ION PILLAT

TRADITIE
LITERATURA

C.4SA 5COALELOR
www.digibuc.ro

ION PILLAT

TRADITIE
1

LITERATURA

CASA SCOALELOR
1943
www.digibuc.ro

Inteiesul stdrnit la aparitia -volumului, azi epurzat, Portrete

dediCat poeziei strdine.
c ina7emnat pe autor sa
adurw laolaltd, In jurul unei idei centrale, rmas actuald, si
alte articole, eseuri i conferinje; de astd dat, insd, privind
nuirnai literatura fbm(meascd si In special fenomenul
lirice

Devi publIcate sdn rostite la interval de timp si de loc si

adresate unui public diferit, asa cum au fost concepute, ele
constituesc totusi, sub aparenta lor discontinuitate, o unitate
de care autoiul se simte strems legat.
Risaind unele repetitii, cdteodatti chiar textuale, gi une/e
discursivitati, el a preferat sd ptistreze deosebitelor parti ale
carpi de fald foil-11a Jar initial(' in jolosul spontaneiteith ideii
ceilduziloare.

www.digibuc.ro

Traditie

inovatie

vorbi de trcrditie si inovatie In poezia romand, mi

se pare un subiect deosebit de greu si destul de spinos
astazi, cand Inca discutii recente si pasionate nu s'au
potolit, discutii care, e drept, s'au dus In jurul moralitatii In artd, dar care tinteau de fapt sa pund in cauzd
Insasi linia de desvoltare a poeziei noastre de azi. Pri-

vite sub acest punct de vedere, problema e una din

cele esentiale pentru viitorul, nu numai al versuIui, dar
si al sufletului si al culturii romanesti. Spuneam acum
zece ani:

Criza spirituald In care trdim, ne impune oarecare

datorii, In special, tineretului. Generatia de dupd rdzboi, se gdseste astazi intr'unul din punctele sale cele
mai critice fata de diferitele tendinte, care Isi fac joc
Ir. cultura romaneascd. Ei II revine s decidd ce direclie va lua aceasta cultura. Ei i revine sd-i croiascia
pentru mai tarziu un drum lurninos sau o potecd intortochiatd. Aceasta criza spirituald, care exista mai. In
loate tdrile europene postbelice, la noi a luat un caracter mai acut. Era si firesc sd-1 icr: suntem o tard lndrd, in care si traditiile sunt mai slabe, mai noui si,
In acelasi timp, In care, ca In orice tar& mai noud, elementul modern, elementul modernist, intra cu mai multd

forta, gasind un stdvilar mai mic. Nedumerita, ask-al

generatia noua se gaseste In fata traditiei si In fata

modemismului -- a inovatiei, ca s'o numim pe numele
www.digibuc.ro

ca in fata a cloud ceti fetret ser stie pe

ei adevdrat
care s'o aleagd" i mai departe: Orice tendintd vom
alege, ori ce drum vom lua asteizi, nu leagel numai o
generatie trecdtoare, ci obliget statornic viitorul nostru.
cultural -- si deci, literar pentru veacuri pocrte".
Iatet ce spnneam acum un deceniu, cand se punea
si mai
problema netpdirii ogorului nostru literar
ales poetic de cdtre un stil si o simtire, strdine acestui popor, internationale si cu crcel fals caracter de
adci universal nu poate sd devind
universalitate"
decert un tel autentic si deci autohton de a simti si aea reda original acea simtire la care se stretcluiau ser
ajunger atatea scoli literate ce se intitulau de avangardel. Ele de f apt au aluns astazi cand alt vant, alai

sdnettos, a extirpat dadaismul", futurismul", cu-

bismul", suprarealismul", expresionismul" din occident

nu de avan garde ci de arier gardet" si cu

perspectiva de a rmetne In cure:aid sedentare la vatrd,

ca ne mai fiind dezirabile pe noua hartei literard a

Europei.

..

datorit In mare parte curentuIut

literar desvoltat, In jurul revistei Gandirea" si a grupului ei de scriitori
acest pericol de desnationalizare, de Instrdinare de pdmant si neam, a poeziei iomeme a fost Indepartat, voim sd credem, pentru totdeauna, cand numrul poetilor grupati In jurul ideii
de traditie creste mereu,
si cand gsesc un public
tot mai larg si Intelegdtor, problema nu se mai prezint
la fel cum se punea acum 10-15 ani.
Pe atunci, era vitald, desi, nu trezea In jurul ei discutiile de azi
astzi, cemd 'e mereu pusd la ordinea
zilei, ea no pare de mai putind important& practicer
deoarece lupta, de f apt, a fost cerstigatet de traditie si
clasicism fate( de modernism
sau de voiti inovatie
si anarhism poetic.
Acuma cand

www.digibuc.ro

adevdruL se afld hi mijprecum o cred

locul drumului care duce de o parte pi de alta la extreme, chiar in punctul geometric unde ele echilibreazd
Dacel

armonic balanta poetied a sufletului romanesc

atunci imi yeti permite s rdstorn poate problema. SC1
mez intreb care este punctul ideal unde traditia, con-,
lundandu-se cu inovatia, rdmane pururi vie pi tandri:1,

iar inovatia, devenind traditie, i creiazd un trecut de

-uncle se:1 poatd crepte organic.

Dar inainte de a trece la aceastd analizei, care

pi inainte de a o
sper, ne va da cheia problemei
ilustra cu o expunere scurtei a situatiei liricei noastre
cred ca e
traditionaliste de azi din jurul Gandirii"
necesard o deiinire de termeni. Ea ne va irapiedica
printr'o leimurire prealabild s confunddm ceeace trebue distins pi sei nu amesteceim sub aceeapi etichetd
verbald lucruri contradictorii.

Cand splinem tradilie" sau modernism" (prefer

crcest cuvant pi ma vow servi de el, ca mai clar, in loe
de inovatie"), nu ne dam de obiceiu seama ca acepti
termeni curenti nu reprezintd fiecare o singurd notiune. Dar sai ne explicdm.
-

Orice

orn

pi

orice

entitate

colectiva.

(neamu-

rile pi popoarele) trdesc de f apt cloud feluri de vieti.

"Una mai adancd, originald, autohtond, caci se coniundd cu Insupi sufletul profund, cu sufletul etnic, api
spune; cealaltd superficiald, imprumutatii, traltd la
suprafala conptiintei, oarecurn perifericd pi strdind eu-

lui adevarat. Fatel de aceste doua feluri de a exista

in prezent, avem pi cloud feluri de a trdi in timp, adicei
<avern cloud traditii. De o parte. este traditia vie, o
tiaditie dinamicd, creatoare pi comprehensiver, cores-

punzdtoare vietii adanci despre care vorbeam

pe de alt parte, ivit din zona epidermicd" a vietii,
o traditie moartd, o traditie statick sterild pi netntelegdtoare
un tipic" ca s'o caracterizarn cu un nume
www.digibuc.ro

adecvat. Una e originald intotdeauna, fiincicd pornepte

chiar din iundul sufletului nostru; alta inchisd inovatiilor celor mai firepti, nu face deceit sd prelungeascd,.
osificemd-o, o imitatie luater cemdva dela strain'. Dacd
am putea compara aceste cloud traditii le-am asemui

cu un rem Inghetat. Sub gheata care reprezintd haditia moartd, crusta superficiald, simtim pi vedem
curgemd traditia vie ce Imninge apa remlui mai departe. Dar sd ludm din trecutul nostru ca s lurninarn
aceast dualitate un exemplu convingEttor. Sd ne gemdim la ideea de latinitate, care cu sigurangt impreund

cu ideea de cre*tinism sunt cele cloud idei-forte, hotdriloare In desvoltarea conptiintei de neam, ce ne-au
Ingeiduit o literaturd romemeasca proprie. Ideia de latinitate la Inceput a fost creatoare de energie, sustinettoare a simtimemtului national, fie cd se trezepte sub
pana cronicarilor, a unui Miron Costin sau a unui Dimitrie Cantemir In special, fie cd o regeiseau mai tea-

ziu marii carturari ai Ardealului: un Maior, un Micu

sau un Sincai, In ruinele grditoche ale Romei antice..
Dar aceastd icree de latinitate, generatoaxe de
viater, cu Incetul, in decursul vremurilor, s'a osificat,
s'a uscat In ceva static si mort. Ma gemdesc la pcoala
latinistd" pi la balastul ei filologic pi sterp, cu care a
blocat drumul deschis, altddatd, chiar de ideea dela
care deviase
ca un brat de rem mort
In cursul
veacului al XIX-lea.

Tot apa dacet ludin ideea de creptinism, vedem la

Inceput cd aceastd idee de creptinism ortodox a fost
generatoare In artd, unde a creiaf arhitectura pi pictura noastrer bisericeascd, si In acelap timp a fost isvo-

ritoare de energie nationald, cerci ea a condus pi a

insufletit voevodatele romeme in lungile lor lupte conha pdgemilor, contra turcilor. lar in ce privepte subiectul nostru: poezia
ea sta chiar la Inceputurile Intregei noastre litercrturi culte prin Psalmii" unui Dosoftei
8

www.digibuc.ro

Cazania unui Varlaam sau Didahiile" unui Antim

Ivireanu. Dar aceasta idee-forta a fost transformater,
sub influenta Fanarului, a manastirilor Inchinate si a
cerlugarilor greci, Intfun tipic" mart i chiar lucrand
ca a fremet fate( de nationalismul generatiilor noui

ici

fel si In literatura bisericeasc, unde mai terrziu rive-

lul scade, din care cu timpul viata se retrage ca set

crfacer loc tipicului" liturgic impersonal si sec
lilor

de sufletul Inaintasilor.
$i acum. sa trecem la modernism si ideea de mo-

dern. 0 constatare preliminar se impune aici dela

sine. Modernismul nu poate dainui prin el Insusi
el
nu exista deceit privit ca antiteza, printr'o dubl iluzie.
Cemd spunem nou-vechi, ternr-bertrem, novatie-tradiunul din termeni presupune, ca s poater exista,
lie
pe celalalt si duper cum punem accentul pe unul sau
pe altul, Ii Imprumuterm un sens Pejorativ sau nu. Asa

cer poezia traditionalista" apare ca un lucru de rebut

pentru unii si vers modernist" ca un ce de ocarel pentru cei din camput opus
si ce e mai nostim, e cer
poate ca amandouer prtile au dreptate fiindcei ceeace
condamna ele nu e traditia i inovatia adeverrater, ci
numai umbra lor sovedtoare si trecatoare: tipicul si
moda. Cerci la tel cu traditia, trebue, cemd vorbim de
inovatie, sa distingem cu grija spiritul modern o modernismul. Unul ne apare o altoire rodnica si necesara
oricarei traditii vii, ceici o traditie literara sau de alter
natura, care la un moment dat n'ar fi Improspeitatei de
forme si de motive noui, generatoare de orizonturi sufletesti nebnuite panel atunci
ar putea usor set se
transforme In tipic" steril si set dispar. Pe cemd modernismul
In sensul ismelor" mai sus amintite
nu este decert o imitatie superficialet, un calc mincinos care nu corespunde niciodater cu sufletul nostru adernc, o planter de hartie ferret radacini, respinsa
de glia ancestrales. S luerm si aici un exemplu letwww.digibuc.ro

muritor. Set ludm bundoard influenta nou pi modern In vremea cnck s'a produs, a romantismului occidental i In special francez asupra poeziei romer-

nepti. Ea a venit pe deoparte ca spirit modern, care

a fecundat vechea noastr traditie daco-romond, pi pe
de alter parte s'a prezentat ca un fenomen de ilnitatier
pe atunci, modernist pi de mod treceitoare. i dacet
am studia romantIsmul pi frantuzismul la doi poeti romni, cari pe vremuri au avut un succes aproape egal
cari astzi Inset ne apar ca foarte inegali in valoare,
vedem la Alecsanla Alecsandri pi la Bolintineanu

dri, dupei o perioad, ai zice, modernist", de Irantuzism pi romantism exagerat, transformndu-se aceastd influent, printr'o atingere mai real cu literatura
popular pi cu pdmntul tarii, In traditia vie a Pastelurilor"; pe cnd Bolintineanu, rdmas numai cu un vo-

cabular de Imprumut pi cu o mod strin, nu pi-a

putut valorifica talentul pi a degenerat upor intfun manierism perimat Am putea repeta exemplul, lund un.
fenomen literal mai apropiat: influenta simbolismulul

francez asupra poeziei romne, artnd cum poezia

unui Anghel prin spiritul ei modern s'a Intrupat organic In traditia noastr vie, dndu-i posibilitti noi de
exprimare
pe cernd attia altii sacrificnd frenetic
numai pe altarul modernismului" de atunci, i nevi:And s tina seam de ce e legat permanent de versul romnesc pi de sufletul trii s'au pomenit, odat
cu rechizitcr invechit pi inutil a simbolismului demoActt, trecuti la magazia prfuit a traditiilpr moarte
idolilor uitati.

lat pi soarta de maine a poetilor modernipti" de

azi, lipsiti

din vina lor

de razemul traditiei ade-

vrate, singura in stare s-i scape acuma de tipicur

demoddrii ce-i apteapt In viitor.
Din aceste sumare constatari, retinem un fapt care
lumineazd pi simplified toat problema
anume
www.digibuc.ro

iraditia vie, =lied cea adevdratei, e incompatibila cu

pe cand spiritul modern distruge
,,modernismul"
numai tipicul". In ultima analiza, spirit modern si traditie se completeaza armonic, fiinded ele sunt cloud
pe cand tipilaturi ale unui acelasi fenomen vital
cur se identified ugor cu ,,modernismul" imitator, :eprezentand amandoud un fenomen morbid, unul de
osificare senil, altul de excrescenta infantila. Dar sa

ilustram cele de mai sus cu cateva exemple. Vom

examina pe rand o poezie de cel rnai pur modernism", apoi una de falsa traditie, de tipic" mort
ca sd sfarsim cu cloud poezii autentice, Imprumutate
traditiei pururi vii si acestui spirit modern beigtinag,
care de sigur nu i se opune.
Drept poezie de inovatie modernista" nu vom tlege
un poet de duzina, cam ar fi prea ugor sa ne lupte:im
cu acei care lipsiti si de talent 0 de nume literar sunt
o pradd indicata ironiei cititorului critic.
Vom alege o poezie a singurului poet roman sau,
mai exact, cetatean roman, ce in viata fiind, nu numai
ca gi-a creeat o faima europeana, dar Inca a fundat
gi

o intreagd miscare de avan-garda Dadaismul",

care in anii postbelici a avut un rasunet neasteptat gi

neexplicat de mare in cercurile literare din Occident
si mai ales din Paris, nde migcarea de esenta iudeointernationala, plecata dela Zrich, s'a Incetatenit, in
special in cercurile cosmopolite. Tristan Tzara
caci
despre el vorbesc
inainte de a scrie versuri frantu-zesti ca urmatoarele
mangez du chocolat
lavez votre cerveau
dada
dada_

buvez de l'eau

sense si cateva poezii romemegti prin 1915, cuIese

editate cu pietate de un cirac in 1934, de Saga Pand in
editura revistei Unu". Vom citi deci din o poezie luata
www.digibuc.ro

11

la intmplare a acestui prof et, mult adnitrat qi ludat,

de obrazul literar subtire al esteticilor noqtri moderniqti. Poezia e intitulatei Vocal' let In provincie" :
Pe cer p&sOrile neraiscate

Ca urmele ce lasd mustele

Stau_de vorb& servitori in pragul grajdului
$i-au inflorit pe carare rdmsitele dobitoacelor...

mai departe:
SO ne coborOm in rApa
Care-i Dumnezeu cand cased.

SA ne oglindim in lacul
Cu mAtsuri verzi de broased...

Bine Inteles, versurile n'au nici o punctuatie.

Sau aceste perle care formeaz sfeasitul poeziei

Tristet cosmica":
Calul mAnned sarpele noptii
gradina si-a pus decoratii de impArat
instelatO rochie de mireas&
lash'
s.-ti omor in infinituri noaptea carnea credincioas&

nebuna satului cloceste msedrici pentru palat.

Oare, aceast Tristete nu e mai mult comic" dealt cosmic" ?

Daca scrie astfel maestrul, e uqor s ne Inchipuint
cum vor versifica discipolii.
Am in sAnge-un patnrped
cu trei plopi in barb&

Ziva paste ca un ied

soarele i melcii in iarba
POrul scurt prin plrie
L se vede ca o

Si aqa mai depcate cntel unul din inspiratii colaboratori ai revistei Unu".. pe care dintettri sentiment
fl lade cruttoare pudoare
s zicem medical
se= cmonim.
12

www.digibuc.ro

Tristan Tzara trite() placheta franceza, publicata la

Paris in 1924 i continand 7 manifeste dadaiste, definise astf el poemul dada ideal : Luati un. ziar, luati
luati apoi fieniste foarfece, alegeti un articol,
care cuvant, puneti-1 inteun sac, agitati..." i scoateti

ca dinteun saculet de loton I adaoga cu admiratie d-1

Saqa Pan& dela care am imprumutat citatul. Vom avea
atunci poemul modernist" absolut, integral i unic

cu versuri ca acestea bunaoard de Sa#1 Pana din

poezia se intitula sugestiv Carta poOala lui Moldov":
Scrii petitii -analfabetilor sfaturi dai celor multi
sau msori capacittile butoaielor
(si astfel pretuit de angrosistii de vin ulei)
Orbitele tuburi crookes i privirea sulite X
despoaie pn la zero semenii bancrutari frauduloi
ai spiritului
semeni bandajati in marmelad umpluti cu moloz
Capul tu triaj tocul dovedit scalpel
si viata asemenea monedelor
1mi desert lang tine buzunarele de voie bun
si-ti strig Iupt

In aqa situatie qi cu toate buzunarele de voie buna"

Intelegem parcer pe bietul recipiendar ca pr,pfera petiliile analfabetilor" j mai ales capacitatii butoaie-

lor" unei lupte dusa In asemeni conditii de estetica

poetic& Dar sec fim seriogi: o astfel de degradare a
notiunii de poezie e infinit de trist& Rejeta Iui Tristan

Tzara nu va intrece niciodata in baroc neaqteptat

In uluitoare apropieri capodoperele ce ni le citea la
Paris, au glasul sau cavemos, Profesoml Dumas,
pe
vremea aand ii urmam, la Spitalul Sainte Anne, cursurile de psichologie experimental& E drept acele capodopere erau operele inconqtiente ale unor nebuni sadar
dea, in loc de a nu fi decat stradania chinuita
www.digibuc.ro

13

si chinuitoare pentru sintaxel i lexic

vai 1 prea constienti ca sa fie sinceri.

a unor poeti,

In schimb, daca o lueim ca o gluma, ca un fel de

mascarada burlescei si fara pretentia zilei de maine
o astfel de poezie, din trista, devine hazlie si generatoare a unei sanatoase veselii. Eu unul o prefer, privita sub acest aspect, lugubrei murnificeiri a traditiei
moarte si poeziei de sablon sinistru care rumega la
infinit aceleasi si aceleasi clisee panel la saturatie.
tratat
Cum a fost pe vremuri falsul motiv patriotic
si versificat frel culoare. Sau cum a fost
poezia semeinatorister, excelentei ca intentie, dar a-tat
de palid realizatel de imitatorii sterpi ai lui Cosbuc,
Goga si Iosif, luceferi In care gasise o 1ntrupare demnd
de marea si frumoasa ideie ce Insufletise intreaga
exemplu de falsa traditie patriotica ne-o
miscare.
fare"' talent

del bunaoarei poezia Ostasul moldav" de loan Poni

Zimbeteanu (Parnasul roman" pg. 31) :
Nu pot ah! cruda soarta sa gust Inca placere
In ziva primaverii, asa ca mai nainte
5i 'n armia lui $tefan avand drept mangaere
A-i Insoti curajul In gardia de cinste.
Ca iepurele sprinten, ca pas'area usor,
Ca leul la putere eram In tinerete,
$i marsul meu atuncea era numai un sbor,
Iar avanele ca pene purtam pe-a mete brate... s.

sau copie palidei si ridicolei a Mumei lui Stefan" de

Bolintineanu, acest produs a lui At. Marienescu, tot
Imprtimutat Parnasului roman" (pg. 56), Sabin
Peponila" :
Sabin si arunca arma, ce poarta-un beliduce,
$i
lasa pe unde-a1 rataci,
Ca urma sa-i se piard i 'n noapte el se duce
Acasa la mosie ca doar sa scape-aci.
$i cand canta cocosul, el bate la fereastra

Intr'un thrziu aude si vine a sa nevasta

$i cand il cunoscuse Incepe intreband:
14

www.digibuc.ro

Au doar pierdusi tu lupta? $i cerci sa-ti scapi

viata?

Pierduut ! si p'o clipita venu sa te mai vad

s.a.

S'ar putea Inmulti citcttiile cu pleava irnitatorilor

lui Alecsandri, Erninescu, Cosbuc sau Goga
exernple care n'au meicar meritul a fi savuroase ca cele de
mai sus, ci se destramei Inteo perfectec si banaler monotonie, lute() fastidioaser plictisealet. Produsele mo-

dernismului" international, ca si acelea ale traditiel

moarte nationale, ale imitatiei tipicare, n'au fost, nu
sunt si nu vor fi niciodatei poezie. Din ele n'o set isvoreascei nici cnd
din tulpini putrede sau uscate,
In primeivarei, miracolul frunzelor vii si verzi, minunea
litismului etern. Ca set ne &Ira seama ce sec, ce fals

sunel versul modernistilor" nostri, ciracii unui dadaism" demodat azi i ridicolizat chiar in Occident,
vom cita trei poezii populare, putin cunoscute si care
o
nu se gsesc in culegerile curente. Cea dinted
doind

a fost culeas de D-1 P. V. Stefeinucet in Basa-

rabia, pe Valeg Nistrului de jos; a doua, o colind din

Nordul Ardealului, In Tara Oasului, de catre D-1 Ion
Muslea ; a treia, un admirabil cntec ritual
nu un
bocet
cules In Gorj de D-1 Constantin Briloiu
publicat in 1936 cu altele de aceeasi mnalt valoare
poetica intfo plachet trasel In prea putine exemplare,
intitulatec Ale mortului". Veti putea astfel constata la

ce adncime de simbol, la ce putere de expresie, la

ce frumusete si noutate de imagini, la ce inallimi uluitoare se poate ridica, in geniala ei simplitate, poezia
noastrer popularet, cnd
asa cum este cazul In poeziile citate
e produsul autentic, nefalsificat de adetpteai lutetresti si de schimonosiri orsenesti, al unei
tradijii autobtone, poate mostenitoarea direct& a ma-

rei culturi neolitice, care si-a avut focarul tocmai in

vile si trile carpatice.
www.digibuc.ro

15

Dar sitt auzim mai bine aceastd doind dela Nistru,

minunatd in strdvechia ei noutate de simbol 0 sin:1.0re,
de ritm qi._ imagine:
Fa-ma, Doamne, ce mA-i face,
PA-ma pasare zburatoare

SA zbor sara pe racoare.

FA-ma, Doamne, ce ma-i face,
FA-m pasare de pamant
Ca aripile de-argint
SA zbor sar.i pe mormant,

sa intru la maica 'n pamant,

SA ma jelui de-un cuvant
Rabda inima cum poti,

Nu te jelui la toti,
Jalue-te numai cui socoti.

Sau aceast colincld din Tara. Oasului, care amestecand credit*. =Wine cu stranii mituri pdadne, ne
da o viziune grcmdioasd si primitivd de tragedie uitatd :
Mandru-si canta cerbu 'n codru
Nime 'n lume nu-1 aude
Numai doamna 'mparateasA
Pe o tablA de fereasta.
Imparatu cand se scula,
Pusca 'n spate o lua.

Sus la codru o suia,

Vede cerbu de padure.
,,0 ho-ho, nu ma puscare,
Caci eu nu-s cine gandesti,
Ci-s Ion, Sant Ion,
Nanasu lui Dumnezau.
BlAstamatu-m'o maica

Sa fiu fiara de padure

Noua ani si notra luni
$i p'atatea saptarnani,
$i cand alea le-oi phni,
Gios la tara-oi coboa
Manastire face oi,
Clopot galban trage oi.
16

www.digibuc.ro

$i acuma s auzim din Ale mortului" din Gorj

poate cele mai frumoase si mai adanci din toate poeziile noastre populare,
cu un sirnbol neintrecut nici
de renumitul mit al mortii din Miorita". Vom cita numai cateva cemtece din aceast culegere
adevrat
poem unitar prin ritm si ton poetic, de un nivel sufletesc uimitor:
Scoala, Ioane, scoala,
Cu ochii priveste,
Cu mana primege,

ca noi am venit,
Ca' am auzit

Ca esti calator,
Cu roua 'n piciodre,
Cu ceata 'n spinare.
Pe cea cale lunga
Lunga, fara umbra.
$i noi ne rugam
Cu rugare mare,
Cu strigare tare,
Seama tu sa-ti ei,
Seama dl umului,

$i sa nu-mi apuci
Catra Juana stanga,
ca-i calea natanga.
Cu bivoli arata,
Cu spini sernanata,
$i-s tot mese stranse
$i cu faclii stinse.
Dar tu sa-mi apuci
Cara mana dreapta,
Ca-1 calea curata,
Cu boi albi arata,
Cu grau semanata,
$i-s tot mese'ntinse

$i faclii aprinse
_Neinte sa mergi,
Sa nu te sfiesti.
Daca mi-i vedea.
Rachita 'mpupita,
Nu este rachit.
2

www.digibuc.ro

17

Ci e Maica sfanta.
Nainte sa mergi,
Sa nu te sfiesti.
Daca mi-i vedea
Un porn inflorit,
Nu-i porn inflorit,
Ci e Domnul slant.

Nainte sa mergi,
Sa nu te sfiesti.
Daca-i auzi
Cocosii cantand,
Nu-s cocosi cantand,
Ci-s ingeri strigand.

La gull de vale
Este o cearta mare.
Cine se certa ?
Soarele cu moartea.
Soarele zicea
Ca el e mai mare,
Ca el cand rasare,
El imi incalzeste
Cate campuri lungi.
Cate vai adanci.
Moartea ca-mi zicea
Ca ea e mai mare
Ca ea mi se duce
Pe la balciuri mari
$i ea isi alege
Voinici pe clipici,
Fete pe panglici ;
Voinici tinerei,
De care-i plac ei ;
Fete tinerele,
SA planga cu jele.
Roaga-mi-te, roaga
De sapte zidari,
$apte mesteri mari,
Zidul sa-1 zideasca

$i tie sa-ti. lase

$apte ferastrui,
$apte zabrelui,

Pe una sa-ti villa

Colac si lumina ;
I8

www.digibuc.ro

Pe una sa-ti vina

Izvorel de al*

Doml de la tat& ;
Pe una sa-ti yin&
Miroase de flori
De pe la surori ;
Pe una sa-ti vina
Spicul graului
Cu tot rodul lui ;
Pe una sa-ti vina
Buciumel de vie
Cu tot rodul lui ;
Pe una sa-ti vina
Raza soarelui

Cu caldura lui;
Pe una sa-ti vina
Vntul cu racoarea,
SA te racoreti,
Sa. nu putrezWi.

Orice comentar ar strica efectul si neasemuita putere psihica a acestor versuri.s0 astfel de poezie populard, desi milenara desigur, ne pare mult mai aproape
de sufletul nostru si mai modernd in spirit decat jalnicile epave ale imitatiilor sterile, fie ele moderniste",
lie ele pseudo-traditibnaliste" pi din care am cunoscut cateva edificatoare exemple.
acea poezie, ajunsel domniSi acum sa trecem

toare in lirica noastrd de azi, care in jurul revistei

Gandirea" contopeste traditia vie a viersului popular

cu cerintele legitime ale poeticei moderne. Se creaza
astfel un tipar armonios in care sd se poata desgolta
organic poezia romema de metine, sinteza rodnica de
liaditie pi de spirit modern
amandoud autentice.
Ca pi eroul mitic Anteu, care se spune ca de cate
ori atingea cu calcaiul solul natal, redobandea puteri
Inzecite forte noui de viald
poezia romand la fiecare data cand a reluat contact cu traditia vie a pamemtului, a capdtat posibilitati neasteptate de desvoltare. Astfel s'a intennplat cand Alecsandri
Alecu
www.digibuc.ro

19

Russo du descoperit in Muntii Vrancei cantecul Mioalei sau cemd Eminescu, cutreexemd sara, ia contact cu
geniul poeziei populare. Mai am un sigur dor" e, dupet
noi, reluarea, pe o temet elegiacd individuate-I, a motivului panteistic al mortii din Miorita, precum LuceaJdrul" e transpunerea genialet pe un plan poetic supe-

rior a basmului nostru din bertremi. De aceea pare

deosebit de important momentul literar actual acrid
poetii grupati in jurul revistei Gemdirea" cauteL in te-

zaurul popular nu numai al poeziei dar al datinelor

si al credintelor noastre, motive valabile de inspiratie
si incearcel set ajungei la un spirit nou, modern, ihi
poezie nu pe cane ieftine ale unui lirism international
de import ci pe acele, mai cmevoioase dar mai rodnice, ale credrii unui stil poetic romemesc in legaturei
cu sufletul autentic al neamului si la un nivel de arta
european.

Cand un Lucian Blaga, plecat de pe meleagurile

poeziei expresioniste germane, dar reintors la traditia
vie a Ardealului sau natal, vrea sei ne dea un Peisaj
transcendent
e chiar titluI poeziei
demsul nu face
decert set reia cu mijloace moderne de' exprimare in
sensul adecvat, realiteiti poetice ademc simtite de versul popular. Sel cite= poezia, pentru frumusetea 'ei
autenticd i fiindcei ea ne prezintet cea mai fericitet
sintezet de trticlitie adeveiratet si de spirit modern :
Cocosi apocaliptici strigd,
tot striga din sate romanesti.
Fantanile noptii
deschid ochii si ascult
intunecatele vesti.
Pasari ca niste ingeri de apa
marea pe tarmuri aduce.
Pe mal
cu tamaie in par
Isus sangereazd launtric
din cele sapte cuvinte
depe cruce.
Din pduri de somn
23

www.digibuc.ro

si alte negre locuri

dobitoace crescute 'n furtuni
ies furisate s bea
ap moart din scocuri.
Arde cu preri de valuri
pmntul imbracat in grau.
Aripi cu sunet de legenda
s'abat inspimntate peste ran.
Vntul a dat in pdure
s: rupd crengi si coarne de cerbi.
Clopote sau poate sioriile
cnt sub iarb cu mile.

La tocrte aceste observalii, mai avem una singur de

adaugat, una sing-ura care completeaza caracterul autentic al unel poezii scrise astzi la orase, dar pastand
toat savoarea reavana a parnantului si atmosfera setntoas si patriarhal a satului. Printr'un fenomen remarcabil si aproape unic falser de alte literaturi, poezia
roman, avand ca singur model clasic in trecut numai
poezia popular& a adoptat c grai poetic graiul locuitoriIor dela tara: graiul pastorului si graiul plugarului.
Cu cat versul romanesc de azi se apropie mai mult de
acest isvor natural si nesecat care e geniul lingvistic
popular, cu att e apreciat ca fiind mai perfect in ex-

presie si mai pur ca limh. Asa ca printr'un straniu

paradox si printr'un proces literar invers cu ce s'a intamplat pretutindeni in Apus
graiul satului a devenit oarecum limba Academiei. De aci si fenomenul fericit si nu mai putin remarcabil al omogenittif limbii
in toate clasele sociale care si-au improspatcrt mereu
posibilitatile de exprimare din valul curat al graiului

neaos. De aci lipsa unui academism uscat si sec, a

unei literaturi numai pentru uzul mandarinilor" intelectuali, dar si greutatea de patrundere a unei poezii
de avan-garda" cubist& futurist& expresionista, care
neputandu-se exprima in graiul snatos si clasic, in
echilibrul sem senin, al poporului, se vede obligata sa
www.digibuc.ro

21

creeze un jargon com.pozit si eterogen un fel d3 esperanto" liric in care romemul nu-si recunoctsle vorba
si pe care II respinge hatared.
Acest clasicism firesc n'a crescut pe baza subrecla
a unui academism artificial si importat,
ci pe temelia seinettoaser a tradifiei populare.. Din comoara spi.

-rituald a aceslei tradilii a esit ce a dat mai bun literatura romernd pemet astzi si tot dela ea asteptam in
poezia romemeascii de maine intruparea depliner si valabile( pe un plan european a sufletului nostru berstinas.

22

www.digibuc.ro

Poezia popular
I.

CATEVA CONSIDERATII

A riispunde la Intrebarea: ce e poezia popularii? Ini-

seamnd a Incerca o definitie a fenomen.ului care a

ardpasionat mai Mutt pe cercetEttor. Insearnna
rolul pe care 1-a
tam originele si Imprtirile firesti
jucat si II joaca inc acest fenomen poetic In desvoltarea literaturii noastre, cum a fost pretuitec poezia popu-

larii de diferitele generatii ce s'au perindat Inaintea

comorilor ei estetice si sufletesti si In. fine, chestiune
esentiald, s ne stretduim sei scoatem la ivealci caracterele ei proprii, specifice si s analizam farmecul ar-

tistic special oric6trui produs poetic de o asemenea

naturCi.

Subiectul e vast. Si, totusi, se cere nu numai schitat

fie chiar numai intr'un singur
dar ptruns ademc
punct, dar esential pentru Intelegerea Intregului. Inutil
sex mai spunem c o astfel de cercetare are absoluta
nevoe
de nu vrea s reimeinei pe titretmul sterp al
abstractiunilor

de o exemplificare cat de bogatii. Vonr

fi deci Indreptaliti sCi cite= poezii populare care par

mai caracteristice pentru cele ce le vom expune aicL
Inainte de orice, trebue Ins& limpezit o chestiune
de terminologie. Hasdeu, In Cuvente den Bertremi" (si
anume In volumul II, aprut In 1879), propusese se:t se
Intrebuintere atributul popular" pentru ceea ce e
www.digibuc.ro

iubit de popor" iar cel de poporan" pentru ceea ce

e de origind colectivd". Multi autori au si adoptat aceastd distinctie
noi, totusi, ne permitem sd nu o
adoptdm si sd rdmanem la expresia de poezie populard si nu poporand
fiincica aceast distinctie in
terminologie, desi teoretic Intemeiatd, implicd din partea celui ce o Intrebuinteazd o convingere bine stabilit in originea colectivd a unei atari poezii, si cat
timp o vom constata imediat, o astIel de origine nu va
fi stiintific hotdritd, introducerea a doi termeni In loc
de unul nu poate dealt mri confuziunea.
Dar ce inseamnd cuvantul poezie populard ? Ni se
va rdspunde irnediat: poezis nscutd din popor si care
trdeste in popor.
Da si nu, cdci bundoard, -nu e suficient ca un tan&
Oran impresionat de cutare ritm al uhei poezii de Cosbuc sau de Goga auzitd din gura unui ldutar, sec com-

pund si el, chiar fdr gaud literar sau de proprietate

literard, o poezie care poate fi cantatd si rdspandit de

popor inteun sat anurnit sau In mai multe sate, -- ca

aceast poezie sd fie populard Poate sd aibd si originea si circulatia, dacd 'Ii lipseste caracterul (adica de
e vorba de poezie, tiparul anumit gl versului zis popu-

lar: al doinei, al cantecului batranesc, al colindei, al

bocetului. al strigeiturii, etc...) nu va fi poezie populaid.
Cum, de alt parte, un poet cult
si In literaura noa-

strd Incepand cu Alecsandri si cu Eminescu, mai toll

sunt In aceastd ipostazd
nu e suficient sd canto intr'un metru popular ca s si f clod o poezie populard.
Dupd cum vedem, problema e mult mai complicata de
la prima incercare de analiza decat pare la multi. Ea
ni se adevereste si mai complexd, dacd insistra putin
supra originii si circulatiei popular?.
Mult timp s'a crezut cii poezia viersului popular era
o creatie spontand a colectivittii
o creatie colectivd.
24

i de aci si Grimm si Herder, altdatd, au tras

www.digibuc.ro

concluzia fireascel a unei deosebiri esentiale, de naturci, intre poezia pop-ularei de-o parte i poezia culter
de cealaltel. Viersul popular, fiinclei insusi al geniului_

e oglinda neminocit a sufletului natiunilor. Poezia populard devenea, astfel, singura poezie
naturaler, singura poezie adevarater. Avemd o origine
atert de lainicer i se atribuiau isvoare crproape miracu-

loase, pastra ceva de dincolo", din lumea miturilor

dumnezee.O. Herder in Stimmen der Voellcbr" areitase cu mullet Insufletire rolul atert de rodnic ce o astfel de conceplie putea s'o aibei In desvoltarea literaturilor nalionale..Si Inteadeveir e destul sa citeim colectiile de cemtece populare ale lui Percy: Reliques of
Ancient English Poetry" (Relicvii ale poeziei vechi) in
Knglia, Des Knaben Wunderhorn" a lui Arnim
Brentano, la Germani, celebra colectie a lui Vuc Karacici, la Serrbi, i atertea allele, iar la nol sel amintim de
volumul publicat in. 1852-53 de Alecsandri i complectat, inteo a doua editie definitiver, In 1866 : Poezii
popvlare ale Romnilor".
Ateast conceptie a fost, pela 1860, la baza unei intregi discipline tiintifico-psihologice, in. Germania aca
numita Voelkerpsychologie" (In traducere, etnopsychologie) a celrei teoretickrni au fost Lazarus qi Stein-

thal. Mare le savant Wundt a Imbrticat si el aceast

teorie, pentru care a lucrat o viatel Intreagei.
Cu diferenta numai cer Wundt insist, mai ales asupra caracterului mai mult colectiv pentru dnsul deceit
etnic al unei asemenea poezii. $i la noi, mult timp, aceast conceptie a fost atotstapelnitoare
ci mai mult
deceit in alte peirti poate, plecnd dela faptul-presta-

bilit c poezia populard e oglinda cea mai sigurei a

sufletului nostru etnic gi colectiv, s'au tras concluzii gi
s'au cladit teorii.
Dar, asterzi, none cerceteiri In aceasta privintel par

s aducer iar4i in discutie problema inseisi a origiwww.digibuc.ro

25-

nei poeziel populare. Intr'adevar, ca se( putem capeda

intfun domeniu atat de intunecos ca na*terea in trecut a cuterrui viers popular, vreo certitudine, nu ne rmne alter cale adevarat *tiintifica decat de a cerceta
cum se produce acest fenomen in zilele nocrstre. Caci
poezia cantecul popular, daca din multe cauze
tre care rerspemdirea tiparului qi difuzarea cantecelor
internationale prin patelon scru radio) au tendinta ser
dispard, mai sunt, din fericire, regiuni intregi
mai
ales, in ladle mcd izolate: la munte
unde se mai
conserve( destul de vie, ca ser-si continue procesul de
creatie continua. Sunt regiuni, la noi, unde Inca se
pocrte stabili de calm cercetatori cu precizie care e
cant:ireful ce in cutare sau in. cutare sat *tie mai multe cemtece qi de unde le-a lucrt. In interesanta lui culegere de poezii populare stranse in Plaramureq *i publicate sub titlul Graiul qi Floklorul Maramureqului"
(in pretioasa colectie a Academiei Romeme: Din viata
poporului roman") d-1 Take Papahagi, vorbin.d de
creatiunea popular& ne der cazuri precise de poezii
populare (blesteme, hore, cantece) felcute de anumiti
inidvizi

din cutare sat.

N e der

nume: femeia Palaga Stan din

chiar mai multe

Serpanta, pi:AcuraDumitru Ivemciuc,

(adica pastorul, ciobanul)

femeia Ioana Codrea din Vad poreclita Fundeasa".
ceasta din urmer nu stie carte" qi e foarte scapertater.
Iarna iqi agonise*te existenta zilnic facand cate un
serviciu prin sat, ba chiar *i gropi la cimit1re; vara mai
paqte qi vacile .satului. E o boema in toater puterea
cuvantului. Satele o considera ca un adevarat rapsod,
care ptin cantecele sale (arie sau poezie) insenineazer
in diferite imprejureiri mult sufletele din preajma ei".
Horile astf el tocmite de Ioana Codrea sunt repetcrte din
gurd'n gura *i circula din sat in sat pierzandu-qi cu,
rand originea individuala. D-1 Take Papahagi ne mai
citeaza si exeMplul bertranei Nastaca Petrovai de la
rul

26

www.digibuc.ro

Sacel a carei personalitate se reliefeaza mai ales in._

domeniul magiei. Intreband-o &Ind, cum i uncle ainvatat descantecele_pe care le qtia, ea mi-a raspun.s
urmatoarele: Inca din frageda copilarie, fiindnumai
lie 6 ani, a luat-o matuqa ei qi s'ct dus de mai multeori
padure. Matuga ei Maria, dupel ce s'a intors de
la Ierusalim unde se dusese In pelerinaj i fiind la a.
ddnci batranete, a luat pe Nastaca In padure pentru
a-i Incredinta secretul intregei magii. Neputand fi vazute de nimeni, ele s'au mezat langa un parau *i au
inceput sa culeaga noi de padure depe noua feluri de
lemn, facand urmaitoarea operatie: la nou'd feluri de
lemn Infrunzit lasau cate o framitura de pane ; pentru
fiecare faramilurd rupeau apoi miezul de la 9 frunze
de pe lemnul sau ramura respectiva, strangand astf el
numarul de miezuri rezultat din 9 X 9. Dupa aceea, du-

candu-se langa apa paraului, pentru alte trei faramituri de paine luau pentru fiecare crate 9 linguri de apei
pe care o turnau In aceeaqi oala in care aa pus *i miezurile de frunza. In urma acestei operatii qi dupe"( ce ii
mate( toate formalitatile pe care trebue sa le indepli-

neasca, batrana ii spunea descantecele pe care Nastaca

dupa marturisirea el
le-a memorizat din
primul moment chiar, salvand astfel o interescrnta corroara pe care watu-a ei ar fi luat-o In mormant".

La Intrebarea cercetatorului daca tot ce i-a spus il

tia numai de la matua ei, Nastaca i-a reispuns ca
uneori le-a intocmit ea in parte qi daca s'a potrivit le-a
tocmit ea In Intregime.
Cum vedem, avem a face aici cu o erealie individuala a poeziei populare bine stabilita. V'am citat, dealtminteri, cu oarecari amanunte cazul, cad e extrem deinteresant, controlat de un cercetator serios, specialist
In materie. La aceste constatari aclaugam qi concluziu-

nile d-lui P. Cancel, dintr'un interesant studiu aprut

acum 10 ani: Originea poeziei populare" precizarir
www.digibuc.ro

2T

cu ocazia unui curs referitor la poezia

distinctiuni
populard sarbeasca. D-1 P. Cancel discutand relatarile
despre nasterea acestei poezii felcute de prof. Murko
de la Univ. din Viena, in 1913 In Bosnia-Hertegovina

Dalmatia, regiuni de electiune a cantecului popular

sarbesc, ajunge si el la credinta originei individuale a
acestei poezii la vecinii nostri, cel putin. Intr'adevea
Prof. Murko, dintr'o serie de cazuri citate, ne da paterasa cum a
nitatea gasit precis a cutrui individ
facut-o si d-1 Take Papahagi pentru Maramures.
Dar aceste precizari insemnau ele care ca, trecand la

alt extrem, sa nu mai facem intre poezia populard si

cea cult, nici o diferentel de natura? i fiindc singurele cazuri stabilite stiintific de creatie contemporanei
popular s'au adeverit creatii individuale trebue oare

sa renunteim de a mai privi poezia popularei ca expresia sufletului colectiv? N'o credem cad aici creatia
individuala urmeaza cu totul alt proces ca procesul
crerii unei poezii de catre un poet cult. Fare( a fi mandatarul sufletului colectiv In sens absolut al cuvantului
rapsodul popular nu lucreazet nici ca personalitate
aparte.
El e oarecum influen.tat continuu in momentul creatiei
de mediul inconjurator. E determinat de atatia factori

nct libertatea lui de inventie pur personala e f carte

limitat. Mai ales, daca tinem seama si de faptul ca de
obiceiu un text popular e In functie de circulatia sa
orald Inteun anume tinut. Dar ceintaretul sau canter
reata care II reproduce din auzite si care II stie pe din
afarei, mai Intotdeauna nu se multumesc cu o repetitie absolut exacta ci.il schimb voluntar sau involuntar
pun addogiri menite sei-1 Infrumuseteze sau prin ornisiuni care pot sag treideze. De fapt, orice lautar e adesea inconstient un colaborator. Asa cei, daca admitem
adea continua prefacere prin circulatia versului popular chiar daca originea lui a fost stabilita ca provenind
28

www.digibuc.ro

de la un rapsod anumit, caracterul individual se pierde

lePede si suntem in drept sa consideram o astfel de

poezie drept produsul direct al sufletului colectiv, precum orice poezie mai evoluatd a unui poet cult (Luceafdrul lui Eminescu, de pildet) poate fi privita ca
produsul indirect al acestui suflet.
Poezia populard roman& spre deosebire de poezia
altor neamuri, mai are la originea ei si un caracter spe-

cific care a fost minunat scos la iveald de regretatul

Ovid Densusianu in luminoasele D-sale cercetdri din
cele cloud volume: Viata pastoreasca si poezia populard romand": Deasemenea cercetatorii care I-au urmat
ne mate( caracterul pdstoresc, atmosfera ciobaneasca a
majoriteitii viersurilor noastre populare. Argumentele aduse par concludente tainicul si turburatorul frunza
verde..." de la Inceputul atator doine si balade, ca un
ecou ajuns pand la noi, sub aceast forma de simbol,
al orginei pastoresti a poeziilor acelea. Inteadevr codrul infrunzind cu verde proaspat In primavara Inseam-

na pentru pastor vreme bund dupd iernat, zilele frumoase cand pornesti cu turma jar la rnunte. Tot astfel
ni se arata originea pastoreasca a Mioritei" studiatd
In toate variantele sale.
Daca la popoare mai evoluate cultural, poezia populard redusd fatal si-a micsorat de mult domeniul, la
.altele mai primitive, ca poporul sarb si ca poporul roman in special, rosturile unei atari poezii au lost nesfarsit de mari. Putein spune cd pana la Alecsandri si Eminescu, poezia populard a fost adevarata qi. singura
oglinda a vielii artistice si sufletesti a neamului nostru.
Chiar astdzi, poezia populard fatd de literatura noast.d
moderna culta joacd acelasi rol pe c-are II. au In alte
literaturi mai vechi perioadele lor clasic& din secolii
treculi: poezia populard e o traditie si un isvor de reinviere. Fiecare generatie dela Alecu Russo si Alecsandri
de la Eminescu si Creangd
de la Cosbuc si
www.digibuc.ro

29

Vlahut

dela Goga $ i Iosif pemd la generatia de azi,.

a deslusit din comoara tot pierduta i mereu regsitet

a viersului popular o noua Indrumare si un sens nou
poeziei romanesti. Ar fi interesant un studiu In care s'ar
scoate la lumina In ce anumit f el a influentcrt spiritul
poporului, prin poezia lui, lirica noastr cult i In ace-

la0 timp, de fiecare data, cum a inteles aceast poezie cult frumosul poeziei populare qi ce. anume caracter din el a adrnirat in special.
Ar fi interesant de arettat, de pilaf, cum, pe vremea lui Alecsandri si chiar a lui Eminescu i Cosbuc,
ceea-ce pdrea mai specific, mai demn de amintit, erau
baladele, cemtecele batreme0i"
cum mai tarziu
caracterului epic din aceastd poezie i-a fost preferat
elementul liric din cerntec, doine si hore In generatia
lui Iosif, Pun-Pincio, Anghel i Cerna
si cum In
sfar0t, In generatia noastr, poeti ca Arghezi, Blaga,
Crainic, Maniu, Barbu, Voiculescu, sunt vrjiti de elementul tainic si adanc turburdtor al descemtecilor, al
bocetelor sau al unor colinde. E aici o van autentic
romemeasca si cu sigurant mai veche ca origine decat
Romanii i poate decat Dacii
un suflet primitiv qi un
suflet cosmic, care ne apartin si pe care se pleacd,
ademc miqcat, gemdirea si simtirea noastra modernd.
Ca exemplu de balade sfatuesc s se reciteascd In colectia lui Alecsandri: Miorita" si Toma Alimoq". Sunt
prea cunoscute qi prea lungi set le mai citm
dar
ele recrlizeazet minunat cele dou extreme ale sufletului nostru popular: in Miorita", duio0a iertertoare cr
visrii care acceptd, Intfun simbol de-o nepieritoare
frumusete, feud nici o Impotrivire, cu cel mai revoltertor
(pentru un suflet occidental), fatalism, lovitura miseleascei a mortii
si In Tama Alimos", cea mai derrz
pild de extraordinard Incordare de barbectie, de ener--

gie care pune lupta inainte de toate. Ca exemplu de

cemtece lirice voi cita dou poezii scurte luate dintecr
30

www.digibuc.ro

mica antologie felcutd de mine pe vremuri si publiccrtd

In colectia Cartea Vietii" a Fundatiei Culturale Principele Carol, sub titlul Cemtece din. Popor". Iatd-le:
Dorul, badeo, de la tine
Peste vAi si dealuri vine,
De nu-1 poate opri nime :

Nici cioban cu fluierul,

Nici voinic cu cntecul,
Nici popa cu cartea,
Numai eu cu

Admirabild sintezai in 7 versuri al unui lung proces

sufletesc si, In acelasi timp, singura definitie posibild a
dorului care n.u-si poate gsi o traducere prin cuvinte
dar ni se destdinuieste astfel dfnamid de la sine... $i acuma un alt cetntec tot de 7 versuri dar ceiruia nu-i cunosc in toatd lirica noastra cultd, chiar la Eminescu,
un echivalent pentru ademcirnea i subtilitatea totodatei a sentimentului exprimat:
Cte flori pe luncd 'n sus,
Toate cu badea le-am pus.
$i cnd am fast la udat
Numai una am uitat,

Numai una am gresit

$i-aceea a vestejit
Dragostea ni s'a urit,..

Ce atmosferd straniu de moderna Ii dec' faptul c toatd

poezia nu e deceit o transpunere sufleteascd. Nu explicd
nimic; sugereazd totul.
Acest stil eliptic Il regetsim si mai Incordat In colinde.

V voiu cita o colinda luatd din Cemtetri de stea

colinde", publicate de cdtre d-1 N. I. Dumitrascu in Biblioteca populard Ramuri" de la Craiova. E un colind
de orn lnsurat. Are ceva straniu si tainic, de mare
poezie.

