d

MODERNISM
TIMPURIU

Neoclasicism
72

Exotism
74

Sublim
76

Ralionalism
structural
7a

IVlate ria lis m

80

Medievalism
a2

Arhitecturd
victorian;
a4

Urbanism
monumental

Antiurbanism
88

Arhitecturd
decorativd
90

lmperialism
92

/l Arhitectura este peste tol in jurul
V noslru. Leq;tura sa cu realitatea
imediat; ne afecteaze vielile subtil ti profund
(de exemplu cend intr:m intro clidire ti
circulern prin ea), evocand amintiri, generand
sentimente, idei Si diverse asocieri.
Cu toate acestea, arhitectura esle foarte
variate, conform lirnpului, locului ti
contextu lu i social in care a fost creatd. Aceste
vdridl.ii ne ajura sA incaorii'r fie(are,.tip de
arhitecture intr-o categorie anume - ...Bmele
de fa!6, prin care descriem anumite perioade
din isloria acestui subiect.
Lucrarea este un ghid simplu pentru
inlelegerea ceLor mai importante ...lsme
din arhitectu16. Diferenlele dintre ele i5i au
originea ln condilii fizice precum scopul
pentru care o clddire a Jost construita,
climatul local ti materialele de construclie
disponibile. Aceste inlluenle au evoluatin
convenlii integrate culturii locale, generand
tradiliice au rezistatin timp.
adesea Pe
lelurite cai, cum ar Ji come4ul cu alte Fri,
aceste tradilii indigene au ajuns s6
influenteze culturi ti soc.etali din alte p;r ti
ale lumii ata cum europenii SFau dus
- doui. Nu in ultimul rand, ...6mele pot
arhitectura cu eiin colonii.
Dac: originile arhitecturii rezida in nevoia
omenirii de a-ti crea un habitat potrivit,
curend lucrurile au evoluat astfelincet
arhitectura a devenit o modalitaie de
negociere Siinlelegere a unor circumstante
p'ezenLarea unei anumile imdgin rerlor tl
elementelor naturale pe care aceStia le
controlau -, caracteristici va la b ile tiin zilele
noastre: arhitectura ne poate ajuta in
relalionarea cu vecinii, prietenii 5i oaspelii,
precum tiin definirea unui anumit loc tn
ierarhia social6.
Cartea de fa16 v; va ajuta se inlelegeii unele
dintre principalele curente arhitectonice,
precum ti conceptele ii condiliile materiale 9i
sociale care s-au aJlat la baza curentelor
respecrve. cu roate ca lucrarea nu [urnizear;
informalii atat de amenunlite incat cititorul
5; poat6 recunoagte cdrui -../im aparl ne
o cl6dire sau aha, ea descrie, in linii marl,
cum anume folosesc arhiteclii o
particularitate estetica pentru a fezolva
probleme de ordin practic ti, in acelaii timp,
pentru a exprima ldei.
Un ...rim nu poate fr descrs printr-o singura,
simple delrnrlie. De exemplL. exi5ld drhrteLti )i
cradrn aare se regases( in -ai nulte ...,sme in
lucrdrea de [aU arr grupat acFste aurpnre in
cinci calegorii de bazA. Unele .-./sme au rdmas
relativ constante pentru perioade lungi de
timp - vezi cazul Confucianismului, cate
reflecte mai degrabA consistenla tradiliei
arhitecturale chineze ti ord nea social6
nes.himbatii, dec6t istoria polit.c; modernE a
Cninei. Allele, curr este htndu6mul, a.opeta
perioade de urp srmrlare, in+ (e refera mdi
mult la modulin care tradilia arhitectural;
poate depinde de schimbare Si adaptare.
Exista ti .../sme ce reflecti rapiditatea cu cafe
ideile rSsarin imaginalia arhitecliJor (sau sunl
adoptate de catre acettia), pentru a ji
inlo(uite apoi de alle .../5rne intr-o decad; ori
coexista 'cum e5te cazul ubanismului
monumental i al medieval ismului, apatenl
contradictorii, adresAndu-se insa acelorati
provocari ale secolului XlX.
indinle de jumatatea se(olului Xlx, arhiteclii
nu considerau ce lucr;rile lor aparlin unui
anumit .../sm, nu eraL Lonttienti de prezenla
curentelor arhitectonice, in ciuda diferentelof
evidente dintre lucr;ri, precum 5i dintre
mitc;rile pe care acesle lucrdri le reprezentau.
lncepAnd cu 1830 ins;, arhitectura a inlrat
sub influenta politrculur. rar alegerea stilului d
devenit o opliune ideologicS. La inceputu
secoluluiXX, subscrierea la o anumit;
,,miscare" arhitectural; a devenit aproape
obligatorie. Totuti, ulterior afhiteclii au
inceput din nou sa opuna rezistent; acesTei
categorizeri.
CELE 5 TIPURI DE ...ISME
1 TENDINTA DE LARGA RASPANDIRE
(de exemplu umanism, neoclasicism)
A
v
Aici se inscriu cazurile in care mi'cdrile culturale
de anvergura au generat anumite curentein
arhitectura sau, mai rar, cele in care un curent
arhitecturala stabilit un nou standard cultural.
Aprodpe intordeauna .../smele din dceasTi
categorie au avut echivalente in alte domenll
ale artei, iar intre ele au existat schimbur
intense. Chlar daca nu toate au avut viale
lung;, aceste ...isme au Jost marcate de o
r;spendire largd, simultanS, a ideilor similare.
2 CURENT DEFINIT DE ARHITECT
(de exemplu puism, sttuctutalism)
Majoritatea curentelor din aceaste categorle
dateazd din secolele XIX tiXX. Aceslea au fost
periodde in .are drhiteclri au acordat tot mai
mare importanl6 autodefinirii, precum ti definirii
propriilor ide . Acolo unde a fost posibil,
arhitecliitiau unit fo4ele cu alli confrali pentru
a-9i afirma valorile 5i convingerile in defavoafea
ori(eror afe mitcdfl coltempordne, precum )i
din trecul - adesea prin intermediul
rnanifestelor. Chiar dac6 erau caractefizate de o
retoric6 elocvent6, acestor ...iime le lipsea
prof unzimea intelectuale a ...ismelor
tradilionale, mai pulin exactdelinite.
3,,ETICHETA" APLICATA RETROSPECTIV
(de exemplu protoclasicism, manierism)
Aceast6 categorie este o favoare f6cut; istoricilor
pentru eforturile lor de a structura aoerent ceea
ce la vremea respectivd pdrea o aduneturd de
inlormalii Tntampl6toare. De exemplu,
constructoriidin Kno55o5 nu s-au considerat,
probabll. ca apaCinand protoclasicismului.
Pentru aceasta, ar fitrebuit ca insuticonceptul
de ,, clasicism " sd existe I E insd cla r c; practKile
5iconvingerile lor au construit clasicismul,
carein - 5i prin variatele sale maniJestdria Jost
cel ma i influent stil arh itecton ic. Astfel, aceste
,,elichete" aplicate retrospectiv sunt instrumente
vitale pentru inlelegerea moduluiin care
stilurile arhitectonice s-au intrelesut, s-au
desfaFuratii au evoluat.
4 REPREZENTAREA UNEI IDEOLOGII
(de exemplu pietism, totalitaism)
a
v
Arta are posibilitalea de a exp ma o ideologie,
in mod mai mult sau mai pu!in explicit. Totuti,
relalia dintre arhrtectu.6 5t ideoloqie esle unlc6.
mdcar pentru dimensiunile sale Jizice: pentru
arhitecturi, manifestat; prin rezulatul final,
.onsrrLClia, in moo ev.dent clneva lrebuiF q;
pliteasca. Cu cet este rnal mare lucrarea, cu
atat e mai putefnic6 persoana care a
comandat-o ti, in consecinl5, cu atet mai rnare
va fi preocuparea persoanei respectve pentru
afirmarea gi promulgarea propriilor idei.
5 TENDII'ITA REGIONALA SAU NATIONAIA
(de exemplu shintoism, usanianism)
PanS cand tehnologia a fdcut posibil transportul
materialelor pe distanle mari ti modificarea
intr-o cl;dife, arhitectura avea
clim atului
posibiliu! aproape infime de a evita conexiunile
cu ambientul imediat. Interacliunea dintre ideile
ii convingerile unei societili, climatul ti
topogralia, precum 5i materialele deconstfuclie
aflate la indeman; a avut adesea ca rezultat
tradilii arhitecturale uSor de recunoscut, cel mal
bine descrise ca tendinle regionale sau
nalionale. Tn secolulXlX, astfel de tradilii au fost
strans legate de intrebiri importante privitoare
la identitatea unei naliuni.
 Simbolufile sunt folosite Dentru a face
- distinclia intre cele cinci tipuri de ...6rne
- sublinidte dnterior, dstfelinciit sa puteTi
spune imediat dac; un .../sm e o tendinl; de
largb r6spandire TLR, un curent definil de
arhitect CDA, sau unul definit mai tarziu de
critici ti istorici, adic6 o,,etichetb" aplicate
ret.ospedrv EAR, o reprezentare a unei ideologii
Rl sau o tendinlS regional;/nalionali TRN.
INTRODUCERE
Prima secliune a fiecdrui ...lsm este o
scurta in rrod Lcerei1 partiau antalrle acesturd,
oferind un sumar al caracteristicilor sale.
ARHTTECTt-CHEtE
Este o lista a celor mai importante
nume legate de ...lsmul in disculie. Datorit;
s;rbciei informaliilor care au ajuns panA la
noi din perioada prerenascentist;, aceaste
rubricd a fost omis6 in prima secliune a canii.
rl c& i,qFihhiu6, t) *,F-E*"-D"^*
a b,"Fud*d" 4fb-k.
@6Lulqluhns.!!!d(
\./ll'a4d|q]d.,
CUVINTE-CHEIE
Insumeazi conceptele de baz;,
stilurile sau orice alte chestiuni esenliale legate
de ...i3mulrespectrv. Cuvintele-.heie oterA un
sistem de asociericev; permite $ inlelegeli
un ...i.m dintr-o privire ti $ vi-l amintili utor.
DEFINITIA PRINCIPALA
Definilia principal; exploreaza
...ismul mai profund decat o face scurta
introducere a acestuia, explicand
semnificalia, istoria ti ideile sale, precum;i
tehnici sau caracteristici de stil care
genereaze asem6neri cu alte ...6rne sau,
dimpotrivS, deosebirifale de ele.
cr-ADrRr ESENTTALE
Fiecare ...6m este ilustrat prin una 5au doua
clAdiri, alese astfel incat s5 exemplifice cat
mai bine aaracten5ticr e ...ismulu intauza,
cuvintele-cheie ti definilia sa principalS.
m
^^.
E vizitali o cl6dire sau cand citili despre ea
ALTE CONSTRUCTII
Venind sd imbogdleasci lista cl;dirilor
esenliale, celelalte construclii menlionate sunt
o la felde buna ilustrare a ...bmuluiin cduld tr,
unde e posibil, sunt situate geografic aproape
unele de celelalre - pentru a explora Jn ...i(m
inir-o singure vizite.
.../\mele interrelalioneazi adesea.
cele din categoria ,,Vezi 5i... " prezinta
o afinitate - fie ca e o tehnici sau o idee
cu ...ismulin cauze...
... /smele sunt adesea in opozilie,
incompalibile din punct de vedere al
tehnicilor sau ideilor, exduzandu-se unul pe
altul. ...6mele menlionate la categoria aceasta
sunt, sA zicem, pe alt; frecvenli decet
.../smul in disculie.
Alte elemente componente
GLOSAR AL CLADIRILOR
List; alfabetic; a clddirilor menlionate in caa(e,
cu localiile, datele t, ...rsmele pe care acestea
le exemplificb cel mai bine. Lista nu este una
exhaustrv6 sreste departe de a acoperi toate
bogSliile arhitecturale ale ISrilor respective.
GLOSAR AL ARHITECTILOR
Arhiteclii identif icali ca fiind nume-cheie
pentru ...lsmele discutate sunt treculiin
ordr're alfabetrca, pentru a putea [i gisrli mai
utor. Indicele include ti date biografice,
cum sunt data natterii 5i a mo4ii arhitectului
(acolo unde sunt cunoscute), precum 5i
... ismu I lsau ... ismele) cu care lucrdrile acestui
se identific,; cel mai bine.
GLOSAR DE TERMENI I,JTILI
Lista terrnenilor tehnici folosili pentru a
defini ...1slrele, precum litermeni generali
cu care este posibils6 v: con{runtali cand
in alti parte.
REPERE TEMPOMLE
Acestea arat; durata de vial,ii a ...ismdol
descrise in lucrare. Veti observa ce ..-/smele
considerate lendinle regionale sau nalionale
au cea mai rnare duratd de via16. Una dintre
expl.atiile a.estui lucru consta in faptul ce
aceste .../ime sunt parte a feluluiin care o
anumiU cullurE se adapteazd climatului ii
geografieiln care s-a stabilit, iar aceste
,,reaclii" prind rAdacini in tradiliile acelei
culturi. Chiar ti cend adopu o schimbare,
dceasta lot va aved o puternic; inc;rc;rur;
de structura social6 ti identitate nalionalA.
Tot astJel, tendinlele de larg; r;spandire
evolueaze, de obicei, in ritmul schimbdrilor
sociale. Este evident c; .../sme/e din
ambele categorii menlionate maisus au
durate de vial6 mai iungi decat cele definite
de arhitecji cu un scop anume. .../smele care
reprezinte dnumite ideologir pot fi de lunge
sau de scurt; durat6, in funclie de perioada
de timp rn care acea ideologie se manifesta.
Uneori, acesle ...rlme pot apdrea din nou
dupi un timp, TnsA acest lucru nu implice
ti o reviqorare a stilului original. Tot astfel,
isloricii sau cfiticii pot folosi un termen
nou pentru a defini un subiect de studiu
ti a-l identifica ln raport cu mi5c;rile
contemporane, dar fi cu cele imediat
anterioare ti ulterioare.
LOCURI DE VIZTAT
O lisu cu sugestii de localii (aproximative)
unde pot fi gasite exemple ale unor anumite
.../sme. Nici acedsU listS nu este exhaustiv;,
ci mai degrabd o seleclie a stilurilor
arhitectonice pe care vizitatorul se poate
a$tepta se le gAseasc; in marile orate
ale lumii.
G
' i.t;g
fr
 in crLrda unor sim antatr d€ t pul
ftv surplusulu!de mancare In general
depinzand de e ernentele naturii , civll za'tiile
timpurii au ap;rut t s-au dezvo tat izolat
unele de alte e, dezvoltand caracteristici
diferite. Totuf, civillzaliile din Orientul
Mijlociu erau atat de apropiate, incet au
inceput s; interaclioneze foarte devreme,
accepiand inf uenlele clasicismu ui elen Si
totodard -ontribuind ld lormarea a.e.rui"
monumental; conseruare; comemorare;
munca sclavilor; c vilizalie
ll ln mllenlul ll 9i illi.Hr., condiliile cllmatice
V 5iprezenla reuriLor ce str;b;teau vechiul
Orient N,4ijlociu au furnizat stabilitatea
receia'; deTvo Ia'ir a nJmerod\p.ivili,/a ii.
Dintre acestea, cea mai intluenU ti mai
dL dbild d fo.l ir TgipL. unde a-bele ma rr'
ale N ulu erau deopotriv; fertie, datorite
lurddll or. Oarronl s-du \rdbrlil d. olo lodrte
devreme, iar artefactele Lor au devenit tot ma
sofistlcate pan; cand, la inceputul mileniu ul
lll .Hr.,aL.idi,dl 5rrL. u'irepol [!"/rte.i n
z ele noastre fie construcli e, fie ruinele lor.
Cele mai lrnportante r;man morminte e 9i
templele, care ref ecte fundarnentul teocratic
al vech ulul Egipt. Evo ulia acestor crealii
furnizeaz; informaliiSidespre fe ulcum s-a
modiflcat balanla puteri, intre regiSi preoli.
Cele mai cunoscute monumente egiptene,
piram dele, au,,crescut", de a prmeleastfel
de construclii, la inceputul mlenlulul I i.h .,
pana a Marea Pirar.id; de la Gizeh, terminatd
pe a 2500|^.Hr. Aceste morminte regale
simbolizau trecerea faraonului de a vlala pe
pd-;nt ld (ed drvrni DJpa alLrl ./000
'.Hr.
au ap;rut numeroase temple, cum este cel
al uiArnon, de la Karnak. Construit de-a
lungul a sute de ani, sub domni e succesive
ale unuiintreg iir de regl, temp ul luiAmon
este un monument sirnbol zand mai deqraba
o evo ul e a convlngerllor, si nu un rege
anume. Prin folosirea unor elenrente
decorative inspirate din natura (buneoare
frunzele ce orneaza coloanele), dar avand coNSTRUCI[ CHEIE evoca pe zela eq pteafa a riizbo u ! 5 a sexla 1;l
'p,f ;
"p.1hd,."".. d" 'ninilL \;- d.ru
p.
gr o semnificalie slmbolic;, monLrmentele n Piramidelede la Gizeh,ln aprcpierc decaio, Egipt.
vechlului Egipt sunt o prevest re a clas cismului. cca 2631-2498 rHr.
Dar predominanla monumentelor f unerare Delast;nqr la drerpia:pirarn dele !iMikerinos, Kelren t ALIE CONSTRUCTII
a dus la o asociere - popuLard in secolul X Kheops P.obablcea rnaiia moasa, insain mod tgur.ea ln Egipt
a acestui stilcu moartea.
^ ma marc d n ansamblu dela GLzeh, pirarn da lt Kheops Piramidaln trepte a u Zoser saqqara (2778-2721 L H r );
Urme ale unor civilizal i la fel de vechi au aredproape 150 min;lt me Ceetreinrlciur Ptrarn dee de la Ddh5h!r ale faraonu u seneferu
fost g;site in Mesopotamia, acolo unde cele impresionante aufoslconnru te pentr! a addposti (P rarn da Roiie: P ram da lnclinata ccr 26001.Hr.);
t
doua rauri principale, Tigru Eutrat, t r;mas Gl€ p:mantettia e faraonilor respectvi, iar modu ln 5fnxu pato! de la Gizeh (cca 2800].Hr.);Marele
afluenlii lor au fbcut posibll; aparilia a c:re aufon construite5ub niaz; credinla eqipteniLorin Templua ! Amon Karnak(1510 323i.Hr)rTempiu
lume od>e itdte mi(i(a'e rJ au alins, in"a, vata dedup; moarte P ramidele sunt oientate coniorm de la Luxor (1408 ll001Hr )
n velul de unitate sau de continu tate al punctelor cardina e, fecarefaFene !n triLrnqhi echilateraL,
I giprJlui. Numero"se c ddiri oJ o5t rorsl'uilF iararanjarea lor reJ ed; princ pa e e consielal cerett
din cerbmiziarse la soare, ins; arhitectufa lor -9 "ul r". r. d"ld ' ," on.ruiF T 2ciHl
monJl-enLdlA. .rar.al; prin \olum. L,rid e si € Poarh zeitei lshtar, Babibn, Mesopotamia, Orasele Ashur, Nimrud tiKhorrabad (1250 700iHr.)
z duri mas ve, a inceput sA ,, poarte" a cca 605-563i.Hr.
proroclasiciem; arh tectuLr; preco !mbani;
exterior decoraliuni sofisticate. U ter or, d n ,,Oameniivor privi.! ! m re,scria N.bLrccodonosor hindLr sm; conflcranism, s!b m
secolul lV i.Hr. (la fe ca ti Egiptul), al ea despre Poarta 2ete shtar parte a efortlr orsaLe
nteracl unile dintre aceste civilizali Sicea de reconstruclie a cetdliiBabilonului Fatada acenei got c scolanict rococo; n€oclasicism;
elenA au devenit tot mai importante. connruct masive este ornata cu c;rim z qlazurateceo
flt! T mp de mu te m de an . arh tectLtrd evoluand pr ntr un proces de adaptare al
\-/ lr0 ara a 6\O -aL OdtOrlLd nleroLt Ln" ide or no a obiceiur e ind gene.
dintre trad liile ndigene, loca e, si nfluenteie Acest Lrcru este deoseblt de ev dent in
ven te din exterior Succesiunea culturilor a construcl ile cu caracter felgios. H ndu smLtl,
doved t o ab tate refaarcab a de a adopta od.rdi a \Ad rr , rplqr . .|o1F do..a.rl +
I
ideie uneitrad lii: a le adapta pentru a d n pract ce re qoas;bazatapesacrfici,unaa I
satisface nevo e alteia. ToaLe acestea au dvul devoliuni , a venerat ei nilial, arhitectura
ca rezultat o extraord nar; d versitate ce construcl ilor re g oase derlva din obscure
ja oneaz; bogata stor e cu tural; a
SUbCOnt nentu ur.
tormu e matematice cLrnoscute doar de lna ti
membriai c eru u . Budisfauls la nismulau
th 4F
'*
ap;rut ca reactii ira pot riva aceste teocrali , asa ir,
-/?,4
s ntez; cultura a;zrd;rie; hindursrn, c; pract c e or religioase aveau nevoie de o
i*
bLrdism; is am nou; arh tectur; Budsmu a ntrodlrs
..16'ol diorgreq.rord; o.6o\ dt. uiado
''itg
Asa cum este noTrna Dentru un alt gen de spal decat devot unea nd v dual; .tl
^
V subcontin-"nt foarte mare si dens practicat; de h ndu sm;de ascmenea, aLl
4

popu at, arh tectura dln nd a variaza mult in aparLrt sll/p, (sau tope) a tare ce adaposteaLl
funcl e de fegiune, prezentand urrne ale rerne5ile o per.antest (cenuSa)celor care i

r r^ e od plor irllcr " "

a. a'o -p., " at nsesera lelLr sLrprera al budismulu , I
|"rl' d- drDrtr',1 rloFd "I d "d,rpo i um narea. mp I rea acestor necest;l de
una d ntre ce c mai vech c vil zatii de pe ordin praatic a tufnizat fnot va1 a pentrLt a

"- '.. d. la mijo. - rl' r r, r I p;r , a accepta nflLrente e ven te d n Pers a sau ah ar
inceputLrl mllen ului I l_.Hr. A c s-au dezvo lat pe cele e ene, ajunse in Ind a pr n A exandru
afez;r urbane de d mens uni mar, ale caror cel l\4are, in secolul lVi.Hf .

r ^. ,a^ a. a i, zo.t". | .r | .or .

Dr 'o| tld d.po o d. ,r
"' " I

a aflrentilor s;i. Din p;ci]te, m:irtlrri e scf se a evoutre afh lecluriiind ene s a man festat
tunt putin-o 5 qreu de des.rfrat. U tcr of (:i cu o pregnant. Pe anga ,,prevcder le" is am c-"
nlcns Late crescutA incepand din secolu lV privitoare a repfezent;r le natLrTi , caTe aLr un
i.Hr ), arhileclura i|ldidn; a doved t o abiltate efect profLrnd asirpra decoral uf or, tendinLt coNSTRUCT CHEtE .teror!lc.idr.laraiing.rd! i...s! p vr o
remarcab I; de a incorpora nfluenle e str; ne, de inLcgrare a practic or fel qioase ir trad 1 a n IajMahal Aqra,India, 16:0 16s: f d s.rete d n exteror .eer.e o lJ.er mai porr ! G
ll i zrnJ!'slr; Lra lo. e, ..n5tfL .hi r..ifi .ri f -antr! apnrtnnrente e remerlof
arh lectuta cont f!a1 : a
.FrmL re a ha 5 .( r. !5h1 detetre.oorilc,
s; se man feste in noLra sa ...fl{ rata de qFd ia s. erleLnt bli i.L 5de ALTE CONSTRUCI
cap ta ;, Fatehpur Sikr ihr leur lote 5rle lalor1e, Nlrmtnz ll].rhn
(T 569 1580), imparat!l I P n. mar.d n e nrorm nteeivllghn ! ! Mo ret.ro d.ro5 Harrppi ldlci r;! ! fd!!
il l,lah. ! e5te.ea mn .ofor.Lrtn oreE arlrite.trrnl:r ' t\r,lv I lli iloo.
Akbar a reu:it s; comb ne
.d n..1 ! t.t.drti, nrtr !. r rarea.apa. tatir a.es1e a f.lelrp!r lrkri Aqtu (1569 l5E0) l/lonf;rt! lLr
decoral !n le 5 ami!|liL ur, de, ir.orporr. fof or lc rr1. I rd t rs H!rrdy!r Df i (1585)rP.latLr d,".h,hl,nrbar
ale bud smulu , ale Rflrnlrdr (162: l66E)tIr r1,r r,1a'rta lap!f,
hinduisrnului, ba s pe c,.le F!;nfdr (1726 l7l4)
gotLce, ifLr-o unitate
( Mawa Mahal-laipur, Rajasthan.India, 1799
" 1,.,p ,t.i..
simbo c;. Nepotu seu, n !.1!r ene c!not.!1j n 5!b r!nee de ,,p..1!
:ahLr Jehan, a cofstru t ,! rLlr or" D.! .o rtt ! L pcrLr! i i lo olit d. lrr !r ft fa. khrncr xnt ..ntLr..n irnt Flamtrm
Taj Mahalul rnonument.are r ril!! l.tr onriucftc. dift.lit. nurt rl. Lrpt o
@
insumeaz; caractef lsticl ale
arh tectur i ind ene s slam cc.
fovllt 5lopllp
lrl,'.
n. pir d dLr5l! lpd.d|.ordllric
g I eo.lne.6m, .orfotrn snl
 Pr viu nitialca o civilizatie
mrsterioas6, lnchisi, fird
culturile invencinate, cultura minoici este
considerat; acum, pe baza unor dovezi
covarSitoare, precursoarea clasicismului
elen. Arhitectura minoici din insula
Creta, dar sicea micenianA, din Grecia
peninsularS, chiar dace diferite, au evoluat
impreun;, unite fiind de o mitologie Fi
de o limb; comun6.
zidArie; mormant; apbrare;
orat-sraI
I ln anii 1950. Ny'ichaelVentris a
legeturi cu descoperit cA inscripliile gisite pe
-
numeroase tablete in palatul din Knossos,
Creta, erau scrise Intr-un dialect timpuriu
din Grecia anticS. Acest lucru a deschis
calea c;tre noi interpre€riale diferitelor
culturi est-mediteraneene anterioare
clasicismului elen, dovedindu-se c;
aceste culturi au
tifost r;dicinile sale.
De menlionat sunt Knossos ti N,4icene,
al caror apogeu a fost mijlocul rrileniului ll
i.Hr. Unele aspecte ale istorieiti civilizaliei
lor au supravieluitin /rbdariln Odiseea
lui Homer.
Relalia dintre construclii ti decoralii,
precum ti scopul acestor cladiri protoclasice
dife16 prin mai mulle aspecte de cele
ale constf ucliilor clasicismului elen.
Principalele vestigii sunt complexele
rezidenliale (palatele), citadele fortificate
care au evoluat pe parcursul a lungi perioade
de limp. lniuntrul lor gisim spalii distincte,
inchise sau deschise, accentulfiind pus
mai rnult pe interior decat pe aspectul
exterior, ca ln cazul clidirilor apa4inand
clasicismului elen. Planurile construcliilor
satisfac mai degrabi nevoi de ordin
practic decat * urmeze lipare geometrice
abslracte. Construcliile
sunt. in general, coNSTRUCTlt-CHEtE
acoperite cu o sirnpl6 <- Palatul regelui l,linos - Knossos, creta, Grecia,
tencuial6, iar cea mai lnainte de l400T.Hr.
Ata numlta civilizali€ minoic6 din Creta alosto
intalniU formA de precuGoarea clasicismului e en, ata curn s-a demonstrat
decoraliune este pictura prin descifrarea LlnearulliB de pe inscipliile intr-o
interioar;. Totuti,ln fom: arhaici degreacevechedn palatulde la
afar; de indiciile referitoare Knossos. Pr€zent:nd ti inf luen!€ egiptene, palatul
marcheaz; un pLrncl important de hcrucitare a
la folosinla dat; camerelor
civilizaliilor est-mediteraneene.
respective, decoraliunile
au prea pulini legilur; ,1\ Poarta Leilor
- [4icene, Grecia, cca 12501Hr.
cu arhitectura sau cu Cucir.a 800de aniina nte ca clasi.ism u I elen s; ating;
apogeu, citadela de laTirintneofer, cateva indicii
construclia in sine - prviloare la dezvoltarea 2onei. Poarta Leilofesteo
cu exceplia Po4ii Leilor,
connruclie rimpl:, masiva, din zidare neornamentat;,
din l\,4icene. Aici, o uriatd impresionaid doar pr n leiisculptaliln piatra atezati pe
piatrd sculptate lnfiliSend uria:ul buiandrus de deasupra intrarii. Ace( ,,panou"
doi lei este atezate decoralivva deveni o cara.terlstice importanta a
arhitectuii elene de maitarziu.
deasupra intr;rii, reper
simbolicce d5, poate, o
semnificalie ritual; sau
mistic; unuielement ALTE CONSTRUCTII
ln Grecia
important al clbdirii, cum
Palatuldin Phaenos - creta (secolul XV i. H r.);
este intrarea. Chiar Tezaurul u Atreu- M cene(cca 1300-12001.Hr.)
dacA intr-o form; brut;,
aceastA Poart6 a Leilor
veste5te echilibrul dintre
preclaslc sm; clasicism elen;
construclie, decoraliune
ti funclionalitate intelnit @
in clasicism.
I
 (! Porn nd dc ld re. zdl|lc.v rznlre
\-/ qrece\lr, a ac ar5m| e en a at ns un
n ve ina t de rafinament a expfesiel
arlritecton ce. Ccl mai mportantpoatef
consrdcrat modulin caTe acest cuTent a
imbinat fenomen," e obiSnuite, curn ar Ii
grav talia, cu descricri alc unor 5cene din
nr lolog e
asoc ere ce a consolidat rdeea ce
sster.uJ decrednlel convinqer a socieutii
era .rncorat in rea tat,o

proporr e consTru(t e LU
lt')ordine
\./ ou anoruqr enrasrs, a:ezare, pols
sacfiticiu; r tual
/l Desiexistau construcll ma m.ril
v realiziri m.ri impres onante
arhitectural atufci c;nd a fost ridicat
Partheflonu, a m loculsecolulu Vi.Hr,nrci
Lrna nu a avLrt puterea s mbolic;, nte ectual;
s cLrlt!fa a a acestu a ClasLcisrnul clcn a
captlvat aproape toale gcneral e care au
urmat, lnaugurand o tradil e ce a dukrt a rca
2 500 de dn. Pdrthenon., deafon\ rod ''
d mensiun e :l inoval.r t,"hnic;], de)i
importante, nu sur'rl sLrlrc ente pentru a
confef un statut de excepl e Lrne opere
arhitecturale,:ica pentru a obline Lrn astlel
de statut o constfucl e trebu e s;
interaclioneze cu lntelectuJ S cLr cmo! c
omu u.
,'.Y;i Che a .rrhltectLrr qrecetti sunt cele tre
ordlne dofic, ion c licorlntic. Origin le
acestora se pierd in ceata mito ogie , insa
'1.;. ':
-{,tB
ALTECONSTRUCI
€ Parthenon - Atena. Grecia, IKTINOS,447-432 LHr.
P..te.nlormuln..t.. ntemplulLric!lolorf.l.l
exlerors .u.ite r n lroftor a tecnre.np:li! rr.
iil,.,
a.e.rt.i lortrtrrh d€v! r !r crLrcm dr toi!1.nU
'e ilf!d i!oLl!r lc t ftrLro .r, fc!drr cforcfl tu,tld ld
t!nctn pe c.reo rre. .rlonnd i tnr d5tf.lq.ifdrl;
inc.it sr cor..tezc !z c oliti..
construcl ile se bazeazA pe requ prec se
privitoare a proporl si ornamentare ceea
ce inseamne cA pot fLrrn za inforraalii
privitoare a trad liile cultura e, f ind 5i
rbF d.di. p 1oir..la rod I. d di
anr tCdmdn-nteLC lLmon leald d-ea- a
caracteristica deexemplu, a mloc
,ooo1.la.r1 ..or |^.dta t.p,ao. a.tot.
ca 5 cum arlistrvite pe misur; ce se
i.dl d Llir I ",,". ,. ,r- dp d .o d i' rp
verf, expr m;nd astfe fufclia de sLrsl nere
in mitoloqie, dorcu reprez nta un barbat,
l^n t rap ce ion cul feprez nt; o teme e

malLrr;, ar corint cu o tanira fecioar;

5 iat; cum regulile de constrLrctic
(il tfaditiile) transfofma un fenomen
5imp u aurn este grav tal a intr-o descriere
a conditie umane , :t-r. .
hr"r d"." e emen e e del nitorii dle el,
reiord1..l 'er .,...lr- .
hilibr.,
intrc rea latc s i uzle care e este comun
tuturor De exemplu, friza dorlca de la
Parthenon este presarat; cu trig ife 5
^ elopo pr ^ plo ., - op a/pt dr I o o
ale capetelof unor b;rne t fac refer re la t{"
construclia or grna a, d n emf, iar ceie din .4c
urm; sunt pl;ci sculptate sau p ctate cu
feprezentirL ale unor 5cen," din mito oqie.

ALTE CONsTRUCIII
ln Grecia
Co rllincepiifd.! ii!
Olimpid klf rful590 iHr ),
540i lf);Oe |h (irc.:p;fd(!di! 5l0ilr)
The5on(llephae5trorl Atcrd 449 444 i.Hr,
Temt !lzete NrleApteroe Aren.(427iHr ),
Er..hl. on Alrrl.] (421 405iHr) , ,rrrulgrec din 5egesta sicilia, ltalia, Ch nr dd(d LcnlrLr e de m c d m.f!!'r , .! Lrf drametru
,olul!lli.Hf. de doir 6l de m.ti, eqjt!ri 5 mboh(. i frre dramele
in taia i Lr rlltni pc arcLr,rnl. .i alungi . ur
n Lmnnc ri r!1!r; ene evdent:
Temfe.a.,rs. fLfL s( n{550 450iHr); proto.lnsi. s nic nr c snr ro nani neo.lasi. sm runr r.! lorlcc fatlf ,;s. inc:rt.onnturfc!
Lritr! ! a Ld fclde mportnnti.n ! pcleLe..re
",rn \.t \ 0l! |
@
I
T-arnt de . Alrr gent 5c i(510-110i lr), l iulf c Trr.le e.Lrrbate,.! rcilftr or de
-a-A
TemrLr de a seq,"na 5.: a(424 416i lr) .rax.r5m.rex nt qor. 5.o.!r.l i,.o r.eflralc a5upra t.-Ane arfl up(ca au
I l,rt€ b!fc prntru retr-a7-antat e teatralc

Arhitectura este una dintre
caracteristicile care au unif cat cultura
Chinei, prezentand prea puline varialii in
ciuda distantelor mari Fia djJerenlelor de
cl ma sr relief stabilitate datorate in mare
parte accentului pus de confucianism asupra
ordinii morale si sociale.
ordine; armonie; cosmos; autoritate;
venerarea stramoS lor
/l Filozof ia conf ucianist6 preluiette
V ordinea 5i ierarhla mai mult decat orice,
iar influenta foarte puternicS pe care a
exercitat-o asupra culturii chineze, de a lungul
a mairnulte milenii, a contribuit la mentinerea
Jrei orogenrtau remd Ldb e pa un tF toriu
foarte vast 5i bine populat. Efectele pe care
confuc anismul, ca fl ozofie, le-a avut asupra
arhitectLrrii sunt evidentiate de continuitatea
construcliilor din diferite epoci, ref lect,and
sistemul aproape neschimbat de valor Si
convingeri, precum si de felLrlin care forma
( ddir or sr pldnift(" ed Jrbdrrr,.a elprimd
cosmologia conf ucianisti. Fiecare punct
cardinal are o semnificajie mitic;, ce
contribuie la stabilirea funcliilor acestora in
raport cu celelalte Siconsttuie baza de
plecare pentru feng 5hui.
lerarhia si cosmologia confuciantste sunt
unitare in credinta ca imperatul e fiul cerurilor
trebuie s; fie ascultat f;ra cracnire. Astfel,
contucanismulde o mare importanta temp elor,
palitelo li, maid1"., ctru.tun o rdJ e simbo, izeaza
legAtura dintre cersipbmant. De la simple
rlad ri irdrviduale oina la ora,,e nrregr, e.t-
evrdenI c; lodle \e sLpun acelo d5i pr it, ipii dF
baz6 privind regulartatea s ordinea. in afara
oraselor,l^n peisajulatet de variat 5i releful
adesea accidentat, podurile construite peste
nu-erodse e raur sunt dovadd e\istentei ulel
(omunic;ri ir.re dile.ilel" oartr ale rrper ulli.
AcopefiSul este cel mai important element in
arhitectura chinez;, adesea fiind extrem de
I ilu,r.rt 5i cu streslni impresionante, intoarse
,, ,. sr bogat ofnamentate. Cum prima era
lrLr te corni5a, aceasta determrna
, rl onarea coloanelor. Cel maifolosit
,,rialde construclie era lemnuL, a care se
| .dL rardmilrle. pracrle de (e dmic; si-
' strctAin nterorLr qrantelor imperiului, ndierent ce s ar
i l,)unde se g;sea, iar distanla l6cea
| )rl.i aprovizionarea - piatra.ln secolul
' , ( and c;letorii europeni au inceput sa
,.,/-o regulat Ch na, combinalia dintre
, rl^ dldl de eiotr.p .i peisalele d'a-att.e
l, v('nrt o important; surs6 de inspiralie
' d"opo.lv"
I . rrrLr noiidei deordnestetic.
,rrh,lFd .o(rdld)rpolfiicaape mtsChrner
I rl)soarbd" influenlele dln exterior, dintre
,. lnrdismul a fost cea mai importantd. In
| , lch mburlle .omerciale - ti maiales
{ rr,rtulcu metase - au permis Chinei
rctultimpuriu cu Europa. Orice nu putea
rl)sorbit" era considerat barbar; aceasta
l,{ rrl; deatinebarbaril departeadusla
r' d elei mdr mar aonslruLt,' LhtneT's1
I r1,e Zid, lung de 2 260 km, construitin
r rlr{'succesiveincepandcu anul 214i.Hr.
, nrrLr a proteja frontiera de nord a Chinei
si
coNSTRUCT 'CHETE
< MarcleZid Chinezesc, din 214lHr.
Tnt nzandu-se de a lunsula 2 260 km t urmand rclieful
!
froniiereide nord avech ! imperiu chinez, N/areleZid
nu ene numaiointrepr ndefe de anverquri, citio
puternlca liniededernarcateintrecivillzale(china):i
barbare(restul !rn ), din necesitatea de a p;nra o ordrne
f iniamplatd ncoo de -.1e.
V Iemplul Cerurilof - Beijing, C hina, 1420
Acestcomplex decad r era loculln careimP;ratLrl ntra in
leg;lura cu CerLr, creand o conex unesimbolic6 de nalur;
" on.ohdd o o 'pd o ,dld propo/.d r" d. o
'fuJcai
n
saa circllara de ruqa(iune (ln dreapta) ene t pca
p" 'or 'ru.tiile i\1bo r(a'hinei Lpa
doudzec r opt de co oa ne simbolizand 28 de connelalii,
precum t lunile rip€roadee din zi.
ALTE CONSTRUCTII
ln China
PagodadeSud Fan9shan, Hopei(117 d Hr.)
Pagoda qageisalbatice Ch'ang Ang, She.sL
(701-705 d.Hr )t Pa at! mperial OratuLlnterzis, Bel ng
(1407-1420)
h nd! sm; indo-khmerismr 5hintoism,
- @
I
 Roman raveau sdcina dea admtnistra
ft'\/ un /rnpenu vast, a5a ca, desr aveau
multe in comun cu grecii, societatea lor,
in mod inevitabil, a devenit maicomplexd
ti a avut nevoie de o mai mare varietate
de construclii, in diferlte locatii, indeplinind
mai multe funclii.
1fi imperiu; putere;bolta; dom;
/l Fxceptdnd'olosirea aceloratr ordrnc
V ionic, doric 5i corintlc arhitectura
roman; este loarte diferita de ced greceas.a.
in timp ce oratele grecilor erau adesea stabilite
avandu-se in vedere un potenlial simbolic, cele
ale romanilof derivau din aiezarea uneitabere
militare.ln ce prive5te construcfia 5i
ornarertele, cele doJa arhite.tJfl drler; )i -ai
mult. Arhilectura rornand a ntrodus bolta ca
element de construct e, ti ulterior domul, ceea
ce a ficul posibile aparilia a nojtipuriti
dimensiunide spatii. Acest lucru a deschis calea
cilre clediri cu combinatii complexe de spatii,
cum sunr lermele lur Cdra(a la s'vila lJi Hao dn.
Arl'itectura romana combind cdracteristictle
ordinelor cu o dezinvolturd ce iar fiSocat pe
greci. zguduind din .ereliiviziunea ror staricd.
De exemplu, plalul Colosseumului, stru(ture
vasG pe care grecii nu ar fl putut-o gandi
niciodau, este un oval ale cArui r6nduride
lolufl ( oncrru rte, 'ie(d re, ( ontoraa unu
sJn1
ordin de la doric la ionic tiapoi la corintic, cu
adeugarea celui de-al patrulea, ata-numitul
ordin compus. Primele trei randuri dejos
lombina jum;T5lile de (o'oana.L ar.adele.
Ca entitdte ddmintslraflva mat complexa, rrai
durabila ti acoperind o arie mai mare decat
oraSele-stat ale Greciei, lmperiul Roman a avut
nevoie de maimulte tipuride cledii;ia avut
de infruntal provoceri in9 nereiti majore-
cum ar fi construirea drumurilor ii transportul
apei. In plus, cl;diri e care lrebuiau se
r| | [cheze diferite evenirnente si ritualuri - Tivoli, ltalia, 124d.Hr.
Vila lui Hadrian
Arhiteclura romani ref ecta catdeeterogen era rnperlul,
l,rr'cum arcul de triumf, pentfu celebrarea
iarvila u Hadrian a cautaisa reproduci diierilele traditii
irt loriilor imperiului- trebuiau ti ele sa fie
aleacestuia,constituindu-seoarecumintr-!n indexal
riute, gandlte. umiicunoscute. Diferiteb pa4ia e consttucliei sunt
l\: scurt, arhitectura imperiulu a pierdut dld(urdle r.
deg,db; in f-r( | e d" topog-atr. o.- - . q
, Lrlia stfansS, bine pusA la punct, dintre nu urmend un anum€ aranjarnent, iarconstru4ia de pe
r suld e _co_-"1"deIn.;periL-iorncdfe re. roala
rrura, socielate 5i mitolog e la care
unite prin ntermedi! L colonad€i centra e circularc
, 15 cismul elen a
Iinut at5t de mult, inse, in
1,,Inele F manifest;rile sale libere, a ALTE CONSTRUCTII
,lt,rnonstrat cat de utor se poate adapta ln ltalia
TeatrLrl u lvldrcellus Romd (21 13i.Hr.); Pompei-
,rr cismulla scopuri5 cerinle diferite, ale
distrusln T9d.Hr.jArculluiTitus Roma(82d.Hr.)
||lor societ;Ii variate. (118 126d.fr.)tTernp u zeitei
Pantheonu Roma
L oNSTRUCT -CHEtE Ve(a Roma (205 d.Hr.);Termee luiCaracalla-
Roma (211 217 d Hr.); For! -Rorna(secolulli.Hr.
I , )losseum - Roma, ltalia, 7H2 d.Hr.
,,,valvastdeaproape 200demetr lnqime,inconjurat
| , p{p e Lon:r,tuiL d n op.re.i de d L.de de d l en5 uni
. ,,, co osreumLrlputea prirnl50 000 de spectatori, De
' l, i fiare $lbat ce, g adiatori 5i v ctime. Constrr.r4ia c as cism eleniclasi.ism cretiin;
, ,l) exi, adaptarea ordinelorc asice tiinteg.rca lor in
@
'
|
,
, muLdearcade toate arata sradulde sofisi care, de
| en,dl.c.e dL n. de d l.r.e.lurd ron and.
r!,r conso da fa ma iiputerea
p.nF s
imperiLr ui.
i g
 Amc i.a pre, o Lrmb,rna dcl.po.ter caracterist ci .rle arhitectur in..r:,". P," fisia
4!
\/ -at *u o v ,7 ,t po rrp.u.p-trr-tl inqLlsta de p;rn;nl dinlre Oaeanu Pac fic
eufopeni e .ru dislftrs, ins; Lrrme e or au :i Ariri, c:remiri e arse la 5oaTe eTau ce ma
ramas pani az De-a unqLr s(]co LrlLri LreaLrt, comun trater a de aofstrLrcl e, in trmp ce
prin lnteresul tol ma mare fala de va or le in fll! rli piatra se q;5e51e d n abLrndenl.l
lor (u trrrale, aola ti .u d,"scoper rile ngil]rr a cra 5i aa o pnrla Inporlanlii a
aTheo oqi.,o, .rceste civil za! au exercildt o afhiLcctur naase, ii 5aTc na aceste a
1rIo.1 rI.1roo.tpd. ,tt, I d, o c;z;nd indeobste aonstr! re.r drumur or
c.rfe f;rceau posibLli administfaTen unLri
j) nror lmer ta||r.1Tp, rtua, s rrt|f rrl mper Lrvast, precum de5chiderea Llnol !
\./ cosmoroq e terase in coaste e munl lor, pentru .r prof ta
de (.it ma mult ler-"n .! trv.rb I

Pe contifentu amer can s .rrl rdi.ri n..1,".rLl .l,r ,rL 1."

