roma,

(l631)
R

San

Marel Zd

chinezsc

(21

(r8s4-1858) oxtord,

Pagoda de sud, Fanq-shan

Palazo chieiGti

Gioryio tvlaggiore

(1

s49)

SeagramBuilding (1954-19s8) NewYork, Arhiteclura zq;r e norilor

(1s66) Venelia, tala

Gidanni Baflrina (1960-1963)-F orenla,
5an

Hr)

China
l'.4uzeul Gandhi Ashram

(ll7d.Hr)
(1963) Ahmedabad, ndia
Muzeul Guggenheim

Hopei,chrna
Pia?zad

rtalia(1979)-New

RCABuildinq

tv4arirhuis(1633 163s)-

ra|azose||e(
(1338-1390) Granada,

515-

r)i5)
Piazza

(1931 1940)-Bockefeler
Arh ie.t0ra zgarie-nor lor

se<retariat 8!ildings (1912 1930) NewDethi,

san Pieiro

6s6)

Palazo della cancelbna

(1924-1930)- Mo<ova, (1623 1668) Rajahstan,

(1486-1496) Roma,ltala N
Nagakincap6uleTMer
soarelui (cca 2s0 d Hr) T-ootihoacan, Mexic ArhiteciurA precol!mbiand
Paramida

(1912 1930)-NewD-" hi,

San Lorenzo

(l42 I -1 440)

sediul central al lohnson

wd(1936-1939)-Racine,
san Sebastiano (14s9)

(144+1442) !rbino,ltala (17s4'1762)-5ankt

(1s32-1536)-Roma.ltala

RegentSPark(ircep6nd

setnote
(t 803-1 81 5)

(1957-1960)(cca

26ll

24981Nr)Eg

(lanqi)cano.

pt

(ncepandc! 768 d HL)sfinia

Solia

(Engd)Luxor, Egipt

(s32 537d.Hr)-

(1702 1714) Melk, (1922-1923)-Paris, Franla

(1866 1883)-Bruxelles, Bega

(1444-14s9) Forenta,

senferu (Piramida Rosie

RomaEUR(1937 1942)

sanctuarul shinbinde la KamijiYama(701 d.HL)

2600i.Hr)

Dahshur E9 pl

snr'xul(cca 2800|.Nr) G zeh, Egipt

T
(1664-1669)-oxford, TajMahal(1630 1653)

(l 958-1 962) -Aeroport!l

(1967 1968) Kumaqaya,

A
AALTO,

CANDLIS, Georges

(1s98 1680) Alar(189&1976)

(19r3 r99s)
CHALGRIN, lean-FranCois

(1452-1519)

DEARCINIEGA, Claud o

SkyHou*(1959)

Tokio,

ADELCRANTZ,CanFTednk

\1667-1154)

rhrese(17J9 I811)
CHAMBERS,WiIiam

11527 15931
DE BAUDOT,

1300-1200i Hr) St.AugudineS (1846 1851) Ramsqate,

Tempietto (1s02-15
r

(1817-1826)5UA

11116 1196)
Anatole

(rs99-1667) (172&-1792)
BOTTA,

(1723-1796)

(1836 1915)

Ihe crystal
0)

Palace (1 8s

1 )

\1743 1172) Bauaia,

Mario(1943 )
enne Louis

CH sHOLM, Robert
(r

AGHA, 5edelkar Mehm-"t (1550 1682)

BOULLEE, Et

840-19r 5)

(1530-1597)

(1397 1905)

Paris,

Templele de la

Agigento

(s10 4301.H1) - 5icil a, Mlaimpedals (1620)

\112a-1799)

COCKERELL,Sam!e Pepys 11754-1A27)

DEKLERK,Miche

(1884 192!)

\1404 1472)
11444 1514)
COOK,

(1863 1865) Londra,

Tods store Templele de la Khajuraho

(2004)

Tokio,

Peter(I936 ) es(1930 )

DE LAVALLEE, Simon

(1590 1642)
DELORME,Ph ibed (t 510-1570)

Vila luiHaddan St.PaulSChurch (1631 1633) Covent

TorrcVelare(19s4-19s8)-

(124d.Hr)

vol,

D
EA|LLIE SCOTT,

BRUNEL,kambard K ngdom

CORREA, Char

(1806 1859)
Mackay
BRUNELLESCHI,

CRONSTEDT,Carlroha. Filppo

kca 500d.Hr)
TEfalsar sqoare Arhitectura precolumbiand
(1

840)

\4lla

sallye (1929 1931)

Hlgh(186s r945)

\1749-1777)
DELLAPORTA,

11371-14461
CULLINAN, Edward(1913-) Villa Seurat(1925-1 926)