Soare 'n der, soare 'n pamnt,

Soare 'n curte-a rasarit,
$i dornnul mi e adormit,

www.digibuc.ro

31

Cu gutui ,
La capatai,
Cu islice prinse 'n cui.
Iar pe bolta cerului,

In baaia soarelui,
Sunt stoluri de porumbei,
Trasei cu sgeata. 'n ei
$i sburara,
$i sltar,
Cu doi nori s'amestecara,
$i ca ploaia coborArd,
Lasandu-se 'n prundul
$i pietricele luara
$i pe casa le lasara...
Pietricele rasunarA
$i pe boieri desteptar...
Iar pe noi ne claruira
Cu'n colac
De grau curat.
Pe f ata colacului
Jurndtatea sfantului,

C'asa-i legea din batrani,

Din batrani, din oameni buni

De la detaliul atat de evocator al nostru: gutuile

asezate la cape:deli, fslicele atarnate in cuie panel la
acei stranii porumbei, carl se amesteca cu doi nori ca
set coboare ca ploaia pane( In prundul marii, cu pietre,
de acolo luate in cioc, aruncand, de sus pe case
sa scoale pe boeri, simbolul obscur si maret, totodatei,
se rotunjeste mitic. Implinirea legei din beitrani si daruI stramosesc ne ciduc iar, In final, la' realitatile
pamantene.
S'ar putea cita si din volumul de folklor maramuo-

san al d-lui Take Papahagi descemtecul din pag. 13,

cules tocmai de la batranct Nastaca Petrovai din. Seicel,

cea care pe vremuri vrajea cu matusa-sa prin paduri.

E de remarcat acolo pomenirea atett de neasteptatet
o mreana mare"
a balenii lui Ionas din Scripturi
gusta puterea dramatica al intregului descantec.
32

www.digibuc.ro

In sfetrsit voi aminti bocetul din Almdj, reprodus

de dl. Lucian Costin Intr'un numar din revista Banatul6
si citat fragmentar In alt parte a volumului de fatei
(pag. 65), unde am insistat si asupra caracteristicei lui.
Nu mai e nevoe cred s pomenesc inalta si ve7niccx
poezie a acestui bocet; pe care nici o colectie nu s'a
invrednicit sag primeasc:1 mdcar.
Se adevereaz astfel, Inteo lumin nou, spusele lui
Alecsandri: Comori nepret,uite de simifiri duioase, de
idei inalte, de notite istorice, de crezdri superstitioase, de
datini streimosesti si mai cu seam de frumuseti poetice
pline de originalitate si frd seamn In literaturile streine, poeziile noastre poporale compun o avere natio-

nald, demnd de a fi scoas la lumina ca un titlu de

-calorie pentru milk( romand".

www.digibuc.ro

33

II. PRIMAVARA IN POEZIA POPULARA

Vechea noastr literatur, care Incepe cu introducerea

.limbii romne In manuscrise i 'apoi In carti tiprite
pe la Inceputul secolului al XVI-lea ca sel sfrqeasc
pe la 1820, vechea noastr literature-I lipsit de m4carea
umanista a Renaqterii apusene precum fusese lipsird de
traditia latind a Evului-Mediu catolic, conlinat In cul-

tura bizantin a Rdsritului slavon sou, In veacul al

XVIII-lea, In tipicul oriental grecesc-fanariot, s'a mrgi-

nit la opere religioase sau la cronici istorice --- unele

din ele, cum sunt Biblia din 1688" si Seama de cuvinte" ale lui Neculce, de adevrat valoare chiar pur
literard. Ar fi nedrept, deci, s cautam aici
In literatura noastra de atunci un echivalent cat de departat
al Rondelului" celebru al lui Charles d'Orlans, care
scria prin secolul al XV-lea In. Franta, despre primayard versuri rafinate ca:
Le temps a laiss son manteau
De vent, de froidure et de pluie,
Et s'est vtu de broderie
De soleil rayant, clair etleau.

adicd, pe romneqte:
Vremea si-a prsit cojocelul
De vnturi, de ger sl de ploaie.
$i-a imbracat borangicuri
De soare lucios, clat si mandru.
34

www.digibuc.ro

Sau in secolul al XIV-lea In Anglia admirabila desciiere a venirii lui Prier de la inceputul prologului Povestilor din Canterbury" (Canterbury Tales) opera clasica a lui Chaucer cu versurile atat de evocatoare in
naiva lor preciziune
And male .fowles maken melodye,
That slepen al the night with open ye

adica:
Si paskelele Ingand viersul lor,
Ele,care dorm toata noaptea cu ochi deschisi...

si mai departe in limp

in Au tria
Sau, in sfarsit,
inceputului secolului al XIII!lea, toatei poezia de iubire
a lui Walther lion der Vocrelweide, care nu e deccIt un
imn fierbinte adus primeiverii cum e bundoaid In poezia:
Frh ling und Frauen (Primavara si Femei)

din care citez, doar in graiul arhaic al epocei, versurile:

S5 die bluomen ilz dem grase drigent,
me s4e I chen gegen der spileden sunnen,
in ein in meien an dem morgen fruo,
und diu kleinen vogellin wol singent
in ir pesten wise die sie kunnen,
waz wnne mac sich cla genzen zuo ?
e ist wol halb e in himelrIche.

adicd p romar este:

Cand florlle din iaxbd ies la iveald
ca si cum ar rade soarelui stralucitor,
n luna Mai, in ZOIri de zi,
si rand p'sarelele mici canta placut
cele mai f umoase viersuri pe care le cunosc ele ;
ce farmec 1 se poate-atunci alatura ?
Te crezi. ap oape In raiul cerului.

Nu vorbim nici de poezia castiliand, nici de cea toscand, nici de cerx provensald a trubadurilor"
unde
s'ar putea gdsi din belsug pilde convingEttoale de aceeasi inaltd valoare esteticd.
www.digibuc.ro

35

chiar cu cateva veacuri in mina

A trece de aici
la starile Intunecate de la noi, a cauta fie in Psalmii"
din secclul al XVII ai lui Dosoftei, fie, un. secol ctproape

9i jumtate mai tarziu, In poezia an7reontica a Mare:ui Ran Ienachita Vacarescu sau a urmasilor sai Vacaresti" si a Logofatului Conachi, posibilitatea unar
note asemuitoare, ar fi zadarnic si am spune
la
pun.ctul de evolutie la care se gasea poezia .noastra
culta, z acele vremuri
nedrept.
Sa deducem din aceste constatari ca poporul romanesc

n'a cunoscut poezia primaverii sau ca a sinatit-o mult

mai slab decat popoarele occidentale de care am
amintit
tocmai neamul nostru, trait pana eri si trind
si azi Intr'o intimitate pasigrala, patriarhala, cu pamantul tarii
inteo convietuire asa de stransa cum n'au
avut-o, desigur, nici francezii, nici englezii, nici germanii, nici celelalte neamuri din Apus, dealt poate
acum cateva sute de crni, la Inceputurile lor culturale.
A sustine aceasta tezd, ar fi i paradoxal
mai
ales
cu totul fals.
E drept, o atare poezie cx primaverii n'o gasim 'nici la

Dosoftei, nici la Vacaresti si va trebui sec asteptm,

ca s'o Intalnim In poezia noastra cult& Pastelurile" lui
Alecsandri, pe Eminescu si pe Cosbuc.
Dar, o putem gag din belsug In literatura noastra
veche de la tara, mostenit pe cale orald din mosi stramosi, pastrat In nenumarate variante In diferitele regiuni locuite de Romani. 0 aflm In poezia popular&
care desi culeasa, transcrisa si tiparit (mai intai de
Alecsanchi si pe urm de multi altii) abia de pe la jumatatea veacului trecut, ramane to+usi monumentul cel
mai autentic al obarsiilor noastre literare.
Ca set vedem cat de mult a influentat primavara poezia noastra populara
e destul sa amintim mai Intai

de acel frunza verde" sau foaie verde", Inceputul nelipsit a mai tuturor versurilor populare, fie ele cantece
36

www.digibuc.ro

vechi" cu caracter mai mult epic, fie ele doine" \cle

cctracter liric.
Fetrei indoialet avem aici o evocare a primetverii, in

versurile haiducesti:
Foaie verde bob naut,
Bob naut si foi de nuc,
S'asa-mi canta-un pui de cuc
Sa'uti pun seaua sa ma duc.

Inte les initial precis de sosirea primeiverii, care cu

devenind un obicei, o model"
vremea s'a pierdut
lutetreas.cei pentru ajustarea rimel, ca In versurile imposibile ca Inte les real:
Floricica foae-albastra,

Ce mi-e drag pe lumea asta ?

sau si mai straniul:

Fnmza verde lemn uscat...

panel la cu totul abracadabrantul:

Foae verde solz de peste...

Dar aceste exagererri si deriveiri ale Intelesului primitiv, nu trebue Set ne facet set uitetm importanta unui
caracfenomen de endosmozei poeticet a primetverii
terizatet pregnant si atat de bine de cettre poporul nos-

tru prin frunza ce Inverzeste, fenomen poetic, care e

dupet cate stiu
unic in literatura europeanel si
poate chiar in. cea universal&
Regretatul Ovid Densusianu, In Viata petstoreased
si peezia noastret popularet", emite o teorie seducettoare, sprijinitei pe un bogat material documentar, foarte
bine ales.
D-sa pretinde c poezia noastret popularel e de origine pastoreascet si reuseste set explice astfel convingettor o seamet de caractere proprii ei, Incepand cu
misteriosul ,,frunzet verde",
www.digibuc.ro

37

Daca admitem acest postulat, foarte verosimil

punct de vedere folkloric si chiar istoric, Intelegem
usor marea, covarsitoarea importanta a Primaverii si
ct sosirii ei, In viata sufleteasca a romanului, mai ales,
suirea tunnelor pripe vremea cand transhumanta,
mavara la munte, la plai, pentru varat si coborirea
lor toamna, la ses, pentru iernat, In balta" 5-unarii
se facea pe o scara atat de intirea,
pane( la mare
de adevrate migratiuni umane, incat si astazi Dobrogea e presarata cu sate de mocani" veniti cu oile din
Ardeal, precum se mai pomeneqte qi acuma de catre
biltrani, de drumul oilor" de odinioard.
Primaveril poporul Ii da numele cel mai duios din
asa precum
sufletul romanului, numele de mama"
Sfantul Francisc spune fratele nostru, Soarele" sati
sora noastra, Dina".
Primavara, mama noastra
Ia zapada depe coasta,

Iarba verde sa mai creasca

Sufletu-mi sa-mi racoreasca,
Sa-mi aud cerul tunanci,
mai vaci turma pascand
Desfunda paraele
Sa porneasca oile.

Din acest citat reese, peste mice fraselgie de romanticeL admirare a geniului popular, caracterul utilitar
al inspiratiei sale. Primvara e invocata tocmai ca

scape pe roman din is:and si sa-si poata porni ode la

munte.

Tot astf el, e chemata si drit primavara si in doinele haiducesti

dar nu ca aici pentru iarba verde si
moale, buna de pasunat
ci pentru frunza verde si
deas a codrului hate cu romArnfl", care va ascunde
si va octroti de ptera pe voinici.
38

www.digibuc.ro

Mu lt mi-e dor si mult mi-i sete

SA* vad frunza 'n codra verde
SA imi strang vre-o sapte cete.
Primavera, mama noastra,
Sufla bruma din fereastra
$i zapada de pe coasta,
Sa vad inverzind in cale

Sa ma las in ceea vale

C'o pareche de pistoale.

Frunza 'n codru cat se tine

Toti voinicii traesc bine,
Ia.ra frunza daca '1 lasa
Toti voinicii merg pe-acasa.

$i la para focului
Zac de dorul codrului..

primavaratia
Iubirea de codru, de codru verde"
Rita unul din aspectele mi obiqnuite pe care o ia
poezia priniverii la Romani, Poporul nostru Ii spune
codrului, ca unui Domn puternic, Maria Ta", dar, in
acelasi timp, Ii de't diminutivele cele mai dragi, cele

mai desmierdatoare:
Codrule, codrutule,
Codrule, umbrutule,
Codrule, Maria Ta,

Ma rog nu te supara
Ca mi-i da o creanga mie
SA' mi o pun in palarie

Hai, bade, sa ne iubim

C'amandoi ne cumpanim
$i la ochi i la sprancene
Ca doi porumbei la pene.

cum glasueste minunat frumosul cantec din Tara Hategului.. Aici, in aceasta doina, recunoaqtem un caracter

esential al poeziei populare in legatura cu natura

elementele ei: puterea de personificare
puterea de
Insufletire ce o capita fie Primavara, fie Codrul in
ochiul neamului nostru. E crearea unui suflet colectiv
omului si naturii. Omul dela tara gi mai ales cioba- www.digibuc.ro

39

cele cloud potentari estetice ale ronul si haiducul

camemului, protagonistii poeziei noastre populare
pate( astf el suflet elementar, inrudit fireste cu fenomenele naturale; pe cemd natura la randul ei: Primavara, mama noastra" si Codrul maria so" imprumuta
un Bullet cu ademcimi i patimi omenesti.
Ni se spune inter) doinet:
Mu It ma 'ntseaba inima
De mi-i dor de cineva ;
Foae verde de scumpie

Cum se poate sa nu-mi fie ?

Cand si muntele ca-i munte
$i 'nca are doruri multe
Cu luna, cu negtira,
Cu iarba si cu frunza
$i cu mierla saraca

Alci procesul de insufletire a naturii primervaratice

si de personificare a muntelui e atett de inaintat

Incat nu =i e nevoe ca poetul sa aseze cct arnplificator in fatcr elementului natural: elementul omenesc.
Muntele se iubeste cu luna, cu negura, cu iarba, cu
frunza si cu saraca mierla cum ar Indragi un temarcioban
caci doina prin toate caracterele ei ne apare
pur pastoreasca
plin de dor pe cutare sau cutare
fata din satul din vale. Poezia populara si cu ea poezia
Primaverii, nascuta din rostul utilitar al nevoilor pasroresti, haiduce"sti si mai terrziu plugaresti ale taranului
nostru a evoluat pana lcr treapta desinteresater a sentimentelor adernci. Cand spune poetul necunoscut al_
poporului nostru:

Saraci dragostele noastre

Ne-au ramas pustii pe coaste
$i-am fost eu Vineri la ele :
Rasarise viorele,
Viorele flori adanci,
Cand le vezi, mandruto,
40

www.digibuc.ro

ale getsim nu numai In fata unui tablou de primetvard

stilizcrt i limpede In colorit, ca armonia sobret a unei

Primavere" de Botticelli sau a unei vechi icoane pe

sticld dela noi ci i In fata unei superioare simbolizeui a !Ilse* iubirii omenesti si eterne. Acea revenire
a poetului singur, in Vinerea mare, la locul dragostei de alter dater, e edmirabil caracterizatet prin imaginea costisului pustiu din care reisar prin puterea
amintirii nepieritoare acele viorele flori ademci"
cemd le vezi, memdruto, pletngi"
do'ud versuri, care,
duper mine pot fi puse prin su.btilitatea si simplitatea,
totodater, a realizetrii i prin adevelrul psichologic ce as-

cund in tainica lor imperechere, aletturi de cele mai

puternice realizetri
in acelasi gen ale unui Bcrudelaire sau Eminescu.
Dar tabloul primeiverii nu e evocat numai In. legetturd cu dragostea; el apare in poezia populard si in
siremset legetturei cu moartea
si nu ca decor, ci, ca
sentiment adanc care dd singur farmec i inteles vielii.
later cum sund un bocet.
Nici o moarte nu-i amar
Ca moartea de 4primvar,
Pe 'nfrunzitua codrului,

Pe cantatul cucului.

Codrul si cucul, cei doi hati buni ai romemului

unul gazda si cellalt vestitorul primelverii, nu laser pe
om sd moard, de dorul lor.
Dacet alte literaturi au cemtat de preferint privighetoarea sau ciocetrlia, pasdrea ce incernter luna si paserrea ce prosleiveste soarele
poporul nostru e sdrbertorit in viersul lui numcri de cemtecul cucului care,
de-ti rsuner in fatd iti aduce noroc, tocmai fiindcei
el prevesteste anotimpul cel mai drag.

Pe acest erou al primaverii, poezia populard l-a

Impodobit cu toate Insusirile, dar si cu toate cusururile
www.digibuc.ro

41

flacdului voinic si iubret, dupei care mor fetele din

ca In doina culease de Alecsandri :
sat
Vine cucul de trei zile
Pesie vai, peste movile
loc n'are sa se pue,
Sa. cante, focul sa si F. pue.

Pune-s'ar pe-o ramurea

Aproape de casa mea,
Sa-mi tot carfte, cante 'n fata,
$i seara si dimineata.
De-ar fl cucul voinicel
prinde argatel
Mi
toarce
$i camasi subtiri
purta cum imi place.
$i
De-ar fi cucul un viteaz,
El mi-ar trece de necaz
Dar e cucul pasarea,
El cant& pe ramurea
$i sboara pe unde vrea,

Nu-i pasa de jalea mea

Ca nu e cucul paseire obisnuit, ci paseire oarecum meliastrei, cu puteri nevelzute de bine sau de reiu,
dupa cum iti ceintel
in credinta poporului reiese si

din versurile urmeitoare, care cu tot aparatul lor de

cuvinte luate legii crestinesti, aduc steiruitor a vremuri
si rituri peigane.
Spune cucul corbului, adica pasarii negre, blestemate:
Taci, corbe, nu ma 'ngana

Ca nu esti de legea mea :

Eu Is pasare curata,
Spovedit de lumea toe&
De isvori
Racoritor,

Si de codru
Verzitor.

Cu primeivara, sufletul nostru beistina Isi regeseste

strevechile, misticele sale reidcini.
42

www.digibuc.ro

III. SPECIFICUL ROMANESC IN LIRICA NOASTRA

MODERNA

M gaseam acum un an. In biroul lui Henri Massis,

la Paris. Pe peretii odaii, un singur tablou reprezentand un port luminos din Sudul Frantei. Nu puteam citi
iscalitura, dar aproape instinctiv 1-am Intrebat pe Mas.
sis: Spune-mi, te rog, nuniele acestui pictor francez cu
o factura atat de ronOneasca". Amfitrionul meu rs-

punse zambind: Dar e un roman, un tanar pictor de

mare talent, care trdeste In Franta si pe care 11 cheama
Soare". Era prima dat
spre rusinea mea
cand

auzeam de dansul i habar n'aveam. c Massis era

prieten cu tatl seta, fiul poetului si cunoscutul pictor,
Alexis Macedonski. De atunci, toti cei cari au admirat
expozitia postuma a lui Scare, Inchis de curand la_
Ateneu, isi dau seama ce a pierdut arta plastica prin
moartea lui, la 18 ani numai, In plin avant creator.

Dar nu despre aceasta e vorba, ci de faptul cz un

pictor roman, cu toate ca trind si Invititand mestesugul
pnntre straini, tratand un subiect francez, Intr'un loc In

care nici nu visam c puteam da de pictura romana,

Isi trddase In ochii mei prin factura lui, prin sufletul
autohton ce-i lumina panza, nationalitatea adevarata,
specificul romanesc.

Tot atunci, un prieten mi-a povestit patania, Inteun

salon parizian, a d-rei Elena Vacrescu. Un admirator
i-ar fi spus: Ce
el IL susi apreciat poet francez
43

www.digibuc.ro

admirabile trebue sa fie versurile dv. in. romemeqte,

daca qi in limba noastra mai pstreaza nu qtiu ce

parfum strain qi turburator". Se pare ca d-ra Vacarescu
s'ar fi suparat ca i s'cru luat versurile drept traduceri;
eu unul retin numai complimentul indirect adus rassei noastre mai tare dectit graiul in, care fusese transpus. Si acum. aduc i marturia pretioasa a doi strain}

de marca, a lui Benjamin CrMieux i a lui Rainer

Maria Rilke.

Cum faceam oarecare rezerve asupra literaturii franceze a lui Panait Istrcrti, Crmieux ma intrerupse, epu-

nndu-mi (citez din. memorie): Mais ce n'est pas la

ce n'est pas le romancier frangais que nous
admirons en lui, mais bien le prestigieux conteur rouquestion

main, l'enne de votre pays si puissament voque et

que je voudrais tant connaltre". Si aici, specificul romemesc invinsese. Succesul, inteadevar, mondial al iui
Istrati
europene
nu se
tradus mai in toate
explica, dealtminteri, decert prin nota aceasta de folklor
de baiducie banalizata i invechita oarecum azi la
noi in tara, dar ramasa extrem de noua qi de original&
pentru un Occident obosit de o literatura prea rafinata.
Succesul tot attlt de mare
desi mai putin cunoscut
la noi
al evreului Konrad Bercovici in America are
aceec*. explicatie. Dar, pentru o i mai completa ilus-

trare, sa citam atteva remduri dintr'o scrisoare a lui

Rilke, trimisa rnie, putin timp inainte de a muri, din
Elvelia. Scrisoarea e pe frantuzeqte:

Comment ne pas aimer la Roumanie, cher Monsieur, depuis Isvor"1 Pendant toute une anne c'tait
mon livre de chevet, et je suis sar d'y revenir toujours
avec le mme tonnement, avec la mme tendresse.
Mon admiration pour la Princesse Bibesco tait definitive ds que j'avais connu son Alexandre asiatique";
mais dans Isv'or", son intuition de grand pote a reussi tablir une des plus profondes continuits hu44

www.digibuc.ro

maMes. Et quel bonheur de la dcouvrir dans l'me

secrte de son propre peuple"I Ce fericire s'o descoperi In sufletul tainic al propriului teiu poporl Cand te
gandepti ca aceasta o scria cel mai subtil, cel mai
artist poet german contemporan, n.0 te prinde oare
mirarea s descoperi pe malul Dmbovitei esteti, totupi mai putin subtili deceit Rilke, cari zilnic stramba
din nas cand se pomenepte despre folklor pi arta popul are)" ?

Cu sigurantei, pe land talentul autoarei, ce l-a incntat mai ales pe Rilke sunt tocmai acele obiceiuri
strvechi, acea mireasm de veche Intelepciune pamanteanez,

care Irnprumut crtii caracterul unel

adevrate antologii, pentru uzul accidentului, a datinelor fermecdtoare ale folklorului nostru. 1
Si aici, specificul romnesc triumfase.

Cu dreptate se poate spune: Ce fel de specific tomnesc e acelcr, pe care il cauti In saloanele Parisului sau In mrturiile strinilor? Ceici exista o literaturd baptinape cu tot sgomotul celei de import pi poate
pilda lui Ion Creang dela Humulepti, care, tradus pe
englezepte de D-na Lucy Bing, s'a Invrednicit In Anglia
de cel mai frurnos succes, nu e cea mai rea de urmat
pentru tandra noastr literatura.
SCI ne apropiem iar de notiunea de specific. Cum
am spus, e greu, dacel nu imposibil, sa-i geisim o definitie exactel.Vorn incerca echivalente. Dealtminteri,
termenul nu e simplu. In notiunea de specific romnesc
am disocia dou elemente. Sil le numim respectiv: caracterul pi motivul. Caracterul romnesc pi motivul romnesc. Unul, priinul, ar constitui sufletul operei, ritmul ei intern, puterea ei luntric partea activei, elanul vital, ditamic
avantul pornit din mopi streimopl,
ce ne e dat dinainte. Motivul ar fi materialul din afarei,
decorul fatal, dar exterior, rezistenta pe care aluviunele depuse in cursul sau o opun retului In curgere, par45

www.digibuc.ro

tea staticd. Dar sd ludm un exemplu ca sd ne lmue la ordinea zilei

rim mai bine. Sd ludm bundoard
legenda Mesterului Manole. 0 poezie populard --.
de o rarer frumusete in varianta colectiei lui Alecsano hotrdste. De atunci o serie de poezii sau de
dri
drame lirice o desvoltd. Motivul e insdsi legenda. Se regdseste si la alte popoare in. Grecia (Podul dela Arta),
de unde se pare cd ne-a venit. Nu import&
in. Serbia

El e numai materialul exterior, elementul static care

isi opune inertia interpretEallor succesive. Ele ii dau
caracterul specific, sufletul propriu. Ele o denatureaz,
ldrgindu-i din ce in ce simbolul pand la eteruul ornecesc, pand la intelepciunea pdgand a Pdmeintului, in
Mesterul" lui Adrian Maniu. Motivul s'a ldrgit, caracdar atmosfera romerneascd, specifiteiul a evoluat

cd a ramas aceeasi, asa cum a respirat-o :)e vremuri

Alecsandri In vieisul unui bard anonirn al poporului
nc stru.

Ar fi interesant de asemenea sil citra exemplul hasmului In prozd Insird-te mdrgritare" vessificat "n ritm
pcpular de Alecsandri, reluat de Iosif si tratat in strofe.
Motivul e acelasi crici
aproape neschimbat. Felul
de tratare, caracterul poeziei evolueazd insd
pdstremd totusi, nealteratd, atmosfera specificd vechiului
basm.
Din aceste exemple, reiese neindoios un adevdr:
Specificul in literatura unui popor si, mai ales, in lirica
lui
nu e imuabil. E in devenire, e ceva viu, e in, functie de evolutia creatoare a acelei literaturi. Specificul

pare neschimbat fatd de moda schimbdtoare a zilei,

fat& de scurta noastr vieatd omeneasca
totusi, se
schimber. Dintre caractei .,i motiv, care evoluiazd mai
repede? E greu de spus. Se pare insd cd motivul se
conservd nealterat mai indelungd vreme. Modul de a
scrie, caracterul operei se schimbd mai lute. Felul de
a interpreta evoluiazd mai usor deatt ceea ce inter46

www.digibuc.ro

pretezi. Vom cita spre lamurire cloud poeziii una de A.

Maniu Feit Fmmos":
Balaurul racneste .sub pod, dar Fat-fnimos
Reteaza trei grumazuri din cte-o rotitura,
Cand palosul avant, prin sange lipicios,
Pe urind munti, prpastii si apele tacura.

Otrava curge 'n fire, prin crapaturi de starlet

Voinicul ia inelul donmitei lesinate,
Apoi isi chiama roibul ce jar de foc run:Cana

$i pleaca ipe a lui aripi spre-a norilor cetate.

Indoaie-un bucrium noaptea si-o spinteca la gori,

Cat ghiarele mai inisc rapusul blestemat.

Zambind copila doarme pe pajistea de flori,

Doar ochii verzi, sub creast in fruntile solzate,

Se zbat cand bucatarul ia capetele toate,
Si cu sataru en mana, d buzna la palat.

alta, de V. Voiculescu, Ca'n basmul cu greul Pamelatului":

Uun-, naucle, n'avede 1" ce glas obosit,

Ca 'n basmul cu Greul Pmantului, striga. ?!
Tresar ascultndu-1 si. vd, deshrsit,
Un Smeu si-un voinic Inclestativeriga I
,.,Uuu..., n'aude, n'avede !".- urechia mi destup :
Cum strig stapanul in luptele i crunte,
$i ceata-i, puiendrii de vulpe si lup,
Soseste cu Ursul, cu-Greul, in frunte.
.-Uutt, n'aude, n'avede !"... chem'area de sus
Ajunge la mine in van sa se sfarme,
Caci sufletul strig, ca 'n basme rapuE,
Iar trupul, el, Greul Pamantului, dcarme 1

In prima, motivul vechiului basm e nealterat, dar In

schimb caracterul
fara sa piarda nimic din specificul lui s'a feicut modern, concentrand Intr'un singur
sonet plasticitatea difuza inteo lunge.% poveste.
In cea de a doua, motivul, desi neschimbat
poetul pastreaza la Inceputul fiecarei strofe pana si evowww.digibuc.ro

47

eativul: uuu, n'aude n'avede"... -7 e totusi profund

diferit, prin largirea simbolica, now% fat& de basmul
copilariei noastre, ce o capect cu ultimul vers. Specificul a evoluat ferret a fi mai putin romemesc, desi s'a
facut med. uman.

Am mai putea cita poezia lui Arghezi: Jalea

publicatei in 1913, cu ocazia campaniei de peste Duin care motivul
nare si neadunata de poet in volum
lui Fat Frumos e reluat cu Uil inteles nou. Voi cita numai pentru frumuselea lox plasticet, romaneascd si
moderna, trei strofe: Fed Frumos, perrasind tara, trece
Dunarea calare ca sa pedepseasca Neamul ursuz din
tetrmul dimpotriver. Citez fragmentul:
A coborit din munti, pe stanci calare
Si patru nopti a scaparat parnantul,
De sub copitele nerabdatoare

Ce s'au luptat cu cremenea si vantul,

$i luandu-si fluier, ns i secure

$i arme grele, 'n mana lui usoare,
Trecir ca o sageata prin padure,
$i ca un fulger purtator de soare.
El strabatu, in lat, intreaga lard,
Iar Dunarea nevirand sa-i fac loc
0 spinteca, sburand, pe la mijloc,
Cu pieptu 'n unde si cu coifu-afara.

Ar fi interesant de fcut un studiu comparativ asupra nasterii, vietii si mortii diferitelor motive populare
specifice_ neamului nostru sau devenite grin adaptare
specifice lui. Luptct dintre motive creeaz motive invingatoare si motive infr&nte. Exist motive care mor
cu disparitia strilor sociale sau evenimentelor care
le-au produs.
Allele, desi nu mai au un rost valabil de existeni,
supravietuiesc prin simbolurile pe care mai sunt in
stare sa le intruchipeze: astfel am vazut trind in lirica

noastra o v!eatet din ce in ce mai adanca, legenda

48

www.digibuc.ro

Mesterului Manole sau figura mistica a lui Fat Frumos.

E destul, pentru aceasta din urma,. sa amintim de

piesa lui Hofia Furtuna, jucata cu succes la Naliohal.
Am vazut din aceste cateva exemple, ca specificul
etnic al unui popor urmeaza in desvoltarea lui litelara
si md aandesc, mai ales, la lirica
o lentd
evolutie. Aceasta evolujie o chemeim tradilie. Am facut
cu alt prilej o paralela intre tradijie si modernism,
o dubla comparajie: comparam tradijia vie si fecunda

cu tipicul sterp, care e o tradijie moarta si caducei;

comparam sentimentul modern, necesar si iesit din in-

ssi nevoia viejii bstinase cu modernismul" lals si

inutil, ca orice lucru neasimilat, ca prea strain propriu-

lui nostru organism. Aratam atunci ca modernul de

azi, in sensul creator al cuvantului, devine fatal tradijia vie de maine, pe cand tioicul" de azi, ridicol si
nesuferit, nu e decat modernismul" de ieri, demodat
de vreme si parasit de oameni. Adaug numai ca tocmai prezenja sau absenja acestui caracter specific hotrste i separa tradijia de tipic", modernul de modernism". In analiza unei opere litercrre (prin opera,'
lateleg creajia unui talent original, nu simpla productie a umii mestesug liteiar chica indemanatec), prezentci specificului etnic va fi deci o chezdsie
cea mai
build
spajiu.

de durabilitate in limp si de raspeindire in

Dar, unde vom gsi, unde se cilia

curat de orice
aliagiu strain, sau aproape curat acest element specific, atat de rar? Care e baia de munte in care doarme
cu puritatea lui straveche, prejiosul metal? Care este
isvorul unde vom putea, insetati, sa ne astamparam
setea milenara dupe( apa ne'nceputa a propriului nostru suflet? 0 cauteim si totusi, ne e atat de aproape.
Arta si poezia popularei
folklorul nostru intreg. Pe
4

www.digibuc.ro

49

vremuri,

o conferinta tinuta la Universitatea fiber&

am incercat, analizand motivul popular In literatura

culta, s area cat de mult Ii datoresc marii nostri clasici Alecsandri si Eminescu. Cum fiecarei renasteri a
literaturii noastre corespun.de firesc o descOperire sau
o redescoperire sau o interpreiare noua a poeziei si a
basmului popular. E destul s insir trei miscari decisive pentru evolutia literaturii noastre: Eliade Radulescu (Sburatorul), fa Muntenia, si Dacia Literard." din
ca
Moldova; Junimea" si. In sfarsit Samanatorul"

sa va dati seama ce rol decisiv a jucat motivul popular, adica specificul romanesc In istoria noastra literara.
Astdzi, oare, lucrurile s'au schimbat, cuni o pretind
sau, con.trar,
unii detractori ai traditionalismului
suntem martori, dela razboiu Incoace, ai unei neastep-

tate eflorescente lirice in legatura directd cu o valo-

rificare si o pretuire noua a poeziei si a basmului

din p'opor ?

Sau, mai deslusit, pana la ce punct poezia populard

vi-a daruit poetilor nostri de azi, atmosfera si caracterul, in sce masura le-a Imprumutat motivele i tiparele ei? Ilaspunzand acestor Intrebari va insemna tocmai sa aratam rolul pe care-1 joaca si locul pe care-I
detine specificul romanesc In lirica noastra moderna
Sd luarn cateva exemple, caci s vorbesti de poezie
in abstracto", mi se pare un lucru tot atat de sec
oum ar fi sa discuti la o masa calitdtile respective ale
unui Dragasani sau ale unui Cotnar, fdra macar
gusta un paharel.
Sa incepem asa dar, cu un poet traditionalist, cu
poetul traditionaliSt prin excelenta, cu Nichif or Crainic..

Toatd poezia lui Crainic rodeste armonic dintr'o braz

da bastinase. 0 sevd sanatoaset i fecunda pornita din
Insasi tarina sesurilor natale care fi dau acea viea50

www.digibuc.ro

ta puternica ei senina, Imprumutate fenomenelor natu/ale. Versurile sale sunt daruri ale pameintului nostru:
Am invte a versului nfasura,
Din simetria brazdelor arate.

ne marturiseete poetul. E firesc, deci, ca poezia lui

Crainic, s pastreze cu sfintenie toata comoara sufletului poporan: credinta, omenia, cumpatarea, iubirea
de moeie ei de reirinti, cinstirea stramoeilor ei acel
sentiment crtett de fraged al naturii, caracteristic romernului. RI recitim Prinos": cetta prospetime ei ce masura

in gestul ritual al Mamii, paznica fierbinte a unei datini sfinte". Influenta poeziei populare nu se vadeete
crici In forma viersului ei n;ci direct In motiv
ci mai
mult In carcccterul ei atmosfera acestei creatii atat de
umana, tocmai Iiindca specificul ei nu se opreete la
-suprafata.

Am citat mai sus, vorbind despre motivul romanesc,

o poezie caracteristica a lui Voicules_cu (Ca'n basmul cu greul pdmemtulm").

Ce late les nou a etiut sa dea poetul vechiului basin.

Cum 1-a adancit sufleteete Rua a-i pierde savoarea

reavana cr pameintului nostru. Voiculescu ocupd un. loc
bine hotarit In poezia romana de azi. Nu e numai evo-

catorul traditiei, ci al tragediei vii ei anonime a poporului. Specificul lui romanesc e o devenire continua.
Fire nevazute si tainice il leaga de oberreiile Dierdute in
negura vremurilor. Cum q etiut sa largeasca, transfigurandu-i caracterul pastoral, motivul ciobanesc
primordial la rometni
o dovedeete poezia Pe drumul
ciobanilor, lucru pe care il intalnim ei la Adrian Maniu
cu motivul haiducesc In balada ,,Talhand".
Poezia celui din urm e cu atat mai interesanta cu
cat
la un moment dat
Maniu, reprezenta tocmai
polul opus unei poezii traditionale. Poetul Meeterului"
a revenit insa instinctiv lernga pmantul din care se
51

www.digibuc.ro

ridicase. Plasticitatea primitiva si stilizata a multor din

ca rupte In spirit de pe o veche
versurile lui Maniu
Il apropie pe poet de
scoartil din Eopdalita Oltetului
arta primitivk de tesaturile i olkria satelor oltenesti,
precum motivul macabru pe care-I Indrageste ateita,
il duce, peste decadentii occidentali, la descantecele

si la basmele cu strigoi ale trii sale natale.

"In somn sngele meu ca un val
trage din mine,
inapoi in parinti...".

ne spune Lucian Blaga, In valumul will Lauda Samnului. In somn, In inconstientul creator al instincului
milenar, &Ind zgazurile ticluite de Intelepciuni strMe se prabusesc, poetul se trage Inapoi ca un. val din
sufletul &au individual In. acela al pEtrintilor, In sufletul
rassei. Regseste isvorul fainuit al inspiratiei populare.

Dar, pe cand alti s'au oprit, mcd ales, asupra versuIui epic din balade sau asupra versului Hric din doine,
Blaga se apleac peste adcancimile nebnuite ale bocetelor, ale descan.tecelor, ale colindelor.
Gasirn chiar lirica modernistilor nostri influentara de
poezia popular, de specificul romanesc.
Incepem cu Bacovia
un mare poet, un poet de
rass, ale canal versuri concise si triste te urmetresc,
sfredelindu-ti constiinta, schimbandu-ti pe nesinvtite
suiletul cu atmosfera lor halucinanta de Virg prfuit,
pustiu, provincial. Poetul se crede decadent, invocil pe
Eaudelaire, pe Rollinat, Intrebuinteazd multe neologisrne: pal, gri... Dar, tocmai ccand se socoteste mai departe de el, specificul romemesc isbucneste inconstient, Ii imprumut pElna si ritmul peak"( si versul popular
ca In acea stranie Furtune din codrii Bacaului
(orasul natal al poetului).
Mi se va rspunde c aceasta poezie e un accident
ca exceptia nu confirm:I regula
dar nu e nevoie

de acest exemplu, orice poezie a lui Bacovia are o

52

www.digibuc.ro

atmosferd asa de specified de teag moldovenesc, ca

giddina lui publicd, cu trista lui fanfard milliard, ca
casele umezi de moidt, cu strdzile inglodate de toamnd. Si aci avem a-face cu caracterul romemesc.
Motivul provincial de altminteri a influentat nu numai pe Bacovia.
Demostene Botez, cemtdretul nostalgic al Iasilor, ne-a
spus Povestea omului in linistea duminecald a vechiu-

lui Vag din tam de sus si poetul Perpessicius, fratele

de suflet al bunului critic, ne-a zugrvit in Jurnal de
Port" sau in Soartd", atmosfera specified porturilor
noastre dunrene.
E neindoios al Tudor Arghezi datoreste mult poeziei
populare, a exploatat-o, inset altf el deceit a fcut-o Alecsandri, Eminescu sau Cosbuc. I-a insuflat o expresie
verbald noud, a intinerit-o prin creatia spontand a imczginei indrilsnete si proaspete.
Poezia Belsug", atilt de specified, a devenit clasied,
reamintind doar plasticitatea romelneased a strofelor
citate cu ocazia motivului lui Fdt-Frumos. Nu putem
trece frd a pomeni, aici railcar, poezia Lingocrre".
E o pildil despre cum a stiut, piistrnd pnd si versuI

popular, sil facer Arghezi o poezie nouil, ca intentie

si ca expresie.
Dar insusi Minulescu, cantaretul Itomantelor pentru
mai trziu,
v
Azi in drum spre Poluri
Iar mine In drum spre Equator,

el ce ne spunea in Prima Spovedanie" :

Si ma revd asa cum ieri,
Si patruzeci de ani in sir,
Schimbam ciresii'n palmieri,

Pe Tata mare 'n ,,Oncle Sam",

$i Oltul in Guadalquivir...

regseste, ciand il domind inspiratia si nu mai e liber

s glumeasc, in glasul morilor de ap si'n glasul

53

www.digibuc.ro

ntorilor de vemt
glasul clatator de pedne" al poporului nostru. Pe cnd Stamatiad, obosit de a cantor din

Trmbite de aur", regseste Drumul Damascului i o

"la romemeste, bdtrneste, cu sufletul smerit si de aur
pe urmele lui Dosoftei, psalmistul de alteidatd.
Nu putem sferrsi, fard set amintim, chiar pe scurt, de
influenta -lo]klorului asupra poetilor celor mai noui,

al cror talent incontestabil nu putea, cu toat rezisenta opus, ser scape de acel specific ated de cornbtut. Inteun articol asupra lui Blcrga, poetul Ion Barbu, scrie: Mi-e teamer
atert de multe sunt motivele
de folklor Ionic:mesa la L. Blaga,
cd rvnind lcr o
chimie completer a poeziei, i-a alterat puritatea". Mixmatie cam imprudent, venind dela autorul acelui poem minunat: Dupd melci", a ceitui puritate poeticer reala si a crui suave( muzicalitate, nu verd ser fi fost alterat de motivul folkloric, care-i serveste drept leitmotv, asi spune chiar din contra. Ion Barbu a shut
dealiminteri ser redescopere cu fericire pentru arta
noas rer poetica moderna i set orchestreze cu iriin't simt xnuzical viersul nostru poporan cu toat diversetatea lui de ritmuri. Tot astf el opera poeticer a lui Ion
Vinea perstreazei o atmosferd de ar.;:i romemeasca :
Tii minteo in tacerea din arhondaric,
Focul 4i inchidea pleoapele cate una...,

In Veghecr misticei", dintr'o memerstir6,

veacuri in desisul brazilor mail

54

www.digibuc.ro

albind de

IV. APORTUL FOLKLORULUI IN POEZIA NIOUA

ROMANEASCA

Literatura romand se deosebeste de mafile literaturi

de cele apusene, in special nu atett prin
faptul unei desvoltetri mult mai tardive, datorit unui
alt mediu istoric si cultural
ci prin insusi izvorul
care a adeipat-o si i-a hoterrit aursul. La noi, n'am crvut
In trecut o perioada de strlucire literard de asa natuincett sel poatei set-si impun forma si caracterul
veacurilor urmtoare, creind astfel o traditie, clas.cei
national& cum au fost bundoard Renasterea Habana,
europene,

poezia si drama elisabetan englez secolul de aur''

spaniol, veacul al XVII-lea francez sau clasicismul
german din a doua jumettate al secolului XVIII.
La noi, Evul Mediu oriental s'a prelungit in _Principatele Romeme pane"( la 1821 si inainte de veacul XIX-lea

nu se poate vorbi de o literatur romemeascei scrisei

In sensul apusean al cuvetntului
ci numai de opere
legate direct sau de bisericei (Psaltiri si Vietile Sfintitor) sau de istorie (Letopisetele vechilor cronicari). Exista In schimb o foarte bogat i foarte original literature"( nescris, orald, a poporului romeinesc care imprecu datinele, obiceiurile, credintele si eresurile sale
formau comoara nepretuitet a sufletului nostru etnic,
singurul tezaur In. lipsa unui alt trecut literar
care

ne-a transmis si ne-a peistrat de sute si sute de ani,

valorile etice si estetice ale acestui neam.
www.digibuc.ro

55

Era firesc deci, ca poezia popularer si folklorul set

reprezinte pentru noi ceecrce au fost pentru alte popoaposibilitatea unei
re perioadele lor literare clasice
traditii si hotelfirea unor modeluri si motive de inspiratie valabile pentru un neam Intreg. i inteadeveir dela

inceputul acelei adevarate renasteri literare si nationale, care a fost miscarea romantica romemeascei
pe learga imitarea unor prototipuri streine (de obicei
franceze), apare foarte reliefctt si adesea coveirsitoare

influenta versului popular ca si preponderenja motivului folkloric. Cea mai band pild ne-o da Sbureitorul" lui Eliacie, despre care indreiznim sei spunem

ca e actul de nastere al liricei moderne romane

-tocmai fiincicd reuseste sec contopeascel inteun tot ar-

tnonios si Inteo former esteticer valabil si astzi -datini i credinte stravechi ale poporului nostru cu
sentimente permanente si adernci omenesti. Poezia mai
e interesanter si prin faptul ca motivul luat din folklor
cil Sbureitorului" peistreazei intr'o epoca romanticer un
aracter realist netergerduit.
Tot astfel Alecsandri nu culege numai, intocmindu-le
cu un simt artistic neintrecut, ,,Poesiile populare ale

simt estetic cartria ii datorim cea mai

frumoasel variantel a Mioriter
ci Intrebuinteazer adesea In propriile sale creatii versul si ritmul popular, facand si cel mai larg uz de motivul folkloric.
Exemplele suni la indemema tutu-ror si prea cuncscute ca sec insisterm mai mult.
Mai tarziu. Eminescu, in poemul Can", adeinceste
aceeasi valid de inspiratie si-i da, cu farmecul versului
sau o strlucire now& Tot Eminescu, prin intrebuintarea chibzuitei a metrului popular in tcrinica armonie cu
insusi ritmul sulletesc al poetului, reuseste sa inchege
Romemilor"

Ce te legeni codrule..." Revederea", La mijloc de

codru des" si Doina", ca sa nu pomenim de atertea

56

www.digibuc.ro

postume ei de minunatul qi enigmaticul colind de un_

sentiment ateit de modern in subtitlul su primitivism:.
Colinde, colinde,
vremea colindelor

,E

Cdci ghiata se 'ntinde

Asemeni oglinzilor.

5i trernual brazii
Micand rmurelele,

Caci noaptea de azi-i

Cnd scanteie sieleie.
Se bucur copiii,
Copiii i fetele,
De dragul Mariei
IO piaptari pletele
De dragul Mariei
$'al Mntuitnirului,

Lucete pe ceruri
0 slea caltorului.

Colouc
ca sid jalondm aceast fugaid privire.
retrospectivd doar cu numele cele mai caracteristice
dacd se slujeete rar de versul popular, in schimb,
intreaga sa operd nu e clecdt transpunerea directd, peo lird incercatd, a specificului etnic al tranului 4, al
satului ardelenesc. Had sei mai invocarn arhicunoscuta Nuntd a Zamfirei", adevdrat antologie de
obiceiurile poporului dela lard cu ocazia nuntii
saa
acei Colindectori", evocandu-ne datinele sfinte din
preajma Crciunului, ar fi poate locul sed pomeniin ver-

suri mai putin citate ca Mdnioasele" din Fire de tort

sau strania poezie intitulatd Jaimiindrice din Ziarul
unui pierde-vard,
care aduc in lirica noastrd cultd,
fiorul i noutatea unor credinte din vremea de dinaintes
de Christos.
Dar Coebuc, ca, ei ceilalti doi mari poeti ai Ardealului: Iosif ei Goga, tocmai prin faptul cd-i leagdinspiratia prea she:Ens de folklor i de sat i cd astfel
nu pdtrund dincolo de materialul etnic ei social, pernd
tn altarul insuei al sufletului omenesc
aqa cum cc,
www.digibuc.ro

57

face Eminescu . nu reusesc decat rar acea armonizare desavarsitd a fondului si a formei, a particularului si a generalului, a specificului national si a eternului uman, al cdrui vesnic prototip ramane la noi Miorita" In varianta lui Alecsandri.
Inraurirea poeziei populare si a folklorului se poate
urmari usor In tot cursul secolului trecut si pand la rembol In desvoltarea liricei culte. Dacd la Alecsandri,
la Eminescu sau la poatii Seundnatorului", hraniti cu
aceast literaturd populard si reprezentanti ai traditi-

ei noastre etnice, era firesc sa gdsim aportul folklolute() masurd desirului, e mai curios sa-1 intalnim
gur mai mica
pand si la acei poeji care prin ideologia si arta lor pdreau mai departe de el: la Duiliu Zamfirescu, la Anghel si la Macedonski. Nu e locul s
facem aci dovada celor inaintate, dar o rdsfoire at-entd
a volumelor lor de versuri e edificatoare.

Lirica noua de dupd rdzboi nu putea deci sa nu Infnmte si ea problema (fundamental& am verzut-o,
pentru poezia romand) a relatillor sale cu comoara datinilor si credintelor stramosesti cristalizate In versul
popular. Cum, prin ce metoda si pana la ce punct, a
solutionat ea problema, rdrnerne sd vedem.
In literaturd ca si In. viatd, generatiile succesive stint
victimele unei iluzii
iluzie fecunda de altminteri
lard de care traiul ca i 6rea3ia artistica ar fi imposibild. Fiecarel generatii i se pare cd i se prezinta probleme de rezolvat necunoscute generatiilor anterioare.
Adevarul e, cd problemele rdman aceleasi i ca numai
unghiul sub care sunt privite se schimba cu-timpul.
Astfel, problema ce ne ocupd acuma a fost abordata
diferit de epocile succesive ale poeziei romeme. Epoca
Vacarestilor si a lui Conaki n'a vazut In poezia populard
cunoscuta prin intermediul ldutarilor la vre-un
chef boeresc
decat cantece amoroase intretaiate
58

www.digibuc.ro

de lungi oftaturi, injosind-o la promiscuitati de taraftignesc.

Epoca lui Alecsandri, a lui Costache Negruzzi si

lui Alecu Russo, inset a pus in valoare mai ales elecareia in
rnentul epic: cntecul batremesc, balada
colectia lui Alecsandri i se da un loc de frunte.
Lucrul era firesc caci generatia dela 1848 in doiul
ei de ridicare a neamului romemesc, cauta tocmai sa
insufle virtuti riazboinice de vitejie
in. parte amattite sub domniile fanariote. De aci si pretuirea baladelor haiducesti, in care epoca intreagd se regsea
in dorul ei de libertate sl de demnitcrte national&
In generatia junimii" Eminescu, i, paralel in proza,
Creangd si Slavici, au abordat poezia populara pe latura ei Erica. Proeminenja dater doinei e vadita. Sentimentul patriotic din epic devine liric: se interiorizea
zet. Pentru Eminescu, doina reprezinta ceeace germanii
un cntec sucheama ,-Lied" sau englezii Song"
fletesc. Cosbuc, poetii, Samnertorului", preu*nd mai

ales literal= sateasca, sociala si de pitoresc etnic al

folklorului, era natural ca genul baladei sa-si recapete Interetatea.

Dar, Alecsandri, ca si Eminescu, ca si Cosbuc, Iosif

si Goga, in tratarea motivului folklorist fie di intrebuinteaza chiar versul popular, fie ca-i schimbd ritmul,
pstreaza acest motiv intact, sau dac Il prelucreazd,

nu ajung nkiodata la o schimbare a substantei lui

asa eel in opera lor filonul popular, es'ild mereu

la suprafaja, se poate usor

Din acest punct de vedere ca si din multe altele,

roua liric romema oc4a o pozitie proprie. Chiar atunci cand imprumuta marile motive populare traditionale, legate fie de codru (motivul haiduciei), fie de
munte (-motivul pastoral), prin prsired pitorescului exterior numai al descrierii pentru corespondente interi-

oare mai tainice, si mai ademci

www.digibuc.ro

poezia noua, pu59

nand altf el problema aportului popular, o solutioneazd

diferit. Priveliqtea se interiorizeazd, fapta devine sufleteascd.
Dar ca sd demonstrez aceastei pozitie noud a liricei
de azi fatet de aportul popular, voi cita douei poezii de
doi poeti porniti amndoi dela cea mai curatei traditie
romeineascd: Nichifor Crainic qi Vasile Voiculescu.
.