-v dezvo t.rt cel pulndorntftidtii rnlr t ma s rnp a in reca ce csLc aaLlTr
rrq. tr,,l.,, r'. tul .d tt Jl sld-vesLL SUA. Ch ar dac; folosea! mu t
,l.olo,pLrl n dup: anLrl 1500. if Ame i.a c.iramiTi chirp c , care se d strLrqeau
-" d-"
Centrala, . vilizal .r maya a evo uat d-o la .Lrtimpu, vastu conrplex dc LoaLr nLc dc

cultukr o meci, t rnprrrLe,:lsl nl:sat a PLrcll o Bonito, Mex c ((ca 900 I200) e5te
afnprentcr i|l nLrfir€roasclc tcntplc p amlda e construrt drn pratr;.
I r. r'll .d."" /"^ir lo
aafe e sLrb in .rLr pLrternic caTacterrl
rnonurnent.rl Aztecii au dezvoltal fof|l]ok. CONSTRUCT CHE E
arhltecturale nraya:e, adapUndLr-lc in pr mu Mach! Picchu anga Cuzco. Peru, cca 1500
rand noilof I tLra uri re q oase, foarte !! !!t r trrrlr i r rlc rlr ( !rfr rei ort)enuhr ne.ntre
safqeroase P atra, folos t:i la toate !p! ro if l5l2 fcrj i!.or.rlf! 1n..!tip 1r.!]d
o !t lc rurt,r Pf cclcrca lol in rc.rr c| lrr vea z (lir,l
construciiile importante, era sof sticat ..lr..v.lcftn, .. i ],i .L or.lin 7.re.. ad r or s .
ucrirte, ins; linr lat; ca ul zarc de 'I
axc|llp u, aTcade e erau necunoscute la 1rftrrr.rtsrr,r..rln.trL.t .r.itre..areref e.l.rror
i.c!L! , i,r (r.lf.i $..1; s rc .t.iri
acea vreme (s a dezvotatins; tehn ca
lolos r conso elor, in sch mb, scu ptlrrie
ALTE CON5TRUCTII
. h..^,.t,.f,,,t^^,. n.-F,,r ^. ^
comp ex tate ulurtoare P rinr.li !.ire Lr leotrh(a.nf(...2!0dH );

Ma la sud, in actuahrl Per!, cvrliTalla i ide i leor hL ..af (.m {jo{l d Hr ),

Tcnrt Lr r;zh. r. or (h drei 17. (..n lUo . Hr ),
inca inl ore.r in mileniul anterior cucer rii
T.r.fL, d.lo. ( h.h.r tTa kcr l2{l{l d | | )
spanio e d n '1532. ta s-a dervo tal pan;
la fivc u unui imperi!, puternic (-"nlralizat,
joa t.r lonre
c! o ordine soc.r ;ifo.rrt," ng d; Ce e nrai r l.h!nn..o(..r llirlr l200dflr)i
fnportante monLrrnente af hitoctutalc au.. (l,l!0 I rl2 d Hr l;
5;.s:yhr.nFn (... l4l! d Hr )
ref ech crad nLa or in cgetura stransa
d ntre Inca (imparat) F zeul 5oare.
Orientarea construcliilor astf el incat s; rre. n.. !m, Froto.lns. s lr,
ref ecte soarele in anLrm te momente ale @
zilci, pentru a marca anum te r tua uri
importante, este una d n principale e M
ri 'mr*
.u 1 Tkal, GLratemaa, ccr 500i.Hr.
I rr lo,Ar rrn rd..irtr.pt...br7.
r t. f! I Ll rr T.r,r r L d.l.r I li , .L .i Lr.tL n
,!r. i,.!1r' l)1, ne rlL.!i.rl{ 5e i!Lrl
. rt! trlrl ,if rr,, rr. r , .1lir.. ri i nr !.irlr
fMr t) | rr 1|,(lil (11, r.r , n.. re r.l7e.F
f ,[rd!tr]1 tf), (irri ttr r.n !: oire.nin.k, !
 a adoptat CoNSTRUCJ CHETE

srruclura oe e Poarta .,plutitoare" Torii, Sanciuarul ltsukushima

li.ja- Miyajima, Japon a, secolulXll
emn, !p c
!h ntosm! ene o rc rte poLteisti, ar arh teclLtrr sa
chinezeascd, ciltain pennafciL; echilibruld ntre nalLri si
precum 5 indcmafarca ornLr u Aceasti poart; !neste simboli.
importanla virf!flc muf! ord n dep,irtare.! marea. intr o

covats l0aTe a
''l l'f l

care.!pr fde nrainnrlte nnr.t!r, a lon rd cnt de

acopenSu ur, a lana no Kiyorrori, ce ma puterni. peBonaldLn
inceput s; se laponir d.c or uomLri

.7 .fri dezvolte
V a impeialS Katsura, laponia, KoEoRl ENSHU, 1620
Lnoepenoenl, .1,,
' '| . I lin, .1 . anir" .ir ,pd.r .r.
lormandu s
uI.^ "L r"p u, ,d- p | "
propr urcaracrer "
v a sa o povcsl re din secohrlx, iftitulrti
Arta decorativ; a lorcnfa /u 6enl): Arhite.turr cjd r oreste
6t ! frp i, inrr . re at e nrifsa.! naturra, atil lf pr v fLd
at ns un inalt
t inrpretuimilor, .it s ir .e. .1 imaginilor pc.drc pei5al!1,
ntvetoe
d\a c!rn ene elltind i. e qenereaza | 5c.olulxx,
{ raf nament, in ..ot. I 4i1ot6rr.L,o \d., v .,.dir;l
rmpce .!en!,r tradilr,q laPoneze
compozrlLa
arhitectural; a
ALTE CONSTRUCTII

dezvolte efecte e San.tuanrl5h ntott de lr K.ml-Yanra lle(701 d lLr )

{ s metrierFiale Palalt]l rnper. de la Nari (seco[rlXV1d.Hr.)]

5.n.nr.r! Kasrga Nara (incepird.! 758 d | | ,
aStmetr et,

.7 1,t Precum tl
' posibilitatea de a
W':,.. stabili un
echilibru
gralios, subt , .onf!cLrn sm, metaliol !n;
hrr to
/p, ha ' rad,1L" idoon",/d drF exterioare au tost oprite intre seco ele rtre ele. Trpurile de cl;dlri constrLlite
@
Q
\./ p omo\.d d /pr atataa ct amo, or ) J
naturii, are o putern ce nfluenla asupra
culturii japoneze, constituind un mediu
XVll SiXlX a dus a dezvo tarea
independentd a concepte or arhltectonice,
odau ce au lost introduse.
Lr inceput se se divefsifice, in funcl e
l(-. nevo e \pecifice ale ritualur lor

,lponeze, eum ar t ceremonia cea u Lli.

g predrsi.ism, c rlic 1m eefl

indlgen, farn ar, in care s; poata fi Vech ulsistem de credinte Sh nto a Aceste atr bute au generat in arh tectura
,,absorbite" lnfluenlele stre ne. modelat pract cile de venerare a naturii ,rponeze un slrat al corapozilie extrem
ti a str;moSilor f;rd s; creeze o identitate Lle sotist cat Dimensiunea s locul fiecirui

j) lumrna; qrat e; narura; arhitectural; anume. P;trunderea L,ement sunt bine siabilite, intr-o felalie
bud smului, din China, in seco ul Vl omplex; cu celelalte e emente, mai
a adus atat un avant al construcliilor, '
legraba dec;t cu vreun siml abstract al
A Jaoon a a foarte in serios echillbru cat 5i un mod de a construi care exp lca ', metrrei sau georretriei. in acest fel, natura
V d ntre natur; s cultur;, care sta la sim ar t;li e dintre arhitectura japoneza , erarhia soc al: par a fuziona, imp icand
llaza af hitecturii Topoqraf ia naturala Si cea chineza. Dar a5a cum bud smul nu .rptulce ateasta din urraa este un produs
creeazd peisaje dramatice, iar puternica a eclipsat nic odat; sh ntolsmLrl, tot rl ce ei dintai
tend nt; de izo are orice inf uenle astfe arh tectura japonez;, chiar daca
 '\
crest n;talc, cato .ism; ortodox c,
.,:' doctr na' faarl fiu, ! rnp tate,
,.oratrun liqurattve

..} Ca prccursoare ale b 5er cilor,

l temple e erau ncpotriv t-o, e drept
id ad ltrrctur e !nase, aaoper te cLl
I
fL r , ale lomei au lu(at c c LIn rol in
zvoltarca ulter o.rri a .rrhitectUr
q oase oaaidcfla e Spat t] inter oi cra
I aicnt de itaap.ttor per'tlTLr uf nraT-o
Tn;f de onm,on , qeometria a raLrlara p!tea
rtelea5;5i ftorpretati a.r o refer rc In
rtate.r 5 paffc(LiLrnc.r tI llLrmnezeLt, in
rr!, -"f,"ctele de lLrm n; obt nute pfin
,n5trual c (vezi ,,o.h !l
de lUmin; d n
fur cloTn! u PanLheofulLri)d;deau Lr|t dor coNSTRUCTI CHE E

m steT, av;nd o oafc'car,".rt I t.rte au

f Crtedrala d n Durharn Angiia, 1093 1132
l:lrlri.r dtrr!! nn.51rr.t,rl,zf Li{r !cJJr
r,rl ! s,opu aTa e clt caTc arc:liIii ,or.tu . r i( 1!r .l!trr6mr L .r.!r r i I 10f!t[.r r.
nriliar r.rl lle .t inceputLt scao Lt Lti V , a ,l\, xr;r !l! ru ( oir (,,re r { ll t,1tr | . [.c!.d].
,r'tii.,9 d . t4 ot I
,Lr r |) i j!i ! rir o !i (le rlp Lr.rt{

r.rLr rl,. | | irt. o

ll -"fa! b ser c lc. 51 sof n d n
r)f5tint nopo e (noLta Ro|ltA ,,.reslin.] ) € Sf6nta 5ofia stanbLrj, TLrrcia, 532 537
!.rn Vitale din Ravenna, g;s |lt deta Ar |i\l,r h!.r.r d[ru,:ri] d. lJr, ot,.n|!t[rr,en.
..n rii ltlu0rtlit!.r..dr.fr.rrrL tlrf rLrrrr1 n:
.,i5 noi, novdto.lr-.,
c sto lolos le in fornre
..,r rr L lL ( .\1 I I b5!r(, rtr
,Jt !
qene os pernt lafd deaor.trea n rn.nl. rn.(it ii tc rp e, ttelje I:r r,r; irtit f,o|r
r a,rla,,5o aI moza a!ft avend !Ltb eate r:inrnifL,d.r! donL,pr.7.nt.irr \r !rtr, ofri
.rh il.lr,n! fLro ! r(rer]n. .L tr..,tf.frL I n l
Lln a t pas a l(r5l t;aLrt aand afcst ni5ntUl
\ . I rlLr ,r( fr
n scmdat ircvocdb i| ortodox e s ALTE CON5TRUCI
,rlo c srn 5p.ttiile aaopcrile cu dom!fi in ltalia
.0r biscr ca !l Va5 edinMo5.ova, ,, nr,,ifl r D Sotordo l.n. ,]i,rl ,1l r I I ),

Lr mu tip a c sale rn nnr,"te) eraLt potr v te liiT I L a,r i lvlrrLo Ve re1. Ll0(,I lasl)

,r.rat cilor liturllirc s rn 5ti.e a e ortodoxie ,

in Anqlia
;r.l1ia pr.rct cilor caLo cc era d fer t; l,rrt,r5t lorr ulril .rn 1 i8a l1r!r/j
!
rs;,5Lrb nilnd ro preolilor dc |ltodiator 4h.1. !t /\ r,r r! (lD7 / I I I ii
(t Cr!\Lrn'mu c .t.r d.l,r Lle tre de inti n re a e crcdifrc os of a! trebutt nt e Cerl r si Pafira|rt, intfeDLm|alcLl
\r, 5lllc 0d An CJnal lOni,lll l-.lLl s; f;rn;na 5ecrete niplic t, arh tectura . o.rrn-on Planul onq tr d nal, cL nava
adopt.rt ca re ig e oficia a even mafl a ramas s ea modesta. Arhitcctura
''l
lu.:ind de la rtrarca pr Ic p.rli, .t ve5t, !l [,1.'f]r tor d ra ro . nnftrr 1la5al
aa a avut Ltn iffrpact mportant as!pra clas c; eTa rl]ollurnenta e, inse a evo !.rt r; n; a a tar, .r est, era mi potr vit.
arhiLecturii mper t] Ltis asupra rnodu rl d n cred nle e p;ga|lc Provocarea
'e la I I00, pa ir tinsul Eitropet se qaloaLl
in care erau gandite orasele. in secole e era dezvoltarea Ltnei afhlLectufi care rrmeToa5e b ser ci de ace5i 1ip, s ngurc c .)
if care au lost nLerz se, reLiq a s pract cile
cTcsline s .ru aonso dal, i|s; o(rtrile
s; fie atal nronumental;, aat
cresl na.
s rLrTre,,Tomalte" t nd arcddele rotunde
! detaliile cl.rs ctste a
 Arhitectura islamicd are ca element de
baz; n'roscheea, care, fal; de bisericd,
nu eo reprezentare a divlnului, ci o,,unealtS"
carp sa fa( rlitere indatoririle rel.giod5e. E mdi
mult dec6t un loc de rugiciune e ti un
punqr de int6lnire ulde se OoI scl^imbd idei,
incorporand astfel practicile religioase in
experienla zilnicS.
geometrie; ax5; simetrie; arcade
asculitd; bolfi ; decoraliune
lsiamul s-a dezvoltat foarte repede
plecand de la epicentrul din
Peninsula Arab5, in secolulVll, catfe
orientul l\,4ijlociu, Afr ca de Nord 5i Europa
Occldental;, prln Peninsula lberice.
Cele mai importante monumente
arhitectonice pot fi gSsite in Spanla ti
India, atat de departe una de alta. Claritatea
mesajului islamic i-a facilitat r;spandlrea,
acesta venind astfelln contact cu multe
aLte culturi.
IVloscheile combin6 ca uti itate activitili
cerora in Occident le sunt dedicate clediri
separate. DeSi organizarea lor generali
cauu si echilibreze diferitele p;4i
componente conJorm unui abstract
concept de perfecliune, moscheile tind
sa urmeze inia clar;, simp15 a doctrinei
islamice, cu doar cateva obligallvil;li
constructive in afara cerinlei ca credincio$
s; fie cu fala spre l\,4ecca atunci cand se
roage tia nigeidin care imamulconduce
rugSciunea. Totusi, interzlcerea
reproducerilor din nature a dus la stilizarea
decoraliunilor, acest lucru oferind
oportunitatea dezvoltar i unor modele
geometrice deosebite, pline de inventivitate.
Astfel, speciflcul moscheilor islamice

CoNSTRUCT CHEIE
e Moscheea Mesquita - , oloanelor, mai sirac sau mai bogal
cordoba, Spania,78H87
Marea moschee drn
cordoba, connruit;ln mai
rnu te etape, arati cum
culturile locale au fost
inglobate ln arhiteclura
tranrform;r nfluenland
Lrterior per oada qotic;.
nter oru magnific, deriare
un caracter repet t v, da
dovadade nventivitate.
Un rSnd de coloane suport;
un altul, Lar acesta sugrne
arcadeet cupolee.
v fe din repetarea elementelor de tipul 4\ Moscheea AlbastrS Inanbul, Tulcaa,
-
SEDEFKAR I\,4EH[4EI AGA, I61O-1 61 6
Pe m;eurA ce lmperiulOloman I'ain ocuit trepGr pe cel
i krcorate, aldturate minaretelor ti domurilor Bzantin, arhite4ii5; au adoptal dom!r e-,,marc." a
lleluate din alte culluri. b sericilor ortodoxe bzant ne ca eement consiructiv
Drmensiunile moscheilor varlazS enorm, inteqrat mosche or. Modelu care a inspiratpe
afiitectul Moschee Albanre a fost biseica 5f.sona,
rlungandu-se pend la construclii complexe
aflat; ln aprcpiere cea mai mileaJE dintrc construCiile
i are cupr nd 5coli 5 posibilitdli de cazare blzant ne de qen. Sedefkar Mehm€l Aga a combinato
)ontru cdlStori - conform rolului sere de domt]I cu minarctel€ pentru a crea osenzalie
,rutoasumat de loc pentru schimburi deindllare.
, omerciale sau de idel. Aceasld tradilie a
ALTI CONSTRUCII
\(oLilor din moscheiinsemna cA lumea rno entul l\,4ijlociu
!lamice avea multe de ar;tat Europei Domu sGncii er!saLLm, hra€l (684 d. H r.);
Fo:evdle, de la copii dle telte or slrave(l-. sl N,4osche€aAl'Aqsa lerusalim, lsrael (70s d Hr )i
Marca rnoschee - Damasc, 5 ra(706 715 d.Hr);
l)an; a noildeiSiconcepte in discipline Moscheea AlAhzar-ca ro, Esipt(970 d.Hr.)
t)recum medicina ii matemallca.
lnSpania
orarul lMadinat-al-Zahra lenq; Cordoba (936 d Hr');
PalatulA hambra - Granada (13:8 1390)

@
g
 Re grre indrene h ndusmu actuala Cambodgie. Aproape pierdute in
ft\/ b tdt.mLl dL
si

osl sur5; de tr,p rdl e jungle, construcliile civll zaliei khmere,

pentru tradilii arhitectuTale importante ce s au nedescoperte penein urmd cu circa o sLrta
rdspandit pe cuprinsul intregii Asii de Sud-Est. de ani, sunt cu adev;rat uluitoare, forma lor
Bogatele texte rel gioase 5i nur.eroasele zeitati 5l felulin care sunt pozilionate contr buino
se reg;seau in decoratiunlle generoase ale a cultura vizuale.
cledir lor, a e c;ror poz lionare 5i mas vitate ln secolu lX d.Hr., ma multe state khmere
sunt legate de cosmologia indian;. s-au reunit sub conducerea unui singur rege.
n urm;toarele Sase sute de ani au fost
de.ordriufe: ordirF: s. himb ( JlrL'a construite numeroa5e co oniiin zona Angkor,
lt)
\-/ cosmoloq e
.

pe o suprafald de circa 300 km2. Aici se

Ernanend din lnd a secolulu llli.Hr.
^V h nduismulsi bLrdismlr si-au ual
cu ele t
arhitectura, in ,,c;latoria" or pe
intinsu As ei de Sud-Est. nteraclionand
odo>ea eu . r-rl ur e ndigere , Fla doJ" rp|gii
au dat naStere unor trad Iii arh tectura e
distincte titotLrtiinrudlte. Una dintre cele
mai imporlante este cea a khrner or, in
g;seste 5i templu de a Angkor Wat, ridicat
in secolulXll este una dintre putinele zone
care nLr au fost inghitite de jungl; intre
seco ulXVlg secolulXX.
Arf iiectL d o deven . (ed rrdi -por dn.d
forme de art; in cultura khmer; deoarece
era s ngura posibl tate de a ad;uga un
sens simbo c acestor structuri uriaSe.
Cum controlu asupra aproviz on:rii cu
ape a contr buit la central zarea puterl ,
printre monumenteLe din Angkor se g;sesc
t cateva uriaSe rezervoare de apa, f ecare
cu propr uJ templu adesea o insu e
inconjurat; de ape, ceea ce dddea o
semn f icalie religioase evidentului scop
practic.
Arhitectura khmerd avea o dlmensiune
cosmic;. Fiecare cldd re eTa un microcosmos
simbolic efect obl nut pr ntr o atenta
compozilie fi decorare, evocend mitur e
khmere ale creal ei. Sanctuarul centra de a
AngkorWat porneste de la o platforme
inconjurat6 de p nte concentrice, a5a cum
muntele cosmic Merlr se inall; d n inima
cont nentului central, care a randul sAu era
inconjurat de tase continente 5i tapte oceane,
totulinconjurat de un z d de piatre. F ecare
parte a construclie -fe mare, f e o
-drdcLeri-tiLa deLoratr\ d de m cr drmens Jnl
are o funclie t o loca izare b ne definite,
p'prtu derora_ruT 'or 'rrnd de tor>oIdar".
elaborare, pf n feprezentare naturalisu, a
mesajuluil statutulu mito ogic.

,l(,grabb decat o suprafale solid;. Fiecare
),rte a unei structuri pare a avea o lunclle
',lrec fic;. Perelii nu maL constltule o
nvitalie" pentru decoraliun pictate ori
( ulptate in basorelief, forma elernentelor de
lriatra fllnd cea care da expreste.
nceste inovalii de ordin tehnLc erau in pas
I I convingerile religioase medievale Raiul
,,(,bucura de o perfecliune imposibil de
rlrns pe pdmant, insd puritatea matematic I ti
irezenla lumin puteau sa aduce ceva
catedrala din Rheims Franla, BERNARD DE 5O|55ON5,
1211-1290
F nd loculln crre erau lncoronati req Franiei, catedrala
din RheimsocuF un loc rnportant pnntre marre
catedrae gotice din nordultranle. Pe fatada devest
q;5 rn 5OO de19!r sculptate, anfelorqan zateincatsa
creezeo leqdlur;lntre stor5 r e din Biblie t sf nl
lrancez. 5pre deosebire deconstr!cliile aeemAn;toare
din AngLa, caledralele franceze nu era! ,,atatate"
vreufeim;n;nii,c bineintegratein,,lesatura'
ALTE CONSTRUCTII
1n Franla

rltn frumuselea divlnS. Cu lumina abalia 5a nt Denis - anqa Paris (1135 1144);
CatedraaNotre-Dame Pars(1161 1250);
,lfecurendu-se in catedrale prin vitra dince
Catedrala din Chartres (1 1 94-1 260)
rce maielaborate, cu dimensiunile
Llferitelor nervuride piatrd Sicu relalia dlntre ln Anglia
L'e, guvernatA de proporlil matematlce caledralddinCanterb!ry(1096 1185);
,,lr cte, arh tectura acesteiperioade a putut catedrala d n Lrf coln (1 129-1320);
Wenm nster Abbey Londra (1 245 sf:rtilul secoLulli XIV)I
'
lL, a pe oamdnt Ln 'r.oo o,n t'umLrselFa \i Capela KingsCo ege Universitatea Cambndge
)crfecliunea cerunlor (1446-t 5t 5)
n rhitectura gotica s-a aflat intr o relalie
,,transe, profunde, cu curentul scolastlc c a5 c sm crettint medievalrsm;
,J,,
'; rfodul dofalnant de abordare, la acea vreme, @
r leo ogieiSifilozoflei. Unul dintre scopunle

"r
e era de a explica legitura dlntre
lrerfecliunea raiului gi pdmantulcel plin de
g c as c srn elent neoclaeicism;

{lcfecte, ceea ce a generat aPanl a I

Fdra a se opune arhitecturi c asice,
arhitectura qotici se inspir; din
ganditori ai epocii clasice - cum sunt Platon 5i
Ar 5ro el . idr proporlrle folo.ire au a'inilari u
cele ale clidir lor din perioada clasici.
Diferenlele sunt pregnante in ce privette
dczvoltarea a numeroase moduri de
nterpTetare, din .e in ce mal sofisticate, a tot
.eea ce ne inconjoara. ArhLtectura, cu
rAd;clniin reaLitate, ins; p;rand .a se all; in
contact ti cu divinitatea, era rnoda ltatea
csenliala de conectare a experlenlelof
religioase cu viala de zi cu zL.
Catedralele gotice erau concepute ca
ilustr;ri ale raiului, ii ch ar dac;
arhitectura cregtine timpurie a incercat acelag
\
lu, rd, Inderrdrare" lehn (d g;nd red rou"
o h Jlui lvlediu dL ddtdrhiteLLUr go.iLeloi CONSTRUCTII CHEIE
dimensiunl. Arcadele asculite ti boltele, sainte chapelle Paris, Franla, PIERRE DE MoNTREUIL,

gol.e.u reolog'a.retlrna. preluate d n arhitectura islamlce 5i apoi 1243 1244

rFlaria a.l'rlFClurir
5pdr e goale d n strlctura de piatr; de tip scheet,
dezvo tat-", au schimbat fundarnental relatia , rorFpF.l - .. qoi. - .IUnplul"r ld;rr".
biblie; rgnoranta; lumina; dintre structur:, aspect Situnclie. Un perete (icLr vitraliice5pun pnvitorulu o poveste. De asemenea,
lt)
\/ transcendenla, arcada ascutrta, putea deveni o relea fin; de fire de piatr;, v tr,r e dau o !mina specialdln Lntenor, gener;nd a

bolta;vitraliLr p||n ca.e lumrna <F rtrFrLlra cu LturrnIa, fai rtmosfer; foarte dilenta de spall! exterior
(f t om-rrul 1le/rdlio lala Lonl'iburt la
\/ raspanorrea toe or tT !L.opd. ue\tnu
a avut ca rezultat un stil arhitecturdl unitar,
bogalia pe care comertul a creat-o a stimulat
aparilia arhitecturiisecu are care, in punctul
sau culminant, a rivalizat in spectaculozitate
cu marile catedrale.
Biserica Romano-CatolicS, era a doua forte
unificatoare intre culturile dif er telor state
Acolo unde Biserica avea nevoie de
catedrale, m;n;stiri sau tcoli prin intermediul
c;rora sa isi proclame mesajele, comerlul se
dlalura acestord .u aso( dt'i dle b'e< attlot,
cu primeriiti, dupa un timp, cu locuinfe
, ,,osebesc de fermele din apropiere decat
l,In ornamentarea elaboratS, ti nu prin
!r(,u n element de conceplie. insb in centre e
, , )rnertului international, cum era cazul
,rfdrel, alVenetiei ti alora5elor hanseatlce
,If nordu Europei, s-au dezvoltat sttluri
rlritecturale ce le-au dep;tit cu mult pe cele

comert, nternationaltsm:
|')
v oecorate; Invenle
I ln perioada de sfart t a Evului l\lediu,
V comertul internalional a crescutintr-o
asemenea m;surd incat a permis dezvoltarea
unel impfesionante rete e de contacte s,
schimburiin Europa - retea care, dupb
pline de opulenl; in care i5i etalau bogalitle.
Inilidl. drl^rrF(tura.t\, d st.ea co-erciara
din Evul l\,4ediu erau maiapropiate de
caracterul autohton al f iec;rei regiuni decat
de stilul gotic internationai al marrior
catedrale. n orate prospere precum
Lavenham, din Suffolk, Anglia, pot fi
intalnite numeroase case construite din
paiante, pe structura de emn, care nu se
t autohtone. cigantica cl;dire a
l' )( ale,
,,)rnercianlilor detextile din Ypres, Be gia,
, ,r un indiciu asupra nlvelulu la care
rlLrnsese comertul cu lan;, dup; ce
I rversase toate Europa de vest, ln timp ce
,,r,rtulLLlbeck, in Germania, era dovada nu
,Irar a bog6fiei, ci5ia independenlei
,ir,rselorcu un comen activ, infloritor, fala
I lt' ,rutoritatea regala.
Toate acestea au atins clSdirea comercianlilor de textile (cloth Hall)
4\
apogeul in Venelia, care Ypres, Belgia, 1202-1304

s, 'i-a
creat propria ordine
sociale 5i a c;rei cultura
Reconnruila dup; lermifarea Prrnu u RazboiMondial,
d cei 134 m lungime a i,
cl;direa cornerciantior de
.e..ita d.n I o.as Ir" F. o.F\. oooa. e p..a.F , pra. .l
era maiapropiate de aLte oratea e Flandreiau ac!rn! at oin Lrrma cornertul!
partenerii bizantini decat cu lan6,in EvulMediu Cu loate.a prez nta nenum6rate
de vecinii dln Europa deta elaborate, pr nc pa ! electesteoblinut aicipr n

occidental;. Oligarhia srnp tate tirepette, acen lucru dernonnrand cat de

versdt 6, sub toateaspectele, putea f arhitectura qotic;
'{ comerciala venelian6 a
adoptat, pentru palatele
in care iti desf;iura ALIE CONSTRUCTII
activitatea, un stil bogat Tn Belgia
I si elaborat ornamentat.
Cladirea cornerciantior de textlle d n Bruges (128:,,
n Primdia d n Bruges (incepand cLr anul 1376);
Primaria d n Ghent (l 515 1528)

hAnglia
coNSTRUCTI CHErE G! dhd Lavenham, Suffolk (1510);
€ Venelia, ltalia
Palatul Dogilor - Market cross sa sbu ry (secolul XIV)
GIOVANNI ri BARToLoMEo
BUON,1309-1424
Venelra a iost unuld ntrecele
maiboqatet maicosmopo te
oraie dle Evu uiMediu, nrlct!ra
sa socialA un c; tiarezarea pe
apa aducand cu ele adaptarea

Ittttt arhitecturii qolice t

transforrnarea ei intr-o expresie medievalismt vlcto.lanism;
rafinati, alent ordonata, a
@
bo9i1e morale iimateriale. in
fotoqraf e, arcadele pe dou;
n vele ale Palatu u Dogilor. I
i:i:r"
6;ff

RENASTERE
lnventionism lnventionism
, fan Penlru a duae a bLrn sfers t defnersul mai mportant tip de consLruclic rcna5acnti5t;,
u arhilc.tonic, el
trebuit ca, p ec;nd de .l
a pa atu

'golo oo'' oa
rt t"r ii or' Trad lacxperfaenur : aaercetarii
,i on5trual e pentru a lerfnrnn ceea ce avea . t adOl^1" tP.t I l.le imp.r. l

.lerr n;, in I416, .el m.ri mare doffl al cu int-"re5u penlrLr lnv:rlatLrr Le cla! c sniLr ur,
ropci lvlLrlte dintre so uli e.rlese de clr m nifd clr ccraat;r lc l!
Leonardo d.r V na
lo \ o, o.t ,l ia l,l. .r | .!r .- | | in darman precrLm zboru saLrcoTpu
( aesu 5iLr a akitat.i no le rnetode de oTncncsc. Carnete e sale de not le cont rl
, dr.ir empiri.c, poL prodLrce
r5tr|rcll-", .hinr une e d ntre cele ma t rnpurii stL asuDra d
,r l:rte..rre p;lf; dturial ar I paiut ml]os bie a aeea ce avea s; devira eniblcnra penoade
ll|rne esch a ap cat di5ciplin.r clas cisrn! !r rrrialccfl ste: planLtT e Lrne b 5er a

rroblelnele au c.rre 5 a aonlruntirt,

)e imenl;nd nqc.nios O:pcda c deq
lxert, con5Lr! [irrLfc 14] 9 1424, denoU coN5TRUCT| CHE E

€ Basilica disanta [,4aria delFiore (catedraLa din Floren]a),

rra marc aprop ere de stand.rrdele Ita a, F L PPO BRUNELLESCH, 1418 1436
\ a srr! ui d,".it loqll ir de Ldfli, dc
L,rllpl|r,.on5lrLril.r de e if I naralc, in Lrm|, lrrnrlr.iL ! !.u iL Lr A r) '.rirl{ r , fhqr rLl

',!f Lofcfro :i 5anLo 5pir to adapteaza rii (() i L .f .e\i tle u i.efr!r!;t , r!.r!! | flr
. a 5mL a planLrl tr.rd t ora a 1rn-oi ll s-ofrc i orrr I L lrrrll[\(]triittr!flil.ri. o r
t( piff rlr() r1.,..r!nr.te rebnTn(rf.t1 ri..l
ae Prieten l! BTUnelle5.h, Ma!a(co i r. ftr I r l,(|\trll,. r r..lL nr r.mn.n 5 .1o1..,
lon.rtello, iLr rcdclifLl p aluf.r :i scu ptura, iL aL . L.r n:71 lrrTe L nr toire
Ll5.ipo u s;Lr M chelozzo di B.rftolommeo
r(]5aLrt drept Miche ozz M chelozzo) ., Palazzo Medici, Forenta, ta a, MIcHELoZZo Dl
BARTOLOMMEO, 14!!-1459
, rcat precedeftLrl palate or renas.ent sLe (,. Ii I r,,tr !L..riti d. n.!r.t.tr a r.r. r. .r f
lvlcl
,. vor ( ] co t. .ol r qrlrr fi tr). n,nr !...
lV, n n.n!5 r r !or..pt
Lr

)l L[li pfcc!m orcline s s melr e in ae L rLr, r.l I ..nr er noLrfrr f.of.it Lr!n rccrtr prl.rt

P:lf nlLrr {r lir .Lr[]r!l.n! f nllofr.irr

rIrlrlnn rLtstF.i. r i.(.. . fr.i!rr Dro.l.rf!!
!r tfnii ! r.,J.tL n..ir.i.bL.Lri(, (l.on5ltu.t.
oY' n "i r,'in"t ^rorlor' novnte, e,p"r menlnTp, tro\o .rrF; !ctf! !.oLL t,ril.ri. rmL t. rLrr.ie..!e!1!,.
\-7 prod"l p-redlpr r'r. ,ra lt)
\/ not rarp, m]rll]rruq rr. rli ip r tr , i nr.b... |.!b 1nl.n.t.r
de mport.rnte ca s accentul puspe Itrlt:Ll.r.i iLl.r lil l)rn r 5ffiflrl,ilulor!friiir
A' I ti\(. r (ltslrrr|n rli..l f) r (hr lrs ! ,
rd.- tr rd lr'|L'l La in.epLrtu se.o u u XV, Florenla era
d coriLr lllr t le uLu in caTe eTaLl
a mod I carea -V sLrficient de boqate cat s; incerce ceea ALTE CON5lRUCT
pr v te clad rle, de a tehniciLe de .onstruclre ce p;na nLr demult fusese impos b Lln simbo
.r luncl onalit.rte ti a intelesLrr le s mbo c-" pe al acestei indr;zrel , emblenr; a intreq LrxJlJ I rl. Ln r t.!.n]i( l/a lll.rl
cirre e pLrt€au avea. lfvcrltioni5mLr, in Rena5teri f orent ne, este cupoLa aonstruita de Ll. . l) tL rLf' L L (l r rre rl. tLO I N/O l,H BtRi ,

lllL l ll l), O.|.(lnl. rl!! rror.ft Iorcrl.r

arh tc.tLr;, a inscmnat la lel de f.llt ca 5 Filippo BrLrnelles.h dea5upra catedra e
lf PPO ilRLlN !l I ll l'r 1424), ( r!. | )rrr
apar tia perspect vei in p ctura. ora:u u . inc-"p!t; in 1296 in sti qotic, f().r1,(r_ FFll EnLlNl' F!(H, 42!r 14461ilrrto
catedrala a ajun5, in 1418, 5a p!f; probleme \t) lr) l.n rr.rLl Llilil) lltli\l LlriLl ,l:'l! l/i821
F JIl ],1,11,),
LPPO BRUNELLESCHI (]
LORENZO GHtBERT|(r r /8 r,1r,).
mari constructori or, dator la pLrnctul! Lrrias
MI'HIIOZ7O D BAFTOLO|\/IO J de loncl une (c rca 40 []elri) d rtfe n.rv.l (.a rii (r i. \ |ilrL
(1.. 5n;.1.n. !.o!nsti.
(lL ri, neo..s.5n; L nrJn nr,
LEONARDO DAVNC (i4!2 r! r9) princ p.rl.i 5i.ele lalera e llrune esch , care
dparllnea bresleiblutier or, studiase lri
am;nLrn! nrc arhitccLura vech u Lri lmper Lr
'l€;
 Avand ca model numeroasele vestigii
romane, detaliile $ifofmele clasice nu au
disp;rut niciodatb comp et din arhitectura
italianS, inse accentul pusin Renastere pe
inv6};turile clasice a stimulat o atenl e aproape
arheologicd, fa16 de acuratele. Uman Stii
rmbilaL a(e,r interescJ q;ndr'ed reoplatolka.
favorabili formelor 5i propoCiilor matematice.
Astfel, arhitecrura a devenit o d sciplin;
pF langa d -e1s uned sd
'1rele.ruala.
1404 1472).
/\ LEON BATT|5TA ALBERTI (
(a,;""'JiT8,fl
ffi Sl',o,1oXolo,!n';,
rFna\le'e: , ld .i.5-: invdLdrurA. sludiu.
lt)
r\-/ proporlre, unrlale; qanorre
neoplatonic;
I Gandirea neoplatonlc: 5istructur e
V protoclasice coexistau de ceva vreme
inainte ca Leon Battista Alberti sd le
reuneasc;, atat in studiile Si tratatele sale, cat
tl in clad rile pe care le a proiectat 5i construit.
t
Af rmandu astfel afinitdlile cu lurnea veche,
Albertl ardta c; apreciaza, ma presus de
toate, v rtutea civicd, iar arhitectura era
modalitatea prin care afirma acest lu.ru.
Astfel, construcl I e sale trebuiau sa fie
pre.rsF, inqrilrta si, prin ordilea ''1dter.dt'c;
pre.ra dervd a din g;nd, ed neoplaionic:.
apte sd expr me idei sofisticate despre
oameni, societate ti relaliile cu divinitatea.
Albprlr a [olos - ordinele a'h.te(Lori(e r ld.i, p
pe'rlru a ,ldbil ie d hii d lddd tr u-'ala
definea intrarea intr-o blseri.6, in timp ce
elementele diferitelor ordine marcau nu
numa o cladire mpoarante, c ti parlile
prd(Li\; acesteia, fiecare cu statutuls6u.
Florentin prin naStere, Albertiti-a petrecut o
mare pafte din v aF la curtea pape, iar ideile
sale s-au raspandit in numeroase oraSe din
nordul ltaliei. Frederigo Monteleltro ti-a
stabilit curtea la Urbino, unul dintre cele ma
importante centre umaniste ale secolu ui XV,
il l-a angajat pe Piero della Francesca pentru
a-i fi pictor de curte. Sub patronajul lui
Montefellro a apArut PalatuldLrcal, cu curtea
bine proporlionaU a lui Luciano Laurana Slcu
coleclia sa de artd.
Nascutin Urbinoin 1444, Donato Bramante
a crescut intr-o atmosfer; umanista. Cledirile
lu din l\,4ilano ti Roma, acolo unde a inceput
se reconstruiasc; 5an Pietro si a terminat
splpndidL lempieLto, dovedesc o i.lFza
raf nate a invelbturilor clasicismului 9i gandirii
neoplatonrce.
CoNSTRUCT CHETE
< Tempietto - Roma, ltalia, DoNATo BRAMANTE,
1502-1st0
Atezat; exactin loc! in care, conform trad te, a fost
(ucificatSfent! Pelru, mlca bserca are a.este
dimensiuni, precum >ipan! cLfcular, dintr-un rnotv
practlc. Totuti, constrlcJa ene confoma dea ur or
arh tect!ra e de des9n, bazate pe conceptee platonice t
expr mate ai.ipr n planuleipr n domuLsemisferk
ALTE CONSTRUCJII
) Palatul Ru.ellai - Florenta, rtalia. LEoN BATTISTA AL8ERTI,
in ltalia idealism; neoc as c srn; dasicism een;
1446-14s7
@
g
'.r azzo Ducale, Urbno, LUCIANO LAURANA,
La pul n t rnp dea connruirca palatuluifam e
1444 1482;Santa Marla NoveLa (falada) Florenla,
Medici. A bertia ntrodlso noua d mens unein
LEON BATTISTAALBERTI, 1456 1470, san Sebaniano
arhitect!ra acenuitipde construclie prin foos rea
t/lantova, LEONBATTISTAALBERTI, 1459; Santa Mara
elemente or apa4inand ordinelor arh lecton ice
_v;L;.. , Milano, DONATo BI
lel e Grazle -
L d\, p. d trn;ndL-.rds'F dpar-nar 'd ld ,1e YANIE,
492 r497;5anta
Maria della Pacc Roma,
Lrmaf ne derivate dLn studiulpr ncp lorcascsmului.
DONATO BRAMANTE, 15OO 1504
Manierism @l Manierism
,-l
t! La jum;tatea secoluiu XVldeven se siarcade cu lronton. Extfaordinara clad re
V imp.d. dt I e d tTrotd.d rra po br 'a denoLa o abordare reiaxat; a trad or I
.o 11;. ont | | Ll. prp, eptple P.-".t. ii .d c asicismLrlLri, at;t terare, c;t t arhitecton ce,
varialiile erau necesare pentru a face fau ti cu m neazd cu un intefror care, chiar dac;
c-"rintelor practrce. Manier smLr e st Lrl rezu tat nu are nici un ornament ce tine de arh tecturi,
dird,6.t ompu^ . "rl-itp. | || F.g"1d.d este acoper t cu pictLrri rfaqn fice avand
trebu e s; adaptczc regu le clasicismu ui, in sub ecte legate dc epoca clas c; In mod
lorm; tideta iu, din motivc pragr.at ce ii similar, Andrea Pallad o
care este pos bil sA fi
pentru anumite efecte vizuaLe. AstI€1, el a lu rJt.u r r|o Rom"no a e^t n- rTdo Lrd
reorientat arhitectura cast;, intelectua ;, . . lal ir. ;r .d podld in, o po o o FrrFf
dLt. a a d tmd1i.n.l Li.at ". p", - elens.eni. considerate anlerior aa inaofirpattbile.
: raspuns emol ona . ln p anu f;cut de Baldassare Peruzzi pentru
Pa azzo Massimo, din Roma, inta nira un alt
/1 M CHELANGFIO ,r or.BAIDAS<AP|
l-l pt\-u 18 | | ! Mr.Hrrr <ANVr.rfL' element-aheie: luz a optic;. Confruntat cu o
'r 8r ,..o AcoPosANsovlNo(r/R. ropogrd'i^,^rnguddpa a.d or .l -:o.o
6IULIO ROMANO (]499 1546), ANDREA PALLADIO un pa at dublu, pentru do frali, Peruzria
{r508 t5E0) curbat fatada astfel incat s; urmeze lin a str;zii.
ofnament, libertinal; uz e; detalju in spatc, el a pro ectat o a t; ser e de elemente
t^ , tnovalot L/ . pt . .. , o.r. olrddtc dp o
^
r o1d Mt. ho .1q . o d Ll, ,/^t I d. htt. L schema decorativa, naugurand un princip u
bazilc i 5an P etro d n Roma. in 1547 . dt, d.od.; dt .t!:.rpog. I | 6po I b.,o d.
^V (v. i ustratia de la paq.42), clar tatea Ltn scco Siceva ma t;rz u
v ziuni avute in fial de Bramante se p eTduse
coNSTRUCII CHETE
datorit; numeroaselor e ucr;rior cle
relLrari a
-> Basilica Vicenza, talia, ANDREA PALLADO, 1546-1549
'6;'r1.;[.ei..i ir 1" dJ d l" bLr '"r.rl Pr mi sa(rn; plb .ir a !
Pd rd o r fon incorporrrer lner
M/chclang€lo a adiuqrt o a doua p ate a 45 . ;d r ex nef te lnlF! r ! ltcnr dc arcade pe do!; i ve e
de grade fal; de planLr ui Branrante, cTe;nd o ll! te I nrcr5 !f i!
iort determrfrte de str!.l(tr"
pr.rxtLrft lreftru. obl ne uf p.n.oerent, Pi id o a
compozilie dinar. ca ce i-a pcrfir 5s;
rlpfap!td lert-a -alemenre a e strlul! ..!.
.lnla
incorporeze elemente e dezorganizate 5 sa r.rersm! ! pentr{r n.offc o Icx b 1|tcrnrPorbil
constru asca contralorl sulc ent de mari F.\"r.trt rl1, dorl
penLrLr a face fatd urra:ei greuut a tamburulu
AL]E CONsTRUCT
dom..lL. r t"mb'r' lrd'u pn
,r
"'" 16 in ltalia
domul), e a atezat terestre dreptungh ulare cu Eibliote.n Lr!renr!n! Foreil:, IVICHELANGELO, 1524,
latura ung; la or zontala, punand deasupra lor irrlrzzo de le
M.nlovi, GIULIO ROMANO, 1525 l5l!.
o ,,scoica" de zid;rie s un antablament un lo(rnt.rJim n,i t\/l,rrlovi GIULIO ROMANO, I5,1,1.
rro Rour BALDASARE PERUZI,
Falazzo lvl.ls
exernp u al practici raanieriste de imb nare a l5l2 1516, B Lr ol(d ldr Mar.o Venetia IACOPO
dou; elemente compoz liona e. 5ANsOVINO. l5l5 1551. 'alizzo rh -"n-" V.efzi,
Manierismul a lost perceput in nufaeroase ANDREA PALLAD O, M2. P:.77o a h errat, V.cfrd,
ANDREA PALLADIO, I549tsif c orgo li\4irj! ofr
felur. Giu io Ror.ano, discipo a lui Rafael, a vef eha, ANDREA PALLADIO, 1566; R.denrofe
lucrat, incepand cu anLr 1520, pentru familia V.ietra, ANDREA PALLADIO, 1576
GonTaqa din Mantova. Romano a nlrodus bnro.; rc.o.o,.rs.5m romnn, )':,
r'l
'" r""b" r do a anounele - a:,.i:mulu r| @
capodopera sa, Pa azzo de Te r tmur
. . "1lp,pil" 'ir',rl r-L1 rl m" r-.lrr o c.rcsm eLe., de. rnr; I
Pietism ol Pietism
CON5TRUCTI CHEIE
<- El Escorial Madrld, Spanla, jUAN BAUTISTA DE

TOLEDOtiIUAN DE HERRARA, 1559 1584

A.cn tunrplex -"norm. nc !z:ifd uf prLt, o nrananrre,
!n.ol,"qiu r o b s-{cr. asez.liftr o zon; pltle,
nr!f1oa5i 5r.on5tr! I d ntr Ln grafitln crrc.rd l.J,rrte
!lrer si t-a s.u pteze ornarr.nl., r(ln aLrtentatea ..re,
if.on.ett..h n( tr ! siu !l:piln, F p al en, era

V llGesu Roma, talia, jACOPO VIGNOLA ti GIACOMO

DELLAPORTA, 1568 1584

"lr;r'i
tdr{ ri do.trifr ornn ro ..to .; ! dc
dc,r rcil rm. a o
fplfl'dutD nejornD protestinti t. c ft .rrc i
rc.c! nv.rl v1.1. pentrL ndnptnre, pr rc p or
lrt
Rcrrltcr d dcs!n! b.er. or A.enn; if.cr.rrc ilf
!f Iran' i.e.r doui nave aterne rtr o.onrpor 1 c
Lrn .; . lo5t .opnrta !1€rordcrltr(o i!Lr!c1{r.