Gia.omo

(1537-1602) Piere(1950)

(1672-1687)-Lond,

Templul cerurilor(1420)

(19r4 1981)

BLJCKM NSTER FULLER,

Be!in9,Chna

TurnulEinstein

R.hard(1895 1983)
Vrtra
(

DE MEURON,

(1917 1921) Pocdam,

1994)

f862-r946)

n
DAB BIENA, C useppeGallr 11696 1751) BURCES,Wlram

DE

TOLEDO, Juan Bautisla

(1s67)

lsle

of Dogs

(1

988)

984)

(1408 1300i.flL)E9 pt

TumulSony(1s76) osaka,

(1902 1988)

DEVRIES,Natha e(1965

Staatsgalede

(1977

(1827-r881)
880

d.Hr)

Angkor,

Turnulswi$Rkuno<ut
(2004)-Londra,

DACORTONA, Domen co

(1907 1911) Uzw, Evela

Wexner Center
(1

(r79s r860)
BURL NGTON, Lord

(1495 1549) 11694 1154)

DIBAFTOLOMMEO, M.helozzo(l396 1472)

staJia de fedbot Yokohama

DIENTZENHOFER,Johann

(2002)-Japonia
Stockley Park (1990)

990)

BATEs,

Don(1953

(r

596-1669)

(1689 17s1)
DURAND,lean Nico asLou s

(r846-19r2)
UnionBuildinqs Templul segeda (424-41 6

DANCE,George(ce 86tdn)

(r909-1912)

(1919 200!)

ArhtecturazgSrie norlor (1800 1481)

(1695 1768)
DANCE, George(ce Tenir) (t 741-1825)

(r760-1834)

stourhed(1721 1724)UnityTemple (1905 1907) sugdenHouse(1955-1956)

(l958 1964)-Newllaven,

11594-16/9)
IN 5CH,

tEAMES, Charles

(1715-r727) Ioino,
EEI

Gijnter(1922-)

BUTTERF

ELD,Wiliam
DASANGALLO,

(1814-1900)
Medieval sm; A.hitecture

z
(1966 1970)-Delft, (1963 1979)-Ber in,

Antonio

(1907-r978)

zigutolti incinta

religicti

din etatea Ur keconssu tein 21251HL)

BENRENS,PeteT

1455 I534,1445 1546)

EAMEs, Ray(1912-1988)

(r868-1940) decordvA; Expresionism

Universilatea Lomonoev

86H80,

L
CAMPBELL,Coen

DASANGALLO, C u iano

(144s ts16)
DAV D5ON, Peter(1955-)

sENMAN, Peter(1932-)

Lake Shore Drive

(1972-1977)-Mo|bio

(211 217 d. Hr)-Roma,

(1947-1952)-

(195G-1951) chcago, Arhlectura29are norlor

(1856 r9!4)

\1673-1729)

ELL

5, Peter

(I

804-1 884)

EMERSON,W

liam

BB5,lames(1682 1754)

FERRON,

Ron(1930 1994)
Herman

IENNEY,WiI am LeBaron

LEON DOV, van {r

MENDELsOHN,

Er.h

(1843 rq2r)
GOFF,Bruce(1904 lS82)
Uson an smj Reg onalsm
HEFTZBERGER,

(1832-t907) Arh te.turazgar e norior lol-tNsoN,Phlip

902-t959)

(r887

D
(r508 r580)

P
(t6r 1 1691)

1953)

t1932

\1579-1647) (1717 I818)

tR5KlNE, Ralph (t
HERZOG,

(r906 2005)
iacques (1950) Corporal sm;Ratona ism

LEsCAZE,WI am (1896 1969)

(r889

19s4)
PARKER,

Bary{1867-1941)

loNE5,lnqo(l573 1652)
Urban6mgeorgian GoWAN, James(192:-)

LETNABY,WIiam

MICHELANGELO

(7A0-1111)
(1801 1865)
REWAL,

913 1995)

(1857-1931)

(r475

1s64)

(17:2 l83t)

IOS C,Alex

(192I

-)
MIESVAN DER ROI]E,

Raj{l934-)

EVELYN,lohn(1620 1706)

(r934

LEVAU,Lolis(1612 1670)
)

Ludwg(1886 1969)
Ral onalism, Expresionism;

RIETVELD,Geftt

(1870 r956)

11675 1136)
1t743-1A241

(r888-1964) (1817 1897)

RITCFIE,lar (1947-)

Arh tectlra zqar e-nof lor;

F
FARRELL,TeTT(1938 )

GREENE,Charles

(1868 r9s7)
HOLL,steven(T947
GREENE,

MICFELUCC, G ovanni

PELLI,

Cesar(1926-)