Prima e chiar Tara de peste veac" care cleschide

volumul,. cu acela titlu, al lui Crainic :
Spre Tara lui Lerui-ler
Nu e sbor, nid drum de fier,
Numai lamur de gnd,
Numai suflet tremurnd
$i vasIa un Inger.
Spre tam de peste veac
Nesfrsire fr leac,
Vmile vazduhului,

Mille Duhului
Pururea de straj.
Sus, pe sparte frunti de zei,
$ovAelnici pai ai mei 1

Pisani de 'ntrebri

momal

Sa.-mi rmn sub calcai

$i gemmi de zare /
In tara lui Lerui-Ler
Nzuesc un colt de cer.
De-oi gsi, de n'oi gsi
Nimenea nu poate ti
Singur Lerui-Ler 1

Poezia, cu, impletirea ei medastra a motivului popular creOin i a eresului pagan, cu evocarea acelui

tainic Lerui-Ler al mitului strimoesc, reue0e Intfun

ritm de vers potrivit, sel ne dea dela inceput acea atmosferd de ta d de peste veac, adicei de peste margi...tile lumet noastre, acel turburettor mister care invalue
feimeceitor once productie autenticd a poporului. Vedem i cat de departe suntem de o simpla redare
aidoma In sensul poetilor seimeineitoriOi" sau a lui
60

www.digibuc.ro

Co Opuc O. Alecsandri

sau chiar a lui Emin.escu, devi

certeodat geniul acestuia sparge conventlile vremii

sale qi ne did Colinclul". Fenomenul de transpunere
sufleteascd intrezenit abia pe vremuri, azi in lirica
Lioastrat s'a desatveaqit.

0 a doua convingartoare pilda o icru din noul voium

Destin al lui V. Voicuiescu, e Intitulatd Poezie",
M'am bagat surugiu.la cuvinte :
Le momesc cu vapai, le hrariesc cu jaratic,

Le strunesc in ham de gand, rand lin, rand salbatic,

Le 'ncing cu harapnicul dorului si mana 'nainte !

Ca sa nu zboare la cer ca puricii din basm, pripite,
ma plec la fierare, migalos faur,
Si 'ncalt agerile versuri la copite
Cu potcoavele simelor de aur.
Oprim in nouri, la palatul de clestaruri
SA furam umbra frumoasei din vis fara trup, nici
sange.

Dar scorpia-i dupa. noi. Arunc in urma zaruri,

Coif si buzdugan, toate gralele-mi daruri :
Mima, sufletal, mintile natange.
Loc, loc I Radvanul coboara pe pamnt,
Dar ad se destrama draiasa de imagini.
Amutesc, speriati, zurgalaii de rime 'n vant,
Chingile se rup, caii razvratiti, cuvant de cuvant,
Strang aripile si fug inapoi prin paragini.
Raman negre d&rele rotilor pe albele pagini.

Aici, Voiculescu reue0e minunea de a reda Intregul continut liric al basmului romemesc transpunetndu-1 simbolic, dar fard a-i rdpi acel caracter neaoq
de primitivism naiv. Poezia, situater pe douar planuri
sufleteqti se poate urmairi concomitent in real qi in
abstract, pe paimeint qi dincolo de el
ca un basm
adevrat. Acest rar amestec, departe de a strica unitartii interne a poemei, dimpotrivd o intaireqte. $i aici
www.digibuc.ro

61

farmecul Il face taina pastrat. Din aceste cloud"( exem-

ple, ne dam seama dela Inceput care va fi pozitia si

mijloacele liricei noui lata de traditia poporului.
Mai lutai, o transpunere sufleteascer Insemnnd o
interiorizare a motivului popular --o inhibitie a poetului particular de catre poezia tuturor sau mai exact
de catre crtmosfera ei. Apoi, mentinerea rezonantei de
tama, de vrajd, de misterioase posibilitti, de surpriza
rodnica si de destin neastetpat al acestei poezii. Poetti
,,smntoristi" nu linuser seam de ea si opera Ion
de aceea, char cand Imprumula vocabularul si ritmul
popular, nu reuseste s ne Infioreze cum o ac,e, cu
acelease mijloace simple, Lucian Blaga de pilda In
,Colinda" luata ultmului scau volum : La cumpema apelor cu neasteptatele opt versuri finale:
Noap ea-i neagr, ceasu-i lung,
std mdicuta lngd prune.

Sd le tie de urdt

inger nait s'a coborit..

$i in noapte inadins
degetuT

aprins.

Arde ingerul lui Dumnezeu

ca o iumdnare de sal.

PoemuI modern pastreazd tocmai printeaceast violentare a cititorului surprins, dtipa realismul descrierii
dela Inceput, atmosfera adevarater i sufletul InsusI al
colindelor. Ar fi interesant de studiat Intr'un cadru mai
vast, neIngduit aici, importan;a" influenlei colindei, al

bocetului si al descntecului in lirica de azi si cum

aceste genuri populare au luat In parte locul pe care
il detineau, pe vremea lui Alecsandri si a lui Eminescu,

baladd si doina.
Cand Lucian Blaga se apleaca pe adncimile lor
nebanuite, acestor forme strvechi, pline de fiintaunor mituri pierdute, Incrcate si petrificate de taine
ce ne depasesc, el le da viala Inter) atmosfera de In62

www.digibuc.ro

dupd mine
stet
ceput sau de sfarsit de lume. Aici
explicatia sentimentului de mdretie si de autenticItate
ce ne copleseste cdnd intram in miezul acestei poezii.
De aci, puterea ei primitivd si misterul ei firesc.
SEE ludm de pildd bocetul popular din AlmdjCitez
sfdrsitul (Maica Precista vorbeqte In lumea cealaltd
lui Ioan
adicd omului
pe care II respinge de la
viata de veci pentru pacatele sale).
...Atunci vei veni
Cand jugul va inverzi,
Cand cerbii vor ara
$i clutele vor semana.
Atunci vei intorcea.
Pamanie, pamante I

la sa-i fii parinte

De azi nainte.

Ca Joan isi va da

Spatele lui
In bra.tele pamantului.
Tu sa nu grabestl
Sa le putrezesti.
Tie ti I am dat
Lumea el a lasat"
Joan de mar s'a razimat,
Cu spinare
Catre mare,
Cu fata.la rasarit.

Fata alba a 'negrit

De razele soarelui.
Spinarea i-a putrezit
De valul marilor,
De ceata veacurilor.
Duimnezeu sa-1 ierte !

In acest bocet, admirabil prin tragicul sdu supras

uman, omul e redat de divinitate, elementelor. Zadarnic se razimet loan de mdr: pomul cunostintei, subred,
nu-1 poate apdra de razele soarelui, de valul rnairilor,

de ceata veacurilor. Bratele pdmantului II iau pe

vecie...
www.digibuc.ro

63

acuma sei cite= din poezia lui Blaga: Un om se

apleacet peste margine" din volumul In marea trecere:
M'aplec peste margine :
nu tiu
e
marii

ori a bietului gand ?

Sufletul imi cade in adanc...

Pe coate Inca o data

ma mai ridic o sehioapa dela pamant
si ascult :
apa bate 'ntr'ilri taL.
Altceva nimic, nimic,
nimic.

Set mai cite= din Lauda Somnului, sfeasitul poeziei Teladduiri" unde pe
vremii", la indemnul

c6resc al albelor si negrelor fecioare simbolice set

fim Ina( odatet", poetul exclamei :
Dar eu umblu Fang& ape cantatoare

si cu fata 'ngropata In palmema apar :

Eu nu 1 Amin.

E destul set compare= bocetul popular cu citatele

de mai sus ca s constatean o profundei Inrudire de
structure( sufleteascd. Inrudire atert de apropicitet Inct
peste zeci de veacuri poate, dar pe acelas pinCint,

omul de azi apleccrt peste marginea metrii reispunde.

omului cu spinarea celtre mare, cu faja la rseirit" din
stihul bertrem ca lumea. Infioreltoruluk_ Dumnezeu
ierter corespunde Aminul" turbureitor al ultimului

vers dinTelgelduiri". Vremurile se schimbei, ideile si.

Invelleiturile se Inoesc
albia sufletului singurei retmeme neschimbat. i cand In Cumpdna apelor Lucian Blaga cemtei, Intrebuintand chiar matrul poporului:_
sta. in codru fara slava
mare pasere bolnava.
64

www.digibuc.ro

Nalta sta sub cerul mic

n'o vincleca nimic...

numai roui dac'ar bea

cu cenusa, scrum -de stea.
Se tot uita. 'n,sus bolnava
la cea stea paste dumbrava.

Poeturregseete acel fond de neliniste sacra ei de

taina a versului popular:
In gradina lui Ion
Toate pasarile darm,
Numai una n'are somn
Cat& sa se faca orn.

Viers straniu ei rascolitor ca sunetul impectritei sale

asonante.
Daca am insistat prea mult asupra aportului f olklo-

rului in poezia lui Blaga lata de poezia unui Crainic,

Voiculescu sau Maniu de pilda, nu am facut-o frincica
acest aport ar fi mai putin evident acolo, ci dimpotriva tocmai fiindca la Braga ar putea scapa unui cititor neprevenit.
Misticismul straniu al colindelor ei al bocetelor, cu-

rioasele lor simboluri ei localizari pe deoparte, extraordinarul relief verbal al descantecelor, puterea lor
de expresie neaeteptata, bogatia fara seaman a unti
vocabular a carui gam se intinde del.a suavul rugii
le-au aprola trivialitatile blestemului, pe de alta
piat de antitezele in umbra ei lumina ale sufletului modern. Cnd, cu puterea sa verbala neintrecut, Tudor
Arghezi bunaoara ne der in cuvinte potrivite", acele
Blesteme" de foc ei sgura, el nu face deceit sa reia un
motiv foarte vechi popular, tot atat de expresiv in primitivismul sau.

Daca Arghezi, ca ei min.erul care cauta cu tarnacopul in fundul bail, pe sub filonul exploatat, alt filon.
mai adnc ei neinceput, criunge adesea la exp.resia ori-

ginala de dincolo de vorba uzuald

5.

Ion Mat

www.digibuc.ro

tot

astfel In
65

experienta sa Intreprinsd In. suflet, Adrian Maniu patrunde dincolo de traditia creqtind a poporului nostru
ptind la eresul pdgem, pernd la matca ackincer si imua-

bile( a credintelor ancestrale in blajinir hrniti cu

coaja oudlor roqii de Pasti aruncat pe ape curate
de rau si In ICaloienii" de lut, tainice Intrupeiri qi Dimdsite ale unor mitologii dispdrute.
Rita aceast poezie adancd si misterioas ca si ere-

sul pe care 1.1 evocd. E Intitulat Lumina vie" si e

luatd din volumul Drumul spre stele, 0 citez fiindcei
nu stiu sd fi fost remarcatd de critica aqa cum s'ar ii
cuvenit.

Au fost anincate coji de oua In rau

Sa ves:easca blajinilor, subt pmant, Invierea.
A inceput s cnte ciocarlia in gru,

S'a risipit in lumina tcerea,

Numai un card de copii, bocind,
Duc spre fantani ppusa de lut,
Plngand pe imparatul, zeu necunoscut,
In descntece, sfrsite chiuind.
Pe ara'uri proaspete picaturi de cer :
Palcurile nesfarsite de albastrele,
Sus departe, au venit randunelele,
Jos, pdianjeni mari, se trasc grapele de fier.
far soarele, din ce in ce mai dogoritor,
Desmiard'a parnntul greu, care naste
Din frunze putrede si glodul iernilor,
In sunetul clopotului de Paste.
$i numai imparatul ingropat de copii
Se odihneste lang blajini pentru vesnicii.
Din poeziile citcrte
0 aqi fi putut, daca mi-ar
fi permis spatiul, s mai adcrug multe altele din aceiasi

sau alti poeti

vedem clar cd acolo unde Alecsandri,
Cosbuc 0 chiar Eminescu cautati pe vremuri sd facer
torndnism, sau patriotism folkloric, lirica nouti se str-

duie sd redea mai mult laturcr addnc omeneascd a

66

www.digibuc.ro

sufletului nostru primitiv. Acest caracter de primitivism

fi da dealtrninteri si caracteml national, specific, mai

bine decat 1-ar putea face toate evocarile eroismului
siramosesc.

0 alta hifluenta a folklorului si a poeziei populare

asupra 1i,icei noui romane, iese la iveal si prin preponderenta 'motivului religios si sentimentului ncrturii,
care pastreaza transPuse caracterele lor originale.

Toata poezia noua e o poezie de priveliste sufleteasca. Apoi, motiv-ul pastoral atat de caracteristic
unei poezii care incepe cu Miorita", pastreazd In ea,
ca intregul nostru popor, ceva Inca' din stravechiul clor

al pstorilor transhumanti de alta data.

Astfel, Arghezi ne spune in Inchinaciune" (citez fragmentar) :
Cnd pstoream cu turmele pmntul
Si'ne mutam usor din loc In loc,
$i nu *tiara uncle ne-o fi mormaniul
Si vietuiam cu zarea la un loc
$i ne sculam cu soarele deodat
$i osptam pe-o margine de ap

$i ne urma veda ca o roar&

$i ne simtiam .acas in cer, ca 'nteci

Sau exprimand aceeasi nostalgie dupa un trecut

care mai ddinuic Inca in sangele nostru ca si In flueml ciobanilor, Crainic isi Incepe astfel o poezie !nil'tulata Patricrrhala":
In vremi cnd Patriarhii cu turmele 'n siraguri
Sorbeau din zare pacea i z&mbetul din struguri,
Sporia credinta'n suflet oa mierea blond'n faguri
Pe-atunci Dummezeirea gria prin jar de ruguri...

Acelasi sentiment pastoral unit cu sentimentul Dumnezeirii inspira urmatoarele versuri din Ciobanul batran" al lui Maniu:
www.digibuc.ro

67

Un susur de muls se ridica In naltul vazduhului,

Apoi se deslusi calea Laptelui.
Mosul ar fi vrut sa inteleaga povestea slovelor
De aur scrise in rotunda carte a cerurilor,
Sau Domnul sa Il Intrebe ce-mi cei
Ca sa pazesti turma asta de miei?

Dacii poezia lui Maniu mai pastreaza legeituri cu

lumea creqtind, versurile lui Blaga desprinse din In
Munti" ne duc In plin eres pgem:
La iraclacinile brazilor, langa blestemul cucutelor
ciobanul pune pamant
peste mieii ucisi de puterile codrului"

sftirqeqte legnd credinte ciobneqti cu fpturi de

basme :
Sub scut de stanci, undeva
un balaur cu ochii intorsi spre steaua polar
viseaza lapte albastru furat din stani".

Aceast evadare spre alt tare= de asta data luntric, sufletesc, legat de striimoeasca transhumant
pastoral ne-o da i Voiculescu Pe Drumul Ciobanilor", din care citez prima strofd i ultimele versuri:
Pastor si frate-al poeziei mele,
0 man la sesuri si o urc la munte,
S'b racoreasca vanturi, ploi s'o speIe,
Sin zolri pornim cu soarele in frunte.

Din albe piscuri de singuratate

Luam drumul sufletului si iesim din lume.

Astf el drumul oii a devenit pentru poezia noud iodrumul sufletului. Constatarea este pretioasez
cand e vorba sec arettm aportul folklorului gi al poeziel populare In lirica noastrii de azi, tocmai fiindc
tim
d-1 Profesor Ovid Densuzianu a demonstrat-o
cu vasta d-sale compete/4d gi cu o intuitie esteticii de
poet
rolul covrzitor pe care 1-a jucat pstoritul In
formarea folklorului national.
68

www.digibuc.ro

cnd lirica
Chiar atunci
si lucru e. interesant
noud Imprumutd teme sociale, nu poate scapa de stetpemirea motivului popular al Mioritei" dintfuna din

cele mai desdvdrsite variante ale sale. Citez pentru

frumusetea lor, versurile intitulate Peste creste ude"
din ultimul volum Printre oameni In mere cil lui
Aron- Cotrus:
Peste creste ude
s'aude, s'aude
turma fr urma

pe cai ce se curma
coborind spre beta
in zarea cealalta..
io, cioban lunatic
cu piept de jeratic,
ce sa m mai fac
pe varful sarac V.
viscolele

prin coped, prin piatra...

al vantului cani
m'au muscat de mani...
asprul vremii lup
m'a muscat de trup..,
mi-au fames merinde
doine si colinde
pe pustii po.teci
spre zapezi de veci...
ce sA mA mai fac
pe varful sarac,
pe varful sarac

Din repetarea generald a unui acelasi motiv popular

la poeti de temperamente si formatiuni ated de dif erite
i experienta am fi putut s'o facem si cu alte
motive: sentimentul ncrturii, al Intrupdrii religioase, al
haiduciei, s. a.
putem trage o concluzie despre insusi caracterul liricei noastre de azi. Anume poezia
noud romnd se prezint ca un fenomen colectiv
69

www.digibuc.ro

acelasi ca motiv si adesea ca suflet

diferentiat nu-mai prin personalitatea si stilul fiecdrui poet, Ferrel a-i

distruge inset puternica unitate specified neamului si

peimemtului nostru.

Aci st marea si adanca sa afinitate cu poezia populard, diferentiatd si ea doar in variante, adesea foarte
personale ca stil.
Tin fenomen de suflet colectiv cited de general la li-

ricii nostri, la cei plecati dela traditie cum sunt un.

Crainic si un Voiculescu, ca si la cei Intorsi la ea cum
sunt un Maniu si un Blagala poeti de expresiune nou
ea Arghezi sau Ion Barbu (vezi Duper Me lci'', In spe-

cial) ca si la poelii socializanti cum e Cotrus

nu
poate fi explicat doar pin imitatie sau interinfluente,
ci printfo impeatersire aderncer, autenticer si spontand la

un acelas izvor: traditia etnicer a neamului. Ceeace au

incercat si. n'au reusit in asa meisurel
cu tot geniul
lor
un Alecsandri, un Eminescu, un Cosbue, fiindeer
au fost, impreunet cu ceata imitatorilor, niste izolati
Imi pare cet efortul colectiv al generatiei lirice de azi
e pe cale set o ajunger. Asisterm la creiarea unui stil
liric romemesc, valabil pentru un neam intreg, fiindcer
e expresia vie a propriului sau suflet
si care in des-

voltarea si purificarea sa va putea da In Sud-estul

european un clasicism nou, tot atett de roditor pentru
omenire, cum au fost si suet si azi marile literaturi nationale din Apusul si din Centrul continentului.

70

www.digibuc.ro

Sentimentul naturii In evolutia

liricei noastre
Ni se pare azi un lucru aproape firesc ca sentimentul naturii e vechi ca lumea. Mintea noastra modern& 11 disociaza cu greu de sentimentul Uric: poezia

suna pentru noi sinonim. cu iubirea marilor prive14ti

ale cerului, ale cpelor, ale pamantului. De f apt,
inset omenirea a cunoscut poate acest sentiment de
pe vremea intetilor oameni
dar atat timp cat nu
41pare exprimat, nu-1 putem inregistra decat ca o presupunere.

_Daca natura a servit aproape tuturor religiilor drept

cadru, daca ea a servit marilor epopeidela Iliada"

i Odisseia" 'Dana la epopeile nordice
drept decor, sentimentul naturii hi literatura i, in special, In
poezia Erica, e de data recent& E vorba, fireste, de
marile realizari. Anticii nu 1-au cunoscut decat partial
sl nu ca subiect principal al inspiratiei. De pilda, la
Virgiliu
unul din rarii clasici indragostiti sincer de
nature(
ea apare in poezia lui in virtutea unui rost
utilitar, si amintim Georgicole": adevrata calauza
de agricultura practica i poetica, totdeodatd, sail ca
panza decorativa in fata creia se desf(#oara motivele erotice qi bucolice ale Eglogelor".
Ev-ul Mediu
epoca de preocupari scolastice,
-religioase si feodalo
a alungat acest sentiment, dewww.digibuc.ro

71

nuntemdu-1 ca pagan si a zidit Intre oarneni si natura

ziduri de manastiri.
Renasterea n'a putut deceit set libereze pe cm, ir
simpla apoteoza a acestui orn nu
paganisraul ei
i-a apropiat de natura decat numai ca sa Imprumute

acesteia o =seer umana: citam doar Primavera" lui

Botticelli sau Noaptea" lui Ivlichel-Angelo.
Secolul al XI/II-lea, claret a cunoscut natura, a
lost sub forma artificiala si stilizata a parcurilor dela
Versailles
sau, fragmentar, In fabulele, cu dobitoace atat de omenesti, ale lui La Fontaine.

A trebuit rationaiismul excesiv al enciclopedistilor secolului al XVIII-lea ca, drept fireasca reactie, set
reisarez acea stranie, neasteptata i aproape religioasa
admiratie a naturii pentru ea lust
a genevezului
Jean-Jacques Rousseau, precursorul Intregii miscari
romantice de mai tarziu.
Tocrla poezia vectcului al XIX-lecr ne apare, In opozitie cu celelalte perioade si indiferent de hotare nationale sau de scoala literara, ea un imn maret inchinat naturii de catre umanitate...
La fel
fireste, Intfun ccrdru infinit mai restrans
s'au peliecut lucrurile si la not. Inainte Ins4 de a pasi
ceitra poezia noastra Erica culta
si de a urmari
acolo desvcltarea acestui sentiment al naturii
va
trebui sa facem un popas In preajma poeziei populare.
Poezia populara si aci, ca de-altminteri pretutin-

deni, va fi calauza de pret, fiindca ne d nemijlocit

sufletul Insusipoate Inteo forma naivet, dar totdeauna

sincera,
al neamului romemesc. Alecsandri a spus
ca Rometnul e nascut poet". La remdul nostru, am pu-

tea spune si mai Indrituit: Romanul s'a nascut pastor

haiduc". Si sunt aci cele cloud mad legaturi ale suiletului romanesc cu natura
In care se Include, Mira
tagada, Intregul nostru traiu istoric. *i tot de aci vor
porni si caracterele acestel poezii, precum si elemen72

www.digibuc.ro

tele constitutive ale peisajului romemesc, ale carui Unit.

esentiale vor fi schitate In studiul desvoltarii lincei

noastre culte. Este, In aceasta poezie populara, o apa
de stransa apropiere intre sufletul taranului roman pi
natura, ca nu se poate vorbi de el pi de manifestarile
lui mai de seama
fara sa nu vorbim de ea.
In durere, ca pi el, s'a Intunecat
pi tot ca el, In
bucurie, s'a luminat; a frematcd a furtuna sau ci adiat
primavaratic, i-a cazut frunza ori a inmugurit
natura a fost, astlel, pentru roman, un suflet mai mare In
care s'a contopit cu totul.
Nu de geaba a ramas codru frate cu nor/lemur cand
spune:
Codrule, codrutule,
Bunule, dragutule
Ian desfa-ti cararile,
Sa-mi duc supararile...

sau cand 11 face partaq sentimentelor celor mai dragi:

Spune mndra, si-mi ghiceste :
Codrul de ce 'ngalbeneste
Voinic de ce 'mbtraneste ?
Codrul de zapada mult,
Voinic de inima rupt ;
Codrul de zapada grea,
Voinic de inima rea.

Aceasta Imparta$ire tainica In realitatea dorului"

intraductibil In alta limbd
aceasta fratie cu toata
natura reiese pi mal clar In duioasele accente poetice:
ralui-m'as muntilor
De dorul wparintilor,

Jlui-m'as brazilor
De dorul fratinilor,
Jlui-m'as floailor
De dorul surorilor.

Fratie impresionanta care culmineaza in admirabilele versuri:

www.digibuc.ro

73

Cate stele sunt pe cer

Pan' la ziva toate pier,
Numai luna i o stea
Asteapta durerea mea.

Pstoritul 1-a apropiat pe roman de plai, iar haiducia 1-a infrtit cu adancurile codrului. Amandou,
Inset Prin vieata nomad care astfel i se impunea, li
trimiteau la munte, In iarba proaspt de pe goluri
sau In codru sub frunzele noui ale primverii, cand cu
turma, cand cu puqca. i aqa natura n'a lost mimai
un cadru strain, ci prietenul bun, tovarqul de jale pii aqa s'a colorat, cand pastore0e: lin ca
de nevoi
un cantec de fluer ciobnesc, &Ind voinice0e: slbatic,
ca un chiot de haiducie.
Ciobanas cu gluga,
Da-ti oile 'n lunca
Luncuta 'nflorit,
Inima 'mpartita,
Luncuta pletoasa,
Inima duioasa...

sau tot in primavar :

Frunza verde de pe plai,
De-ar veni luna lui Mai,
Sa aud pe cer traznind,
iarba trumoasa dand,
S'aud murgul nechezand,
Sa ma vad pe deal suind.

Ne aflm deci in fata unui sentiment al naturii influentaf de oarecari rosturi utilitare. Astf el e interesant
de retinut faptul cum in popor i In poezia popular&

esteticul" se confund cu utilitarul". Pastram In

amintire atatea imtamplri, In care cineva dela munte,
un pstor, socotea drept frumps" un loc bun de pa!pine, dar lipsit de pitoresc
qi drept urIt'; un colt
minunat de natur bogat in frumusete romantica, loc
care avea pentru el neajunsul de a nu-i fi folositor cu
nimic. Tot astfel mintea haiducului druia un farmec
deosebit codrului des qi verde, care-1 ascundea de
74

www.digibuc.ro

si nu gsia deceit cuvinte de dojand pentru

poterk
ioanina de aur, care ii fura inse tovrsia frunzelor.
Foaie verde de sipica
Vntul bate, frunza-ti pica,
Veselia mi se strica,
Sufletul mi-e plin de frica...
Foaie verde clocotici,
Vai de sarmanii voinici
Cnd se-abat si ei pe-aici:
Stau sub plopi ca pe policil

adice in betaia poterilor ce-i urmreau.

Dar poporUl n'a cunoscut naiura numai in calitate
de cioban sau de haiprofesional", asi spune
duc. A mai cunoscut-o si sufleteste: natura considerate
In clipele ei de vesnicie. Logodna mistic, sinteza
inane, a sufletului popular cu natura etern
ne-o.redk mai clasic, mai
prin marea tain a mortii

deseverrsit nu e cu putinie, Miorita" culease de Alecsandri :

far tu de omor

Sa nu le spui lor.
Sa le spui curat
Ca m'am insurat
Cu-o mandra mleasa,
A lumii mireas ;
Ca la nunta mea
A cazut o stea;
Soarele i luna
Mi-au tinut cununa.
Brazi i paltinasi
I-am avut nuntasi,
Preoti, muntii mari,
Pasari, lautari,
Pasarele mii,
$i stele, radii I

Aceast insufletire mreajd a intregii naturi, careia

poetul popular ii -imprumutd, pe o scar iria& patimile
hem:Inter propriul seu suflet muncit de dor
www.digibuc.ro

75

reiese tot ate:It de clar din versurile urmtoare culese in Ardeal:

Cucul qi cu randuneaua

Au facut sa fuga neaua

Stejarel, frunza rotunda,
Sloboade-mi un pic de umbra.

Cat omat pe munte 'n sus

Pan' acuma tot s'a dus,
Dar dela inima mea
Ce s'a pus nu se mai ia.

Astfel, pornind dela doinele ciobemesti si, dela cemtecele haiducesti, sufletul romemesc a geisit, instinctiv,

In versul lui popular, ceea ce poezia cult& a aflat

abia dupe( Indelungi dibuiri: personificarea sufle-

teascet a Naturii.
Dacet, In poezia popular& romemeascei, deslusim un

sentiment al naturii, si totdeauna interesant, In lirica

el nu apare
si era firesc -set fie asa
noastr cult
deceit mai tetrziu, prin mijlocirea influentelor straine.
Artificial la Inceput, el nu capt deceit cu timpul caprinteun lung proces
racterul su deplin romemesc
d6 interiorizare care duce la crearea acelui peisagiu
menit sei devinet specific al nostru.

Din acest punct de vedere, lirica romemeascet (si e

vorba aci si de prozd si de vers) s'ar putea Imprti in
trei perioade principale, claret nu tinem seama de dibuirile Intetilor nostri poeti : Vetceirestii, Asachi si CoIn ale ceiror versuri natura nu apare deceit enachi

pisodic, feiret a se putea vorbi la ei de un sentiment

mal adnc, mai sincer si de adevratet inspiratie
Prima perioadd porneste dela Sbureitorul" lui Heliade si culmineazet In pastelurile lui Alecsandri si In
paginele de amplu lirism din Pseudo-Kynegetikos" al
lui Odobescu.
76

www.digibuc.ro

A doua perioadei incepe cu Erminescu si Cosbuc, cer

sei sfarseascei Ia Hogas si Sadoveanu.

In fine a treia qi ultima perioadei cuprinde Intreaga
noastrei Uric& nouei, de azi.
Sfeirsitul secolului cil XVIII-lea si Inceputul secolului

al XIX-lea e caracterizert in Principate prin influenta,

coveirsitoare pentru subredele Inceputuri lirice romernest4 a poeziei neo-elene si a celei neo-claSice franceze. Este epoca decorurilor conventionale, cu remi-

niscente din miturile vechi, si a lungilor oftri anacreontice.

Desi senlimentul naturii era unul elin temele de

frunte ale poeziei populare, el nu peitrunde In poezia
cultet ca fenomen autohton, deciat terrziu. Natura apare
in. versurile poetilor nostri dint, numai datoritel influ-

entei romantismului fiancez. E ursit oricarei miscErri

adecnc originale sec' aibei la obinsie un impuls strelin.
Faptul acestcr s'a Intamplat si la noi, In cazul de fat:

pn n'a desceilicat din Apus marea miscare de smitire si de gandire proaspt si impetuoas, pe care
ne-am obisnuit s'o numim Romantism", sufletul nostru liric n'a putut sciipa din tiparele tocits ale unor
nelndemanatece forme si preocupelri literare. Literatuna noastrel a capeitat
sub stapanirea ei
o Infatisare coloratei si nouei. Pe nesimtite, poetii pasesc
dincolo de preocuperri personale si meschin-omenesti
ra sel se apropie de vieata universalei si etern.6 a
naturii.

In meisura in care inspiratia se deseivarseste, elementele striiin.e In cadrul romantic imported se intunecet

si treptat, nedeslusit la Inceput ca prin. ceatei,

se Infiripil peisagiul pur exterior, care se va colora,

tn limp, romemeste.

Dela poezia ruinelor

o prffiler former a preocupeinii
de naturei
a lui Cealova, cu atatea legaturi cu Volwww.digibuc.ro

77

poezia lui Alexandrescu ne duce cu un pas

inainte si ne ridica pe o treapta mai sus.
ney,

Trebue set ajungem la Sburatoricl" lui Heliada ca set

gasim realizat, pe un plan artistic superior, In versuri
definitive si astazi, primul crampeiu de peisagiu romanesc si totodata de naturd eterna. Sub sgura influentei
straine, sufletul nostru s'a pastrat intreg. N'a imprumutat din afara dealt atitudini si preocupdri, care, acum
sub stapanirea lui s'au limpezit.

In Sburatorul", avem intaia schit autentica a

pamantului romanedc. Pornind dela simple amanunte
rusiice, Heliade reuseste sec ne redea atmosfera tainica
si colorata a unei no-oti de yard. Pe aceeasi panza vor
reveni cu linii si nuante mai precise pastelul lui Ale.
csandri, acuarela lui Cosbuc.
Dar si in Sburatorul", natura nu e decat un moment
In desfsurarea dramei psicholoe drept central
gice a fetei, Imbolneivit de dor si care se spovedeste
maicii sale. Ca sa se libereze, ca natura sa devie preopeste rocuparea principald a poetului, a trebuit
mantismul de formula a lui Bolintineanu ca Alecscmdri s'o regaseased In comoara de poezii populare adunate de dansul si pe potecile Inverzite In primelvar,
troenite, toamna, cu crurul fosnitor al frunzelor sau pu-

druite, iarna, cu marunt margaritar", colo'n lunca"

Siretului, dela Mircesti.

Nu cred s fie In multe literaturi o carte mai minunat de iubire a natur, o carte mcci tanard si mai luminoasa, decat crcele Pasteluri" care singure
ar
putea face obiectul unui Intreg studiu inchinat peisagiului romanesc.
,
Marele merit al lui Alecsandri si In acelas limp, puter-

nica lui originalitate, consta in acea izolare a naturii

in puritatea, in esenta ei, pe care, ca un chimist istet,
e desparte de toate elementele parazitare ce o iliabusiau.
78

www.digibuc.ro

de fapt alcatuita din cele trei zeci

Toata ccatea
nu este deceit un singur
de pasteluri dela inceput
poem: poemul naturii si al omului care traieste, in
preajma ei, in armonia legilor eterne ale firli. Urmand
ritmul maret si felurit al anotimpurilor, peisagiile iubite
se leaga, ca o salba de pret, de pieptul pamantului romemesc, cu tot atettea infatisari cate.le druieste anul
planetar.

Infatisarecr aceasta activ a naturii e caracteristica

pastelurilor lui Alecsandri i liricei noastre In genere.
Este o note"( care face superioritatea in.spiratiei culte
fata de cea populara si care va forma unul din elementele distincte ale pastelnlui romanesc.
Dar Alecsandxi este un parnasicm", adica natura
pastelurilor" traieste (alaturi, dar distinct de poet) cu
sufletul ei
i niciodata cu sufletul lui.
Un alt farmec al Pastelurilor" e cunoasterea in amanunt a vietii dela tara, a vietii moldoveae:;:ti d3 pe
Sit et.

Acectsta contribue sa dea poeziei sale o preciziune,

aproape tehnica, particularizand-o, prin. savoare si adevar. Astfel plugarii, semanatorii, .secertorii sau cosasii din Pasteluri", infatisati cu gestul real al muncii
lor, devin prototipuri de neuitcxt si se integreazar prin
rosturile lor eterne, In ritmul vesnic al naturii. cat mai
firesc.

Alecsandri ne-a dat peisagial lundi si sesului moldo-

venesc. De munti abia aminteste; campia: baraganul", care se intinde, sub arsita de scare", in patru
parti a lumii"
rametne pentru el pustietatea goala".
Adevarata poezie a Baraganului si a marei campii
romanesti o aflam in proza cu largi mIddieri de vers
a lui Odobescu.

Arta sa a fost o flocae reavana si parfumata de

camp, cres'cuta la soare curat, dar din nefericire prea
adesea brumata de-o suparatoare eruditie. Aceasta
eruditie livresca de biblioteca, nu trebue totusi
www.digibuc.ro

set

79

ne facet set uitetm cei Odobescu a imbogedit poezia petmemtului nostru cu orizontul nesfetreit al stepelor dundca poezia betraganului, care la el si-a gsit o
rene
expresie adecvatet ei definitive( panel acum.

Ca si Alecsandri, dar cu U. ochi mai putin naiv, 0dobescu, fatei de naturd, reanne un spectator atent dar
exterior.

Cu aparitia in literatura rometnet a lui Eminescu,

sentimentul naturii, in -desvoltarea liricii noastre, inirei
inteo fazei nouel, pe care n'a cunoscut-o nici poezict lid
lieliade, Alexandrescu si Alecsandri, nici proza liricet a
lui Odobescu. Geniala personalitate a celui mai mare

dintre poetii romni, era prea puternica ei in acelasi

timp, prea subiectivd, ca set nu anexeze natura, ca p
provincie nou, sensibiliteutii sale, si ca sei nu o coloreze, cu visul si patimile propriului sera suflet, intr'atetta incat nu mai stii dela o vreme, in poezia eminescia-

n, unde incepe lumea din afard si unde ispretveete

lumea interoaret a poetului. Aceast endosmozei sufleteascei intro Eminescu si nature( tot atett de depetrtat4

de panteismul naiv al poeziei populare din Miorita",

ca si de personalizarea in folosul naturii ct lidcei mai
complexe de azi

formeazet unul din caracterele esen-

tiale ale artei lui.

Acest egocentrism pasionat si niciodatet voit, acest
retsunet prelungit al fiecarui gemd, al f!eceirui doi, a fie-

ceirei dured din sufletul poetului in sufletul naturii

s't vice-versa -- dan poeziei sale in spatiu
si prin
muzicalitcrtea versului, In timp
un ecou nesfetreit si
o rezonantet esteticet unicet.

Poezia eminesciand ne intereseazet si din alt punct

de vedere. In ea intednim pentru prima datet marea.
Ca o curiozitate amintesc In treacett cei pemet atunci
rolul meirii in lirica noastret 11 tinuse stepa duneireand:
breiganul
Romnii neavnd inainte de 1878 nici acces politic, dar nici poetic la teirmul mrii.
80

www.digibuc.ro

In contactuf ei
In opozitie cu Alecsandri
Daca
cu natura, poezia lui Eminescu se Intuneca, se acianceqte, devine launtrica, notatille exterioare se pierd
aceasta nu impiedica sa gasim, mai zar, e drept, la autorul lui Cahn" qi al Serei pe deal" crampeie de pa.steluri sau priveliqti Intregi de o limpezirne ideala, de
o luminozitate la care n'a ajuns nici Alecsandri qi nici
Coqbuc.

Poezia eminesciand e prea subiectivd, ca sd nu a-[earner peste naturd sufletul poetului cu bucuriile lui
de-o clipa, cu durerile-i prelunai. Eminescu Inchide
dar totuqi o Inchide, In graastf el natura
genial
.nitele propriei sale simiri, crtunci chiar cand imprumu'ter, ca In Ce te legeni codrule", terpa qi ritin popular.
Fatei de acest impas, fr consecinta cand era vorba
cte un poet de talia lui Eminescu, dar regretabil qi gray,
cand urmaqii mai marunti mrgineau natura la diame-

reactia lui Cobuc a

trul personaliatii lor poetice
lost un bine qi poate o necesitate.
Coqbuc a reluat In poezia naturii firul inspiratiei lui
Alecsandri. Ca qi poezia din Pasteluri", poezia din
Balade i Idile", din Fire de tort" sau din Ziarul

unui Pierde-Vara" este o pezie fundamental obiectiva

diferit planet la contradictie de lirismul
i optimista

subiectiv qi. de pesimismul adanc care formeaza postamentul operei lui Eminescu (exceptand bine Inte les
Cahn" qi poemele de aceeaqi inspiratie amintite mai
sus). Dar pe cand Alecsandri priveqte natura cu ochiul
mai crproape de ea,
boierului dela Mirceqti, Coqbuc

caci a crescut la sat

o descoase qi o deapana cu

grijcr qi poezia taranului ardelean. Acest aspect de autentica rusticitate a inspiratiei lui Coqbuc in descrierea
naturii, da In. genere peisagiului un caracter mai specific romanesc decat la Eminescu, mai conturat dead
la Alecsandri.
www.digibuc.ro

81

Astfel se deseiveirseste perspectiva peisagiului romemesc: al luncii si al colinelor moldovenesti la Alecsandri, al ceimpiei duneirene la Odobescu, al codrului si al meirii la Eminescu, el devine al culmelor ardelene la Cosbuc, al muntilor Neamtului la Hogas.
Pe drumuri de munte" si In muntii Neamtului"
merita set
opera de capetenie a lui Calistrat Hogas
fie pentru generatia de azi ce au fost Pastelurile" pentru epoca lui Alecsandri: un poem minunat al Naturii,
ramne
cu toate elementele de anecdote"(
care
preocuparea de cdpetenie a autorului. Dar pe cnd In
Pasteluri" poetul reimne In alard de natur, prozatorul Uric, care e I-kogas, 10 tmbin& sufletul sem cu ace-

la al muntior, al peldurilor.
Hogas reuseste s mentinel printfun echilibru., superior o armonie Intre sufletul omului si sufletul naturii.
Intermediarul firesd 1ntre om i nature( reimne Dumnezeu. i aici vedern o alt treiseiturd a sentimentului naturii la Hogas: e. sentimentul religios, care der stilului
seu un ritm aproape biblic. Dar acest sentiment e departe de a se multumi cu formula religioasei a crestinismului. Dumnezeu la I-1-ogas nu e numai al umcmiteitii.

Dacei a &dull un suflet omului

el a druit un suflet
tot atilt de autentic si de simtitor si celei din urma vieteiti de codru si plantelor si peidurilor si apelor si steincilor si muntilor si norilor. i un. alt caracter al acestui
religios si realist totdeodat e panteismul sew..
Am spus cuvntul panteism celci nu putem vorbi aicide antropomorfismul lui Hogas, deoarece toate sufletele naturii
care nu sunt un reflex al sufletului uman
se reduc tri ultima analizd la marele suflet din care
au reiseirit ca sub puternicul fiat" al lui Dumnezeu".
Hoteirt lucru, Calistrcrt Hogas a fost poate ceI mai
82

www.digibuc.ro

mare poet al naturii, pe car 1-am avut. Am spus poate"

intentionat f Unclad ma gandesc la un alt mare liric al
nostru, tot in proza: la Mihail Sadoveanu, a carei intreagei opera e un mare cantec al naturii moldovenesti,
impletit in chip meiestru, cu amintiri, cu crampeie nostalgice din zilele patriarhale ale vietii de altadata,
die vietii batranesti ce s'a dus pentru totdeauna. Acest
Cantecul Amintirii" cum
sentiment al trecutuluui viu
cla descriee frumos intitulat unul din volumele sale
rilor lui Sadoveanu o lumina aurita de amurg, de peidure si de vis; cla peisajelor sale un ce specific, o mi-

stica si o religie a vremurilor apuse, care inlocuesc

la dansul mistica religioasa si panteismul lui Hogas.
Tot asa de pitoresc ca si Hogas dar mai omenesc,
mai duios
Sadoveanu ne-a evocat in lungul sir al
povestirilor sale, ca un Crigorescu al vorbei, poezia
IV3oldovei de demult: cu vechile ei curli boieresti, cu
ratesuI, azi pustiu, la drumuI mare, cu iazul incremenit sub lumina vemata a amurgului de toamna, cu morile ghemuite sub seilciile grele de frunza, cu taberile de
care dejugate pentru noapte, si, la para focului, cu povestitorii sai neintrecuti, mucallii i nostalgici.
Cum se oglindeste pamantul romemesc in creatiile
generatiei de azi, in lirica nocrstra noua? -Acest sentiment al naturii, pe care if-am vazut evoluemd dela can-

tecul ciobanului si al haiducului pane( la realizarile

artistice superioare ale mcrrilor nostri poetii clasici: Alecsandri, Eminescu si Cosbuc
sau a unor prc>zatori
lirici de talia lui Odobescu, Hogcis si Sadoveanu?
Problema nu e lipsita de interes si nici de actualitate,
caci de f apt discutand atitudinea literaturii noastre fate(
de naturet, angajain una din solutfile cele mai probabile ale unei probleme, care ne pasioneazet asteizi pe
toti: problema specificului romemesc... N'ar fi oare toc-

,mcd in aceasta legaturet adanca, tainica, a sufletului

iomemesc cu natura
cu brazda si au peimantul taril
www.digibuc.ro

83

zheia de bond a originalitddi noastre literare, ca.

popor?

In orice caz, dela Miorita" parka la poezia cnitohtond a unui Nichifor Crainic, Lucian Blcrga, V. Voiculescu, Ar. Cotrus sau A. Maniu, a unui T. Arahezi, G.
Badavia, Dem. Botez, Ion Barbu si Radu Gyr,ca sa nu.
amintim deceit de aiteva nume mai reprezentative din
leitmotivul" reimeme acelasi intr'un dialirica noud
log etern al poetului si al pamantului. E interesant de
constatat aceastd legaturd din chiar titlurile volumelor :
Darurile Ptimntului (Crainic), Leingti Piimernt (Maniu),
Prg (Voiculescu), Floarea Permntului (Dem. Botez sou

in titlul singuraticelor poezii : Pcimantul", Noi si pdmantul" (Blaga), Plugule...", Belsug", Intoarcere'n
rand" (Arghezi), Stritimosesc pamant", Un plug", Ai
nostri sunt acesti munti" (Cott's). Aceast coincident&
e desigur mai mult decert o intdmplare.
Care e punctul de vedere comun. cd acestei generatii
fald de naturd?
Cand Nichifor Crainie spune:
De mic o, tat, m'ai crescat in cronil
De-a talmaci a firii larga carte...

si mcd departe:
Am invtat a versului msur
Din simetria brazdelor arate.

Ceind Tudor Arghezi proclamd:

Cartea mea, fiule-i o treapt.
Ca s schimbm arum Intaia oar
Sapa 'n condei i 1razda 'n climard,
Btrnii-au adunat printre plvani
Sudoarea mundi sutelor de ani.
Din grain''l lor cu 'ndemnuri pentru vite
Eu am ivit cuvinte potrivite...

Cdnd Vasile Voiculescu scrie:

84

www.digibuc.ro

De-acolo din pajistea de aur a durerii,

Unde gandurile pasc in turme nestiute,
Smulse din florile tainei si iarba tacerii,
Coboara cuvintele, negre mielusele mute.

in arta lor
$i Crainic, si Arghezi, si Voiculescu
Poeticei ateut de strems legate( de peimeEntul teirii, de
ref ac cu
marea tainei a plugeiritului si a ciobeinitului
alte rezonante si alte mijloace drumul milenar care
duce dela doina oierului la versul modern. In versurile
citate mai sus, recunoastem un acelasi temei autencare der tinor poeti foarte diferiti o comoarer de
tic
bunuri comune. Sunt cu totii mostenitorii unei zestre
mari populare, unui mit misterios si pierdut.
Numai sangele meu striga prin paduri
dupa Indeprtata-i copilrie
ca un cerb b'tian
dupa ciuta lui pierduta in moarte...

se plange Blaga In Marea Trecere". Iar Awn Cotrus

intremd cellare in codrul ferret fund al Carpatilor, ne
spune :
Crarile sub fsunze se ascund,
La. chiotu-mi ecouri iuti raspund...
Parc'as intra in fuga calului
In stravechiul sullet al Ardealului.

Aceaster impeateisire cu permeintul peirintilor, cu trecutul cel mai depeirtcxt, der poeziei naturii, in lirica
de azi, o tainer necunosecuter inainte. Ea face Pe decindea Dunerrii", in poezia lui Voiculescu, se( se trezeasca
la cemtecul evocator al doinei ceirerusului

Soitii, ce au trecut cemdva prin stepa, ca si el".

Ea clf1 toater atmosfera miticei a poeziei lui Blaga si der

intelesuri ademci de rit ancestral gesturilor celor mai

simple dela lard pi la Crainic (Prinos) pi la Arghezi
(Belsug) si la Mcmiu. (Metgura cea mare) si la Ion
Barbu (Duper' melci) si lcr Radu Gyr in baladele sale.
www.digibuc.ro

85

Depi fiecare din generatiile anterioare pi-a leisat

pi era firesc sei fie apa
pe remd cuceririle in
sufletul poetilor de azi: ceea ce face Inset pentru noi
originctlitatea aportului lor liric, e mai ales redescoperirea vcdorii estetice a poeziei pi a artei noastre
populare
valorificare care-i cld un !rite les cu totul
nou pi o semnificare sufleteascd nebeinuItti pe vre-

muri de Alecsandri.
E strdania creestei poezii noui spre un stil propriu
specific romdnesc
stil oarecum In legilturd cu
geniala simplificare a subiectelor particulare luate din
naturd de cdtre popor spre a fi transformate In motive
generale de o spiritualitate aproape geometrica, decozative la artele plcrstice, simbolice pi temaiice la cele
poetice pi muzicale.
Asistam In poezia noud fat de sentimentul naturii

ici un intreit fenomen sufletesc: de Improsptare, de

simplificare pi de interiorizare.
De Improspdtare a subiectului orinteun ton_ poetic

nou, necunosaut Inaintapilor : mai familiar, mai pretotdeodatd mai intelectual pi mai.
cis pi mai direct
vizual.
De pildd, iatd cum In opt versuri descrie Bacovia un

omurg de iarnd :
Amurg de iarn, sumbru, de metal,
un imens rotund.
Cmpia alb
Vslind, un corb tcut vine din fund,
Tind orizontul, diametral.

Copacii rari si ninsi par de cristal.

Chemri de disparitie m sorb,
Pe -cnd tcut se 'ntoarce-acelas corb,
Mind orizontul diametral.

Aici toatd impresia tie cover3itoare tristetd cosmicd

o produc cele cloud cuvinte: acelap corb" pi versul

al patrulea repetat de cloud ori cu fatidicul diametral"
la rimd.
86

www.digibuc.ro

De sirnplificare'a naturii si a fenomenelor ei: asa cuni.

bundocad o .scoartei olteneascei Inflorate" sau un basm

popular sunt concentrarea, sunt esenta unei pajiqti cii

flori si a unei traditii sgculare de vieatei. De aci aspectul de primitivism cited de drag poeziei noui.
De pildei, iatei In ce treiselturi de veche icoand zugrelvitei pe stick", Isi lnchipuie Adrian Maniu cerul si petrnemtul

Poetul vede sus in slvl un tron de-argint

Cu o pern cernit
$i deas.upra cine sade?
Inssi Maica Domnului,
De acolo pzeste iturma lesne cztoare a stelelor,

Goana soarelni si toate rtcirile lunei.

De acolo, priveste prin ochian
Codrii verzi, galbeni sau negri de timp,
Muntii i apele.

In fine, de interiorizare, in sensul de stilizare leluntricei

de cores
dar qi de adncire a motivului sufletesc
pondentei tainicei intre nature" i ore., care poate set'
mearad pand la identificarea complete" cu natura ca
In Ceintec de munte" al lui Crainic sau, ca in. Timbru", versurile lui Jon Barbu :
Cimpoiul vested luricii, sau fluierul In chimp.

Durerea divizat o sung. 'ncet, mai tare.Dar piatra 'n rugciune, a humei despuiare
cum?
$i unda logodit sub cer, vor spune
Ar trebui un cntec Incptor precum
Fosnirea mtsoaE." a mrilor cu sere ;

Ori lauda grdinii de Ingeri, cnd rsare

Din coasta barbteasca al Eyed) trunchiu de fum.