ALTE CONSTRUCT

( it-adr a diI c !'hd dc 1,,]t{.o,

CLAUDIO DE ARC N]EGO, ]'85
in ltalia
Fnlntul .terrno ftotrr, DOMEN CO FONTANA, l!81';
lan L.como ltulrib tioma, FRANC SCO DA
degh

rl Ld iumatdlcd SeLo Lrlui \V, Biscrica
\-t Pomdco, o oli d.,o1lJ1ldr
dub a provocare a pierderii autor tilin
nordul Europe, in urma Relorme, 5 a
dot r'^ d^
" , o.po.d olot ra pdt
portugheze in sfera sa de nfluenli, .r instrtrl
o serie de m;sur cunoscute drept
Contrareform;. Pietism! descrie influentd
precum iezu lii, fondate pentru a dLrce 'Lr tat," e incerc;rilor in tlale cumeste VOLTERM, l!90. lrnt Ariclrci d! aV,r e Ronb.
lr'a'l rnunc:i de misiorianat tl a sus!inc ,,,,tr, blser ca iezuitilor d n Roma aLr lost GIACOMO DELLA PORTA. ]59]
Contrarelorma, aveaLr n-"vo e de no biserici, lulde neindemanat ce.
in t rnp ce Conciliul de la Trento a ,,cod licat" l)an a, cu t-or torii rnusulmane feaent @
o.
t
doctr na 5i .r re terat vech ul rol al artei aa
,,biblie a celor lqnorari! ".
Pictura fi scLr plLrra trebu au s; ilustreze
povcst b ll (e inallatoare, arh tectura s;
'r'
s cu un nunrar seanniticativ de
1,x.rte
din plin torla politrc; a
, d s |rrtlL
flr.ifcformei. in arh tect!f;, acest LIcru
rr!cmnat, de exemplu, inserarea unci
I d.: rnr; r maf 5m. empirLm tr! crf,

lor d5upra arfliteclut ma a es asL-rpta
arhitecturl bisericilor.
JACOPO VIGNOLA (1507 1571)tlUAN
BAUTISTA DETOLEDO (rrorl I557), CLAUDIO
ARCINIEGA(]527 ]59]), IUAN DE HERRERA
( . .1 )CIA.OMODFILAoOPTA( 1- .
DOMENICOFONTANA(l541 1607); FRANCISCO
EAUT|5TA(1594 1679)
furn zeze spall e necesare penlru deservirea
no of tipare devoliona e, a!tlel alungandLr-se
d n nou a b scr ca medieval; cu plan
DE lorg' Ld rr .idoL" d1 aplL i , r.:Jr i.' ,
acest tip de b ser ca tusese respins 5uf)
rnfLuenla curentu ui neoplatonic, e permitea
ppdr,. Lr,rarrl .m.^bi l. rlL
L(,(lrale in magnifcd rnosahee d n
]|(]oba lLrcru pe car-^ pan; tiimparatu
r o a V- ea (reqe e Caro | .rl Spanie ),
raTe a comand.rt ,,lucrarea", l-a fegretat,
r.i la urm;
in alte ocuri din Span a,
L orat unilc boqate transTn teau mesale
(
i rr.it ve ii acopereau stanq;ciile

n contkrreform;l
cred nc oti, iar lunqimea navei centrale ', umetr ce des ex st; excep-lii precum
oferea spaliu din plin pentru nite e l.rtera e ce :5coria , p.rlatu auster ti s n stru al lu
<-/ doctrin;
ad;posteau statui ale sfinlLLor Din nef€r crre, p .rl
ea, al .;rLrl p an trebula se fie
I Reaflrmarea doctr n," catollce a n cirr:car,, bcrtinalul" afhitecton c al icflfarienLii aducere aminte a martlriulu
ium;tatea secolu ui XV a qenerat o rnanier smu ui nu a putut ofer o solul e l,_rntu[]i La urenl u.
-
cerere crescande peftru biserici5la sch mbat pentru adaptarea faladelor clas ce la
natura des gnului lor. No ordine rnonastice, bisericile qot ce t , de oc surprlnz;tor,
Clasicism regional Clasicism regional
flt! Aparit a t paruluiin Renastere a /l Prin cuvintu tipirit, c t tof din Franra
\/ I -mr o' .o ro rl d\p.- po.rl rlrlo'-d siAnqlia au putut aprec a ide e
de a calator mai fepede :i mai ef cient, -
Renaiter i cLr ani buniina nte aa virtlrlie
in(urajand scrisul ti faciltand . rculalla arh tecturii acestei perioade ea f e
trat.rtelor unul d ntre cele ma importante recunoscute ti constructorii loca I sa o adopte
I no Lc 5.rr\ dc rt"r onrl :co"sL ono : r o in Arhitealura c asic; 5r-a f;cut s nrtit; prezenla
anii tarz i aiv e1ii, Ser o a ucrat t in Franla, r.a ifta in deta iile adaugdlc cl;dir lor a c;ror
iar deile sa e au ajuns in Ang a pe la stars tul lorma era martrad liona;; de exernplu,
seco uluiXV. Pretut ndeni de le nov.rtoare castelele de pe va ea Loire sau numeroa5ele
au interaclionat cu cele loca e gene16nd c adiri a e universit;tior din Oxfofd sau
numeroa5e vaT al Cambr dge. Ulterior, Sebastiano Sedio a
incercat sa fac; o demonstralie practica a
teorii or din trat.rt-" e s.rle ma multe vollme,
/-\ rtBAs-rANo StaLro , DoML\/o publ c.rt," in Fftrn1.r in .rn i I 540 1550 in
rt4rr r5 n PH L BEET DE
!t DACOETONA
L OR[/]E (15 !o lsrn) RoBEBT5MYTH5ON
pldriurlle pcftru casle u Ancy- e-Franc. Prin
1..a l!J6 lrl4);IOHN SMYTHSON (mort lai(l); !a.l , u 'dop.'t.prd i orou"otdir ei
IOHN THORPE (] 5I,5 655) SIMON DE LAVALLEE o nou; d scip na pentfu c adifile de locuit,
(l r!0 642);IACOB VAN CAMPEN (l'i(lli la!7);
.l " la " i lari Ldrc dL u-rd[ ld Lon r]Lt d , LrpL; a acopertllu siturnur edeaol! coNsrRUCT|l CHEIE
FRANCOTS N,tANSART (r 5.18 r ar;a)
." clu rror. r hrmb"t Ldtc.d LlLmcnlc f-td i |ce in Lrcrar e
caste le Lor {ra nluzes Li. a K rby Hall Noarhamptonsh re, Anglia, atabuita u
THOMAs THORPE, 1570 1572
adantare; invenlie; trat.rte t p;rite de planu arh tectulL-ri, pestrand panta ', de 'orme,
.rrh 1e.1 precurn Ph libcrt
rby.!t. !rr flre d.i.lLn....nftr le de noun e f, if
Q ,,lc aLamcnte au evo uat, treptat, intr-un
K
L trrp! rlon
d
i.a req .e l- tnb-"Lr , . rd r ce rint.t !n ,
r ocTent .. J ... t, d.,'
nou ap;fut; a avLrt conlr bul sim are
1a !rd! prli\lr (.1(r. f!ee)!t 7.1 prnridrtrd.
or
Vl lhcl.mqflo ,r aip to L dnBona aniirr,p r5tr
rhitectura erglez; vez c ed rile
art rt.{llrl if slrlul.n nl. nrent-p medreln . p rf! ! .
rbetane Lonqleat, Hardwick Hall:
[1h ey, unde co:0r e de lurn au ll]at e chateau de chambord-valea toirei, Franla.
DOMENTCO DA CORTONA, 1 519 1547
r na lraqmentelor de co oanii, ar
tner.lLr. nr. sm! r pJrc.ii rbr cf c\tc d r t,rf Lr .e r
rnpetel-" au devcnit anlalllarnente. N c un nD nrr-a.nnel n.d.va dc p.\'r r! Lo rc P,lastrtr de
lrlect de taLia u Ser o nu a uaratin .! det.r c r.rr!..nlilr er f1trr
tie fi1.r.l., Inolnltn
rJ a, iar rcsponsab tatea pentfu aceste ..nrf.11e d re.ti.! 1!r r! ele.l pc ki rturll llctJ.l
rIfi revine !nol arh Lect sLcofslrLrctoTi !(.f.rr if;irftr, o r..rn dr b i n !p r..r i'nl;
.l !en1. L Leofrdo da V fc, Lirf L ; in itrot ere
, r , precLrm Robert Smythson 5 lohn '!
rorpe. nsa sub detaliu de I p clas c, ALTE CONSTRUCTII

'JLrros si adesea ap cat c! invent vitate, Af.y e Frin. B!r9!rd. FrrLd,SEBASTANo5ERLo,

,.rscund planuf care sunt cornblnaLi ..a 54L, Lh:1e.! d' fel v. t. Lo rcr, friril,r,
PHILIBERTDE L ORME, l!48. '.raL! Foftatrret)l+n,
Lral.tte de s metr e rcnascef[ 5t; ti
lene et Mntrrc. FufLr GILLES LE BREIoN, I568
('|l]ef te med cva e
cum arli holur e, I dlv.k Hi D.rbp rn., A ](l r, ROBERT
.1,:rdfccS qaler re de d mensiun SMYTHSON, l!!l) liq3,o.n.l..
r!97;Vldr t/huD
rpre5 onante. a .r5 aismul renasccr'tl5t a IACOB VAN CAL4PEN, lrrlr l6l5ir;r5aNoh orl5ar
I asa (ili er or) !1o.1 D tri, 5!cl d, 5IMON i IEAN
rrL .rt in p nA forl.i in Arig .r dc-ab a a
DE LAVALLEE; I64I I674
r.eputul sccolLrlu urm;tor, iar attrfci a
,r.rLLrrat totulin calea s.r Adoptarea slilL Ll - n. r.rim;.nrpr rrr.rr.l .inr
,rs c de cetre a te l;r nord-€uTopene a
dcr lnr, urrdr !r l
LLrmat un trpar aseman;tof.

fl\-/ enn baroc. ruptura de umanrsmulii
tdedli\mul Rpnd\rpfit a [o\l ( omplatd.
Formele baroce erau mai bogate 5i mai
variate, punend accentul pe iluzie ii
spectacol mai rnult decat pe intruchiparea
idealuri or in forme platonice, din dorinla de
a conso ida doctrlna religioas6. Cu toate
acestea, abilitatea cu care stl ul baroc a
exprlmat ii a transmis ideile nonarhitecturale
-a fA.Jl sa inl.a in .onta.l .J o'oa4e larga
game de concepte, de la descoperirl
matematice pen: la absolutismul politic.
( 1 598- I680)l
GIANLORENZO BERNINI
fRANCESCOBORROMINI(1599 1667): PIETRO
DA CORTONA (1596 I669); BALDASSARE
LONGHENA (1 598 1682); CARLO RAINALDI
(1611 1691), GUARINO GUAR|N| (1624- 1683);
FtLtPPO JUVARRA (1 678-1 736)
complexitate; miscafe; emojie; iluzie;
suspans
L.Par'nrrr arh re.rJrr bdroce au'o5L
doiextraordinari arhile.ti din Roma
-
Cirnfo'".^ g"l.; rif'""."r." g"' .ri;i
Amandoi au creat forrne fluide Si complexe,
incorporand in tradilia clasicist; realiUlile
politice, rellgioase 5i topografice pe care
formele pure, ,,ideale" ale Renatterii nu le
putuseri asimila.
Adept al pictorilor barocului, precum
Caravaggio, 5i cu pregatire de sculptor,
Bernini a folosrt gesturile si poziliile pentru a
exprima emoliile umane. Adesea a combinat
sculptura 5i pictura pentru a persona iza tia
da un caracter naratlv efectelor arhitecturale
folosite. De exemplu, in 5an Andrea al
Quirinale, din Roma, a descris astfel
mome'llu in , drc \uflelul sf;nlulLtAndrel
perase$te trupulcrucificat al acestuia 5 se
inalIe, insollt de putti(bdiele ), cbtre lumina
divin: (o anternb din vArfuldomului). Ch ar
L , (tonadele din piata 5an Pietro seam6nb
r riste brale cuprinz6nd omenirea,
r' 1q;nd-o d adiposluldrpplFi, redir .
r/uin!a supreme a Contrareformei-
,ursele lui Bofromini au fost ma abstracte.
efectul lor este la fel de conving6tor-
,,r
tand de cunottinlele pe care le avea in
r1)l
Lrrreniu l zld6riei si al prelucrbrii pietrei t
r,l.rugand o temeinlca inlelegere a
l,!)metriei, Borrominia creat forme de o
,rf plexitate extraordinar;. Capodopera sa,
n Carlo alle Quattro Fontane, atinge o
I nunatd unitate a triunghiurilor ii cercurilor,
nand r mbolur d eTrermr cu unrtalFa'l
'r,r,
r1)lputernicia biseric i lLri Dumnezeu.
lldrocul a cestigat teren, extinzandu se in
, utd umea catolice ba chiar a produs
, l(,cte slin alara acesteia, cum este cazul
, rrrpirlsmuluianglican. inse pe masure ce
Llirnla fale de Roma cregtea, balanla
, |'mentelor dom nante se sch mba ln
l, rvoarea aspectelor decorative, in loc de
San Carlo alle Quattro Fontane - Roma,ltalia,
ir rventivitatea structuraLe ti spaliale. A existat FRANCESCO BORRON4tNt, 1633'1 667
''leplie ir lo'ino. Jndp GLdriro Cud iri Borrominia obl n ut complexitatea spec f ca stilu urbaro.
I ma. ldr,/iL. lilippo luvdrd dL LredI lucrdl pr n suprapunerea cornpozl or arhite.turale. ma
degrabi decat pr n reuniea diferlteor mediide
i'au rivalizat cu ale lui Borromini, prin a/p 1redr.t.o " o. dqNddl onbrd".unul
r,rlionalismul lor. Cunottinlele lui Guarini, trungh, aunuicerciia unu oval, fiec.re cu rezonanle
, h!llns matematician
ti filozof, stau la baza simbolice, t !n fcarea lorsub !n dom eliptlc.
Lr.r;rilor sale arhitectonice. Ela aretat ce o
, tindire avansata poate spori potenlialul de
ALIE CONSTRUCTII
In ltalia
,,xpresie al arhitecturii dincolo de canoane e
Sant'lvo de a 5apenza Roma, FMNCESCO
,lilistice convenlionaLe. BORROI\4|N|, 1642 1660; Pidzza San Pietro Roma,
GIANLORENZO BERNINI, l656tsanta Maria della Pace
falada de ven ri p ata Roma, PIEIRO DA coRToNA,
1656 1657;Santa Maria de rvlracoli/Sanla Mara in
Montesanto- Pazza de Popolo, Roma, CARLo
RAINALDI, 1622t Palazzo RezzonLco Veneta,
( oNSTRUCT -CHEtE
BALDASSARE LONGHINA, t661.Prtt/o'" 9 da
',ant'Andrea al Quidnale- Roma, ltalia, lo _o. GUARINO GUARINI, o?q. -Fl p .Lpp
9d
(J ANLORENZO BERNINI, 1658-1670
Tor no, FILIPPOIUVARM, I715 1727
rierca pe care a constrLr t o Bern n pentru novc Lezu t
Pe." et - bdro o P- P" ;
I Lre arh tectLrri, pi.turS tisc! ptur; pentru a crea un ro.o.otsublim, got c scolastic,
,,fectvzua covariilor O pcturain spateleataru u
@
I
'l$crie rnartiri! 5fantuluiandrei Sufetuls;u se rdca la
L lJuriprin fronlonulspart de deasupra, insolit de
idealism; neoclatl.srn;
irr(area ascendenti a personale or angeli.e, catre dorn.
 absoluta d n Europa , ar Palatulde arn; eneinsasi
Termen ul de ,, absolutism " descr e rnai mic, 5i acesta pare c; ,,radiaz;" dintr un rilr-oincercarede a,,atrage" Rusiain lumea
ft\-7 r ,,inima",:cen! impresionantmecansm. connruit
leqd "lLe e dr hi.e! lurd e dle pLrlernrc lor anurnlt loc al unur parc bine gandil. Planurile odernd sub incontestab la lui putere - p€nlru Iar na Elisabeta lal cirul rala, Petru ce Mare, era
conducetori ai Europei, care au creat statele grandioase ale creatof ului seu, Nicolas r,rrlizare conso idata de formidabila sa \. pdld ul" l. I c.p. bogd d.. o'at
onddlorulo
"s, ,
absolutiste ale secolelor XVll tiXVIL Sursa lor Fouquet, au trezit suspiciunea lur Ludovic ' .ac^:ra F.:tarin:.o: [/rra are nteroare magnifice, qanditesa lase o pltern ca
de inspiralie politice era diplomatia din timpul alXlv-lea si Fouquet a fost condamnat la impresie asupra celor care evziieazd

Renatteri, astfel c; istoricul Jacob Burckhardt in(hisodre pevidtd, {a o(onlirrrarea pute||l oNSTRUCJ -CHEtE
ALTE CONSTRUCTII
folosea, in secolul XlX, termenul ,,statul ca absolute a regelui. ' v, .r,ailles
- Paris, Franta, Louts LE VAU ti CHARLES LE
||luN, 1661-1678 Palatul Luvru, lronlonul de est Paris, Franla,
oper; de and" - ceea ceinsemna ce fiecare Monarhii absolut 5i arhiteclli lor au inleles | .i. "l \
e". . F"S"l" o"re . rermdi p-te - L CLAUDE PERflAULT, 1 667t Karlskirche Viena, Austr a,
aspect al guvern6rii era subiectLrl unei analize cd o construclie vast; poate fi ti mai frrh alELrrope, a extinsln douA etape(a tasea t a
IOHANN FISCHERVON ERLACH, l. lo:,dr lo" \"lo
sankt Petersb!rq, Rusia, gARTOTOMEO RASTRELLI,
rationale Sisublinia aprop erea dintre arG, impresionantS, dace se face uz de anumite 4 "'d" "d;"e ".olului Vll)-_Ld.r€l F"tvnr
lir d dF vd d o" p I ror. L, \o ., ludov,. " \l lad, 1749 1756; Pa at! reqal Caserta,llalia,
drhire.lJra' po rl .4. Arhr.eLtJrd db5o ulijra trucuri de compozilie 5i perspectivd. Ata se LUIGIVAN\1T[LU, c .Pld.edeld!o, od" Pd,i
rr a care a tostconstr! t pabtulde aVe6aillesa
aliseaza, do a"pmpn"a. plrop le Rend)Lerii. ld(e (d,llrFgLlo.at r a lsruhe, ir Ger-aria, FTANIA, ]ACQUES.ANGE GABRIEL, 755
hs p;na a limite neb;nuite ngen ozitatea 1

,,rad aza" dinspre palatul dLrca inspre '' or"d ".rf- p.; d 'r . r""r; o 'drdo; -- r" ;
/1 lOU|SI|VAU116ll lb 0\:CLAUDE PERMUI I exterior, aproape pena la limlta statu ui. 'q d. dF " plpr 4d din"n iuni ' I bo 5 rd d,"rdri
l^, (6 r t688). ToHANNF|SCHERVO\TRLAC.
J;rlle mai mari nu puteau fi reduse la un
tr rnftorului reqelui in miloc, cLr parculradilnd d nspre
- (1656 1723)j JACQUES ANGE GABRIEL
srngur ora5, insa prin planuri e sale pentru
(1698-1782); BARTOLOMEO RASTRELLI(1700 1771);
Karlsklrche, iohann Fischer von Erlach
LlJlGt VANV|TELU (1700 1 771)
c; V ena era succesoarea Romeitia
l',rlatul de iama-sanh Petersborg, Rusia,
@
I
5uqera TARTOLOMEO RA5TiiLU. 1 75lL-1 762
a\ putere; monarhre; control centralizat; Constantinopolelui, iar Petru cel Mare a Lr,.gul5ankt Pete6burq ene !n monument ded cat
!rtituliei" Jarsm! u ceama lunq;rnonarhe
ralionalismj funclon. srnl

K/ drept divin; autoritate fondat un intreg orat, 5ankt Petersburg,

A in absolutism. fie cd era vorba de

V arhltectur; sau arta quverndr , totul
se invartea t^n jurul monarhulul la putere.
RenaSlerea af;tase potenlialul c adirl or
centralizate, iar man erismul ti barocul
ntroduseser; un grad de libertate care
ajutase Ja consolidarea ideilor programatice.
Totuli, absolutismul Si-a adjudecat ideea
cl;dirilor cu ,,centru de gfeutate",
aonsolldandu- e simetr a cu elemente
radia e, adeugend o scenografie baroca si
prezentand totul a scare mare. Cel mai
important (singurul, de altfel) monument
este Versailles; de aici, Ludov c alXlV-lea
putea s; creadA c; este Regele Soare, cu
copac 5i fentanile pArand ca se inclin; in
fala voinle sale, cu tot ateta umil nF 5i
respect ca ti servltor i lui. Ch ar gi drumurile
dinspre Paris converg spre curtea din fala
pdld.LrlLr. (d'irJr raprlala \r'nlrpdqd ldrd
s-ar inclina la picioarele regelui.
Palatu de la Versailies datoreazd mult
castelului VaLrx-le-Vicomte. Chiar dac; mult
Absolutism Absolutism

-;l ;' ;
t, ,ox r;ii ;iii
-{_:_lI
r,i;]

;r; *R t
:I .l
!:s
i a

, ,ii.rj

1,1
i;
Empirism anglican Empirism anglican
(t Yo'''rn",nu"n,
ua s boqata n ustrat de car era u 5ir Christopher Wren, un
I la r.rmur 4.. -(l d om d-" stiint.r ale .aru cunoit nlc si poritie
ap;rut in Anq a .r slarsitul secolu u XVll loc al; i a|r p-"rtn s s; abordeze che5t urrca
Adaptand mb.ij!l . asicismtr ui l.t s.opur aonstrLririi noiiord I socia e
prec se po t ce 5 praaticc, cmpirismu .rnqli..tn Prime e cladir ale ui Wren Pembfoke
prez nta asem.in.tr cLl fiarocu . TotuSi, College aarnbr dqe, !nde unchiLr s;Lr,
empir s|lrul anq icirn nu a .rdopt.]t .loatrina cpilcopu de [ly, a dofit s.i se rid ce o foua
romano calo c;, poflru a se trinstorma capel; ti a p el L ca acest u.ru s; f e inf;ptuit,
treptat in abso Lrt 5m, ci s-a flrrrral in lLrru tiTeatrul 5he don an dif Oxlord, Lrnde Wren
recon5.r.ratei I seTic enq eze, atLrna aafd eri profesor de astronom e
au foll relu tdtu
noua o garhio ariltocratic; deve|e.t forta leqetLrrilor sa e reg.rlist-", ea eziast ce ti
i
orl ".lo t"t ".t I p r.
rrl f academ ceaonstr!ctin teatr!lu , Wren sl a
La
r;strrnau aonv fger bine inr;d;c fdto

A JOHNWEBBI i [' I FOGERPRA]T

folos t cuno5t ntele de matcmat aa pentfu a
d.r anverq!re spaliu uifara a rccLrrllc ia bolte
I
?
GIBBS
, .:n q. CHRISToPHEFWREN
Llal, 17,ll,
(taj!t I75,1)
NICHOLA5 HAWKsMOOR
( 64, r7r6) IoHNVANERUGH{rrrrr4 r/2rr).lAMES
qot cc sau a coloan-o intermed are fat cra sa
a cuno5aul o ctc5lcTc |lrportar]1a dup; maTe e
incendi! .l n Londra, d n 1666, if5d nici
arfbit osu s.:i! p.rn .tl oralulu 5 n c p anur e
I
,
lt)
I u usl l|te nr, , .p| FTnrp.r nr t n; pcntru adledr;r a St P.t| nu au lost rea tzate a
\-/ e pc rrrrrrl
praqmal5rIr
LJ Lu, LJPo npll|p vteodal;. Totu5i, nurnero;rsel-o b selai a e
ailror plan!n po.trt; 5eTnnatuTi id arirLa
J
exlr:rord nafti nvent v tate de catc a ddl
/l . ,,|,ro mo rrq. rr|| ^ dovad; pcntru a face f.rli ne.esit;1 or mpuse 3
V 1660,4 maLul nteJectua sistrlatu|.l de pract c c lilurqice af9 i.ane, in local
p.tronaju ! se schimbascrl rad c;: in urm.r ade5ea foarte mta 5i dvafLl Iornre incomoale. ,
ntrodLrc-"rii de .atre Iniqo Jone5, cu o limp de npro.rpe . n.izec de ant ifaepano
lum:talc de se.o in urmi, a .la5. srn! ui cu I669, cd suprirveqh."tor qener.r .tl
)N5TRUCJI CHE E ALTE CONSTRUCTI
Ip c perioadc Rcna:Leril Acest lLicnr este antreprilelor aonr.rnLl.rlc d-" r,"q-", Wfen a .rvu1 rir! sheldonian Oxford, AnqLa,
o nrare rnlluent:i prirr ucrar h sah, rlar 5 pr n ..HR STOPH ER WREN, 1 664 ]669 sl ',t.,r)lsr\,1'.r ,nriI lor](hi. S R CHRISTOPHER
.p. ol"r'o "t In. -l ,t Il..l i ! r 1o | (lc nnLffril ( i r,
ort rLi Lr1 WREN, l(,/;, ()8/,li e.a!.hNililao.'t. Loflh,
Lr)1r1.f).(irlfnif)r.)lfrn rOr]lrrl,p. rliLl 5 R CHRISTOPHERWREN s IOHN WEBB, l6!r I /l !,
llrllf tvrlyn as!pr; pr.r({.tk]l arltile( torr cr,
llr ,i itrirlr x, ili r ( i!(rlri. LfL n rtn;Jnl ',1 Mnry u/oo r.n r Lofdf,'. N CHOLAs HAWKsMOOR,
pe rna5Ltr; cc dac!lea imcepe.rI sa aapete
r.i r d rr i{lr! l;rl I n rr.inrl r. {,1r,.
Lr !r1j 1/11 1l)l | \ rl. ir. r l,l]1r l!(5 Lr r||!r,
c.rractef stici intelectualc Pf nlrr co.rboratorl ., tnqr I ilv irl,i; !].l r;1i\( lr (n (,.
t) rL . N CHOLAS HAWKSMOOR, I /2i I /2!r, !t Vlrrt I rr I r
s; erau: N cholas Hawksmoof, ridar da fro(nrIl v rl.L!/.( rll, ltlr l.r. a)Lrl(trrl r rli . rlir.IAMES GIBB, l/22 I /26
Ine!-.ri-o,.afe a pr5 in practica ide e Lr Wrcn, f!r qr.tr I riLr r rr r,i (,rr il.l'ri{l;rts,
'i.Lrr(ller Jrfrr i!,rtc|rlLr fu(.r.i
Si 5 r lohf Vdfbrugh, dramatrrgul un om
salipitor, lo5t pr zonier a Bast lia, .are a
conaeput.5 pl.tn!I e ce or Tna spcclaau oa5e .nheim Paace Woodnock, Oxon, Anqlia,
resed nte de t.rri dln Anq ia Blenhetm Pa aco N]N VANERUGH, ]705 ]720
f! fitrf f{rl riii rll, l,rlr n i An.l r !.n t.l
5i aasl c llowdrd Ab:rt,"r -" de la c.ts aisrn, pe

o
rril r i!f. !qlrir f i;r,itJrrlt:rTr..rlrn'.]on..
r'rL "tu rd.'n.''. I L V;fbnrqh, rr.v{r n.l . nlr o h.!.i.r ! lnrntn
, ,. ior p"todr ,lL
, r ,i" |r .nr; jr.t.r .liLr L .rar

g
.
rl., .tr saLe.lttrtn.n e
"d"1, jotl reTolate
au revo utionat stL urile Anql e de la inaeputul :rr rlfr+Jrec A;|e.1. e tra.l.e nu

secolLrlLrrXV l.lrlro|d ]iv/[!nr..,

Rococo Rococo
,J, Pa atllZ\r nqer Dresda, Gerrnan a,
i r cqcrc d pr fa p a)f;rfriltaton air La
I/ATHAUS POPPELN1ANN, 171 1 ]722
AE- iratnhe Lnqclt, c .r aorpts In l) at i, t!.:!, lnrlr rrtrt. I rr.rit I r,!rrrlri
Frn a e aolist r.tT ale tarflne r.1e 5e ri l. ,ir,.(,ilitr lrJrLrL (,r.rl.!L',,r,: !l
o(Lir.r,(! r.lrrLrL,L!r i,,r.,tr r. r.,,ri!.r r.L
(o r'f il.,:r.trf(t)r'...:r r 1,lro L.,',r,lr11Lf
I ir ,lonfn ! rLrfrif.r, ir rorrlii rnL a r|I
'.n . ,l!!.1r r-ri.rtrrlrrl.r rritf,ri
nmf rl.,,c, ndnr q,r nqo,rrr nTe eaTr n ,i r,f,rrrLr r rr1,Llr fL(r, rr .r.r rr.rLL: rr
t-,
^f ai.! LI e tot oll.l ,.1,.1,,, rrf,'rr,. Lr i, rir r r , .rtri , ,. rrLrf:Lr ,,
l

.-.|L |r |( p.rl nl nr I let I |rr .Ilefrt n

'L ri,i r,( r : ,1,, r, . I rLl

I ifl o Frr ar.lLL if rnfc

ro(rJ(o,
ALTE CON5TR!CT
,l a !|ltL st ltl] ! |c ! 5Lt i|t t;tl
r.i,, , r' ,, r f,lr.l , IAKOB PRANT-JIAUER, /L I I
. .I' 1' \'.
]1 ,], LUKA5 VON HILDEERANDT,

rlLr ,r. ! prlLrf.rca.l crp jift.1|l

, 'l ll
I r; a;lo a.i Tolu5, l,!Lcrc.i dc;
,'(,' ,.li L f .GERMANBOUFFRAND,
)nrI lotol nr tl.ll|it ifrltltl
u(l tL

rlLr L L firljrr L] lo fnll Lh I pf fl lLir

r!a|lr]nL lr.lr.i .t l rrt.iLtl f'r ta rr I ,,1_L ,,irr,.,'1, IOHANN D ENITINHOFER,
ar .r !;r\arrio,y',LraJLral (a ['L fanra,,r ,l I ll,,r,,.ir:Lr, l
n ra nl |.r i]lr ,'v,, rla, (li r )re.,ilf IOHANN |r']{:HAELF5tHER, ,'t. t,'t,t t\::
LfL CllI lloll I fltlOli!. ll| a:l | |
,rrDD a fdoft N^
t';!i ,,r r:;i, irrJ;r dcror.rl I r I Jr rl.rl.il Li
'r.rIe, rr e e rel]LL. or t,tIt,ltT.re rl .'r l r, rrlr rli
4' ,1.i}'it, lr ifL ae, .rll on re alPnrrai ar tlne
"l.r

,i,jl ( n, Ia n, r(l lIa rl rla 1,,,,i

L) ,.r :,rl ('
1'!:lr I lrllLL t tia'.:l (r( ,ilao (l
5liLLrfoaoo a inp n5 .r | [r te carmp a,t LnTe, Lrmin.i, i L 7 e, n!lrt,r1 e i ,tL rl,:rnal ;aanollnf , n a,a la tte a
nclt;nttte LioqnT n ofn;rrferrlo or 5i n deaotnl it lle rt.,T |(fre,n.rarf ll iolL (rnL lc ritlen
. p, I .1. ., | j .
) fr,i ., ( r r !1ir ,, Trr i rer (l ri,,, r(irotor
, ^ .rl I ,1 !tilLrl ftxo(o (o fbif.r lr rrrip ilc )lit/ tl.i Lt I Lo taclii i| I iti IL l.l Lt
[]mcn Tonrarrri a.rLolr.l i rdeo\ebra(r 5finltl .rrh ltaLorl ae.lb!L|1:r( 1e, b.r/.r1-o f)e r rt il5lil.lza rlllL:l l { ( rl il .1 qeller ,l .r rL.
l|lrpcr Lr Rar r].rn ! c! 5rtdtt (iermnrr e l,,rJ"ol,..l re ! n alezlo lnT nrhilea tr rr ale ir
.t f f l le( Lu T.t a)aoao n( (
-.n l tl-.nln .llprl lc c u!lt aleant)aleneronse Or oTfnrrr rlc or ,r! ( LsrTi, pr r f;rloir,r ,, rir l!1fr( lrlr,r,
t15ter o.tse, ntr 1 va. nlc r rcLlifLci, ,rr ,tp;rt t lliatrr.r e ln tlrn!.rr NcLrrianf, n {.iTul r; I rror]lrr srl
IImerc;r!-. l)iseria , rildrr.lrt fi 5 paJate pentnl bi!erl(,1dc ;rVicrrclr|lfrc qcr, Bavnr n, este
pr f( p tlt.tor (l n aennnn .r . pentftl nlLl !lJlolcril,l !a,t onalc 1)aoaar, 5l n nacllL I
condua;1or a.tTleT.r a.t lrq Ier rr l1;rr, p;f.r c.lfd lNltHUcltcHUt
prirlt] ep !(op dc WLrfrbL r(1, .rnqalato[] eEehnheiliqen 8avrri.. Cermanir.
]AKOB PRANDTAT]ER 1 ]I]I]t] ] /)'), GERMAIN
IITHASAF NEL]MANN, 174] ]772
BOFFRAND rlrir,T Ir!ll BAITIIASAR sntl, lJ Lr rniS dVcriar a Par 5 !;5tLLd e7p I rlfr,rr L , r) r r. rLrl , l
NEUMANN ilrrN/ l7t i, MATFAaS .rrll lr( LLrra in I mp ae fanlor t.rtea
POPPELMANN 1I"2 I/' ]I ), LUKA5 VON
'^I A\\ DI N 'NFOIIP
HIIDEBRANDI
rntlamparrin or!i aln 5Lralul Germnfic nu 'L,,1f. !L, (l(l
lrte e: not uf l{: d! ljirr; .r c domcnirr[t ir., rlf r. L .,
toHANN \.4!CHAEL Ft5CHER ir i,i):) rr'r,ar. GlllSEPfE
I LrL. Lr.irnl,rLr L .Lrn,:r r::.fi
l"l t nrr Ll
GALLIDA 8 B ENA (] F']IJ ],i57) tl
' 1., lrir r\rl,r,lf, L I.,,r,! rlL .i!.rt,,..r'
cladirLlc LL orn.imetle, Neult.tnlt n ndus o
Palladism @l Palladism
d ',dl
^ drodDo'to. aceasta u.r;re aLr !la! t in lord!l BLrr lnqton
fl^t"rrdl
\., trarq d0tr0. d'r un fo.rrte bogat ar stoarat in v;rst.r de 21 clc
! a

lntelfil pc Vlncenzo 5camoTz , as stantul .rn , cu plrlcrnlae ina nal ad st ce Lrn

cLrnoscLrtu Lriarhit-"ct man cri!1, in cel;tor ile :
adcpt aare avea mll oace e [irianc]are
in lta ia a in.-opulLrl seco L u XV . Un 5e.o pcntrlr a p!ne .r.-"ste ideiin practLc;, :
rn.rLUrz u, ordLrl Bur nqton 5i alt .:]liva a.rp.rc tate.r dc a aduae o contrlbrl e

arhitca! au adaptat prln.lp lle arlr tecton ae !|rb!LanLia; a dezvolt.rrea lor

ac U Pallad o l.r .o|l d Lr esoaae5 c matce Budinqton i .r 5tr;ins p-! arlL5Liiprotelatrde
'-q'. , l"|o P"l 'd rl cl peftftr .r remode a cdsa drn P ccad y, in
deven t 5urla dc ln5prralie p,"ntfrr con!LrLraL d Londra de! rcrultalLrl lna se datoreaz; cc
dc rc:ed nleif 5eao u XVI put n in aceeas misLrr.i s viziuf Lri
r l r , WILLIAM Bur ngton. Lord! s a p clis l rcpcde de
/^ foLEN aAMPBELL
rENT ..q rq LoFD BURLTNGTON rqrd t.rte.r ! Carrpbcll 5i a transleftit
5f ' r '' Ft\qYrl T Pol( )
fespons.rb lataa LriWil am Kent .ar-", chrar
THOMAS JEFFERsON (1741 llra). HENRYHOLLAND
da..l lfLlia a losL p ctof, a prcsperal r.r
arh tect sLrb t!t-"1.r knd!lui BLrr ngton intfeg!l
t'a .r.1", : rr , 1r - 6, .po I F qr!p .rdm rircraTrc ui Pa ad o, ar
f)
l]l1fhnqtof .llraf a intrepf rrs o n doun
c.iLaLofLc in lLaIa p,"ntftr a strdi.r L!ar:rfrlc
l n r o r rrrlrr rrd- L daaslLr afhit-"at sludir pr ntrc a c c:rLl r nqlon J a nsp ral d n prirraipiic rtro.[..r.. f.r.n .lor rm..] rr a r.l.n,
v .r ,.,te a e cornpoz rt! pe [ ]1r,i !| rnzlr!-A.enbrle,flrlr.n!! qiorr
vilrL^aut BitaDniaus. o ironie la Tez| tale se l]u|lraf:t a d n Ch sw ak uL 1ie , pL n.ind .raae rrlil)LfL ,r.il. t)r f( t, r ( ( Lr rrir ri.. oi .
-
adre5ir orccscLoT unor afh t-"ai prcaLrm llrr nqlo|l, .aTc dalofeaz; m! t plnrrrrrilor lLl ,,lr o ii d-"ta iu f ! stnratrrr.r lor alintT !|
, I Holkham Hall Norfolk, Anglia, WILLAN4 KENT,
Wreri, Hawksf.oor:l Vrnbruqh ldc e di- Pdlldd o pcntfu VlJl. Rotundir r cnLrdl re dL v |l] c 5l dr p lalerar e vasle,
construitalncepand cu 1734
L, d n V€ncti.r a c Lr P.r ndro sc poLrvcaLl li.rl r i [.pr 1.. .rn.r p.td r! ] pilrofilL l.(l( L