Henry
HOLLAND, Henry

N
(1745

L BESK ND,

DanEl(1946-)

(re9r-r990)

Arh lectura zqarie-nor lor

FATHY,Hassan(1900 1989)

(1870 1954)

(ANN,Abe (1369-1942)
usonEn sm;colpo.ansm KAHN, Lo! s(1901 1974)

(1909 1969)

806)

(r61r
(1598 1682) (1849 1942)

688)

Fe9 onalism, Tolalitarism ROGERs,

Ri.hard(1931 )

(c.a 1400 1469)

(19!8

HOLLEIN, Hans(1934-)
)

KENT,

HONZIK,Kare (1900-1966)

W lliam(1685 1748)

LllEETK N, Berthold

(r90r

990)

(r925-r994)
MOU55AV|, Farsh d(1965 )

11a14 1954)

(r499-r546)

ioharn t\4lchael (1692 r766)

F 5CNER,

(r88:-r969)
(1881 1934)

KIKUTAKE, Kiyonor

(1928 1944 )

(r481 rs36)
11449 1464)

(1494 1970)
KOOLHAA5, Rem
(

(r697

1769)

(t624-1683)

Arh rectura zqarie-nori or

HOPKiNS, Michael

LUTYEN5, Edwin

(r881

1960)

(1935 )

(r543

1607)

(a67

Tehnoloq sm;Ecologsm 1942)

(1869 1944) AntiLrbafism;lmperialsm

KUROKAWA, K

NI
NA5H,lohn(1752 1835) llrbanGm9eorq an; Exotism
NEUMANN, Balthasar

ROSS,

Aldo(1931

1997)

rloRTA,V.tor(1861-1947)

sho(1934-)

Th.o oqismt E.oloqism

(1918 1997)

FOSTER,

Normar (1935-)

N/I

(1687 r753)
)

(r8r7

r879)

RUDNEV,Lev(1885 1956)

Tehno og sm; Ecologism

tl
\l
(1698 r782)
llADlD, Zaha (1950 )
IOFAN, Bor I]ARING, Huqo

I LABROUsTE, Henr

MAAS,Winy(1959

POELZG, -lans

MAKI, Flmihiko(1928 )

(r892

1970)

(1869-r936)

s(1891 1976)

(r30r-1875)
NlEMEYER,Oscar(1907 )
POPPELMANN, MaIhaiJ5

(1882 19s8)

lsozaKl, araro(r93r

(1598-r666)
)

11662 1136) (1910 1961)

11764 1A2O)
LAUGIER, Marc

NoYEs,

iot(1910 1977)
(1660-1726)

(1825 r 898)

(1895-1981)
Arh recrura zqarie-nori NAUSSVTANN, Euqene

lTO,Toyo(1941 or

Antoine

(18!9

1881)

11713 1169)
MATHER,

(1853 1905) Rick(1937 ) (1867-r908) (1934 2003)

tlaa2

1926)

(1809 I891)

\142O-1419)

MAY, Ernlt{1886 1970)

(r799

1881)

LECORBUSTER(1887-1965)
GEHRY,

Frank(1929 )

(1399 1961)

(1441 1917) Nrolas

5ANMICHELI, Miche e

(r862-1957)
P

(t812-1852) eter(1890-1961)
Materia ism j Arh

t14U

1559)

HAWKSMOOR, Nicholas

LEDOUX, C aude

(1378 1455)

11661 1736)

11143 1a261

(1736 1806)

(1890 1974)

OUTRAM,John (1934

tect!.i

(r486-1570)

SOANE,lohn

VON KLENZE, Leo

AMPRENTA

ARTE

MESTESUGURI

CLADDNG
Panou sau

t1493-1972)

(r7s3-r837)
sublim

(1863 r 940) UTZON,lori (1918 )

(1784-1864)

spal ulrllorma pe care e ndiferent dein; l mea sau

Termen ap cat unuiqrup

structur; t xata

de:rhitect hmaloritate
VOYSEY, Charles Fran.
s

peextsoru lnu zdsa!

pe o connruclie,

carefu
ti

(1887 195r)

Germa

n{171

t80)
ANTABLAMENT

se.o u u x x tiinceputu
ide

EOLTA

A.opert ior urWilram Moiri,

drn c;ram d; sau piatra al unei . ed ri, rea i2at

Aceasta abordare poate

SCH NKEL, KarlFriedrich

SPEER,

Albert(1904-1981)

(1780 I841)

Pe Princ P u arcu u. dar xtins pentru a c5pdla Ln

comund la cad rie

c!.adru

5C OTT,

George Gilbert

(924

(18r 1-r877)

1992) F!nct on:lismt Bruta srn;

VANALEN,Wiliam (r883-1954)