Precum vedem, plecand dela o apropiere si dela o

ademcire a artei populare, lirica noauer ajunge la un.
stil concentrat panel la abstractie si totusi, preasped si
colorat, cavi motivul popular dela care se_ inspird.
www.digibuc.ro

87

Sufletul clasic In poezia romnCi

Daca aruncam o privire cat de fugard asupra desvoltdrii marilor literaturi apusene, n.e dam seama c
de cate ori una din aceste litemturi a ajuns la o epoed
de inflorire, acest apogeu corespunde mai intotdeauna
cu o fecundare a spiritului national respectiv prin o
noud intinerire, prin o viatd noud a clasicismului greco-latin. Asa s'a intamplat cu toate literaturile incepand cu cea italiand hied din quattrocento, trecand
apoi in Franta, Spania, Anglia si sfarsind cu Germania. Acest fenomen al Renasterii, adica al umanismului cu tot ceea ce implic in sine acest termen de fortd

vie si creatoare, e de o importantd capitald pentru

desvoltarea spiritului literar si pentru destinele poeziei
europene. Poezia de atunci, cu aceeasi frenezie cu care

=hi navigatori priveau de pe prora caravelelor profilandu-se in zare continente noui, descoperea si ea
tdramul minunat al sufletului antic. Pe harta spirituald
a EuYopei, intunecaid de umbrele Evului Mediu, isi Inscriu iar numele nepieritoare : Homer si Plato, Virgiliu
si Horarm. Din. conjunctia crcestor astre fixe cu destindul

s'a putut statornici periplanetelor liecarei natiuni

helia vecinic, curba clasica a fiecarei literaturi. S'a
putut inlocui astfel hazardul dibuirilor individuale cu
legile unei traditii colective, nationale. De acuma clasicismul greco-latin, prin altoire si transfuziune de spirit,
naete un clasicism nou: italian. francez, spaniol, englez
88

www.digibuc.ro

sau german, dupa tara, neam si grai; scoli clasice Inrudite intre ele, cum sunt copiii aceleeasi mame, cres;
actrj In imprejurari diferite. Fenomenul Renasterii
died adaparea la un. singur izvor de inspiratie si adoptarea unor aceleasi forme literare, a tuturor literaturilor din Apus, fiice dealmintrelea a unei aceleeasi bicontribuie, cum au contriserici catolice universale
buit, In Evul Mediu, Papalitatea si limba latina comunk
s dea oarecum o unitate spirituala, eel putin, in felu1
ei de a se desvolta, poeziei si literaturii din Occidentul european.
Poporul roman prin asezarea lui geografica, prin
legea ortodoza de care se tine, prin toate vicisitudimile istofiei sale, a fost scos din cercul firesc al Rena-tea la care Polonii sau IvIaghiarii chiar au participat
inteo masura destul de importanta, gratie religiei catolice si Orebuintarii limbii latine I. Biserica i dregtoriile Statului. Aceasta izolare a noastra in Evul Meo repetm si cdci panel tarziu,
diu bizantin i. slay
panel In sec. a: XVIII-lect la venirea lui Maior, Micu si
Sincai In Ardeal, panel Inuit dupd 1821, la isbucnirecr
miscarii romantice, adevarata noastra renastere nadonala, in Principate
a fost hotritoare, din nefericire
In sens negativ, pentru destinele noastre literare. Lipsa
la noi a Renapterii, a unei impartasiri cu sufletul antic,
cu clasicismul greco-latin a avut ea urmare fireasca
amortirea intregei noastre culturi pana In secolul al
XIX-lea in tiparele medievaie ale cartilor bisericesti
sau ale cronicelor istoricek Ne-a lipsit astfel putintcr
unui secol de crur", unei epoci cictsice romanesti. Pierdere ireparabild, caci nu e vorba aici de imprumutarea, intotdecruna posibila, a unei tehnice materiale, ci
de recastigarea spirituala a trei veacuri sufletesti ramase In parasire.
Ar fi totusi nedrept sa nu relevam
fugar pi ca jalon pentru desvoltarecr de mai tarziu chiar din secolul al XVI-lea, unele inrauriri ale spiritului clasic in
www.digibuc.ro

chile noastre. In domeniul acesta nu exister Inca la

noi studii temeinice, facute cu toat rigoarea stiintificet
necesard, asa cum aflm In literaturile apusene pentru

fiecare autor In parte. Numai dupd atari studii migdloase se va putea Intreprinde vaste sinteze si caracterizri care astazi, din lipsd de material documentar,
risc usor siti fie hazardate ca premize si eroncrte In
concluzii.

Imi fac o plcere s citez totusi pentru; acei cari

poate ar dori s adanceasc putin problema, cartea
cl7lui Prof. Cezarr Papacostea : Filozona antic in opera lui Eminescu, In care sunt studiate temeinic si pe
rand mai 'hitch Inrturirile orientale (Egiptul st India),
preapoi Inraurirea greaca (Mitologia si Filozofia)
cum si documentatul studiu al d-lui Prof. D. Caracostea: Isvoarele lui Gh. Asachi, unde un capitol intreg
e consacrat isvoarelor clasice din care s'a inspirat
poezia lui Asachi. O incercare de Imbrtisare mai generalet a subiectului ne-a dat d-1 Nicolae Sulica, profesor intr'un liceu din Ardeal. Lucrarea d-sale, plind
de merite, intitulatet: Clasicismul greco-roman si Meratura noastrii (In special Eminescu) Tg. Mures, 1930,
pe langa afirmari de influente !carte contestabile si
chiar eronate, pe ingd o disproportie vddit In spatiul rezervat diferitilor autori, pe lang-ignorarea totald
si cu nimic justificata a lui Duiliu Zamfirescu, poet clasic prin definitie i adnc influentat de literatura antic, aduce foarte mult material util, adesea indispensabil, si rmne astfel panel la noui publicari, singura
cluza ce poseddm In aceast directie.
Aceast prea scurt, din nefericile, bibliografie fiind
Inainte de a intra mai adanc In
lichidat, mai tin
subiect s amintim si prerea d-lui Prof. N. Torga, expusiii In Istoria Literaturii Romerne (Bucuresti, 1929). D-1

Iorga pretinde c dac n'am cunoscut Renasterea pe

vremect cnd era o miscare Inoitoare pe toate terenu90

www.digibuc.ro

rile", cma fi cunoscut-o totusi in faza ei din urma In care

ea devenise rece, Intepenita prin formule pedante de

scoald". Regret cet prabusirea lui Despot-War
cel extraordinar aventurier incoronat, ora al Rena-terii occidentale, fost student In Medicina la Montpellier, poet laureat i istoriograf al lui Carol Quintul,
Despot-Vodei care Infiintase o pcoala latineasca lcr
Cotnari cu Invatati adupi din Apus
a zadarnicit o
Inflorire a Benasterii in Moldova. Credern ca d-1 Prof..
N. Iorga exagereaza dealtminteri rolul cultural al ace-

stui condolier care, strain de near'', n'ar fi putut avea

nici legatura aceea de suflet cu tara, necesara pentru
crearea unei crtari miscari.
Dac&-exceptam cativa preoti din Ardeal cu *coal&

pi carte latineasca, asa cum era pe la 1570 DascaluI

Oprea din Brasov, trebue sa adastam pana la cionicari ca sa gasim tume de cultura clasiCa mai sistematica. Dintre cronicari, pomenim In special pe cei
moldoveni (din. cauza Inriuriril umcrnismului vecin polonez) 1 dintre aceptia mai ales pe Grigore Ureche.
scrie d-1 Prof. N. Iorgcr, pe care II citez
HUreche

pentru frumoasa caracterizare ce o face cu acest prilej

este un. mu de stil latin. Nu are decat sa deschid& cineva orice pagind din cronica lui, pentru ca
sa simta im.ediat mcidelul, care i-a stat de fat& El nu
se fncurca In amEmunte: exprimarea lui este Intotdeauna sigura i dreapta: se vede disciplina admirabila
In care Ureche tsi. fcuse Invatatura. Astfel In descrie-

--rea dela Baia se distinge stilul arhaic, fraza latina

lunga cu bucatile intercalate, framantarea _aceia de
stil, care vine dintr'o lunga experienta seculard a scrisului din marile literaturi ale lumit. Aici este ceva care-

leaga logic toate elementele frazei gasind In TamaHat tot ce trebue pentru a pune impreuna si a confunda multiplele elemente inteun singur bloc de structurd latina".
www.digibuc.ro

9t

Alerturi de Grigore Ureche, care intrebuinteazer cu

o ingrijit cumpernire toate mijloacele retoricei latine",
trebue citati In a doua jumettate a secolului al XVII-lea
Constantin Cantacuzino, in Muntenia, si Istaron Costin,
In Moldova, amandoi inreturiti de cultura clasick dar
indirect prin scolile italiene, pentru primul din ei,prin
scolile polone, pentru al doilea: In ce priveste Dimitrie

Cantemir, el a posedat bine limba greaceasck dar si

mai bine pe cea latind, in care a scris celebra lui

descriere geograficet si istoricet a Moldovei, intitulatd:
Descriptio Moldaviae. Spirit superior si de o vaster eruditie, acest strellucit umcrnist ca leagime de orizont
intelectual, nu a fost din nefericire si un mester al stilului clasic. Perioadele sale prea lungi, greoaie si Inceircate, sunt mai mult o decalcare artificialet" decert

a recreare a perioadelor latine.

Mai norocosi In strdania lor de a creia un stil literar dupd un model clasic, limbii noastre, reunan in a
doua jumertate a secolului at XVIII-lea scriitorii biseri-

cesti din Principate. Ei ne-au dat cateva admirabile

traduceri din greceste, precum si certeva tratate teologice dup modelul literaturii bizantine. Cu un vecr,c

si mai bine Inainte, un boier moldoveanpoate Eustratie Logoftul

fercuse In 1645, atunci cernd nicereri
In Europa nu se clacluse Inca o traducere complect a
istoriei lui Herodot, o astf el de talmercire de o rarer exactitate si frumusete a linibii Aceaster traducere, descoperit de d-1 Prof. N. larga la memerstirea Cosula, a
fost publicat In 1909 la Verlenii-de-Munte.
later tot inventarul, destul de seirac, al literaturii noastre vechi In ce priveste influentq clasicet. Am ajuns la

sfarsitul secolului al XVIII-lea, cand se ivesc pe orizontul nostru literar, cu scoala latinist din Ardeal, cu
Samuil Klein (Micu), cu Gheorghe .5 incai si cu Petru
Major, zorii unor vremuri noui. Acesti eruditi patrioti,
gratie contactului cu clasicismul latin si cu Roma e92

www.digibuc.ro

tema a lui Traian, ref= cu alte mijloace istorice si fiteoriile asupra latinitatii neamului si limbii
noastre, precum si a unitii etnice a tuturor Romanilor de pe cuprinsul Daciei de odinioara, expuse, adesea naiv si stangaci, de cronicari, de un Ureche, de
un Mhon Costin, si mai savant de Dimitrie Cantemir
Dar din lipsa de stint artistic si de bun sims filologic,
latinistii nu reusesc in tendinta lor de a latiniza limba
multumindu-se set ne dea o limba 'Asaliterara
leased, artificiala si bizara, improprie cu totul crectIiunei poeiice: Alecscmdri i Odobescu trebulau mai tarziu set ridiculizeze pe dreptate aceasta incercare nereusita de siluire a limbii stramosesti. Adevarata influentei a sufletului clasic trebue cautata nu in limba def ormata dupa criterii romantice a latinistilor, ci In opera lor mare si durabila: Intarirea constiintei noastre
nationale prin dovada originei noastre romane.Redand
mandria unei stralucite obarsii, unui neam oropsit de
lobagi au facut, dupa modelul eroismului roman, pe
terenul etic ceea ce n'au putut infaptui pe terenul
estetic.

Sa ne fie suficient aid sa pomenim gustul poetilor

contemporani. din Ardeal, pentru literatura latina cla-

sic& Astfel, Vasile Aaron traduce primelept carli

ale Eneidei lui Virgiliu si prelucreaza in legenda lui
Pyram si Thisbe, Echo si Narcis, dupa Metamorfozele
lui Ovidiu. Poemul sau didactic Anul memos e tot o

prelucrare, de asta data a Georgicelor lui Virgiliu.

loan Barac ne-a. dat si el prelucrari a Odiseel lui Homer si a Metamorfozelor lui Ovidiu. Cel mai artist inset
dintre ei, Inzestrat si- cu o temeinica educatie clasica,

Budai-Deleanu reuseste s ne infatiseze prima si cea

mai reusita pana azi incercare de epopee eroi-comica
In limba romana, Tiganiada.
In Ttganiada, urmand de aproape tehnica epica a
www.digibuc.ro

93

lui Homer i Virgiliu, atat de bine cunoscuta lui, Bu-

dai-Deleanu nu cade in grepeala crearii unei limbi latinizate pi fa1pe, ci cauta In graiul popular isvorul viu.
al expresiei poetice.
Astfelt. clasicismul greco-latin departe de a strica
poeziei, l d miez pi forma. Dacti stilul compozitiei lui
Budai-Deleanu e inspirat de poemele homerice sau de
Eneida, satira decadentei contemporane pusa in Tiga-

niada ca antiteza fata de epoca plina de glorie a lui

Vlad-Tepep (aici o comparatie cu Satira lui Eminescu

ar fi interesanta, de n'ar risccr sa ne duca prea departe) ne apropie de Horatiu, care pi el se adreseaza
in odele sale tinerimei romane cu indemnul sa se inspire de traditia slavei stramopepti. Acestei tinerimi,
Horatiu inteo epistoler i se adreseaza cu urmatoarele
epitete :

Suntem intocmai ca pi stricatii petitori ai Penelopei

pi derbedeii *din jurul lui Antinous; o tinerime, care
nu-pi vede deceit propria-i piele, mai mult decat ar fi
cu cale pi care-pi gasepte placerea exclusiv In a dormi
perna la amiazi _p1 in ct-pi alunga somnolenta la suneta
lirei".

Iata acum pi textul lui Budai-Deleanu (Ed. Cardap,.

1925, pag. 234, 36, 37) :
Oh I carunt veche cinstit !
Unde-s a tale sinte tocmele
Ce urgie acum. lunaea Intarit
$'o ineac Intru cel noian de rele ?
Perit-au credinta cea btrn !
Ahf lume IntotartA! vreme paginl

Au dear moleata de-acum jude,

Ce n'au Invtat alt nimica
Mee Ana dup libovie,
A cuta la sabie cu fried,
Pe divan a trindvi cu lene
S'a casca gurile prin dughene...
A s Impodobi cu gingas'e
Mai aleas deck o femeie,
94

www.digibuc.ro

xpune in carti toat avutie;

Intfaceast faptele s inrheie
A coconasilor cilibii
A patriei noastre de acum !
Alta era junta rotnin
Pe vremea lui Vlad Vod, ce frins.
Tabara lui Mohamed pgina
Cu vrtutea si in bdtaie adinsa
Dar a pierit acea voinicie
$i tu gemi, supus Muntenie !...

Rdmasd multd vreme man.uscrisd, neputnd crea ast-

fel, lipsitd de rezonanta publicului, un curent literar,

incercarea, atat de inaltd ca tel, a lui Budai-Delecmu nu
reusi sd-si dea roadele firesti. Limba literard ,vremil
nu era dealtminteri destul de formatd pentru un poem
de atari proportii.
Intr'un studiu documentat, pe care vi 1-am citat, d-1
Prof. D. Caracostea ne indicd isvoarele clasice ale lui
Gh. Asachi.
Gdsim la Asachi reminiscente si imprumuturi din Homer, Eschil si Sofocle, iar dintre scriitorii latini: din Vir-

giliu, Oyidiu, Martial si in special Horatiu, care i-a

servit nu numai de calduzd in conceptiile sale despre
menirea poeziei (arta poeticd), ci si ca imbelsugat isvor de inspiratie. Din nefericire Asachi a venit la o
epocd in care limbcr poeticd nu era Inca destul de ma-

turd, ca aceasid culturd clasicd s poatd da roadele

asteptate i mai ales, ca sel poatd fi apreciatd de contemporani, creand un curent larg literar In =east& direclie, care era cea adevarat i singura fireascd
pentru noi Romnii.

Dacd nu v'am vorbit de poezia de inspiratie neoanacreonticd att de dulceagd a unor poeti ca primii
Vdcdresti sau Conachi, am facut-o cu tot dinadinsul,
cdci desi stihurile" bor sunt pline de aluzii mitologice, ele sunt, cum spune francezul : de seconde
main", si doar oglindirea pald a literaturii neo-elene
www.digibuc.ro

95

a epocel, ea Insdpi complect lipsita de originalitate..

Putem deci, Mad nici .o pagubd pentru spiritu1 clasic,
sd ignordm ceea ce nu e deceit imitarea unei imitatii
Dar cred cd e btne set pomenesc aici pe lancu Vetcdrescu, acel poet care cel dintai introduce inainte
de HeliaCie, Carlova pi Alexandrescu, depi intr'o limb&
reimasd adesect veche pi stangace
preocupdri poetice de un ordin inalt pi adesea un. metru pi. un ritm, in.

versul salt, neapteptat de modern. Astfel, Intrebuin.leazd cel dintai, cu mult inainte de Eminescu, versul pi

strofa Luceaftirului pe care ne-am ob4nuit greOt s'o

considerdm pur eminesciand. Vdcarescu era un Rabanizant distins pi cunoptea bine limba germand pi fran-

cezd; dar a avut pi o educcrtie clasicd destul de a&inc.& spre a-1 face sd scrie, cu un sentiment de evlavie fata de antichitate ce ne raised Inca pi azi, cu
toata siangdcia lor, versuri ca acestea, adresate Romei :

Privind ce jalnic pieira toate,

Nimeni cderea-i s creaz mate
$i de st Roma de azi dovad
Duh nu msoara a Romei prada.
De stau zidurile-i tot mrete,
Unde Maestrii vin mult s 'nvete,
De yin aicea multi s se 'nchine
La-acel ce-a Raiului cheie tine,
Circul, Sfnt Petal si Capitolul,
Mai mult desart al Romei golul !
Vezi, cu simtire infiorat,
Mai mult In Roma, Roma uitata!

(Roma cum este").

Sau evocarea Romei cum era", cum ipi intituleazd

Vdcdrescu altd poezie, exclamand :
Suflet avea Italia In latinele muscele
Car' insufla Eroilor mari fapte ca. acele.
Coriolan, fiu bunule 1 zmerite Cincinate !
Ciceron 1 Caton ! Cesare ! o Tite ! o Traiane !
96

www.digibuc.ro

cate In vremea de atuaci, si in stadiul de desvoltare

Weren't modesta a epocei, insemna ceva pi de care,
cu teat& stangacia aproape hazlie a expresiei, trebue
set tinem searna si acuma ca pretuire a sufletului antic.
Dar valul romantic, care se reveasase in Apus si de
acuma crestea si in literature noastret, trebuia pentru
certva timp sa indrume sp.& poezia francezet de atunci,
spre Lamartine si Hugo si, prin intermediarul acestel
poezii, spre Byron, interesul nostru literar. Influenta
clasicismului greco-latin suf era astfel o eclipset de cateva decenii.
Am atettat, pe vremuri, Inteo prelegere publicata apoi stile forma de studiu, care au fost caracterele ade-

varate si meritele miscarii romantice in poezia remand: cum aceasta miscare de fapt a fost o renastere,
desrobirea sufletului si graiului nostru prin dubla influentet a literaturii franceze si a spiritului ei de liber-

tate, pe de o parte; si pe de alta, a poeziei populare

romeme redate de Alecsandri constiintei Iiterare a neamului setu. Romantismul roman -- si faptul meritet set
fie relevat aici
tocmai fiindcet a fost in mare parte

o miscare de eiiberare nationalet, a urmetrit crearea

unui suflet unitar roman si a visat o singurd patrie
pentru toti fiii Daciei. Destul sei reamintesc Istoria lui
Mihaiu Viteazul a lui Beilcescu. Era firesc deci ca poetii epocii set preametreasca Joe Traign si virtutile romane, nu in spiritul unei influente sau admiratii clasice
ci tocmcti, invers, din patriotism romantic si tomemesc. Asa, unele liguri romane: Tictian, cuceritorul
Daciei i colonizatorul ei, sau mai tetrziu
lat pe tarmurile neastre, au devenit eroii romantici
ai poeziei romane.
Nu cred inutil to.tusi set mentionez eel un Heliade.Rddulescu, bunetearet, pe langa traducerile sale din Lamartine, Byron sau Dante, a tradus din Horatiu si din
97

7.'-- Ion Mat

www.digibuc.ro

Sapp'no si a scris despre Homer. Ar i interesant, socot,

un studiu serios care, dupa cate stiu, nu s'a facut,

despre isvoarele clasice ale unora din poeziile sale.
Dar cu ajutorul Sburtondui parasim de acum anii
de pregatire a poeziei romane, ca sa pasim in epoca
de realizari adevarcrte, in care nu mai suntem obligati

sa judeddm pe autori in functia intentiilar btrne si a

vitregiei vremurilor, adica din punct de vedere etic, ci
ne fixam judecata dupa criterii pur estetice, considerand numai valoarea artistica a operei fn sine.
Am ajuns la epoca junimil, a acelei mari forte re-

gulatoare st indrumatoare a tinerei noastre poezii".

Sodietatea literara din Iasi incepand cu inspiratorul
Titu Maai indrazni sa spun: didtatorul ei spiritual
iorescu, numara multi membri patrunsi de o temeinica
serioasa cultura clasica, agonisita la Studiile facute
In Germania, unde disciplina invatamantului filologiei
clasice luase pe atunci o importanta deosebit cu to-

tul. Dace( din cercul junimii doar un poet ca Anton

Naum a scris sub influenta directa a clasicismului
greco-roman, toata doctrina estetica a lui Maiorescu
crvea de f apt la baza ei opera marilor poeti clasici
latini (Virgiliu i Horatiu) si a celor doi mari alasicf
moderni germani: Goethe si Schiller. Aceasta doctrina

estetica a lui Maiorescu nu e decat In mare parte repetarea si adaptarea la poezia romand a principiilor
de estetica ale scoalei literate latine din asa numitul
secol de aur al clasicismului roman. Aceste principii
generale intregei scoli fusesera codificcrte In scrisoare%a Ill-a din cartea a II-a (asa numita Arta, Poeticti)
de Cc:are Horatiu. Criticul roman, urrnernd pilda poetului latin, cere pi el opere perfecte i definitive asa
cum le-a produs canonul clasic, si combate cu Inversunare poetii de duzina, fara talent si cultura care in-vadasera cuena literara In detrimentul gustului public;
98

www.digibuc.ro

In numele acestui canon clasic, Maiorescu ci Combatut,

ridiculizeind-o mupcator, limba latinizata" pi greoale

a poetilor ardeleni i dibuirile patriotarde pi pietentioase ale atettor nechemati. Printfaceasta a permis
.afirmaiea talentelor adevarate, consacrarea definitiva
ca poet clasic roman a lui Alecsadri care scrie toomai
atunci pastelurile" pi in acelap timp inallarea pi pretuirea poeziei lui Eminescu. pi Alecsandri pi Eminescu
depapesc cu mult junimea; dar critica junimista le-a
netezit calea pi le-a luminat-o prin ridicarea acelui
ideal clasic, imprumutat
in parte, prin. intermediul
german
epocei de inflorire a literelor latine.
Dintre toti poetli romerai, cu sigurant Vasile Alecsandri e acela care se apropie mai mult in opera sa
(ma gandesc mai ales la Pasteluri) de idealul de arta
greco-latin, de canonul poetic clasic. Simplicitate, masurd, armonie sufleteasca, echilibru perfect intre fond
pi forma, clarilate pi acel optimism sanatos care domina viata fiindca o intelege, traind-o deplin
Ica(
.taracterizarile fundamentale ale poeziei din. Paste turtle lui Alecsandri. set mai adaugm o distinctie de
patrician
adica o nobleta naturald, boiereascer pi
razapeasca in acelap timp, fiindca e adanc inradcinata, ca un copac viu, in Pameratul trii
pi acel caracter de obiectivitate desavarsita, proprie poetului
rustic, dupman ccl abstractillor goale, strain pi de patimile de aur pi de otrava intelectuala a orapului, trahid pe inoicz.. lui, legeindu-si vicitsf pi inspirOa de ritmul etern al anotimpurilor; cecest poet nu pierde din ve-

dere constelatille cerului, dar nici nu utter sa observe

cea mai limner gazer, firul cel mai mic de iarbei.Viziune

larga pi exacta In acelap limp; sentimente generale,

dar aderac traite personal; privelipti despicate atilt de
bine cu ochiul, 'limed nu mai pastredza in. versul definitiv al poetului deceit atmosfera care le face univer-

sale cu individualizarea unei singure trasaturi. Defiwww.digibuc.ro

99

nind astfel poezia lui Alecsandri, si vorbim de cea nemuriloare din Pasteluri, feud set vrern citeirn insesi insusirile poeziel clasice. Si precum am mai spus-o
e un adeinc adevr in anecdota d-rei Elena Vdceireseur- care povestea c prezentemd pe Alecsandri lui Leconte de Lisle, celebrul sef al Parnasienilor francezi si in acelasi timp savantul traduceitor al
lui Homer si al tragicilor elini, el crr fi exclamat: Dar
uitasesi set-mi spui cei voiai
prezinti pe
Sunt, inteadeveir, intre autorul Bucolicelor i Georgicelor pe de o parte si autorul Pastelurilor pe de alta,
asemndri ce nu provin dintr'o influent de ceirti cetite, sau de texte migdlos cercetate, ci dintr'o realitate
mult mai ademe. $i Latinul si Romemul si-au hreinit
versul pe aceleasi plaiuri si le-au adetpat la aceleasi
isvoare. Natura rustled, peisajul ceimpenese, cercul
nesf Casa al anotimpurilor, legendele streivechi spuse

din fluer pastoresc sub tegmine fagi" (la umbra de

fag), sau povestite in serile posomorite si lungi de
iarn la gura sobei", muncile cennpului: aratul, semnatul, cosituI, secera, obiceiurile din beitremi la seirbeitorile peimeintului, iat temele comune poeziei lui
Virgiliu si poeziei lui Alecsandri. Ele
s adugm
si temperamentul atert de mediteranean tri omului dela
Mircesti
trebuiau se"( produed o poezie inrudit.
Ca s dovedesc acest lucru, ca sei ird ardt cum poezia lui Alecsandri prin cunoasterea in amnunt a vietii
dela lard, a vietii ateit de, patriarhale Inca, pe la 1870,
din Mircesti, prin farmecul de rusticitate autentie, pd,

alocurea chiar aproape technica in pasteluri, ca: Plugurile, Secerisul, Cositul

aminteste ceiteodcrtel cele
mai
bune
pagini
ale
Georgicelor,
v voi ceti mai in,
teri, in frumoasa teilmeleire a lui Cosbuc, celteva remduri de Virgiliu, luate din Cartea I-a (Agricultura), croua le voi face sec urmeze versurile lui Alecsandri pe
aceeasi temd, din Pasteluri.
l00

www.digibuc.ro

Citez pe Viigiliu :
Prierul nou chnd mu.ntilor suri le topeste'nghetata
Aph., si'n vh.ntul de-Apus, =gat se deschide phi:LA[1M,

Chiar de pe-atunci anceapa la plug sh-mi geamh

de numa

Boii, si-adncul brzdar luceasch'n trmu. ce-1 scurm.

late( acum prima strofd din Plugurile lui Alecscmdri :

Noroc bun I... Pe carnpuj neted ies Romnii cu-a
lor plugusi !
Boi plvatti in, c&te *ase trag, se opintesc in juguri.

Bratul gol apash'n coarne; fierul tae brazde lungi

Ce sensirh'n bttur ca lucioase, negre dungi.

Dar dace(

am vdzut-o

prin Pasteluri, Alecscmdri

se apropie ma mult de Virgiliu, prin filozolia vietii ,si

prin, poezia din cele doud drame In versuri ale bdtrdnetit sale: Ovidiu si mat ales Fetntetna Blanduziel (corect ar fi trebuit : Plink-Ina Bandusiet, dupd celebrul
Isvor cemtat de Hon:1.4u: Fons Bandusiae), aici se adevereste hate cu poetul Odelor si al Epodelor. Dealtminteri cu Horatiu s'a identificat Inteattita poetul nostru, Incdi In Fnterna Blanduziei, prin gura lui Horatiu
bdtrn, ne vorbeste Alecsandri insusi, ajuns la culmea

Inzdpezird dar stralucitoare si senind a vielii 'si artei sale.

Horatiu :
Postum, esti inc tInhr si inima-ti tot, sburdd,
La glasul Afrodittei a mea acum e surd.
Tu esti de-abia in floare, ea sunt cu capul sur.
Retras din tinerete sub cortu-mi la Tibur.
Am fost si eu pe marea iubirei furtunoase
5'abia din ea scpat-am.,. udat !Ara la oase!....

E timp s las la altii de soiul lui Posnim

S schimbe in thmie a patimilor fum

$i pe altarul Gnidei la Venus s'o Inchine

In dor ca s atragh zimbirile-i divine.
www.digibuc.ro

101

Cat pentru mine ziva-mi o vad spre asfintit,

Sub valul vietii focul se stinge potolit.

*i 'Wean pasagiu si mai caracteristic pentru filozofia

horatiand a lui Alecsandri, luat tot din. aceeasi piesd:
Eu umplu a mea cupa cu vinul din amfora
...o'nchin, Wand libatii, la vesela Aurora,
Culcat pe iarba verde, aproape de-un isvor
Ce mi fora ochii, gandul in cursul sau usor.
Atunce, la racoare, gustand o pace duke,
Chem muza dragalasa pe brate-mi sa se culce
$i'ncoronat pe frunte cu foi de trandafiri
\fad bore vii de Nimfe, de Fauni, de Satiri-

Critica romnd, duper umila mea prere, s'a ocupat

in cmii din urrnd poate cam mult de Eminescu, neglijnd pe nedrept pe Alecsandri.
Ind ltdrei, justificate, a lui Eminescu a coincidat o
egald si nedreapt micsorare nu numai a poeziei lui
Alecsandri (bine Inte les, nu nad gndesc la Doine, Ldcrimioare, Margarita-re le si nici la Osta*ii no*tri), dar

si a intregei conceptii de artd clasicd si de traditie

rornmeascd ce reprezintd.
E' piticat, cci orict de mare, de geniald ar fi poezicr
lui Eminescu
poezia lui Alecsandri, inferioard ca
'potential poetic si uman, o egaleazd cel pulin prin. expresie In Pasteluri i desigur prin crtitudinea generoas

a artei sale, prin clasicismul ei Indscut. Alecsandrir

care toatd tineretea si-a Inchinat-o romantismului francez, rmne
orice-crr face el
cel mai desavarsit
clasic al nostru; pe cnd Eminescu
care a cunoscutr
vom vedea-o pe data, infinit mai bine opera clasicilor
greco-latini, care a fost, influentat de dnsii
nu ca
Alecsandri, prin analogia temperamentului si a subiecrlului, ci, direct: prin filiatiunea spirituald a gandirii
a stilului
rdmne, chiar In formele sale clasice,
cel din urmd mare reptezentant al romantismului eu102

www.digibuc.ro

ropean. Acest romantism congenital ni-1 menturiseste

loarte clar Eminescu singur in poezia postumer : Eu
nu cred nici in Iehova... care se terminet cu strofa :
Nu 'nvluiti a mea gndire.
Nici cu stil curat si antic 1
Toate-au fost deopotriv5. ;

Eu rmin ce-am fost : romantic I

Nu e mai putin adevenat cet Eminescu dela face-

putul carierei sale poetice a fost fascinat (asa cum

numai un romantic poate fi fascinat) de visul artei viasice grecesti pe care 11 vedea intrupat aevea in max-

raura ce palpit" Inc& de vicrt a statuii Venerei de

Ivlilo: teindtd i dulce veste dIntr'un cer cu alte stele,
cu-alte raiuri, cu alti zei" (Venerd si Madond, scrisd
In 1869). Din acest citat, ca si din faptul caracteristic
cd acolo lumea clasiod e o,,lume ce gemdia In basme
si votbia In poezii" (idem), reiese doar dorul romantic
al temdrului poet dup& visul elin pierdut de mult In
negura vremii. Acest ideal Eminescu si-1 inchipuia,
printeun proces sufletesc firesc tutror romanticilor, tocraai fiindcd e deprtat si inaccesibil, cu atett mai frumps si mai bun precum va face
de data aceasta
rat un ipotetic nveac de am" romemesc de pe la 1400,
In Satira III, sau nuvela Sdrmanul Dionis.
Asupra acestui clasicism greco-roman, atilt de cald
glorificat In intruparea lui marmorean& In Venere
Madond, Eminescu trebtiia set mai revind si mai ten-

ziu. Am in vedere acel articol

care face cried de
mare cinste puterii profetice de cugetare a ziaristului
Eminescu, In chestia, arzeitoare si actuald Mai, a Inveitdmemtului clasic. Eminescu scrie
si parer ar
scrie azi :
Cultura clasica are calitatea determinat de a creste;
ea este In esenVa educativa si iat ceea ce a lipsit scow103

www.digibuc.ro

lelor noastre pn acum, si le va lipsi Inca mult timp

inainte. A invdta vocabule latine pe dinafara, fara a fi
patruns de acel adanc spirit de adevar, de pregnanfa si
de frurnusete a antichitatii clasice, a Invata, regule gramaticale, fail a fi patruins acea simetrie intelectuala a.
cugctaiii antice, ere o munca zadarnica, o liter& fara.
inteles. Fixat odata pentru totdeauna, nemai putandu-se
schimba, caci apartine unor timpi de mult incheiati, spiritul anitichitatii e regulatorul statornic al inteligentei
al caracterului si isvorul simtuluj istaric,

Cum observam din acest citat, Eminescu pune problema invdtamemtului clasic si insemnatatea lui sur-

prinzdtor de just. Cand vezi atat de clar cum si ce

trebue sd culegi din roadele clasicismului si cand in
plus esti patruns de un dor atat de fierbinte dupa ace/
nostalgic :
Ideal pierdut in noaptea u,niei hard ce nu mai este...

nu se poate ca influenta clasicismului greco-latin asupra 'unui suflet pasionat si romantic ca acel al lui Esa nu fi fost covarsitoare ca impresie, exminescu
trem de hogata In fericite rodiri.
Si d-1 prof. Cezar Papacostea, si d-1 prof. N. Sulica, in

eruditele lor studii citate de noi, aduc un foarte pretios

unele nebanuite
niaterial documentar de isvoare

precum si numeroase dovezi culese in insasi opera

poetului, despre aceasta norocoasa influenta a antichitalii clasice, atat pe domeniul pur poetic, de care
s'a ocupat d-1 N. Sulica, in special, cat si din punct de
vedere al filosofiei antice, pe care o releveaza mai
ales d-1 Cezar Papacostect.
Fata de bogalia aceasta a materialului ce-1 avem la
dispozitie, fata de gingasia si c9mplexitatea problemelor, fie de literatura comparata, fie de literatura pula,
fie chiar de psichologie eminesciand si de metafizica

pobtica pe care le ridica ele, ma simt nevoit dela ini4

www.digibuc.ro

ceput -set marturisesc ca mi-ar trebui nu p conferinta

1ntreaga, ci poate cloua sau trei, ca sa urmarim si sa
elucidam diferitele filoane de inspiratie ca, odata bine
lamurite, sa le putem disPuta ll. voie si analiza mai
adanc nu numai la lumina .acestor influente, ci intr'o
masura egala cu functia crearei poetice eminesciene

Caci aici n.0 avem a face cu un poet relativ

simplu de lute les, ca un Budai-Deleanu, un Asachi,
dar cu un creator genial care nu irnita, ci asimileaza
facand adesea din substante straine
ascr cum face
un organism viu si seinatos
un tesut organic propriu, seinge din sangele
M voi multumi s iau o singurel poezie, dar caracteristica pentru ce urmarim, ca sa inc"rc s arat pe un
exemplu viu adancimecr si complexiiatecr procesului

de influenta a sufletului greco-latin asupra lui Eminescu. Ce voi spune despre Oda In metru antic, asi pu-

tea s'o incerc si cu multe alte bucati. Am ales insa

Oda tocmcd fiincica ea ne propune nu un fenomen de
influenta simpla, ci un couglomerat de influente si de
filiatiuni
unele indirecte. Am ales aceasta poezie
si clinir'o cauza mai subtila
ca sa evidentiez puterea de asimilare a poeziei eminesciene, tocmai pe
1ntr'o forma metrica antic&
cel mai strain ei
uncle poetul n'are la indemana farmecul si alma propriului sail vers. Oda, cu atat mai mult ramane valabila fata de celelalte poezii.
Icrta Oda In intregime :
Nu credeam sa 'nvat a muri vfodata ;
Pururi tanar,. infasurat in manta-mi,

Ochii mei 'naltam visatori la steaua

Singuratatii.

Cnd deodata tu rasarisi in cale-mi.

Suferinta tu, dureros de dulce...
Pana'n fund Hui voluptatea mortii
Ne 'nduratoare.
105

www.digibuc.ro

Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,

Ori ca Hercul inveninat de haina-i,
Focul meu a-1 stinge nu pot cu toate
Apele

De-al meu propriu vis mistuit ma vaet,

Pe-al meu propriu rug ma topesc in flacari...
Pot sa mai
luminos din el ca
Pasarea Phoenix ?

Plara-mi ochii turburatori din cale,

Vino iar la rn, nepasare trista,

Ca sa pot muri 1initit, pe mine

Mie reda-ma !

Doud lucruri lovesc dela inceput pe cetitorul cel mai

neprevenit ca filnd luate de Eminescu din lumea ciasicismului greco-latin : metrul qi aluziunile mitologice.
In ce priveqte metrul, pe care autorul il denumeqte an-

tic, ej e de fapt safic, astf el numit dupd celebra poetes Safo,,sau mai exact, Sappho, Psappha din Lesbos,

care l-a intrebuintat cea dintai. Strofa saficd a fost

mai ales Intrebuintatd de Horatiu, care a scris in acest
metru multe din Odele sale
qi, fard indoiald dela
demsul a imprulnutcrt-o qi Eminescu, mare admirator qi

cetitor pasionat al lui Horatiu, cum o dovedeqte I aceast strofd dintr'o variantd ci Odei publicatd in postame :
Cum pe dulcea-i lira Hoirat cntat-au,

Astfel eu cercai sa te ant pe tine,

Incordnd un vers tanguior In gralul

Traco-romanic !

Strofa saficd se compune din trei versuri mai lungi

de cede 5 picioare qi dintr'un vers mai scurt, lci sfarqit,
de 2 picioare, numit vers adonic. C Eminescu cunoqtea bine aceastd denumire, reiese i din urmdtorul
veri din Scrisoarea V :
El ar frnge'n vers adonic limba lui ca si Horafiu.
106

www.digibuc.ro

uncle comparatia cu Horatiu se repeta. Panel. acum

deci totul ne Indiumei spre Horatiu, cel putin in. ce
priveste -forma.

In ce priveste aluziile mitologice din strofele 3 si 4

prima ne aduce n minte mitul centaurului Nessus si al
erCului Hercule. Eroul insusi treidat de Dejanira, care-i
moaie haina In semgele Inveninat al Centauiului, pet-

truns perni la os de otrava groaznicet din camasa ce

i se lipeste pe trup, ca set punt(' cap.& chinului de nesuferit piere pe rugul aprins de Poion, tatei lui Filoctet.

A doua ne aminteste de fabuloasa paseire Phoenix

(fenixul) a pustiului arabic, care duper ce tretia ceiteva
secole se ucidea singurd, arzeindu-se pe rug si reneis&Ind din propria cenuse. D-1 prof. Cezar Papacostea, in

studiul citat, ne spune despre fenix :

Epitetul luminos" nu-i intarnprator. cum s'ar parea; fenixul avea pe cala o creasta scanteietoare; puful gatului
ii era aunit, iar restul fulgior II erau purpurii. Avea coada
alba, si ocbia ti luceau ca cloud stele. In epoca crestinismului primitiv fenixuI deveni popular si era interpretat
ra simbul al in,vierii.

Aceste aluzii la miturile vechi eline, prin arta cu

prin discretia cu
care sunt memuite de Eminescu
care sunt evocate, dau Intregei poezii o splendoaro
o Incarcet de semnificetri, de, simboluri trente ;
Ii dau o rezonant proprie In crcord perfect cu mretia
metrului intrebuintat.
Dar am gresi dace( am crede cet influenta milled se

opreste aici. Inssi tema inspiratiei pare a fi o sugestie de esent budistet", duper d-1 Cezar Papacostea
care vede mai ales in prima si ultima strofet a ("del o

mrturisire la fel cu textul budist ce grcieste: Toctte

suferintele i plemgerile, toate durerile acestei lumi,
sub toate nfirile, isvordsc numcti din ceiace omul
107

www.digibuc.ro

indiageste. CC:aid

indragit nimic, nu sunt nici duzeri. Bogati In lucrgri, libezi de necazuri sunt numai
cei ce n'au nimica scump In lumea aceasta".
Stim ce rasunet, fie direct, fie prin opera lui Schopenhauer, au avut gandirea si filozofia indica asupra
lui Eminescu. Dar aceasta filozofie orientcrla a avut o
adanca lnraurire si asupra gandirii si cosmogoniei
grecesti
asupra conceptiilor Eleatilor si in specie,
prin intermediul Stoicilor, si asupra lui Horatiu, luat
aic ca model de catre Eminescu.
Cand Horatiu, parafrazand principiile filozofiei grecesti, propovadueste evanghelia stoica a impasibilitatii, a calmului sufletesc cu singurcr conditie, ca suprema taina q fericirei umane, scrie :
Nil admirari prope Ives est una, Numici,

Solaque quae possit facere et servare beatum.

Pe romaneste :
A riu admira nimic (adicA a rminea complect nepastofr in fata vietii) este singurul lucru, prietene Numicius,
care te poate face si mentine fericit. (Prof. N. Sulica).

Acest caracteristic nil admirad" al lui Horatiu, in1erpretat si comentat de Schopenhauer, Eminescu l-a
cunoscut. Dovcrda : Inteo vcrrianta din Postume a Odel
pe care o analizam, Il gasim de doua ori tradus literal
de catre poetul ronian.
Citez

$i, de nimic nu ma mirai in viata

Nu pilamizi vechi impreiur etc.

qi mai departe strofa :

N'admiram nimic... Feriet ca zeii
Doara singur eu ma" miram de mine
108

www.digibuc.ro

rAnA cind trezit din uimire-adAnca

S7ngur ramas-am.

Tot dela Horatiu, a luat Eminescu deia, ateit de

scumpa poetului latin, a singuratatii, a izoldrii de vulgul profan :
Odi profanum vulgus et arceo..

Prima strofet a Odei definitive ne apare si mai evident horatiana, daca o confruntam si cu scrisoarea lui

Ieronim catre Cezara din nuvela Cezara a lui Eminescu. Citez :

De ce vrei tu s m cobor de pe piedestal si sA Ind
arnestec cu multimea ? Eu mA uit In sus asemeni statuii
lui Apollo... Fii seaua cea. din cer xece si luminoas ! 5i
atunci ochii mei s'or uita etern la tine.

Deci, In Oda lui Eminescu s'au suprapus pana aeum : o sugestie de origine budist, o influenia stoic
greceasca si inreaurirea formei, gemdirei si artei latinu,
lui Horatiu.

Dar n'am sfarsit numai cu atta: cantareata Safo,

sau mai corect Psappho, care a dat metrul intregei ode
eminesciene
a lsat si, ea o oda catre Afrodita. V
citez strofa ultima, dupd traducerea d-lui C. Papacostea :
\rho dar s'-acuma de ma' scapd-odat,
Chinul greu din inimA, zn, ia-mi-1 :
DA plinire doruluil meu .din suflet,
Lupq alaturi I

In aceast oda, poetesa- greaca, suferind din cauza

iubirii, roaga pe zeita Amorului, ca s'o ajute si sa-i
aline durerea, dobndindu-i dragostea acelei ce o chi-

nueste.,In toata aceast oda, cum reiese din citatul

109

www.digibuc.ro

facut, e o atmosferei comunei i o Inrudire de ton poetic cu poezia lui Emiaescu, care nu poate sei nu ne impresioneze
mai ales cei poetesa d iubirei undeva

epitetul de glikipicros" adicei dulce-amarti. Sei nu fie

oare aici isvorul acelei Sul erintti, tu dureros de dulce
a lui Eminescu ? In once caz, apropierea feicutel de d-1
C. Papacostea e turburatoare, cum ni se pare convingeltor de data aceasta comen.tariul kit' al versului :
Pururi t'an'ar, infkairat in manta-mi

In care pretinde c aici mantia poetului nu e altCelia

decat mantia filozofilor stoici si cinici sobrul tribon"
adic etimologic
haina roasii
prin care Intelegeau
exprime indiferenta fatet de lumea exterioarei... Imbrercandu-se In haina nepeiseirii". Ce departe suntem de viziunea poetului, romantic Infeisurat,
ca Inteo gravurei a timpului, Intr'o capei byronianet 1
totusi chiar acum ceind am veizut cu dovezi si apropieri irefutabile cei Oda eminescianel datoreste to-

tulsi fond si fonneiclasicismului greco-latin, de ce

&Ind o recitim reimne totusi atilt de romantic, Wed de

subiectiv eminesciand cu acea voluptate a mortii si a

suferintei dureros de dulce ?
In zadar, cu textele In. mein& dreimuim influentele :
metrul, ideile, expresiile chiar:.. zadarnic invoceim pe
Horatiu i pe Psappha, fakirii indieni si stoicii greci...
nimic nu poate Impiedica imponderabilul reactiei personale atext de strinei sufletului clasic :
Eu farman ce-am fost, romantic.

puterea de asimilare a lui Eminescu e atett de

mare, Inceut cu idei, forme si chiar sentimente antice,
el ne dei o poezie de esentel pur romantic&
Am putea set procedem la fel In analiza noastre cu
110

www.digibuc.ro

multe alte poezii i in special cu Lucealdrul, in care

pe ing basmul lui Kunisch, Frumoasa fdrti corp. filosofia lui Plato e puser la o ated de largec contributie.
Plato a fost impreuner cu Horatiu, cheia de pettrundere
lui Eminescu in domeniul poeziei i. gemdirii antice.
Aceaster imposibilitate, cu toatet asmilarea idealuiui
grecolatin, de a si-1 treii obiectiv si senin, aceast incettusare a lui Eminescu in. romantismul seiu genial,
dar sbuciumat subiectiv, veizeind totusi clar unde era
sceiparea, 1-au felcut pe poet, in 1888, cu cteva luni
inainte de ultimul acces de nebunie, ceiruicr i-a urmat
moartea, s scrie urmeitoarele, inteun articol-program
al revistei remit-ma Blanduziei :
Arta antic& mecum $i cea latind din veacul de mijloc,
erau lipsite de amdraciune i desgust: erau un refudiu
in contra grijilor $i durerilor. Literatura $i artele sunt
chemate dar s'a sanifice inteligentele de aceastd board
psihcilogic a scepticismului, $i de aceea in amintirea

acelei arte, care putea face asemenea minuni, am_ pus

acectei foi numele: Fanteina Blanduziei, numele isvorului,

ce rdsdrea de sub un stejar, in vecinatatea orawlui Tibur, isvor care intinerea $i inspira $i despre care Horatiu spare (in piesa lui Alecsandri):
Fantana Blanduzie, vei deveni tu Inca'
Ce'ebra 'ntre isvoare, eind vei canta stejarul
Ce 'nfige rdacina-i--adanc in alba stancd,
Din care ie$i vioae $i vie, ca nectarul
Daca irr autorii antichitatii plini de adevdr, de elegantd,

de idel nirnerite $i cari vor rdminea parurea tineri, gdun remediu contra regresului int,elecLal, nu vorn
uita cd ri in timpurile noastre exista un asemenea iivor
pururea reintineritor: poezia populard.

Eminescu, ajuns lo culmea vieii i artei sale, leisemdu-ne aceaster povatei inainte -de a muri si ca testament literar, indicemd culturii pi poeziei romeme, de
111

www.digibuc.ro

f apt, drumul lui Alecsandri pi al traditiei sale: ce subiect ademc de meditatii, ce invatelmant neInteles Inca
de generatia pi critica noastrel de azi 1
Eu Erninescu Inset un capitol al influentei sufletului
clasic asupra poeziei romeme se 1ncheie.

Un alt capitol In istoria acestei influente se deschide cu poezia lui Duiliu Zamfirescu.
Spatiul nu ne permite, Inteadevetr, sei ne oprim cum
am felcut-o cu Alecsandri pi Eminescu
la Odobescu
Hascieu
unul care a tradus mimliambil lui Herondas
In versUri, din Horatiu, scriind pe lemgei PsevdoItynegeticos
splendidei incursie In domeniul artei
antice
pi un studiu asupra satirei latine, precum pi
10 basme mitologice; celalt (Hasdeu) ademc cunosceitor pi admirator al clasicismului care ne-a leisat In legatura cu exilul poetului Ovidiu la Torni (Constanta)
-

cloud minunate pi prea putin cunoscute traduceri in

vers alb (Elegia a 10-a din cartea III-a a Tristillor
Scrisocrrea a 8-a, din cartea III-a a Ponticelor). S'ar pu-

tea de altminteri scoate In relief curiosul pczralelism

care exist Intre Odobescu-Alecsandri pe deoparte
Hapcleu-Erninescu pe de alta; s'ar putea vorbi de clasicismul temperamental al artei lui Odobescu si de
romantismul Inascut al lui Hapdeu.
Duili Zamfirescu Inseamna f carte mult in istoria raporturilor dintre sufletul antic pi lirica noastret, fiincica
e la noi primul poet adeverrat, 1nzestrat cu un temperament clasic prin -definitie, ce s'a bucurat pi de o fru-

moasa cultura greco-latina pe care nu pi-a asimilat-o

numai prin spiritu1 crfilor, dar i prin pilda monumentelor de pe Acropole pi Capitoliu, in preajma cdrora a avut prilejul ca diplomat s tre'dascd tirnp indelungat. Aceasta intimitate de fiecare zi cu cerul 1nsupi
pi cu lumina sub care s'au pleirnadit roadele artei,
poeziei i gemdirii antice nu le-a avut pemet la el nici
112

www.digibuc.ro

Alecsandri care in cursul caldtoriilor sale romantice

ca si pe vremuri Bolintineanu
a bast atras mai
mult de pitorescul ated de cautat in literatura de atunci

si cu atdt mcd putin nu le-a putut avea Eminescu

In romantica i neimplinita sa ndzuintd dupd cerul nemuritor al Atenei si Romei.