(,{ i 5i st u[] de liala, amb

or t t lrrr f(lt0r,r..rft rlLorlr.rlr.{r!(lflr |!|( flr!
l) ititibr I nan..rre .rle enql-"zilor (! | rrri ftrr!!!rLtrc!.dft.dtrrrdilr1\trt I A.
l. Jl I d foL!f c pr l.d r r., r!. ! rit., po i.! .or ft. r
l. I l

,r a le pLrrtefd 5amnaLLrfa niaraluidrh Lccl cr.!trf c.! i.llf do |llrrdruqrl. I ..Jr. r t. .

rr.J(c ollrrd.f r1r Jrrplrr.r r..rfl.o!r! nf.
,rn aL 5LtqeTal nLtTneToa5e mooele penlTL rrrlrJ t !fghu, .nl! L..en4
( e d," o|.r5 s f,"lur te inst lutr . De a aele
ldioi5c Wafstend, 51oLr heiclsnu ALTE CON5TRUCTII
in Anglra
,L Llhlon Ha , aonslruLlil pcnLru prcrnrcrLl
liL r rlllrrrr rr !,14(i(1. fr Rr.l;rr Loflnr,
. A"pol" p '" lrrr"r d
COLEN CAMPBELL, W LLAM K[NT, LORDUL
Lrenla lu Pa .rd o, tr.rnsrn s.r de Bur ncjto l BURLLNGTON \ i i1,nr!trL L;i,Lfr); rl{r 1717,
1a nsoa at s; , a atins to.rt-o .rspeale e a !tf L r!1,{o!,rl i (frrt, COLEN CAMPBELL,
r lccLLrr cng czc, alungand pan; in ll!sra 1J77 11)\,ax\) f,rl !!rlr,,lnr,. COLEN CAMPBELL,
]V
!LJA
..,ni, LORDUL BUBL NGTAN, 1722 rT ia

r)N5TRUCI CHETE
I .wck House Londra, Anglia, )'l.,rL,.lll), t/ nt , ., THOMAS IEFFE RSON, 1769 1809
L )qDU L BURLINGTON, 1725-1729
drrr YJto r i rlu l , rri;' .!r! F. ii . ! a
@
, ,L ,), I. G r!l! a, ,1, ,,,i rrr ilr! d ll,tr! iiltu
,r,tftf f {! f!!lf! !t.idlrri!r
,,r r t|(i! ! ! Pr l.rd o, i.Jr
i.p ordurliL!
V r F!L! r.lr .r i. ! l
t, trx]l]c Tot!!, ip. !l ! d lcr t. form. pcftr!
g
Urbanism georgian Urbanism georgian
(.l!fl in:.."tr \ LurrJra Er.l L hs ,ffu | qo lofcs 5 ar cleni!|5;Lr,aorteed-" L ne, aLr p oaedat a5tle iraepand aLl

=/ .rt I JL lLlL lrL SLopU I n l.n Ts' tsL]Ll o d, r tr.| -, rr.,pnlGi (le ,r! alur.inalt] se a.'r n5eznfe.t a.r t.rt,oa !
rrb;fc c .ts cc Llarenal a 5cnri nrla si 5!o d "P I i r)r lLrfr I sul . -.n I de br ne .:rt si po.rT;
1]onsLfanqerea L nei deTvo tir urban !Li.c Lofdr.r an or l6 l{l rsp firl Llc .;l:rLor le r i].r odfra pTopr c|jl of or

.t calor , arhileat ar ertif! r€pcflofiL l.laLrteif Ltn a!i I fLl irP.rr5pca;rd5e r du 5e drn Lofdr.r i r BaLli, in I727, Johrl
!ffar oT, !aLr;TLLt or I p ale of astte iia;1 ao rlLrr a Plaae Roy.t e, lone!.r ale'i-.nnI i
' llntr;i r a iraepLrt s; ( cTeze .r lt.lrLrI e
l;: roffcrc fo arT caTt e e tn 5tfop d r p .,rtL]l e !r]e I ete ale form, rcllr ,rL.r, (lLrrcf 5q!irrr, lhc a r.!s lloyn !
rlr.rtdoaTca s reTarhtz.rrea ans(L!rfL Ll inaonlIl.tti ale anse, ( lr l)!er In Sl. PnL .tLtnu rt pl.riur pt a.rfr I u !i!, lollf Woolr
flrar d.ta.i oaLrnteJ-" ifrlv dun r af.ru aa ma .l n.npefe Ar of,l.r .r [o!t pftaaderrLr de aa e.r . J ",
.lalese.r ao rstfuiLc ! nlp Lr, au |lt n Tnu I ale .r\.,u1 lcvor LLr lLlid a.r rd .t incepttl !i ae ,Lr F.rtade { o ull!r,. au pf aepe e,
arff.rrT)cnLc, poz t a lof ilt .lr5arnb t] rlefrr.r crlirrd.r, a pltin t rnI drpn r !.;r r po l aa .i,
rcrrc; :a de,t o impres c rl,. ( nsia lrlr, de a lL fant.rte.5e.o LrlLr XV r'rlc c of !c ifd v dLr.r c, !
d11: ocLriftc
adaplnl lt5.l ao rl I o o(onor acJ lJl.r ea folrlic.]iaa L r 'io rtcnt in ,i € unoTrob I L.r 5cl .r r ar.rr or da CON5TRUCJI CHE E

Bedford 5quare Londra, Anq a, THOMAS LEVERTON,

lopoqr.rti.e or.lle .1lrte(lrrr.r ftr5lItr!.irLrcn terllr Lr irl r.T e d r Lord .r,ln 1767, Ceoraja t)a r( e (.onsinrita incepand cu 1775)

.. - \ NGO LONE5rr,,lr rn,rr.GIORGEDANCEaFI olL | |r.r lnaJ!aLL., pelrlrt] oaI nle e ..r.l.r 1r 1l,rrIr,rl \ ,rrrllIil1r)L ){ir tr.|,frf,ir1l
\r BATRAN ra'r! r 1r.3r. GEORGE DANCE CEL
'.-i:1 TANAR L n.llv (lLra e, lolrrr (Jrrprlc;Lr alala c.lLe l)anrTLt a 5lrca!fa nfLrTc c cLr Lrdl c nlcn! t) .li ( ri i.r.r. rL
L r

r ./'r r rri:ir. toHN wooD ctLBATRAN rnrrl !:ll lf !l pr rLr | | I ale .rre tal.l ,.1,r. ," fa.rnLIne]rLnlej pe a 1800, rr rrrrlrl L,rr(, lri,1, lrL
roP\wooD _ -^\^P
L lJ, 5r5lar
i,rrr rn:.nr!.,LorrirLrLr rflr,L,.i, l! li tlL 1r.i
ROBERTADAI,I l 7:Lr l',11, THOMASLEVERTON
rl p,r " l) ele ! sar .rrrr delelt 5er.i p.tTte r,rii I il.r lr.1{, otLr r.rlft ..1 nt.N.rlLrl.rrl
r t'| :t,t IOHNNAsH /,.1 til , ,f1.r.r plnf J(,liir bnn 51.e de .r lir.Tol Lrn) ,,rr.tr rLr! rlr(li ir rf.ir(.r)liiLrt rrL I t tr ir'
-', Llcrvo L.trc a eator e, .ralnplnl{,; lrop eLarLrlL litLn n k rf,fr |] Lh o}a. r trl fburglr, !filc ffdl iAdrnr .r!
rl. t,r,rtif Lrr I r,r f .ir fr, r r.,r ir,(lL r L r r r ir l r rr(
'lt
'l', rr flrtrir ,:,, nrl. rl\r L rfrf,rl,rtr'r'l"Il
I , - I U!Lc!!q, CtO lo|l] ! rl(l ale n r rr Lrl L .r I a,boaj,tle, |reatLrn lnt rdeen L nrf a.r rn
nr lorcl;df in . i I r.lfr 1r r 1r rl lrrl |r I
li|l!!c 1{-lr,: dc Bc|l{oral): (.To5!,errof, (nTe ', L re sill!rrre f.rl.r.le vez F tzroy 5qrarL.
e Roya Crescent 8ath, A.qlia, IOHN WOOD CEL IANAR,
rlr , if LLJfdf.l 116t-1111
lrr l\,' rrlrl.rL fr(1.:rrLlrL r(rr,Lrl L

lr"r' ,lrLrf ,fr.r.rlf lnrliUnr! . f,r rr.ii t ( .

frr,r!r, rrn,r /\,ll., r.!,r I f..,.rl
.rl :,r r r, Lr,
i'Lfr. .ri,rl. rrL lttr rrL ,rlL,rl
.l..tn r..r. r..tLr
. ir! rrr., tr fr,:i rr. r.l{, rnr,,,,.l. lL I ,

i T. ..r. r.. r. t.in: nriNL,.. LrrDn jl.. 1l r ;Lri

ir lllf ! nr,/.i I .ir.riirr!irrl r/!1.|.:fi)1r..

ALTE CONSTRUCI
in Ang a
:rl r,Lr!r,(r,ii r.Lr r|rl L ln(.rlrllL 71,7,

'.';r/r . r.lri.lN GO lONE5, (.ir Lr,1r

i ,,.,i rl, L llJl ,ll(,[],r!r.! Lorl r. GEORGEDANCE
Cfl.TANAR, L1+, I /,,ir 'lL ( .. rJfr, ( r( ! \.rLlh r,
1rnl,, GEORGEDANCECELTANAR, 1785 t!.t0 rdt!l
,irr. ROBERT, jOHNADAM,lTlill 1172, llrt|i !rf,,L
.i 1..ti trrl .rrl; IOHN NAsH, I r) trt'L 1,,i|ri.)irl
.Lr !l l
fnr r \f rrlt.il
@ i!. r . i'i' il|ri

,i&rr v
MODERNISM
TIMPURIU
Neoclasicism @! Neoclasicism
a serv inrbt or prlsa.c de d trdn5form,r Ber nul ntr o
, \ um si a folos rii antab arnentelor in loc
a nord! ! '
,,Atefi
.lrcade, planurile lu iacques-Gerraain
L lflot pentru biserica Slanta Genoveva, {/ Panteonul(fosta sa nte Geneviav€) Paris, Franla,
IACQU ES-G ERMAIN SOUFFLOT (construit6 incepend
troana spirtua b a Parisulu, demonstreaza cu 17s6)
i renla lui Laug er. Aceasta arhltectura Pr",. " o to p".r' b ^."p. o" " ."
r.ip natd", aperuti in timpul a ParsL ! arft o vers !fc ncoda5,ci. fonnuler tolosite
la conntr rea uriaselor .:ledr: e,:! domri rnir asezite
r rr nismulu trancez, a lnspirat numeroase
deat!pr. I nor fale vanc.Soufllot a qind t nrr clLra (
, r.irl. Era a eqerea cea ma potr vitd pentru
.oo.ne siantab.neflc, tr,rn5formand nierorlr intr o
.. tl I rol ia .; 'o,t6 o dl I eelol
,,p,:d!re' de e emenle apartnr;fd c i!. sm! Lr

,r Brit sh Museum, purtand sernn;tura

, rlantu ui Robert 5rn rke, pAna la e egantu ALTE CONSTRUCTII
5.orlr dech r!r! c Pdl5, Fr,r fli, JACQUES GoNDolN,
rdrLA. Mtatmd rBpr 1,
" dt ti
r769 1775. taraAb; W,rtlr nqlon Da,5Lla.
r L f-"ct a fost Kar Friedr ch Schinkel. IAMES HOBAN s BENIAMIN LATROBE, 1792 18t,.
ir lliarn Wilk ns, arh tectul clas cist convert t Catedrala d n Bi t more N4ary.rnd,SUA,
rcoc asicism, a adoptat acest stil cand a BENIAMIN LATRO8E, lE04 lElEt L,r Vladelerne Pirs.
Franra, PIERREVIGNON, 1806; G p1{)1e.a MLln.hen,
r rt p anufile pentru Universrty College din
(;ermin a. LEO VON KLENZE, 1 E1 6 I 8:,lt Lrn verr l.te.
,ridra, iar Benlamin Latrobe a dus in SL- V r9 n n a rarloti.5v c, V rq I a, 5llA
THOMAS IEFFERSON, l8l 7 1826rBrlshMrserm.
1)NSTRUCTII CHEIE
A ".hilp utd .pr 1.d Md ^rlo 1e LdL o
Neoc asic srnul a aDerut aa urmaTe a (, Lo.dra. Ang . ROBERTsMIRKE, l82l r847
\ les lvuseum-Be in, Germania. KARLFRIEDRICH
\t convinqerii ca stilurile baroc 5 rococo ln Eseu despre arhitectur;,in 1 /53 al |
( NKEL, 1824-1828
putea f derivat d n ,,co ba pr mitv6", din . dsi.nm -a-an;umaf smr de. tm;pr ad sm;
au dus arhitectura prea departe de oriqinile r de.o oane ionne 9 qa rt. cdrc irtimp n; v zLtatonl
,rr nrod! aunert rqlrotif.dr.5ch nke @
I
saLel d n preocuparea de a descopeficare ,,nobl ul respuns ral onal al omu ui sdlbatlc" a
o br" .".. 1tr", D,rro(;roco.ot meo eva sf.i
anume erau aceste orlgini Gandirea la nevoia de addpost, chiar dace acest
I .l.l fea arhrte.r!ra eef; a lo5t dd,rpt,rt; pentru:
ralionale, der vate din climatul ntelectual adEpost avea o structura simpl; compu!a . Iati fLrn.le speclceac.dr s, ir' gtfcr,r, pentr!
al Lrm nismLrlLri, Sidescoperrrile arheoloq ce d n patru trunchiur de copac pe post de
au sprl nit aceste cdutari. coloarie s crengiin locu acoperitului
inclinat. Aceste e emente au lost organizate
i-n forme de baza p;trate t triunghiur
/^ MARC ANIOINE LAUGIER {17lr t6'rr
,nce-r: crnvaru souFlLo- ao rpfla "ld.r t e .or .I gprpa /a ra rr n6a I
!l JACQUE5GONDOIN{I7]7 ]P ]8) THOMAS forme e naturale au aceleaSi r;dacini.
JEFFER5ON {1743 r826), PTERRE VTGNON (r 762 r828). Aceast; oplnie intelectua st; furniza o
BENIA[/]N LATROBE1l764 lE20)r KARLFRIEDRcH aLtefnat vd atrdg;toare la rococo 5i datora
SCH NKEL (1781 184I )r ROBERT SIVIRKE ( 1781 1867).
(1784 1864)
mult descrier pe care Vitfuvius a f;cut-o
LEO VON KLENZE
or g nilor mltice aLe arh tecturii, insa a

/h sollrietate; succes une;1(]rma; .onst tLrit mLrlt mai mult decat o simpld
<-rf disc pl nat rat une; lluminism revigorare a forme of antice In u t ma
instanl;, a furnizat arhitecturii un r.ode
La modul superficia . neoc asicismul a conceptua care a inlocuit cLr conexiuni
^
U apArut in urf.a cunost nlelor rezultate rdt 01. F d6ppr d6. . da 'ddrtiila | , p

d n descoperirile arheologice din Astfel, neoclas c srnul a fost baza pe care

.an+ralo ., r;lo < o.^n.mi.o
'lr'
Ant ch tat . Cu toate acestea, aparilia
neoclasicismului a avut F o important;
dimensrune teoret ca. Tot ce inseamn;
: a s au ridicat structuralismul ralional 5 , rnai
terziu, modernismul in arhitectura.
SLrstinand intaielatea co oan-"lof in
defavoarea contraforlilor ti a pilattrilor,
Exotism Exotism
^. l.r
A\rmetl|idF Lcratr I ompozTrd Pr e " f"r-rLu -e o r ir or ; 182:l) a printuui regeftinlr-o
lt)
\-, p crLtrir J nt permF nTntle. or 5n conlef t o d men5rL ne n1e ectLrala
"
L / orienla A. Pan; 5i Rcgcnt Park, cu
-.
inlroduc; fo electe vLlLa e sis:t suqerez€ ! r...d ,rL o I foi ,16. ,o. r,f ld sa a asia:, are o putern c;
relatra cu nalura ln falLrf carc nLr crau dela experimenta .u nf |r,"n1," e exoti.e L)alralie. nlelur de Sez ncote House,
po5 bile l-n trad t a cla5ra st:. Procedcntc c au van lc diri Or eflulifdepartat Od.rt; cu rJrfta aonstrLit.i de 5.rmre l'epy!
lo!t 5Lirbilite de plctor pe saqisli,.um,"r.r paqod.r din Kew G.rdef s cL Pav onul rrr€ll peflrLr frate a sau, 5ir Char es , l.l
C aLrdc Lorraif, :dir TrunlcTonse 5!rse Chinez-"sc (.rmbe -" tefmin.tle in an I760) Lqcraa acestu a din comertu cu ndia,
terare. Dar ntefcsLrl pcntr'u afli Lcalufa non- difSwed 5lr fbyal Pa .r.e de la onu Reqa ar.rla aum .r.-ost-o st Lrri
c.rs ci5t; a taaut pe un arh tect 5: 5e Drollnifqhol|li, Ionrc c oricnta e 1-au . ,ro r.l..pr Jr' ' "r , 'l .
"
intoar..i !pre.lid rile qott.e, nd ene 5 rtr. o rl 6 '1"'rl'rrr '' I , tul!
5o(:la si ntc ccludl, L n mod de
ah ncra5l. qr;ldin 5i parcrrr A.ea5ti lpsa de 1orm.t sm ,[;acra a lantez or pefson.] e (h.rr
WLLIAM CHAMBER5I]72] ]796), ]AME5 d fcu5il 5; 5c 5trc(o.rre p;na siin Frnnl.r vezl ol ,."1....io, , ir p,o
WYATT (17:17 lll
l), JOHN NASH { 1752 l3l5). lanLcz sl. .rl.zaf. p.rsLordl:i dr ;fq;
fVicul 11.11," pr-"cizie, a persislal aSOC]CTC.I
SAMUEL PEPY5 COCKERELL (1751 r827)
Tr anon, ir qr;din le palatulLr Vefsaillc!, I tor st Lrri cLr afLrTnilc scluri de valorl
.onstrLrt pe rtru [/lana Aftoaneta.
/\ r.r rli m: I r.o .,, ir irae Arlr laaLii craLrinaanLal Lla coflra!lLr cu r'TsTRUCJ CHE E

U nc n:to c asra sm! acadern c 5i dc po! b tal a pa oru Regal Brqhton, Anglia,]ohN NASH,
,1423
aafe aceste noi dei e ote e.ru, de5ah zano
r).. a lrJfrli.A !Irri'0inr L r
Dccorrrr o ncre!u ale, !fde fdlLrfa (.r ,an (itre o intr-o.rq; pie.rda de -"feate
I ,,li oi i \L !r c i'lr Lrl |dr rl,(! l) /r ne ;.n e..
V pare a; domiii; fLccatLr , Lrrrclc vizLra e lohr NJslr a exp ornl as melr e ale L .r!L.r.i.rtf ! /! r c !tir.l.r.! (bf l.lL ..vL I rr.
s-"fzalir p i.Lrle p[v LorLr]Lr sr !l Iea! (onrpor !e si delaliL I gol c, in.r f lc dc d jhr(rlirfirrifr.!.(... rrlerLl. r el; l
, !r!.f,ri!|o!(rr(. Lr !i:tn.nnr i.notrL
teoret c en Riclrard Payn," Kni!hl s Uve.l.tle translorra P.! ionLrl Reqal de la Bf qhton
. rfd ihrr iLr.r l8:;1 i ni...1 5 enrlt e

I Pagoda Kew Gardens, Londra, Anq ia,

W LLIAM CHAMBERS, 1757 ]762
liL .lL pent Lr.le.oirl r | . rlr for.!l I rBrtr t i Er !!r
.L! I

ftor5t(,r I irfL).! frAlL rL .lflr.t..rleprtn

,ll irht..|.! oi. r rrrir.r i vr tiLllr fn (kr,;11r.1..
c -'a ...for !tnrr | !fr!l I or urU !. f l rr rtLrlr) r rrrf r,r!
r 4t:Q fro!.rr rld rrlrrrtr.!lti. o..rcrtrc Tll I
fl, a li fii. ii i \trn(l{ I fn n r!.r!! i oLrl L rLcr.r,

,L!,rifr. rl ...r.i dm
ALTE CON5TBUCT

'.rv o i! llr ff:r1r, lrdj i ri{rM r. :rHln

CARLIOHAN CRONSTEDT 5 CARL FREDRIK
ADELCRANTZ, I lrilj l.r !riLl, rfAl, (r.L ..5t.Alrr.,
Ai.l i. SAMUEL PEPYS COCKERELL, lEill lll!l
]\trlrr... .1,,e I ertt.(inr rc. /\ rlt I IAMES
$ryATT, ( r ri Lrnrir.cp.rn..Lr lar!

@
I feo.is.sn rilofJ ifr.
Sublim @[ Sublim
rsecoul {Vll.esle i,d. oi rplldlou limbal c asicistin compozliie pline de
Q
\-/ apa'L'; d irLeput 5a d )eLe illeres rrrle inventivitate ce evocau e ementele p atonice,
convenlionale5 asociatiiede ideialeformeor convertindu-le in forme adaptate funcl ilor pe
Si stilur or arh tectonice traditionale. Tns; caretrebuiau se leindep ineasc; cl;dirie
explorand cum provoaca aara efecte senzoriale respective, la care se adauga detaliu grafic, cu
si intelectLrale, estetica a sporit posibilit6lile de scop de consoldare a simbo isticii. Bafierele(cu
expr mare a e arhitectur i, iar sub imu a biroufivamale cu tot)constru te de elin jurul
exploatat aceste noi oportunit;I. Parisu uiina ntea RevolLrt e Franceze au
t
conferit o ma mare putere expresiei
t NNr I OU|S BOL| Ltt r '-8 | oq,. CLAUDT
/^ |NICOLAs autorit;li, iar planurile sale pentru ,,oraful
L-,, LEDOUX (1716 1806) GEORGE idea " perfeclioneaze sinteza intre forrne e
cELTANAR (r 74r 1825);loHNsoANE
-753-l DANCE
(1 837); CARLO ROSSI 755 1849)l
(1
elementare, funclie ti detaliu simbo lc.
Dldlur le pe, dre I lienre-loL s BoJllee le-d
coplettor,expr esie; Lontrol. l;cutin l7B4 pentru cenotaful luiNewton
A
t\-/ granooare, rattune, um nrsm (pe care nu l-a realizat n ciodatd) ref ecte
interesul pentru ttiinla si rat une, iar forme e
Fa mosulcontrast d ntre sub m si pure, solide ale neoclasicismuLu -in acest
-.
U frumos, sublniat de fiozofulpolitic caz, slera erau mijloacele potr vite pentru a
I drurd Bu4 e. s d gd)rL eLoJl ir d la exprima acest interes.lnsa scara a care a fost
drl J In ,o. olJl .V L Obsarva'eo ob et.elo gandrt rnonumentu era at;t de rtare incat
ordondt drd'rjdte indJ, e Jr rlnd
'anrimerr da I enormltatea structurii gi ideea pe care o
Sisatsfactie care, dup; Edmund Burke, e reprezinta sunt cop esitoare efect ob! nut ti
echivalent cu frumusetea. Prin contrast, o cu planurile monumentu ui care ar f trebuit
prve iSte agtate, dezordonaU, incompleta sa f e dedicatF nle Supreme.
qenereazd un coplegitor sent raent de teroare, La o scard mai mica 5i ma pract c;, lohn
chiar dacA pr ve iltea nu este ter bi e in sine ' oane. rare la lUinrt pe Prdao\ 'r apor '-a
Acesta era sLrbl mu care, pr n arhitectura l^mprieten t cu pictoru Jl\,4W Turner, a evocat
poi rg''", pr r rnt"r"su .'aqcind pe,lt L r re sublimul prin spalii ag tate, mobile, cu ttm te
ii prin lustral ca gravurie lui GB Piranesi, a greu de identif cat 5i surse de umln; mascate
caror sub ect era inchisoarea, 5 -a ges t calea ce suqereaza puteri nevazute. Soane a folosit
cetre arhitectLr16. eler.entele clasicismulu 9i detalii got ce,
Claude-Nicolas Ledoux a n;scocit un intreg ardtend cd expr marea subl mului revolutiona
arhitectura clasic sta 5i deschldea tl ca ea
altor tradilii
5a on pentru micll dejun - Muzeul Sir John soane, ALTE CONSTRUCIII

coNSTRUCTI,CHEtE Londta, Anglia,loHN 5oANE, 1812 A Ha lows by thoT.wer Londra, Anglia, GEORGE

€ Bariera la Villetie - Paris, Franla, CLAUDE N|COLAS '..eand cdrnera din locuinta u 5c)€ne suqereaz; DANCE CELTANAR, 176515rlne e regale Arcersenan.
LEDOUX, 1785-1789 qrom,Ane copertoare.€ se pelrec din.olo de m1e" Franla, CLAUDE NICOLAS LEDOUX, 1775 1779;Banca
Cu pllin t mpinainle de Revoluia Francez; de la I789, ,.rceptbilitalli. un dom de rn ca adancime def nene Afqle Londra, Anglia, loHN SoANE, conslrurtd
Ledour a des€nat p an|]ile rna multor baierevamak rntru inciperii, iar !mnasenrecoariln;!ntr! prir In "p , o, . o. . " .'ur \,4":o

unde s; se.oiecteze taxele penlftr b!fur e iftroduse in .renree ascLrnse dedeas!pra, pentru cd dpo sa fe 5ankt Pete6b!rg, Rusia, CARLO ROSSI, 1819 1E29
Paris n ciuda scopului or, Ledoux a exper meftat c! de ie uatd 5iimpri5tata de numaroase oq nz anie baroc; urbanrm monumental; ncocla5cisml
arhite.tura e revolulonare dtez;nd un cilindru pcrta ,rnrera e nLrndata de o str: u. re diafanr Pi.tuleaese
@ prec as . srn; imperialism

I
uf plan cascin cr!.e.In plus, orn,rmentata modeet: , u qrll; ddduqa asocialiinarative efedulu de ansamb u.

.onsolideaz; efectul volumelor p u re, generat€ parc;

medevakmt antltrlbanism;
Ralionalism structural @[
.l ollet-le-Duc sublin a aparenta obartie a
' toticulul in princlpiile structurale.
La inceputulseco Lrlui XX, arh tect precum
cndrick Berlage au inceput s; exploreze
Rationalism
, structural
v Eiblioteca NationaE Paris, Franla, HENRILABROUSTE,
1860-1868
Convns.; ornam.nlLr lrebLr esAvlni ch ar din
connrlct ains;:i, Labroune a fon LrnLr dintre primr
arhrect care a! garl un potenla de exprimareln

ra.trui lu." trsd)ipod p. .ad .pdtiu. t eteme.tele constrlcuvc d n metal Forrnee dervi din
| .od
torl "rld"_. aad "r' bbon
r( e aSitimp referindu-se La scopul ei ldra a
dep;tind m leecLrnosc!te pan;.t!n. sr anticip;nd
rvea nevoie de decoraliuni lormu ; ae a !r lz:irilo ! leroareae met,rloluiin arh tectu;
r1 apoqeulin perioada de incepLrt a
ns
ALTE CONSTRUCJ]
lodernismului.
B bLoteca Srifte Genoviav. Pan5, HENRILABRoUSTE,
1845-1850;5t Deny! de Enree lenq; Pars. EUGENE
oNSTRUCTII CHEIE VTOLLET'LE-DUC, 1864 1867t st. lean de Montmartre
'
rLrrsa de merfui -Amstefdam, olanda, pais, ANATOLE DE BAUDOT, 1897 1905;NotreDrme
][NDRICK EERLAG E, 1 897-1 903 du tuifcy Pars, AUGUST PERRET,1922 l92l
,rliqc t ,r fonnat propr ! con.apt de ratonaL5m
!.1!ra inspirandu se d n n!merodee lLrl'e indllv
@
, LrrrinlelllVo et-e-D!c5iale ! semper ncrnrl
do | " In"n"a p prl"'r'
.soLe, qinz. cent!r i id celizlalc!rn rfume
I rt d red on:te l0rtele
I
a-l Atuncicand a devenrt oosib l; rez dd in ltiinld, ma degraba decat intr-Lrn
\J calcularea lin or de forla dintr-o irecuperab trecut mito oqic. Scopul sdu era
structurA, teoret cienii arhitectur au savurat .a tradL rdtola .-L rrg ,le rer '1 p dTJ l
"
sansa care l5e oferea, de a transforma 'oqi .. ur' Io1d e,.Ll ajurorrl ur rrra o aj
matematica practic6 in tere de lege. de torma unui p6trat. Aparent, acest lucru a
Dclo m" rle na, e.d'" d, p.l- .op aJ 'ur1r/at trimis elementele decorat ve arh tectura e nc
legatura d ntre neoclasic sm, got c Si un plan secLrndar, insa pr n ruperea
modern sm. legdturilor d ntre structura 5 ornament au

/.1 ltAN NIC OLAS LOUIS DURAND 1 o0 8 I apdrut semne de intrebafe legate de relal a
l./t HFNRTLAEROU(]r o o LOnFcr-n dintre forma, funcl e ti semnif ca1ie.
SEMPER (IEO] i879) AUGUsTUS PUGIN B b oteca National; din Par s, de Henri
(1812 1852)tEUGENE VTOLLET LE DUC (1814 1879)
Labrouste, a sugerat o noua s ntez;. P anu
ANAToLE DE BAUDOT (1E14 191s); HENDRICK
BERLAGE (1E56 1914)tAUGUST PERREI (1E74 195.,
'or5.L, lFi L Iu lLdm.ror'd6 implL.,
ralional, ins; pul nele elemente decofat ve
rationalism; log ca; Intelepc une; fo osite, chiar dac; nu s-au indep;rtat foarte
.n mult de t parele clas cismu ui, transm t o
interpretare bogatA in simbolur a funclie
/l Aparenta raliune a 5t n1e era exact indeplinite de c;dire si a relalie dintre
ceea ce itrebuia uminismului aflat arhitectura ti cultur;.
- permanent: ceutare a mpez m
intr-o Atat ELrgdne Vio et-le-Duc, c;t 5i Auqustus
qaldL - . A.ar'ea aL ddt nd/te e Teocld) ( |' Pugin au folos t retorica ralionalismu ui
mului, insa JNL Durand, profesor a nfluenta structural pentru a 5 susline preferinla pentrLr
ECOre POtyle(nnrque oe far 5 Incepano au st Lrl gotic. Pugin afirma c; lipsa oric;rui
anu 1795, a dus logica un pas mai departe, element fdfe un rost anurne fecea ca stilu
\Jgp'd1d, a bdTa I r.la. Ldld o o htte.tL I gotic s5 f e virtuos moralraente, in t mp ce
Materialism
(! a'rr".r de ld tL^ dtdted,.eLo IUi , \
v au oezDalL[ InoeLL]ng ptoDtema
folo.r. m. olu - id .tr' lp |l I rrr;'rlp lor. tl
deoarece acestea trebuiau sa fie utilizate a
noi e tipuri de contruclii, cum erau qarile,
chestiunea nu a pLrtLrl fi gnorat;. Prob ema
principald era dac; materia ele ar trebLri
adaptate la no e canoane ale arhitecturii,
care de milen evo uase in juru pietret s
lef.nului, sau dac; posibilitelile oferite de
aceste noi materia e ar trebui exploatate
ind ferent de tradit e.
@l Materialism
,1)fventionale, care feceau apo ogia materialeor coNsTRUCII-CHEtE
Palm House Kew Gardens, Londra, Anglia,
lormelor trad l onale. ,,Fitrlu " acestei DECIMUS BURTON tiRICHARD TURNER, 1849
rlev;rate bombe a arsincet pane pin 1830, o qdpe .rdlnF,,q,.ip p a,.da.o. a
'd
, ,rnd cresterea produdriei de ole ti descoperrrea pll nli de t;gadi poteftialulmeta !! r alst c e de a
inchrde un rpal Lr marelntr un rnod practk, d cat! nd o
rrol moda it;ti de folos re a acestu a in
structura usoa.;, trasparent;. Priceperea ! Turferin
(instruclri a coincis cu afirmal le teoretc eni or pre ucrarea meta ! ! acompletrt pertectsefsibL tatea
l,recum Augustus Pugin cum cb arhitectura ar neoc asi(a a I Budon,dncoaborarealorrezuGido
lr,'bui se ramana fidel6 materialelor care au '.1"r"f1"r or"olsr 'l'. o,.r .r"d, nd.qkl"
, rnsacrat-o. Au urmat nenum;rate disculii.
neconvenlionale, c! do aniinainte de crynalPa ace.
l',lcdievalittii au exclLrs meialul din arhitectura, Muzeulde noie NaturaE - Oxford, Anglia,
r I
au incercat, reuS nd in mai mare sau ma THoN4As DEANE ti BENJAwIN WOODWARD, 1854 1858
Muzeula fon.on.eput de ThomasA.land, profesor de
if c; masure, * gaseascd un echiibru intre
medrcinA a Un verstatea Oxford, cd un indexa istor"
Ji.a metalLlLi )ilonverLi e drhi.e.Lor -e, idl a_ dDl op. . dprFrdl i\r ; qoiid ""r"
' ,_6pLrliathite.I dL/tu s; e(L'tods(d si pltern ca infhrenl; pe..are o aveaLr opiniile prvloire a
,r accepte potenlialu rnetalulu de a crea un rohr Dulrn op'r r",.. 9or6
celmaiaproape de natu: dovedindin.: o datb r!pl!ra
I l) nou de arhftecturd.
d ntre proqresu $ nte tireprezenlarea !1 ni.;
lr c uda eforturilor pe care echipa de
. rh tecll Matthew Diqby Wyatt isambard ALTECONSTRUCTII
inAnglia
fl fgdom Brunelle-a f;cut pentru a atenua
The Crysta Pa ace
Londra, JOSEPH PAX|ON. l85l r Kinq
r ,pectul brut al Paddington Stat on, Cro$ 5tatonLondra. LEWS CUBn, 1850 1852;Old
1) osindu-se de elemente care 5; confere o Rerdinq Room Brilish M!se!rn, Lofdra, SIDNEYSMIRKE,
,,.rrecare sensibilitate arhite.turale, lohn Ruskin, 1852 1857i Padd nglon Station Londra,ISAIVBARD
KIGDOM BRUNEI:i MATTHEW DIGBYWYATT, 1854; Oriel
rrf uentcritc so.ialtide art6 a epoci
Chambers Liveeool, PETER ELL]S1864 1865
rrdoriene, a afirmat ce va maidura pane
,r lie utilizat metalul. Opiniie lu Ruskin
@
t)1'
L larul pe Berjamir Woodndrd sd.lLolvi'rgd
Fran. s Sk dmore din Coventry, cel mai
' Jmit [iFra. dl d."'o. \ rFmJfi, \d 1;sao.6as/a
I
, structurd goticd pentru curtea inter oare
'
'le a Oxford Museum. lnsd existau doud
lructuri care demonstraser; deja potenl a ul
.etalu ui: vastulCrystal Pa ace al lui iohn
/^ S|DNEYSM|RKE l]798 877), LEW]S CUBTTT
'lor, (on\lru I i1 IBq |, uo p^rrdordin"r;
?' "" ss Dl( v1,5 BURTO\ 1600 aal'
.rp ditate, ev dent din elemente prefabricate,
JOSEPH PAION (180] 186!)r PETER ELLs
(1804 1884); ISAMBARD K NGDON/ BRUNEL t,fecum timaqiflca Palm House din Kew
(1E06 1859), BENIAM|N WOODWARD (1816 1861); I ardens, de Decimus Barton si Richard Turner
MATTNEW DIGBY!\ryATT {] 820 ]877) ( Dnstructie a careievidentd logice dep;5ette
i\ mater al; meta ; sticla' ornament; ( onventi le arh tecturale.
</l structura St. Pancras Station marcheaz6 punctu in
1 dre a fost abandonat; or ce incercare de
Pos biitatea de a face d n meta structuri ,r uni metalul cu sti urile tradjliona e. Aceasta
- efic ente fapt dernonstrat de podul Lrptura intre arhitectura 5i ingrnerie a avut
-constru t de Abraham Darby la Coalbrookda e ( .ou rrulte generatli, atingand punct!l
in 1779 a dinamitat teor ile arh tectonice 1 Lr minant in modernism.
Medievalism Medievalism
dintr-o d straclie pentrLr d etant avutlintr o f.i!rn.lenlor or. r;difea uiSLrtterfe d ALTE CONSTRUCTII
,'r f aL;in.ompozle si f roporl, p,"ntru. inAnglia
activitale serioase de inginerie sociaLe.
ALqJ I-. P to.n. 'omd1o .dlo , 'a.vpr, i
ri, rin iq omerirea urbana, t dovedesteo Cdnelul{:ard II Wales. WLLAM BURGES, r868 r88!;
! rnre extraordinaraln ceea.e prveile 51. A!9!d nr Ran's9ate, AUGUSTUS PUGIN,
arh tect pro fic, susllnea c; modalitatea cea 1846 l85l,5t hmesthe Lett Londrr, GEORGE
mai bun; de a lupta cu prob eme e de ordln EDMUND STREET, 1858 186l,St A!q!nnesKlburn
social provocate de ndustrializare era
,rLN Regal; delunile Londra, Anglia, Londra, IOHNLOUGHBOROUGHPEARSON, 1870 1880
1 IITGE EDMUND STREET, 1868 1882
r6i rpoiod so' Ft"rii r\ulL Vpd'L ldrliu p ir , *ta l!.rar-a,5treet a reLttr.a re.reezeirnr !n
rmildra,r e a'1,r d drlrte. ur moral.. oqi'e. I L t Ina .onv f!;tor ti mn 5avant nlu lot1:din gotLc.omer.ial, got. s.o ast.,.rh te.ntr.
din acea perioade. r
L
tr,
, despre.,rre5e.redea c; avea.a tilLc
e:to..lve ade.vate lne fntll .are lrcb! @ vi.torirnit .nt !rb.n trn

g
in Franta, Euqene V ol et le Duc a preluat ti a
rbo ,t^,gtFi o prt...4 | ^^1.. ,
a dezvoltat opiniile lu Pugin, oblinand feoclasicism, anrnect!r; nd!5tra ide.orativil
r.o imb!natal re, rpli.aiil!n t -"
!rbrf sm monunient.
ral onallsmu structura. Aspectu morala
fost dezvoltat ti mai elocvent de John
Ruskin, care afirma ca ,,f urditatea" stilu ul
qot a fbcea ca acesta sd fie o extensle a
naturiis, prin urmare, lucrarea lul
Dumnezeu Aceast; Lature morala s-a cxtlns
de la scopu cl;d rilor la construct a or,
avand in vedere c; libeltatea de expftmare
pe care o c;p:itasera luct;toriil^ eLlbelase de
ceea ce Rusk n considera a ,,sclav a" f
/-l [,4edieva stii considerau ce soc etatea copier deta ului clasic. Undeva intre
\J r.edieva ; dovedise virtuli tnorale pe catolic srnu lu Pugin ticre5t nlsmul
care lie lluminismu, fie industrializafea e evanghelic a lLr Ruskin, nalta soctetate
dislrusese. Ch ar daca eIa ltnposib ca acea Ecleziastica Anglican; a recomandat s; se
societate sa fie recreat;, reproducerea fac; mod ficdr la vech e biserlc 5i a mpus
artefactelor spec fice acelei perioade ar fi anurnite nortne in constlutrea celof no .
avut ca rezu tat r;spand rea respectlvelor Date fiind a.este nfluenle combinate,
vrtuli pierdute Acela a fost momentu i-n majoritatea cladirilor publice din Anqlia, de
care estet ca a lLlat o turnur; moral; 5l a Pafla..ent ('1835 1860) pena la Curlea
dldactica. Regala de Just tie (T B6E I882), au c;pitat
2 accente gotrce. ch aI5i c6nd Limiterile
,^ AUGUsTUS PUGIN ( lPr 352r
L^J i 4
wtLLtAM BUTTERFTELD d 900) aceste incercer de re uare a stilurl or
EUGENEVOLLET LE DUC (]E]4 ]E79), arhitealonice istorice au devenit evidente,
-
ioHN LOUGHBoRoUGH PEARSoN (1817 1897)l Ln{luenla lu Puqin5ia ui Ruskns-af;cut
GEORGE EDMUND STREE] (] 824 ]88])
d n nou slralita, de data aceasta in art; !
WILLIAM BURGEs (1E27 ]88])
meSreSuqurl
/n rnedreval; gotic; ornament;
\.-/ detallu coNsTRUCIll CHE
,| Allsaints
E

Marcarct street, Londra, Anglia,

WILLIAM BUTTERFIELD, ] 850-1 859
/l Cr zele socia e s Ieligioase d n a tre a
Lotr".. Mrlr t6 o r.16.
V sa patra decad; a secolu ulXlX 'loo,
E( cz.(.a !n grlp de preot : rrh tc.tLc.r'a.o.s derd
au adus o accentuare a eforturilor de c; rcinnotrea sp r 1!n; pLrtea I obl n!1; prrn;t .!rea
reinsufJel fe a got cu ui, translortnandu- e ''''darr"P".l L l
',r,1" '
Arh itectu rd victoriand Arh itectu rd victoriand
'\tltilccLLtra v clor e|;r -. r,.preTentnt v:l coN5TnucI cHEtE
,-{ l)crLTL] o 5oa ctnlc pf ns.i iftrc Lrr ecoeqLr Keble Un ver'tatea Oxford, Anglia,
W LLAM BUTTIRI [LD, 186&1E82
'l f.rr
proqres tehno oq a 5 fcspaalL
I rtt.rl..l: r Lr.rrr(rlr,:r r)jrJ\Lrr.irtlL(rL (rrl
rnd tie A.e.rsT.t 1en5 Lt re a l;aut po5 bi; ri r. .,1., :.!:.1.1,,,,|flr Ll,rlr!rlr fL! lf !!Lr
, ".4 rfor ( ad fi ,,e elnntine", nt.r! ve !i
,t,'! Ll( rl I prxl!i f(]L.trf r rr r i,Lr.tr.i
i, qral e, dcaor.rLr cLr Llclili dcf vrle (lrr
tft!r!rb i.rlr porl ! rll.(tr! orrl rffl., n rr ii f....
rLrr.r !1ar a.i li o 5(ar: s lololifd lcflrr Ll nj I i11i\rrl(j nj!ifl:,.f f r.rriiL(nr.e..ri!.ri.l
L,,rt] de doffre| L f.rtteze itntnteaal i,1l,.r r rl tfrl.rr|]'rridflfr l..la.ornrtl.)

r r
11, .1X 51 urle islor r e inaa frlrTe.rLrexltT Tn.l
. , Gara 5t Pandas Londra, Anglia, CEORGE GlLtsERl
saol I

-tts
.l
JEJt_t IF
lr' a.]|r c rcpftrc rl.ru, (lr a dil(n
,) irrrr r ,,.rrnnl.rle nstf.: ina.ll s.i f.ra.,t
' (M dand HoIeD,1868 1874,5 WLL]AM HTNRY BARLoW
(depoLr de valloanc), 1851 1855
r,l lr,ll rrf Lf,tl;.ir .r'r,' rli.r,r fl r) rrl,a i
r ()r f!nr I Onn il.rti 5.rr tr.lrlloTTf,tla,
.r',rL r]1.1r1)llL ,LlL Ir!-l|! rir rrl|,Jr. h flirl
.l d drvc r (l-. xrre(r ro5(rl,
"1, fi.rrd
ale rlr.,r,, . rrlr,Lr lIrlL ,rrL,rrf!,1!r. l r rLrll
rL,r ta r Tfb;TrSoc.r c [rpLL]lr:n I ri(f, ,ri]ltiLr, f\rrtrrr rf il,r'r .( ' n( ,ilr n lrtrL lif
r ale aleaoT.tl ve !loTlaa, i raafrr !cr; !.r J .
ot, .rrrL, I r 1,,,).,,1!. f.lLr.rl').r'.,Ll,l
, r !Lr r.(1. r:(rrrf(.rl[((11 .l]rlL | ,1I!,1
harlcif drcl.r5 fc tr;rdilio rillx,fl rr

-'2 nn tle c.!L T c Llorilc.