.altatea arte deriv6 drn

|841-1918)

acoper F, unde se q;sesc maloritatea elemente or ATFIUM

arh|tectura qor ca, !nde

CL ENT
(C ON?IAND

TAR)

SCOTTBROWN, Den se

5TREET,

GeorgeEdmund

PeEoan; sau organ6m care .omandb ti, in qeneral, it

o curte asuma responsabil

(193r

(1824-1881)

(1664 r726)

n atinr, deseffna
(1810 1905)

lalea

nea.oper 1;, impretmuita

umplul c! p

atr;

Poate

fi

t nan. ard pentr!

de connruclre

.oflr

5EMPER,Cofltried

(r803-r879)

HLqh(1912 ) AA iecturazgarie-nor or;

sTUBB|N5,

afi tect!rale
{1595 1657)
VAN DE VELDE,l-lenr

lundamentale,
sau

care poale

PhIP (1831 I915)

WEBB,

!n arcpoatef rot0njt

. bdir ).

as.ur t (adid, alcar! t din

Ll ler or a.dpStat sens!l d-. spall! in inter or!l

Invesr lra sau sa scoat; un

BR]sE sOLE L

une construcli mutetalate

.ontinle)
(r

Mar-A e

avantaj al

(r8s6 (r475
1554)

1924)

(r861-1957) 778-1839)

Parleobre, deror scu ptat-" in beton, avand de ob ceio

coLoAN,4

decoral v;t Funclonalisml Usonirn em; Corporatism

WOOD, iohn(Elde,

{1831 t9t2)
SllCHUsEV,Aexei (187! 1949)

sWICZINSKY, He

mlt (19,14-)

(r913,1999)

\1744 1154)

lialun spat

cara.terizat COLONADA t r de coloane .are

un

VAN

Rlls,lacob(1964-)

a.um are sensu oe patal (1728 1781)

slslif

T
VANVITELL,LUg
TANGE,

zd, un antablamentsau

Kenzo(1913 2005)

11740 11731

(1911 )
SKIDMORE,

(923

1973)

ARH]TECT

CANELURA

CON5OLA
E

emenl de p atr; p.ins de

sau

lermen a sufert mod ticiri

(r885 t953)
TAUT,

(r

925-)

WOODWARD, EenjahLn

.oloaf;

sau Ln p

lon.are

$rnele

acoperiiu de

OWNGS&MERR LL

(r816-r86r)

ftmu

arhlect consemnat

AXONOMETRIE

Bruno(1880 1938)

(r88t-t
(1731 r367) (1904 194!)
SMlRKE,sydney

po
959)

(1642 1123)

penttu pnma dale p atra

ca

reprezenrarea vorumeror,

arh lectura e,

a care,h lnele iorme substit! eo

malela

0e

connrucle

populari pnnt.e arhitecll

coloane, de ob ceimar aG

(1s07 1573)
TI-jORPE,lohn(1565

l1J9A 1a71) SMlTH50N,Alson (r928 r993)

(r867-1959)
Ant !rbanism; Usonranism j

trasAnd! se ini vedi.a e

acoper

le.u

decorai un

P.o

eq

or zonta6 f xat;

r655) 11762 1A2A)

Lpe peBped
WYATI, lames
(

ve,

poae

CAM

1747 1813)
pe6oan6 care afe:.um te
EA2ILICA
La

(t879-1934)
VOLLET-LE-DUC, ELgene

d'ar.h 1-".ture Moderne,

epril mare de

ni

un perete

pnlru

5MlTHSON,lohn (m. 1630)

TSCHUM, Bernard (1944 )

(1814-1879)

in.ep!l, osad

conierinta de lr La saftaz,
E

(1820 1877)

proies onalS in domeniu, semnif cat

iLe

velia, in 1928.

anler oare

moderni5m!

maiales pe

coFNria
Proieclie in exterior af ar;

\1923 2403)

tl
UNGERS,Oswad

in

Fis.her(1656 1723)

7
ZAERA POLO, A elandro

partea superioar; a une Cadru din juru !neiur sau a unei ierestre .are deseori acoper; zonele nef inisate

se.fetaru0 se!, 5igtried

a

VON I-]]LDEBRANDT, Luka5

kcals36 r614)

(r926-)

(1668-1745)