Din acest punct de vedere importanta de precursor

a lui Duiliu Zamfirescu rdmeme unicd, cum unicd Tar/lane si prin crtitudinea intregei sale poezii incepeind
cu Alte orizonturi, pelnd la ultimul sdu volum de versuri Pe Marea Neagret, care urnidreste mereu acelas
ideal de Impdmantenire cr muzelor de pe Helicon. Am

analizat in altd parte, inteun articol din Gndirea

lute() conferintd rostitd la Focsani, publicatd In revista Malcovia si inchinatd acestui mare poet
care
ar merita sd fie mult mai cunoscut decdt este azi de
tinerele generatii
caracterele clasice si acele autenlice romdnesti in sensul cemtecelor noastre populare
din a cdror fuziune armonioasd creste pururi verde,
ca un dafin sudic sub cer de lurni,n, poezicr senind
a lui'Duiliu Lainfirescu.
Spuneam, atunci, c aceastd poezie
st la o rspntie intre inspiratia lui Horatiu (dar mai
ales a elegiacilor
Catul, Tibul i Properrt,iu) $i
muza tpalid a lui Leopardi, intire optimismul antic si
pesimismul modern... Dart ea e mai ales o ap . cristalin
hranit de cloud isvoare: unul ii vine din muntii Sabini,
cind nu coboar de pe Parnas, celalt se naste din culmi
carpatine. Dar filonul clasic e cu mult cel mai important.

Versul lui Duiliu Zamfirescu este clasic prin idcalul

de artd si viald la care aspiret si pe care Hellada anticd l-a intrupat in Parthenon :
Tu ca toate esti In lume de substant pieritoare,
Dar in forma ta de astzi pieritor nu e nimic ;

www.digibuc.ro

113

Tu e*ti toatd poezia omenirei ginditoare

Scris inteun bloc de alb& marmuni de Pentelic.
(,,Pe Acropole")

Acestui vis de aur, poetul i opune duper preceptul

horatian squalida realitate", unde trebuie sa tretiasca
in capitala Istruriei latine" :
Si s am in loc de Platon, de profesor spe Arunu.
(,,Catre Cleobul")

Dar poezia lui Duiliu Zamfirescu mai este,clasicer

prin Insepi caracterele ei. Simpler pi nobilet, ea se echi.,

Ibreazer firesc In eleganta versului tot atat de plastic

pe cat e de rhuzical. Senina pi stoic& stintitoaser pi
sensual& ea are tocrte Insusirile artei pagetne a unui
Horatiu. Ace lap dor de perfectie formal& aceeapi nostalgie dupa frumosul vepnic, aceeasi 'oroare de gloata

vulgard ei neintelegatoare, acelae simt al vremii ce

fuge, al iubirii ce te laser ca toate In lume
aceeapi
tristele, upor zambitoare, dar In fond acelas optimism
sanatos pi luminos ca Insersi viala etern.
In iubirea pdmanteasca numai zeii vechi sunt marl

ne spune caracteristic poetpl nostru In Nu mat' plange

care ar trebui citat Intreager, spre a evidentia ce diferiter e o astfel de poezie a drcrgostei, -de poezicr de
iubire (tot horatiana ca inspiratie, am verzut-o) a lui

Eminescu, si cat mai aproape de adevrata simlire

clasica.
Duiliu Zamfirescu este, poate, singurul poet al nostru

adevarat sudic, dar cu sufletul mai mult italian decat

elin. sa citam poezia Crinul care este o dovada:
Divremuxi de demult purces,
S'a 'nfiriipat regescul crin

$i-a rasarit neInteles

Pe-o st&rica de pe Palatin1 14

www.digibuc.ro

Streinii trec pe langd el

5i, in mirarea low adanck

Se 'ntreabd toti in fel de fel,

Cum de-a crescut un crin pe-o stnca ?
Saxani roscati, $i Gall, $i Huni,
Neguttori de peste mdri,
Si barzi, si (maid, si Mini,
Se rdtdcesc in intrebdri.
Tar el se leagn in vnt
Pe piatra clasicului deal,
Cu raddcinile 'n .pdmnt

5i florile in ideal.

$i cand versul lui imprumutd chiar dactilii qi trocheii antichitalii, spre a descrie o privel4te curat clasicii, aqa curn se Intamplei in strofele scrise De la villa
Tuculana, el ne da rodul cel mai desavarpit ce-1 poate
pretinde pe acest tare= sufletul greco-roman. in poezia
romana. Citez, ca set termin, poeiia intreaga :
Tristele umbre se lasd pe vdi de sus de pe dealuri
Singure, palide, pline de-o lume vie de basme :
Bradul, umbrela $i-o'ntinde pe muchea arsei coline;
Mierla $dgalnicd tipd prin grase tufe de lauri.
Cicero, vechiule stdlp al acestor claske locuri,
Scnald din pulberea vremilor. Uite: colo, pe valea
Tibrului, urmele Romei antice tremurd Inca'.
Umbro-Sabelii $i' Quirum, Tatiu, Numa Pompiliu ;
Zeii, pontificii, tratii Arvali, Lupercii si Salii ;
Piatra si lancea, si focul din vatra Vestei fecicare,
Toate sunt Inc si azi in fiintd. Timpul $i forma
Par el se schimbd.
,,Plin de un dor Me satiu de lumea vremilm duse,
Timpul si forma de astdzi ma lasd rece ca ghiata.
Toate sunt incd 'n fiintd .;ti totusi toate sunt moarte.
Och'-mi, o nobile Marcu Terentiu, Cilta spre tine".
Astfel grdeste um) glas din ruine. Nimeni n'aude.
Brate vanjoase intind Apenicnii Care cetate.
Roma din vale priveste pe gnduri caamele ninse.
Soarele moare prelung in adncul mdrilor Tusce,
115

www.digibuc.ro

Toate sunt nc i azi qi orice schimbare e doar o

prere.
Dace! poezia .romemd va qti s inteleagd indemnul
lui Eminescu, pilda lui Alecsandri qi a lui Duiliu Zamfirescu qi va putea sd se adape din plin din acele fantni pururri dtdtoare de viald noud, care sunt antichitatea clasici i cdniecul nostru popular, poate c acel

secol de aur" pe care n'att putut vitregiile soartel sd

i-1 ddruiascd in trecut, Xi va trdi literatura romnd, gi
mai imbelqugat, in viitor. Desvoltarea la not a studiilor
clasice i interesul tot mai viu trezit de ele in public,
precum i admirabilele traduceri din vremea din urmd
a unor G.. Murnu, Cezar Papacostea, Teodor Naum qi
N. I. Herescu, din Homer i Plato, din Virgiliu
Horatiu, ne sunt o mare neideide. S nu uitdm cd Renaqterea pe vremuri a fost precedat i ea de o bo-

gald inflorire de tdlmciri qi cd in istoria literard ca

qi in cea politicd totul se repetd 1a infiniz

116

www.digibuc.ro

Romantismul romnesc
Nu fara oarecare sfiald m apropii de subiectul ce
mi-ct fost harazit. Dupa stralucita serie a marilor literaturi romantice din. Europa si a atator nume rasuntoare, care au zguduit adanc nu numai sufletul continentului nostru, ci sensibilitatea Globului lntreg,
cand
cum spunea Goethe
',and si chinezul zu-

gravea pe portelan patima fara leat a lui Werther, romantismul romanesc mi-e teama s nu va apard
intarziat In timp si limitat in spatiu
ca un fenomen.
literar i uman de o nespus de mica Insemnatate.
E, oarecum, Cenusereasa Europei; i aceast denumire, pe care Indraznesc s i-o dau, cred ca-i convine de minune, caci arata, pe langa o infalisare e2iterioara modest, aproape saracacioas hula de surorile ei mai alintate de soart, o nobleta sufleteasc si
pentru poporul
o patim interna care erau sa fie
mantuitoare In dezvoltarea lui literara si nanostru
tionald de acum o suta de ani.
Notiunea de romantism, isi schimbd n numai caracterizarile, dar i sensul mai adanc dela lard la lard
si dela popor la popor. Nu voi incerca o definitie a
romantismului : nici nu voi relua paralelismul si antagonismur acestei notiuni, fata de notiunea de clasicism. Tin, totusi, s mentin ca termenul romantic nu
capt vre-uin inteles decat opus contrariului sem cla117

www.digibuc.ro

sic, si cer il presupune, asa cum lurnina presupune

umbra sau ceildura
frigul.
Vom insista, ins& putin asupra caracterului relativ
al romantismului
fr de care e imposibil, cred,
sei intelegem fenomenul romantic la noi.
Nu e numai o formul cornod, cemd se vorbeste de

popoare clasice si de popoare romantice. De veacuri

s'au opus
intregindu-se prin aceast antitezei
nordul anglo- germanic si sudul
Sufletul
viseitor, neguros, muzical al maailor Nordului fat cu
sufletul logic, senin si plastic al Mediteraneelor. Tot
astfel antiteza Occident-Orient retmeme valabil si pentru romantism. Apusul catolic al catedrcaelor si al feua fost prea deoseb,it de Rseiritul
dalitlii
bizantin al rnemeistirilor ortodoxe si al invaziilor turcomongole, ca s nu influenteze puternic asupra sufletului occidental sau oriental. Si, mai ales, fapLul cei lenomenul hotel:rector 15entru Occident al Renasterii
cu
descoperirile ei: globul pamemtesc in spatiu, cultura

greco-iatlnd, in timp, si omul ca entitate estetica si

moral& totodat, In domeniul spiritual,
n'a existat
fn Orient, unc..e Evul Mediu se prelungeste panel la inceputul secolului al XVIII-lea si, chiar, perna la !riceputul pi mijlocul secolului al XIX-lea, acest fapt a
sdpat un *ant si mai ademc intre cloud lumi diferite.

Era, deci, firesc ca romantismul, ca si clasicismul,

dealtminteri, set ia caractere complet diierite, dacd
suim dela Sud spre Nord sau dacet ne deplaseim in
cercetrile noastre dela Apus spre Rdisrit. Asa &Li la
popoarele noraice (Englezi si Germani) se poate spune

c insesi operele inspirate direct de modelul clasicilor vechi au pastrat un caracter specific romantic,
v voi reaminti numai Prometeul" lui Shelley si
Hiperionul" lui Keats, ca set nu mai vorbesc de 0dele" lui Hlderlin; pe ceind la popoarele mediteraneene, chiar operele cu continut ideologic romantic
118

www.digibuc.ro

qu imbreicat dela sine haina clasic de care, cu toctte

eforturile lor, nu s'au putut niciodat desbara romanticii francezi si cu abed mai putin cei italieni, adevrati clasici travealti. Tot astfel acolo unde n'a fost
imitatie direct a Occidentului, ci numai Insmntare
rodnica
romantismul slay, clac trecem din Apus
spre Rdsdrit, a avut carcrctere comune, originale, profund diferite de ccrracterele romantismului occidental
si care au dat mesianismul polon" al lui Micktewicz, pe deoparte, si opera lui Puskin, atert de specific
ruseascii 0 orientald, pe de alta.
Intre aceast dubl antitez sufleteascd, ce desparte
romcrntismul european pe linia Nord-Sud si pe linia
Est-Vest,
se pune toat problema romantismului ro_
memesc.

Si problema, pentru noi, se mai complica si prin f ap-

tul cet suntem un popor latin asezat la Rserritasa

ca nu putem set ne integrdm In romantismul slay, de
care ne desparte rasscr, sensibilitatea si limba, predum
nu vom asimila complet romantismul occidental, de
care ne desparte pozitia geograficit desvoltarea istorica si credinta noastra stramoseasca: Ortodoxismul.
Din felul insusi cum ne apar clatele problemei, se
degajeaza o prima conptatare logica, pe care experienta operelor o va confirma mai teaziu
anume, caracterul mult prea complex al romantisrnului romecnesc, ca s-i putem reduce firea si rostul la un siMplu
proces de imitatie servil f cad de literatura francez
bunCioard, cum au pretins-6 pe vremuri Pompiliu EBade si N. I Apostolescu sau cum, azi, mai cautd sei

o dovedeasc cu o inutila eruditie d-nii

prof. Ch.

Drouhet si V. V. Hanes, In lucrari de specialitate.

Fctptul, Irma, cii s'a putut nega de unii existenta unui
romantism romemesc, pe care s'au strduit s-1 reduc
lcr umbra inconsistent sau la oglindirea van a unui
www.digibuc.ro

119

fenomen literar strelin,

putin.

ne

indreptelteste set insistetm

Chestiunea pentru celelalte literaturi mari ale Occidentului

germane(

italianet, spaniold, francezei, englezet si

nici nu se pune, ceici ele au urmcrt evolutii paralele in salmi aceleeasi biserici In tot timpul
Evului Mediu; s'au inchinat aceluiasi umanism in
timpul Renaterii si au urmat acelasi iaeal rationalist
si universal in secolul al XVIII-lea, inainte de a se
Incredinta, fiecare in corabia sa, aceluiasi mare curent romantic, de simtire turbure si de ideologie vager,

in care fiecare se oglindea si se regsea numai pe

sine. Ceici, set nu uiteim cc& In Occident, romantismul
a fost, pe langd deiretmarea pseudo-clasicismului con-

ventional al secolului al XVII-lea si al XVIII-lea, revenirea peste capetele lui Boileau, Pope sau Wieland
la o traditie literarei mai veche, adormitei pentru
un timp, dar egal de autenticei: la traditia lui Dante
si a lui Petrarca, a lui Chaucer si a lui Shakespeare,
a lui Cervantes si a lui Calderon, a lui Rabelais si a
lui Ronsard, a Minneseingerilor si a Evului Mediu ger-

man. Fiecare literature( IA descoperd un trecut romantic" pe care 11 repune In circulatie. Asa cet aceastet micare romantic& mai mult decat o revolutie ccntIa iegulelor si stilului clasic, ne apare "ca o reabili-

tare .si ca o restaurare a unor valori mai vechi, pe

nedrept date uitrii.
La noi, ca de altminteri in tot Orientul ortodox si
slay, lucretrile s'au petrecut cu totul altfel. Evul Mediu
s'a prelungit aici de. drept pane"( la 1821 si de fapt si
mai tarziu, pane( pe la 1830-1840. Numai Sarbii si, mai

ales, Bulgarii robiti de Turci, au stat in aceastet pri.

vintet Inteo situatie mai rea. Rusii dela inceputul veacului al XVIII-lea, sub Petru cel Mare si apoi, sub Caterina mai hoteot, petrsiserd acest Ev Mediu asiatic
pentru veacul european al Enciclopedistilor
toatet
120

www.digibuc.ro

literatura lor, bisericeascd si de hronicd, pe atunci

precum era 0 a noastrei, ne ia cu peste o sutii de ani
inainte. Polonii catolici, ca si Cehii Boemii, ca si Crociavuseser alte destine culturale si liteUi
rare, mai fericite. Tot bisericii Ii datoresc Ungurii aceleaqi avantaje de culturd literard.
Aga cei in Romania problema s'a pus diferit si de
romantismul occidental si de cel slay (ruso-polon) sau
unguresc. Ce/Ci literaturile lor erau ajunse, cnd a isbucnit romantismul, la 6 treaptiti de desvoltare la care
nu ne era permis s rvnim.
Romantismul romanesc nu putea s fie, deci, rezultatul unei desvoltdri literare normale
reacjia puternicd fata de lationalismul excesiv, de lipsa de sensibilitate a veacului sal XVIII-lea in forma lui clasicisantet

qi prea rafinat din Occident. Caci aceste conditii nu

existau In starea cultural atat de primitiv si -de iliapoiatet din Principate, si nici pentru Romnii subjugari
din Banat sau din Ardeal.
Romantismul romnesc nu putea s fie nici desgroparea unui trecut literar strlucit
pe nedrept uitat
i restaurarea lui in viata sufleteascd j sentimental a epocei
cum s'a intamplat in Occident cu
Evul Mediu sau CU Rengsterea, ostracizate de pseudc.
clasicii secolului al XVIIT-lea. Acest trecut literar la
noi nu se gsea dect sub forme de opere biserice0i
sau de hronica istorica si nu fusese sters de strlucirea vre unui secol de aur dttor de/modele si hotaritor de graniti stilistice, cum a fost secolul lui Ludovic
al XIV-lect pentru Francezi.

Cand afirmam acestea, nu vrem ctusi de putin sEr

micsordm importanta cultural ce a prezintat-o pentru
noi literatura noastra veche si nici importanta literara
a unor opere ca Psalmii lui Dosoftei, Biblia dela 1688
a lui erban Cantacuzino sau Cronicele lui Neculce

dar aceste inceputuri au fost prea repede sugrumate

www.digibuc.ro

121

de desinteresul pentru limba ei scrisul tarii sub Fananioti qi de desvoltarea anormalet pe peimant romerneed-

a hteraturii neo-greceeti, ca sa poater Inteadevai crea

pentru noi, pe atunci, o traditie literared
Problema romantica se puner- deci, la noi cu date
originate, care nu sunt-valabile afurea. In locul antitezei literorer-romantism-clasicism, avem antiteza cultuzalcrei politica romantism (=lice( liberalism anglokancez
spirit ei literature( nationaler) fat& cu neoclasicismul grec (adica autocratism turco-moscovit
spirit ei literature( strainer greco-anacreontica). CemL

In delinitiv, ce
fret romantisrnul romanesc altceva
dead o liberare a poporului nostiu In spirit ei in. f apt
din bezna Evului Mediu oriental ? Romantismul a jucat

la noi rolul pe care 1-a jucat cu trei secole mnainte

Renaeterea In Apus. Acesia e adeverrul. 6i cemd, In
prefata volumului lui N. I. Apostolescu: L'influence
des Romantiques francais cur la Posie roumcrine",
Emil Faguet ne spune In treacat ca poetii romani au
asimilat rcmantismul francez exactement comme les
hommes de la Pliade, en leurs moments d'originalit,
s'assimilaient la posie Tie Grecs ot de Romaine"
criticul strain a Intrevazut un adeven pe _care autorul
roman al volumului, preocupat numai de a dramui cu
miligramul asemeinari ei influente, nici nu 1-cr banuit;
anume cer tune Romantismul apusean ei Romantismul
din tam noastra nu exister o diferenta cantitativer, dela
mai mare la mai mic, ci, una calitativer provenita chiar
din esenta lor.
La Inceputul secolului al XIX-lea, pela 3821-1840,
oamenii romantismului romanesc descopera Europa
aea cum cu trei secole mnainte, oamenii Renaeterii apusene descoperisera America. Un Constantin Radovici

din Goleqti, plecand In radvan la Beci, ei de aci In

6vitera ei In Italia, In. cltoriile lui din anii 1824, 25
si 26
mare boer cu antereu, calpac ei giubea,
1 22

www.digibuc.ro

dar romantic prin ideile sale raoderne, liberale si generoase

sau acel Peregrin transilvan" Ion Codru
Drgusanu, pe care, din oier ajun.s mare negustor, Il
vedem pe la 1840 la Paris si la Lqadra si care ne-a
lersat insemnari atect de pretioase despre iile vazute
si oamenii interiniti in cursul romanticei sale existente.:
aceti cerltori, ca i Cristofor Columb sau Vasco de
Gama, descoperd'un continent nou.
Cu cativa ani inainte, ardelenii Maior, $incai si Micu

descoperiseret si ei mama Roma" si sub haina de

imprumut a slavismului cirilic, seuagele roman si litera
romana, asa precum savantii Renasterii desveliserer
alterdatet glorioasele inscriptii uitate si tezcrurele parasite ale spiritului si ale artei greco-latine.
precum poetii i scriitorii Renasterii regseau
deodater, incedziti de o flaceird sacra, antica frurnusete a lumli , pentru a o canta; o limber noua un
vers cu armonii necunoscute de inaintasi
tot astf el
primii nostri poeti romantici: Elicrde, CerrlOva, Alexandrescu, dupa 1830, descoperer o lume spiritualer i sentimentalei nouer, limba si ritmul versului nostru literar
de azi.
Da, Romantismul romemesc a fost o Renastere fecundata de o parte de Roniantismul occidental i, in. aceIasi limp, inviata de mitul propriului su semge: de
mitul poeziei populare. Acest mit II vedem la temelia
Romantismului dela inceput
a fost unul din izvoa-

rele lui. Colectii ca acele ale lui Percy: Reliques of

English Poetry", ale lui Brentano: Des Knaben Wunderhorn", ca set nu vorbim de cerceterrile unui Herder,

sau, pentru Sarbi, de opera lui Vuk-Karagicl, au in.

fluentat enorm desvoltarea
'nationale cuite.

romanticer a literaturilor

E tipic in aceast privintel exemplul lui Gerard de

Nerval

al cifirui lirism si in vers si, mai ales, in prozei

e plin de retsunetul cemtecului popular din L'Ile de

www.digibuc.ro

123

France". Tot astf el opera, la Rusi, a unui Puskin, sau,

la Unguri, a lui Petfi, e urzita pe firul inspirajlei poputare, care-i cla o savoare specific national&
La noi, poezia populara nu era numai ecoul, ce mai
rdsuna doar fn vreun sat departat de munte sau Intfun
cuib uitat de pescafi, cum se Intempla la fnceputul
veacului trecut In Occident, ci, un fenomen natural In
plina vitalitcrte, atat de viu, atat de actual, incert crease
pe atunci tocmai poezia haiduceasca In numeroasele

balade ce Imbogatesc toate colectille noastre de folklor. Aceasta poezie, rod nemijlocit al geniuhd rasei
noastre, era incomparabil mai puternica decat Incercarile sfioase ale fiteraturii culte dela sfarsitul veacului al XVIII-lea si Inceputul celui de al XIX-lea, asa
ca dela Ienachita si pan& la Iancu Vacarescu, o vedem luptand Cu succes, obligelnd pe poetil saIoanelor
fanariote sa-i Imprumute, naiv squ mai mestesugit, ritmul i formele, atunci chiar cand ii banctlizeaza, In
dulcegarii de dragoste neo-anacreontice, proaspatul
lirism si cuvintele pline de seva.
A trebuit sa villa prima generajie romantica: Eliade,
Carlova si Alexandrescu cu poezia lor atat de diferife( de a Vacarestilor si de a lui Conachi
atat de
noua si ca forma dar mai ales ca simlire, atat de mult
mai larga si mai umana
cu preocupari europene
inteo lume orientala Inca
spre a fnlocui odata versul popular rornnesc dandu-i o sonoritate infinit mai
ampla si o rezonanta sufleteasca.
Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate
(Alexandrescu)

lIcere este totul si nemiscare plina

(Eliade)

In negura mihnirii- mai mult s'a ratacit

(Cdrlova)

sau un ritm nesfrsit mai viu, mai barbatesc, mai

dramatic, ca, In Sburatorul", minunatct strofa In care
biata Florica se pldnge maicii sale:
124

www.digibuc.ro

Ah 1 inima-mi svicneste... si sboarA dela mine !

da ;
Imi cere.... nu-s ce-mi cere si nu. stiu ce

Si cald si rece, uite, imi furnicA in vine ;

In brate n'am nimica si par'd am ceva.
(Eliade)

Pasul insuqi al tinerei ogtiripelmeintene reinfiintate

de curnd, parc se aude ritmic i falnic in Marqul

lui Cealova":
LacrimA de bucurie curge, curge nncetat !
Veacuri sunt de icind ascunsA pe al meu sin tu n'ai
picat
Arma iat cA luceste,
Slava iatd c zimbeste,
Corbul iatA s'a'naltat !

Sau In Anul 1840", strofa ated de virild In stoicismul ei:

Dup suferiri multe inima se 'mpetreste ;
Lantul ce'n veci ne-apasA uitm cit e de greu ;
Raul se face fire, simtirea amorteste,
$i traesc in durere ca'n elementul meu.
(Alexandrescu)

Am icut aceste citate nu spre a reaminti pezii prea

bine cunoscute, dar ca s vedeti cett de mai aproape
skint poetii notri romantici de spiritul adevrcrt al poeziest populate
att de retinut in pasiunea ei, qi, totuqi, att de dinamicd, tocmai In momentul c and creeau
un vers nou litercrturii noastre

dealt Wiceireqtii *i Co-

machi, care in metru popular scriau strofe ca:

Tu esti puisor canar !
Nu te hrnesti cii _zahar,
Nici milcar cu cnepioar .
Ci hrnesti o inimioar,
Ce-ai fticut-o jertf tie.

Ce-ai cu ea de lend, nu -stie.

(Ientichild Wicrescu)

Sau, qi mai plat prozaic, Conachi in Darul Umbrelutii":

www.digibuc.ro

125

Umbrelut nctrocit,

Ia seama c esti menita

sa umbresti un obajel
Plin de nun i frumupel.. etc.
Acestei influente indirecte a poeziei populare asupraromanticilor romani it datorim ca limber noastra litera-

l& a lamas in legatura stransa cu grcriul omului dela

lard. Nu s'a creat alaturi i pe deasupra limbii populare una literara, ci limba poporului a devenit deadreptul vocabularul poeziei. E interesant sa comparam
limba lui Eliade din Sburatorul" cu limber lui Lamar-

tine din Meditatiile" sale, ca sa ne dam seama cat

de academica e, din acest punct de vedere, opera francezului si cat de neaos taraneasca si de realist& e
aceea a lui Eliad.
cel mai mare meliterar
Aceasta a fost poate
rit cd romcmtismulut romanesc, care usor al fi putut, ca
Renasterea francezd cu Pleiada", sa creeze o limber
strainer duhului national. Acest lucru, cand s'a incercat $i la noi ser-I facer $coala latinista in Ardeal si Eliade, convertit la idolii unei filologii false, in Principate,
a fost din fericire tardiv si n'a reusit.

Ce indeplinise, insa, pe acest taram, mai mult inconstient poate, Eliade, -in Sburatorul", Carlova, in
trebuia s'o
putinele lui poezii, pi Gr. Alexandrescu
seivarseasca in Moldova, teoretic mai intai, Al. Russo
si, mai teirziu, practic si cu aterta gust si stralucita
pricepere estetica, Alecsandri, prih culegerea_ sa clasica de poezii populare, cu atat de mare rasunet- contemporan in strainatate, unde apar traducefi franceze,
engleze si germane ale baladelor noastre. In fine,
aceasta influenta populara, asimilata superior in spirit
si forma, trebuia sa-si gaseasca In poezia lui Emicel mai mare si Cel din unna romantic ronescu
expresia definitiva.
man
Am vazut pana acum ca literatura noastra roman126

www.digibuc.ro

tica a fost o miscare in sensul Renasterii secolului al

XVI-lea, dar o miscare nationala, fecundata Therar
mai ales cultural de schiznbul de idei si do sentimente
ce framantase i hit-manta Inca Apusul si; mai ales,
Franta liberal& -- si, in acelasi timp, influentata mai
direct de poezia si geniul nostru popular.
Acest romantism romanesc nu putea sa aiba alte
caractere deceit caracterele insesi ale rasei nocrstre
latine, strarnutatd in Orient, rasa de bun simi, cu spirit realist, cu o simtire concentratei, plina de pudoare
in expresia pasiunii; patimase, &Ind e vorba de iubirea de mos'ie" in indoita semnificare de tax& si de
ogor; dar si fire plina de nostalgia dorului"
dorul,
care n'are echivalent in nici o limba deceit in portughezur saudad". Dar precum Portugalia,
a spus-o
Eugenio d'Ors, scriitorul cattalan,
e balconul marin
al Europei pe nesfetrsirea Atlanticului, nu e si Romania
pridvorul terestru deschis pe infinitul stepelor EuroAsiei rusesti?

Resemn.at pana la abulia vointei in Miorita" st de

o voinicie ce inirange cerbicia mortii in Toma Alimos", sufletul poporului nostru penduleazei intre ienuntare arabo-orien.tala i vitejie romano-occiden.tala.
Nimic din sentimentalisrnul . popoarelor germanice si
dar si
din naivitatea unei sirrrtiri copilaresti
aproape totala, de acel torent sentimental, de acea
poezie a iubirii ce se pierde in muzica purer. Nimic din

turburea si distrugatoarea auto-spovedanie pane( la

dar si aproape totala
auto-chinuire a sufletului slay
lipsa a acelui misticism rusesc care inalta prin umilinta pe om pane(' la divinitate.
Popor de esenta clasica, dar caruia Tracii i-cru lasat

mostenire dorul" si o iubire a naturii, o fratie cu elementele ei (Codrul, frate cu Romanul") cum nu se gaseste alta i caruia Orientul i-a invatcrt cumintenia ca
si resemnarea si fatalismul sau.
www.digibuc.ro

127

Aceste trasaturi de rasa imprim poeziei qi literaturii noastre romantice din prima perioadd (Eliade,
Carlova, Alexandrescu), din a doua (Alecsandri, Bolintineanu) ca qi, mai tarziu, operei lui Eminescu, un ca-

racter specific atat de puternic, c Infrange chiar regulele pe care vor scriitorii sa qi le impund i ti aeparteazd de modelele ce pl-au ales In momentul tocmai

cand cred ei a le urma mai credincios.

Sa luram de exemplu Sburatorul", din care am.
citat tocmai o strofd. Ce a vrut sei facer, scriind aceasta
poezie, traducatorul lul Lamartine qi al lui Byron? acel
una din existentele
Eliad atat de romantic ca viat
cele mai romantate" cu Intamplrile sale eroice, neaca aspect : cap romantic" leonin, vast&
teptate
ca atitucapil roqie In care li placea sa se drapeze
dinte, pe atunci, intelectuald
sufleteasca de revolutionar.

Cu sigurantd, Eliade qi-a propus un poem romantic

subiectul Insuei 11 indica. Sa nu uitam ca literatura timpului era plind de poezia fantomelor, a nlucilor, a incubilor. Ce subiect apropiat: o Canard fare(

tip"

chinuit In fiecare noapte de un sburator", care ia

chip de mandru flcdu qi, sub masca Inselatoare a
dragostei, Ii suge sangele i pe nesimlite viata touter.
Fata se spovedeste maicii sale. Decorul e campenesc:
oia e a umbrelor amurgului.
Inchipuiti-v un poet ronlantic, englez sau german,
tratand un subiect cam analog. Si1-1 luam pe Samuel
Tailor Coleridge sau sca4 luam pe Gottfried Biirger
sant amandof tipici pentru romantismul respectiv al
trilor lor i oarecum precursori, ca qi Eliade, ai unel
hitregi rnicri. Vom avea cloud balade: The rime of
the ancient mariner" (Balada batranului marinar)
celebra _Lenore".

E vorba fn amerndoud baladele de un mort viu",

de un strigoi, un Sburator". El

sub chipul unui bet-

128

www.digibuc.ro

tran marinar cu barba alba, cu ochi de foc

povesteste, in balada engleza, fantastica lui navigade pe o
corabie naluca, in tovareisia acelui tainic albatros",
tot atilt de f'atidic ca si misteriosul corb: Nevermore"
din poemul de mai teaziu al lui Edgar Allan Poe.
Balada germana, al carei subiect e foarte apropiat
de poema romanei, e mult prea cunoscutel ca sei vei
reamintesc macabra si nocturna cavalcada a Lenorei
si a iubitului ei. Ce atmosfera de tainer, ce lumina luin anard filtrate: min ceata si ce spectrale priviri
mandoud produsele geniului nordicl Taina mcd infri-,
cosedoare prin detaliile de o preciziune vizionara a
poetului englez, taina mai infioratoare prin fantasticul mortuar al poetului german. Dar la amandoua baladele, acelasi mister grandios, mrit si pierdut in
lungi ecouti sufletesti de muzica versului si de ritmul
lui, care imprumutd in Tha ancient mariner", sborul
iotund al albatrosului fatal si la ,,Lenore" galopul svelc.

nit al calului naluca.

Sel ne inchipuim, acum, un poet romantic francez
tratand subiectul si sa-1 lam pe Lamartine. Fan.tomele Nordului in lumina aurita dela St. Point" dispar.
Nu mai exist alt Sburator" in sufletul nostalgic al
poetului decat Suvenirul mort, care-si plimbei fan.toma

iubita. In locul unei balcide", vom avea o meditagemtie". Cuvantul Insusi suet clasic: meditade"
dire poeticei, simtire rationalizatel. Versul se face amplu, aproape retoric. De un retorism care e una cu exasi spune : de un
presia inseisi a poeziei franceze

retorism in adevr poetic. Si in acelasi decor ca al

Sburatorului" lui Eliade, vom avea de pilda :
J'aimais les voix du soir dans les airs rpandues,
Le bruit lointain des chaxs gmissant sous leurs
poids

Et le sourd tintement des cloches suspendues

Au cou des chevreaux dans les bois.
9

Ion Pillat

129

www.digibuc.ro

Cite= aceste versuri din Les Preludes" fiincicd

sunt reproduse de N. I. Apostolescu In cartea sa ca
un model cunoscut de Eliade si care 1-ar fi influentat
direct
tocmai ca sa vet dovedesc originalitatea poetului roman, acolo chiar unde criticul naiv vede o
imitatie,
si unde poate Eliade a cautat
In admiratia lui pentru Lamartine
un paralelism voit
Era in murgul serei si soarele sfintise :
A puturilor cumpeni tipind, par'ca cherna
A satului cireada ce greu, mereu sosise,
$i vitele muginde la jghiab intins pasta.

Si acum s venim la Sburatorul" lui Eliade. Ce

ne loveste dela Inceput e faptul ca nu e nici o balacia
in stil si ritm popular ca poeziile lui Coleridge $ i Barger si nici o meditatie" liric In felul lui Lamartine.
E o sinteza, daca vreti, din cnnandoud, dar o sinteza
originala cu totul, prin caracterul aparte, adanc specific al genului rasei 'toasty). Daca actiunea e de
balada", cadrul In care se desfasoara descrierea magistrala a unei Innoptari de \Tara intr'un. sat romanesc
atett de central si de esential poeziei inssi
e de
meditatie". Epic si liric se Imbina fericit, cum In mod
fericit se amesteca vorba realist& familiar& si populard a fetei si a mamei, la inceputul poemei, si a celor
cloud surate, la sfarsitul ei, cu tonul ce se ridica treptat
pan la sublim In pastehil liric si meditcttiv dela mijlocul poeziei :
ta pune mina, mama
pe frunte, ce sudoare !
Obrajii... unul arde, si altul mi-a racit !
Un nod tolea m'apuca, ici coasta rail ma doare ;
In corp o piroteala de tot m'a stpinit.
Or ce sa fie asta ?... intreaba pe Bunica :
0 sti vre-un leac ea doara... o fi vr'un sburator !
Ori, haide l'alde baba Comana, ori Sorica,
Ori du-te la inos Popa, ori mergi la vrajitor.
$i unuI sa se roage ca poate ma desleaga,
Matusele cu bobii fac multe si desfac ;
130

www.digibuc.ro

Si vrajitorul ala i apele incheaga ;

Alearga la ei, mama, c doar mi-or da de leac.

mai departe :
Tacere pretutindeni acuma stapineste,
$i latratorii numa s'aud necontenit.

E noapte instelata din mijlocul

Vestmintul sau cel negru de stele semariat
Destins coprinde hrmea, ce'n bratele somniei
Viseaza dte-aevea desteapta n'a visat.
Tacere este totul si nemiscare piing :
In cintec sau descintec pe lume s'a lasat ;
Nici frunza nu se misca, nid vintul nu suspina,
$i apele dorm duse, i morile au stat.

Din aceste scurte citate, se vede cat de clasic realist e de fapt aceast poezie cu subieat crtelt de romantic. Cat de lipsita e de taina lunara a romantismului nordic qi de sentimentul grandios al unei tratari in stil de Walpurgisnacht" faustian. Dar cat de

diferita e 0 de nobila retorica, de mare ideologie

sentimentala, a romantismului latin apusan a unui Lamartine de pilda.
Ce taraneasca apare Intre cwt nobile obrazuri, intre

Christabela" lui Coleridge, Lenora" lui Brger qi

Elvira" lui Lamartinv, biatff Florica" a lui Eliade.
Dar tocmai acest capacter rustic, campenesc, a-cest caracter neao romanesc, i face pentru noi valoa,rea uni-

versalel qi infirma parerea acelora care nu vad in

miecarea noastra romantica" decat imitatie de modele streline.

Q alta diferentiere a romantismului nostru de acel

occidental, atat anglo-germanic cat i latin, il veld in
In acea sfato0e glumeata
acel sentiment de umor
mai
a romanului, care l-a facut pe Eliade ca i
pe Gr. Alexandrescu sa scrie fabule (Cealova
ales
a murit prea repede ca sa ne desmintil teoria) qi care
131

www.digibuc.ro

d ,,Sburettorului", pe Winger ated de fina analizet a

strilor sufletesti ale Floriced, acea moralet usor satirieet de la sfeirqit ce ar putea aproape fi a unei fabule.
Cc bin-a zis Bunica
SA fuga fata mare de focul de Whit...

si, mai ales, la ultimul vers, acel ferectscet Dannezeu",

care
ca qi desvoltarea de mai sus
nu s'ar putea

concepe nici la Coleridge, nici Ict Brger qi nici la

Lamartine.

Dacei am insistat ated de mult asupra poeziet lui

Eliad, qi n'am luat, de pildet, o poezie de .Alexandrescu
etm feicut-o, mai interi, ca sec evidentiem pe un caz
concret, la lwnina unui mic exemplu de literaturei coin-

parater, care stint caracterele originale ale romantismului romernesc, tocmai acolo unde s'ar putea mai uqor
vorbi de iraitatii fie ca subiect, fie ca tratare. Ara pref erat sec arterm caracterele antiromantice adesea, firea
intimet aproape clasic realist a romantismului nostru

tocmai la printele miscrii, la Eliade, mai romantic

si deceit Alexan.drescu (autond Satirei spiritului meu"
si al Fabulelor") qi, mai trles, deced Alecsandri, un
clasic deserveirsit, care a imprumutcct haina romantismului cert timp aceastei micare se identificase in sufletul romemesc cu ideea de eliberare nationala, poll-lice( si literard, de sub jugul oriental greco-slavon,
ca set o pretseascer alipindu-se Junimii" dupet 1866,'
cernd aceste deziderate se Impliniseret la noi.
Am fi putut tot ated de bine set incerceim aCeastei de-

monstrade pe o poezie de-a lui Bolintineanu

tip

deserverrit de romantic qi prin viat i prin tendintele

operei, dar poet minor, pe leinget un Eliade, un Alexandrescu, un Alecsandri, cd set nu mcd vorbim de
Eminescu. Bolintineanu al ceirui vers in Legendele lui
istorice, e cited de clasic sententios, in ced sun& a maximei romanei, adesea lapidar ca o inscriptie :
132

www.digibuc.ro

Cel ce pentru lege, pentru tar moare,

Ii privWe moartea ca o srbtoare.
(Mihai qi ceildul)

sau ca o imprecatie aniica :

Voi intna(i in noapteai de unde v'am luat 1
(Intoarcerea lui Ivlihai)

cand nu sculpteaza ca pe o friza greac, clasic de

simplu :
Apoi urm calea-i. lara lun, plin
Le e*terne drumul cu flori de lumind.

Nu cred set existe, mai concis, mai clar si mai putin

misterios In sensul romantic", vers clasic" asupra

lunii, in tot romantismul european.
Bolintineanu, tocmai fiindca are o personalitcde poetic& inferioard 4ui Eliade, Alexandrescu sau Alecsan.dri,

e poate mai rePrezentativ, cad factorul su personal

mai mic nu se opune epocii si filtreazd usor tendintele literare de atunci,
redandu-le n.ealterate.
Ori ce reese dela prima lectura, chiar fugitiva a
operei lui Bolintineanu
pe langa interesul real ce-1
prezinta din punct de vedere tehnic al versului si al
ritmului ce intrebuinteaza cedeoda'd pentru Intaia oar
la noi ? Rees trei tendinte fundamentale, trei motive,

care sunt ale Intregii generatii de atunci, si anume:

motivul fantastic-meditativ (al lui Sorin" si al lui
departarea
Mihnea si Baba"), motivul erotic-exotic
de prezentul trist si anti-poetic, in spatiu: Florile Bosforului" si Macedonele", Bosforul si Macedonia, jucand fatei de literatu.ra noastr rolul pe care Spania
si Italia Il au in romantismul francez, Italia si Grecia
in cel anglo-german, Crimeea si Caucazul in cel rusopolon. In fine, motivul patriotic, de slavire a trecutului
alorios in comparatie tcu mizeria vremii de astzi (departarea in timp) pfezentat prin Legendele istorice".
De compare= intre ele aceste trei motive (care se get.
133

www.digibuc.ro

sesc de altmiateri mai mult sau mai putin reprezentate la toli poetii epocei, mari ei mici), ne dam seama
cat de superficial ei plat a fost motivul faustian" la
noi, la primii noetri romantici. Luerul e firesc cad
de exceptam pe Eliade in parte, i In parte pe Alexandrescu (opera lui AleGsandri dinaintea anului 1867,
adica a Pastelurilor") le e inferioara).
nivelul culturii noastre literare era prea jos ca ser poata Intelege,
asimila ei recia marele proces sentimental ei ideologic

al poemelor faustiane" din Apus (vezi Paganul

fiicele sale" de Stamati)
cum, afara de Sburatorul", de care am vorbit ei de acel straniu licigae fara
voie" al lui Gr. Alexandrescu i poate de Mihnea ei
Baba", nu avea Inca mijloacele suficiente spre a redcr
o atmosfera de fantastic.
Al doilea motiv, cel erotico-exotic, e ei mai slab :decor conventional de carton pictat cu fond de minarete pe Cornul de Aur sau (la Creteanu i Alecsandri)
cu Campanilul ei San-Marco pe laguna
caic
gondola, in care barcagii i gondo3ieri sunt figuranli
neIndemematici In haine prea largi, de Imprumut
iar eroinele, cu tot numele lor rsunator: Dilrubam_
sau Biodinetta
simple eleve de conservator carorcr
xolul prea greu ce trebuiau sa-1 joace le-a ramasstrain. In ce priveete sentimentul: o \raga ei fada sen-

sualitate orientala ei o voluptate a l'eau de rose"

kW:I tot ceeace poate sa' ne ofere nesfareitele vcrriatii
pe aceeaei tema: tema Orientalelor" lui Hugo, dar mai
ales tema lautareasca a vechiului kief boeresc oriental, care ei-a parasit oftaturile anacreontice spre
adopta suspinul romantic ajuns la moda.

Singurul motiv, lns, mai sincer ei mai puternic,

fiincica e Inteles ei poate fi adanc Inteles i de poeti
dar ei de publicul lor, e poezia trecutului nationaL
glorios, e poezia dorului de tar& e poezia mandriei
134

www.digibuc.ro

de a apartine

cu toateh scaderile zilei de atunci

unui popor de vita nobila, romana. E poezia lui
Desteaptd-te, Romine, din somnul cel de moarte

Marsul" ardeleanului Mureseanu din 1848. E poezia

profetic
mai putin cunoscuta
a lui G. Creteanu,
care, un an mai tarziu, adresandu-se puterilor du-mane, care vor sa ne sugrume libertatea, dupa ce
ne-au cotropit pamantul, le spunea
Tirani ai Teri" mele I Peirea v asteapta ;
Rominii se iridiea, de ei
tremurati :
Sunt mii, sunt milioane ce iata se deteapt'd
Din Tisa 'n Marea Neagra, din Dunare 'n Carpati.
(Glasul ViitoruluQ

E poezia redesteptarii, renaqterii noastre nationale

e poezia patriotica a unui Bolintineanu si a unui
Alecsandr. E poezia sIavei stramosesti pe ruinele
Targovistei, cantata de Carlova, de Alexandrescu
de Eliade, care regasesc, peste si dincolo de tema ro-

mantic-umana si filosofica a ruinelor lui Volney, o

proaspt inspiratie nationctl-sentimental. E poezia
,,Umbrei lui Mircea la Cozia" si .,Trecutului la Manas-Urea Dealulur.
E poezia Sentinela romana" da-

tata: 1848 Muntii Carpati", in care Alecsandrt parca

indica generatiilor ce in rostul european, de pazitor
al unei culturi la portile Rasaritului, harazit de soarta
neamului nostru. In ctceasta inspiratie poetica se Incadreaza armonic opera atat de avantata a unui Balcescu, care in Istoria lui Mihai Viteazul", ne da adevaratul poem al unirii tuturor Bomanilor sub marele
Voevod spre a servi cje pilda viitorului
si In aceIasi timp, in Moldova, proza literara cu subiecte istorice a lui C. Negruzzi.
Tot in acest cadru, trebue. sa punem acel straniu,
stralucit si romantic tablou, pe care ni-1 intatiseaza,
135

www.digibuc.ro

ceva mai tarcliv ca epocei a productiei, dar nu ca sentiment, Hasdeu In Ion Vocid cel Cumplit".
Faptul cet poezia de sentiment patriotic a fost la noi
autentica si nu falsa ca poezia pseudo-faustian sau
pseudo-byronian se datoreste
mn spus-o
caracterului esential national si iubirii de tarei si de neam
al romantismului romnesc. In aceastd privinta, el
difer de altminteri de poezia patriotic a romantismului occidental, unde problema national se pune

altfel si cedeaz pasul celei sociale,

ca si de romantismul vecin al messianismului polon" legat de
ideea crestina si pot spune tot atat de catolic cum e
poporul cruia apartine.
Dup aceast schitare pe scurt caracterelor romantismului romnesc, n'a-vem intentia s

facem isto-

ricul influentelor straine asupra lui. Credem insa necesar, precum am insistat asupra punctelor originale,
s vedem, foarte sumar, de unde si cnd am importat
si in ce msurcl
romantismul de peste hotare.
In toatd perioada dela 1821 si pnd la 1866
care
se Imparte prin revolutia dela 1848 In dou : perioada
torentiald a primilor romantici (Eliade, Carlovcr, Alexandrescu, Creteanu, Blcescu in Muntenia; Alecsandri si Negruzzi, In Moldova; Stamati, in Basarabia;
Andrei Muresanu, In Ardeal) apoi, dupd 48, perioada
apelor revrsate ale romantismului (Bolintinean.0 si seizii: Nicoleanu, Deprteanu, Sihleanu, Mihai Zamfirescu)
influenta romantismului francez e precum-

pernitoare. Era fatal s fie asa din mai multe cauze.

Fiindca limba francez patrunsese in Principate inCci
de pe la sfecrsitul secolului al XVIII-lea prin Intreitul
intermediar: 1. al Fanarialilor, care, din faptul chiar al
pozitiei lor de tlmaci la Poart, o posedau bine; 2.
al Rusilor, ofiteri din armatele de ocupatii sau functionari civili pe lnget ele, care de asemenea o vorbeau toti ca, pe atunci, singura limb crdmis In sct136

www.digibuc.ro

loanele dela Petersburg qi 3. al emigratilor francezi

goni# de Marea Revolutie i care, ea secretari la
Domni qi la Boerii Protipendadei sau ca profesori particulari qi directori de pensionate pentru odraslele
acestora, raspandisera operele clasicilor, ale enciclopedi*tilor qi ale preromanticilor francezi in iara.
Apoi, fiindca romantismul francez era mai aproape
de priceperea poporului nostru latin decat acel nordic
invaluit in ceturi sentimentale i metafizice impenetra"cleqi din alte
bile lui. Minded, romantismul francez
era
un
romantism
fals
ca
qi
cel
romanesc,
un
cauze
romantism de intentii mai mult, decat de realizare, deoarece pastrase forma versului clasic: alexan.drinul de
12 silabe (e drept ou un joc nou al cezurilor, al rimelor
vi al combinatiilor de strofa) qi chiar adesea spiritul clasic (stoicismul cornelian al versurilor lui Vigny qi toata
sensibilitatea teatrului lui Musset).
Fiindca. mai ales, in 1830 ca i in 1848, romantismul
francez simboliza pentru Romani liberalismul luminat
al Occidentului, in. lupta cu bezna despotismelor orientale: moscovit, turcesc sau chiar crustriac. Fiincica reprezinta, pentru noi, atunci, principiul national, zgazul opus slavizrii dela Rasarit 0 Maghiarilor germanizati dela Apus.
.
revoFiindca, In fine, in ochii romanticilor romani
triumful ideilor generoase pe
lutionarilor de atunci
care la Paris le prediccru Michelet, Quinet *i, tot in
franluzeqte, Mickiewicz, era insu0 triumful cauzei politice qi culturale a poporului nostru.
Pentru toate aceste cauze, influenta frcEncezd a fost
precumpanitoare. Dar modul cum s'a exercitat ea 'Dana
la 1848 a fost mai rodnic pentru noi decat felul cum

a influentat dupa aceasta data. Caci in prima epoca

avand a face cu personalitati puternice: un Eliade
(neimbolnavit Inca de boala italianizarii), un Alexandrescu, un Balcescu, un. Alecsandri chiar
www.digibuc.ro

nu le cla
137

dealt un cadru prielnic ca sa-si desvolte propria lor

personalitcrte si geniul lor national. Ea lasa nealterese
qi stilul, si limba scriitorului influentat, pe cand mai
tarziu (In special In perioada dela 1854-57 pane( lcr
Junimea" din 1867) influenta devine, la poetii minori
ce unneazd mcailor inainta0, imitatie funest. Vocabularul e napadit de frantuzisme pand la ridicol

stilul siluit devine stangaci. Daca opera lui Bolintineanu, care a fost un poet crelevarat, a suferit din
aceast pricind, cine mai citeqte astzi pe Mihai
Zamfirescu sau pe Nicolae Scurtescu?
Din marii romantici francezi,.cel care a fost mai mult

tradus si gustat la noi e, in prima perioad, Lamartine (traducerile din Meditate ale lui Eliade, apare
imperund cu inienele sale paeiii originale, in 1820) a
crui influent e vadit la Eliade, la Carlovcr, la Alexandrescu, la Boliac.
ApoL ceva mai tarziu, Hugo (tradus de C. Negruzzi,
care reda In versuri romaneqti o parte din Baladele
sale). Victor Hugo a influentat mai ales prin partea
epica a operei lui pe Negruzzi (Aprodul Purice), Bolintineanu (Legende Isforice) qi Alecsandri (Legende)
precum Lamartine Ii influentase prin ritml sau. In fine
Musset. E de observat c Vigny n'a.avut acela0 noroc
in lileratura romand a timpului, i fenomenul se eirplica prin caracterul de intelectualitcrte mai greet a inspiratiei sale.
Tot prin intermediul literaturii franceze au patruns
la noi, din romantismul englez, celebrele, pe atunci in

toat Europa, Nopti" ale lui Young 0,,,Cantece" ale

lui Ossian
precum qi Melodiile Irlandeze" ale lui
Thomas Moore
dar, mai ales, domnitocrre, figura
senzationaler a lui Byron. Byron era idolul vremii. Lui
i se inchinau toate literaturile Europei dela spaniolul
Zorillcr pand la rusul Lermontov.. Dar, desi tradus de
138

www.digibuc.ro

Insusi Eliade, figura lui ne depasea si ca sensibilitate

si ca intentiuni.
In ce priveste romantismul german, el a influentat
putin si tot prin traduceri franceze, la inceput. Gerard
de Nerval tradusese Faust" al lui Goethe si Lenora"
lui Biirger. Dar figura olimpica a uriasului dela Weimar nu era la scara preocupdrilor noastre ideologice
si atsi a posibilittilor noastre estetice de atunci
mosfera baladelor- lui Biir4er ne era prea strain& In
privinta lui Schiller, ceva mai accesibil, 11 vedem pe
Eliade dedicandu-i faimoasa lui odd, dar atdt.
Insd romanticii adevrati: Brentano, Novalis si, mai
au trebuit sd astepte ca
tdrziu, Lencru si Eichendorf
reactia sndtocrsd a Junimii" f atd de deborddrile nefaste ale imitatillor franceze nesocotite, de cdtre poetii
nostri romantici minori de pe la 1866, set deschidd
drumul influentei directe, feud intermediul altei limbi,
a sensibilittii si a teoriilor romantismului german
pentru ca Eminescu, desi venit inteo epocd In. care romantismul european murise, s poatd face in mod desiiverrit fuziunea organicd intre.ce adusese aceast
mare revolutie sentimentald, ideologica si literard in
lume i geniul specific al propriului sdu popor.
Eminescu, acolo unde toti romanticii romemi au dat
gres, singur a isbutit. El ne-a dat in Luceafdrul" adevratu.1 poem byronian al literaturii noastre, precum
ne-a dal In Satira I" prima poezie metafizicd In perspective faustiane. In Strigoii", a reusit ser impeimanteneascd fantasticul baladelor nordice, precum, in
Cahn", a stiut s romanteze universal basmul nostru
neaos popular. El ne-a dat cel dintdi poezia dragostel
si a iubirii, acea poezie erotica pe care si Alecsandri
si Bolintineanu o cautaserd cu trucid prin decoruri
strine, orientale sau venetiane, in roc s'o gilseasca
tri. sufletul lor. El, in fine,
atdt de armonios si simplu
in Sonetul Venetier a descoperit adevaratul exptic
www.digibuc.ro

139

romantic care nu e decor, ci priveliste Insulletitei. "*i

tot el, In ,,Doina" lui si, mai ales In Sat Ict III'', a faillat poezia noastrec patrioticet, In. domeniul etern al frumosului pur.