ALTE CON5TRUCTI
L,rretode de I r.r rl.rTe: oTaJ.rfr r.rcd if Anq a
,l|] Iiernlis []r rnri I onlp ete ! lu.1! ve alil ln.ri,'ir', ir f,. Ni L.ANTHONYSALVN,
il 11 riL,r,r i orl,i,
r a,, ( urlr ctl]|r a.l r Jrr.llc s si!lcrlrt I L.
CHARLES
BAftRY ALICUsIUS PUCIN, r:i rr l81rrr i!'r,,1(,1
r; Te, a.rTLr 11 0u5 rtoarciLaraaif t|l]Lrai ,,,i, .irr. r. .,,l , GEoRGE G L8IRTSCOTT,
I i,rplor rrrbn re No e 1 pLrr de cl.ld r,
L' ,r! !l,rf f,, Irleir ii(on:trLrite alo.rT
,{9 r!!l.xr i I L r|i J,r , ..1 ,i, r . ,l .1 L

, rrlu !r Lrll|ro rJLl ,, [rn1{]rnlorioi,(rm

|ralt r 5 itta a. lL tTt lortLc a( csLr; rL
L l)tut(-!d,ont iu.trh Teat! .t c.t! c s uU Ll
- -)

til
f (td Llol (J, lerLr if(nretrehLriaL pTVlp
JL:iLri dc pfolJlcrlrnlir ll,r!pllr5{rrile er.rrl
! !;f aLa dc a fcoflr.]|fcrL.llul dop,ru da
. c rl \"ll
ri.t drpou Lr ,o ( nd re rlol a.r ina,ira.t1.i
r;5 {L of nd|lrrr]Lc d I rf cLir
.r 5 !f I D dr a;d fr Lr'ad L of;|, rrnr i:ra
(i e! Lt, trnde.tzn temper.tTn!|tL aac of
rLrr ao cqiLr Krb a n rL lll arllatrn e arl
117!! lrli,0r lul, 1 ird |lra rcll | 5r 1lr.] lrLrl rl
,,""'\ !l
CHARLES BARRY ANTHONY
ul viaLor .rn este cnrir(LcT raI L
SALVIN ( I /I]! I1]]]I,, GEOBGE G LBERT SCOTT .i o ranL dec;L ;uq!:l !i irrdfLr:i
'l-.flC adcsea ca o ..bnta c" a stilLrr or ( i! t//l AUGUSTUs PUGIN llEll fl'll
qol a :i ala5 c ( lr toatt aacslea, !ptn W LL AM BU i I I ,r l'raal, aLFRtD
|ILRF ELD ,i deo.rfe.e BL tter|e al era qaLa s; .rpc cz!
sa dad,"n la rn fLVc In.r 5!btil, d ntr o WATERIIOUSE i Nl0 ltl,l llcrj.r e produ5-. ndustf.rl! n noi
protrrd.i Llorirrt; aJe n l.r.::illLir irrlc c!lefea lrii;i ale orqa r zarr a pToccsLr u d€
no of tchnoloq i5in s.li nrlr:1r or 5oaia e, Ttonrmr rl.l|5m; d d.rat aism, ,l r.lre in p us, de n.rrc alL tor a losl
.ifc s; t ," ln.or|XrfnLc lfr lrad 1ra rrrbif i5m, ndtr5tT.r rsrrr (lofnf e lmfortant; ven t.i alin part,"a
atn leaMa n ri G lrb!
Urbanism monumental @l Urbanism monumental
Ma: va enpansrune pa rare au 'rsfRUCJ CHETE in mod simbo i., intr-" imp;rat .L .!ll!ra b!r.!he7;,
fl\, I r Gamier Paris, Franla, cHARLES GARNIER. iit o maf era sL a o r. a mpot bile in. fte de
alnosalrt o or.rs,o," in seco ulX X ,,r 1874
a adus au s ne metode noide conslruclie 5i rr ipr.ta.! oara d flrc nrarl€ c ad r publi.e.
dezvoltafea activitel of eaonoTn ce 5 5oc a e,
' Ip l" -, p ALTE CONSTRUCTII
"o
,ip!! rprf.t6eorqet Elqefellnu$mnnn.opeftl L'Ar. de Tromphe Pans, rr.nl,r,IEAN F8ANCOI5
cee.r ce a general aparlia a noit pur de
. .. ro,t . I fr ilsdta if p!f.l! d. rr.i n ff r i|. u! tor r806 1ni5, Martrle Ar.h .ndra,
dd . t^ i^ p .r. l.^ b"r .L d
, rl'r !nq 5iclfrpLc. Fdt.'dd o!!. rL: rc..ntuorzr
THERESE CHALGRIN,
ao lollN \A<Ll, LJ l
au tost insolite de o cerere cfcsc;nd: pentru L !c arrt.ofnrlct J il.r! n5lpri pfvlor! !, pr n An! i. CHARLES BARRY, 1840r P.. s de lrtrtr..
nol lnst tul :i str;zi. Ora5c e, ata cLrm f.! clcrr.rt.lor r&. at.r.! Lr!rr!r demnrilor Brlre es. Be gra IOSEPH POELART, 1866 l88l;
evoluaseri ee dn RenaStere, nu puteaulace ',r lor,.re;nd atLi! o.orexiure !z!r:Lirrtre Monr mentr {fvltor.l-mmafrele I Roma,lr,r.
, ! tridlt r arlrL..l!rt r GIUSEPPE SACCONI, r885 r'l I I , !\/orld 5 r. I s te
[al; aaeslor provoc;ri, a:a car arh tect i li
ah ci!to.llnotr. !UA. DANIELBURHAM, r 89l
urban tt
a! c;iLrtat noi t parc dc dezvoltarc
p-"ntftr ag orner;ric Lrrbane
,.th norsches Museum Vena, Austda.
/1 ]EAN FRANqO5IHESEsE CHALGEIN
,FAp \RARR\ to Londkr era pra.t c; s a crcal aons ru r rFR ED sEVtPtR, 1869
U (]E| T ]879) ,,r r\lc !frllinLrc. rtri.rt. c p rrr! ! ri!.trrp.r .!!cif rorrdr, brro(.
GOTTFRIED SEMPER ]OsEPH Metropolitan, carc avca in sarcrn; T,ozo v.rfea Lr o rlrr P( r(lr ftr f)irl. r R r!n n$., fr n .ir.
rilr / (18:5 r8!8).
@
I
PoELART ( r 8/9), cHARLEs GARN ER
aceslor chest unl, insn trcrar e rrasivc de
DANIEL BURNHAM (I846 ]9]2) ,r.rf.rnrat vc.h . f.rl f..1 i r vr.fcr h rcp.rf
con5truclie.ru .rf ectat cur;nd intregul orai, r ', .. V
j) orrndo;re, .omemor.rrr putc c gener.lnd probleme dc san:tate pub ci. i fliidre.z. Pal,rrL,l I per dl, fi(,lnl l$,r1r ri,
\r/ llomhast c pu eTc Viena, iftr-Lrn registrLr mar aproap," de
estet c;, a transformat vechile fort ficatii in
natreas a oatra decad; a secolulLl R nq5tfas5e, unde nsLiluliLc llLrrllheze s aLl
-,
U XlX, nstituti e or.lsene5ti au d.ven' lnst.r dt in cl;d r c nronumentale cLr sti ur
mai numerodse, indep n nd flnctii d n ce in ce a ese conform re al ei lor simbol ce cu lunct d
maicomp exe. Prin c ubLrrie pe care -" a cum ar fi cladirea Par amentu Lri, in !1
proiectal:i, nra presus de orice, prln Clidlred neoelen. zolarea acestor nsttlrLr a fost
Par afaent! ! (pa atui weslrninsLer), Char e5 rna t:rz u cr t cat; de aamillo 5 tte, care .l
Barry a adaptat perlect modc e e istor ce a rn itat pcntrLr core area .rct vit;li or s,i
nevolle soc et;l
moderne. Opera din Dresda, formelor, in nterior!l : in -"xter oru c ;dir lor
pLrrt;fd semniitLrraLr Gotttried 5emper, de ut tate public.i.
,,imprLrmutd", de asernenea, elemente Ln I E50, Georges'tuqenc HaLrssanann a
.t ,i.a nat tr r'io,o o^po.ala oinlo devef I prelectu Par sului Transtorm;nd
de vo[]m neaesarc inoval ilor r ce ale ord| |r'|1ul ..t qgn |..ld.dl .ltd/l
pr etcfulu seu, Richard Wagner, Semper d drepte pnn structura istoricA a oratLr u, e a
crcat, facand ape a nevoLe si metodclc tiv t cu clid ri standard zatc 5i a rnarcat
contefaporane, un nou tlp de Jorm; lonctiun o dintfe ele prin monumente
monumentaLi. if scr eTile s.rle, arhit,"ctu c:uta !
vcri aazlrl Operel Garnier. Acesta a devenit
!: fac: sinteza intre ext nd-"re.r cercet;rilor ! standardLrl d," imbifare a chestiun or sociale,
ra r opet , ot .
\e^ ott, p .rr'. r ,r olo r , . tehn ce s economice intr un l_nve t estetrc
care pLrteau duce arh tectufa 5i constfucliile Dan e Burnham -a adaptat pentr!
d ncolo de c aliflcar e stilstice ex stente. a inlfLrmusela ahicago or.r:ul 5 mbol
Pe la lurn6lalea secolulu XIX devenise al expan5iun indLrstrlale amcflcane
rnperativ; gasirea unor soLulii viabile pentru suprrpun;nd uf s stem de perspect ve
ordoa 1,or t,r n rp.ri..orltd ;.1 ri rad nd dln zona monuffiente or c;tre
Pari5ul aLr ven t cLr lrei f;spun5ur arhetipale roleaua urban; pro ectat; in I909.
Antiurbanism
V ata la rara par"d o d lprrdl \ d demld
ftV
de uat in seama la mizeria oratelor
industriale, insd s-a dovedit a fiextrem de difici
de \epdrdl'ros.dlqrd peauu'alari.le e{i.lenlp n
societatea pre ndustrial; de preocuparea
autentica pentru imbunetellrea situaliei sociale.
Arhitectura de a sfertitu I secolu lu i XIX reflecta
aceastd dilemb a idealurilor progresiste g a
aparenlelor tradilionaliste.
l^, PHILIPWEBB ( 8l l- l9l5), NORMAN SHAW
(1831 I912); CHARLES FRANCIS ANNESLEY
- chiar, p;n; la urme, limitand mesajul pe care
VOYSEY (1857 1941), MACKAY HUGH BAILLIE SCOTT
(1865 1945); BARRY PARKER ( 1867 1941)t FF"ANK
LLOYD WRTGHT (r 867 1959)
orat gr;din;;suburbie; id lic; modest;
temperat; relal sociale;comunitate;
propnetate comunale
/l Chiar dac; aspectele decofative tl de
V plaqiat ale incercar dereviqorarea
stilu ui gotic d spbruser;, practic, p;n; in
lBB0, mo\ler,red :a de "to<ralg p 'omalliod .i
g puritanism a supravietuit, modeland
oI Antiurbanism
a pledat pentru virtulile une viel simple,
rurale, cvasimedievale, pe care Philip Webb -
co ( dre d )emrdt pld,lur.la r as6i oo.ria lr
Mor ) d in.Frcar, rar urooria..i reus ,:a o
intruchipeze in cledirile sale.
M!gcarea Arte or 5i l\,4ettetugurilor a leg feral
puterea arhitecturii de a expr ma idei prin
intermedlul construc! I or tradilionale,
restrangand la maximum egdturi e cu
chestiunl e conternporane precurn
industr alizarea 5i expansiunea urbana, ba
arhitectura i putea comunica. n cl;dirile
individuale, gen a e compozilie precum
Norman 5haw, Charles Voysey il Hugh Baillie
5.otr aJ putui d"pa)i no. dlg d 'r( .p ertd. i1s;
n .rodara ru dL pLlLr. Inl;nqe con rddi(lia
presupus: de folos rea mijloacelor trad lionale
pentru rezolvarea problemelor v elii rnoderne.
TotuSi, Ebenezer Howard, stenograf la
par ament, a propus in c aftea sa, Tomorrcw -
A PeacefulPath to RealReforn (1898), o
strategie complefi pentrLr adoptarea noilor
,.'.l:,.i .:,;'
Sabloane urbanist ce. Proprietatea comuna,
suslinea Howard, ar permlte o fo os re mai ,'tchworth (1903), primu ora5-gredina, ei 4 Casa Rotie - Bexleyheath, Anqlia, PHILIP WEBB, 1859

rLf;cut in aia fe incet paariculartelile

lvlitcarea Artelor $ MeSte5ugur or. W I iam echitabi e a pdmantur lor; atezarea 5i
Mo'ri" arli/dn. des gner )rs(r Iorbrrrdli.- d mensiunile iocuinlelor ar putea fi astfel l nute
sub control, ala incet
relatLv aproape de
serviciLr, dar se aib; Fi
acces la teren deschis.
Degr Howard nu a L
Laudele nenumarah pr m te de !
proiect! Webb a!
dezm nltteama c: s mp talea afiifkiali a connrlcte ar
rhitecturale locale sb fie prezente in viala p!tea produce ag late. ConnruitA pentr! wilLEm
, )r,rsLrlul-gradina in aceeaSi m;sur; cu valorile N/lotris,.arevoa s; grab€as.A revoLulia soc ala pr n
l'.1 tc6rli Artelor 5i l\,4e5tetuquri or.
intorr.erea a Evu Modiu, [asa Rotie a ntrod!s deea
uneiv elis mpe. rurale
ldealul reprezentat de ora'ele-gradind
. nu impr;ttiatin lume sub diferteforme. ALTECONSTRUCII
L )versiune e cea care st6 a ternelia Lrnor ln Anglia
,rprtale precurn Canberra ti New Delhi;o alta Bedlord Park Londra, NORMAN sHAW,1876,

r deven t sub ect de experimentein Rusia.

arhitecturalanume,
sentimentele sale
ant urbane erau
consonante cLr lelurile
l\,4itc;rii Artelor ii
Me'teSugurilor. Cand
Letchworth Gardon t ly, RAYMOND UNWIN t BARRY
PARKER, .onnruitlncepand cu 1901; l'lampnead
carden Suburb- Lofdra, RAYI\,4OND UNWN,.u lucr;rl
de EDWIN LUryENS tiMACKAY HUGH BAILLIE SCOTT,
( ONSTRUCTI CHETE
connruil lncepa nd .u 1906
( ara Waldbuhl- Uzwil, Elvetia, MACKAY HUGH BALLLIE
\coTT, 1907-1911 Tn sUA
'
h" o dfo | . d r'" "i r" \e, i.i" r" ri Robie Holse Chi.ago, noe,
iglez d n peioada sc;r Afielor tl Mette:uqunlor,
N/ FRAN K LLOYD WRIGHT, 1 909

Raymond Unwin tl ' !t nd si comblne panlr e practke t s rnpLe cu

,lipt;r sau cop conv ngitoare ale deta or
@
Barry Parker au fost
desemnalLse deseneze
planurile pentru
rd i ona e. Chiar i cand lucraln
L:mente trad uona eenll ezett, cum
Ltr cturii a par€nte de lemn
E velia, ela adaptat
ettecrzul
I af h teclura indunriala decorat v;; ro.o.ol
Arhitecturd industriald decorativd @ | Arhitecturd industriala decorativd
, rJlia pAn: a Henr van de Velde de la tcoala
,rrte aplicate de la Weimar - cea care ulter or
(,venit cLrnoscuta Bauhaus. Peter Behrens,
. qner la AEG, a fost aproape
, ,l fea iza aceaste uniune in designu
r, e.-ro.asntcp rhiarda.",rralara
r,elo d comp eu a cledir lor din chicago. Louis 5u livan
, Iabri.a de turb ne ale (dre planuri le a
,r rat, lucrarilesale arhitectonice au avut
rI pulin succes.
I recare oc a pTezentat var aI specifice. La
r 5 si la Bruxelles, Hector Guimard ti Victor
, irla au conferit lucrerilor lor lin flulde, ca
modernism. Capodopera sa, cledirea casel
de economii a Po5te or, exploateaz;
poten!lalul decorativ al aluminiu ui, pe-atllnc
de-abia folos t.
Structura de olel a insemnat transtormarea
a acceptat disciplina propo4 ona 6 pe care
acesttip de structu16 o impunea 5i a n;scocit
ornamente bazate pe formele naturale, ignorand
relalia dintre structLrra regulata 5 decoral unile
stilizate propoveduit; de clasicism.

L rl('rii cauretori, departalandu-le de coNSTRUCI[ CHE]E

,ld tatile c asicismulu.ln p us, olnamente € Magazinul lrniversal Ca6on Pirie Scott - chicago, lllinois.
SUA, LOUISSULLVAN, 1899
'-nl /ple pFrrrL ir rarre rr.l" iile de Frintre fo e trpun de. id r apinte dalort; pos b tat or
'r{,trou, purt6nd semn;tura luiGu mard, nu of.rile de nructura de ole se n!m;ra s maqazn'ul
facute decat din fler. La Barce ona,
r)Lrteau fi univor?. Proe.tullui5u v.n d; na$ere !n! fou ordtf
arh tc.t!ra. Decoratiunile meta ceconcepute de e pcnlr!
\ rfonio Gaudl a demonstrat convingerea sa
prrtor siprmuln ve du.c!q;nd! la ni$e rame peftrr
rrlp urbp r ,.apar in lJi DL^ ne-eu o in
,,xlraordlnara sa Sagrada Familia, unde
. b.le n r 5Jrl o qimpl; dp, ordl L r.. , i pd lp V IntErca Porte Dauphine- metrouldln Pa s,Franla,
rerent; a structurii. n Viena, Otto Wagner a HECTOR GUIMARD, 19OO
Lrtrarile de metrou constrlite de Cuimardintre 1899 5i
rl rmat c; arhitectura modern6 era o
1904, c! formele orexuberante,Iluide. connr! te dif lier
r,'.apitulare (are se t;cea intre traditie 5i forlat, nLr sunt doaro epitom; a fr morseiBelle Epoct!e;
ee sLrnt odernonnrale a toos r

(l
\l/
D'oe d ';r 'rlLll\e' olJlLr
au Incepul sa t5 oeaseaanaca
'l\
materialele produse ndustria nu numaiae
d I rL', rl
o expresie; nie sinuoas;; decorare;
emblemd;fluiditate
lehnooq or modeme pentr! dccorar.a no
nfrlstrlct!r metroulparzan
contr b! t enorm a natltuLde mclropoi
c:re,r

pot da naStere unor forme tistructurifera

precedent, dar pot f ti modelate pentru a
genera noi ,, imbaje" decoratlve. Sust nut, pe
de alti parte, 5 de noile teor i a e estet c i,
acest potential de a conferi un conl nut artist c
produselor nel^nsuf etite, lpsite de spirit, ale
ifdJ,rra qmLlL d d"s h 5 ("led cdtre )Ldbtl re"
unor noi leqaturiintfe obiecte 9 dei
n oTrowAGNrE 8r . S.ANTON|OCAUD
o Pe m;sura ce industria zarea schimba
societatea, intelectualii au inceput se
se intrebe daca nu aumva s-a mod ficat ii
ALTE CONSTRUCTII
Catedrala 5agr.da Fam a B.rceona.
spania, ANTONIO GAUDI, connu Li
nollunea de trumusele. Aceste intreb;ri erau in.ep;nd.! 1881. CastelLrl Berefqcr - P.r !,
cu atat mai pregnante cu cet efectele Franla. HECTOR GUIMARD, 1894 18981
1dL .lr d||7dlr ordL m" pL.e ntre. 1 o dsF M,r son dLr PerpLe Brlxe es,8.l9ia, VICTOR
precum Chicago 5i Ber n. August Endell HORTA, r896 1897; dadirea Secession
V en,r, Aunr a, IOSEF MARIA OLBRIC H, 1 898;
sustlnea c; frumuselea unor asemenea ora5e
Pa a s Stoclet Brue es, Belqia, JOSEF
nu putea fljudecata dupa standardele
convenlionale. Arhiteclii dtn V ena, Paris,
HOFFMANN, ]905 191 1

!D, rr852 r926) LoussuLLVANLr856 r924r;

WILLIAM LETHABY(1857 19]1), VICTOR HORTA
(1861 1947)t HENRIVANDEVELDE(1861 1957)j
JOSEF I\4ARA OLBRIC H (1867 1908); HECTORGUIMARD
(1E67 1942)t PErER BEHRENS (1E68 1940);
JOSEF HOFFMANN f87o 19s6)
Bruxelles, Barcelona tidin ter e nordice
c;utau noie m jloace de expr raarein afara feodrsi.ism, ratona sm;
traditiei clasice, apelend a surse variate, @
I
precum tehnolog a saLr mito ogia nationale.
Nevoia de a uni arta gi industria a deven t
aproape universala, de la Wiliam Lethaby, in
 mperialism lmperialism
arnrteclur europene, Dutchcu mbaju propr u MiSc;ril Artelor:
in timp ce rnteresu Me5tetuqurilor, pentru bogal propretar de
-\ britanicilor s-a axat pe m ne din A{r ca de Sud. Chiar dac.i
inle egerea afhitectur colaborarea sa cu Lutyens in De h s-a slers t
Lndigene. Ulurtoarea pe un ton acrimon os, Unlon Bu d ngs, drn
5a COmP exlt.lle Parea Pretor a, construit; inacpand au anu I909
a ret ecta d versitatca pentru a simbo ra ,,Lrniunea" Alric de SLrd
po tlc; d ndic . dup; r;zboiLr anglo bur, nu este ma putin
Plecarid de aicr, grand oasa. Faptu ci Nelson Mandela a
nginerii t , mai d' o pF'll l , ir"LoJr" o'^ Fd n i". 1
tarz u, arhitectii 1994, arati curn o astfel de cl;d re poate
]m
gryrl_
,.
Departarnentulurde dura rnai nrLr t decat scopu or gina p€nlru
luareripLrb ce a0 carc a lost constru t;].

r47n inceput sa

*rr nascocea5ca un strl

arhiteatural cofapozlt coN5TRUCT[ CHETE
e Reredinla vicereselui - New Delhi, lndla,

w
numiI ndo saTazrn.
ir*ry EDWIN LUryENS, 1912-1930
Avendu I orlqinrle, l,rri" I t'r '
cel pul n .rparent, n nno5t nlr. dc.l-".metrLe.onp u; Pc!,r.cnlr.;
-':r13 diteritetradt,acest i fo arpit.lc,r f.le, drdirei eti otz; o lri !n.
' ' ,fr. ' stilera cxpr marea r f|tro (a, d.nuld. m Lnn, iftre rr r l.( [ nr.uopeafa

conv ngenlor cdrc rer.l.;, deanrpra !ror anlc d..or6der€fle,

britanic or c.i dorrr;nd pe!.rl! presirit.! r! r. r ordtcl,n d n tre.r t
arh tectura hindus;51
cea 5araz n; nu aveau -> Union Buildinss Pretoria, Afr ca de sud,
HERBERT BAKER, 1909 1912
nimic in com!n s ci ni.onnr! ds.r o !.ropo; r.npenal:r
8dk{ n Innnrtrofat
numat pnn p.ntr!.apLtal.r L,inuniiAlr. dc !!d..rcd1; n' 1910 pr n
ntermediul or cele !f rta d do!:,i:oof brtr.r.e s do!; r.p!l . blre
coloniali5mLr a h.tlt pos b or enta sm, ad[ain stralie, r)!e cLrlturl puteau I
unite in mod pafnic. r.l.pcrlcflr Cel. do!.. adtrrprin.ipr. s!rt d\rrate
contactul intre culluri c europene 5 colon alism, repTezentare rplical e politice sunt expLicite in cazu
in viirlul !f!dcd .c dom ni .ran . i nd !r tc trrlDli
de o.o ofa'ln Lr rbrt;
nofeuropcne, contaat c-o a avut eleate dtvcrsc ror constructii precunl Mdyo Colleqe, de
asupra trad li or arh te.turale a e cu tur lor Cl;d rile din perioada t mpur e a ir.rrLes Mant, unde erau educat rajahii, or ALTE CONsTRUCTII
respective lmpefialismLr se reIer; chi.]r a co onia ism! ui erau o ref ectarc a f unreroaselor rnemor ale inchinate ln lndia
arh tectura din colof , unde acesL (ontact era faode elot europen,", in5.t c ma r crcg or 5 recjinei Vlctor a
chdnr! !cral!r I
lln ve6rtatir M.dtrn. RoBERT
CHIsHOLM, lE74 lE79r M.yo I o e.le Rfldrrltdf,
rna nlers :i rel ecta comp cata nteraalilrne ocal;, materia ele si tehficile de construclte o
New De h, conceputiri 1910, a dus pena 'rAR.l\MANl, c il,
dintre conduc;lofl ll supLrs Pe masuri ce au dLrs cur;nd la apa|1ia mod licar or. in ..rp;t aceast; po tica Principalul s:u llr rocli, 5WINToN jACOB, l88l l8!10, Mtnlof.r !
sintezele estet ae devencaLr lot nrai sof st cate, ndia, care av€a cea mai boqat; tradil e rlritect, Edwin Lutyens,: a -"xpr'mal v.rond a,r.!il.r, wlLLlaM EMERsON, I901 19211

arhitectlra devenea tot raa rnu t o unoalU arh tectura a a tcritoriilor colon zate, planur e l 5pfclUl fal; de arhitectura hindus;, ins; a
Sccrct.nirt Lr! d ng5 New De h. HERBERTBAKER,
l9l2 l9l0t nd i Ar.h N-"wDelr. EDWjN LUryENs,
exp rcit; a po t ci mper ale celor ma rriulte cl;diri craLr gand te de ,.O a aaocp r. 1rn r" . drr-
"
e"
t92t l9l1
ngiferi m tar;pfin aceste modc € rcapodopera sa, pa atu viceregelLridin
CHARLES MANT I 'r. Ed r,
ntperlccto, neoclascsTnu 5 a a e1!ral lew Delh . N/la pul n desavar: t, ins; a lel ! Dir !r tr!nr!nren', . pre. is. rm,
ROBERTCHISHOLM (1840 191 5), SWNTON
r r.f n!meToase oT mportur arhitecturale dela i: conv ns de eq timitatea opiri ior sale, a @
I
JACOB (r8/r 7), W|LL|AM EMERSON
..i tet p
{1841 t92r). HERBERT BAKER
86!
(r862 1946), Pd oa .r
"- rr., I L tr.p ,..
Jr.. .o )5t Herbert Baker, care 5i-a constru t fcq,ona rm;med elaltm
EDWIN LUryENS 1] 1944) incorporeze in palate e or elemente a e ,pLrtal a imb nand r.odestul stil din Cape
lmperialism lmperialism

I
I

fr
 ,r c eaiiforme puternice, uneorineobisnuite,
<-
.rlc expresionismului; dar cu diferenle
rportante- Constructivismul a constituit
ArLdjed de a n;scoci noi tabloane eStettce,
lr,rzate pe maSiniriifi,ln ultima instan'!;, pe
I,lrnte. Functionalismul a cautat *inventeze
lorrne derivate din functiile pe care
\,
1 {)nstructiile trebuiau si leindeplineasci. Tn
1r)rma sa cea rnai purA, expresionismul nu a
, nutatjustific;rimaideparte de s mpla
r,xistenta a ideiiin mintea arhitectului.
furnul Einstein (1917 1921) dln Potsdam,
( Pav onu de stic; expozilia WefkbLr nd, Kdln,
Jern'rania, de Erich Mendelsohn, a dus
(,xpresionismul la apogeu in incercarea de a
lransforma formulele celebrului fizician in lornre
,rrhitecturale gfalioase, ca o noud modelare a
coNsTRUClt-cHEtE
Turnul Einstein - Potsdam, Gemania,
ERICH MENDETSOHN, 1917-1921
Pentru un obrrvalorastronomict un aboraror de anrofzic;,
semnificalia n umelu e evidenta; aceana, lmprelna cu Jorma
scllp1uraE, de caren;, fac ca proiectul clidiri s, fie Tns;ti
esenla c;utdi or unel relalii intfe noiefuncJiona lral ri
rome, ce au marcat anil 1920.
Opera-sydney, Aunralia, jORN UIZON, 1956-1973
utzon aiost unu d n prim ii arhite4i care au exploatat
potentia ul de expresie al une structuride beron deacesttip,
n;scocind oformi memorabilA carea dat v aJ; Sydney ului.
ALTE CONSTRUCTII
TnGermania
BRUNOTAUT, lq l4j ab , r de vopse ... Fop. h
Fr.nktu'l, PETERBEHRENS, 1920 1925; Chilehaut-
Hamburg, FRIIZ HOGER, 1922 1923; Olympiapark
Munchen, GUNTER BEHNISCH, 1967 1972

Mai rnult o stare de spirit decat o miFcare
arhitectonicd pfopriu-zis6,
expresionismul a ap;rut pornind de la
presupunerea ca o clAdire poate transmite un
gand sau o idee fer; mijlocirea convenlilor sau
a st lurilor arhitectonice. Potenlialul seu de
/l cl6dirile industr ale, cu cerintele lor
V pentru volume indrdznele, le-au oferit
arhitecl lor ocazia de a experimenta cu forme
dramatice, inainte de 1914. Un exemplu
timpuriu il constituie extraordinara cor.binalie
intre un turn de ape si o sa16 de expozilil din
t
rclatiei spatiu-timp. Ca l\4endelsohn, mulli ln Olanda
rh itecti exp resion i51i au trecut ulterior la
, r
Blocul Eigen Haard Amsterdam,
MICHEL DE KTERK, ] 921
Iunctiona|]sm sau rationalism. Totuti,
oxpresionismul a fost o excelentS modalitare oe ln SUA
Terminalul TWA- Aeroportul lFK, New York.
('xperimentare a ideilorintr-o perioada cand
EERO SMRINEN, 1958 1962
or ce autoritate tiofice precedent in arhitectur;
ln ltalia
l);reau puse sub semnul intrebarii. 5an Giovanni Battista Florenla, GlovaNNt MtcHELUcct,
Formele expresioniste au continuat sa li 1960 1963
lprosere pe drhile.ti- in rod 5pecial pe cei medievalism; arhitectur; ndu5tr ala decorativ;;
.rllati la granilele moderntsmului, cum e cazul
@ construct v srn; deconstructivism
lur isrn Utzon, a caruiOpera din Sydney
!ublimeaze f unclia ti contextul intr-o
cxtraordinara serie de forme.
g ralionaii1m; corpordt srn; neoclasicism;

expfesie dramatice a devenlt evident dupe
Primul R;zboi N,4ondial, cand a constituit
pJrctLl de plFcarF ppntrJ arf.itFctu'a rodernii.
A ptreneeHaeNsi 8o8- q40). HANs mtl4c
U' roo. 9 rb. fRrrz HoGrR' r8//-rqro' BRUNo
TAUT (1880 1918);MICHEL DE KLERK
(1 884-1 923); PIETER KMIMER (1881-1961); ERICH
MENDELSOHN 887-1 9s3) j GIOVANNI N4ICHELUCCI
(1
(1891-1990); EERO SMRINEN (1910-1961)t JORN tfiZON
(n 1918); GUNTERBEHNISCH (n 1922)
expresle; agitatie; instabi itate;
anrropomorTtSm
Porldn, in Dolonia, semndU de Hdrs PoeLig :n
191 1. Dar, din 1918, numerotl arhitecll, ln
specialin Germania, au experimentat cu
fofmele neregulate si efecrele dramatice.
Rezultatele erau adesea, in mod deliberat,
imposibil de construit-vezi propunerea lu
Mies van der Rohe, in 1921, pentru un
,/garie no.i Lo'rstrur inlegrdl din slicla: lL( r-
care nu insemna ci proiectele acestor
conslruclii nu erau capabile s; genereze
npaLrmarate polemi(-r. Mai pra.lrar, arh.Te(tri
Amsterdam au reu$it, prin lucrarile lor de un
In( edrbil druopor-orf >m. d irsulleLeds(d
partea desud a oratului,in anii 1920.
Constructivismul ti funcl onaLismul eta eaza
 Frank Lloyd Wright a inventat
termenul ,,usonian" pentru a descrie
ceea ce el considera a fi autentice e valori
americane ale caselor relativ ieftine pe care
le-a construit in anii 1930. Lloyd Wright a
fost, pentru o bun; perioad; de tlrnp,
arhile\ lL de I urLe al srarFlor Uflre, In linrd
intai a incerc;rilor de a gasl o arhitecturd care
s; expriffie ideile nalionale contemporane.
(1856 1924); BERNARD
/.\ N4aYBEcr (
LOUIS 5ULLIVAN
L-,,t 8b1 rqr/.|RANKIIoYDWRIGHT
- (1867-1959):CHARLES GRTENE (1868 1957);
HENRY GREENE (1870 1954)tALBERT KAHN
(1869 1942); GEORGE HOWE (1886 19ss); RUDoLPH
sCHINDLER (1887-1953); RICHARD NEUTM
(1892 1970)t WlLLlAl/ LESCME (1896 1969); LOUIS
KAHN (1901-1974);8RUCE GOFF (r 904 1982)
libertate; democralie; identitate
nationale
Pe la 1890. arhitectuTa americana aved
-V cateva cai distincte de dezvoltare si
e\pnma'p. 5lrlLi praLtrcdt pe CodsLa de E5l si
cel californian combinau compozi'!ille
complexe 5 detalille eclectice cu o planlficare
Inovatrva a lteriorJlui.lolusi. in ChildgL .
arhiteclii au inceput s6 foloseasc; o
arhitecturd complet noud pornind de la
struclura de olel, lift ti detalii 5i ornarnente
produse industrial. Louis Su lvan, unul dintre
arhiteclii de frunte, considera c5 in
arhitectu16, ca tiin natur;, lorma deriva drn
esenla sarcinii pe care o avea de indepl nrt.
Wright a mers rnai departe decat mentorul
>dJ, Louis \u,livdn, rr ( dLrared Ln .dur lormei
lrmpurie par egate de p;ment, cu lin e lor
Si a funcliel; acest stil, numit de el
,,arhitectur; organic;", ref lecta dragostea lui || onra F, iT lrmp !e pldni[rLd ed nte iodrd
WrrghL pont'u rarura t asele drn perioada sa fovatoare introduce noiconcepte de spatiu tl
{ ompozitie. Casele uson ene din anii 1930 au
incercat sa pund acest tip de arh tectu16 la
'rde-dra rutu'o, sdL rel put 1 d L;t nc
r,L or a_Fnca1r. Mar conple^e dr1 purcL de
vedefe alspaliulu gi mai ieftine d n cel al
so uliilor constructive alese, case e erau legate
nt;t de terenurile pe care erau construite, cat
i de stilul de viale al celor care locuiau in ele.
Fo5ti angajal ai lui Wright, Rudolf Schindler ii
Richard Neutra au dezvoltat une e din aceste
nt rcipiiatunci card > aL rurdl In , d lorrid.
ifrs; atitudinea ui Wr qht Jala de ceilall
arh tecli era oarecum dispreluitoare -ln spec a
1Ld/Jl moderni\l lor puropeni. Amoigua pra si
relalia sa cu un alt mare arhitect american,
LoLr s Kahn, care explora interacliunea dintre
form6, functie ti structurA. Chiar daca ar;ta o
oarecare afinitate cu ideile sociale ale
modernitt lor europeni, incepend cu T 950
Kahn a produs o serie de proiecte invent ve din
punct de vedere .ompoziliona . nfluenla pe
care a avut-o at6t ca arhitect, cat sica profesor
a tost putern cd S, oarecum, surpr nzdtoare;
llrF srudenrii55:s-au nun-; Le mdimdti
pr dL
arhitecti postmodefnitti afftericani, Char
Moore 9i Robert Ventur.
<- coNsTRUCTlt CHETE
Galeiia de arti a Universitelii
Connecticut, SUA,
LOUts KAHN, 19s1-1954
Prlrna Lrcrare impodanta a lu
Kahn a fost ocrtcaeb.v-"ft; la
adresa d n cein ce mai
banalului rnodernism imporlat
in Statee Uniie d n Europa h
qaleria de la Ya e, Kahn a
introdus efecte sc!lpturale in
structura acoperisului si o scara
central; pentru a artcu a un
plan ber, trannorm:nd
arhitedura americafain ace at
lelln care expreson srnLr i
<€ Casa Greg Afileck - Bloomfield Hills, Michigan, SUA,
FRANK LLOYD WRIGHT, ]941
Wrght, alc;ru nume a fost asoc a1, petot parcuEullunqii
sa ecariere, c! c;utarea uneiarh tect!r americane
aulentLce, in an 1930 inveniqa metodesimple,
nandardzate de construclecare si perm 1A a..esul
p.b .. ldrgt .''o F dla.r16 ro rp ddC.9
Affeck e(e una dintrc loclintele lson ene rezoltate.
ocu nt€ln care, prinlr-o planificarcs!bt b, Wnghta rerr t
sa crcezeefecte inovatoare foos nd! se de spalr!. !m n;
ALTE CONsTRUCIII
h SUA
Gamble House - Pasadena, California, CHARLES siHENRY
GREENE, 1908 1909, Love Eeach House Newport
Beach, Calilomia, RUDOLPH 5CHINDLER, 1925 1926;
Love House LosAnqeles, Ca forn a, RICHARD NEUTM,
1927-1929; PSFS Skyscraper - Philade ph a, Pennsylvania,
HOWE: WILLIAM LESCAZE,1929 1932,
GEORGE
Bav nger House - Nornran, Oklahoma, BRUCE GOFF,
1950-1955
regionalismt anl urban srn;
@
I
es
A constructivismul a fost curentul radical
\J a c6ruiinfluent: a dural cel mai mult,
dintre slilurile apArute in UR55, intre Revolulia
din Octornbrie 1917 5i impunerea realismului
socialist, la sfartitulanilor 1920. De$i abstrac(e
si(on)lienr lip5ite de referinte, une'e eremple
reflecti formele puternice ale industriei
grele poate ca o sugestie ce giinla pura,
ch a'daca pulrn romanlala, ar puled inloLL.
valorile tradilionale rusegti in conlinutul
spiritualalartei.
/^ KONSIANIN MEINIKOV(1890 I9/4\: VLADIMIR
l., rarlrN 0885-r951). tEoNtD vEsNtN
(1880-r9rr). vrfioRVESN|N ( r882 r9s0);
ALEKsANDER VESNIN (1883-1959); IVAN IEONIDOV
(1902- 1959); NIKOLAI MUUnN(1889 1942)
radicalism; condensalor social;
experiment; avangard;; art; ti societate;
reinnoire
constructivisrnul a oornit de la dou;
^
U premise, tranume. c; arhrlFctura poate
ref lecta ti chiar grabi formarea noii
societali sovieti(e ti ca b ologia )i [ /icd sunt
baza ralional; de la care se poate pleca.ln
consecinla, nu era nevoie de reperele unei
tradilii artistice, iar prin angajarealn progresul
> I/onumentul Intenationalei a lll-a, VLADIMIR TATLIN, 1920
social arhitecturaarfi servitunornevoi pfesupuse
a fi reale- Procesele gtiinlifice aveau si genereze
noiforme f6rd a face referiri la tradi'lie.
Inilial, constructivismul a g;sit un debugeu in
lucraale ani<tice, generatoare de polem|Ci, :n5d
leluls;u era mult maicomplex. l\.4ilutin a
propusforma ideale a ordsulursoc.a rst, in trmp
ce al!iarhilecliiiau axat preocupArile pe
,, condensatorii sociali" - noile clbdirifi institulii
care ar fiajutat la instaurarea noiisocietdli. De
menlionat sunt formele puternice, angulare, ale
cluburilor muncitoreiti din N4oscova ce poarta
semnitura lui Melnikov; la scare mare, Melnikov
a tacut planuri pent'u struct.r le ndustriale pc
care Un unea Sovietice lrned $ le promoveze
care monumentalizau clasa muncitoare.
si
l\,4onumentul Internalionalei a lll-a, al lul
VladimirTatlin, detl nu a depbfil stadiulde plan,
exprim: dilemele conslructivismului. Scopul 5;u
e de un socialism autettrc, forma urmeaza o
secvenl; logaritmic;, dar trimlte evident la
TurnulEiffel.
in fascinalia sa pentru transformarea
produselor industriale lntr-un limbaj abstract
formal, cons'tructivismul apa4ine seriei de
curente experimentale de la inceputul anilor
1920, care au compus modernismul.
Constructivismul rimane incontestabil o
,,marc;" ruseasce, avandu-siorig nile in
vehementele polemici postrevolulionare legate
de exprimarea aspectelor vielii de zicu zi prin
intermediul artei. lnevitabil, subiectivismul a
intervenit in determinarea felului in care chiar
presupus oblectiva Ftiinl6 poate Ji transformatA
in forma con5trJita ConstrJCtrvrsmJl s-a aflat
in permanen!i pe granila sublire dintre design
funclional ti art6 subiectiv6, devenind o linti
utoara cand 5ubiectivismul a devenit, in op nia
regimului sovietic, suspect politic. Cu toate
acestea, in form; clandestin;, constructivismul
a supravieluit, inspirandu-i timp de generalii pe
arhitectii din alafa URSS.
CoNSIRUCT CHETE
FaimosulturnaLluiTatlincapteaz;dinamismulnructura
trndrurd efel erd d -L ;
or ' or\.ru livi\." lin p . ,
ttiinla tiarta propagandist, denladi s-au combinat
pentru a conduce oameniicatreo cu turA nouA,
ALTE CONSTRUCTII
Planurile cEdriiPravda - Moscova, AIEXANDER VESNIN,
1923; lnntutulLen n
Moscova, IVAN LEONIDOV, 1927;
f ubu Rusakov- Moscova, KONSTANnN NTELNIKoV,
1921-1924
ln Ukraina
Barajul D nieproges, VII(IOR VESNIN, 1932
exprcsionism; deconstr!ct v sm;
@
I
 Arl'iler riiau raspLrrs imed at la .evolJtiilo lui Nietzsche, Charles Edouard leanneret Le
lt\./
din Lul Lrd virudld Le aJ dvut loL rn Pdris Corbusier, cum s-a autonumit ulterior s-a
incepAnd cu perioada impresioniste chiar mutat la Paris, in 1917. Le Corbusier a adus cu
dac; rezultate e iniliale erau eclectlce ti sine, in cap tala artlstice a lumii, perseverenla
confuze, iar lnfluenla diferitelor ...6meera greu lui mesianici, condamnend formalismu Scolii
de depistat cu precizie.lns; in perioada deArte Frumoase ti declarend r;zboi cubisrnulu
posLcubrstd.;1o'rii i920, pr Le Corbu.ier, dnd in man festul seu din 1918 (,,Aprds le Cubisme"),
'n
ti arhitectura au dezvoltat aspecte estetice cu care a introdus conceptul de purism.
diferite eLemente comune. Chidr dd(d Lubis-Jl d gererdl o revolLrie In
artele vizuale, incerc;rile de a transpune
CHARLES EDOUARD IEAT.INERET (T
/.1 f887
. Lt CORBUSIER)
doctrinele sale in dorneniul arhitectur i au fost
et r96s), ANDRE LURCAT ( r894-r 970)
mai pulin incununate de succes. Cu un stil
- IOSEF HAVLICEK.I8OO.IOb I,, KARTLHONIIC
reto i- ce d deverit..-drcd" sa, Le CorbJsier a
(1900 1966); BERTHOLD LUBETKIN (1901-1990)
parut sa condamne complet miSc;rile
vo um;forma;spat u; existente, l^nsa in realitate a preluat multe
1t)
\-/ lum nA, puritate e emente din acestea. Ca li cubismul, p ctura
Dupd o cariere eclectica, influentau de purisu prezenta obiectele in feluri mai pulin
J^ valorile propoveduite de Mi5carea obi5nuite, in*, in loc 5; iSifragmenteze
Artelor Si MeSteSugurilor, I
dupb o ,ubre.le p, le aacentua .ara.rerulvoltmetnc,
lung; perioad; de autoinstruire ce a inclus o lucru ce venea in sprijinul def niliei pe care Le
coNSTRUCTI-CHEtE
cel6torie la Munte e Athos ti citirea opere or Corbusier a dat-o arhitecturii: ,,jocul controlat, .orect ti magnific al volumelor aduse
A vila savoye Poissy, Franla, LE CoRBUSIER, 1929-1931
ln umin6". ,,O mat nA in care sa setrAiasc;" ial; def n t a data de
l^n anil 1920, Le Corbus er a contribuit la Le Corbuser uneicase, in anii1920, iar c;d rea de tat;

cvolulia estetic i(egat; pentru totdeauna de
modernism) a formelor albe, neclintite,
venind aut dintr-o apreciere a tehnologiei
.at ti a artei. Noile metode de construclie,
€ Bazinul
J,t,npa e . reled/d legd.ur,le d rtre strlrrura
5 invel F, permilend c adirilor s; se ridice.
,radinrle de pe ocopen;ur aJ , redr o noud
relalie intre natur; ticonstruclre, in trmp ce
prezinu nru le dintre deile u d n aced perioada.
Estetca purBli ene dezv; u ti deelemente blne
defin te, aranjate subtil- pion , ferestre orlzonta e.
acopers-grAd ni I elaborata promenad; arh tecturali.
pinguinilor Regentt Park zoo, Londra, Anglia,
BERTHOLD LUBEIKIN, 1934
Pltern c inlluentat de eslet ca purn; a hlLe Corbusier,
c! volumelo :i forrne e sale a be, Lubetk n 5 a
demonnrat timonenirea sovetc; pr n.aracter!