(1963-)

fost contestat de Team X,

CULOAR/INTERVAL

GLASVAND

mai mic.a soprafa!5. care unui perete care ajun9e deasupra j9heab0 u

lens uni penrru a c6$ra

SIMBOLIS]V

Pereteleuneiclddrisauo
MODERNI5M

Po( 0ne

cea

nra eficierta forma,

Metod; v zual;.arelace referire ao idee sau la un

TEAM X

PORTIC INTER OR

RUSTICIZARE

De

ob.ei, inlr obserce

ICOANA imagine rilenita sa inspire

dom nanr; in arr6, nclusiv

PERISTIL

Decoraliunile arhiteclonice sunt de multe ori slmbolice

da spre o gradinE 5au spre De asemene!, poate

oar;,in.nii l9l0.tiapoi
fa.e
C AN4

tirdecooanecare
inconloari o cune sau un
intimitatea ti contemplalia, PIANONOBLE
la baza clddirilor claske, care suqereazi o leg6t0r5

detin

'iei
deologic d lerit. Ocazional,
poate lace legStLra

patru latui. Fiecare atura extrovertit deseor cap5t5

co

Literal,,,etajnobil" de aici,erajulpiicipalalune
instituirea

lnire
TEI]NOLOGIA
EMERGENTEI

rolul proza calune dadiri

onadi sau de o arcadi.

decat roluL, programu sau

!ne

reeva LEri

deasupra fundatiei ri sub

SCHELET

DOM
Form5

domef !llT prin care, din

5 STEMATZARE

nructLraE bazatj
PIAZZA

triungh

ar,:lc6t0 nd un

ace ati paramelri de baz6,

iniermed ar lnire exterior

IT

nodernisti, acum f oarle

TBANSEPT

(cato rc6) ai at intre inlrarea

:so.iatcu o biseric;

sau

cap;luldeesot suportulin
mporlani in arhiteCtura
EDICUL un spaliu in

Procs pin .are elementele !feiclidir, ufeorl chiar

sinatate ti de ldeologie, nstitullile care ave.u un

scop comun erau p
se

asae

(naosului)lntr o biseric6,

senera mic,

pro ectele

poti

create

ti
ORAS DEAL

lncastal: intr-un zd, deseor cu ro decorativ,

Co oana

poate su* n sinqura.

orarului. Anfe locuinle e,

in

alt; padetr asamblale

sCHIE/DEsENE
ORTOGONALE Schite In doU; dimensiuni VERNACULAR SPACETIME d

pusein practica. prccum

t
ENTAsIS

rapidit6tii cL .are

poti
arhiteclura renascentist,

a !norarhtecli modernisti

.a culate diferitele lorme

@d nla
IZOI\,4ETR
E

c5 arhitectuG bine

LOII

orqan zal; t armon oasSar putea reflecta ord nea F

nir-o

c 6dire,

Iie ven cal;

ornamenle,

tiri

enlas s.

ocaler tehn ci tradil onale.

r_nregistrat un reviriment

socielil i omenetti stab

aparente ale axonometriei
ORDIN JUNKSPACE

lit;

modernist6 pentru aln6 l c 6dn-"a de pesol, pentru.a

aceasta sa nu nea in ca ea PROFIL]UMATATE ROTUND de ba26

penlru a descrie presuplsa simulane tale a experie.Fi ln arhitectlra moderr stb a timp, deseor find (rens

almodo 0 in care
Gropius et. . careechivala
relal

Fo.m; geometrici ovo dal6

PTORESC

{hitecl i ofer; instructiuni

ordinele sunl elementul iundamental al arhitecturii

FLEiA Termlnaj

Termen nvertat de Rem Koo ha.s pentru a descrie

e

Tnalta,

a(ulitd
marile connrucii urbane,
aceste a.
F

teral, ,,in maniera unei duri", dara cApatat un lnleles specific a sfertit0
L

vitSli a u Enstenti

VOLUTA

sunt prezentate lormele matemal cr. este ulor de conslru t, astfelmSrindL

ecare dlntre ce e

secoluu XVll,oreferlnts
neimb anzile de a evoca

e
sECTUNEADEAUR Elemeni sir!ct0ral vertical,
care de multe ori

g:ma connruibiE de forme

doric, ionic F corinlic- are

slstine

lntiarea uneic 5d ri care

LUCARNA

guverneazi proporl ile

ti
PODIUM

PROSTIL

(l:1:618)foositein
arhitectura clas c:

i
cum ar

in capite urileco oane or

fio cupoE elaborata

Z]GURAT

inalte
s-P

important

intr{

institulie

Fereast; h perete aflar; b lnsllme, deseor folositd ln biser c saL in tribunale undeprivitu peqeamar

Fundament pe carc ene

E

ndependente, simlkr unui ponic, atezate, de reguE,

matemar.;. odinioar;
credea c5 are

STUC

emenrde finiere a unLi

POLICROMIE REJEADECABLUR

profl etdti divine sau mistice pe cae

lpsostare io osit de obice pentru a modela e emente sculptate, dar considerabil

piramide din Eg ptu antic.