Dar, Eminescu, ca orice geniu, sparge cadrele unei

scoli... si tot atert de bine am putea set-1 numim illtimul

si cel mai mare romantic ca si cel mai mare clasic al

literaturii romeme.

140

www.digibuc.ro

Anton Pann, Finul Pepelii"

Putine figuri, din inceputurile literare qi culturale ale
veacului trecut la rtomemi, au jucat un rol mai important 0 ne prezinta o viael mai enigmaticei, mai
aventuroasa, mai pitoreasca gi mai rodnicei in realizeiri
deceit Anton Pann.
Umilul ceirturar, admirabil poreclit

de Alecsandri:

Paca la literat" gi de Eminescu : finul Pepelii" pentru finetea, umorului seiu crescut din -cuminetenia bettrana a peimantului
iar de d. prof. N. Iorga botezat,
nu mai putin sugestiv: Anctcreon In papuci", pentru
acel amestec savuTos de autohton orientalism, de veche mahala bucureqteana qi de atica Indeletnicire de
albina adunand de pretutindeni mierea Intelepciunii
aleituri de sarea pildelor parimiilor gi proverbelor
Anton Pann ar putea tot atat de bine sa revendice titlul qi mai potrivit de povestitor al vorbei", el care
toata viata s'a trudit cu cemtecul, stransul, dreimuitul
i ticluitul cuvintelor romeme0i.

Din activitatea atat de felurita i atat de unitarer,

totu0, a acestui modest apostol al culturii, rand pe
rand, acluntor qi autor de stihuri, snoave 0 anecdote
din popor, de muzicei gi aintece biserice0i, tipograt
0 psalt, poet 0 fabulist, dascal de muzichie" qi ticluitor de calendare
reiese neobosita sa ravna pe
toate teiramurile, avand mereu ca tel ridicarea 0 Indrumarea culturala a poporului sail.
www.digibuc.ro

141

Anton Pann e una din figurile cele mai interesante

ale inceputurilor literaturii noastre moderne, iar -pentru cercetatorul pi istoricul- literar de azi el mai inf ati peaza pi o problema din cele mai complexe, problema care a pus in joc, la un moment dat, insepi temeRile evolutiei noastre literare.
E vorba de dubla raspantie in Rita carela s'a gasit.
prin anii 20-40 ai veacului trecut, nu numai literatura
dar, in genere, arta pi cultura roman& E vorba de alegerea ce trebuia sit o facem intre Orient pi Occident
iiitre o limba pi o literatura pornita
pe de o parte,
.

din straturile de jos, adica populara, sau una venita

de sus, adica pe cale carturareasca, pi oarecum exterioara firii aciansi a neamului, pe de alta. La raspern-

tia la care se afla atunci literatura roman, impreuna

solicitat de cultura pi civilicu tot poporul nostru
zatia apusului, spre care ne ducea pi drumul t,,i obarvia, dar legata Inca puternic de credintele, obiceiurile,
moravurile pi clandirea Rasritului a carui pecetie o
la aceast raspantie
purtase atat amar de vreme
rolul lui Anton Pann ni se pare mult mai mare decat
e deobpte recunoscut.

Pe cand generatia tanaral cei dela 1830 pi cei dela

1848, dupa prsirea portului oriental al car.anelor pi
al iplicelor, rupand-o definitiv cu trecutul, orientau
viata publica, politica social pi culturald, hotarat spre
Apus, facand din mipcarea romantica franceza pi italiana a. epocei o adevarat mipcare de renaptere"
national hterar, care intelegea sa n'aibd nici o legatura cu Orientul detestat -7- pe &Ind, ceva mai tarziu,
excesele filologice ale latiniptilor pi ale lui Eliade, in
dorinta lor naiv de a ne occidentaliza pi purifica
limba, riscau sa faure o prpastie fatald intre carturari
pi popor, singur Anton Pann, cu bunul simt al instinctului sail, cu cumintenia ruralului (caci mahalaua pe
atunci era un sat), singur el, nu prsepte drumul pa142

www.digibuc.ro

rintilor i nici tezaurul povestilor si intelepciunii orien-

tale. Ceeace cu 30 de ani inainte de Junimea" si de

Convorbiri", indeplineau tot la Iasi, in jurul revistei
Dacia Literard", pe la 1840, Alecscmdri, Koglniceanu.
Constantin Negruzzi si Alecu Russo
reluand boe-

reste firul pierdut al baladei populare si al cronicaridar, pe planul occidental si oarecum aristocartic;
trebuia s'o facet singur pe planul oriental si popular
cu mijloacele reduse ale unui mic tipograf, ale unui mu,
zic" modest, ale unui biet culegeitor de povesti si proverbe
bate() mahala din Bucuresti, Anton Pann. Nu cu
un program vast, adresndu-se intregei clase intelectuale, adicei boerimii vechi si noui, din toate trile romanesti, ci mai empiric si mai eficace totdeodatd, o hideplineau crtuliile lui Anton Pann, ea1endarele sale pen-

tru popor si In care poporul isi regsea, abia schimbate propriile-i proverbe, snoave, cantece j stihuirl.
Desfcute In cantiterli infinit mai marl decdt literatura

cultd, operele lui Pann ptrundeau In masse mult mai

adestnci si mai largi, influenlnd de fapt astf el romelnimea de pretutindeni inteo melsuret nebnuit.
Gratie lui Anton Pann, vefiga de continuitate, in
limp, intre trecutul orientrd i viitorul deschis sub semnul Occidentului, n'a lipsit literaturii romdne.

Privit din acest punci de vedere, ca unicul reprezentant al unei latuni intregi a desvoltrii noastre, ca
singura fereastrd pe care o mai deschidem spre reisdrit, ca pe cel din urmet fir ce, peste Dunre si Balcani,
mai inocrdel eugatul popular cu comorile trrielepciunii
orientale
importanta unui Anton Pann la propontli
considerabile, e depsesc ca mult activitatea lui
folklorist, muzicalei sau poetic&
S mcii adaugelm, cd Anton Pann rmne, nu in sensul lui Alecsandri. din Poezille populare ale Romelnilor" sau a Iui Odo!.)escu din Basmul Bisoceanului" cu-

prins in Mincinocr.cr carte de velnatoare, nici in diwww.digibuc.ro

113

rectia lui Eminescu din Cahn Nebunul" sau Felt frumos din lacrimee'
ci privindu-1 drept precursor al lui
Creangii i Ispirescu, ca povatuitor popular si, oare-

cum, a lui Caragiale din Kir Ianulea", prin evocarea

mediului oriental.
Asa dar, Anton 'Faun a lost la o rerscruce literard de

o capitala importanta pentru noi, un mare desi modest 1naintas pe insusi drumul traditiei noastre populare. Opera sa, prin felul chiar cum a conceput-o,
luand-o din gura poporului ca s'o redea tot poporu'1ui pun bogettita si diversitatea continutului ei, trecnd

peste puterea unui singur orn, isi are toate radacinile

in sufletul anonim si colectiv al multimii. Aceasta nu-i
scade intru nimic meritul literar: dupd noi 11 mreve
si Ii imprumutd o autenticitate deosebiter, autenticitate,

pe care, de certeori s'a incercat Anton Pann s inlocuiasca sufletul popular prin propriile lui sentimente,
n'a reusit deceit s'o altereze. Totusi aceast opera, a
crei insemntate am incercat s'o stabilim, nu poate
fi explicat dace"( facem abstractie de viata scriitorului.

de epoca si de mediul inconjurdtor. Ne vom Inceica

deci, 1nainte de a trece la analiza ei, de a schita cat
de sumar icoana romantioas si aventurogsd, nelipsit
nici de lacrimi si suferintd, dar nici de amor sl voe
bun, a traiului permntesc al acelui psalt", chinuit
de gnduri lurnesti pn in strana memstirii si al
acelui crnacreontic chefliu, care nu uita niciodat amvonul si povestea pilduitoare.
Despre viata lui Anton Pann ca si despre biografia operelor sale, regretatul G. Dem. Teodorescu ne-a lsat

dou nepretuite volumase, epuizate de mult, publicate primul in 1891 si al doilea, bibliografia, in 1894,
care contin tot ceeace slim pernd astzi despre o existent au atertea imprejurerri ram:Ise aproape legendare. Aceste date biografice, reluate mai mult sau
mai putin textual de toti istoricii literari cari s'au o144

www.digibuc.ro

cupat de Pann
singur M. Gaster, octogenarul savant dela Londra si adeincul cunosceitor al literaturii
noastre populare vechi, Intfun studiu-prefald la o
noud edijie, apeinatd acum un an, dip. ,,Povestea vor-

bei", adaogd unele interesante sugestii si unele interpreteiri care aruncei o deosebitd lumind in special
asupra influentei pe care sederea la Brasov si contactul cu miscarea calendaristicd si de traduceri de cdrti

populare din Ardealul de atunci, au avut-o asupra

activiteitii literare a lui Anton Pami.
Se pare cd, prin. originea lui mnssi, A. Pann era menit sel facd acea legelturei Intre Orient si spiritul popular romelnesc, care dd farmec si originalitate operei
sale.
El s'a ndscut, inteadeveir, la Sliven, mic ordsel
din Bulgaria, probabil In anul 1794. Tate 11 setu era roman de origine, poate sigan, de profesie ceildeirca.

Mama sa Tomaida era pe semne grecoaicd. Antonache" era cel mai mic dintre trei frati. M. Gaster, In
contradictie cu spusele lui G. Dem. Teodorescu, a andtat cd Pann n'a cunoscut niciodatei limbcr greacd si
cei acele carti pe care mai tarziu le-a dat ca teilmeicite de delnsul din greceste, erau numai prelucreiri,
dupe-it traduceri romdne0 existente. In schimb, el po-

sedd foarte bine limba turcd pe care n'o putuse Invdta nici In Basarabia, nici la Bucuresti, ci, asa temeinic, numai In Slivenul copildriei, locuit pe atunci
In majoritate de Turci. Caracteristic reimeme si faptul
cd Pann nu vorbea bulgareste.
De mic Invdtase scrierea si cetirea la dasccilul bisericii, care Ii deidu si rudimente de psaltichie asa cd
linea isonul In strand. Acest lucru explicd poate inclinarea lui de mai tdrziu pentru muzica bisericeasca
unde avea sei exceleze, lsemdu-ne atdtea opere de
pret In aceastd directie. Isbucnind, putin tim.p dupd
moartea tateilui sau, reizboiul ruso-turc din 1806-1809,
10

www.digibuc.ro

145

vetduva Tomaida Impreund cu cei trei fii ai self.

probabil mai mult de groaza revenirii Turcilor fanatizati si de teama unor retzbunari posibile, contra ghiaurilor"
apuca drumul pribegiei urmand armatele
rusesti in retragerea lor, in Basarabia. Cei doi frati
mai mari, inrolati cu sila de Rusi, j geisha moartea
In luptele din fata Brdilei. Pe temarul Anton Il afielm la

corul unei biserici ain Chisindu ca psalt incepator, In

anul 1810 cnd a cntat In ruseste un ,,Doamne mi.
lueste", dupet cum Insusi pomeneste Pann Inteo nolita
scrisei cu 37 de ani mai teuziu.

Tomaida, temnduse ca fiul ei, acuma de 18 anir

set nu fie Inrolat la Busi, trecu Prutul cu demsul $ i In

iama aceea cumplita, ramaset de porainet, a anului

1812, furisindu-se !titre groaza muscalilor si a ciumei
lui Caragea, luand calect Betrladului si a Focsamilor,

ajunse cu greu dar cu bine la Bucuresti. Aici Pann

avu norocul, datorit In Mare parte cunostintilor sale mu-

zicale si frumusetii glasului su pleccut, set trezeasca

interesul boerului grec Serdarul Dionisie Fotino, Invet-

tat compozitor In ale muzicii eclesiastice, erudit de

seamd In ale mestesugului si literaturii, care i deveni
un mentor si un prote-Aor nedesmintit, si gratie caruia
se vetzu chivernisit paracliser la biserica Olari, apoi.
canteiret In strand' la biserica Sfinti.

De atunci incepe pentru Pann o perioada de vie

crctivitate pe tetramul muzicei bisericesti.
Elev pe remd al vestitei scoli de muzicet a dasceauluf
grec Petru Efesiu dela Sf. Niculae Belari si a Pdrintelui Macarie, ieromonah si portar al Sf. Mitropolii pevTemea Mitropolitului Dionisie Lupu, Pann fu chem.at

dupet cum ne spune Insusi ser lucreze: la talmacirea

cantdrilor In romaneste si pentru facerea unui tipar
spTe tipeirirea lor", alaturi de Macarie si de ajutorul
sau Pangtatie monahul. Aceasta dupei 1820
cu
ani mai tarziu, In 1845, In Introducerea Basului teo146

www.digibuc.ro

retic si practic", iatec cum defineste Pann rolul setu in

materie de muzica eclesiastic: am petzit drumul si

ifosul vechilor sfthti Munteni si mai ales al patriei,
pentru cei muzica bisericeascet demult si-a dobetndit
caracterul national si numai ifosul de Tarigrad a rmas apropiat de cel asiatic. Cu un cuvant, canteuile
sunt tot acelea si melodic tot aceia: n'am adaogat nici-o figurei din parte-mi, ci
ca o aibinet, umbland In
multimea poemelor
am cules pe cele mai pleicute

si obicinuite bisericii noastre". Citatul e caracteristic

caci ne aratet aceeasi preocupare de culegator si alegector, In spiritul national si in graiul poporului, pe
care Pann trebuia s'o deskisoare cu atert noroc in. Povestea vorbei", ,,0 sezeitoare la tara" sau .,Nersdretvemiile lui Nastratin Hogea" (Nasredin Hogea al Turcilor) si alte opere de mai tarziu.
Am ajuns In 1820
aici se deschide un nou capitol In viata lui Anton Pann: cap'.tolul casettoriilor sale,
trei la numeir dac numetretm printre ele si unirect lui
ilegitimet timp de 10 ani au Anica, nepoata staritei
Netnetstirii dintfun lemn. Capitolul incepe intotdeauna frumos si Cu mult lirism, tot atert de sincer pe
cat se adevereste de ngiv, si el sfarseste mereu cu
aceleasi mustrri sarcastice fat de sotia prea tanr
de sotia smeritet ca
si prea putin credincioasei
mironosirei &Ind Ii calca, lard pic de zestre bineinteles,
pragul casei
dar care repede se schimbet in poamet
acre( si in drac impielitat. Cu prima sotie Zamfira are
un betiat Lazar- abia dupe( 6 ani jumettate de cdstorie,

apoi ingrata II perrseste cu copil cu tot, dupet ce ii

facuse destule zile amare In casnicie.
Eu cu Intia nevast
$apte ani traind cu foc,
N'am. putut, In lumea asta,
S leg doua la un loc.
www.digibuc.ro

147

Chiar in ziva cununiei

A fugit si m'a lasat,
Si clealul mitropollei
Necontenit 1-am urcat

Ar'tand la judecata

Ca ea pe-altul a voit...

ne spune bietul Pann in primu-i testament versificat,

i adaug mai departe
scris in 1849
Dandu-i zestrea, am rupt foaia
Si de ea ma despartii.

Aceast zestre tot sotul nefericit i-o facuse.

Dup desprtire, in 1827, Anton Pann fu nimit
domnesc la Seminarul din Rermnicul Valcei si chemat de acolo de starita Platonida, sei dea lectii de muzic bisericeascd maicelor tinere dela Mndstirea dintfun lemn, de lcangd Govora. Printre surori se gsea si
nepoata staritei, Anica, prea frumoas si sglobie co-

pil de )6 ani. Pann, beirbat respectabil de 32 ani,

figurd semi-eclesiasti&I
se inflcr: if scrie versurf pasionate de iubire in acrostihuri stravezii si
cum miitu.7a scandalizat refuza propunerile de csatoile
amorezatul dascell, pe o noapte intunecoas,
relpi fata bucuroasii de a scpa de utreniile si vecerniciile mnstire0i i imbrcfand-o In. straie barbeltesti lud cu demsa, calare si voiniceste, drumul codru-

lui si al pribegiei si, trecand pe crdri neumblate de

munte dela Campulung peste Bran, ajunse tocmai la
Brasov.

Aiciintrat cantor la Sf. Nicolaie din Schei, in 1828

glasul su puternic, acompaniat de glasul suav si fra-

ged al pseudo-baiatului ce-1 intovrsea, atrase atentia si admiratia multora, dar si curiozitatea bnuitoare a cettorva
pern ceind spre a evita un scandal
urt, Pann si ibovnica lui disprurd inteo bun zi din

Brasov, feud a li se putea da de urmil. Unde a mers

Anton Pann, prin ce orase a ratacit el dincolo de
148

www.digibuc.ro

pe atunci cu
tipografia sa celebra, un. adevrat focar de culture(
munti, de a ajuns chiar 'Dana la Buda

ascr cum pretind unii; cu cine s'a fatalnit dintre carturarii ce lucrau, acolo in Ardeal, la iedesteptarea spiritual& a Romemilor tiparind calendare
nu stim si nu putem
carti bisericesti i populare
sti. Dar ce e sigur e ca Pann a. cunoscut aceste calendare si carti populare, precum a cunoscut opera atert
de strems legate( de expresia i sufletul poporului a unui loan Barac sau Vcrsile Aaion. i sigur e ca pilda
romemeascer

data de miscaiea literara din Ardeal nu si-a aruncat

zadarnic seimanta in. sufletul deschis si dornic de rod
al lui Pann. Reintors la Bucuresti, se stabileste traind
cu Anica zece ani (1828-1838) avand chiar cu demsa
un beriat mort la trei ani si o fiicer Tinca, pomeniter In

acelas testament citat. Aceasta perioadet a vietii lui

Anton Pann e foarte productive( in. opere literare
muzicale \cle tot soiul. Atunci tipareste el Versuri muzicesti (1829). Poezii deosebite sau Cdatece de lume
(1831), Indreptittorul betivilor (1832), Hristoitia sau
scocrla moralului (1834) precum si cele 5 tomuri ale
Elotocritului (1837) o adaptare a lucreirii grecesii a
protectorului sau Dionisie Fotino, ea insers: o prelu-

crare a Erotocritului lui Comaro. Tot atunci Pann e

numit piofesor de muzica vocala a scoalelor din.
Bucuresti".

Dar iubirea Aniced fate( de beirbatul

aproape 20
de ani mai in yeasta
pentru munca si arta cerruia

nu putea avea nici dragoste, nici inte1egere, nu mai

e de mult sentimentul romantic de alter data, Set lase.=

mai bine, sa ne-o spuner insusi Pann :

Cu a doua acui casd
$i la al zecilea an,
Ifirdad sd se facd mai grasd,
Md uri i 'mi fu dusman.
www.digibuc.ro

149

Iar Inteun acrostih iata cum se explica poetul desiluzionat :

Anii care if. traiai
Impreun cu mine
Nu) crezusi acum sa-i ai
Tot cu acelas bine.

Nu zic ca sedeai pe bani

$i umblai cu caleasca.

Sau te slujeai de tigani

Mustele ati goneasca ;
Nu, caci eu singur am fost,
Cu dragoste la toate,
Barbat, slug& si rob prost,
Slujindu-ti cat se poate.
lar tu doamma te nUmeai

$i a casei stapana,
Orice doreai si pofteai
Iti era si in man.
Care dar alt neajuns,
0 nemultAmitoare,
Te-a rardt i te-a patiruns
Sa te fad vanzatoare ?

Ah, ludo (0) Dalida

De interes orbita,

Vai, amar seama vei da,

Aspid otravit 1

Parasindu-1 Anica a doua sotie", cum il parasise 0.

cea dinted, ea se meirit, asa cum facuse i Zamfira, dar
pentru curand a se desparli din nou, traind singurd cu
fiica ei Tinca, pan la adanci batranete. Pann putea acum sa scrie cu adancii experienfa gi oil mullet convingere urmatoarele stihuri despre femee :
Femeile nu te 'ntreab
De-ai negustorie slab,

Ci ado, da, cheltuieste.

La mode mereu croeste.
Da bani pe galanterie ;
De n'ai, ia pe datorie !"

Tot ni cer, tot te fraiiinta

Para vd ca cutcu-ti canta ;
150

www.digibuc.ro

Apoi atunci ori te lasa,

Ori de tine nu'i mai pasa.

Cu asa experienta am fi putut set ne asteptam set-1

-vedem pe Pcmn scarbit pentru totdeauna de jugul cas-

niciei. llamas singur de tot, dupei moartecr in anul

1838, a bettremii sale mame,'Anton Pann incepe pen.au

cateva luni, o viat de chiefuri patriarhale prim vine

din jurul Bucureqtilor, pe Infundate,
cum ne spune
G. Dem. Teodorescu
In camere retrase, cu 2-3 amici
de incredere, adesea cu cate un preot, egumen sau arhiereu cu dare de man. Era de o deosebitei desfeltare societatea acestui tip cu fata expresiva, cu Mima
ternead i vesel. Unora le pleicea cuvintele-i de spirit,
anecdotele sarate, alusiunile muscatoare cu care-i
captiva; altii prefereau vocect-i dulce qi cu arta potrivita cantarilor duioase ce intona, insotindu-le cu acordul chitarei; multi dorecru ser-1 aud vorbind, set-1
vadei notand, cugetand si improvizand".

Nu era un chefliu de rand, nici un amator ordinar

de betuturet, acela care in liIndreptectorul betivilor" aratase, ca un Rabelais autohton, ca un Villon. al- mcr-

halalii bucurestene, in savuroasa lui carte, adevarat

tratat satiric al betiei, pe toti acei cari sufr
De pofta bautului
$1 de dorul suptului

toti acei pe care-i imparte in : chefsizi, purcei, uebuni,

muieratici, voinici, qerpoi, golani... dup e1u1 lor de
a se purta i de a tine la buturet. Toate categoriile de
betivi aflate
Prin mahala, la Izvor
$i la Breslea in pridvor,
Dar mai mult si mai vairtos
Pe la Tabacii de jos...

toate bordeiele mahalesti" se perindei in. fata noaster. E aici un element de pitoresc neaoq, care trebuie
www.digibuc.ro

151

o atmosferd de Bucurestii de alt datd ceva

patriarhal si naiv, oriental desigur, ce nu poate fi trecut au vederea.
Fieceauia Indreptertorul" li stie meteahna, ii cunoaste pandaliile la becuturd :

notat

Betivii cu mezelic

Mai des paharul ridic...

i

Child vor s se culce, inti

Pun plosca sub cpti.

Altd dojand sund cu acelas haz :

Covrigi si pesmeti cnd au
Betivii mai bine beau,
Apoi cnd se ametesc
In limbi strine vorbesc.

Cartea mai cuprinde si Laudele" vinului si pelinului. Am insistat mai mult asupra acestei laturi a lui
Pann, tocmai fiindcd rellefeazet prin contrast partea
de psalt" cuvios a sufletului sdu complex, cum de altfel

ardoarea romanticd a'pasiunilor sale stel in echilibru

firesc cu moralistul necrutator din atertea snoave, povesti si fabule, cum se lovesc cap In cap la Anton Pann,
liricul cu tipograful, dcrscalul cu umoristul si omul de
viatei cu omul de carte, pe care le-a intrupat deopotrivet geniul sdu proteic si bogat.
Dar duper cteva luni de singuratate poetul se sa-

turd de ea :
Multi: doresc singurtatea
Dar eu de ea sunt stuI.
Fam cunoscut buntatea :
Mi-a venit acru. Destull

$i uitemd si sfaturile prietenilor si povata propriilor

pettanii conjugale, ajuns la 46 de ani, se amorezeazd
din nou de o ternrd de 18 ani, Ecaterina (Catinca),
152

www.digibuc.ro

orfand de ambii peiriati si saracei lipita,

casatorie :

o cere In

Cu Dumnezeu inainte 1
1mi iau inima
ma 'nsor 1 Cunund, pdrinte,
toti c n'am minti 1
si

Ne spune, cu rarer luciditate si cu o nebunie

poetul; iar mai departe ne explica :
Skace fusel& toate,
Sdracd si acum iau
Cu doar ea fi 1 cu poatc
Peste mai Wale sd dau.
Dar insd de loc nu-mi pasd
d'oi nemeri :

Unde o iei sd iasd,

Sunt deprins a suferi

Armat cu un astfel de eroism, nu ne mira cei Anton

Pann se cununa cu Tinca" lui iubitei In ziva de 10 Februarie 1840. Biograful sem ne spune ca era atat de
gelos pe temeira lui sotie, a treia la numeir, Inc& cand
pleca el
in teng
Isi Inchidea femeia In casei, cu
laccat la user. Precautie zadarnic.
E drept, ea he'd cu demsul panel la moartea lui Pann
si se prefacu destul sei-1 conving cei, de va muri el
Inaintea ei, se va calugri numai deceit de durere, atat de mult Il iubeste. Aceasta ca naivul poet s'o punei
pe testament, leiseindu-i tcatei averea. Dar odata sotuI
mort, Catinca se meirita degraba cu un temar canterret, tost elev al relposatului i pe care Pann II chemase sa cante, cu un an Inainte de moarie, In 1858, la
biserica Lucaci, tern& cu care se pare Catinca trecia
mai de mult.
cei 14 ani ai casaforiei a treia, dela 1840 la 1854,
cand moare, Anton Pann nu numai cei nu si-a redus
activitatea literara, muzicala si tipografica, dar Inca
a sporit-o considerabil. Numit mai Inted cemteiret la
www.digibuc.ro

153

Biserica Alba din calea Viatoriel, Il vedem mutat apoi

In suburbieBradul. In 1842 e numit profesor de muzicei
la Seminarul din Bucuresti de ceitre Neofit Mitropolitul

si In aceast calitate publicei In 1845: Basul

teoretic si practic al muzicei bisericesti sau gramatica

melodicd" de care am vorbit. In 1843 Anton Pann f ondeazei o mica tipografie in chilille bisericei Olteni,
aproape de locuinta sa, tipografie unde timp de 11 ani
Isi va tipdri toate operele precum i alte multe ale
autorilor epocei. Aceast tipografie e pomenit de
Pann In al doilea al sau testament sau Diater In
prozei, din 1854
primul fusese scris In versuri qi tiprit In 1849. A. Pann ne spune acolo: Toat starea
mea este o tipografie numai, care cu mart iconom.ii *i
cu ajutorul multor prect cuviosi arhimandriti, igumeni
stareti ai osebitelor monastiri, incepcand-o dela anul
1843, cu Incetul, Incetul abia am adus'o In etarea in
care se afl astzi adicd au douei teascuri... si cu 5
rnduri de slove.., note crientale si note europene cum
*i patru reinduri de stempi si matrice..., care toate m
costa aproape o mid de gcclbeni".Tipografia se mutei
odcrta cu A. Pann, dup cumplitul incendiu ce pustiise
orasul In ziva de Pasti a anului 1847, In casele ce construise, pe numele sotiei a treia, In actuala stradei Anton

Pann, (fost Taurului), in preajma bisericii Lucaci,

unde a ceintat si unde odihneste si azi poetul.
G. Dem. Teodorescu ne spune cet dela 1840 la 1854
condeiul si din teascurile tipografiei lui n'au iesit
mai putin de 61 volume sau brosuri In prima editie,
17 In a doua sau a treia, afarec de cele cloud diate"
*i excepteindu-se calendarele de perete: In. total 80 de
unele destul de voluminoase". Cum vedem o
activitate prodigioas, dacet tinem seama ce't Anton
Pann mai era si psalt (prim cemtetret la biserica Cretulescu in 1848), profesor de muzicel si tipograf.
In aceast epocec a vietii, A. Pann a publicat foate
154

www.digibuc.ro

operele principale si anume, crfard de numeroase .,;:errti

de cantece bisZricesti si de popularele sale calendareimbogettite cu numeroase povesti versdicate, afard de

nostime culegeri de ceintece de petrecere. (CdntatoruL
belief, 1851) pe de epitafe tot in versuri contra bent:turd
(Triumful beliel, 1852)
el ne-a dat: frumoasa Poyestea Vorbel, tipetritet mai 1ntedu inteun singut volum la
1847 si retipritet cu multe adaose in trei tomuri 1851
1853; Fabule *i istorioare (1847); Spitalul Amorului
11850), interia ncastrei antorogie de.poezii de dragoste,
luate poporului dar si lui Bolintin.eanu, Alexandrescu
s. a. scriitori ai epocii; Nsdrayeinlile lui Nastratin.
Hogea (1853) luate direct din turceste, dar in care Pann

reuseste set dea victier, in atmosfera si mediul oriental

ated de bine cunoscut lui, legendarului Rica let turcesc,
creind dinteinsul o figurd populard si in litercrtura romeind; in sfetreit 0 seedtoare la tare( (1851-52), poate

opera cea mai originalet a lui Pann, cea mai deed,veirsit din lucrarile sale", dupei d-1 prof. N. Iorga, under

In cadrul povestei unui drumet ce poposeste. in sat la

sezertori, ni se infertiseazet viu si plercut un intreg material folklorist din cele mai pretioase. Aici mai ales Pann,

vesteste pe Creanget si se mate( inaintasul cercetettorilor folklorului nostru de mcd tetrziu.

In verrstet numai de 60 ani, la 1854, A. Pann revenind dintr'o ceilettorie in judetul Vedcect, cu ocazia tergului de la Berureni, se imbolnervi In drum de tifos
si muri la Bucuresti in. 2 Noembrie. A fost Inmorman-

tat in curtea bisericii Lucaci.

Ceremonia funebret, in ziva de 4 Noembrie 1854, ne
spune biograful seiu, fu de o nedescriset duiosie; ceici
la cap il pletngectu Zamfira si Catin.ca, cele cloud lemei legitime, la picioare Anica si fiica-sa Tinca, impreunet cu betiatu-i dnted, preotul Lazeir...", astfel se
adunaseret la cscipettedul mortului, cum se si cuvenea,
cede trele iubirile sale care-1 chinuiserd si 11 treidaserd
155

www.digibuc.ro

Inteatata fiind viu. Pe piatra mormantului i s'a sapat,

asa cum o ceruse, urmatorul epitaf compus In timpul
Ad s'a mutat cu jale
in cel mai din urma an,
cel-ce In agile sale
se subscrie Anton Pan.
Inceteaza
ce 4.3.escris merett sedea :
A.cuan

nopti intregi nu mai lucreaza

la lumina carti sa dea.
datowia

si talantul ingropand,
si-a facut calatoria
dand allot' in lume rand.

Viata lui Anton Pann, ImpraStiat pe atatea cdi dif erite, bogatti In peripetii adesea aventuroase si totusi purtnd belsug de rod spiritual, cu ritmul el paralel de carturar harnic si sarguitor ca o albind si de
vesel si neIntrecut tovaras de chiefuri si zaifet, cu
dubla-i melodie de cantece -Iumesti si de mu-zica biseri-

ceaset

rameme cea mai bun introducere pentru

Intelegerea un.ei opere tot crtat de felurit, de abundent si de original& Felurit, nu e alta set i se poat
compara In diversitate, mergand de la psaltichie la
cantecul de lume, de la poveste la satira, de la fabula
si snoava la proverb si moral
opera lui Pann a
pus astfel la dispozitia poporului o Intreaga biblioteca
In scopul, atins de dansul, de a da sfaturi si pilde In .
teo forma usoara si placut& de a moraliza si de a
mustra cu duhul glumei si dcrrul veseliei. Abundentd,
numal In bibliografia scrierilor lui
Pann de &fare
G. Dem. Teodorescu sunt trecute 72 de opere tiparite,
dintre care unele au avut In timpul vieii autorului
pallet la 5-6 editii.
Daca' mai adaogam si multe scrieri care n'au vazut
155

www.digibuc.ro

tiparul sau care stcru risipite prin calendare, cifra se

ridicel la aproape 100 de volume, ceirtulii sau brosuri,
dintie care, cam un sfert sunt lucreiri de muzicd si de
serviciu religios. Origiiial, aceastei operd e ceit se
poate
si aici e desigur taina rare( a crecrtiei lui
Anton Pann. Astzi ea ne apare unicel .si personalet
tocmai acele peirti unde autorul ei s'a multurnit sd
reisfreingei oglinda vie, sufletul vesnic noti,i specific
Intotdeauna al poporului. In capodoperele sale, care
sunt ale neamului nostru Intreg, dar mai ales in Povestea Vorbei" impletire medastrei de poveste si de
proverb, de pilaf qi de snoavei
Pann s'a priceput,
ca nimeni altul la noi, se( toarcei firul intelepciunii
orientale cu firul cuminteniei romemesti. Deqi.
lucrul
s'a dovedit de cerceteitori irefutabili
toatet opera lui

Pann Isi are raddcinile si tulpina si chiar mai intotdeauna ramurile si frunza in creatiile poporului nostru
sau a altor popoare (In special s'a servit de comoara
fare( fund a proverbelor, snoavelor si poveqtilor turcesti)ea a devenit nu numai adeinc romemeascd, dar
s'a identificat Inteatata cu persoana lui Pann inced
asistelm' la fenomenul unic de a vedea circulemd anoslim In popor, ca populare si ale noastre de acum, proverbe si povesti culese de ,,povestitorul vorbei" de pe
clepdrtate meleaguri, mdi toate reiseiritene.

Anton Pann mai are meritul de a fi creatorul unui

umor nou pentru epocei si specific poporului romdnesc
umor tot atelt de deosebit de umorul occidenital ai
unui Alecsandri In localizdrile teatrului sdu comic:
coana Chirita, etc... pe ceit e departe de nemiloasa st
adesea rerutelciousa satire"( de mai tetrziu a unui Cara-

giale. Ar fi interesantd In aceast privintei o comparatie !litre anume pot, esti ale lui ranr, si Kir lanulea"
de pildei, a cdrei actiune se petrece tocmai In acelaq
mediu fanarioto-oriental.
Anton Pann e mai aproape de Creanget

el a fost,
1-57

www.digibuc.ro

inainte de Nicel a lui Stefan a Petrii din Humulesti, un

el, de Creangei de mahala, cu port si ifos reisdritean.
Ca si omul nostru din Humulesti, Pann a fost hdreizit
cu darul povestirii frumoase si cu harul vorbei cu duh.
Pesi a scris in versuri, Anion Panm retmeme un mare
prozator. fiindcd e Inainte de toate un nelnirecut povestitor. Foarte slab si pedestru cernd Incearcei set fie
la demsul rima serveste doar ca ajutor mnemoEric
tehnic pentru o literaturei epicd, adicer de povestire
inveltater
care se vrea rdspanditer oral din orn In orn
usor pe de rost Anton Pann e inset neintrecut prin puterea lui plasticer de caracterizare. Later bundoaret, la
Intermplare, cum ne descrie el, Inteo satird, cemteireiul
nepriceput
De te face s casti gura si la dnsul sa. privesti
$i alte ori te adoarme, de rm-ti vine s
Aci II vezi cltind oapul ca rtoii unui alt,
Aci 'ntinde gt cocosul (pentru c si el e psalt).

Pentru a da o dovadei de arta lui Pann si de forid

la care poate ser ajunger spiritul sau In. ale descrierii
transformein.d cu mutt duh fructe 0 legume la curtecr

Nobilei Gutuie" a poamelor cretiase, lu simandicoase sau biete feipturi omenesti, care pdstreazd totusi
printeun umor superior, in haind si fiinier, caracterul
lor vegetal
toatd judecata Strugurelui" din Po-

vestea Vorbei ar trebui citatd. La fel s'ar cuveni s

reproducem in intregime povestea din aceeasi carte:
,,Pescarul si Sultanul" scrisa mai tocrter In dialog 0 care

ar putea fi jucater pe o scend chamaticel asa cum s'ar

i desigur Incercarea n'ar
putea reprezentd teatral
unele momente" de Caragiale.
da gres
Astfel prin geniul seru de povestitor, prin talentul sera

epic si chiar dramatic In desfersurarea istorisirilor

sale, prin inielepciunea lui serratei cu snoave hazlii i
158

www.digibuc.ro

prin glumele sale presdrate cu pilde adnci, vorbind

graiul poporului pi purtnd in piept suiletul colectiv al
depi in vial& s'a vrut numai psalt luminat pi
Anton Pann rdmetne una din marile
iipograf harnic
figuri ale literaturii romeme.

www.digibuc.ro

159

Un destin poetic :. D. Bolintineanu

Cand e vorba de priceperea operei unui scriitor,
putem intrebuinta dou metode, doud feluri de expunere. Putem studia poetul, In afard de timp i spatiu,
In afaril de epoca in care a trait, de tara unde s'a desvoltat; il vom considera atunci pentru el insuqi lard
a tine seama de mediul inconjurator, II vom studia
pentru ceeace a adus cugetarea lui nou In literaturii.
Intr'un cuvant, vom privi opera sa sub specie aeternitatis". Acest fel de a concepe critica unei gampri
breatoare nu pcate fi intrebuintata decat arm, cand se
prezinta In f ala noastra personalitatea puternica a
unui geniu creator. Dar ce rare sunt aceste personalitali, chiar In literaturile zamislite de veacuri 0 cu atat
mai mult in. tanarul vlastar al literarturii noastre. Sincer

vorbind, dintre poetii noqtri incetati din viata (caci e

totdeauna greu de apreciat, in lipsa de perspectiva suficienta, valoarea contemporanilor), nu vad decat pe
Eminescu capabil sa infrunte o astfel de cercetare
critic&

Am fi cu totul nedrepti Pala de memoria lui Bolinti-

neanu daca i-am privi opera din acest punct de vedere; caci daca poezia lui nu mai poate sa-qi mentina locul fata de lirica modern interesul ei, deqi de
alt ordin, ramane mare.
qi ne gandim la Bolintineanu care n'a puUn poet
tut s se ridice la intruparea tired de rara a creatiunii
www.digibuc.ro

geniale, desfidand spatiul i timpul; poate fi, ca repre-

zentant al unei epoci, al unui curent de gandire, al

unei desfasurari literare, un document omenesc de
!nand valoare pentru intelegerea sufletului generatiilor care ne-au precedat.
Bolintineanu e interesant si caracteristic din acest
punct de vedere in evolutia noastra literard. S facem,
deci. o sfortare de adaptare, sa retraim o clipd aldturi de poet in atmosfera romantic si patriotica a
generatiei de la 1848. Bolintineanu a fost un romcmdc

si un patriot si acest amestec se regaseste in opera,

ca si in viata lui. Putine soarte ornenesti au avut o
existenta mai sbuciumata; putem spune c Bolintineanu a cunoscut toat lumina dar si toat umbra care
poaie sa fie partasd unui suflet pe acest pamant.
Nscut pe la 1819, la Bolintinul din Vale, de unde si-a
luat i numele, dintr'o famine macedoneand, debut&
in literatura in 1842 la Curierul de Arube Sexe al lui
Eliade, cu Saimoasa poezie: ,0 fat tanara pe pertul
morlii", dupa La jeune captive" de A. Chnier. Poezia
11 facu celebru deodata si Il consacrd poetul tinerii
generatii care in 1848 trebuia s carmeasca tara spre
destine hotratoare. La Bucuresti, nu stdtu mult; in
1845 fu trimis de Asociatia Literara si cu sprijinul fratilor Golescu la Parispentru studii; dar firea prea fan-

tasca a poetului si poate si lipsa unei pregatiri culturale suficiente, if impiedicard sd urmeze acolo o invatatura regulatd. Totusi, Parisul fu de mare folos tandrului roman. Cunoscu de aproape literatura roman.ticilor francezi, care trebuiau sa-1 influenteze atat de
mult.

Dar un moment hotdrator se apropie: revolutia de

la 1848. Reintors in graba in Tara isi puse talentul generos in serviciul noilor credinti si impreuna cu Bedcescu, cu Bo iliac si alti patrioti, redcrctd Poporul Suveran,
Ion Pilaf

11

www.digibuc.ro

161

Dar cazand revolutia fu exilat. Il regasim pe rand

pribegind in Transilvania, la Paris i, In fine, In Turcia,
pc care o cutreera vizitand pe rand Palestina, Egiptul,
Siria si In special, Macedonia, de unde se mspira
pentru ciclul poeziilor sale botezate Macedonele. Dar
tarmurne minunate ale Bosforului, cu gradinile umbrite
de chiparosi coborernd In terase, pline de privighetori
si de murmurul marei, Constantinopolul, cu tot mirajul

lui oriental, cu toate Horne Bosforului", trebuiau sa

farmece mai mult de cat mice fantezia lui Bolintineanu.
Si Il vedem, intr'adevar, In capitala Turciei pan& la
anul 1859, cemd liber de a se intoarce in taret, intra in
politica si ajunge, sub Cuza: Ministru de Externe si de
Culte si Instructie Public&
Viata lui isi atinsese culmea. Poet crdorat de contim-

porani, versurile sale, mai ales, cele patriotice vibrau

in boate sufletele, devenisera aproape populare. Dax
Bolintineanu avea sa simla in curand cat de schimbettor e destinul omenesc.
Retras din viala politica dupa 1866, in.capabil sa
priceapa none tendinte literare grupate In jurul Convorbirilor dela Iasi, ne mai putand sa evolueze, isi
vazu in. vial& chiar, opera lui dare/ In Rituri i uitaitei de

noua generade, care se ridica spre alte idealuri literare. Bolnav, parasit de toti, in cea mcd cumplita
internat in urma staduintelor catorva amici, in
azilul Pantelimon, se stinse la 1872. Sicriul aceluia, care

pc vremuri fusese stapan decontestat al poeziei roinane, fu dus fara nici o pompa de putini prieteni numai la ultimul locas.
Sbuciumata si romantica i-a fost existenta; nu mat
putin romantic& e opera. Ca set putem s'o pricepem sa
Incercam sa patrundem amestecul de romantism francez, venit de peste hotare, cu suflarecr de pertriotism
irezita, In Principate si In Ardeal, In prima jumatate a
secolului trecut. Romantismul c devenit o vorba cad de
162

www.digibuc.ro

analiza
vager, Inced Merita o analiza mai precis&
care nu ne va face sit eeim din subiectul nostru, ci, din
contra, ne va ajuta sa araterm ccrracterele esentiale ale
poeziei lui Bolintineanu. Romcrntismul francez de la
inceputul veacului al XIX este o incercare de reaclie
violenta impotriva regulelor" abstracte ei omoratoare
ale oricerrui lirism a pseudo-clasicismului unui Boileau
ei a urmaeilor ferret vlaga a marelui secol.
S'a comparat des templul grec, in care desavareita
recea armonie a liniilor ar reprezenta cugetarea
clasica, cu catedrala gothic& minune de echilibru cutezettor, a carei obside mistice ar Impeica simtirea romantic& In orice caz, Romcmtismul rameme exagerare pasionala, sentimentala, fat& de recea i impasibila ratiune clasicei. De- aci, rezultet caracterele unei

asemeni poezii prin urmare ei diferitele ipostase ale

lirismului lui Bolintineanu.

Am facut aceasta enumerare a caracterelor poeziei

romantice fiindcet le regersim toate In opera lui Bolintineanu. Bolintineanu a scris foarte mult, ei In tocrte
genurile. Ne-a lasat, afara de volume de calatorii prin
Orient ei Macedonia, afara de cloud romane Manoil
Elena i numeroas piese istorice, azi, pe drept, cu totul uitate, o opera poetica considerabila, coprinzemd

de la marea epopee Tralanida care contine inteun

haos, versuri de o rarer frumusete, panel la poeziile
de dragoste i patriotice, care sunt cele mai reueite.
Ca orice bun romantic, poetul nostru, ca ser scape
de realitatea care-1 incatueeaza, cauta sa se libereze
de vremea sa ei de locul unde traeete. De aci, cloud
prime carcrctere ale poeziei lui Bolintineanu, in parti-cular
reprezentarea unor taramuri departate ei poetice tocmai prin acectsta ei a epocilor dispetrute, care
prin caracterul lor legendar sunt pal Ingaduitoare
fantaziei. Primul din aceste caractere se manifesta In
Florile Bosforului, mai ales, ei in Macedonele scrise
www.digibuc.ro

163

Bosiorului
pe cand se afla la Constantinopol.
sunt un sir de poezii de dragoste, de o dragoste mai
mult trupeasc, in Incantertorul decor crl unei naturi

minun ate Impodobitei cu tot orientalismul misterios de

care era capabil un romantic ca Bolintineanu. Pe rand,
Bolintineanu ne Infeitiseazd intrigile din Serai, nenorocita viat a cademelor frumoase, amorurile lor, descoperite si pedepsite cu cele mai grozave morti. Arno-.

rul si gelozia formeazer fondul tuturor acestor poezii

scfise Inteo limber foarte armonioas. Meritul lor cel
mare e -de a avea (pe lanaer un abuz de diminutive si
de vorbe strefine) o bogeitie uimitoare de ritmuri si rime.
Aceleasi caliterti si defecte se regersesc din belsug In

Macedonele care ne descriu, Inteun cadru idilic, victta

perstorilor si.petstoritelor de pe valea Vardarului.
Un alt refugiu, II gaseste Bolintineanu in vremurile
apuse ale trecutului nostru In care cautd sei uite, prin
evocarea eroismului streimosilor, nenorocirea patriei

sale. Ar fi foarte interesant de fcut un studiu cum

diferitele generatii au Inteles reprezentarea trecutului.
Simtul istoric a lipsit aproape cu totul romanticilor.
Bolintineanu nu evocei trecutul ca s ni-1 descrie cum
era, ca set ne facet un tablou cu lumina si umbrele lui,
ci ni-1 arat idealizat si ca o pilaf de urmat.
Legendele istorice sunt poezii narative cu un insem-

nat element liric, In felul baladelor germane ale lui

Uhland. Diferite subiecte istorice, luate din cronicari,
sunt desvoltate In vederea tocmcd a acestei educatiuni
nationale.
. Sd vedem cum pricepe Bolintineanu repiezentarea
unui fapt relatat de crohicar si cum o intelege un poet
modern, Eminescu de pildd.
Pe cemd cronicarul.
In simplttatea lui de orn cu minte rhultet, dar cu carte
putind, nu inflorestp ,evenimentele ci le Insird, fapt cu
fapt, In graiul lui arhaic, care geiseste adesea termenul suprinzeitor de propriu si de Balinti-sugestiv
164

www.digibuc.ro

neanu nu se multumeste cu o descriere, el, duper o

scurtei 1nfeitisare a personajiilor, ne di un discurs sau
douet, urmate de o pildet sau de un imbold patriotic.
Poeziile lui nu ne infettiseazei oamenii (MITI sunt, ci
mult metriti, vetzuti prth. prizma patriotismului exaltat.
Nu Mircea, nu stefan Velar, nu Mihai Viteazul, cum
au fost, ci prototipul lor eroic dau Baladelor acel
zaracter atett,de per sonal.