[erestrele orizontale, lung], redau priveliSt le ' o- '.

N, dl "l pa dubll h"li , . -;
d d r'"1'".
maimemorabila rna! ne a modernismului b r ta n c.
intr-un mod complet diferit de sistemul
ALTE CONSTRUCTII
trad lional de asezare a ferestrelor.
ln Franla
in aceast; etapa a car erei sale, Le Casa Larocheleanneret Pdrs, LE CORBUSIER, 19231
Corbusier imp;rteSea increderea Vila 5te n Gd rches, tE CORBUSIER, 1927; V a Se! rat
rallonallsm ului in faptul cA produclia Paris, ANDRE LURCAT, 1925 1926
ndustrial; va rafina obiectele, reducandu-le h Republica Cehe
a forme e or esenliale - furnizand astfel B rou pensi or de stat Praqa,losEF HAVLICEK si KAREL
olemelle F-cl Fie a'e de'i9ru Ji drl-i.ectoni(. HoNzlc,1929 19rl
ldeile ui au cont nuat s5 evo ueze, lar din ra1 ona sm; neodasi.ism; iunctionalism;
1930 ucr6rie sa e au cbpatato asprime @
de iberata, pastrand in tot acest timp
puternicu siml al formei. I arhLtect!r; induniala decorati\';; expresionisml

irceputul secolului XX. doud lucruri
Q
\/
La
au adus relalia dintre arhitectura
ti
ralionalism ln centrul atenliei. Oferind
posibilitatea construirii clSdirilor din
componente produse exclusiv industrial,
ralionalismul a c;p;tat o nouA dimensiune
estetica. ln acest timp, evolulia ttiinlei aducea
cu sine tratamFnte pentru boltle oamenilor, ar
adoptarea acestor tratamente a devenit un
impera(iv moral. Rationalismul in arhitecturd d
fost rezultatul lmbindrii progresului tehnologic
cu angajarnentul social.
WALTERGROPIUS / 88i r9b9\. TUDWG MrFs
/^ vAN r886
DER ROHE ( 1969). ERNST MAy
er (1886-1o70). Lf coRSuslER ( 88/-rq6\) GERRTT
RIEryELD (1888 1964); HANNES ITEYER (1889-19sa);
JACOBUS JOHANNES PIETER OUD (1890-1963)
produ(lie industriala; plan ratrona,
lt)
I Exemole de lucr;ri arhitectonice
V concepute pentru aimbunateti
conditiile sociale au existatinci de la
lum;tatea secolului XlX, iar disculiile despre
necesitatea unor noiJorme de arhitecturi,
adaptate noilor tehnologil, dateaza ince ti mai
de demult. Cu toate acestea, a fost nevoie de
tulbur;rile sociale de la sfartitul Primului
Rizboi Mondial, de pe lol .uprinsLrl Europer,
incet cele dou; tendinle si fuzioneze,
form6nd curentul ralionalist. Retorica a
Bashaus - Dessau, Gemania, WALTER GROPIUS, 1926
devenit maiatr;g;toare pentru noile regimuri , xpozitia din 1932 de la Muzeulde Afte
cand cropius a ven t la condu.erea faimoasei icoli de
politice fie ce era vorba despre Uniunea ModernS, Henry Russell Hitchcock ti Philip arhitectura, in 1919. acea5ta se afla in Weimar. Dificultai
Sovietic; sdu Ge.mania social-democratd rnso. nu au luat cJ ei dedt imagrnea, fara
fiindca ratrondlismJl ..gbndea" la scara nare,
' deordin politicau impus mutareaeiin Dessau, d€ndur
ocaTra lLrcrop,us sd desenere o|drullF noulurseo J
rl arcetura social; corespunzitoare. Cu
plasend planilicarea inaintea cledirilor Panul, sugerand dnarn sm, ene anf-d gandit lncat toate
, r( casta, transformarea ralionalismului, drntr-o
cotel€ si fie egale,ln timp ced menslunlle imprcsionanle
individuale, tot ata cum societatea merita )r.rctici vizend imbunAt;lirea condiliilor
I ale perel or de sticl; rnonumentalizeaza tehnicil€
inreietdte 1r tdta individului. Arl^tecLu.a pdrea ,,ociale, combinat; cu produclia industrial;,
indun alefoLoste pentru producerea nicbi.
capabilA s; se sprijine pe progresulttiinlific r'r-un aurentestetic, ddevenilcompleta.
pentru a contribui la inslaurarea unei noi A|TE CONSIRUCTII
Pavillonu Barc€lona Expozilia Int€malionala de la
ordini socia e. Termenul Neue Sachlichkeit ( oNSTRUCT -CHETE
EarceLona, spania, MIES VAN DER RoHE, 19291
(noua obiectivitate) a aperut in Germania, . I r.urnle - weiss€nhots€idlung, stuttgan, Gemania, casa Schrdder Utrecht, olanda, GERRIT RIETVELD,
suger;nd o profunzime filozofica a unora iAcoBUs ouD, 1927
, frmania aorganizat prc ectul Weissenhof, avendu-l
1924 1925)
dint.e cele mai bLne lucrdri ale curentului
r d rector artistic p€ Miesvan der Rohe, pentrLl a
Ralionalismul a,,produs" numeroase cartiere materialism; ralionalism structLrral;
,rnonnra potenl dlulpe care ,,noua arhit€ctlra"
de locuil, Tai ales i1 l-rankfun ii Be lin. lVulte @ arhitecturd corporatista
g
4o n spalib pe1tru locuir te, ul.e iol
au fost doar ,,cosmetizate" conform curentului
' '.pd.ep'N.a
1l.ven nd un exemplu aL formelor simple, d scip lnaie, expresionism; postmodern srn;
modernist, cu toate c; Ernst May, in Frankfurt, rotalitarism
SiWalter Gropius, in
casele proiectate de elin
Weissenhofseidlung,
s-au luptat cu
pfefabricalele $icu
produ4ia industriala.
lns; constructiile
individuale, precum
casele luiLe Corbusjer ti
Bauhaus-ul lui Gropius,
au str;lucitTn luminile
rarnpei. Astfel de clSdiri
erau imagjnea clara,
u'or oe recunoscur, a
,,noii arhitecturi", ii au
$i eclipsat celelalte
manifestariale ei.
Formele elementare
ale ralionalismului,
deschiderile mariti
estomparea distincliilor
traditionale intre {alada
ti spatele unei cl6diri ori
intre exterior ti inlerior,
au devenit sinonime cu
arhitectura moderni. ln
Amenca, pentfu
 Clsdirea primiriei - seinajoki, finlanda,
I onstructie in plus, toate acestea erau ins65l ALVAR MLTO, 1 958-1 960
,\enta cursurilor predate la influenta fcole AdLoddF d" .d..pubh ul \,lddirilel.;.eobs. re
rkrs Beaux Arts. ar irebui$ se afie intr-o armon ie maideqrab;
misterioasa", com!n cand anfellatura soc aE ti
sfargitul anilor 1920, funclionallsrl']ul era
La
simbolicaacofceptuluisauprivtorlafun4ionalism.
rlcfinitiv legat delormele libere, organice, ale Paderuldesch s, etajulcare latnette parcA pr n acoperrt
rnor arhitecli precum Hugo Hdring 5i Hans relaliain carc construclia seaflA cu ce e a te cl;diri din
',chaToun, care vedeau cl:dirile ca pe une te centrll orarului - toate slst n umanismul bera al

l)entru activitatea uman6. AceasG infuzie de

revoie socia i a dus funclionalismul mai
r.pd' te decel alunse<e exprerionismul. a'
lormele sale neregulate, uneoristran i, erau
{)pusul presupusei oblectivit;Ii a
rationalism ului.
Exilaji din linia lntai a modernismului, in
Inare m;surA din pricina neinlelegerilor cu
c Corbusier, funclionalittli ti-au gas t
ALTE CONsTRUCTII
Audtorium-Ch acaqo, lllinois, SUA, LOUIS SULLIVAN,
1887 1889; UnityTempe-Oak Park, Chi.ago,
llinois, sUA, FRANK LLOYD WRIGHT, 1905 1907;
Ferma Garka! in apropierede Lubeck, German a,
HUGOHARING; 1924 1925; Cl;direa Univ€rsitaliidin
Leicester Anqlia, JAMES STIRUNG ti JAMES GoWAN,
1959 1963

rnangaierea in Scandinavia. De exemplu,

A
t!
Fun.tionalismul crede cA formele pot f
\-/ deTvollale cd sa se polnvFa.ca lunLLe
lo'. A, ed5td a olerit o bdld. pre5upJs ob FCrivd,
penl'L nvenlared roilor fo.me, suger;nd .a
dr hile( tL,ra ar de Vd di1 revoile oamentlor mdi
degraba decet din traditie sau ierarh e; astfel,
'u tct,on"lis.rJl a devent )i rdmdnp - unL
drntre aspectele cu o mare incbrcetura
emot onale ale fitodernismului-
LOUIS SULLIVAN ( 1 856 1 924)j FRANK LLOYD
WRIGHI (1867 1959); HUGO HARING
(1882-1958); HANS SCHAROUN (1891 1972);
ALVAR AALTO (1898 1 976); IAM ES SIIRLING
\1924 1992)
functie; forme; proces;
industrial
Chiar daca ideea ci forma urmeaz;
funclia era in plinb vigoare in perioada
de incepLrt a rnodernismulLri, in an i I920,
originile sale se reg;sesc cu mult timp in
urm;. Teoreticienii f rancezi ai arhitecturii din
perioada iluminista au reut t si slabeasca
( redinla odrb" in dulo.itatea lo melor clasrrp,
i"r'ilozotu germdn ceorg H"qel, ir t5tel,.a
afirma ce orlginile arhitecturii se gasesc in
(- clidiea
nevoia de a furniza incinte pentru dverse
activit;1i sociale ori cu anumite functionalitali.
Pe la jumetatea secolului XlX, modulin care
arhitectura putea fi rev gorate, prin noile
funclionalit6ti carora cl6dirile trebu au $ le
corespund;, era o chestiune la fel de
arzdtoare ca 5i rolul noilor materiale de
',uedezul Gunnar Asplund a ar6tat oarece
nf nit;Ii cu mitcarea Iocal: Funklt deti
l!cr;ri e luiimpfumutau elemente din
reoclasicism. lns; in uniunea formelor libere
@
au materialele naturale, toate compuse in
lurul necesit;lilor omulul, f inlandezul Alvar
Aalto a demonstrat ci gandirea
g
lunclionalisu poate fi mai aproape de om
'lidr dec;t fJnclronals"rul In sine. ALeastd
atur; a modernismului, numiti uneori
tradilie" in opozllie cu ceea ce se
,,cealalte
.onsidera a ficurentul principal, al carui
nucleu erau Le Corbusier 5i Mies van der
Rohe , a ietit din nou la suprafal6 in
perioada 1950-1960, atingand apogeul prin
c adirea Filarmonicii din Berlin, purtand
semnbtura lui Hans Scharoun.
coNSTRUCT -CHETE
Filarmonicii - Berlin, Germania,
HANS SCHAROUN, 1960-1 963
in aniil920, scharoun a fost unu dintrepincpa
ivocaliaifunclonalismuluicabaraaformelor
rrh tecturale moderne in acean; eala deconcene
iapodop€ra arh tectLr Lr organizarea nteroara
r fmarette opt m zarea acunicii, iarforma generala
ene datd de randurile descaune, atezatela nivele
rliferite, pe un plan neregllat, anfel lncat f ecare
 ca fiind,,ralonaE" ii,,anonim;", seasram
dercrs, Bu lding
lnalt; si fie ti practic;, Siposibi16. in specialin legetura stran5; d ntre cl6dirie inalte si
edeo ambiguilate memorabi ;.
Chicago, incepand cu '1870, arhitecli precum prosperitatea corPoratistd.
ALTE CONSTRUCTII
W lliam le Bdron Jenney, Dan e'Burrham ti
coNSTRUCTI-CHETE ih sUA
Louis Sullivan au lnceput sE recunoasce faptul
."' c hrysler Buiuing - New YorK SUA, WlLLlAl\4 VAN ALLEN, ch casoTrbuneTower c hicago, lllinois, RAYI4OND
c; volumele extinse ii noua structur; 1930 HOOD, 1925; Empire State Blild ng - New York, RICHARD
schirnbaseri radical convenliile arhitectonice. ( !
decoraliunib sa €jazz age ricu varfulasculit ca un ac, SHREVE,WILXAM LAMB 5i ARTHUR HAR[4ON, 1 931 ] RCA
Pentru Suljivan, al cbrui eseu ,,The Tall Building r '',
o p dhrrpflult. rl Fllul sau ,/oiau ,d ,e d.iou p r; Bu ding
Rockefeller cenler, NewYork, WAL|ACE
reast; c;dire va ficea mailnalu d nintfeaqa lume, HARRIsON i.a., 1931-1940; 860 -880 Lake 5hore Drive
Artistically Considered" a fost prima
a hrys er Blilding, term nata chiar dupic€ crash'u f ndnciar Chicaqo, lll nois, l,4lES VAN DER ROHE,1950 1951i Citicorp
incercdre de a dezvo td o leorie a destqlulL center
rqudLr se puternic ftdinta oarnenilorin capilalsm, e esenla New York, HUGH STUBBINS, 1 977
zgarie-norilor, in6llimea era ceva senzalional, ,rrhitecturizqAie-nonordinaceaperioada. Cbdrle
ln l,4alaysia
pasionant titulbur:tor. Plecand de la pa4ile .onnrurte u terior aveau sd fie ma sobre.
Petronas Towe6 - Kuala Lumpur, CESAR PELLI, 1998
metalice ale construCriei, arhitectul a niscocit ( SeagEm Buiuing -NewYork, sua, MIES VAN DER ROHE
propo4i' eleganlo sr orndmenle irovaloare. r PHtLtPJOHNSON, t95+19s8 tolalirarisrn; afi itecturd

@
inspirate din formele naturale. Chicago a
conlinLat 5; atrdgd arhitpcri Inveltivi ( are sa
se ocupe de designul zgarie-norilor.
Lre la sos rea saln Statele Unite, in 1918, Van der Rohe a
,lezvoltat o enet ca p na de fo4; pomind de la o
trilerpretare in.isiv6 a.onstru.l lor.Tn Seagrarn Buildinqe a
ifcercat si surpr nd;in#i esenla c;dir lorinahe. Adesea
g ecoloqismt regiona sm

Competjlia pentru cl;direa care urma sa

adaposteasca Chicago Tribune, in I922, a
atras concurenli din intreaga lume s-a putut -i..1:...r..-'S
face o comparalie intre modernismul din
Europa ticel din Statele Unite. Dar New Yorkul
a devenlt centrul designulul de zgarie-nori, cu
al sau Chrysler Bulldlng, de Wi liam van Alen,
ti cu Empire State Bullding (1931), aflate in
Cu cat terenurile deveneau mai competitie pentru titlul de cea maiinalta
valoroase, construcliile inalte deveneaLl Lladrre d,n lume AmandouA spr jiredu teona
mai atractive. La sfertttul secolului XlX, lui Sullivan, conform c:reia cretterea
zgArie-norii au pus la incercare ingeniozitatea populatieiSi nevoia de birourivor duce la
arhitectilor in oblinerea echil brului comert/ aparilia unor cl;diritot mai maripe terenuride
ad;, cet tiin provocarea vizuale Sitehnic; pe micidimensiuni, ceea ce se putea obline
care o reprezenta o astfel de slructura. numai construind pe vertica16, ti amandoua
A wLLnv u gnnor JENNEy (1832-1907) exprimau aceast; mi'care verticala prin
! omtteL aunrurnv, t846 t9t2) R|CHABD verfurile avantate catre cer. Rockefeller Center
SHREVE(1877 r946);WrLLrAr\4LAI,4B(1883-19s2),
explora ideed (arl,erLlu comer!tdl urban, c.
ARTHUR HARI/ION (1878-19s8); RAYI,{OND HooD
(1881 1914);WILLIAM VAN (188J-1954); un amestec de cl6diride in;llime mare si
ALEN
LUDWG MIES VAN DER ROHE (1886 1969); WALLACE rnedie concentrate in jurul turnului RCA,
HARRISoN (1895 I981)j HUGH SIUBBINS (n. 1912); proiectat de Raymond Hood. ll
CESARPELLI(n 1926) Dupe 1945, C hicago fi-a recaiigat locul
de frunte, in mare parte datoriu ingeniozitelii
/n
\-/
in;lliffre; linie de or zont;
simbolfa ic
arhitectilor de la firma Skidmore, II
Dou; inventiidin a douajum;tate a
Owings & Merril5i priceperiilor de a reduce
cantitatea de otelfolosita la construcle, fl tt
IE
,$
-V secoluluiXlX liftulsistructurade
rezistentd din olel au fdcut ca orice cledire
m nimizend astfel costurile. N,4ai recent,
economia exploziva din Asia confirm;
ll lt
It tl \t
 negrmur e.totalitare au diferit de
Q
\/ t ran te pottttce antenoare pr n
resurse e tehnologice extinse de care au
beneticiat, atadar prin controlul pe care I au
putut exercfta. Aceste regimuri au avut la
dispozil e mijloacele 5i motivalia de a
orchestra forle ur ate care s; le consolideze
du.or .d.ed, I J.P/ulfalp.arp pvocd o dila-d
a deologiel lor, intre dorinla de a-tl proclama
puterea tehnoloqice sicea de a evoca
referinte istorice si nalionaliste.
ALEXEI'CIUSEV(1873 1949), PAULTROO5T
(1879 1 914)j IVIARCELLO PIACENTINI
(1881 1960)t LEV RUDNEV (1885 1956);BORS
IOFAN 11891 1976); GIUSEPPE TERMGNI(r904 l94l)l
ALBERTSPEER (]904 1981)
putere, g gantism. istor e;
lt')
obtinefea unui respuns la intrebdrile
coNSTRUCT CHErE
totalitarismu ur priv toare la relati e dtntre Universitatea Lomonosov -
arhitectur; ti soc etate. fvloscova, Rusia, LEV RUDNEV,
1947 1952
in ltala, avangarda a supravietuit, alungand
5talin si-a tr rn sarhitectiiin
sa joace Lrn rolin arh tectura ,,oficiale". SUA in rnaresecret, pentru a
Dilerite nterpretdriale modernismulu pot fl nud a connrucna zgar e-
intalnite in colonrile in .are copi i emiqrantilor nor or tia se pregalr pentru
erau trimitipentru a se bucura devacanle
rd carea celor,,tap1e suror" -
ooc!r r!rn care procarna!
platte de stat, in cl;direa in care Part du vaor ebohevicer erau
Fasc stisi avea cartierulgeneral, dar Siin gar le totodatd puncte straleg ce de
r;5;rite pe tot cupr nsulUri . Se viza crearea, 5!pr,rvegrrere a oratLr r.
cu sprilinul arhitecturir, a unel unitali simbolice
Un verstatea de stat din
.i operalrolale I;rd oreLedenl It irro.ia i;nl Moscov,r, inlr un turn ina l de
in cazur le cele ma bune, aceasta acl une a 240 de metrifancat de pattu
produs capodopere raliona iste precum Casa ar p c! camere penlrLr
n!denl Decordtiunil," ref e.ta
dp fac.io. dir Co^ o, de uiu .eppe lo11691
cladire fascinanta datorit; complexit;lii
rlguroase a constructiei, a detalulu iia CasadelFascio Como,ltalia,
compozl e, precum Fi din pricina provoc;r G IUSEPPE TERRAGNI,

/l Begimur e rola||lare eiopele dir a'r lansate ipotezeica o soc etate bolnav; produce 1932 1936
V l9l0 1940 de exemplu Germanta arhitectura de proasta calitate. insd conex unea
E eq;nt proportionata, ins;

nazist;, lta ia fascistb si URSS au folos t
arhiiectura pentrLr a extinde inf uenla 5i
pJte,ed da \ldL A, es e L.e ld de./vol.d5erd
importante m Fcari avangardiste, iar
atitudinea fiecareia fate de respeclivele
miscariofere un indiciu asupra ro ului
arhitecturiiin ideoLogiile respective si ajuta la
rq d; iidezolanta, aceand
de nesters a ral onalismului italian cu fascismul cid re a dd;pon t biourile si
l-a provocat pe Ernesto Rogers, supravetuitor ad!nir efascinilor Proporl e
al per oadei fasc ste, sa respingA rationallsmul, t geometria c;d sunt r
extraord nar de sof n cate,
vestind regionalismul cu Torre Velasca, din
f nd exemplllpe e.t a
M lano, la care a lucrat.u altiarhitecti. pozte rationalsmului t,r an,
Regimu sovietic 5i cel naz st, cu ambitiile lor prnsintre nevora de moder- a
megalomane, au fost ma brutale cu n za 5oc elnlea, In ,rceeal

moFtenirea masLrra c! expresia arlsic;, t

fasc n.la fala de store.
avangardiste. Albert
Speer a facut planurile ALTECONSTRUCTII
Bedinu uipentru Mauso eul I Lenin Moscova,
Adolf Hitler, Rusia, ALEXEISCIUSEV,
1924 l9l0; Casa de pe d q (.omplex deapanamontq -
concentrand orasLrlin marxistulu Walter Benjamin c; fascismul
Morova. Rus a, BORIS IOFAN, 1 928 1 93 1 ; Casa Ade
jurul uneig gantice reprezenta estetizarea extrem; a politici . Germane Munchen, cerrnan a, PAULTROOST,
n UR55, respingerea planur lor pe care l93l l9l7; EUR (Esposi2ione Un versa e Roma) Roma,
Panteonului.lnainte, Le Corbusler le f;cuse pentru Paiatul l'hd.MAR(fllOPlA(fNTlNlr- 9r"at. "a'r"
vastulZeppelin Field 5ov etelor, in favoarea unui ,,tort de nuntd
Cancelarer Berlif, German a, Albelt Speer, l9l8l
Palatul:t nte siC!lturii Varrovia, Poon a,
din Nirnberg servise stalinist", avand in varf o g gantic; statuie LEV RUDNEV, ]955
drept scen: pentru r lu Lenin, a marcat evidenta ruptLrr; de
fi mele de dvangard;. Des une e ideiconstructiviste precascsm;!rban sm monumenta ; pietisml
propagande ale lui rLr supravietuit in planificarea urbanS, @ arhrlectura zgar e-nor lor

LeniRlefenstahl,
conf rmand opinia
.adirlle etalau parodii insipide ale
ornamentelof tf aditionale. g rallonalsnr; eco oq sml
n\-/ r.
rJr n,, l r" .r. rrod asa nLrm tir ,,st lrterna! ona "), orllanlzaU
rrlrleLLur ,,lp,rLrla n leao rl " ', ln 19J2 de Henry llussell I itcli.ock:i Philip
care v za irnp in Tea nece5 tali or estet ce 5 oL , ..| rd I i. I".," '
iLrnctionale a e ataaer or la sc.rfti rn.rr-" SL, , do Kahn in proiectele sale este llpsita d-" sens
a! 5tab t r trn! in pr vinla ffran.rqemeflulLl Corporat e, if clor nla or de a p-"r.eprte f
.orporati5t I d l.hnoloq or de aor'rstrLrcl e, 'pomor'!. ItJt ,tddl .Lp.
o[cfifd no or forme de arh teatur.i ce pesle €le Ir0LUsct; depTe5 unea
, ,L d "d er iar ' ^',f ecorionr c;5ial Do ea R;zboi Mond a, au
corporat . Desiavand eg:1ura cLl adoptat faesalu de exefap Lr, Lever Ho!se
lunclLonalisrnu :
ra!ona !nr! , nflLrenla d1\.^ rr r I ,!. ,^.9 &v I

!pcaiI a: a med L][]i ale afaceri ameria.rn a I952) a ifdLrqur.it aombinalia de turn care se
coIfer t corporat SanLtIt Lrn c.]r(ratef ap.rrte irv.if l; a;Lra ina tur au cladirea pod um, care
5: maraheze prezenl.r a 5ol. ( u .-. e 24 de
/\ rou . .ul rvAN / -DA\. LLo\ D etale a e 5a e, aonstflcl.r .r lost rap d Lrmbrita
\.), wRrcHr jl ''r, ALBEFT f.AHN de Seagram s Bu d ng, prrl;fd scnrnalufa
(186!i M42r LUDWIG t!'llEs vAN DER RoHE
LriVan der Rohe.
(1886 1969) PHILIPJOHNSON rI
q01, 2005)tEERo
in curind, n ci un oras nord ar.reri.an nL
SMR|NEN r r9r0 196 t), 5KIDMORE, OWTNGS &
MERRILL(fnrrd IortrLld if l916) f,. , d., ,, f. .4 J4r _r o.
al n stic,i s olel, pe |l].rslrr; ac caclnom a
modern sfn, llrncl ona 5fn, 'ri.rdr-or ,j. tl "r' dor '"i
man.rqement; ideft taLe corpofdLisle; g oba a. Estet ca ndLrstfia .r .r .rjuns s:
ind!slr -.; bLts ne!!, fTtdr ntc; tdlLLtnc dofa ne m.tqinea (orpor.rt sta, pe fir;sLrra ce
| .r. . orpot.t,il. Ju, .;" a, r-,L ..

Fabf cile purt;nd 5emn;tLrr e

al
V arhtec! oT.rmeTc.rn dinan 1920
na u5iv pe.-oa a luiA berL Kdhn, afalaLr la lcl
de {Lrnctior.rlc ad or ac lLrcrare .r arhitealilor
''ri 'r oJ , "rlrblil iri
d5cir;n;Loare in modu de operare. ln
urrnetoarea decad:i, Fkrnk L oyd Wriqht, .arc
dela con!tru !e b roLrri cc fclccLau noile
pr nc piiif ofgan rarea afacerilor, .r de5en.rt
planL]l a scd u u centr.]l al I rme lohnsof
coNSTRUCIIICHEtE
Wax, in W sconsin Ma mtr I .rrir t,"( ! au Sedlul cenlral al lohnson Wax - Rac ne, Wisconsin,
.rdopt.rt d 5t n.lia pe c;rre Kahf a lacuL-o SUA, FRANK LLOYDWRIGHT, 1936-1939r turnu aborator

intre !paLi c dc produ.l e (labri. e)5i cele
dcst nate birourilor (5edr e lirme or) de
exemp u, centTe e ofas,o or lleiro 1, ahLcaqo
I New York conlr.rsteaz:r putcrn a au ronc c
inalu5tr ale de a rnarq ric
connru tinirc 1944 1950
A. , !\hglrt, prrur! t !. rtr! i r.r .lq)1Lartr! I
.ln.idtr .o ro11..,llrorrl'r rorclfrrLilliiri
folo or5pe.1.. a flr f n rL,fll. 1t;frl fl r;i
.n i. lir.r .le7-" ,, o.it.rr " i i LofLortrr4 [!! r
.rL i. lo :r lLmirr z . flrr I r Lr. ilrl fr rl

Prczcflerid tamut e eletogene .r e

L nr nit.nreLe !r.te lt!t !|r.rl.r.r ,.ofrplrr! t!r. o
mni.o LtlLrrf d | 1Otrrr. rh !,rrirr 1l; r.$1, 1]l, 1lJ.
modern sTnu uteurop-a.rn c(r o s nqur; ( leror,rrf rdi!qdu tnfrI i]r..r.ctr(,..rrl,rr
entit.rte, expoT t a de la Mureul dc ArLa t fi!.1.e io.!r lcx \\/rb]rl r !1i( crn t \ f()l).rL
Modern; d I New York (cxpozii e ce a def nit iren !. i. ren rd n r nfrt r
 Cornplexeie de cl;diri de inaltirne mic;/
medie ad6posteau adesea laboratoare de
tli h
cercetare 5 zone de produclie laola ta
sediul central alfabr cantu ui de tfactoare
John Deere, oriCentru Tehntc General
Motors, ambele proiectale de Eero Saarinen,
t{l Jra,. ld L." e,teti, a . t po, 6d L1 ,1otdd
practrca, sub aceeas, identitate corporatista.
in lucr;rile sale pentru IBM si Mobil,
I arhrtectul american Eliot Noyes a ar;tat cLtm
) aceasta tdentitate poate ft unuldintre
I aspectele politicii unei corporat|. Au fost
necesare Socurile globale din anii ,l970
pentru a putea Tt sugerale orice alte tipuri
de re at iintre afacer 5i design.

rriiii;

<- Lever House ParkAvenue, New yo*, SUA,

SKIDMORE, OWINGS & MERRILL, 1952
AceasLi.l;drre, connruitdpentrLt.otrrpanranrciror
propfi.tan ern! trar Lever, a dovedit ca rnodorn,fr
europeaf poa(e f ada plr t ccrin telor .orpor.1 ne
Desqn! e..urat siaparent rdronat, parea,r rafl€da
elraenta comercd a si de(hiderea .,j trc noit. tehno oql
deea comp exu u forrn,rrd |rr n llnr s o constl!(r.
lois, a tost pre Lrat. t reprodus;.|o de ncrumir,rle
or, proectee ulterio.re do2vo l;nd concepr! si
.oordonifdert.nor!1.! nreriofut5rc! nn)bitierut,
:. creaf d dnlel rnecl !l corporar n

,;l ALTE CONSTRUCTII

hSUA
GLr,rrdfty B! ld n9 Buffalo, New york, LOUTS
SULLIVAN, 1895;Lark n 8urd.g 8!llr
o, Newyork
FMNK LLOYDWRicHT, 1905, tabrt.a desri.:h Ford l
Detro I, Mi.hiqan, ALBERTKAHN, 1822,lohn Deere,
cad re. admin nrare \4otine. nos,
EERO SAARINEN. ]957 195]

ra!ona]|'n, !son]anErn;

9::il:,:';"*
fi Bruta ismulare origin specifice iio
\.2 definitie restran$, de5 aceaste etlchete
a fost aplicau oricarei arhitecturi lpsrte de
popu aritate din perioada postbe ic6. In 1954,
,,nouL brutalsm" a desernnat lucrerile unor
tlneri arhitecli britanici, grupali in jurul sol lor
Peler SiAlison Smithson, tia fost marcat de
fascinalia pentru expresivitatea bruta a
materialelor, a formelorS a funclillor.
cuno5tinle or fdceau ca din curentul
arh tectonic sd remen; doar nuriele. nsplrali
de revero:rmrla tombrldLre dl ua ara|r./el^ dp
pionierat privitoare la arhitectura RenaSterii, ale
germanulLri Rudo f Wittkower, 5i aparenta
rigurozitate a noilor ucreri semnate de Le
Corbus er s Mre) vdr der Rol'p. lrrpr I arhrlFcll
brtaniciau c;utat o baz; maicredibila, din
pLrnct de vedere intelectual, pentru proiectele

/^ LECORBUsIER( 88t 965) LOUIS KAHN lor. AJ ,i gd ,il o. grefdrd o dpli, dre e\lrerd d
l^l ( 90 1974). PAUL RUDoLPH ( t9 t8 t9q7), vechii doctrlne privitoare ia onestitatea
- PETER SMITHSON (1923 2003);ALISON
mater alelor foLosite, pe forme e pe care Mres
SMITHSON (1928 1993); JAMES sTIRLING (1924 1992)
le proiectase pentru .ampusu Institutulul de
j) one,trtate, raLet al, Ltne ar.htlcoLxe Tehnolog e din ll nois (1939 1956). Proiectul
\/ al/lre (,,o alU arhrtectLrra") pentru Hunstanton School, Norfolk, semnat
de sotii Smithson, expune deliberat, cu o
Col,t m.)rvd oe lo(Jrnra rmpJc;
uLL d extraordinare limpezime, stf uctura, materialele
- de proqramul britanic de aiutor social ,i ,roprr. e, arora pa.iilele,unl de:tnatr.
- al Doilea Rezbol Mond
dup; al a adoptat rapid Cronicaru acestu curent arhitectonic, Reyner degrab; ,,etic" decat ,,estetic", c;utandin coNSTRUCT CHETE

modernismul, inse lipsa materalelor ti ser;c a
Banham, a afirmat c; brLrtalismul este mai ljod constient sa creeze o arhltectur; care sa e HunstantonSchool Norfolk,Anqlia, PETER:iALISON
SM|THSON, 1949 1954
.rsd d n tipare e tradil eiSi din canoane e 5o1ii5rn thson,rLr redus enetcd rationalina a u Miesvan
qusturilor, gener;nd efecte prin intermediu dd,oo.dun | ...d,"pdb,t.f .,,," d p.d,.
rfaterialelor si a forme or neprelLrcrate, element o bazi obieciiva cd punct de pec.re pentru o
presupuse a deriva din funclie. Dupa ce Le arhitectura ce n! face refer nt; a nimk,r lceva de.at a
5ine s,rLr . funclia pecafe o indep netle.
Corbus er a fo osit betonu brut, f e numa s
prelucrarea acestura impotriva intemperiilor, ca Tourette Eveux sur l'Albresle, Franla,
4. t\,l5n5stir€a La
5; nu ma vorblm de orice {el de acoperire, era LE CORBUStER, 0 957-1960)
consderate,,imofale",incerc6nd deemo!e h a.easti Lrcrare a s.
num;randu se pr ntre ultimele ce
po emicile. E greu de ignorat efectu estetic pe
poartd sernn;turi mare I
arhitecl , Le Corbuslera
explorat potent,r Lr betofLr Lr deacreaoviretalede
care solii 5m thson au oblinut prin asezarea texturi, forrnet efccte de Lrnrina 1n eta afea betonului
^1o-t el6r a
Srqder roL ... ol pleg",llJl rhr. brut, firin;st red LaTourette se apfopie de etoslr
Econor. st Comp ex, insa arh tectii ar fi brutalismului, a c;rui apologeti ,rr preferat 5; i considere
maid-"grabi etc decar est-"t c.
ob ectat, suslrn6nd cd astfel de efecte, precum
detaliulelegant, erau date, de fapt, de ALTECONSTRUCII
pozilionarea logic; a elementelor ti ob ecte or Suqdef Holse Waltord, Anq d, PETERT ALISON

obi5nu te, 5i nu de vreo ntenlie estetic;.

lo.r -L4 o or. onpt6.
Londra. Ang a. PETER slAL|SON SMITHSON. r959 1954,
Brutalismu a avut cateva rep icig in afara Ham Hommon (apartamefte) Londra, An9la. JAMES
Anq e de exemp u, lucrdrile in beton ale lui STIRLING r JAMES GOWAN, 1955 l958,Artand