componenta modular;.are

montatinlrun
lncadral de douS p anuri
MEZANIN Etaj

sistem de

nteresntin jurulanului

recunosc acum,

dafldrb
SUPORT

perete-cortini tisusl nut de

acoperi in mod econom c metuda de a cea propo4ii iN CRt]CE

Locul de inteBect e a nryei

lntemediar, desori

1900

structural

victoriand monumental industriala decorativ;

Arhitectura zgerle-norilor

Corporatsm

I
Regionalism

I I I
1400

Postmodernism Neora-tionalisrn

Deconstruccvism
Ecologism

1100

Metaralionalism

2000

AFRICADESUD

Arh

tecturi indun.ialb decoraiiv5 j

U

PERU

pp 2,40,46,55 & l0SOAngelo

p
s

82

HumphreyEvans, Cord:iy

ODonald Corner& lennyYouf

g/

Gotic sco ast c;

Neoc asicismj
Ra1

rban sm monomental;

CUZCO Arh tector, preco uhb an;

Photo Library Ltd/coRo6

P!ism; Rococo;
POLONIA

pp 10& 14@Tedstreshinsky/Corb
p. 12 @N kWhee erlcoR8s p. 13 @ Roger Ressmeyer/com6 p. l5 @ Pa lava Bagla/coRBs

onal sm strud(ura ; subl m;

CAMBRIDGE Got.s.olartic; Str!ctualismt Tehnoloq sm EDINBURC H: !rbanism qeorg an LONDRA: Emp rism anql cani Annurba. sm; Bruta ismt Clas c sm cf e9l n; Ecologum; Exoiism; Urbanism georg an; Got c sco asl c; Material sm; Medieva ism; U rbanism mon umenlal; Neoc asicism: Pal adismt Ponmodernisml Pur sm; Subl m; Tehno og sm; oXFoRD: Enrp rism ang can, Material sm; Arhitectur;

GERMANIA

PORTUGAUA PORTO Neorationaism

16@ RogerWood/.oads pp.17,53& 56@ scala, Florence

p 8: @ BichardTu.pin/arca d.co uk p 87OAnn 5 Dean, Brghton p 88@ Kevin Fleming/.oRBs p. gl @ David Ba l/coRBs pp 94 95@B.efdan Ryan, Galo
pp.

@Anqelo Hornak/.oRBs

Metar.lionalism, Neoc asicism;

Ralional sm; Structural sm; Tolal tarism
GRTCIA RTPUBUCACEHA

pp. 18-19@ CharlesO'Rear/coRBs

pp.20

21

Ma.duff Evenon/coRB
Sohm, Chromosohm

p.

96& 107@AdamWoolltt/.oRBs 98c)lochen He le/Artur/vrw

p 23@Joseph
MOSCOVA: Clasicism cretl n; Constr!.tiv sm; Tota larism SANKT PETER5BUR6: Abso utisml

p.

l0l

@colecliepivata/B.idqeman

pp.24& 32
pp.

Arch vo lconoqrafico,

p. 102@ChrsGascoiqne/vM pp. 104,

GUATET,IALA
TIKALT Arh

25& 142 @WernerForman/.om6

@

l2l,

131 & 133 O

chard

lectur; pre.olumbiane

p.27@CraigLovel/coRBs
pp. 28-29 ML 5inibald/coRBr

INDIA BARCELONA: Arhiteclura industria16 NEWDELI-llr cANBERRA: Ant urbanism MELBOURNE p.

!1 osakamoto PhotoResearch
&

Ant!rbansm
BILBAO: Deconstru.t v sm

pp 33
pp. 34,

Metarallonalsm

ISRAEL

75@PatickWard/.oRBs 79&89@ PaulAlmasy/coroi

ITAUA
V ENA: Abso utismj Deconstructivisml Arh

STATELE UNITE ATE AMERICII

p.35 @ Rose Hartman/com5 pp 36&90@Tibor Bogndr/.oRBs p.37 @Char es & iosette LenaE/

p. I05 @ Manfred Vol mer/coR8 s p. 109@50Hing'Keung/.oRBE p. 1 10OKausFrahm/Anltvrw p. 1 1 1 OAlexBarlel/ar.aid co.uk pp. 1r2 & 115 @ Farrel GrehankoBs p. I @ Jeff Goldberq/Evo pp. 116 17 @ Bet(mann/.oR3ts

ll

tectur; industrial; decorativi;

FLORINIA Expresionismj Uman sm; Invenl oniynt l\4anier sm

MILANO: Uman sm; Neoral onal sm; Regiona ism; Tota itarism ROMA:Baro.rC aricism crett rj Umanismt idealism; Manierism; Urbanism mon!rnenta ; Pietism, Clasicism roman; Totalitarism
VENET