Un alt poet romantic si el panel la oarecare punct,

dar prea artist ca set nu \radii inset cei morala, fie ea chiar

puset In serviciul unui sentiment skint ca patriotismul,

omora arta si ne da poezia cu tendinter, Eminescu, in
Satira III, rie reprezintet si el trecutul nostril si figura
bearemului Mircea
dar ce diferit procedeazett Maretia lui Mircea, din Satika III, reese tocmai din modul
mai simplu si arhaic cum e infettisat fate( de metretia
lu.i Baiazid. Nu avem aici procedeul de marire si de

eroizare al lui Bolintineanu pentru conationali si de

micsorare a vreismasilor. Un alt caracter al romantismului care se getseste in poezia lui Bolintineanu este
nevoia de supranatural, nevoie fireasca intr'o poezie
in care e intuitia sentimentelor a luat locul ratiunii gem-

dirii. Tot macabrul romantic, cu cortsgiul lui de vieljitoare, de idle. de demdni, de suflete si schelete esite
din rnorminte la ora spectralet a miezului de noapte, It
Intednim In Basmele lui Bolintineanu. Aci poeiul der'
curs liber fcrntaziei sale, nemai teirmurind-o, nici aparent, de realitatea istoricer.
Dintre ele, Mihnea ,qI Baba e cea mai caracteristicet.
Cu o putere de evocare rarer si intr'un ritm a cetrui
dese schimbeiri urmeazet Insusi pulsul sufletesc al eroului si tropotul neinfremat, galopul -fulgerettor crl calului lui Mihnea urmetrit de strigoi, poetul ne cea mai

puternicei creatie, singura poate care va retmeme intotdeauna ca un model de betrbeiteascet intruchipare a
limbii romeme. Ferret voe, urmemd versurile acastea seewww.digibuc.ro

16,'S

tarete, puternice si avantate, imi vine In minte poezia

moderna a simbolistului francez Francis Vie 16-Griffin:-

La Chevauche d'Yeldis".
Am vazut pe scurt diferitele faze ale talentului lui
Bolintineanu. Aceasta poezie, atat de gustata pe vremuri In cat primele fricercari ale lui -Alecsandrt qi Eminescu nu stint decat imitatii dupa Bolntineanu, a cazut
astazi inteo uitare care nu face decat sa se adanceased In banalitatea scoalelor primare.' Uitare nedreapta, Inset, cad daca Bolintineanu, prin. abuzul daunator al diminutivelor si al unor neologisme foarte la
mode( pe atunci, poate fi criticat, nu putem sa-i con.testam ca a imbogatit versul romemesc atat de sarac
inaintea lui. Nimeni, afara de Cosbuc, n'a stiut set manuiasca cu mai mullet dibacie artistica strofa noastra

lirica. Intr'o epoca In care se scriau atatea versurt

incorecte, versul lui Bolintineanu adesea e surprinza,
tor de magistral. Meritul cel mare al lui Bolintineanu
a fost in afara de poezie. Inainte de a fi un mare poet,
ramane un mare Roman; si daca valoarea estetica a
poeziei sale e discutabila, valoarect national& si pathotica a Legendelor istodce va imbogati multa vieme
Inca sufletul romanesc.
Ridicat In slava, adulat chintz ca poet, de entuziasmul exagerat al contemporanilor fermecati de fluiditatea, usurinta muzicalitcdea versului sau, Bolintineanu
printeun fenomen. de pendulare, cunoscut in
istoria literara de pretutindenis'a pomenit la sfarsitul
vietii, dar mai ales dupa mocate i pawl In zilele
noastre, nu numai parasit, dar atacat pana la nedreptate de o critica pornita in deosebi sa arate partea
negativa : lipsa de imaginatie In reluarea motivelor,
dulcegariile de limb& abuzul de diminutive, catificialul decorului poetic, si in special Wind declamator
166

www.digibuc.ro

lipsa de adncire a sentimentului cntat. Privita in

perspectiva literard de astzi, nu mai putem da operei
lui Bolintineanu importanta pe care i-o atribuiau contemporanii sed, dar nu mai putin ar fi o greeald s ne
orbim voit i sd nu recunoastem ceeace rdmne luminos ei trainic din ea. Pe lngd attea scdderi inerente
epocei ei unui romantism de formuld ei de import leitin, Bolintineanu a adus poeziei romne mijloace de
exprimare necunoscute pnd la dnsul, ritrnuri noui
pldcute urechii, cnd gingaee ei feminin de suave,
&Ind, mai rar, e drept, de o reald brbCilie cu accente
puternice ei grave. S nu uitdm cd la ecoala lui, mai
mult deceit la a lui Alecsandri, ei-a forma) ucenicia
poetica teindrul Eminescu atunci cnd scria In ritm
stil bolintinian lilted le sale versuri: 0 ceileuire in zori.
Junii corupti i celelalte publicate In Familia". sa nu
nitam cd Inraurirea sa asupra epocii a fost imens,
cd toti literauii romni ai vremii Intrebuintau, conetient
sau nu, versul pe care el 11 popularizase. Dacd odatd

cu aparitia Junimii" dela Iaei poezia, pe care o reprezenta Bolintineanu, s'a demodat, s'a perimat carecum, fella de stilul ei de ritmul eminescian, hotdreti
superior
tot astfel, pe vremuri, poezia bolintiniand
Inlocuise ei ea versul pedestru i 4reoiu al unui Conachi sau chiar al unui Iancu Vacdrescu. In lupta
pentru existenta literard a unei limbi, fiecare creator
de expresie noud poeticd apare In acelae timp i ca
novator fald de eablonul antic al inaintaeilor pe care
11 Indeparteazd, dar ei ca Invechit In ochii urmaeilor
ce vin In numele altei formule literare mai evoluate.
De aceea criticul prudent nu poate s nu insemne
importanta unei poezii a cdrei influentd se resimte
pnet ei In opera, atilt de modernd In multe privinti,
a lui Al. Macedonski sau chiar In versurile lui G.
Coebuc, ce cteodatd pared au Invettat ceva, in pr1vinta ritmului ei strofei dela Mull citata San-Marina a
www.digibuc.ro

167

bardului din Bolintin. Perna ei in poezia, de esentei citt

de diferit, a lui P. Cerna au peitruns formule boliniiniene; cite= drept pilcl bunecoarer interile versuri din
Poporul. In fine, faimosul Blestem din Mihnea

Baba" ne anunt Blestemele lui T. Arghezi. 0 poezie

cu astfel de rezonante nu e perimatei
ea ei-a hideplinit menirea din plin.

Din opera atert de bogatd, de variat ei de inegald

a lui Bolintineanu, dacei punem de o parte Povesthile
de addtorie, pretioase ei azi pentru cunoaeterea privelletelor, popoarelor i obiceiurilor din Peninsula Balcanied d Orientul mediteranecrn de atunci, ceeace se
desprinde mai pregnant din poezia sa, ceeace
cu
toate sceiderile amintite mai sus
reimeme totuei In
patrimoniul literar al natiunei, sunt Legendele istorice.
Ele condensedzer peinet la sublim, dar i pelnei la absurd celteodat, toate calitettile ei toate defectele
poeziei lui Bolintineanu.
A devenit un loc comun de ironii ieftine de a cital
trunchiat cutare pasaj, care astfel izolat, prin ciudtenia situatiel el anacronismul expresiei, poate ueor

produce un efect ridicol, contrar celui propus de

autor. Dar nu e mai putin adevrat cei aceste mici
poeme, bectute in metal nobil, ne apar ca_niete medalii
antics., peistrelnd, gravate pe ele cu linille cele mai
pure, profilul eroic ei faptele mari ale trecutului nostru.
Ele ne dau astf el mrturie ei invertermnt despre strvechile virtuti ale neamului romnesc. Ele indeamnet

iar pe nepoti sec se inalte la slava strmoeilor. Sentimentul ce le anim e romantic, dar versul lapidar e
clasic. Sun& sententios i strns ea o inscriptie roman& Suner proverbial ei profetic. Are pe alocurea o
concentrare, o simplitate, o seninertate, o naivitate surprinzeitoare ei, nu ne sfiim s spunem, homericer:
168

www.digibuc.ro

Intio sea 'ntinsa, printre capitani

Sta pe tronu-i Mircea incarcat de ani.
Astfel printre trestii tinere, 'nverzite,
1.1n stejar intinde brrate vestejite.

Astfel dupa dealuri verzi si numai flori,

Sta batranul munte albit de ninsori.

Sau adest peisagiu de noapte linistita, care dela inceput deschide un cadru de vis nesleasit dramei ornenesti alaturate:
Ca un fluviu d'aur, splendida lumina
Peste patru taberi varsa luna

Acestor versuri statice, Bolintineanu stie sa le opuna

pline de dinamism, ca acelea din Mihnea si
Baba (din care merit sa fie citata partea VIII : Fuga
nalucitoare in noapte, pentru uluitorul ei ritm i dramatica sa incordare, cu toate ca pfoemul face parte din
ciclul Basmelor"). Sau ca descrierea luptei din partea
a treict din Codrull Cosminului, cu versul sent rupt, sfTarnat, colturos, precipitat, ca insesi stemcile ce se pra-busesc de pe culmi peste Folonii din val. Scnt ca In e-

vocarea urmatoare, din, puternica balada Preda Buzescu, a incetereaei lui Freda cu Hanul Tatarilor:
Ei se bat la raza stelei cei de foc :
Flacarile-i albe pe-a lor zale joc.
Ei se bat in spade
$i se iau in brate

spadele se frang ;
se smucesc, se strang...

Desigur imaginatia lui Bolintineanu nu e mereu la

aceiasi in1ime, curn nu e nici puterea de reinoire a
subiectelor alese. Toate legendele se pot reduce la
3-4 prototipuri, pe care poetul le repeta necontenit
cu dproctpe aceleasi expresii. Muma lui Stefan cel
Mare si Daniil Sihastru, de pilda, sunt aproape doua
www.digibuc.ro

169

variante ale unei aceiasi inspiratii si, panel la un punct,

Rossandra e o a treia. Amatorul, curios de comparatii
incerce iscusinta
edificatoare, va putea singur
i
ducand
la
capt
acest joc literar.
complectndu-ne
Interesant e s vedem si cum Bolintineanu e explocttat isvoarele Legendelor sale, imprumutate istoriei nationale, mcri toate dela cronicari. In special Neculce a
fost pus la contributie si din toat opera sa, ..0 seam
'de cuvinte" a slujit In deosebi. later cum ne povesteste
cronicarul moldovan, simplu i frumos. subiectul din.
Muma lui Stefan cel Mare:

tefan \Todd cel bun, btndu-1 Turcil la Rsboieni.

au mers st intre in cetatea Neamtului l fiind niumd-sa

in cetate, nu l-au lsat set intre si i-au zi ca -pasdrea

in cuibul sau piere. Ce s se clucei In sus, s strang
oaste, cet isbnda va fi a lui; si asa, pre cuvntul
meine-sa, s'au dus in sus si au straits caste".
Pe canavaua aceasta, impresionant In batrneasca
ei concisie, se leager firul romantic, actiunea dramatica, aforismele patriotice, aproape latine in rigiditatect
intransigentei lor morale, dar i exagerarea cain factice a intregei desfsurri a baladei poetului, prea cunoscut ca siti mai citam, spre comparatie, sfrsitul. Astazi, straniu, versurile lui Bolintineanu, dcrtorit mai ales
declamatiilor epocei i limbajului prea conventional,
sunt mai departe de sensibilitatea noastr modern, mai receptiva, in schimb. fata de graiul asezat i stettos, dar si plin de vlager in strnsa lui urzeald poporand, a cronicarului de demult.
Alta latur a Legendelor istorice despre care ni se
pare cift nu s'a insistat destul, e felul cum ne apar In
ele personagiile feminine. Printr'o curioasd inversare
a rolurilor firesti, Bolntineanu ne arat acolo cu pre-

cadere femei, dar mai ales fecioare (vezi: Fata dela

170

www.digibuc.ro

Cozia, Han War, Maria Putoianca, Fecioara dela, Prut

si
inzestrate cu. un-caracter otelit, cu o vointd
un curaj viril, care le fac s incing&
brace haina dle zale qi coiful ressboinicului, ludnd parte
efectives i sdngeroases la lupte
pe cdnd excii, ade-

sea efeminati qi cu cupa benchetuirii in =Ind, sau

descurajati qi fugari, au nevoie de Imbeirbeltarea gi

tacks acestor voinice ca sd-si revind In fire qi sd biruiascei pe dumani. Aceastei conceptie a femeii-erou,
a fecioarei-voinic
cu suflet seilbatec i brbettesc,
dar cu o infestiqare fizic turbureitor de plespeinclet
introduses de Bolintineanu In poezia romernel, a getsit
imitatori la Alecsandri (in Dan, capitan de pia& tovarequl lui Ursan: Fulga voinicul ce poartd busuioc")
la B. P. HaOeu (Magda lui Arbure). Bonntineanu
aici rmetne un precursor.
Astfel figura literard a lui D. Bolintineanu se relief eazd deplin cu infaptuirea poeziei din Legendele istorice, Infeitiqemdu-le In lumina curates, generatoare qi
astzi de cele mai nobile sentimente, dar i cu umbre-

le inerente epocei lor qi inspiratiei atert de inegal a

unui autor, cu prea mare facilitate ca sit nu resmeind
cdteodates superficial, dar al cetrul suflet a vibrat cu
trecutul i slava neamului nostru intreg.

www.digibuc.ro

171

Vasile Alecsandri: Poet al piimntului

si sufletului romanesc
Cincizeci de cmi s'au aqternut pe mormntul lui Vadar poezia lui, mai ales cea din
sile Alecsandri
Pasteluri,. a.ramas Inca temret ca In prima zi, i pilda
vietii sale litera.re ramane actucrld qi pentru generalia

de azi. Care e taina acestei surprinzatoare vitalitati a

unei opere care, privit din punct de vedere al literaturii romeme, se qi pierde parcel In vremurile legendare i eroice ale Inceputurilor sale ?
-Mina rard a poeziei lui Alecsandri rezida dup noi
in marea ei simplicitate, In armoniosul ei echilibru.
sufletesc, In forma ei autentic romaneasca, am spune
aproape popular& Am mai adaoga la aceste caracterizri fundamentale douil caractere care o individualizeaz : distinctia qi obiectivitatea poetului rustic, duqman al abstractiilor, strain de patimile orasului, dar
care, legandu-i viata i inspilatia de ritmul etern. al
an otimpului, nu pierde din vedere constelatiile cerului,.
dar nici gaza cea mai mica. Definind poezia lui Alecsandri
ne gandim mai ales la partea ei nemuritoare, la Pasteluri
fr s vrern citm Ins4i Insuqirile poeziei virgiliene.
Sunt Inteadevar, Intre Alecsandri i Virgiliu asemiinari care nu provin. dintr'o influenta de carti citite scur
de texte migalos cercetate, ci dintr'o realitate mult mat
17 2

www.digibuc.ro

ademcd. $i Latinul si Romemul si-au hrnit versul pe

aceleasi petsuni i l-cru addpat la aceleasi izvoars. Natura rustica, peisagiul cdmpenesc, crugul anotimpuri,lor, legendele strdvechi, muncile ceimpului
iced teme
comune, la care, dacd adelogeim si temperamentul atett
de mediteranean al omului dela IvIircesti, fatal trebuiau
se( produce"( o poezie inrudit.
Da, Alecsandri e poetul nostru clasic prin excelentd.

Zadarnic, influentat de moda epocii literare sau de

ascendentul pe care romantismul francez si in special Victor Hugo if pstrau atunci in tara noastrd,
Alecsandri a Incercat in ateitea Legende s adapteze
romantinzeindu-le, temele, procedeele, pand i imaginile din Legende des Sicles", N'a reusit ceici aceast& poezie romanticd era contrarie adevaratei sale firl
si n'a putut da deceit flori fortate de sere( care n'au

supravietuit modei ce le creiase. Nu vreau sd spun

cet cititoiul de azi nu va getsi i in Legende bucelli de
admirat,
dar sunt tocmai acelea,
ca Ghioaga
lui Briar" de pildei
care, prin caracterul Ior neaos,
aproape sdlbatec, se apropie mai mult de folklorul
si de traditille noastre primitive. Acest caracter cu
deseivetrsire clasic face mrirea dar si greutatea de

intelegere a lui Alecsandri.

Aceasta afirmatie va pdrea multora paradoxald,
vor obiecta unii
Alecaproape ridicold. Cum?
sandri, limpedele Alecsandri, ale cdrui versuri transparent de usoare, din clasele primare ne-am obicinuit
sel le culegem proaspete pe buze de copii, Alecsandri,
acel rege al poeziei, vecinic temr i ferice", cum l-a
greu de inteles?
numit Eminescu, facilul Alecsandri
poate chiar autor dificil? Iota o glumei nedemnd de seriozitatea unei comemordri.
Iar altii vor spune cu aparentd dreptate: Am fi trite-

les set ni se vorbeascet de dificultatea unui poet prodar dififund, cugettor

ca Eminescu, de pild
www.digibuc.ro

173

cultatea lui Alecsandri, fate( un lucru care Inteadevdr

nu-1 intelegem.

Si totusi, acest lucru e adegarat

pentru generaVile de azi, cel putin. Mai mult; Indrdznesc sa afirm cd

fald de starea de receptivitate sufleteascd speciald si
de dezechilibrui sentimental al publicului postbelic,

poezia lui Eminescu, geniald, dar cu adnci surpeai

de umbre, cu goluri de liniste alaturi de infinite rezoatt de subiectivd, dinamica, de un superior
nante
dezechilibru creator de armonii noui, verbale i sufletesti
e mai lesne pCitrunsd, e mai usor primitd, mai
facild dect armonia senind, obiectivd i static& a ver-

sului lui Alecscmdri, de a cdrui aparenta Pmpezime

generatiile de azi se lovesc ca de un zid de cristal.
Acolo unde crezi cd nu e nimic
acolo Incepe, totul.
Si suprema artd la Alecsandri e ceeace e sborul la
e firesc ca papdsdri. Ti se pare un lucru de nimic
sdrea aceasta, ce sboard atett de lin cu aripi abia f (11Mite, s pluteascd pe cer. Si totusi ca sa cijungd la atare minuni, omul a trebuit, eu ce trudd, s ndsco.
ceascd aeroplanul greoi.
Simplicitatea clasicd a lui Alecsandri
iatd dificultatea lui.
Omul trist cade pe gnduri si s'apropie de fOse....

cettel subtilitate de geinduri, ce

melancolie de sentimente, cede amintiri din propria ta viatel si din viata

altora nu-ti chiamd In minte acest vers mai evocator,
mai turburdtor ca un roman Intreg. Sau sub aparenta
sa naivitate :
Ziva ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iard

iiu Inchide oare versul, cu lntreita lui reietine, toate

iernile de la noi si fuga nesfarsitd a timpului In care

Rad vrere te simti c pieri si tu?

Poezie usoard
o astfel de poezie? poezie pentiu
174

www.digibuc.ro

copii sau pentru banci de peoala?... Dup noi, poezia

lui Alecsandri e prin definilie o poezie care trebue
decantata incet, Intr'un suflet bogat de experienta indoit a visului pi a vietii. Poezie grea pi poezie
mare artist, dar poezie nscuta, nu facuta
poezre
care a crescut natural ca o floare de camp. Poet clasic,
poet al naturii. Si alti poeti au cantat natura, dar In.
Pasteluri" marele merit al lui Alecsanchi pi in acelap
timp puteinica lui originalitate, consta In izolarea naturii in esenta ei purer, pe care
ca un alchimist is tet
o desparte de toctte elementele straine ce o inabuToata cartea
de fapt alcatuita din cele 30 de
pasteluri dela inceput
nu este decat un singur
poem: al naturii pi al omului dela tar& care traepte In
preajma ei. Poeziile In geometrica lor echilibrare, urmand ritmul ceresc al anotimpurilor, se leagana ca o
salba de pret de pieptul pamantului nostril.
Suprema lor obiectivitate permite sufletului sa alunece pe apa liniptita a contemplarii Mad s'o turbure pi
fara s'o Intunece, apa cum privirea poetului luneca
odinioard pe luciul Siietului din lunca dela Mircepti.
Dar surprinzatoarea putere de a concretiza ceeace
vede In linii de o puritate, in stil, aproape japoneza,
permite poetului sa nu 'se piarza niciodat In vag,
fie o comparatie deliniacest abstract al poeziei
tivz:
Raul luciu se'nconvoaie sub copad ca un balaur
Ce in raza diminetii II-Lisa solzii lui de aur...

fie o simpler' observatie, dar atat de) adecuata ca te

pironeste parcel in loc:
Cnd salbatecele rate se abat din sboral lor
13Atnd apa'fitunecat a. de un nour trecUcz...

te 'aduce intotdeauna la o realitate nebnuit j nsimtita dealt de un orn care a trait mult la tam, a cuwww.digibuc.ro

17 5

noscut si a iubit sedbeiticiunile peimemtului, plantele

si apele lui,
Aceastei cunoastere in amnunt a vietii dela -lard, a
vietii moldovenesti de pe Siret, d un farmec de rusticitate autentica, un aspect adesea aproape tehnic
acestei poezii care pe alocurea (in pastelurile: Plugu,
rile, Secerisul, Cositul) amintesc cele mai bune pagini
ale Georgiceloa lui Virgiliu..
S citeim, nu nurnai pentru frumusetea ei,
si pentru felul minunat de exact
si totusi poetic
cum
e descrisd operatia cositului
o singurd strofet de o
simplicitate dar si de o metrelie antica:

It

ca cosasii veseli, se pun rand. Sub a lor coasa

Campul ras ramane verde ca o apa luminoasa.
Uni brazdele rastoarna, in capiti, altii le-aduna,
Le clatlesc apol in stoguri i cu stuh le incununa.

Redi1ind-o nu stii ce ser admiri mai mult: splendida

imagi odihnitoare din versul di doilea, controlatet de
oricine a yetzut un camp proasped cosit, Inca umed de
roud In rdsrit de soare
sau miscarea constructivd
si ritmica in desfsurarea muncii cosasilor din cele.
lalte trei?
Hoteireit lucru, Alecsandri a fost unul din cei mai
mari artisti pe cari i-a avut limba romemd. Instinctul
sent sigar si un gust rar in memuirea si intrebuintarea
cuvintelor, 11 fac creatorul graiului nostru poetic. Dacei
sintezele verbale ale lui Eminescu, genialele si turburettoarele lui asociatii de sunete si de gnd, au depdsit versul lui Alecsandri, ar fi nedrept set uitelm cd
poetul Mioritei" feiurise minunatul instrument verbal
al Pastelurilor, Cc:aid autorul Luceafetrului" de Mai trziu isi cauta trice( expresia poetica in vocabularul perimat al lui Bolintineanu. Daca Alecsandri a reusit set
ne dea un vers autentic romemesc, acolo unde toti inaintasii si contemporanii lui deiduserei gres
poate nu176

www.digibuc.ro

mai cu exceptia lui Eliade, in Sburettorul". si c lui

Grig. Alexandrescu, in Umbra lui Mircea la Cozia" acest fenomen se datoreste faptului c Alecsandri
petrsind modele strine neo-grecesti, frantuzesti sau
italienesti
care la Vemresti, la Asaki, la Eliade,
delduserei, cu toatel calitatea autorilor,
fiasco
isi adelpase arta poeticet In apele Inviarettoare ale poeziei populare.
Vasile Alecsandri, dac n'a creat, a desrobit poezia
noastr popularelt, cea mai de pret comoard a sufletului national. i n'a smuls-o numai din intunericul satelor, in care zercea umilit si necunoscut, dar prin
nemuritoarea sa culegere de Poezii Populare ale Romemilor", adunate si intocmite de Vasile Alecsandri",
a ridicat-o la --locul de mare cinste ce i se cuvenea la
nol in tard si prin traducerile contemporane in frantu-zeste, nemteste si englezeste, putem, cu drept, spune
cet a valorificat-o in intreagcr constiint europeaner.
Miorita", In varianta Alecsandri, reimne cu
ceafeaul", lui Eminescu cea mai lard nestemater a poeziei romeme din toate limpurile.
Poet clasic, poet al permemtului si al datiner rom.nesti, desrobitor al poeziei populare
Alecsandri In-

seammi si mai mult peirtru noi: el e fondatorul traditionalismului in literatura noastra. Pi Ida lui, pilda unei
vieti armonioase inchinate frumosului etern asa cum
se desluseste pe bucata de pennant ce a hdrzit-o
Dumnezeu neamului, care i-a fost atat de drag
seninettatea eticei a unei arte superioare, druit toatet,
fare"( sovinism stramt, pe altarul streimosesc
poate
ser fie si In zilele noastre un puternic imbold de viat
superioaret pentru generatiile de azi, pulverizate suileteste In cmarhia unor curente strerine firii noastre
ade,eirate.
Cerci, s im uiterm : un poet e cu cited mai mare
Ion Pillat

177

12

www.digibuc.ro

cu celt reuseste sei se identifice cu neamul de care

apartine si ale &bid aspiratii le Intrupeazd prin opera sa.
Am vorbit despie Alecsandri pa poet al ptimantului
romemesc, vom celuta acum se1-1 privim ca exponent
reprezentativ al sufletului national.
In viata unui'popor sunt evenimerite menite, oricaie
ar putea fi destinele sale viitoare, sa reimand 1ntotdeauna pe Intdiul plan al istoriei. Un astfel de eveniment epocal pentru neamul romemesc fiindca e In le-

geitur directa cu Insi existenta sa, a fost Unirea

tuturor Romnilor 1ntr'o singur lard, unire care a Inceput cu Unirea Principatelor si s'a deseivrsit cu marea Unire pe care generatia noastr a avut fericirea
sei o treliasca la sfeirsitul relzboiului mondial.
De aceea, figurile proeminente ale marilor persona-

lit[i care au stiut, la un moment dat, s se identifice

au aspiratille adeinci ale Neamului si sel le dea o Intrupare definitiv In jurul metretului simbol al Unirii
sunt chemate sei ocupe un loc cu desavrsire luminos
In pantheonul nostru national. Printre ele, figura lui
Vasile Alecsandri, a bardului dela Mircesti" capettei
in ochii nostri un relief deosebit si o nobleta In ascensiune directei cu anii caie trec, cad ea reprezinter

In aceastei galerie glorioasei tocmai aportul cel mai

curat al sufletului romemesc in lupt lui pentru intregire, aportul poeziei ca ideal creator de Incite valori nalionale.
La 1nceput a fost cuvemtul", gr.:1We Scriptura cu.
dreptate si cu tot ateit temei 1ndrznim s spunem c
Mainte si concomitent cu fapta care a deiremat hotauneasca apoi Intr. o
rele nedrepte dintre frati, ca
constiintei qi inteo lard mai mare si mai frumoas, a
fost poezia prevestitoare de vremuii noi. De la vis si
credinter la hoteirire i faptei, lanjul se leagel veriga de
verigel; rolul poetului nu e mai mic aici ca rolul
178

www.digibuc.ro

de stat sau ca al ostasului

dimpotriv ei apare

inobilat tocmai fiindcd duce lupta din veaduhul

nos al idealului pur.
Sub acest aspect vom privi pe Alecsandri ca simbol
poetic al unei intregi aeneratii ridicate in credinta
Unirii Romani lor de pretutindeni. fari i-a fost dat acest
privilegiu unic s prezinte pane( la rnoartea lui prin
cemtec si vers Intfun singur glas inspirat si cfar netmuintele adanci i clocotitoare, dar adesea contradictorii si confuze, ale unuf popor Intreg. Poporul roman,
cazut In robie, umilit In fiinfa lui etnicei de norocul
istoric aL altor neamuri ceirora vitregia vremurilor If
deiduse ca scut de aperrare, nu-si pierduse Inset nici
constiinta obscure( a streducitei lui obeasii, nid neidejdea profundec intr'o soartei viitoare mai bun& Toate(
poezia lui Alecsandri- dela Doine" i pane( la Legende" i Ostasii nostri" (ca i teatrul &du de altminteri), n'a fost dead o lentei pregedire sufleteascd
o adeveiratel scoald
prin care poetul s'a streiduit
mai lilted set redea sufletului nationaldestins si slbit
de cotropirea dusmand si de admiratia exclusive( a cuiturd stredne
Increderea In sine, vlaga si incordarea
necesard marilor infelptuiri ce erau s vind: Revolutia
dela 48, Unirea Principatelor, Remboiul pentru Independenta si Proclamarea Begatului, tot atdtea trepte
Indltate pen.tru fclurirea marei Uniri de mai teaziu.
Dace( unirea sufleteascet a tuturor Romemilor n'ar fi

existat de mult tinfp realizatel In versul poetilor si In

credinta viseitorilor
precurn trek( obscur dar addnc
In folklorul si constiinta populard
desigur c nici
cealalt Unire n'ar fi lost posibild celci i-ar fi lipsit
acea temelie sufleteascei feud de care si muntii de
piatrei se surpet in nimic.
Pane( la un punct putem vorbim de Unite ca de un
fapt poetic
in sensul de un fapt creat de poezie
In spetei cre.at de poezia lui Vasile Alecsandri. Alma
179

www.digibuc.ro

poate de Pasteluri" scrise, in. parte, sub inraurirea es-

tetica a junimii" dar In care poetul, proslavind un

petec de mosie si lunca dela Mircesti, Inca ne invala
sa iubim parnantul tarii intregi, tOata poezia lui Alecsandri e un apel la patriotismul cel mai cald fie ca

reda sufletului romanesc vlaga stramoseasca pierduta, prin barbatia i vigoarea sentimentului din
Doine", care exprima energia nationala, mai ales, in
doinele haiducesti sau ostasesfi
fie c, mai tarziu,
in. Legende" aduce In fata cititcrului marile pilde ale
unui trecut istoric sau legendar, fie ca in Ostasil no-tri" preamareste eroismul ostasului roman contempo-

ran, curcan" sau calaras, din luptele dela Plevna.

Prin ridicarea prestigiului national si slavirea eroismului stramosesc, Alecsandri, In poezia sa, pregateste
indirect dar foarte eficace Unirea. Dar pentru acest
ideal trebuia sa intervie si personal ca unul din principalii actori in desfasurarea evenimentelor, pe hang&
partea nemillocita a poeziei sale de atunci.
Chiar din 1840 Alecsandri, dupa o calatorie prin Italia care-1 intari In admiratia lui pentru cuItura latina,
reintors la Iasi dela Paris
unde 10 luase bacalaureatul i facuse temeinice studii literare
se hotarl
la o actiune de unire a tuturor romanilor pe taramul
literar. Alaturi de Costache Negruzzi si de Mihail
galniceanu, publica Dacia Iiterarei al cc:1mi titlu singu-

rul e cel mai elocvent program. In. Introductie" ni se

spune si mai deslusit: Asa dar foaia noastra va fi

un repertoriu general al literaturii romanesti, in carele
ca inteo oglinda, se vor vedea scriitori Moldoveni,
Ivlunteni, Ardeleni, Banateni, Bucovineni, fieste carele
cu ideile sale, cu limba sa, cd chipul sau". $i mai pparte se adauga textual : Literatura are -trebuinta de

unire, iar nu de desbinare, cat pentru noi dar, vom

cauta set nu dam cea mai mica pricina, din care s'ar
putea isca o urata i neplacuta neunire. In sfarsit, teigj
www.digibuc.ro

lul nostru este realizarea dorintei, ca Romnii ser aiba

o limber si o literatura comund pentru toti". Cuvinte

care, duper aproape un veac, mai pastreazer un rost

adnc si sunt Inca actuate. Introducerea e drept e isceilita de Kogeriniceanu, dar ea reprezinter fidel

trei reclactori si noi inclinam a crede ca ea oglindea mai ales prograinul poetic al lui Alecsandri
care s'a adresat atert in. culegerea de Poezii Populare
(adunate de pe intreg cuprinsul Romaniei) ca si in
Doinele, si poeziile originate de mai tarziu, Romani lot
de pretutindeni.
Ideia unei publicatii literare care set infaptuiascer
unirea sufleteasca a tuturor Romani lor, n'a fost sporadicer la Alecsandri; nici Intampleitoare. Ea corespundea un program patriotic-literar, bine chibzuit si unui
instinct adnc al poetului. Astfel cer in 1844, duper dispwitia Daciei literare, scoate Foaia ttintificd i ',Berard, duper ce, dela primul numea, cenzura suprimase
capul titlului ales: Proper'Orea" considerat prea revolutionar. La foaie colaboreaza, afara de Ion Ghica, Mihail Kogeriniceanu si P. Bals, redactori impreuner ca

dansul, si ceilalti scriitori reprezentativi ai epocei

Grigore Alexandrescu, Alecu Donici, Costache Ne4ri,.
Costache Negruzzi, Diratrie Bolintineanu, Iancu Wierrescu, Cezar Boliac, Andtei Muresanu si Nicolae Berlcescu. Programul .,Daciei literare7 se infaptuise si in.teo foaie rornaneasca se intalneau la Iasi, uniti fretteste in jurul altarului aceleiasi literaturi, scriitori din..
dar imioate unghiurile teritoriului locuit de Romani
partit Inca in nefiresti hotare.
de- data aTot Alecsandri, mai terrziu, publica
ceasta singur Romnia Literard, unde re-imam:Ind credincios proaramului initial, ildesvolter i 11 complecter. E
locul set .observerm cer Alecsandri a lost dealtminteri

intedul scriitor roman care a depasit aproape imediat

granitele provinciei sale devenind tot atert de popular181

www.digibuc.ro

-si de citit in Muntenia si in Ardeal ca si in Moldova

bastinase i contribuind astiel personal, min succesul
direct al poeziei sale, la hikarerrea unui ideal literar
somemesc comun.

De pilda, in ce priveste teatrul

sa nu uitetm c
pe langa atettea merite, Alecsandri mai are s1 acela
de a fi creat un teattu romemesc pe care a stiut ser-1
ridice treptat cu nivelul publicului dela cantonete co
mice si vodeviluri de tipul Coanei Chirita" pallet la
creatii ca Despaf Voda" scm Femtana Blanduziei".
0 pies& ca-Ior/u dela Sandagura" jucata lct Iasi in
1844, e montatel lcr Bucuresti in 1845 si in Ardeal, tocnrai la Orasti, fit 1847. Iata o proba vie a difuzarli prin
teatru in toate cele trei colturi ale romemismului a u_

nei aceleia0i opere si deci a unui inceput rodnic de

unificcae fn gusturi i aprecieri literare.
Dar eVenimentele pregatite facet se apropiau repede. Toater istoria noastra contemporana, dela revolutia liii Tudor din 1821 si pana la Razboiul pentru in-

considerata ca o singura
lupta data cu firesti intreruperi de catre poporul ro-

-tregire din 1916, poate fi

metnesc ca sa scuture lanturile robiei si set se uneasca

Intfun singur stat national si de sine statator.

In desfasurarea acestei marete tragedii, in lupta aceasta pentru implinirea destinelor -sale, anuI 1848 inseamna pentru poporul rcmemesc zorii mica vremuri
mai luminoase. Ceeace fusese numai presimtit in um-

bra, in.cepe sa se desluseasca din ce in ce mai ciar

-ochilor cari stiau set vada
Unirea din suflete izbucneste vijelios.
Alecsandri, acel barometru minunat care prevesteste
totdeauna starea sufletelor rometnesti, ne d Destepfarea Rom:Mier, poezie profetica bated Inteo foaie

volanta reprodusa In Foaia pentru minte" dela Brasov, in Nr. 1de 24 Mai 1848 sub titlul .,Catre Romani" si

pe care trebuia s'o imite Andrei Muresanu in Des182

www.digibuc.ro

teapta-te Romane". Intr'un ritm impresionant, de o rara

energie, In care rasuna parcel pasul Iegiunilor in mars

razboinic, poetul se adreseaza Romanilor de pretutindeni.

Voi ce stati In adormire, voi ce stati in nemiscare,
N'auziti prin somnul vostru acel glas triumMtor,
Ce se'nalta pan'la ceruri din a lumii desteptare,
Ca o lunga salutare
Catfun falnic viitor ?

Nu simtiti tinima voastra ca tresare si se bate ?

Nu simtiti in pieptul vostru un dor sfant
romanesc ?

La cel glas de inviere, la cel glas de libertate

Ce patrunde si rasbate

.....

Orice suflet romanesc ?

.

. .....

Sculati frati de-acelas nume, iata timpul de fratie !

Peste Molna, peste Milcov,peste Prut, peste Carpati
Aruncati bratele voastre cu-o puternica mandrie
$i de-acum pe vesnicie
Cu toti mainile va datl !

Niciodctta imperativul unirii nationale totale n'a lost

spus mai raspicat, mai apasat, mai inikicarat si mai

concis. Aceasta strofa lapidara n'ar trebui sa lipseasca
de pe monumentul pe gare odatet 11 vom ridica Uniril
si fauritorilor ei.
Peste Molna, peste Milcov, peste Prut, peste CatIata Unirea pe care o visa si o prevestea Alecsandri. Unirea Principatelor n'a fost in mintea lui dealt preludiul necesar celeilalte. Pentru aceasta Unire
a Principatelor insa Alecsandri a luptat farei sovaiie

si ca poet si ca
Il gasim, la 25 Mai 1856, In viea din Socola a lui Pe-

trache Mavrogheni, la infiintarea- Comitetului Unirii

unde Impreuna cu un grup de patrioti isadeste un act
pentru Unire qi Principe strain. Punctul V al acestui act
glasuia astfel: InteresUl intrUnirii cerand neaparcrt a
www.digibuc.ro

.183

-intra in relatie cu Romemii din Vctlahia, Societatea a

hotetrat ca in acest scop set trimeatet din semul ei delegati si pentru acum de o data ea insetrcineazet pe
d-1 Postelnicu Vasile Alecscmdri, care a si primit aceastet misie".

Tot atunci poetul improvizeazet, sub un castan din

vie, acftste versuri caracteristice pentru sentime 1e
sale care sunt ale unei intregi ,generatii de patnoti :
Sub acest mat-et castan,

Noi juram toti in fratie

Ca de azi sa nu mai fie
Nid Valah. nici Moldovan ;
Ci sa fim numai Romani

Intr'un gand, inteo unire

$i sa ne dam mani cu mani
Pen`ru-a tarili fericire.

Aceste versuri prevestesc Hora Unirii" putin poste-hoard, ceintatet de un neam intreg dornic set-si lege
indisolubil metinile intinse fretteste.

Voi pomeni din celebra si mult raspemdita poezie

doar prima s'trofet :
Hai sa dam mana cu mana
Cei cu inima romana
Sa'nvartim hora fratiei
Pe pamantul Romanier.

Pentru Alecsandri
Unirea nu e numai un impera-tiv etnic, ea devine un imperativ moral, o poruncet- vemitet de sus. Astfel in poezia ,Moldova In 1857" el ne
spune :

In zadar raii vreau in orbire

Cereasca lege a'mpotrivi,
Cerul voestP a ta marir,

$i tu, Moldova, mare vei fi !".

.si mai departe :

184

www.digibuc.ro

E scris, in ceruri sfanta Unire!

E scrisA'n-inimi cu foc ceresc!
0 ! Romnie ! L'a ta mrire
Lucreaz bratul dumnezeesc-.

Acest fel inalt de a intelege evenimentele istoriei,

acest idealism curat, 1-au facut pe Alecsandri s ramana poet chiar de a jucat un rol de frunte in miscarile politice ale tarii sale, cum a fost cazul in. anii,
preaatitori ai Unirii, si in primii ani ai Domniei tut
Cuza Vocla, cand a fost sub mai multe guverne -- edrept de scurt durata
Ministru al Afacerilor Strdine sau trimis in misiune la Paris ca sa cear ajutorul Frcmtei si al Impratului Napoleon al III-lea, care-I.
primi personal Intl%) audient cunoscuta din relatia ce

ne-a dat-o insusi poetul. Acest idealism poetic, de

care vorbeam, I-a facut pe Alecsandri sa jertfeasc .
totul pentru reusita Unirii petna si tronul Moldovei la
candidatura caruia admiratorii sai lticrau la o vreme
cu multi sorti, se pare, de isbanda. Tot acestui idealism de poet se datoreste retragerea lui mai tarziu din

viata politica pentru a se dedica, scarbit de cornpromisurile inerente luptelor de partid, numai literaturii din care, consacrat de insusi Eminescu ca acel.
rege al poeziei, vesnic tan& si ferice n'a evadat deceit ca sa reprezinte RoMania la Paris ca Ministru plenipotentiar al Suveranului sau.
Dar ideia Unirii tuturor Romanilor, acuma cand
Unirea Principatelor, Independenta si RegatuI erau infaptuite, nu I-a parasit pe poet niciodat. La 15 August 1371, cu ocazia sarbatoririi memoriei lui Stefan
cel Mare la Manastirea Putna de catre societatea studenteasc Junimea Academic, bardul national spune
intr'un Imn inchinat marelui Voevod :
In trimpul vitejiiloi
Cuprins de-un sacru dor

Visai Unirea Daciei

www.digibuc.ro

15

Cu-o turma si-un pastor.

0 ! mare umbra-eroica,
Priveste visul tau

Uniti suntem in cugete,

Uniti in Dumnezeu.

Mai tetrziu, in 1888, adresa Regelui Carol I, la Castelul Peles din Sinaia, acest Sonet putin cunoscut si care
ar merita set' fie reprodus de top editorii lui Alecsandri
pentru nobleta tonului, frumusetea formei si profeticul seal reisunet :
Dar raul chiama rauri ca Dunarea sa creascal..
Eu care din junie stattrt-am neclintit
Cu inima lipit de tara stramoseasca
$i toate-ale ei simturi adanc le-am resimlit
$tiu ce Voeste Tara ; stiu ce voesti tu, Sire !
Cunosc a tale visuri de Rege Creator,
$i gandu-mi se uneste semet cu-a lor marire
Ce umple zarea larga din vastul viitor.

Vrem Intfo zi Carpatii sa povesteasca'n lume

De-o Romanie 'ntreaga si demna de-al et nume,
Crescuta si'ntarita sub sceptru-11 legendar.

Vrem falsele hotare dintre Rom-ani sa piara

$'acest castel feeric, dada la colt de tara,

In ceutrul Romniei sa luce ca un far.

Daca mai adaog cuvintele ce le spunea la Paris amicului setu G. Bengescu, reproduse de demsul, precum si un fragment dintr'o scrisoare adresatet de cdtre poet la 1878 lui Iacob Negruzzi (din scrisorile editate de Chendi). viziunea prof eticet pe care a avut-o
Alecsandri despre Unirea cea mare va-apcirea si mai
impresionantet.

Lui Bengescu Ii spune : Amice, eu pot set mor !elicit, de oare ce am vetzut realizcrte toate visurile tineretii mele : Unirea, printul strrin, independenta, rega186

www.digibuc.ro

tul. Un singur lucru mai doresc devi nu sunt chemat

A-1 privi cu ochii : e ca la batranete generatia D-tale
stt vadet scumpa noastrei Romemie Inca si mai mare...
Am absoluta convictiune ca aspiratiile noastre cele

mai ambitioase, cele mai Indretsnete se vor realiza

inteo zi 1" Si iatei Ce scria Alecsandri.la 25 Iunie 1878

lui Iacob Negruzzi : Franta a cetstigat mutt din pagubele ce a suferit la 1870, cad a primit o crudd lectie de care gtie a profita; set urmeim pilda ei, set ne
punem la lucru, set luminam poporul in care exista vi-

talitatea nationala, sa renuntam la desbinari care ne

slabesc, set ne unim Inti'un singur gemd si set nu mai
cauteim sprijin deceit In noi in0ne, lepadeindu-ne de
Satana, cdicei de protectii stredne, i vom ajunge astfel mai departe deceit am ajnns panel acum... Va
veni o zi la care vom asista la o colosala detramare
de imperii si In acea zi, de vom fi pregatiti, vom revendica tot ce a fost si este Inca cd nostru".
Prin partea coveasitoare pe care Alecsandri ca poet
a avut-o In realizarea unirii din suflete, a Tinirii Principatelor, pentru care a luptat din reisputeri, si a Unirii
celei mari, anuntata si chemata de dansul In mod profetic

el rameme pe veci in istoria patriei sale ca

simbolul cel mai luminos al sufletului romanesc. Dar

sel nu uilam ca Unirea, dobandita prin atertea nobile
jertfe, nu se poate mentine deceit pe temelii de idealism sufletesc si de Inalte sacrificii din partea noastra
c tuturor.

www.digibuc.ro

187

Eminescu si poezia pure!

raS'a studiat
si de unii cu multa patrundere
portul inacTae se gaseste poezia eminesciana cu romantismul, cu filosofia lui Schopenhauer sau a Vedelor, cu poetii germani, ca si cu poezia popular& S'a
discutat deasemenea, despre traditionalismul si nat:onalismul Marelui nostru liric. S'a vorbit despre Eminescu sub toate aspectele, aproape, si e relativ usor
sa reluarn, modificand sau intregind, una din aceste
laturi ale operei sale. S'a ignorat, insa, cercetarea opesi faptul
rei emisneciene sub raportul poeziei pure
mi-1 explicam, nu atat din nestiinta, cat, mai mult, din

ingratitudinea subiectului, din Insasi crnaliza termeuului pe care am dori sag definirn, mai sterp, poate, pentru un succint esseu, care cater sa nu fie altceva decat
o introducere la aceste stravezii, dar misterioase ape
-de cristal.
Poezia pura...

Dar, mai intai, sa cadem de acord asupra termenului. Ce se intelege astazi,

caci definitiile, ca si
oamenii, variaza adesea in cursul vietii lot
prin
poezia purec.

Credem nimrit sa reamintim cum a fost desbatut

formula, acum cativ a ani, In. Frantadde catre Paul Va-t

lery, reluand teoriile lui Baudelaire si Mallarm, ele

insele grefate pe un postulat al lui E. A. Poe. Problema
188

www.digibuc.ro

a fost adusd in sedinta publicd a celor 5 Academii

dela 24 Octomvrie 1925, la Paris, de ceitre Abate le Br-

mond, membru al Academiei Franceze, autorul unei

opere monumentale Istoria Sentimentului Religios in
Franta"; spirit de o rare( subtilitate si umanist distinsY
Abate le Brmond a citit doctei adundri in memorm
despre poezia pure( care a felcut o veilvd considerabild,
depetsind cu mult arena pur academicet si a alimentat

o lungd polemicer prin ziare si reviste, in special, cu

regretatul critic al ziarului Le Temps, Paul Souday,
adversarul ireductibil al teoriti cutezeitorului Abate.
Polemica aprinset si discujiile ivite cu acest prilej in
jurul Poeziei Pure at trecut granitele franceze si rdspeindindu-se in tot Occidentul european, ecourile lot
au ajuns panel lct noi. Discutie fecundd pentru toti amantii poeziei adevetrate si al cetrui prim rezultat a fast

redesteptarea unui viu interes pentru poeti si opera

lor, atert In Franta, de unde a pornit, ct t in Anglia,
Germania, Italia si Spania, unde a getsit un teren prielnic de desvoltare.
Ce ne spune Abate le Brmond in discursul sdu rnesi
morabil dela Academie ? Un lucru foarte simplu
anme : c proza si poezia cer rituri diferite", si cei
prin urmare e tot ated de gresit s citesti. De return

natura" a lui Lucreliu ca o. tezer despre Epicur, cert ar

fi de absurd ser astepti ca Eneida",
dea aceleasi
pleiceri pe care ti le dau Cei trei Muschetari" de pildet.

$i Abatele adaogdi Orice poem isi datoreste caracterul propriu zis poetic prezentei, radierii, actiunit trans-

formatoare st unificatoare a unei realiteiti tainice pe

care o numim poezie purd.". $i mat departe, citez textul ceici Abatele Brmond atinge aici chiar seimburele

E deci impur
de o impuritate nu
prob3emei
tot ceea ce inteun poem, ocuper
reald ci metafizicell
sau poate ocupa activitertile noastre de suprafatd, ratiune, imaginatie, sensibilitate tot ceea ce ni se perre
www.digibuc.ro

cd a vrut s exprime poetul; tot ceea ce spunem cd

deinsul ne sugereazd; tot ceea ce cmaliza gramaticului
sau a filosofului poate desprinde din. acest poem; tot
ceea ce poate pastrcr din el o traCiucere. Impur, e prect
6vident, subiectul sau sumarul poemului; dar mai e
intelesul fiecdrei fraze, succesiunea logicd a ideilor,
progresul firului povestirii, amanuntul descrierilor

emotiile atatate direct. A da Invdtdturi, a povesti,

Infiora sau a face ser curga lacrimi, pentru toate acestea proza e suficientdproza din cd cdrui domeniu ele
fac parte in mod natural. Intr'un cuvant impurei e elocinta, Intelegdnd prin elocintd nu arta de-a vorbi- pentru a nu spune nimic, ci tocmai arta de a vorbi pentru
a spune ceva".
miDe aci rezultd cd adevdrata calitate poeticd

nunea poeticd n'o poate da dealt expresia verbal&

de care e legatd ca lumina fosforescentd de trupul
licuriciului. Dar aceastd expresie golitd de Intelesul
ei rational, Verlaine o cutase in. muzica:
De la musique avant toute chose...
De la musique encore et toujours

'sfdrqete prin a constata cd

Et tout le reste est literature".

Prends l'loquence et tords lui le cou" ne mai spune
sdracul Lelian acolo
si Paul Valery, rafincrtul teoretician. ale cdrui versuri sunt
izolate
o adevdratd
antologie de poezie purer, sustine In prefata poernului
lui Lucien Fabre Connaissance de la Desse" cd miqcorea simbolist se rezurnd In. intentia comund mai
multor familii de poe11... de a relua Muzicei bunul ei
propriu". Ne permitem s nu Impeirt4im complet aceastd
Expresia poeticd se apropie de muzicd, dar
ea nu se confundd nicidcrt ou clansa, cdci dacd ofice
poezie e muzicer verbald, orice muzicd verbald e de-

parte de a fi poezie.
190

www.digibuc.ro

Armonia poeticei in ultima si desdverrsita ei puritate,

acea magie sugestiver cum o defineste Baudelaire,

e legatei inainte de toate, de cuvernt, e expresie, e
armonia cuverntului in sine desbeirat de lestul notional,
e cuvemtul virgin vi luminoh.

Abate le Brmond termind pain postulatul cel tome

artele aspirer nu
cum pretindea Walter Pater
set

se confunde cu muzica, ci set se confunde cu rug&

ciunea. Nu-1 vom urma panel la =pert pe acest terrean,
considerand experienta religioas, experienta misticer
Catolicului practicant, irr Mara de subiect.

Din tot acest excurs voiu retine numai cer Poezia

Purer e o armonie verbalet care nu-si bazeazer torta
magica pe nici o contingentei. Poezia purer e in. afard
de idei, de sentimente, de imagini
ea nu cunoaste
subiect, cu atdt mai putin tezer morald sau filosofica.
Elocinta versificater it repugner, epopeele lungi o ucid.

Poezia Purer refuzd tot ceea ce a fercut arsenalul tuturor scolilor poetice dela spiritualele discursuri in
versuri ale clasicului Boileau petner la tiradele pasionate ale Romanticilor, panel la sculpturalele descrieri
parnasiene, panel chiar la imaginilft impresioniste
scumpe simbolistilor, le refuzer ca fiind patate de elemente prozaice (in sengul de rezervate prozei) si deci
ca elemente impure cu care nu poate ser aibet nimic
comun.