Pau Rudolph, din State e Unite. ln Suedia, in Ar.hiiect!re B! d nq Yale, New Hrven. Connectc!1,
SUA, PAUL RUDOLPH, 19 58 1964
dn i 1950, Sigurd Lewerentz tia marcat
reintoarcerea la afh tectur;, dup; 30 de anide
functonal sm; r.1of. sml
.rbsenu, nu in limba.lu s:u de un putern c
@
neoclas cism, ci prin forme ti materiale
neprelLrcrate - niciodau, inse, grosolane. I
 Bazandu se pe stud ie de antropologle-
in mod spec al pe cele ale lui Claude
Ldvi Strauss - structura smul a propus teoria
conform cereia tiparele fLrndamenta e ale
relaliilor socia e F a e comportarnentu ui
u[aan ar pLrtea furniza baza pentru forme
arh tecturale care sa evite anonifftatul ster ,
tehnologrc, al modernismulu ortodox.
/^ cALoLI IRSK \E rol loo \ rA(oBBA\lVA
u , lcl AlDovaNLY(r
HEBNIAN HERTZBERGER ( .ltlzr
otuo"re 'on 6r ro o. 'o|
|')
rv nteTact une
/l Reconstructla urbane de dupb a Doilea
V Rezbo Mond ala p;rLrt s; iiofere
modernismu ui cecu in a b de care avea
nevoie pentru a li demonstra capac tatea de
a crea oTa:e inse dezbater le asupra unor
subiecte precLrm ierarhia sau
monumental tatea, purtate in cadru
Conqresulu Internal ona de Arhitectur;
Moderna, care defin se ortodox a modernista
i'n.ep;nd de la aparitia sa, in 1928, au dev-"n t
repe0e contfoversale
Condus de afh tecti prea t neri ca sa fifost
act v ina nte de 1939, curentu structuralisr a
stinghereasca) interactiunea soc ale, expresia
estet c; f nd secundar;. Cu toate acestea, in
rnod aproape inevitab , cl;dirile structuraliste
rigid zau ceea ce ar fi trebu t sA fie structur
.o dlp " ibil., 'd1.lo m"1d or^ ple lor ir
mag n u5or de fecunoscut.
Van Eyck a fost un membru de frunte al
,,Team X", tanara generat e de arhitecti care
a reugrt sb i_ngenuncheze Congresul
I
Internal ona de Arh tectura Moderna, in
1950. Mai mLrlli r.embriatacestu qfup,
arp.o. alo. pr ntfe care Peter 5i Alison Smithson, au
p'op-. ,I pr F Jrbdt e d. dtm^.1\, .dl tr
despre care suslineau c6 der v; d n t parele
t
sociale. Ch ar Le Corbusier s a a dturat
grupu ui a proiectulseu final un spita dtn
Venetia, a c;rui pr nc pa a ca tate este cA nu
a lost niciodat; construit Cea mai de succes
rea zare au fost planurile (semnate de
arhiteclii de la Cand s-losic Woods) pentru
Universtatea Liber; d n Bed n, ide e berale
si proqrama de inv;Umant avend stranse
afinitali cLr !tructura srn ul.
CoNSTRUCTI CHE E

central Beheer Ofiice Apeldoom, olanda,

resp ns tehnologia ca qeneratoare de
HERMAN HER17 BERGER, 1970 1972
arhitectura F a c;utat arheL pLrricare sa fi in vz rnei l! l.rtzbcrqor,5patiirlperlr! b roLr ene
' r'r \. Ot ollp I . rud" , l'rbar Or r' orr . traltnrenlil ifLr-o 5.r. Llc !r Ut mai n c, ( egat!r
,,LLrra na c;l;uzitoafe era A do van Eyck, care iftre ee i ade5ea iv,ifd fa.rIt;tr (onr!fc tor! c!pr ns
nrtr !n vo rrn leneral
cal;tor sein Alrica de Nord Siadoptaseteor a
ui Claude Levi-Strauss conform cereLa ALTE CONSTRUCJ
structura soc etalii deriv; din releaua ofelifat Amnerdarl, O irnd., ALDO VAN EYCK,
fLrndamentaa de re atii A acliona l^n nler orLrl 1957 l960tLln ver! ldtc'd Libcra Ber n,Cermana,trma
d, p ot trJ rL't .o. alF dd ti ad pt 5 . ooq r. a CANDILIC jOSIC WOODS, l95l 1979,:coa a
Monte$on DeLft, O.rnd., HERMAN HERTZBERGER,
v elii; a t l-n afara lor era o forme de ex .
1966 l970ra.e!L alar.Ha t.nrbr d9., Ang a.
L6vi Strauss a adaptat un concepL linqvist c RALPH ERSKINE, l967t5p r. ! dc plihiitirc
la dorneniu antropolog ei Transpunend acest MrddeLhanri, O.f{la,IACOBBAKEMA, l97l 1974
or ' ^pl in drL le.Lrrd. Vo1 ry
t .u 1ad ' o
trebu au identifaate I pare e fundamentale re!lon. srnt e.oro!,r5mt.ofslr!.rvrr,
L5 rnen iondte. A\ rn mod e. iden r ne\ ore
@
"nd
doo'turtu "[r.r d. or^ela | .p,riil. Lrnpi
c edir trebuiau s; cu tive (s nu s; I
 Re9_ionalsmu a fost o reaclre la
Q
\/ unrlormttatea pe care o dovedea
modernismul in pof ida enormelor diferenle
climatice ti sociale. Prin definilie, curentul
variazo,nfun. tede lo(dt,e, oar(eed.eune/te
mani'astdriF lut ir,r otFndtntacoe erta, dacd
nu intr-o mitcare formale, e angajamentul
comun al proiectelor de a r;spunde la conditile
locale, adesea sprijinindu-se pe traditiile
indigene la fel de mult ca 5i modernismul.
n HAssaN fATHy,lo0o to8q, LUts BARMGAN
qO. tq8s):BRUcr GOF|,loor '98,,. oSCAR
U.
NIEMEYER (n. 1907);ERNESTo ROGERS
(1909 1969);GEOFFREY BAWA (1919 2003); CHARLES
coRREA (n. 1910); RAJ REWAL (n. 193a)
tehnologie corespunzAtoare;
reinterpretare; adaptare; loc
rc
Pe mesura ce modernismul era folosit
in intreg Occidentul, a devenit limpede
ca, oncet de universal aplicabile erau
caracteristicile sale progresiste, materialele,
forme e fi tehnicile de construclie nu puteau fl
,,transJerate" asa u5or. Le Corbusier s-a
confruntat cu astfelde provoc;riin noul oras
Chandigarh, din India, unde, ai;turide
colaboratorii $i (Max Fry ti Jane Drew), a
lnleles ce trebuiau sa se adapteze la climatul
t
Indiei la industr a locala a construcljilor.
Numerosi alli arh tecli, de la exuberantulfi
eclecticulBruce Goff, din Oklahoma, la
rdlindlul 5i >en5,orlul Ceofl.ey Bawa, drn ..i
Lanka, Si-au gasit propriile ,,relete", imbinend
principii formale ale modernismului cu
trimiteri la tradiliile indigene, totul adaptat la
fo osirea materialelor dispon bile pe plan local.
in ,,Towards a Critical Regionalism", eseul de
mare succes al criticului de arhitectura
Kenneth Frampton, acesta a recunoscut,
retrospectrv, ce tendinla incepuse s; se
rnanifeste cu ceteva decade inainte, oferind
eg tirnitatea teoretica pentru atingerea
nazu nlelor rnoderniste pfln intermediu
.ondltiilor locale - clim;, lumin;, topografie.
Regionalismu a inflorit maiales acolo unde
atitudinea critica fa16 de rnodernismu folosit
pe plan interna'lionalavea un scop politic,
ca in Amer ca Latina sau in India. Lucr;rile
ur Luis Barragdn, in Mexic, 5i ale lui Oscar
Niemeyer, in Brazilia, reprezinU variante
pline de v aF ale moderntsmului, dublate,
de inovatoare tehnici de construcl e ce au
permiS obtinerea unor forme de un
dinamism extraordinar gi a unor scheme
.olor stice pline de viata, specifice
traditiilor nationale.
Arhitectura indian; este mai pulin
spectaculoasd. Pentru arhitecti precum
Charles Correa ii Raj Rewal moitenirea e
rrnportant;, ins; impos bil de re.uperat; ea
olere mai degraba analogii decat modele de
coplat, in timp ce modernismu sugereaz;
lelLri cocrale dbsenle din arltta(turd no dna
tradit onale. Astfel, ucrer le lor sunt o d stilare
subtllb a ambelor jimbaje arhitecturale.
CoNSTRUCTI CHETE
cledirea Parlamentului - Kotte (Bnse Cobmbo).
SriLanka, GEOFFREY BAWA, 1979 1982
on 6pLlLcur o'rp. \.. dld r1o od pd.Lt
' u.o 01 bo. d, " 1o- .n F ,r oos.. olor ral. tF pi
_
pentru req ona sm, if.orporand concepl€e locale
prvrtoare a spal Lr 5i materl.le intr !n cadru tr bltar
MuTeul dpArG Contemporafa Nileroi Riodelaneiro,
Brazilia, OSCAR NIEMEYER, 1991-1 996
inn"Fod,".L" o.. t-. o d,,.r. a tur N .r6lF
Brazilia dezvoltat propria trad lein ceea ce prive$e
t'a
modernismul. O tem;.omunA este inventiviratea
dovedit; in fo os rea nru.turilor de beton a c spriinind
o ornj ".F1 ; ; od p ur "'nd\e so" ^. d'la d p" p"
" "
p!nct! de,r zbura pe deas!pra golfului
ALTE CONSTRUCIII
New Go!rna-lang; Luxor, Egipt, HASSAN FATHY,
1948; Pa atu in dunriilor (com p ex expozilional) , Sao
q. o 4 lo r
P"Llo 8.,,
" OSCARNIIM|YIR,
Velasca [,4ilano, llalia, ERNESTO ROGERS, 1954 1958]
|\/uzeul c.ndi Ashram Ahmeddbdd, India,
CHARLES CORREA,1963, LosC ubes cudadde
Mexico, Mexic, LU|S BARRAGAN, 1 967 1 958
ecoroq smt slftrctu ra lrn
@
g arh tect!ra corporatina

(!
\./
In l960
de ra
a dpdrut metabot.smul, pornrnd
un grup de tiner, arhiteLtijaponezl
talentali, maturizaliin perioada imediat
postbelic;. Atenlia gfupului era concentrali
asupra relinrStilor unei so. etdii Le trebuia sa
facb fate cretterii economice iischimbarilor
tehnologice cu un ritm extrem de rapid.
Ca reaclie, grupula fu.njzat o platform;
de principiiarhitectonice pornind de la
care afhitectura japonezb ar fi putut avea
o influentb internalionalS.
KENZoTANGE (1913-2005); tUl.4lHlKO MAKI
(n. 1928); KIYONORI KIKUIAKE (n 1928)j
KISHO KUROKAWA(n ]934)
simbroza; comunrcdre; tehnoloqie;
J)
I in Japonia, modernismula avut o istorie
v lungi, pfecum ticativa adeptide
renume, insA lncepand cu anii 1950 tradilia
I al grupului, Arata lsokazi a considerat forrnele
I
I ordine intr-o mare de electronic;. Totuti,
I relalia dintre virtual ti real r;mane o
I coNSTRUCTI-CHEIE
japonezd 5i rapida expansiune economic; au
contribuit la ruptura decisivA de rid5cinile
europene. Kenzo Tange, eminenla cenutie a
l'
l
metabolismului, a lncercat s; incorporeze
esenla tradiliei a rh itecton ice japon eze in
lucrarile sale, referindu-se la aceasta mai
degrab; prin analogii decat copiind-o direct.
Lucr;rile terzii ale lui Le Corbusier (de exemplu
pavilionul Philips de la Expozitra Inlernational;
de la Bruxelles, din 1958 - formd gigantic:,
rmpetuoas;, generat5 pe baza principiilor
matemdl:ae) au repretentat o alt; influentd
rmportanta.
TnsS aparitia produselor elecrronice a fost cea
care i-a unit pe meta boliiti intr-un singur grup,
cu ocazia Conferinlei l\,4ondiale de Design ce a
avut loc la Tokio ln 1960. De la aparatele radio
cL tranTisrori $i pand la telefoane'e mobile si
nenumdrate alte aparate electronice din
prezent, sustin adepIr metdbolismului, roate
nu fac altceva decat s; altereze linia de
ALTE CONSTRUCTII
demarcalieintre public Fi privat. Oriunde aifi, lnlaponia
esie po.ibi'sd asculli nJricd sdu sd te angajezl sky Holse Tokyo, KIYONoRI KIKUTAKE, 19s9;
intr-o activitale persona16, de tipul vorbitului la UniveEitateaRissho Kumaqaya.FUt!4lHlKoMAK|,
telefon. Acesl lucru, suslineau ei, avea l9b/ 9b8 l,,nul)ony Ordld. KISHO KUROKAWA
1916
rmp rcdll profunde penlru o.uinte, pe cdre ei
le preconizau a fi adevirale ,,capsule" pline de
tehnologie; pentru instituliile publice, privite
ca relele Iegate prin noduri; ti pentru orate,
considerate,,terenuri" potrivite pentru
experimentare. lmagistica metabolittilor a
tehnooq 5m; brutalism; struct!ra sm;
datofat mult science-f ictionului.
Expozilia N,4ondial; de la Osaka, din 1970, a
adus ir atenlia publi.ulJi din lumea inlredgd
perfor'.anlele economice ale Japoniei, ddr )i
grupul metabolittilor, in caf e incepuseri deja
9:::'x#''.
s; apara divergenle. Niclodau membru oficial
elementare, platonice, ca fiind calea cbtre
preocupare centrale a arhitecturii japoneze.
Nagakin Capsule Tower - Tokio, Japonia,
KISHO KUROKAWA 1 972
Dezvo tarea masivi a t€hnoloqiei cons derau
adeplii m€labolismului lnsemnac; spaJ e
peuonaeput€aufi grupatein,,ciorch n " de
,,boabe' 1€hnoloqizate. precumcapsulele
nd vduale din acest bloc-turn. Acetti ,,ciorchini"
pot fi apoi nterconectali pin dlfer te miloace de
comunicarct iransporl,organizandu seasifelti
zonele publice ale orarului
Primarie-Tokio, Japonia, KENZo TANGE, I991
Iang€ a fost cel mal influent dintre arhitecli
tapon€zid n a douajumatatea secoluluiXX, iar
ideile sa eau adus o contibuli€ important;
melabolismulr.ri. D n lu.raile sale t6zii rszbate
preocupa rea arhitectului fale de formel€
indraznele ri fata de ulilizarea tehnolosiei.
Avand pen€ 200 de metriin;ltime, cadlrea
primireien€ printre cele maiinalte din Tokio.
organ zarea constru4iei face trimitere la speranla
metabolitiilor cA tehnoLogia va reconfig!ra
real ile dintrespal u public rice privat, peBona.
(! 'o t^ oa" r .mL o rol.r; id d al. o P toate acestea, cu toate ca, frind o crit ca a
\/ tendrnte,,rparute dup; 1960, ce au adresa modernisrnului, a avLtt oarecare afin teti
;Jldl d e ..r da "'i" de ^ p ",., d" rr . pr-rr cu izbucnrr e de nemu lumire, atat politice, c6t
pe care arhrtectura e pLltea transmtte 5i pe care ti comunitare, aparute in acelaSi timp.
modern smu ortodox pafea s; e inabuse. Roberl Venturi a fost primul ti ce mai eructtt
Sursele lui de inspifatie var au de la referinte exponent al cLrrentu u postmodern st in
stor ae a cultura populaf;, insa toate aceste .(t- r doua d 1lr.
;. J.'o'tl-
tendrnle erau iegate intre ele de angalanientui
"rl Lortea
Camplexity and cantradiction (1966) t
fata de plura srtulformelor:i a inte esur or. ln o oa Llp-1LrJ,o.ddrr Dl- rd"phi""m"-er
d.tL^ ra d.06. 6. ot d 1. apL - LJp, , a". d sa e (1965) a prop!5 o arhitectura bogat; in
modu in care arhitectLlra pUtea re ua leg;tura .iml oL, dmboIr"r.d | . J.t ;Jd.. i

cu oconle, cu tfadil a ti cu comunitatea cauza prin referinle a rstorie ti a cr trca

lrterar;. Ca student al lu LuisKahn,Vcntur a
/A CHARLES MOORE lr15 Itt'JI FOBERT c;utat se separe modern srnul de ceea ce el l
lal VENTUR L r.2!1 D EN|SE SCOTT BROWN considera a f bana itat e faodernismului
(n I911)tJAMES STIRLING (lrl26 rtt92).
corporatist, ma degraba indreptandLr-l c;tre
MCHAELGRAVES h l9l4). HANS HOLLEIN (r 191.,/,
TERRY FARRELL(n l9lE), ROBERTSTERN (n t9l!);
trad t e decet renuntand comp et la el si
IOHN OUTRAM (n I 914), LEON KR ER (n 1946) stabilind asttel t parul dupa .are s a dezvoltat
postmodern smLrlin SUA, unde diferenta
1fi
t-t
s ntaxa; amb quitate; feferint;; ron e, d nlre modefnrsm 5i ,,pomo' (postrnodern sm)
\-z ptLtrat 5n , s mboltsm consrsta adesea doar in mater alul/s sterau de
o r o,o d d l , or \.,/ 1 tl , o,po,dt 6l
I . odo ri.m | J.'ar
" "r
I
ofld I t. ton Ld d" Philp rotr | . 1. .o | . In.ro .ple
V dorninant; dupa al Doilea Razboi Mondia ,
^TB-
ucr;fi ale lui Michael Graves.
care a ar;tat miterile acestu
in relattonared
a ir -'opo ' 106 moo lr n Jloro I d, aoJ I ConsilierLrl pfintului Chaf es, Leon Krier, a
0 Staatsgale e-Stuttgart, Gemania. JAMES ST|RL|NG,
cu contextul, dar:iin cfearea inlelesurrlor. 1977 19A4
m;sur; o manrfestare a politicl democraticc :i vazut modernismLll ca pe o aberalie ce a Refer r e i dasi.i5nr. c!rn este.az! corn se, .onf,rma
Poslmodernism!l a fost r;spunsui arhitectilor la a comerlului, postmoderntsmul ,,arati altle. d strLrs comun tel e Aldo Rosst a c;utal tendntele sprc nronument. i e l!r5r r ng, insA ull
t pafele ascunse ale foTme oT urbane, mof'rmenta de dup; modenr t r. Culorile pLrrern.c
sr qereaza ! r cement pop0iBt, dr n parlerc;te\ra bu.all
considerandu- e stngura baze fe evantb
d- rl lJ r rf, tr,I
pp,lrt I drl 6, tJ ; :n lag"rura .L trdd t" I ;
o o.,'or,
ins; lara a se referiin raod deschis la aceasta al
"r',o
i o nni.l!.4 ntodern st; drn ot.
lar permisiunea de a se raporta la traditie a
ALTE CONSTRUCT]
e berat de constranger monLlrnentalu simt
tslrteria5.r! r Viena, ALrnri, HANS HOLLEIN,
al forme or al ui iames 5t dtng.
l9l2 l9T4tPrrzza d'Lrla New Orerfs, Lo! r,rn.,5UA,
CHARLES MOORE. l!,'9rl oteluril. D tney Forda,5UA,
coNSTRUCTI CHflE MCHAELGRAVES. 198/ 1990; 5ediulc.ntra DEfey
Casa VannaVenturi ChestnutHill, Ph ladelphla, C. iorn !,5UA, MIC HAEL GRAVES; 1988 l990rsrar.
Pennsylvania, sUA, ROBERTVENTURI, 1965 de pomp.re hle oi Dols ondri, Afglia, JOHN
a! a.esl proect, Ventrtria dovedt.i p: ;s ocontrr!fie OUTM[,l, ] 9E8
dc tr'i.i d rnen5 Lrf poate liboqar; in tnre$!r :emiieul
ene un simbol domcsl c !e.hi de cind lunrei; efecrr
!l.fLant de torm. a.opcris!l! du.e.r ll,lndul a !n
tronlon casc. iare.h bfur lerenrelorene !n otemenr
moderni5t bi .hlar consLr!ct n Ar.d,r @
a
v de deas!pra
'',drii " -\p r boh "do "t '.. , r I onutur. .rh tectLrr; corporrtistr, tehno ort !fir,
.!bhni nd totodat; separarea
 Combinatia dLntre gral ca sc -fi 5 n I960, cr ticul britanic de arhiLe.tLrA Propuso de l1ce, impreun; cu loan seducatoare : alinitat e clare cu peIoada
fum;rul d n ce in ce ma rnare de bunur Reyner BanhaTn a avart zat arhitecli I ttlewood (pe atun. d rectoare de teatru), tulbure a anilor 1960 pareau a ifd ca o
-o ealron cc de consuTn, l_n anr 1950, a c; acceptarea tchno oqie insemna aruncarea in planur e pontrlr Fun Palace aLr arhitectura a noilor posrbilit;ti
sch mbat relat a d ntre arhitectura 5 o dr- .bdjd .l. hl" . " l . L. llui reconl gurat uzanlele pTtv toare la ceea ce ar Atraclia obs-"s va a u Banharn fate de
tehno oql," Tehfoloq sm!1 dc5crie modu in recent. Modernismu, dupa curn suttinea el, orlad.;i|prao|1 p6. doldora|, 1 tehno ogic, iripreun; cu entLtziasmLtl siu
care a*rLtecl aLr lncefcat se acopere d stanta 5e innamolise intr-o ob5es € nesan;toas: t rnp ce proie.tul ,,Th nkbelt", g;ndit de el pentru stud uldc caz ,,Case ca forn efe"
d ntre r.agln e linand de dorneniulfantezrers egate de [orme ti de compozil e, tocmai pentru The Potter cs (den!m re daL; oras! Lti au contf blrit Ii a mode area arh tectLtrir
po b ld la a".ol. itedo,lo rdlol ,oooip cand mas nr e cu faotor: aparatele Sloke-on lrent din Staflordsh re, Anq a h -tcch vizibil; la lucrar e t rnpur semnatc
electrocasnice i e beraLr pc oamcni de I I o[. ^d tr 1. dao.^ottd d . l_ dt e . d," Richard Rogers s Norman Foster, det
A Fr( HpRD B-.r t'/ \sTtR rutttR o
r n7 r/8r RAY EAMES t
lerarh Lle socia c de trad Ie stovitoare. pr vit.i ca unealt; de reqenerare Llrbana s Foster era profund influenlat de afaericanLtl
!1, CHABLES EAME5
(l9i0 o ^.L l' a a tga. ^ <r ^ L tJdonrl
BA rainrio re socia ; Nic unul dintre pforocte
11912 1!88);RON HERRON 1994). Buakrn nster Fuler. Pcntru Roqers,
RICHARD ROGERS rn l'l l:), CEDRIC PRICE 1l !J4 20011. Ufu dintre e era ma mu t decat oriqina u nu a devenit realitate. tehno og a ef.t ca ea ce duaea catre
NORMAN FOSTERTn l9:5)r MICHAELHOPKINS(r Cedria Pfice, acesta, rnotivat de angajamentul G ru p! | Archiqram, atal prin doctrina, cat implinirea per5ona a, pe de o parte, si
1915);PETER COOK hr l9lajl RENZOPIANO(n l9ll). po t c in aceea: masure ca I de tehnoloq e, a
N CHOLAS GRIN,4SHAW (n l9J8) 5 pf n grafiaa sa, a avut de asemenea o dovada ruperii de trad tie 5i convenl e,
vazut in proiectele arhitecton ce oportunit;t nflLreritA putern ca chiar dac; incercarie pe oe a ra.
tehno oqie, uminozitate; efic ente, spec f ce ocu ul 5 timpului or de facl Lafe grupulLr de a trans{orma proiectele if
structura a reofqaniz;r societ;lii. lmag nie lspit toare realitate au fost contracarate. maqist ca lor
 coNsrRucTltcHEtE
<a centrul Georues Pompidou - Paris, Franla,
RINIO PIANO TiRICHARD ROGtRs, I97l-1977
P ano ti Rogers au catt gat concursul de proLecte pentru

centrul expozilional cu o lcrare avand oviziu.e radica;

ce pretindea ca ,, democrat zeaz; " accesul a art).
construclia areo seriede nivele f;r;coloane sau pereli,
astf€l c; ob ectele, carlile ti atelierele pot fi atezate
oriunde O astfel de caract€ristic; constructvaa
necesitat eforturi ti trucuri nr!cturale considerabile. 1n
umpce utilitatile necesarc c matz;r tiiluminarii
spaj I or expozilionale au fost arezate in spatele cbdirii,
dandu- -se o expresie monumenta;.

) Sainsbury Centre, Universityof EanAnglia - Norwich,

Anqlia, NORMAN FOSTER, 1978
Ratiunea de a fia arhile+ilor,,h tech'brilanicia
conetituiLo transf ormarea ln f orrne expresive a nructurii
tiut ltil or, precurn nnaaliile sanitare t de dimatlzale.
Ac, structura tl ut lit;lile impart o zond definlta cu
alutoru panilordeolel, mod fcand lumina ti
temperatura dlnspre exterior astfe lnc6t sa f e optima

ALTE CONSTRUCTII
in Anglia
c id rea Lloyds tondra, RICHARD ROGERS,
l9/8 1986.,nno 'd.rori - \F*po1. oulhWcF\.
RICHARD ROGERS, I 980 1 982j Laboratoarele
schlumberqer cambridge, MICHAEIHOPKINS,
1985r haginat on Headquarte19 - Londra,
RON HERRON, 1990

in SUA
casa Earnes LosAngeles, ca ifornia, CHARLES EAME5
ri RAY EAL4ES, 1 949

ln Canada
PaviLionLr SUA (domul geodezic) Expozilia Mond aa
de la Montrca, Quebec, RICHARD BUCKI\4|N5TER
FULLE& 1967

metabol sm; rationalismi

I i"T'J:ff#*'

italianulAldo Rossi, aceste forme furnizau
analogii cu trecutul, pe care arhiteclii le-au
refolosit interpretendu le ca esenle
abstracte, ti nu ca modele de copiat.
Rossi a fost puternic influenlat de picturile
lui Giorgio de Chirico, iar clSdifile sale sunt
impr6ttiale, ca ti cum formele lor ar incerca
se vorbeasc;, insi nu pot s; o fac;. Ceea ce
ar putea ele sb zic6 pare a veni din ins;ti
esenla tradiliei lor culturale, iar
imposibilitatea de a o face trece repede de la
amdrdciune a tragedie. Neoralionaliiti au
v;zut acest ucru ca pe un rezultat inevitabi
al crizei culturale generalizate ce a urmat
dlipnar prodLse de caprtd rsm. de rdlism ii
de comunismu sovietic. Teoriile lor se bazau
putern c pe concepte sociale Sipolit ce.
Pentru a depaii aceast; disjuncl e, Rossi a
ddoprat Jnp e a(pecte alp supraredl s-Jlui,
jonglend cu formele iidlmensiunie; un
ceainic prolectat de e are lorma unei c 6dir
iar o cl6dire are dimensiuni impos bil de
eta onat. Pentru Ungers, schema r;mene
constanU, sublin ind un sistem abstract de
organizare ce conferd coerenl6 forrnelor.
coNsrRUcI -cHEtE
< CimirirulSan Cataldo- l,4odena, ltalia, ALDOROSSI,
lncepand cu anul 1980
ln viziunea lli Ro$ , .imitirul este un orai al rnorl or.
Pentru Rosi, un orat e o co ecl e de formearhet pae
ce au rez nat tiau evo uat de a lunqulistof e.
Mon rnentele sunt osuare e colorate in rotu :i cotul
u
crernatoriu u, iarr;m;tilele !manesunt atezate, precurn
caseecelorvii, in cEdnisimple, pe,,nrazi" cu arcade.
V Centrul de Arta Contemporan5 al caliciei - Santiago de
Compostella, spania, AtVARo SIZA" 1 988-1 993
O formi aparents mp; dezv;luie treptato complexilale
extfaord nar;, generaia de reacliile la stor a locu u, de
monurnente € din vecin;tater de tiparLrl 5trada . Pe
ldnqd'-^na ad"'r- F ..lddtrF"e'r" ro1"dr" "
asupraoratulu, istoieiiic!lturiisale
ALII CONSTRUCT{I
Cara Unqers- Kdn, Gerrnan a, OSWAID UNGERS, 1959;
Complexu de locuinle Gallar€tese- Milano, ia a, ALDO
RO55l, 1970 1973;tcoala secundara- Morbo nleriore,
tlvella, [4AR|O BOTTA, 1972-1977; Biserica Santa Maria
de Canaveses - Oporto, Portuqalia, ATVARO 5lZA,
1990 1996
,
raliof alism; neoclasic srn;
@
g
iehfoloqismt ecoloq sm

/-l
f!
Neoralionalismul, spre deosebire de
v alte curente premerqatoare, nJ qede
1 ga.rrFa Llor baze pFnTru arl'rrectu.a pr 1
inlelegerea tiparelor oragelor clasice
europene, in detrimentul structurii sau
formei abstracte. Dezvoltarea acestor ora'e,
suslin ddeplii neordl ona snJlui, evo'Joaza
in jurul unor Jorme ce persist6 chiar I cend
funclli e lor se schirnb6. Ca purtStoare ale
valorilor 5i ideiLor cuiturale, aceste forme
au devenit elementele esenliale a e
noilor proiecte.
|l Neoralionalismula aperut in anii
V 1960, concentrat in jurul necesitelii
de a relua leg;turile cu mottenirea orafelor
istorice -in special a ce or din Europa
continentald , care scapasere de ravagiile
industrlalizir iti de cele ale razboiului.
Adeplii neoral ona ismului au respins
conceptele rnoderniste privind formele
urbane, suslinand ce intreaga ,, lesaturd" a
unui orat - strezile, cledir le obiinu te,
monurnentele - era importanta p-"ntru
caracterul acestuia. Aceste elemente
evolueazi 5 se consolideaze in timp,

o OSWATD UNGERS
ALDO ROSSI (1 93 1
(f.

(n. I 933)t MARIO BOTTA (n. 1943)

1926);
-1 997); ALVARO SIZA
devenind forme ce persistd lndiferent de
funclla pe care ajung s; o lndeplineasc;, ln
ele fiind intiperit subcontt entul colectiv.

o orat; tlp; istorie;

forme
Pentru doi dinlre cei maisofisticali
neo'auoTaIstr, germdnul Oswald Urge , sr
(l De, orr L( | \ i. mL . .o- orlo.re qreodie
I arhiteclii cu inclinatii spre teor e sl-au indreptat
\./ -r psrla oe gra-te tTra.oTsrruar,"rsm t
conceptele literare a e ui Jacques Derr da, a
incercat sd dentifice teTenul pe care se puteau
ir.oln ro p 'or-e. plira dp In\enu\ .dte. si
incercerile de a diversifica baza teoretic; a
arh tecturii. Aceste tendinle au apdrut in antl
1980 ca reaclie la ev dentele neajunsuri ale
convenll or moderniste, ca ii la posibilitatea
pribLrsir totale a acestora.
/a GUNTIER BEHN|S(H 1 . o,/T.tRANKGTHRY
l^, (n lo,,),PElcRtrstNIlAN n lo..r BTRNARD
TSCHUMI(n. 1944)i HELMUT SWICZINSKY
(n- 1944); ZAHA HADID (n 1950);WoLFPRIX(n.1942)
..bai inteles;
at\)
\-/ negat vrsm
al Schimbarea politicii econom ce s un val
V de no teorii au f;cut ca arhitectura
an lor 1980 sa fie extrem de diver*, cum nu
mai lusese de peste o general e. Atet formele,
c6t ti conlinutul nte ectual al arhitecturii
dernonstf au aceast; diversitate. Tabuurile
egate d-" raportarea la arh tectura trecutului
au dispArut, Fiastfe istoria arhitecturiia
devenit un catalog de mot ve, in timp ce
dlanlidra.rpevolLrlllaInLeeLLuale . Jmeste
cazu poststructuralismului francez unde au
gAsit analogii cu intentiile lor de a r;sturna
canoanele moderniste.
Una dintre descoperirile f;cute in istoria
arhitecturii a fost constructivlsrnul rus,
care a avut doua puncte pr nc pale de atractie.
n primLrl rand, acordendu-i-se doar un
nteres redus in istoria modernismu ut, s-a
pLlut tleLe LJ vedored pF rF orig 1i e )dle \i
pPsle lpmd do^ IndT.d d,o'u Jtdrf lpr IL in
societate, acordandu-se atenlie doar
inventivitalii, ca dovad; a libertalii creatoare -
impli.dnd , l^.dr ( d arl^ 'ert rra er o o dr:' iplira
autonom;. n aldoiiea f6nd, deoarece clrrentul
constructvist, fiind un ,,I;star" al
modern srnu ui(prea pulin ingrjit), era un
antidot pentru postmodernism, ti astfel a
devenit mandatul de care era nevo e pentru
contrnuarea rezbo ului deo ogic.
Intre timp, cercetarea slntaxe modern smului
s-a aprop at de lingv st ca poststructuralist;
a Lr Derrida. De5 incercdrile de a folosi
deconstructivismu direct in dorneniul
arhitecton c nu au fost incununate de succes,
au exrstat c61va terraeni, precum
,,diff6rance", care pareau aplicablli
aTnesteculu intelectua al arhitectur coNsTRUCTI-CHEtE lormlla m;temat ce .omplexe, ce pot f afd zate si
L
l Muz€ul Guggenheim Bilbao, Spania, FRANKGEHRY, connrriite m! t!m ti uriateipllcr d (ompltere or
Expozilla din 1988, de la Muzeulde
1991
Arta [/oderna din New York, cu Gehry a re(r!convent e rrhiteclurale pr n lucrarea s.. ALTE CON5TRUCJII
tem; deconstructiv smul, a incercat ce,r maila moasa clrdire de tp no! a an or 1990. Parcul Vliclre farE. Franla. BERNARD15CHUMT,
se explce aceste conexiun , degi mai Cu al!torul progra me orde.omputer foloeites a . 4, p. nr 4.\ a .a hr ohro
degrab; a perut 5; arate inerenta lor
proiectarca avioafelor de !pt; eli dezvoltatformee Athen!, Ohio,5UA. BERNARDTSCHUMI, 1990, Attc
compiexe, pacate c! ttan str!(tura d. rezistefra
Lr, Conver!of Vena. Austr!, WOLF PRX SiHELMUTH
instabi rtate. insA nLr s-a prev;zut ca ocupand !n spaliu neob sn!lt, iftreinv.he! extenor s 5WICZNSKY, 1984 l988tHy5oar Un vcrslatea dirr
domen ul Tera pe punctulde a spatirl," deexpunor. d n nteror st!ttllnrt, Gerrndnia, GUNTHERBEHNISCH, 1988;Vitra
cunoatte o dezvo tare exp ozvd ce We ar.f Rhe r, Germania. ZAIIAADID, 1994
avea sa permit; aonstruirea tormelor
t centrul de StiinF - Wo fsburs, Germania, ZAHAHADID,
2005
vizionare proiectate de arhitectii cariera u Hadrd, dupi prezenl,: lui .r expozrtra d n 1988
prezenti la expozlt e. La inceputu de laMuze! do Arta Modern:, demonnreaz: dtar
noulu m leniu, termenu p!nctele iorle, cal sipe ce e nrbe. e arh tecturii connru.tlvl!m; met.rElionalisml
d-.o i ..rri.iror.' oa6lorelenL-
@
,,deconstructivism" rem;sese
inqropat sub spectacolul forme or
exlTaoTotnare.
prezenti sri c. Totuei, in ocsr sel!5tfce prin frag e
.na oq cu leora lerar; esoterici, lrh t,a.tLr a preferat,
in lcrArib sa e rc.cnt€, s; fo ote.5ci forme der vdrc utr
g

ra Ecolog smul e ,,zona" spre care au m grat
\t exponenlii curentului hFtech cand
suspiciuni e privrtoare la ncapac tatea
tehnologiei de a genera forme prin propr ile
puteri au luat amp oare. Pr n contrast, cdutarea
unor solutiiviabile, rezistente, oferea un rmperativ
..o'al ppnrru a lLrsl 'r.a abordarFa rF\ olu-ror ara
a formelor 5 materialelor fo osite adesea
utilizand la pro ectare simul;ri pe computer.
EDWARD CULLINAN (n. 1933);
NORMAN FOSTER (n. 1935); MICHAEL HOPKINs
(n 1935);RICK MATHER h. 1937); RENZO PIANO
(n l9l7) IAN RITCHIE (n 1947);
o rezrstenla; conseruare;
tnovatte
o
a
Ata cum raliona ismul structural s-a
fo osit de pr nc plle matematice pentru
fufniza un mot v ob ectiv anum tor forme
arhitectonice, ecologlsmul analizeaz; ral onal
princip ile viabil t;l I 5i posibilltatea aplic;r
inovaliilor in desiqn sarcin; pe care inc6lzrrea
globa; o transformA in urgenla.
ln trecut, aceast; analize se aplca la
experienl6: cladirlle autohtone, construite cu
tehnici ii materiale locale, a caror form; era
pprfp.r adaplal; mFdrJlLr, tL1l.J mu - m,
rez stente Si maiapte a face faF cerlnleJor
specif ce decat clddirile cu estetlc6 strdrn;
Lon. IJrLe dI mdte ralp r Fob )rJrte. Cu Ioate
acestea, programele de coraputer pot prevedea
cu acuratele performanlele une c Sdir 9i pot
efe( ele Jne sLh -bdl mirore de de>igr.
'lJdi"
Astfel, designerii pot fis gun ca proiectele lor au
'o'ma, oflonra'ed qi I nrsa'ea opt - p ppll'L
anumite a.tivitil, ln anumite locuri.
Pentru a obline o cl;dire viabil; e obligatorie
abordarea holistic; a tuturor factor lor ti
condiliilor de ordin f zic, precum 9i apreclerea
fe[ lu rn care .ot dcettr [dL.or :e rdpo teord ld
f unclia clidlrii respective. Elementele estetice
var az; ii ele. cu doLr; saLr trei inveli5Lrri de
coNSTRUCTitCHETE
e Centftrl ultulal Jean MarieTjibaou- Noumea,
C
Noua Caledonie, RENZO PIANO, 199'l 1998
Connruil pentru a celebra c! t!ra locah Kdnak,
.omplexul, cLrpr nzandze.e.,tcoc din lemn, esteo
in.ercarede aimbina trad t er maleralee oca ecu
avansateie cLrnott nte tehnoloqice oc.denra eo
aborda'e ce dovedege un maimare siml a
responsabi titiidecal g oba zarea
V cEdhe debiroui Stockley Park, Londra, Anslia,
AN RITCHIE, 1990
r. unbrdr ooa-,. p-r,rdp 'l'r'drdl
DTLFJ.'u.."de-o n.p,/p a ..tddr" ontormd
imag n r a$eptArilor rned u ! de alacer modern nu
este ob qdtor Lr ii ,,risipiloare cLr resurrele nalLrrd e.
ALTE CONSTRUCTII
inAnglia
Podcullis Ho!te Londra, MICHAELHOPKIN5,
1989 2000, C;m nen!dentetli EanAnglia UnveBty,
Noffiich, RCK [,4ATHER, ]991j Archeolink V rtor
Cantre Aberdeefsh re, EDWARD CULLINAN, 1995;
TurnulSwr Re(,.rhe che* n") Londra. NoRMAN
FOsTER, 2OO4
stic; care sd aclioneze pe post de tampon
(aL. dimpor'ivd. , oldL.tor peltrJ , d durd.
chrar siserele pot fiirnpiedtcate se nsipeasca
energia, in t mp ce dale e tt structura de
rez stenli pot fi folos te pentru a absorbi
surplusul de caldure si a-lemite in cazu unor
temperatuf mar scezute.
@
I
Ocazional, arhitectii profite de pos biltatea
de a modela o cladire intr-o man era !rh tectura corporatrst;; ratona sml
neobiSnuit;, imbunatblind venti atia sau
um narea naturale. Totus, intr-un orat, de
exemplu, cladir le pot s; aibd forme bine
determrnate, ata cd imbunetalirea
perlormantelor unei constructii banale poate
]a( e.ird adSuqaJa" Jror (ofdLi le ct, otLr
suplmentare pentru a faciita mitcarea aerului
d n;untru.
"daLgiri
Pot exista si nenuTn;rate alte
.a.a ra tie irvi,/ibile ..r rorusr sd d
etect, modif cand proport ile in functie de.are
bd
exper enla arh tectural; r;mane vizua a sau
depinde de alt st mu i.
 nuneroc-ed re fd.rhrdu. tol- do rar.u ^"de u\.
configura'!ia spalial; a oratelor.ln plus, Congrexpoda o deedespre ceinsearnna pentru Rem
produse e electronice de larg consum sch mb; Koolhaas, fon datorul Biroului de Arhitectura

felulin care percepem ambientul.
Modernismul a fost doar o etap; dintr un
p o(e5, ti ol|(;t de rrdre dr fi [o5L 'o|ld so.
incercarea de a recrea trecutul nu e altceva
deL;. ser ti-er tdlism inul' . So( ierdred, dd( a
Metropolitan;, notiunea de ,,m;rel e' - condllie care,
susline e, scoaled n crrcualie tradilionalele conceple
arhitecturale, deacumlnvechte. Spatiilevastesunt
diferenliate doar pin utlitate, iar dirtan!a d ntre
p"rinelru>.enuue.lepF"ndr"p-'l L.d'drddd.,
poata reve a inrreaqa actv tate din interior

nu chiar arhitectura, va face ca formele

ALTE CONSTRUCIII
modernismului, indiferent de inlelesul pe care 5talia de feribot Yokoharna Japonia, ALEJANDRO
l-au avut, se devin; demodate. ZAEM POLO Ti FARSHID MOUSSAVI, 2002j Federation

Koolhaas vorbeSte despre restricliile
,,zebrei rrordairpart[e d clddil|lor in [;5ii
aherrantF de qpaliu .i slru.rura - caJ16 5a
tr
spargd aceste ,,straturi" in suprafele
desfi5urate care pol, eventual, se corespundd
L1FifL1.rii, desr nJ F o.e.rnta obligato.re
Square Melbourne, PETER DAVIDSON r DON BATES,
2002i schau ager Foundalion Basel, Elvelia, JACQUES
HERZoG r PIERRE 0E MEURON, 2003j V a VPRO
Pil\"' un Od dc. WINNY MASS. JACOBVAN RllS i
NATALIEDEVRIES, 1997; Muzeu Evreiesc Benin,
Germania, DANIEL LIBESKIND, 1999;Het oosten offce-
Amnerdam, olaf da, STEVEN HoLL, 2000

Toyo to, in a sa Sendai Mediatheque

(1995 2000), d n Miyag, iaponia, face un
lucru asem;n;tor: in oc de coloane solide de
sus'linere, mediateca are turnuri alc;tuite din
tubur de olel rdsucite ce permit oamen!lor,
deconttr!ctiv sm; raliof alisml
informalieiFi energ ei se c rcule printre ele.
@
Ca punct in care estetica devine o relalie
economice, cLrmpAr;turile constltuie
activitatea metaral onal std fundarnentala.
g neoraJ onaljsm; ponmodernism, arh tect!r;

Treptat, mici magazine elegante capetd statut

A, Metarationalismuleste ceea ce
\t intampli in arhitecture atunci cand
logica economistu ui James Galbraith, in a
.arul opinie, in societatea bogata, nu se face
o distincl e intre ux Fi necesitate, se
intalneSte cu comp exitatea 5tiinIei, cu
capacitatea acesteia de a r;sturna logica
structurala. Rezultatul este o desfetare de
T;varialie;fractal; reglabil;
se -\
lndoire
de galerii de arG, obiectele prezentate
<.,/ inAuntru capetand nol va enle.lntr-o noU
Cartea ui Rem Koolhaas. DelirouJ f nale de relativism, acesta este decorulae
^ New York, a1oape ca a reuSit se determind dace o bucatd de leseturA este arte
-
demonstreze ce mancatul stridi lor, imbr6cat sau imbr;ceminte, ori dac; o bucat; de metal
doarin m;nuti de box, la etajul 9 al este bijuterie sau scu ptufa.
Downtown Athletic Club, este o activitate
logic6 pentru un burlac din marea coNSTRUCJI CHErE

experienle prezentate in nteriorul unor metropolS. Capitallsmultarziu s a combinat e Maqazinul lods - Tokio, Japonia, arhitect:ToYo lTo,
2004
forme fenomenale. cu suprarealismul 5i, sub influenla V"q",,tr pe de .'dJd","nrrTod"
"F" lFFrddFd
cinematografiei, ai stabrlit termenii une desqnu u de avangard;. Aici,lto arataca pr€fer;
n TOYOITO, . 9d ,. REM IOOLHM5.n l9r!'.
noi realitdli; poate cd relativd ti instabild, struct!r e generale de matematicile cornpexe, sinu de
5, DANTELL|BESK|ND (n
1946) STEVEN HoLL
intr adev:r, inse spune Koolhaas aia fzca newtoniana, pentru a definiun camp deexperienie
(n. 1947)j JACQUES HEMOG (n. 19s0)l
PIERRE DE MTURON (n. I950); PETER DAVIDSON este 5i modernlsmul.
(n. 1955); DON BATES (n. 1953)tWNY MA'As (n. 1e5e); Aceasta e logica metaralionalismului, care
iAcoB VAN RUs (n 964); NATHALIE DE VRIES
) congrexpo (Lille Grand Palais) Lille, Franla, REM
1
iti are rdddcinile ln fi ozofia de consum, in KOOLHMS /SIROUT DE ARHITECTUM
(n. 1 96 5); ALEIANDRo ZAERA-PoLo (n 1963);
ceea ce priveSte felu in care masele schimb; MEIROPOLIANA, 1 994
FARSH|D MOUSSAV| (1e65)
Urara sala deexpozitie iicentru de confer nl;, alatui de
atAt natura relaliilor economice, cat li

(l 744-l 767) - Ottobe!ren,
AbaliaSaintDenis
(1135 1144) (bn96)Paris,
Ail Hallows by the Tower
(1765) Londra,An9la
AllSaintr(1850 r859)
Anqle Franc (cca 1546)
Xl)
secoLu0 Cambodqa
ArcheolinkVisitor Centre
(199s) Aberdeensh re,
(1806 1835) Pars, Franla
AculluiTirus (82 d Hr)
Ashbridge Hose (lncepsnd
c!1808) Hertfordshire,
Auditorium(1887 I889)
B
BancaAngliei (1792)
BaEjul Dnieprcges (1 932)
(178s 1789) ParB,
Basilic di sanra Maria del
BloculEigen Haard (1921) - Etechteion (42I -405I Hr) I
(1063 1085) Venefia, (1722 1725) Kent,Angla contempo.an6 al Galiciei (1927 192e) Mos.ova.
(1948 1993) santiagode llGesu (1s68 1584)
castelul Pomme6feld€n F
(1823 1847) Londra, Colegiul Clare Hall (1 967)
Fabrica de nicld Ford (l 822) RedentoG (1 s76)
(1 s46-1 s49)-Vicenza, talia Centrul ceo€es Pompidou Unive6 tatea Cambridge, ll
11971 1911) Pat e, Ftanra
Bazinul pinguinilor(1934)- B tish lvluseum, old caneulVauxle-vicomte
zooloq ca Reqent
Fabftalnmc(1980-1982) IndiaArch (1921-1931)-
GrSdLna (1657-1661)-Maincy, colegiulKeble
(1852 1857)-Lo.dra, (l519 1547) Val€aLone, (t868 1882)
Univeu tateaOxiord, Ang ia
Bauhaus-Dessau (1926)-
Burtington House (the Royal (1661 1678)- Par s, Franla ColegiulMa) c (187s 1879)
Fatehpu sikri (r s69-t s80) -
lantaManta(I726 1734)
AGdemy)(1717) Londra, (1125-1729)-Land(a,
An9lia
cated€la din canterbury
(1950-19ss)- Norman, (1096 I185) Canterbory Fedealion5qua|e(2002)
coloseum (70-82 d.Hr)
christchurch 5pitalf ields adminislraliei (1 9s7-l 963)
(r897 1903) Amsterdam,
(1723 1729)-Londra,
Bedford square (1 775) Fema Ga*iu (1924-1 92 5) -
(Enge) Lnbe.k, German a
E@nomist" (1959-1964)
c chryslerBuilding (l 930)
Belvedee (1714-172!)
Karlskirche(1716) vena.
(1938)-Berin, Gerniania (1093 1132) Durham, ArhtecturazgSrie norior
(1960 196!) Berln,
Cimitnul san cataldo Gallaet*e(1970-1 973) -
Capela Pei \1429 1446) Kings College Chapel
(1860 1868) Pars, cated6ladin Mexi@ city G (1446 1s1s)
(1585) M€xcocittMex. UnLve6iialea Cambr dge,
citadela (cca 600d.HL)
Weisnhof*idung (r 927)- Unive|sitilii Yale
Londrei(1086-1097)- (1951-r9s4) NewHalen.
Arh lector, precolumbian;
(1211-1290)-Rhe rns, KirbyHall(1570 1s72)
clidirea comercianlilorde Norlhampto.shire, anql a
textile(cloth Hal) Gliptot{a(1816 1834)-
Bibliotec sainie Genevilw (1202-1304) Ypres, Belgia Palais)(1994) Lille,
(19J3 1937) Mnnchen,
(1845 1850) Paris,Franla Kunnhislorisches lvluseum
(1163 1250) ParB,
Grcg Affleck House (1 941 )
(1835-1868)-Lond.a, Cudea Regal5dellniie
pedig (coniplex de B oomfle d Hils, Michigan,
(1929-1933)-Praga. ceha Casa de (1868 l8a2) Lordra,
apartamente)(l928 1931) catedrala Sagrada Familia
La Madeleine (1806) Par s.
clEdirea Padamentulua dan H
candges(1990 1996) Kotte(1979 1982)-(enq5) D
(1932 1936)-Como,ltala Domul Bazilicii san Pieto
Het oosten office (2000) -
(1s47-1590) Roma, Engineedng Building
(1991) EanAnqia (1959
clsdi@p miriei(1991)- l96l)- Leicestet
(1555 1560) Moecova, Holkham Hall (iicep6nd.u
E
casa Nobililor(suCasa CEdirea primdriei seindjoki EdinbuEh, Oratul nou LelsHouse(19s2) New
Biserica sf inlilorseryiu ti (1958-1960) Finlanda
Cavaleilor)(1641 1674)- (l 970-1 972) -Apledoonr.
\1 731-11 4a) Pait, ltarra
Mka Moscheesf. sofia)
(s2s-s30)- cladirea Secersion (l 898) UoydsBuilding
Cda Rotie(1859) ElEkorial(1559-l584) (1978 1986) Londra,
Centrul de Stiinla {2005)
(r987 1990)-Florda,sUA
(170s-r 720)- casVannaVentud(196s)- centrul cuft urallean-Mad€ EmpirestateBuilding Loggia dei Lanzi
cheslnltHi , Ph lad€lphia, UniveuitsJiiMadEs (1931) NewYork, (1949 l9s4)-Norfolk, (1376 1382) Florenla,
Tjibaou(1991 1998)
No!mea, NoLaCaledonie (187,F1879)-Madras, ndia SUA
Arhitectura 296rle nori or
L6clubes(1967-196e) Memodalul egineivicto a Palae Rezonico 667)
(1 Sant'AndPa (1472 1494)-
ciudad de N4exlco, Mexi. (1901-1921)-Cal.utta, (1309 1424) Venetia,
\1167 1171) Bath,
(1838 r841) Dresda,
Poarta plutitoarc" Torii, sanf Andrea al Quirinale
Mohenjarc-Darc ri Harappa "
(1925 1926) Newport 11446 1451) F otehla, sanctuaru ltsukushima linja Royal Pavilion (181s 1823) (1658 1670)-Roma,ltala
(m jlocu mileniului llli.Hr) (1568)-5e n€'etM:me.