BALTIMORE

Neo.lascsm

Po(modern smr Rococo

BELGIA

CHICAGO Arh te.ture ndust a A decoratvEt FLnctonalsm; Urb;nism monumenta , Arhitecrura

2gAr e-norilor; ArhitedurA victor LOs ANGELES: Tehno oqism; NEW ORLEANS: Postmodem sm NEW YORK: Corporatism; Expresionisrn; Arhitectura zqarie-no.i
PHILADELPH

pp 3a&

73

Roberl Holmes/.orDB

p. I19@ThomasAHernz/.oRBs pp. 120& 136@ Ph lip Bier/vrw p. 124@BilTlngey/Arcaid p. 125 @ M chae 5Yamashita/coRB5

p.39@ Richard List/co rBr pp.4l,65,80 & 85@M chael p 42 @Araldo de L!.a/coR6s p 44@l mZuckermankomE p 45)Alnar Arch ves/.oRBts pp 47,49& 52 @Vafn Archve/ or p.48@losFPobete/.oR86 p. sr @ C men Rodondo/comi p.54@ Pau Fardy/coRBs p. 57 @ Dona d Corner&lennyYoung
pp.

pp 126

27

Richard Rogers

an;

pp 128 29@ GranlSmith/vrw

pp.

ll0-31

@ReuteE/coF8

Arhitecturb ind!str a 5 de.orativbr Urbanism monumenlal

BRUXELLES:

p p

134@Woltgang schwaterArto,
135
@

BRAZILIA

A: Baro.; Clasicism crettrnj Gotic comercial; Man erism

Roland Ha

belArtur/vrw

RIODEIANEInO: Regonalsm CAMBODGIA ANGKOR ndo khmersrn CANADA

MONTREAL: Tehnoloq sm KUALA LUM PUR: Arhitectura

A: PoshodeTn 5m;

pp 118-39Olohn Co linqs
p. 139@ an RitchieArch tects

WASHINGTON Neoclas.ism ToK o Melabo ismt Metaralional sm; Arhitectura zgarie nor ior
5UEDIA DROTTN
N G

140@ Edmund
@

Sumner/vrw

p.l4l
HOLM] Exotism

Pau Raitery/vrw

58-59&64@Gregor M schmid/
@

STOCKHOLMTC asic sm reg onal

CHIM
HONG KON6: Arhitectura zqarie nor lor
EGIPT

pp.60-61 &92
TURCIA sTANBLIL: C asicism crettin; ls amism pp. 62,

Bidqeman Ar1

70&41 @Alen M:cweeney/

lose Fuste Raqa/com6

MEXC
CIUDAD DE N,IEXICO:
P

etism;

UKRAINA
DNIEPROSTROI:

p.63

Connr!ciiv srn

p 66@

TEOTIHUACAN: Arhitea(ura

Erc Cr chton/coms pp.67& 86@ M.hae BoytcomE pp.68 69@ London Aeria Photo

coperta l(de astgnga la drapi:, de @Charles O'Rear/coR6s

5

ELVETIA BASELT

NOUA CALEDONIE

p.69lo

Ph lippa Lewis,

Edtcekom

Metarational sm

NoUMeA:E;ooqsm

72 @ Re nhard GoernerArtur/v$ pp. 7,F75 @ RogerAntrobus/.oRB s

@cilian Dar ey, Edil.e/coBs O Edmund Sumner/ww Olim Zu.kerman/.oRBs

@

FINLANDA
HELs

pp 76
AMSTERDAM:

&

84@ Gilian Da ey, Edifice/

Roger nessmeyer/coRB 5 chard RoqersPartne6hip
s

NK:Fundiona sm

Expresiof smj Metaral onalism; stucturalism, HAGA: Clasicism regiona

pp 77,106& 118G) oenn

Gilbert/

@ R

PARIS r

Absolui sm; Deconslruct v sm;

p T8OSefgoPtamitz/coRBs

ldealism
l! \-/
dif

@f
+
creeze
Lo

ldealism
,rstfel se sugereazb un echilibru tre aspectele religioase, clvice ,;rticulare a e vielii, intr o ustrare deallzat; a structur
,rc ale. Cardinalii erau
r

fl

Arh tectii Renasterii au cautat

lar

o, LUt od

|.

r0

lol"al./tra

/l v

deile abstracte AcesL lucru era destul de

a acolo Lrnde nu aveau (ontro ul tota asupra qeograf ei locu ui a es pentrLl

construclie, F aproape mpo! biL atunci c;nd trebuiau vina cu ad;Lrg ri la o construclie exislenh ma ales daca era una apa4inand stilu ui gotic, pe care arhitecl Rena:teri il consideraLl L,arbar Foarte pul ni dintre acest arhitec! au avut posib tatea de a 5 vedea visLr implin t pr n realzarea ,,ora5ulu idea