(1956-1973)-5ydnet
Palazo carignano (1 679) - (1642-1660) Roma, ta ia
Monticello (1 769-1809)- Poana bhiar (60s-s63 i.Hf)
t!4achu Picchu kca 1 s00) Vrginia,SUA Sacsalt'uaman (cca 1475)
(1407-1420)-Oratu
OperaGamier(1861 1 874)
Palm House, Kew Gardens
Arhileciurd preco umbEna Arhitecturi precolumbian6
Monumentul lui vittorio
Poarta Leilo kca 1250i.Hl), (1656-1657) Roma, tala
lvladinat alzahra (936 Emmanlelell(188s-r9l 1)- sainsburyCenlr€(1978)
d Flr) (16n96)cordoba, oratulcUrc(14s0 1s32) Unive6 iy of Easl Ang ia,
(1881-1890)-Baroda,
5anta L4ari: delle caEei
Arhitectur; precoLumbEn6
tvbrmantul lui Humalrn
MadonnadisanBiagio (1s85)-De h,India 1000 1200) Iiahuafaco,
orfelinanrl din amstedam Panthen (118 126 d.HL)
(r519 1529) Palatul Luvru, falada de est 11243 1249 G6zie
(1 957-1960)- Amierdam, Pat s, Santa N{aria delle
Arh tecto15 precol!hbiani (1492-1497) Miano,ltaia

Palatul egal din Cas€da (1989 2000)-Londra, Salinaregali(1775 1779)- santa l,4aia Novella (farada)
Magainul de biuterii OdelChambe6 (1982-1993) Parc,Franja
schullin (1972 1974) (1464 1865) L verpoo, (14s6 1470)-Florenta, alia
l,loscheea Al Azhar (970
Parthenon (447 432 | H r) - Pode DauPhine (inlrare la 5alon pentru micul dejun,
Magazinul UniveEal Carson lvluzeul Soane" (468 483 d.Hf)-Roma,
ospedale degli Innocen( "5irlohn
Piriescotr(1899) chicaqo, (1419 1424) Florenta,ltalia (1812)-Londra, Ang a
(r610 l6r6) stanbu,
(1929)-Barceona,Spania
P Pahtu| stoclet0905 191 1)
a Fontane(1633-l667) (2001)-Base, Elvefia
lv,lar€ mdhee (706 7 I 5 Paddington station ( 18s4) Pfl ilionul chinezes. (l 760)
(78s-987d.Hr)-spai a QubbatAl'sakhE(Domu
nefcii)(684d.H1)-
(1922F1925) Utrechi,
Maele lemplu al lui Amon
MueulAltes(1824-l 828) - (1711 1722)-Dresda,
Petmnd Towe6 (r 998) - Incurabili (1 s90)- Roma,
Kuala Lump!r Indonez a
(lsl0-323i.Hr)-karnak. 11151 1762) - lordta, Qutb Minar(1199) Dehi,
Arhitecrura 296r e-norilor
Eg pt SeagramBuilding
Muzeul de lstorie NaturaE Piata Covent Garden (l631) San Gioryio tvlaggiore (1954-19s8) NewYork,
(r8s4-1858) oxtord, Palazo chieiGti (1 s49) (1s66) Venelia, tala
Marel€ Zd chinezsc (21 4 Pagoda de sud, Fanq-shan R
l Hr) China (ll7d.Hr) Hopei,chrna Arhiteclura zq;r e norilor
Pia?zad rtalia(1979)-New RCABuildinq
5an Gidanni Baflrina se<retariat 8!ildings
l'.4uzeul Gandhi Ashram ra|azose||e( 515- r)i5) (1931 1940)-Bockefeler (1960-1963)-F orenla, (1912 1930) NewDethi,
tv4arirhuis(1633 163s)- (1963) Ahmedabad, ndia
(1338-1390) Granada, Arh ie.t0ra zgarie-nor lor
Piazza san Pieiro ( 1 6s6)
Muzeul Guggenheim Palazo della cancelbna San Lorenzo (l42 I -1 440) sediul central al lohnson
(1912 1930)-NewD-" hi,
(1486-1496) Roma,ltala wd(1936-1939)-Racine,
(1924-1930)- Mo<ova,
(1623 1668) Rajahstan, Paramida soarelui (cca 2s0
N d Hr) T-ootihoacan, Mexic san Sebastiano (14s9) -
ArhiteciurA precol!mbiand RegentSPark(ircep6nd setnote
Nagakincap6uleTMer (144+1442) !rbino,ltala (t 803-1 81 5)

(1957-1960)-
(17s4'1762)-5ankt (cca 26ll 24981Nr)-
(lanqi)cano. Eg pt (ncepandc! 768 d HL)-
(1s32-1536)-Roma.ltala
(Engd)Luxor, Egipt sfinia Solia (s32 537d.Hr)-

sen€feru (Piramida Rosie s sanctuarul shinbinde la

(1702 1714) Melk, (1866 1883)-Bruxelles, (1444-14s9) Forenta,
RomaEUR(1937 1942) KamijiYama(701 d.HL) snr'xul(cca 2800|.Nr)
(1922-1923)-Paris, Franla Bega
2600i.Hr) Dahshur E9 pl G zeh, Egipt
(1664-1669)-oxford,
T
(l 958-1 962) -Aeroport!l (1967 1968) Kumaqaya, A (1s98 1680)
CANDLIS, Georges
(19r3 r99s) (1452-1519)
TajMahal(1630 1653) AALTO, Alar(189&1976)
CHALGRIN, lean-FranCois DEARCINIEGA, Claud o
SkyHou*(1959) Tokio, ADELCRANTZ,CanFTednk \1667-1154) rh€rese(17J9 I811) 11527 15931
1300-1200i Hr) (1817-1826)- 11116 1196)
CHAMBERS,WiIiam DE BAUDOT, Anatole
St.AugudineS 5UA (rs99-1667) (1723-1796) (1836 1915)
(1846 1851) Ramsqate, Ihe crystal Palace (1 8s 1 ) - (172&-1792)
Tempietto (1s02-15 r 0)
BOTTA, Mario(1943 ) CH sHOLM, Robert
AGHA, 5edelkar Mehm-"t (r 840-19r 5) (1530-1597)
(1550 1682)
\1743 1172) Bauaia, BOULLEE, Et enne Louis
(1397 1905) Paris, Templele de la Agigento DEKLERK,Miche
\112a-1799) COCKERELL,Sam!e Pepys
(s10 4301.H1) - 5icil a, (1884 192!)
11754-1A27)
Mlaimpedals (1620) \1404 1472)
Tods store (2004) Tokio, COOK, Peter(I936 ) DE LAVALLEE, Simon
(1863 1865) Londra, 11444 1514)
Templele de la Khajuraho (1590 1642)
Vila luiHaddan
CORREA, Char es(1930 )
(124d.Hr) T vol, D BRUNEL,kambard K ngdom
DELORME,Ph ibed
TorrcVelare(19s4-19s8)- (1806 1859)
St.PaulSChurch (t 510-1570)
(1631 1633) Covent EA|LLIE SCOTT, Mackay CRONSTEDT,Carlroha.
Hlgh(186s r945) \1749-1777)
kca 500d.Hr) \4lla sallye (1929 1931) BRUNELLESCHI, Filppo
DELLAPORTA, Gia.omo
TEfalsar sqoare (1 840) - 11371-14461
(1537-1602)
Arhitectura precolumbiand CULLINAN, Edward(1913-)
(19r4 1981)
Templul cerurilor(1420) Villa Seurat(1925-1 926) BLJCKM NSTER FULLER,
(1672-1687)-Lond€, DE MEURON, Piere(1950)
Be!in9,Chna TurnulEinstein R.hard(1895 1983)
(1917 1921) Pocdam,
Vrtra ( 1994) - f862-r946) n DE
(1s67)
TOLEDO, Juan Bautisla

(1408 1300i.flL)-
lsle of Dogs (1 988) - E9 pt TumulSony(1s76) osaka,
DAB BIENA, C useppeGallr
(1902 1988) 11696 1751) DEVRIES,Natha e(1965 )
BURCES,Wlram
(1827-r881)
Staatsgalede (1977 1 984) - 880 d.Hr) Angkor, Turnulswi$R€kuno<ut
DACORTONA, Domen co DIBAFTOLOMMEO,
(1907 1911) Uzw, (r79s r860) (1495 1549) M.helozzo(l396 1472)
BURL NGTON, Lord
(2004)-Londra, Evela
11694 1154)
staJia de fedbot Yokohama DIENTZENHOFER,Johann
(2002)-Japonia Wexner Center (1 990) BATEs, Don(1953 (r 596-1669) (1689 17s1)
)

Stockley Park (1990)

(r846-19r2)
DANCE,George(ce 86tdn) DURAND,lean Nico asLou s
UnionBuildinqs (1695 1768) (r760-1834)
(1919 200!)
Templul segeda (424-41 6 (r909-1912) ArhtecturazgSrie norlor
Y
stourhed(1721 1724)- DANCE, George(ce Tenir)
(1800 1481)
11594-16/9) (t 741-1825)
UnityTemple (1905 1907) - (l958 1964)-Newllaven, t-
sugdenHouse(1955-1956) (1715-r727) Ioino, BUTTERF ELD,Wiliam
EEI IN 5CH, Gijnter(1922-) (1814-1900) EAMES, Charles
DASANGALLO, Antonio
z Medieval sm; A.hitecture (1907-r978)

zigu€tolti incinta 1455 I534,1445 1546)

(1963 1979)-Ber in, BENRENS,PeteT
(1966 1970)-Delft, religictidin etatea Ur EAMEs, Ray(1912-1988)
(r868-1940)
keconssu tein 21251HL)
DASANGALLO, C u iano

Universilatea Lomonoev
decordvA; Expresionism L (144s ts16) E sENMAN, Peter(1932-)
86H80, Lake Shore Drive
(1972-1977)-Mo|bio (211 217 d. Hr)-Roma, (1947-1952)- (195G-1951) chcago, CAMPBELL,Coen
(1856 r9!4) \1673-1729) DAV D5ON, Peter(1955-) ELL 5, Peter (I 804-1 884)
Arhlectura29are norlor
EMERSON,W liam G BB5,lames(1682 1754) FERRON, Ron(1930 1994) IENNEY,WiI am LeBaron LEON DOV, van MENDELsOHN, Er.h D P
(1843 rq2r) (1832-t907) 902-t959) (r887 1953)
{r
Arh te.turazgar e norior
GOFF,Bruce(1904 lS82) HEFTZBERGER, Herman
Uson an smj Reg onalsm t1932 lol-tNsoN,Phlip (r508 r580) (t6r 1 1691)
) LEsCAZE,WI am
\1579-1647) (r906 2005) (1896 1969) (r889 19s4)
Corporal sm;Ratona ism
(1717 I818) HERZOG, iacques (1950) PARKER, Bary{1867-1941)
tR5KlNE, Ralph loNE5,lnqo(l573 1652) (7A0-1111)
LETNABY,WIiam MICHELANGELO
(t 913 1995) Urban6mgeorgian (1857-1931) (r475 1s64)
GoWAN, James(192:-)
(17:2 l83t) IOS C,Alex s (192I -) (1801 1865) REWAL, Raj{l934-)
EVELYN,lohn(1620 1706) MIESVAN DER ROI]E,
LEVAU,Lolis(1612 1670) Ludwg(1886 1969) RIETVELD,Geftt
(r934 )
(1870 r956) Ral onalism, Expresionism; (r888-1964)
11675 1136)
Arh tectlra zqar e-nof lor; (1817 1897)
F GREENE,Charles
1t743-1A241 RITCFIE,lar (1947-)
(1868 r9s7)
MICFELUCC, G ovanni PELLI, Cesar(1926-)
HOLL,steven(T947 )
FARRELL,TeTT(1938 ) (re9r-r990) Arh lectura zqarie-nor lor
GREENE, Henry
N L BESK ND, DanEl(1946-)
HOLLAND, Henry
(1909 1969)
(1870 1954) (ANN,Abe (1369-1942)
FATHY,Hassan(1900 1989) (1745 r 806) (r61r r 688) Fe9 onalism, Tolalitarism
usonEn sm;colpo.ansm (1849 1942)
(1598 1682) ROGERs, Ri.hard(1931 )
KAHN, Lo! s(1901 1974)
HOLLEIN, Hans(1934-)
(c.a 1400 1469)
(19!8 )
LllEETK N, Berthold 11a14 1954)
KENT, W lliam(1685 1748) (r925-r994)
HONZIK,Kare (1900-1966)
(r90r r 990) (r499-r546)
F 5CNER,ioharn t\4lchael
(1692 r766) (r88:-r969) KIKUTAKE, Kiyonor (1928 ) MOU55AV|, Farsh d(1965 ) (r481 rs36)
(1881 1934) (1494 1970) 11449 1464)
Arh rectura zqarie-nori or KOOLHAA5, Rem ( 1944 )
(r697 (t624-1683) (r881 1960)
1769) LUTYEN5, Edwin
HOPKiNS, Michael NI ROSS, Aldo(1931 1997)
(1935 ) (1869 1944)
Tehnoloq sm;Ecologsm
AntiLrbafism;lmperialsm
NA5H,lohn(1752 1835)
(r543 (a67 1942) T€h.o oqismt E.oloqism
1607) KUROKAWA, K sho(1934-) llrbanGm9eorq an; Exotism (1918 1997)
rloRTA,V.tor(1861-1947)
NEUMANN, Balthasar
N/I (1687 r753) (r8r7 r879)
FOSTER, Normar (1935-) RUDNEV,Lev(1885 1956)
Tehno og sm; Ecologism
MAAS,Winy(1959 )

tl I

(r892
POELZG, -lans
(1869-r936)
1970)
LABROUsTE, Henr MAKI, Flmihiko(1928 )
llADlD, Zaha (1950 )
\l IOFAN, Bor s(1891 1976)
(r30r-1875)
POPPELMANN, MaIhaiJ5
NlEMEYER,Oscar(1907 )
11662 1136)
I]ARING, Huqo (1598-r666)
(1698 r782) lsozaKl, araro(r93r (1910 1961)
(1882 19s8) )
11764 1A2O) NoYEs, E iot(1910 1977)
(1660-1726)
(1825 r 898) LAUGIER, Marc Antoine (18!9 1881)
(1895-1981) lTO,Toyo(1941 )
11713 1169) (1853 1905)
Arh recrura zqarie-nori or
MATHER, Rick(1937 ) (1934 2003)
NAUSSVTANN, Euqene
tlaa2 1926) (1809 I891) \142O-1419)
MAY, Ernlt{1886 1970) (1867-r908) (r799 1881)

LECORBUSTER(1887-1965)
5ANMICHELI, Miche e
GEHRY, Frank(1929 ) (1399 1961) (1441 1917)
(r862-1957)
(t812-1852)
t14U 1559)
P eter(1890-1961)
HAWKSMOOR, Nicholas LEDOUX, C aude Nrolas
(1378 1455) 11661 1736) 11143 1a261 (1736 1806)
(1890 1974) OUTRAM,John (1934 ) Materia ism j Arh tect!.i (r486-1570)
 SOANE,lohn VON KLENZE, Leo AMPRENTA ARTE 5 MESTESUGURI CLADDNG
t1493-1972) (r7s3-r837) (1863 r 940) (1784-1864) spal ulrllorma pe care e Termen ap cat unuiqrup Panou sau structur; t xata
sublim de:rhitect hmaloritate peextsoru lnu zdsa!
ndiferent dein; l mea sau pe o connruclie, carefu
UTZON,lori (1918 ) VOYSEY, Charles Fran. s
se.o u u x x tiinceputu EOLTA
(1887 195r) Germa n{171 t80)
A.opert drn c;ram d; sau Aceasta abordare poate ti
ide ior urWilram Moiri, piatra al unei . ed ri, rea i2at
SCH NKEL, KarlFriedrich SPEER, Albert(1904-1981) ANTABLAMENT Pe Princ P u arcu u. dar
(1780 I841) €xtins pentru a c5pdla Ln comund la cad rie c!.adru

VANALEN,Wiliam .altatea arte deriv6 drn

5C OTT, George Gilbert (924 1992)
(r883-1954) acoper F, unde se q;sesc arh|tectura qor ca, !nde
(18r 1-r877) F!nct on:lismt Bruta srn;
|841-1918) maloritatea elemente or CL ENT (C ON?IAND TAR)
PeEoan; sau organ6m care
SCOTTBROWN, Den se 5TREET, GeorgeEdmund ATFIUM .omandb ti, in qeneral, it
(193r )
(1824-1881) n atinr, deseffna o curte asuma responsabil lalea
(1664 r726)
(1810 1905) nea.oper 1;, impretmuita umplul c! p atr; Poate fi t nan. ard pentr! .oflr e
afi tect!rale lundamentale, de connruclre t care poale
5EMPER,Cofltried sTUBB|N5, HLqh(1912 )
AA iecturazgarie-nor or;
!n arcpoatef rot0njt sau . bdir ).
Ll ler or a.dpStat
(r803-r879) WEBB, PhIP
{1595 1657) as.ur t (adid, alcar! t din sens!l d-. spall! in inter or!l Invesr lra sau sa scoat; un
(1831 I915)
une construcli mutetalate BR]sE sOLE L

VAN DE VELDE,l-lenr
.ontinle) Mar-A e avantaj al Parleobre, deror scu ptat-"
(r8s6 1924) in beton, avand de ob ceio coLoAN,4
(r861-1957)
(r475 1554) (r 778-1839)
decoral v;t Funclonalisml
Usonirn em; Corporatism
WOOD, iohn(Elde,
{1831 t9t2) sWICZINSKY, He mlt (19,14-) (r913,1999) \1744 1154) I lialun spat u cara.terizat
COLONADA
SllCHUsEV,Aexei VAN Rlls,lacob(1964-)
a.um are sensu oe patal t r de coloane .are slslif
(187! 1949) (1728 1781) un zd, un antablamentsau
T
VANVITELL,LUg
TANGE, Kenzo(1913 2005) 11740 11731 ARH]TECT CANELURA CON5OLA
(1911 ) (923 1973)
E emenl de p atr; p.ins de
lermen a sufert mod ticiri
SKIDMORE, (r885 t953) (r 925-)
WOODWARD, EenjahLn .oloaf; sau Ln p lon.are $rnele sau acoperiiu de
OWNGS&MERR LL
(r816-r86r) ftmu arhlect consemnat AXONOMETRIE

TAUT, Bruno(1880 1938) po a care,h lnele iorme

(r88t-t 959) penttu pnma dale p atra reprezenrarea vorumeror, arh lectura e, substit! eo
(1642 1123)
(1731 r367) ca malela 0e connrucle populari pnnt.e arhitecll
(1904 194!) coloane, de ob ceimar aG
SMlRKE,sydney (1s07 1573)
(r867-1959) trasAnd! se ini vedi.a e acoper le.u decorai un P.o eq e or zonta6 f xat;
l1J9A 1a71)
TI-jORPE,lohn(1565 r655) Ant !rbanism; Usonranism j
Lpe peBped ve, poae CAM
SMlTH50N,Alson 11762 1A2A)
WYATI, lames ( 1747 1813)
(r928 r993) d'ar.h 1-".ture Moderne,
(t879-1934)
pe6oan6 care afe:.um te EA2ILICA epril ni un perete p€nlru
VOLLET-LE-DUC, ELgene
5MlTHSON,lohn (1814-1879) La in.ep!l, osad mare de conierinta de lr La saftaz,
TSCHUM, Bernard (1944 ) (1820 1877) proies onalS in domeniu, E velia, in 1928.
(m. 1630)

semnif cat iLe anler oare moderni5m! ! maiales pe coFNria

Proieclie in exterior af ar; in
\1923 2403) tl Fis.her(1656 1723)
7 partea superioar; a une
Cadru din juru !neiur sau se.fetaru0 se!, 5igtried
UNGERS,Oswad VON I-]]LDEBRANDT,
a unei ierestre .are deseori
ZAERA POLO, A elandro
(r926-) Luka5 (1668-1745) (1963-) acoper; zonele nef inisate a fost contestat de Team X,
kcals36 r614)
CULOAR/INTERVAL GLASVAND mai mic.a soprafa!5. care lens uni penrru a c6$ra SIMBOLIS]V
Pereteleuneiclddrisauo Po( 0ne unui perete care
a cea nra eficierta forma, Metod; v zual;.arelace
ajun9e deasupra j9heab0 u referire ao idee sau la un
MODERNI5M TEAM X
PORTIC INTER OR RUSTICIZARE Decoraliunile arhiteclonice
De ob.ei, inlr obserce ICOANA dom nanr; in arr6, nclusiv sunt de multe ori slmbolice
PERISTIL da spre o gradinE 5au spre oar;,in.nii l9l0.tiapoi
imagine rilenita sa inspire tirdecooanecare
inconloari o cune sau un De asemene!, poate fa.e C AN4 I a detin
intimitatea ti contemplalia, la baza clddirilor claske, 'iei
care suqereazi o leg6t0r5 deologic d lerit. Ocazional,
PIANONOBLE
patru latui. Fiecare atura Literal,,,etajnobil" de poate lace legStLra lnire
extrovertit deseor cap5t5 aici,erajulpiicipalalune rolul proza calune dadiri TEI]NOLOGIA
co onadi sau de o arcadi. instituirea !ne reeva LEri EMERGENTEI

decat roluL, programu sau deasupra fundatiei ri sub

DOM SCHELET domef !llT prin care, din
Form5 nructLraE bazatj triungh u ar,:lc6t0 nd un 5 STEMATZARE ace ati paramelri de baz6,

PIAZZA
iniermed ar lnire exterior nodernisti, acum f oarle

IT (cato rc6) ai at intre inlrarea :so.iatcu o biseric; TBANSEPT

sau
sinatate ti de ldeologie,
Procs pin .are elementele nstitullile care ave.u un
cap;luldeesot suportulin
!feiclidir, ufeorl chiar scop comun erau p asae (naosului)lntr o biseric6,
mporlani in arhiteCtura
EDICUL
se poate su* n€ sinqura. orarului. Anfe locuinle e,
Co oana lncastal: intr-un
un spaliu in senera mic, pro ectele poti create ti zd, deseor cu ro decorativ, in alt; padetr asamblale
sCHIE/DEsENE
pusein practica. prccum ORAS DEAL
a !norarhtecli modernisti ORTOGONALE
t a rapidit6tii cL .are poti
Schite In doU; dimensiuni VERNACULAR
.a culate diferitele lorme arhiteclura renascentist,
SPACETIME
@d nla c5 arhitectuG bine P LOII
d nir-o c 6dire, Iie ven cal;
ENTAsIS orqan zal; t armon oasSar
ocaler tehn ci tradil onale.
IZOI\,4ETR E putea reflecta ord nea F ornamenle, tiri enlas s.
r_nregistrat un reviriment
penlru a descrie presuplsa
modernist6 pentru aln6 l€
simulane tale a experie.Fi timp, deseor find (rens
socielil i omenetti stab lit; c 6dn-"a de pesol, pentru.a
PROFIL]UMATATE ln arhitectlra moderr stb a
aceasta sa nu nea in ca ea
ROTUND de ba26 almodo 0 in care
aparente ale axonometriei
Fo.m; geometrici ovo dal6 {hitecl i ofer; instructiuni Gropius et. . careechivala
ORDIN
JUNKSPACE ordinele sunl elementul PTORESC
relal vitSli a u Enstenti VOLUTA
Termen nvertat de Rem iundamental al arhitecturii L teral, ,,in maniera unei
sunt prezentate lormele
FLEiA Koo ha.s pentru a descrie p duri", dara cApatat un
matemal cr. este ulor de
Termlnaj e Tnalta, a(ulitd lnleles specific a sfertit0
marile connrucii urbane, aceste a. F ecare dlntre ce e secoluu XVll,oreferlnts
conslru t, astfelmSrindL e
g:ma connruibiE de forme sECTUNEADEAUR Elemeni sir!ct0ral vertical,
care de multe ori slstine
doric, ionic F corinlic- are neimb anzile de a evoca
i in capite urileco oane or
PROSTIL (l:1:618)foositein cum ar fio cupoE elaborata
lntiarea uneic 5d ri care guverneazi proporl ile ti arhitectura clas c: t inalte
LUCARNA PODIUM
ndependente, simlkr unui Z]GURAT
Fereast; h perete aflar; Fundament pe carc ene matemar.;. odinioar;
ponic, atezate, de reguE, s-P STUC
important intr{ institulie b lnsllme, deseor folositd credea c5 are profl etdti lpsostare io osit de obice
ln biser c saL in tribunale E emenrde finiere a unLi divine sau mistice pe cae pentru a modela e emente piramide din Eg ptu antic.
undeprivitu peqeamar POLICROMIE
REJEADECABLUR
componenta modular;.are sculptate, dar considerabil
recunosc acum, dafldrb
montatinlrun sistem de nteresntin jurulanului acoperi in mod econom c
lncadral de douS p anuri MEZANIN perete-cortini tisusl nut de metuda de a cea propo4ii SUPORT iN CRt]CE
Etaj lntemediar, des€ori Locul de inteBect e a nryei
 1900

structural

victoriand
monumental

industriala decorativ;

Arhitectura zgerle-norilor

Corporatsm
I
I
Regionalism

I Postmodernism
I
Neora-tionalisrn
Deconstruccvism
Ecologism
I Metaralionalism
1100 | 1400 2000
AFRICADESUD
CAMBRIDGE Got.s.olartic;
Str!ctualismt Tehnoloq sm
EDINBURC H: !rbanism qeorg an
LONDRA: Emp rism anql cani
Annurba. sm; Bruta ismt Clas c sm
cf e9l n; Ecologum; Exoiism;
Urbanism georg an; Got c sco asl c;
Material sm; Medieva ism;
U rbanism mon umenlal; Neoc asicism:
Arh tecturi indun.ialb decoraiiv5 j PERU pp 2,40,46,55 & l0SOAngelo p 82 @ HumphreyEvans, Cord:iy ODonald Corner& lennyYouf g/
Gotic sco ast c; U rban sm monomental; CUZCO Arh tector, preco uhb an; Photo Library Ltd/coRo6
Neoc asicismj P!ism; Rococo; pp 10& 14@Tedstreshinsky/Corb s p 8: @ BichardTu.pin/arca d.co uk
Ra1 onal sm strud(ura ; subl m; POLONIA p. 12 @N kWhee erlcoR8s p 87OAnn 5 Dean, Brghton @Anqelo Hornak/.oRBs
p. 13 @ Roger Ressmeyer/com6 p 88@ Kevin Fleming/.oRBs
p. l5 @ Pa lava Bagla/coRBs p. gl @ David Ba l/coRBs
GERMANIA PORTUGAUA p 16@ RogerWood/.oads pp 94 95@B.efdan Ryan, Galo
PORTO Neorationaism pp.17,53& 56@ scala, Florence
Metar.lionalism, Neoc asicism; pp. 18-19@ CharlesO'Rear/coRBs pp. 96& 107@AdamWoolltt/.oRBs
Ralional sm; Structural sm; Tolal tarism RTPUBUCACEHA pp.20 21 @ Ma.duff Evenon/coRB s p. 98c)lochen He le/Artur/vrw
GRTCIA p 23@Joseph Sohm, Chromosohm p. l0l @colecliepivata/B.idqeman

Pal adismt Ponmodernisml
Pur sm; Subl m; Tehno og sm;
oXFoRD: Enrp rism ang can,
Material sm; Arhitectur;
cANBERRA: Ant urbanism
MELBOURNE Metarallonalsm
V ENA: Abso utismj Deconstructivisml
Arh tectur; industrial; decorativi;
Po(modern smr Rococo
BELGIA
BRUXELLES: Arhitecturb ind!str a 5
de.orativbr Urbanism monumenlal
BRAZILIA
RIODEIANEInO: Regonalsm
CAMBODGIA
ANGKOR ndo khmersrn
CANADA
MONTREAL: Tehnoloq sm
CHIM
HONG KON6: Arhitectura zqarie nor lor
EGIPT
MOSCOVA: Clasicism cretl n;
Constr!.tiv sm; Tota larism
GUATET,IALA SANKT PETER5BUR6: Abso utisml
TIKALT Arh lectur; pre.olumbiane
INDIA
BARCELONA: Arhiteclura industria16
NEWDELI-llr Ant!rbansm
BILBAO: Deconstru.t v sm
ISRAEL
ITAUA STATELE UNITE ATE AMERICII
FLORINIA Expresionismj Uman sm; BALTIMORE Neo.lascsm
Invenl oniynt l\4anier sm CHICAGO Arh te.ture ndust a A
MILANO: Uman sm; Neoral onal sm; decoratvEt FLnctonalsm;
Regiona ism; Tota itarism Urb;nism monumenta , Arhitecrura
ROMA:Baro.rC aricism crett rj 2gAr e-norilor; ArhitedurA victor an;
Umanismt idealism; Manierism; LOs ANGELES: Tehno oqism;
Urbanism mon!rnenta ; Pietism,
Clasicism roman; Totalitarism NEW ORLEANS: Postmodem sm
VENET A: Baro.; Clasicism crettrnj NEW YORK: Corporatism;
Gotic comercial; Man erism Expresionisrn; Arhitectura zqarie-no.i
PHILADELPH A: PoshodeTn 5m;
WASHINGTON Neoclas.ism
ToK o Melabo ismt Metaralional sm;
Arhitectura zgarie nor ior 5UEDIA
DROTTN N G HOLM] Exotism
STOCKHOLMTC asic sm reg onal
KUALA LUM PUR: Arhitectura
TURCIA
sTANBLIL: C asicism crettin; ls amism
MEXC
CIUDAD DE N,IEXICO: P etism; UKRAINA
DNIEPROSTROI: Connr!ciiv srn
TEOTIHUACAN: Arhitea(ura
pp.24& 32 @ Arch vo lconoqrafico, p. 102@ChrsGascoiqne/vM
pp. 25& 142 @WernerForman/.om6 pp. 104, l2l, 131 & 133 O R chard
p.27@CraigLovel/coRBs
pp. 28-29 @ ML 5inibald/coRBr p. I05 @ Manfred Vol mer/coR8 s
p. 109@50Hing'Keung/.oRBE
p. !1 osakamoto PhotoResearch p. 1 10OKausFrahm/Anltvrw
p. 1 1 1 OAlexBarlel/ar.aid co.uk
pp 33 & 75@PatickWard/.oRBs pp. 1r2 & 115 @ Farrel GrehankoBs
pp. 34, 79&89@ PaulAlmasy/coroi p. I ll @ Jeff Goldberq/Evo
p.35 @ Rose Hartman/com5 pp. 116 17 @ Bet(mann/.oR3ts
pp 36&90@Tibor Bogndr/.oRBs p. I19@ThomasAHernz/.oRBs
p.37 @Char es & iosette LenaE/ pp. 120& 136@ Ph lip Bier/vrw
p. 124@BilTlngey/Arcaid
pp 3a& 73 @ Roberl Holmes/.orDB p. 125 @ M chae 5Yamashita/coRB5
p.39@ Richard List/co rBr pp 126 27 @ Richard Rogers
pp.4l,65,80 & 85@M chael
pp 128 29@ GranlSmith/vrw
p 42 @Araldo de L!.a/coR6s pp. ll0-31 @ReuteE/coF8 j
p 44@l mZuckermankomE
p 45€)Alnar Arch ves/.oRBts p 134@Woltgang schwaterArto,
pp 47,49& 52 @Vafn Archve/
or p 135 @ Roland Ha belArtur/vrw
p.48@los€FPobete/.oR86
p. sr @ C men Rodondo/comi pp 118-39Olohn Co linqs
p.54@ Pau Fardy/coRBs p. 139@ an RitchieArch tects
p. 57 @ Dona d Corner&lennyYoung p 140@ Edmund Sumner/vrw
p.l4l @ Pau Raitery/vrw
pp. 58-59&64@Gregor M schmid/
pp.60-61 &92 @ Bidqeman Ar1
pp. 62, 70&41 @Alen M:cweeney/
p.63 @ lose Fuste Raqa/com6
p 66@ Erc Cr chton/coms coperta l(de astgnga la dr€api:, de
pp.67& 86@ M.hae BoytcomE
pp.68 69@ London Aeria Photo @Charles O'Rear/coR6s

ELVETIA NOUA CALEDONIE p.69lo Ph lippa Lewis, Edtcekom 5 @cilian Dar ey, Edil.e/coBs
BASELT Metarational sm NoUMeA:E;ooqsm p 72 @ Re nhard GoernerArtur/v$ O Edmund Sumner/ww
pp. 7,F75 @ RogerAntrobus/.oRB s Olim Zu.kerman/.oRBs
FINLANDA pp 76 & 84@ Gilian Da ey, Edifice/
HELs NK:Fundiona sm AMSTERDAM: Expresiof smj @ Roger nessmeyer/coRB 5
Metaral onalism; stucturalism, pp 77,106& 118G) oenn s Gilbert/ @ R chard RoqersPartne6hip

PARIS r Absolui sm; Deconslruct v sm; HAGA: Clasicism regiona p T8OSefgoPtamitz/coRBs

ldealism @f ldealism
,rstfel se sugereazb un echilibru
fl
l!
Arh tectii Renasterii au cautat + creeze /l Antonio F arete a facLrt propunerea de
\-/ lar o, LUt od J Lo |. r0 lol"al./tra v a constru un oras idealcu nurnele de
tre aspectele religioase, clvice 5i

deile abstracte AcesL lucru era destul de
difa acolo Lrnde nu aveau (ontro ul tota
asupra qeograf ei locu ui a es pentrLl
construclie, F aproape mpo! biL atunci c;nd
trebuiau * vina cu ad;Lrg ri la o construclie
exislenh ma ales daca era una apa4inand
stilu ui gotic, pe care arhitecl Rena:teri il
consideraLl L,arbar Foarte pul ni dintre acest
arhitec! au avut posib tatea de a 5 vedea
Sforzinda (nume nsp rat de patronu s;u,
Sforza, duce de Milano). in acest ora: idea ,
I dtalapotp aeur rrrlrr'' al .,rul-
5i al virtul ", care ar ti trebu t se
ad;posteasca un bordel a parter ti un
observator astronomic ln v;rt.
Sforz nda, care urma s; f e pr mul oraS al
RenaSter aonstrLr Iconform unu plan
simetrc, a servt drept precedent p-"nlru
,;rticulare a e vielii, intr o
ustrare deallzat; a structur
,rc ale. Cardinalii erau incurajall
is construiascd propr ile palate
r
ir-a lungu str;zii principale, deSl
i)pograf a natural; a locLllul
Jea cateva curbe aare,,strrcau"
cr{ectlunea imag nri. Moartea
I P us, in 1464, a fost o

visLr implin t pr n realzarea ,,ora5ulu idea numeroti adepli Unul d ntre acetlL ,,urmali" rovocaTe mult ma serioas;
,i,ntru idealur e Pienzer.

o ANTONO FILARETE
BERNARDO RO5SELL|NO
(c.d 1400 1469),
{1409
ANToNto DA SANGALLo cEL BATMN
(1455 1514)t ANToNlo DA SANGALLO CELTANAR
1464),
a fost Pienza asa curn a fedenLrmit papa Pius
al -lea ocal tat€a in care se nascuse, in sudul
Toscafei Pro ectat de Bernardo Rossellino,
nrdinal s-au intors la Roma,
!Andu-5i pa atele neterminate
leF oraSele ideale erau o
co aboratoTU ui Leon Batt sta Alberti, Pienza
(1485 154ri)t G ULIANO DA SANGALLO (14n5 1514j) ezenla comun; in tratate e de
inseamne de fapt doLra palate, construite

o proporl e; unrtate,
pozltie centra ;
p.ntrLrfamilia pape 5ipentru episcop, ce
f ancheaza catedra a,inconjurand o piala
simetr c;; a patra alurA o const tuie prim;r a.
l,ec alitate d n Renattere, pulrne
Lr aluns miicar se fle incepute.

rntrLr marea inalor tate a

r hiteclilor, idealisr.ul era

rtruch pat de c ad rile nd v duale

(;ror constrLrctie avea la baze
rrmele,,idea e" sau platonice
.i|ndtu. incheat priftr'uf dom tern c r.r rr. a:ezat
rspre care se cTedea c; se afl; intr o relalre
de.erpra oc! ! deincrri.rsare n naver.! trrfseptele
1',"ciali cu div nitatea tiind astfel potr v tc A.estorlorme pur. ta adauqat !n m n mumd.
r rr bi.er.,,lp rd 'd'L d p ar;n FnlrJ
rr€st ucru era in conf lct cu practicile
Pienza - ltalia. BERNARDO ROSSELLINO, 1458-1464
rrrg ce, care presupuneau o navd lunga in d,".hnre arh tectLtrdlc ac Refntlerir ,dda!'.ltirln ccca
re credincio5L se poat; s1a cu fala a a taf, ce pr ve. oratul.alntrca, (;1s .id nle tuate Ind v dual
'.In.d o-. dlrfga. l'1 lLrlladlrlrpddao Pipa Prusi l-.i 5ia lfafif(nnt1 o.ulde b.tt n:lntrnrna
dntreceernai(onrpleLeexernp fi..r ale..oras! !iideil"
, scricilor cu plan ongitud nal 5l cei ai 5.hemn rc;luG cln (dtedrn,r flan.ati de palrteo
, serc lor cu plan centra aLr rldicat nenum,Iate episcop! !iti.le farrilc pipei, n;ndlatrin iala.u
I eme, lucru demonstrat, de exemplu, sL de primarr. exprm: r.latra d nlre pltenLe.e guverne.z:
,volutla baziliciiSan Pietro, din Roma, de la
,lanu lul Bramante, care prevazuse
ALTE CONSTRUCTII
o. ir ot at.r, er'rala a
" "rLlu'. l" olul u ip in ltalia
ompormis ce poate [ivezutd acum. safrr M.ri. de c carccri Prito, GIULIANO DA
SANGALLO. 1485; Palazzo della (.rncelLerir Roma,
I ONsTRUCTII CHEIE
Biasio Montepulciano, ltalia. ANToNLo
,4adonna diSan
rA SANGALLo cEL BATMN. I5t 9 t529
6rL,orrd @
' nr 'l
]tdle pifLr
ri!
.J'llo'.r".
e
.di ili
o.r!ce qre.ear; c! palrLr brale eq.
rvandin..p.t o absida sem. r.! ari),.(1 !n
e
g