Antonio F arete a facLrt propunerea de a constru un oras idealcu nurnele de Sforzinda (nume nsp rat de patronu s;u, Sforza, duce de Milano). in acest ora: idea , I dtalapotp aeur rrrlrr'' al .,rul5i al virtul ", care ar ti trebu t se ad;posteasca un bordel a parter ti un
observator astronomic ln v;rt. Sforz nda, care urma s; f e pr mul oraS al RenaSter aonstrLr Iconform unu plan simetrc, a servt drept precedent p-"nlru

5i

incurajall

is construiascd propr ile palate ir-a lungu str;zii principale, deSl

i)pograf a natural; a locLllul Jea cateva curbe aare,,strrcau" cr{ectlunea imag nri. Moartea P us, in 1464, a fost o rovocaTe mult ma serioas; ,i,ntru idealur e Pienzer.

ANToNto DA SANGALLo cEL BATMN (1455 1514)t ANToNlo DA SANGALLO CELTANAR (1485 154ri)t G ULIANO DA SANGALLO (14n5 1514j)

o
o

ANTONO FILARETE

(c.d 1400 1469),

BERNARDO RO5SELL|NO

{1409

1464),

numeroti adepli Unul d ntre acetlL ,,urmali" fost Pienza asa curn a fedenLrmit papa Pius al -lea ocal tata in care se nascuse, in sudul Toscafei Pro ectat de Bernardo Rossellino, co aboratoTU ui Leon Batt sta Alberti, Pienza inseamne de fapt doLra palate, construite
a

nrdinal s-au intors la Roma,

!Andu-5i pa atele neterminate leF oraSele ideale erau o ezenla comun; in tratate e de l,ec alitate d n Renattere, pulrne
Lr aluns miicar se fle incepute. rntrLr marea inalor tate a r hiteclilor, idealisr.ul era rtruch pat de c ad rile nd v duale

proporl e; unrtate,
pozltie centra

p.ntrLrfamilia pape 5ipentru episcop, ce

f ancheaza catedra inconjurand o piala simetr c;; a patra alurA o const tuie prim;r
a, a.

(;ror

constrLrctie avea la baze .i|ndtu. incheat priftr'uf dom tern c r.r rr. a:ezat de.erpra oc! ! deincrri.rsare n naver.! trrfseptele A.estorlorme pur. ta adauqat !n m n mumd.

rrmele,,idea e" sau platonice rspre care se cTedea c; se afl; intr o relalre 1',"ciali cu div nitatea tiind astfel potr v tc

r rr bi.er.,,lp
rrst

rd 'd'L d p

ar;n

FnlrJ
- ltalia. BERNARDO ROSSELLINO, 1458-1464 d,".hnre arh tectLtrdlc ac Refntlerir ,dda!'.ltirln ccca ce pr ve. oratul.alntrca, (;1s .id nle tuate Ind v dual Pipa Prusi l-.i 5ia lfafif(nnt1 o.ulde b.tt n:lntrnrna dntreceernai(onrpleLeexernp fi..r ale..oras! !iideil" 5.hemn rc;luG cln (dtedrn,r flan.ati de palrteo episcop! !iti.le farrilc pipei, n;ndlatrin iala.u primarr. exprm: r.latra d nlre pltenLe.e guverne.z:
Pienza

ucru era in conf lct cu practicile

rrrg ce, care presupuneau o navd lunga in

re credincio5L se poat; s1a cu fala a a taf, '.In.d o-. dlrfga. l'1 lLrlladlrlrpddao
,
,

scricilor cu plan ongitud nal

serc lor cu plan centra
aLr

5l cei ai

rldicat nenum,Iate

I eme, lucru demonstrat, de exemplu, sL de ,volutla baziliciiSan Pietro, din Roma, de la ,lanu lul Bramante, care prevazuse o. ir ot at.r, er'rala a " "rLlu'. l" olul u ip ompormis ce poate [ivezutd acum.
I ONsTRUCTII
CHEIE

ALTE CONSTRUCTII

in ltalia

safrr M.ri. de c carccri Prito, GIULIANO DA SANGALLO. 1485; Palazzo della (.rncelLerir Roma,

,4adonna diSan

Biasio Montepulciano, ltalia. ANToNLo rA SANGALLo cEL BATMN. I5t 9 t529

]tdle pifLr

' nr 'l

.J'llo'.r".
e

.di ili

6rL,orrd

ri!

o.r!ce qre.ear; c! palrLr brale eq. rvandin..p.t o absida sem. r.! ari),.(1 !n