Am ajuns, astfel, set ne bucureim pe culmi rare de

derul cel mai pur dar si atert de rarefiat cer numai pusi pentru scurter vreme
11 pot soarbe

cu o respiratie dificia
Poezia Purer absolutel
asa cum o cer canoanele
de mai sus
e aproape imposibild; elemente she:tine,

prozaice, ti vor aburi

mai mult sau mai putin

iimpezimea ideal& Sunt totusi cazuri cand ea re-and/re

-totald in orbitoarea ei streilucire

fie

inteun vers
191

www.digibuc.ro

Izolat al cdrui farmec patrunzdtor nu pfovine niel din

ideie, nici din sentiment, nici din imagine, nici macar
din muzica silabelor razlete, dar din o armonie a cuvantului in sine preexistenta tuturor
fie inteo poezie
intreagd, bineinteles de trei-patru strofe cel mult.
Nu vet voiu cta versuri de Keats sau de Shelley, nict
de Burns. nici de Shakespeare
devi poate poezia

englezd e aceea in care elementul Poeziei Pure e

cel mai bogat. Nu vd voiu cita nici din Gelorge, Hof-

mannsthal sau Rilke ca s nu luam decat trinitatea

glorioas a liricei moderne germane
cdci poezta
purd, bazatd pe armonia cuvantului e prin esenta et
intraductibild. Set citdm insd cateva versuri ratilete
franceze si sunt sigur ca le veti prinde cu folli Poezia
Pura
in sensul in care am definit-o.
Set incepem cu versul celebru al lui Racine :
La fille de Minos et de Pasiphae

care nu exprima nici ideie, nici sentiment, nici imagine, dar a caret desavarsita armonie orice schimbare ar nimici-o.
S incercam acest sacrilegiu. Vz propun
La fille de Vulcain et de Pasiphae

de exemplu, sau
La fille de Minos et de Penthesile

si toata puritatea a sburat, devi versul al doilea cet

putin
rdmane muzical. Ceea ce ne arata evident
c armonia poeziei pure e alta decat armonia pur
muzicala.

Sec mai citam de Victor Hugo versul admirabil, atat

de pur, din Booz endormi" :
L'ombre tait nuptiale, auguste et solennelle

a caret largire de orizont sufletesc nu imprumuta ni192

www.digibuc.ro

mic sensului in definitiv banal, sentimentului sau imaginilor inexistente, ci totul amploarei fonetice si ayezarii cuvintelor: celor trei adjective consecutive a ca.ror efect total asupra sufletului cititorului 11 asema-

nam cu cercurile concentrice care merg largindu-se

mereu cand aruncarn o piatr rotunda in. apa unui iaz.
Din acelasi poem :
Un fraid parfum de fleurs flottait sur Galgala.

Sau acele inceputuri de cantece, minuncrt de pure,

ale lui Verlaine :
Le ciel est par dessus le toit,
Si bleu, si calme !
Un arbre, par dessus le toit,
Berce sa palme...

Il pleure dans mon coeur

Comme il pleut sur la ville.
Qui pntre mon coeur
Quelle est cette langueur

al carer farmec turburator de limpede Il face numai

numai expresiunea armonioasa a cuvintelor.
Sau din Rimbaud
si mai adecvat exemplu
neinteles de evocatoarea strofd:
Elle est retremve,
Quoi ? L'ternite
C'est la mer alle
Avec le soleil.

Din Mallerme si mai ales din Paul Valry s'ar putea cita poezii Intregi, ca sonetul: Au seul souci de
voyager..." al unuia, sau Le Sylphe" al celuilalt, ma
voiu multumi sa spicuesc versuri izolate, va propun
misteriosul :
Le transparent glacier des vols qui cri'ont pas fui...

farasens precis, nici sentiment hotdrit,si in care imaginecr ghetarului nu face functie de imagine si nu-si pasIon NIA 13

www.digibuc.ro

193

treaza decat valoarea expresiei pur poetice

cu mai temeinice rezonante sufletesti :

sau

Une sonore, vaine et monotone ligne

versul din L'Aprs Midi d'un Faune" care cuprinde

parcei maximul de puritate abstracta
Dar urmarind naluca tainica si de multe on inselatoare a Poeziei Pure, ne-am cam depeatat poate de
subiectul ce ne-am propus. Totusi era nevoe s'o fadin
poate prea abundent
cem si exemplele date
-reprezentantii cei mai autorizati cri literaturii franceze,
ne vor permite sec patrundem mult mai usor, In poezia
pura a lui Eminescu.
Pentru noi Eminescu retmeme .poetul absolut, fiincica

el a creat sau mai precis a descoperit armonia poelima a limbii romeme. Set ne intelegem, nu pretindem
ca aceast armonie nu exista si inaintea lui Emin.escu
latenta in poezia popular si cu izbucniri surprin-

zatoare in cea cultd ca in versul, atat de pur in intelesul de mai sus, al lui Grigore Alexandrescu din
Umbra lui Mircea la Cozia" :
Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate

unde, botched, elementul poetic nu-1 putem cauta in

iaptul descrierii, caci acelas fapt spus altfel, oricum
am ticlui versul, ii distruge poezia de pild
Umbra turnurilor nalte st culcat peste unde

e prozci versificat.

Ceea ce inset zacea neexploatat in versul popular

pi un studiu al poeziei populare din punctul de vedere al Poeziei Pure n'ar fi lipsit, sunt sigur, de in-teres
ceea ce ink."( nu aparea deced sporadic, aproape accidental la Eliade, sau Alecsandri, ale caror versuri pure se pot numecra pe degete, la Eminescu
capt valoarea unui principiu. Pe acrid elementul im194

www.digibuc.ro

pur domind la inaintasii lui, la clansul puritatea poetat isi cdstigd, cu dreptul la existentd, terenul luptei,
rdmandnd pe deplin stet-perm:I, in. unele poezii.

Fiecare epocd si-a inchipuit un alt Eminescu si a

pus in valoare o alt laturd a operei si a personalitdpi sale uriase, precum si fiecare generatie de scmtori a inteles altfel si a pletuit deosebit poezia noeshet populard. Si era si firesc sid fie asa, &id Eminescu
poezia populard sunt cele cloud mari fenomene ale

liricei rometne care o depsesc si o fecundeazd, totodatd. Pe rtind s'a cercetat in Eminescu ideile lui filosofice, sentimentul sau romantic, puterea de evocare
a imaginilor sale. Generatiile noui, pest? capetele ceIon cari preamdriserd pesimismul marelui poet si
sau indian, au ridicat in lumind traditionalismul
lui puternic si roditor.
Intr'un cuvant s'a relief at mai rault partea lui ideolo-

gica sau lcrtura lui sentimental& Si cand s'a studiat

arta poetului, a fost mai ales ca s caute fiiatiuni,
ca s se botarasca influente S'a studiat stilul lui din
punct de vedere lexical, s'au amtdrit gramatical versurile sale nemuritoare. Nu s'a pdtruns taina tainelor:
poezia lui pura. Si Eminescu in definitiv pentru not e
Eminescu nu fiincicd a deinarcat filosofia lui Schopen-

hauer sou pentru ca a pus bazele traditionalismului

roman, ci prin acel imponderabil eminescian care creeazd armonia puler' a cutdrei strofe din Luceafdrul",

in afara de orice surplus logic sau sentimental, prin

*singura virtute de iradiere misterioasa a cuvintetor
intrebuintate, rediescoperite parca pentru sinteze noui
indisolubile de acum in mintea noastret.
Pentru mine, acolo e Eminescu cel adevdrat, perso
nalitatea lui poetica desbdratd de contingentele
si ale spatiului Inconjureitor. Sa luam un exem
plu din Luceafdrul" :
www.digibuc.ro

195,

Dar un lucealar fa's:ant

Din linistea uitrii
D orizont nemarginit
Singurltatii

Ce rezonanta infinit ; ce muzica nouet, dcrr care se

face sterpemer de-acuni pe sufletul nostru, modificemdu-1, altoindu-I pe nesimtite cu puterea unei revelatii

cu farmecul unei amintiri. Sau strofa 0 mai purer

parcel tot din ace1a0 poem :
El tremur ca alte dati
In codri pe dealuri
Calauzind singurtti
De miscatoare valuni...

care ca sens

ei nu sensul ated de sarcrc importa aci

e acela cu gloriosul distih din Satirct I-a" :

Peste cte mii de valuri stapnirea ta strabate
Cand plutesti pe miscatoarea marilar singuratate...

totusi prin diferita lor armonie, ele formeazd cloud realizri de arter deosebite. Precum vedem
am vpoezia
zut-o qi in partea Interia a expunerii noustre
pura provine 0 la Eminescu dintr'o sinteza nou a asezeirii cuvintelor, sintezer care de multe ori le imprumut o putere neaqteptatet unita cu un element muzical propriu. Nu n.umai inlocuirea unui singur cuvemt
ci i schimbarea ordinei cuvintelor, chiar respectemd

prozodia versului, e suficienta spre a goli versul lui

Eminescu de toata poezia sa
tocmai aici rezid
duper noi geniul lui poetic. sa luam de pild versul
armonios :
Noaptea potolit

vandt arde focul in camin

Dacer-1 citim fie

Potolit si vn4t noaptea arde fotal in camin

fie

Arde potolit si vanat focul noaptea In camin

196

www.digibuc.ro

fie

Focul potolit ai vandt arde noaptea in Camin

Desi am respectat panel si rima, am pierdut armorna

sa eminescian si pura.
Dar s continuam aceast analiz, luemd acum4nu
o strofel izolatei sau un vers rslet
ci o poezie Intrecrgei, care este un model de poezie purer In Intregtmea ei, Peste vrfuri trece luna".
E una din cele mai evocatocrre armonii verbale ale

lui Eminescu si s'o compare= cu cele trei strofe din

urm din Povestea Teiului".
nu fare( oarecdre surprindere
cel ne gsim in fata unei variante cu unele versuri
ldentice chiar in strofa a doua din ambele poezii citate.
Mai lilted constatetm

Mai departe, mai departe

Mai incet, tot mai incet

din Peste varfuri" si din Povestea Teiului" versurile

doer inversate :
Mai incet, tot mai incet
Mai departe... mai departe

Totuai Eminescu, care in Peste vetrfuri" a reusit o

admirabiler poezie purei,
fragmentul anal din Povestea
cu toate c incecrrcer aceleasi evoceiri

de cuvinte sugestive: cornul plin de jale, suner dulce,

su greu" fat de definitivul: Melancolic cornul

sunei..." nu reuseste sec ne dea decert eel 1/11.11T un material poetic asemeinektor. i aci se clarified problema

variantelor unui poet si ale lui Eminescu in special,

la lumina Poeziei Pure. Aci aperre rolul mare pe care
11 joacel poezia pur si armonia dminescianet in speld,

din faptul c un acelasi scriitor are aceeasi Toezie in

dintre care una singura e bun.
Mai multe variante
Au toate acelas subject, acelas sentiment, aceleasi
totusi numal una
imagini, pn si aceleasi cuvinte
www.digibuc.ro

197

e poezia adevdrota, numai aceea n care trdieete ar-monia tainicd a Poeziei Pure.
Mica noastral demonstratie cred evidentiazd cd met
subieetul, nici sentimentul, nici imaginile el nici chica
cuvintele In ultimi analizer nu creeazd armortia poe,
ticd. Si Eminescu a fost foarte conetient de acest lucru
cdnd, cu Ina lta lui probitate artisticd, urrndrind armonia desdvdreit, lei scrict poeziile In zeci de variante

lei reface(' la infinit versurile, mai mult: le sclumba

dintr'o poezie Intealta, numai ca s creeze acele sinteze favorabile fluidului poetic pur.
Mai e nevpie sd vorbim de nesfdreitele variante ale

lur Mai am un singur dor..." sau de variantele maiputin cunoscute ale sonetului Venetiei ?
Acestei preocupdri de poezie purd, clea de vie
am spus-o
la Eminescd, i se datoresc frumoasele
si numeroasele lui reueite pe un tdrdm atdt de anevolos :dram la care n'au ajuns decdt foarte putini dirt_

poetii mari ai lumii. .Aci duper noi stet geniul poetic crl
lui Eminescu. Arta sa poeticd ei talentul sda de Iduri-

tor maestru al versului i-a ingeiduit s duce( la kesvriie ceea ce natura ii ddduse instinctiv: fluidul poetic. De aceea vedem pe Eminescu atribuind formei
importanta capitald pe care o are, studiind cu migerleald armonii noui, necunoscute pan& la dansul limbii
romdne, sau Insuerndu-ei pand la identitate eminesciand forme Intrebuintate sterngaciu lnaintea lui de altii.
Ma gdndesc la ritmul ei la strofa Luceafdrului" pe care

o vedem la Iancu Vdcaiescu, prozaicd ei .platd; citez o strof din Saturn" :

Cum m'a' vedeti unchias batrn
Nimica nu in'a 'ntrece :
Eu sunt al bunelor st'apn
Eu Mid fac de trece...

ca s devie la Eminescu :
198

www.digibuc.ro

Iar tu, Hyperion ram&

Ori unde ai apune...
Tu esti din forma cea dintai
Esti vecinica minune...

Da, pentru cine II citete, Eminescu e vecinici5t mizume Zadarnic te incerci set-i explici vraja prin ram,
prin surprinzatoare aliteratii
Peste cate mii de valuri stapanirea ta strabate
Cand plutesti pe miscatoarea marilor singuratate....

Cu fermecatoarea balansare a celor trei cuvinte in.cepand cu litera s (cloud in primul vers: stapanire ---strabate; unul in al doilea la rima: singuratate) qi celor

incepand cu litera ni (numai unul in primui

vers: mii...; dar dolia in al doilea: miscatoarea, maxilor...) la care se adaoga muzicalitcrtea silabelor in ta
te si rimei in ate.
Zadamic
farmecul poetic marit de muzicabtatea
zrimei O. a ritmului, de aliteratii i de jocul subtil crl
silabelor melodioase, amplificat de ele ca de o cutie
de rezonanta
scalpel ultimei analize, oricett am dori-o de patrunzatoare.
De ce Eminescu e intraductibil, de ce nu putem reda
In abet limba farmecul eminescian, de ce toate traducerile din Eminescu
zic toate
deqi unele corecte
-pane( la decalcare, pastrand sens, imagini, ritm, rime!
ne deceptioneaza inteaterta qi deceptioneaza qi mai
-mult pe strinii cari le citesc.
Daca n'am admite teoria Poeziei Pure, iatet o problemet care n'ar avea solutie
dar pentru partizanii
misterul se rezolva usor qi problema cade dela sine.
Inteadeveir sa admitem un moment ca poezia poemului ar rezida in subject, in comparatii, imagini, sau

-chiar in ritmul qi in rimele lui, o traducere care ar

pasha toate aceste elemgnte (lucrul e posibil) ar tre-bui sa ne redea impresia originalului cum se inteimpla
proza unui roman sau unei nuvele bine traduse
www.digibuc.ro

199

ori acest fapt nu se intermpla cu tiaducerile diritfun

poet adevrat a carei poezie se afla tocmai In armonia pura a cuvintelor proprii graiului In care se exprima. Indrznesc paradoxul adevrat c numai poetii
prosti, adic impuri
Intrebuintand legile si materialul prozei
pot fi bine tradusi...
Dar, Imi yeti obiecta, Eminescu n'a tradus el insusi
si admirabil

din Cajetan Cerri, din Gottfried Kel-

ler, din Lencru ? Oare sonetul Venetiei, poeziile La

Steaua" sau Foaia vesteda si-au pierdut traduse fcamecul poetic, armonia lor pura din original ?
Si deci ce a facut Eminescu pentru altii, o poate face,

bineinteles da&I are talent, si un poet strain pentru

Eminescu.

Obiectia vine s-mi Intreasca afirmaticr. Da, sonetul Venetiei ca

si La Steaua", sau Foaia yes-

ted" au ramas traduse poezie, dar au ramas

poezie nu fiincica au putut pastra armonia dirt_
limba germana, ci findca au castigat armonia
poeziei eminesciene. Pentru noi ele sunt mai originale
tocmai In msura In care poseda poezia
purer a lui Eminescu
decat cutare Incercare de tine-

rete a poetului nostru, care n'a dobandit-o Inca. Dealminteri, acolo unde Eminescu n'a reusit sa-si imprime armonia lui pura
ca In traducerea Manuseilui Schiller
el nu a dat decat o penibila si prozaica
versificatie, tot atert de departe de originalul baladei
germane, pe cat de departe raman. de poezia lui Eminescu bietii lui traducatori. Dar, sa ne Intelegem, mr
spun ca e imposibil ca Eminescu sa fie transpus Intfo
limba straina
va putea fi cand se va ivi un poet
destul de crutentic ca sa-1 traduca, dar n'o va putea
face, fatal, dealt Inlocuind armonia eminescicma cu
alta, tot atilt de pura, dar numai a lui.
$i acum, ca s sfarsesc, dati-mi voie ser va spun ca
Eminescu, cu mult mai bine ca noi l cu mult Inaintecy
200

www.digibuc.ro

Abatelui Brmond qi a lui Paul Valry a definit qt el

identificeind-o e drept cu iubirea lui
cand a spus in versuri definitive :
E-un nu tiu ce" 0-un nu till cum"...

-Poezia PU'rel

In taina farmecelor sale

$i desigur, aceastel definitie a subiectului reinaelne

-vaaabilei *i azi.

www.digibuc.ro

201

George CoODuc
20 ani dela moartea poetului
Comemorcrrea unui mare poet reprezentcrtiv
neam. intreg
asa cum ni se prezinter, duper 20 cmi

dela moarte, personalitatea literarei a lui George Cosbuc

ni se pare prilejul cel mai nimerii de confruntarea varorilor permanente ale operei sale, precun .
si de leimurire printeinsa a unor probleme ce privesc esenta inseisi a fenomenului poetic si a rolului
posziel in viata unui popor.
Ca orice creatiune adeverrat durabilei, duper o pu-

ternicet si tinereascei afirmare, duper succesul reisunet-

tor chiar dela aparitia Baladelor j Rifle lat." ei

telor de Tort", care, ameindouel, aduceau, In lancedct
atmosferet conventionaler a epigonilor lui Eminescu, un
suflet proaspdt de viater curater si nefalsificatei, poezia

lui Cosbuc a trecut, mai ales, in vremea din urmer,

printr'o fazet de nedrecrotei peirersire.

Anarhismul sentimental si formal, caracteristic poeziei moderniste postbelice, atert de strerind sufletului
nostru adeveirat, nu putea nici gusta, nici pricepe artaseninei si seinertoasei a poetului. A trebuit set viner reactiunea necesarer si, apoi, biruinta micnii traditionale in poezie ca, astelzi, cemd anii au asezat judecata lor peste mormemtul lui Cosbuc, unanimitatea criticei si a cetitorilor ser se facet in junil unei opere in-tratd definitiv in patrimoniul spiritual al pajiunii.
202

www.digibuc.ro

Cu ce imbogelteste poezia cosbuciana literatura ro-mina? Care e aportul ei specific? Nota original& ce
o deferentiaz& i o impune cu o atrnosferet atat de
particularet, cu o forma atert de proprie, c e destul set
cetim o singuret strofet ca
identificenn autorul ?

Copbuc a fost definit de unii ca Poetul

adica al unei clase sociale si al revendicarilor sale
concretizate In faimoasa bucard : Noi vrem pennant";
altii au velzut intrtinsul cantenetul tipic al unui tinut
special, resfrant cu oameni si objceiuri streivechi In
poezia satului natal, reliefand, mai ales, In opera sa,
Poetul Ardealului ; altii, In fine, i-au considerat areatiile poetice drepi cea mai armonioaset evocare a Insucirilor fundamentale ale necmmlui intreg, ca proiectarea in basm a intregei conceptii de vial& eroicei
religioaset a romanului, ca .p o e tul specific al rassei
Insetsi. Criticii, cemd au insistat mai mult. asupra Poe
tului Idilelor, ceind i-au remarcat In special Baladele,
puneind accentul precumpanitor, nu pe liric, ci, pe
epic. i, dace( contrastul poeziei objective si optimiste
ci lui Cosbuc, fata de pesimismul subiectiv al liricei
eminesciene a devenit clasic, nu mai putin i s'a gsit

originalitatea In fcrptul de a fi fost inainte de toate

un mare artist formal, u4 neintrecut mester al versului, cel mai iscusit creator de xitmuri pi de metye romelnecti.

Pentru multi, Cosbuc a fost poetul naiv al satului

nersudean si versul lui, un rod firesc al nctturii primipe cand cettiva pretuesc in el poetul incercat, arlistul slefuit de cultura crleaset a oraselor, care cant&
idilic natura cam In felul rafinat al unui Teocrit. Unii

1-au ridicat pe masura in care 'opera sa era oglinda

fidelet a -Vail si a sufletului autohton, altii, din. Contra,
pertru Impetmantenirea la 110i a capodoperilor litera-turii latine sau sanscrite si pentru prima versiime poetic& a lui Dante, In romnete.
www.digibuc.ro

203

S'a vorbit concornitent despre regionalismul ardelenesc din. atatea pasteluri sau idile ei despre exotismuI
oriented din numeroase bah:Ede ale poetului. Cu aceeaei dreptate au fost lerudate ei puterea plastied si
farmecul muzical al versurilor sale. Astfel, poezia lui
Coebue apare astazi complexa ei osebit de bogata.
Din sursa ei inepuizabild, parerile cele mcd diferite,
unele chiar contradictorii, cm fost extrase ei vor mar
fi, de sigur, ei In viitor de &ere o critical' din ce in ceracti dornica sa-i imprurnute o definitie atotcuprinzaWare.

Una din vrajile poeziei adevarate e de a permite

cret indrazni
cercetatorului descoperiri pururi noui
afirmarea: de a ne cadta perspective nebanuite la fiecare recitire, duper lumina sau penumbra sufleteasca
pe care le-o darueete puteiea noastrer de atentie pasionata. Ca o priveliete innoiter mereu si purtand alte
intelesuri pentru ochii ce-o privesc duper lumina ceasului ei a anotimpului o poezie autentica nu-ei epuizeazd niciodat mesajul adanc, care female tocmai din
esenja fenomenului vital la care participer.'Poezia, oglinda superioar a vietii ridicata la rangul de simboir,
cel mai
devine astf el la randul ei, izvor de viata
inalt indreptar al sufletului unui neam intreg. Dela aceastet lege, nu s'a abatut nici poezia lui George Coebuc; ei diversitcrtea judecatilor ei ci parerilor emise
asupra ei ne dovedeete, cel putin, autenticitatea, pu-

terea de vitalitate a unei opere In stare sa fi Imprumutat atettea interpretri ei sa fi fast capabila de a
imbretca ateitea nazuinti.
Set ne Incumetam i noi

rastalmacim vraja specified, sa-i descoperim cheia adevarata. Pocrte faptul

unei perspective mai departate sa ne ajute. Am cura-

jUl sa spun. dela inceput ca nici una din definitiile

date perna acum nu ne satisfac pe deplin. Sunt toate,
pana la un oarecare punct, juste, dar adevarul lor ra204

www.digibuc.ro

meme incomplect

poezia lui Cosbuc le depseste

sau nu li se supune deceit partial. Credem cet aceasta

provine, nu dintr'o lipsd de intelegere, ci, din tendinta
gresitei pe care o avem toti, incoustient, de a considera limpezimea poeticei atribuitei unei opere ca un
corolar fatal al simpliteitii sale, aind ea, de cele mai
multe ori, nu e deceit rodul unui foarte complex proces de decantare sufleteascd si de profundei intuitie
spiritual& Ape le intunecate nu sunt intotdeauna si cele
mai adanci. Plecemd, deci, dela premiza gresitet c
pqezia lui Cosbuc e simpld fiindcd expresia ei e Hmpede
cercetertorii ei succesivi au cdutat set o inchide( in formule atrgeltoare tocmai prin simplismul
lor : poet al tetremimii,. poet ag Ardealului. poet al datinei noastre de neam, poet al rassei si al credintei.
De sigur cet George Cosbuc a fost toate acestea, cum
a fost si poetul idilic al dragostei, i poetul epic al
vitejiei, si ceintdretul naturii, i evocatorul recuului nosru legendar.
Dar poezia cosbuciand cuprinde pentru cine vrea s'o
imbrettiseze in total si set-i prindei legile ascunse, o
realitate mai vastel si mai complex& Specificul ei provine tocmai din faptul cet arta lui Cosbuc, ca si viata
lui
s'a realizat pe un .plan. dublu in sufletul poetului. Fiul preotului din Hordou, vlstarul satului si al
credintii strdmosesti copilul codrilor si poenelor netseludene, ca i elevul Inca rural al liceului gremiceresc, a fost 'sortit dela inceput planului autohton al
operei sale. A fost legat cu reidelcini firesti de peimetntul si oamenii tdrii, de obiceiuri si datini, de legea
credintiicrestine si de vechile eresuri rilmase. din pet-

Acestei filiatiuni Ii datoreste poezia lui Cosbuc

toatei latura de pastel, idild si baladd romeineascd, de
autenticei intelegere a bucuriilor si durerilor sufletesti

a celor dela tard, de reusitet evocare In basmca in

Nunta Zamfirei" sau Moartea lui Fulger", de pildei
www.digibuc.ro

205

a unei lumi ramase mdsura drecrptd si nealteratd

a celei ce trdeste incd in sdnul satelor de sub Carpati.
Tot de aci, se trag unele virtuti de masurd, de cumpfttare, de bun simt dar Sj de sdntoasa afirmare a unui
optimism robust si a unui eroism bdrbtesc, inerente
ralssei si, in special, romemului dela lard; acel cictsicism inndscut versului cosbucian ca si intregei noastre poezii populare. Din acest punct de vedere, imi
pare foarte dreaptd observatia fercutd ci optimismul
luminos si clasic al lui Cosbuc e mai cuprinertor s,i mai
reprezentcrtiv al sufletului Popular romdnesc, deceit romantismul genial, dar oarecum intunecat si pesimist al
lui Eminescu, care se potriveste in special cu o laturd
a acestui suflet, cu sentimentul de dor nostalgic, concre-

tizat in Doind" si pe care de altminteri, Cosbuc 1-a

avut si el.
Dar planul national, asi spune etnic, nu e singurul
din opera poetului. Ij corespunde sicdteodat i se opune cu aceeasi inrtensitate, desi, mai putin vizibil la
o cercetare superficiald, altul : planul universal al artei sale. Iviter mai tdrziu din preocupdrile unei lumi
intelectuale cu totul noud poetului si satului de unde
venea si din sbuciumul sufletesc al unui desrdddcinat,
transplantat in mediul cultural al orasului (mai intdi,
Clujul universitar, apoi, Sibiul si, in fine, Bucurestii,
unde se stabileste definitiv), tendinta spre o artd mai
larger, universald ca motive si nchuinti, Cosbuc a hrdnit-o din vastele sale cetiri, mai ales din limba germand, si din asimilarea temeinicd si superioard a culturii clasice greco-latine, asa cum, din pdcate, prea
putini literati romerni au fost capabili sd o km& Acestui plan cult de art voitd, suprapus planului crutohton
de inspiralie popular& 11 dcrtoreste poezia dosbuciand

acea ambiguitate care adesea a Incurcat prerile

cele mai crutorizate. Tot lui Ii revine meritul unei
bogdr6i de relizdri formale in domeniul expresiei po206

www.digibuc.ro

etice si a versificarii, cum n'o mai regasim la alt poet

al nostru si acea atmosfera de poezie mare si perfecter
in sensul clasic al cuvantului care era de ctsteptcct de
la talmacitorul lui Virgiliu i cil lui Dante. Clasicismul
literar al lui Cosbuc s'a integral dela sine clasicismului prgpriei lUj firi masurate si armonioase de roman
neaos, si stapernirea desavarsita a unei forme tot mai
savante s'a legat rodnic de simtul Innascut al taranului nostru pentru ritm si vers. Pe langa bogatia subiectului, adesea lucrt si impamantenit din literdtura universal& si alaturi de 'o versificatie de o complexa
virtuozitale, care-I face cmulul unui Horatiu, Cosbuc
pastreaza in manuirea ritmelor, in cladirea estetica
pentru ochi si ureche a versurilor si strofeIor sale, ceva\
din simplitatea far& seaman a inotivului decorcrtiv popular. Aci, la aceasta raspantie unde arta savanta si
chiar cautata se 1ntalneste cu cea mai spontand inspiratie autohtona, se afla punctul central al poeziei lui
George Cosbuc. Aici, gasim originalitatea ei unica tn.
literatura noastra dar i periculoasa ei dualitate de
Ianus nebanuit.
Dar, daca timpul ne lipseste ca sa facem analiza crmeinuntita a unui fenomen poetic muIt mai cuprinzator
decat se bEmuie, de obste, cand e vorba de lirica lui
Cosbuc
am vrea sa isistam putin. asupra unui anume aspect al ei. Pe baza cetirii i comentarii. a
cloud poezii reprezentative, ne vom Incerca sa tragem.
cateva concluzii valabile pentru Cosbuc, sr pentru
foata poezia romana, falser de cea universal& Ne gandim la sentimentul natunii, la cheia de bolt& a intregii
poezii romanesti, dela Miorita" pan& in zilele noastre.

Cosbuc pastelist e azi asezait pe treapta mai jos in

opinici generala a criticei, decat cantaretul Idilelor
sau al Baladelor. Exista o tendinta de a recunoaste In

Cosbuc, mai ales, pe poetul epic, ce nu trebue insa

confundat cu poetul didactic din Cemtere de vitejie,
207

www.digibuc.ro

de a-i da Intaietatea, de a pretinde ca aici a realizat

el culmea artei sale. Nu Impartasim aceasta parere.
Fara a contesta Catusi de putin geniul epic al poetului, ne permitem sift credem ca cele mai personale Pi
mai pure versuri ale lui sunt cele lirice : pastelurile
sale. La Cosbuc, ca si la tali poelli adevarati j Neamului, natura n'a fost un simplu cadru Intamplator, ci,
leit-motivul Insusi al sufletului nostru rnilenar de paston si de plugari legati de plaiu si de brazda. Dacer ar
trebui sa caracterizam diferitele literaturi nationale
printr'o definitie cuprinzatoare
In special, poezia
am reduce lirica gennana la un
esentei lor Snsasi
dialog tragic Intre out si Dumnezeu, pe cea franceza,
la conflictul suprem al individului fat de societate,

iar pe cea roman& la cufundarea senina a sufletului

nostru trecator In eternitatea atotprimitoare a naturii.
Numai un poet german putea scrie Der anne Heinrich" a lui Hartman Von .Aue sau Faust-ul lui Goethe;
numai un poet francez, sa compuna Testamentele lui
Villon sau Les Fleurs du Mal" ale lui Baudelaire, dar
singur geniul poporului roman a lost In stare sa nascoceasca mitul poetic al Mioritei". In perstelul liric,
In confruntarea poetului cu natura, zarim, deci, Intruchiparea cea mai persbnala si cea mai adanca a artei
lui Cosbuc. Aici,la izvorul mnsusi al inspiratiei autohtone, vom avea phlejul *sac urmarim mai bine si sa gus-

tam mai deplin armonia ei proprie. Va voiu ceti mai

mntj poezia Pace", adaogat de autor Firelor de Tort
In editia dela 1914. Poeziet, foarte rar citcrta e, In ce
ne priveste, mult superioara prea cunoscutei Nopti
de vara". Cosbuc, reluInd acelas motiv al innoptarii,
Il trateazd aici cu b puritate de stil, la care nu ajunge
bucata mai didactica In desfasurrea ei si oarecum
mai deslanata din Balade i Idile. $i forma e mai muzicala, gratie adaosului In strofa a unui vers suplimentar de opt silabe si a lungirii ultimului vers dela trei
208

www.digibuc.ro

la cinci silabe. In sfarqit, inspiratia e mai concentratel:.

vase stole, in loc de zece.

Cite im intreaga poezie:
Galbene vApai de soare

peste deal, am= se schrg,

$i 'n noptateca racoare
Peste tot se 'naltA. fumul,
Codri-alene cnt. 'n drumul
Vnrtului de-amurg.

In curnd o sA s'aline
Truda chinului de azi.
Vei privi prin zri senine
Stele le, sclipind mrunte,

Cum incet de peste munte

Ies de printre brazi.
Ca si ieri rotund luna
0 s ias'acurn.
Steag de aur pe cununa
Dealului I $i iatA 'n luncA
Plopii doinitori ce-arunca
Umbre peste drum.

Coasa va dornu si sapa

Va tacea in gram
$i-o s'auzi c. 'n vis cum apa
Pe sub iaz se mal framnt,
$i privighetori ce cnt
Dincolo de rdu.

Noaptea 'ntreag' o sA murmuie

Apele povestea. lor,

$i esind de prin pdure

Caprioarele pe creste
Vor cata prin vAi de este
Pace la izvor.

$i va fi ! De sus, va face
Dttorul de vieti
Parte tuturor de pace.
Ion Pillat. 14

209

www.digibuc.ro

bu mhnirea,
Si-c sd-ti
Suflete,-ateptnd ivirea
Albei dimineti.

De la inceput, ne loveete perfectia unei arte In care

orice sunet, ofice cuvernt, ofice vers sau strofa colaboreaza armonios, s creeze acea atmosfera euf mica de
pace, singura in stare, dupe"( truda chinului zilnic, sr
redea bietului nostru suflet lnalta impacare, alinarea
heirazita naturii de ceitre Dumnezeu. Toate elementele:
stelele ei luna, codri ei apele, toate vietatile: pasarile
cntatoare ei salbaticiunile sfioase, 'Dana ei uneltele
de munca ale omului: coasa ei sapa
integrndu-se
firesc In ritmul mare al naturiise bucura de odihna ei
dumnezeeascei. Numai impodobindu-se cu acest har
venit de sus, sufletul omenesc va putea sa se imparteieeasca ei el cu pacea acceptarii depline ei, In sanul
potolit al naturii, set aetepte dincolo de noapte pi de
moarte, ivirea albei dimineti".
Rita inveiteitura supremei a poeziei lui Coebuc. E aceeaei pe care o gasim in mitul Mioriter, e cumintenia inseiei a pamntului nostni.
Poezia mai e remarcabila ei din alt punct de vedere:

inteinsa se joaca paralel, fare"( a se amesteca, dar

complectndu-se reciproc, cloud succesiuni de impresii diferite, o drama vizuala a luminii ce se stinge
treptat, o drama auditiva a sgomotelor descrescnd in

noapte. Soarele, in apus, varsa, mai hitch galbene

vapai" peste deal ei, odata razele lui scurse, apar,
,,prin zeiri senine", stelele, sclipind marunte",
e,
deci, noapte, dar intunerecul e iar respins de luna,
carerasare, steag de aur pe cununa dealului". Plopii
acum arunca umbre peste drum" el zarim in siluete
fine, ieeind de prin pdure, caprioarele pe creste"
gata s coboure In vaile telcute, la izvor. Tabloul" e de-

savareit ca plastica ei coloare, ei nici 'o trasatura de

210

www.digibuc.ro

penel n'ar putea set-1 facer niai sugestiv. Dar armonia

muzicalez cu care ne vredeste concomitent, nu e mai
putin perfecter. Simfonia Incepe cu cantecul todrilor
In drumul vntului de-amurg" si ea se linisteste trep-

tat cu inserarea. Deodat& cu ivirea lunii plopii doinitori" fosnesc in luncer. Liniste jar. Totul doarme si
tace. Se aude cd'n vis cum apa pe sub_ iaz se mai
freimnter"; departe dincolo de ru." canter privighetori. Tercerea revine iar
numai apele o ser-si murmure in surdina de-acum, povestea lor noaptea 'ntreaget.

Am insistat, mai mult poate dead s'ar cuveni, asupra poeziei acesteia atert de frumoase, tocmai ca set
puteti aprecia mai bine toatet subtilitatea artei cosbuciene, tocrt maestria, inteadevetr impresionant& a unei
compozitii, unde nimic nu e lersat la voia intmplrii,

unde totul se leager parc dela sine, si, totusi, conditionat de legi de o inflexibil rigoare. Dacet privelistea
a fost cercetat cu ochii pettrunzeitori I cu urechea iscoditoare a omului dela lard, dace( ea a lost simlit
cu intuitia mioriticer" a sufletului bstinas, aitistul n'a
redat-o cu mijloacele primitive ale artei populare. El
se adevereste, in versificatie, ca si in compunere, un
adcanc si savant cunoscertor al tuturor tainelor poemei
culte, un mestestigar incomparabil al tehnicei sale, un
adeverrat poet clasic in toat puterea cuvrantului.
Goethe a definit odatet, inter) forma lapidar, superioritatea poeziei clasice fat& de cea romantic& prin
comparatia unui organism sernettos cu altul bolnav.
Formula e poate cam sumar, dar in ce priveste clasicismul cosbucian si inalta lui sane:date moral& ea se
potriveste de minune. Setnettoaser, aceaster poezie e in
toate fibrele ei
si, ca un corolar fizesc al acestui
caracter temperamental, ea e normal&
Romanticii, simbolistii si, acum, in urmex, curentele
moderniste, ne-au obisnuit, de un veac si mai bine,
211

www.digibuc.ro

printr'o stranie deviatie sentimentala, sa consideram.

demne de Inregistrare liric numai fenomenele sufletesti cei ies din sfera 6omun a vietii: melancolia morbida i subiectivismul. exagerat ai eroilor byronieni,
introspectia dusa panel la bolnavicioasa sterilitate a
admirabilei Herodiade mallannene sau inspirajiile pur
patologice In tendinta lor de Intronare In arta a scrisului automat si a repudierii
ca in anumite boli mintale
a oricarei legaturi logice din versurile cubistilor, futuristilor i suprarealistilor de azi. 0 poezie ca cr
lui Cosbuc, reabiliteazd stralucit In ochii nostri drepturile imprescriptibile ale artei clasice; ea proclaim:5_
neIndoios superioritatea unei discipline In stare sa
redea mitul poetic In tocrta seninatatea si puritatea lui,
desbarata de ajutorul facil, dar suspect, al inspiratiei
bizare si al unei forme ce cautd zadarnic sa Inlocuiasca armonia plastica si muzicala a versulul tradiprin stridenta noutate a unor acorctUri barbare
la indemancr, de altminteri, a tuturor.
Din pilda versurilor lui Cosbuc sa mai tragem o Invatatura. Ea imi pare, deosebit de importanta astazi,
cand asistam la o anumita tending", straina sufletului
simtului artistic al acestui_ neam, de a introduce brutal In poezie expresii respingatoare. Cosbuc, ca si poe-

tul anonim al capodoperelor noastre populare, n'a

avut nevoie de trivialul cuvantului sau al sentimentului,
ca sa ne redea toata vraja si puterea drag'ostei, tot clocotul vietii din Wade I Idile. De vulgar, ca si de banalitate, I-a pazit simtul estetic si moral ctl rassei Intregi, 1-a pazit mai ales bunul lui simt
poetic, care, instinctiv si-a dat seama de lipsa de trdinicie a unor opere ce Inlocuesc marrnura Helladei cu
molozul de pe drum.
Ca toti poetii clasici, ca si Alecsandri si Duiliu Zam-

firescu la noi, Cosbuc a fost un poet al luminii, un

poet solar. Soarele in poezia cosbuciana, are cam
212

www.digibuc.ro

acelasi rol pe care Ii joacet aevea In privelistea lomaneascd. Cu nesfarsitele gradatii si schimbeiri ale
razelor sale, cu jocul minunat de colori, de umbre si
de penumbre, in sufletul poetului ca si pe platurile
el e marele regisor al lumji vazute si nevazute.
El e talmeicitorul senin al dumnezeirii si cu ajutorul
lui singur ne putem impartetsi de hanil divin al vietii.
Dar tot lumina, cea luntricet, de data aceasta, ne va
ddrui puterea supraumand de a birui taina Infricoseii

toare a mortii. In poezia: Vara", poetul ne-o mrturiseste lemur% Dupd ce, printr'un impresionant contrast, In. primele cloud strofe, ne aratd sus, pe cer, seninul nemiscat, cu fruhtea In soare: Ceahlul si acel nor
dupd ce ne face s
sin guratic
o taind caleitoare"

participam jos, pe peimant, la tabloul plin de coloare

si de miscare In care spicele, copilele cu blonde

plete", vntul, mieii albi i graurii surt, Incing luminos hora minunatei a vietii

Cosbuc Incheie cu strofa:

cat de frumoasa te-ai gatit,

Naturo, tu! Ca o virgina
Cu umblet drag, cu chip iubit !
Asi vrea sa planz, de fericit,
Ca simt suflarea ta divina,
Ca pot sa vad ce-ai plasmuit !
Mi-e inima de lacrami plina,
Ca 'n ea A'an ingropat mereu
Ai mei si-o sa m 'ngrop si eu!
0 mare e, dar mare Una.
Na ura, In mormantul meu
E totul cald, C e lumina !

Admirabile si turburtoare versuri cu care am vrea

set sfarsim. Poetul a condensat In. ele tot sufletul go:
Porului sdu
toat intelepciunea preistoricei pared a
romemului fatei de naturd,.de viatei si de moarte.
Da, in opera lui Cosbuc, ca si In mormntul acela
din versurile sale, mai trdeste si azi si va trdi si maine,
tot atat de caldd fiindcd s'a aprins din jarul sufletesa
al neamului in:reg, lumina curat a poeziei.
www.digibuc.ro

213

Poezia lui P. Cerna

Mum certiva ani, coborarn cu plutele &Chita noastra
*-moldOveneascer. Muntii pietrosi o pandeau; la fiecare
cotitlird, era nevoie de toater incordarea dibace a plu-

tasilbr, ca pluta dus de suvoiul umflat si repede se(

nu Ce Cparger de stanci.
cernd priveam minunea luptei dintre vointa ci rem,
me ajtmse depe mal viersul potolit al unui cioban, care

doinea la poale de codru, feud

pese de primejdiile noastre, de valuri, de valtori. Dar, nu prinsese
bine sec piara cantecul in departeiri, ci plutasii isbucnira haiducecte de rasunau vaile si padurile, ducand
solie de sosirea noastra pe apele biruite.
Dotia feluri de a canta, cloud atitudini in fata vietii:
fat ala i poetii* unii en marge de la vie", ar spune
aletturi i alara de curentul vietii,
lules temaitre
pe teirmul ei, la umbra unor perduri imaginares cemt
-viersul, ferret set duce( grija indeajirii, care urla In jurul
lor. Izolaji, ducmani ai unei realitecti prea brutale pentru firi plapecnde de senzitivi, ei viseazer o fericire
presinitita numai in clipe de arta pur. E cemtarea

frumosului de dragul fiorului de frumusete ce-1 pro-voaca. 0 atare poezie va fi Intotdeauna desbaratei de
consideratii etice si, grin urmare, egoista si neumana.
Cand o spunem, nu vrem sa micsoram cedusi de
putin valoarea acestei pbezii. Ea poate fi lirica-sugesctim e poezia simbolictilor si a acelui minunat
-21Lf

www.digibuc.ro

..aforgue, sau, poate fi descriptivd-purei, cum e, bun-

oara, poezia parnasiand. Insd, de 9autei in naturd siheistria feritei de oameni sau de-si cleideste in sine
schit sufietesc, poetul reimeine mereu acelas singuratic. E un pisc ce domind norii, dar pe care nu se revarsd blagoslovita ploae a lacrimilor omenesti. Ce-1
pawl luceafdrului din vetzduh de furnicarul depe stropul de noroi, care e in nemarginirea siderald, bietul
glob peim'antesc. Luceafeir, Eminescu ne spune :
Trincl in cercul vostru strimt
Norocul va. petrece,
Ci, eu in lumea mea ma simt
Nemuritor i reoe.

Acest nemuritor i rece, desparte pentru totdeauncr

poetul, iiin aleasei, de restul suferintelor umgne.

lard o atitudine; Aar mal e si alta.
E atitudinea poetilor care nu ran-Ian aleituri de vial&
ci se aruncei in valurile ei clocotitoare: plutasi dust
de suvoiul vietii, dar Intrebuintemdu-1 pentru a indruma
omenirea.
Acesti cemteireti-pilati nu pot avea decdt o atitudine-

d,e largei Infrtire fatet de restul oamenilor. Pentru ei,

nu problema esteticei pure"( ci, problema eticei domind;
nu cdutarecr fericirii personale ci, cdutarea fericirii tuturor prin atingerea drepteitii depline. Cdci, o deplind
armonie, poate singurd sel fie isvor de intreagel frumusete.

E o impartelsire miloasd cu tot ce'vietueste i suferesi piere. Larg deschide poetul portile casei sale tuturora...

Inspiratia personal& bineinteles, e exprimatel, insd,

obiectiv.

Poezia poate fi religioasd sau eroticd, socialei sau

descriptivd, nu importel, ea rdmne umand.
Cerna face parte din acesti din urmel poeti. $i pentru ei s'au ivit probleme si Crize sufletesti, dar ceeace
www.digibuc.ro

215-

1-a interesat n'a fost suferinta lui individual& ci, durerea omului care vibra intr'Insa.
S'a vorbit mult despre poezia filosofica a lui Cerna,
dar o singura intrebare trebue s'o lamurim, inainte de
a spune daca Cerna a fcst sau nu poet filosofic.
Oare se poate vorbi de o poezie filosofica,. In genere ?

Mi se paie ea, In deobste, se confundd prea adesea

adevrata poezie filosofica cu ceeace nu e decat o

filosofie In versuri. Burk-loaf& Eminescu, care trece

drept poetul filosbfic prin excelenta, In Satira I, nu

fiincica pune In versuri o conceptie strain& o cosmogonie Intreag& ne del o poezie filosofic.
a Intre felul de a gandi stiintific si felul de a gandi
poetic, intre cunoasterecr filosofica si. cunoasterea poetica, o diferent radicald de natura, din a caret nesocotinta provin tocmcri confuziile de mai sus. Cunoasterea filosofica e logic& succesivd, analitica. Spre a
cunoaste tOtul, trebue sa cunoastem mai Intai panne
din care acesta se compune... Intr'o adunare, vom InOra mai bated cifrele ca s gasim totalul care le .cuprinde.

Ce diferit se prezint cunoasterea poetica 1 Ea e

intuitiv, n'o Intelegern, o simtim.
Ea e simultana, n'o prindem succesiv, ca un rationament metafizic; ne npadeste deodcrta. In fine, ea e
sintetica; putem patrunde totul, fara a Insira mai intedu partile.

Nu mai avem, aici, un rationament bazat pe deductine asteptate ale experientei sau pe ipotezele mintii,
ci, cugetarea poetica se lumineaza prin clocnirea neasteptcrta, spontana, a comparatiilor.
Cel mai bun exemplu ni-1 cla insusi Cerna In Floare
pi genune" :
216

www.digibuc.ro

Alatuai de genu-ni rai, o floare,

$i pari a fericirilor icoana...
Ce man te-a sadit increzatoare,
Pe margini de prapastie dusmana ?
Din adancime, Ielele-ti cantara
Chemari ispititoare, ca 'n povesti...
$i rad fermecator
si canta iara...
Tu le asculti, senino, si 'nfloresti.

Asupra ta, prin neguri i furtunA,

Al mortii duh adese a trecut
Ce farmece te-au ocrotit, ce scut,

De n'a putut nid el, sa te rapuna ?

Ca un irpuns al lumii pamantesti,
La zambetul de stele al tariei,
Tu te ridici din lumea vijeliei,
si'nfloresti...
Privesti vazduhul, cerul
tu ramai de-apururi zambitoare,
Neturburata de-al genunii glas
Salb4teca si nestiuta floare
Surasul tau in suflet mi-a ramas...

Asi vrea s ma avant in lumi senine,

Dar telul este sus si drumul greu ;
Ce mult asi vrea sa te rapesc cu mine
Sa te sadesc adanc in pieptul meu....
Tovaras drag 1 Cand vom pali de jale,
Strabate-mi gandul cu mireasma ta ;
Cand inima va trail-Lira in cale,
Inchina-te, tovarase, spre ea

$i spune-i taina fericirii tale...

Invata-ma dispretul de primejdii
$i voi aprinde candela nadejdii
Pe marginea mormintelor flarnande ;
Da-mi, tu, un cer spre care s. privesc.
Cand deasupra inimei plapande,
Ai suferintii vulturi se rotesc ;
217

www.digibuc.ro

$i 'ncreztor in ziva care vine,

Din orice lacrimd
face-o

Ai Inflori, ai strltrci ca tine

AO fi fristii norocul, floarea mea I

Curn vedeti, aici, nici o expunere filosoficer, nici o

legaturd logicet !
Oare ce legettura logicer exister Intre floarea inflorind
la margini de prapastie flamemder, i ornul atras si el
de genunea care se deschide In sufletu1 lui? Dar, tocmai din ciocnirea acestor doi termeni de 'comparatie

rezulter !liana valoare filo.sofica a poeziei. Nu e un

paradox, deci, s spunem ca poezia lui Cerna e atert
mai filosofica, cu cett gemdirea lui e mai poetica.

Pentru Cerna, prol4ema impusa de viatd e grea,

serioasa, tiagicer, fiindca de ea depinde nu numai fericirea unui orn, ci, a omului, In genere. Aceaster problem a fe'ricir4, vorn vedea cum, largindu-se, pune
in cumpemer problema dreptettii, si aceCtsta din urmer
-aduce In discutie existenta eternului divin Insusi.
Ca orisice om, Cerna se avernta In urrnerrirea fellcirii si acest suflet frematator la toate frumusetile firii
gaseste In iubire un refugiu care, pentru o clipa, Ii da
naluca fericirii ated de asteptatd.
Nirneni n'a ceintat la noi mai frumos iabirea
mai
Irumos si mai original. Nu e iubirea durefos de dulce a
lui Eminescu, imbettat de Inssi vrcrja suferintii si care
cauta intrInsa ser uite, pentru tin moment, sinitrnemitul

acela de neant care 11 domina, acel gust de cenuse

Idscri de toate roadeIe vietil din care musca. Nu e
iubirea idilicer, proasperta ca un cer de prime:ward a
fletcailor si a fetelor lui Cosbuc. E un imn Maret care
se inaltd puternic spre ceruri. Dar, ca imnul bucuriei
din Simfonia a IX-a a lui Beethoven, impresia totalet
de senindtate se desprinde din accente partiale de o
.clurere sfetsietoare :
218

www.digibuc.ro

Imbratisati-va ! 0 sarutare

SA fie cea mai pura adorare

Ce din durerea vietii s'a .'naltat
Spre cel ce mail altuia v'a dat...
Inlantuiti-va cu sate adauca !
Radoti, cantati cat tine visul Inca
Legati-va pe veci cu juramihte :
In clipa asta inima nu minte 1
Si, (lac& maine vrajile-or pa piara,
Nu v'au dat ele 'ntreaga lor comoara. ?
Tot ce-a visat parnantul yreodata
Tot ce-ar purtea sa dea yiata toe&
E 'n clipa sfanta care ya 'nfioara...
...Se pare ea umana nemurire
Au pus-o zeii 'n visul de iubire...
De te-a 'mbracat natura nselatoare
In purpur ori in haine sdrentuite,
De ti-a deschis ANT.oarele-i vrajite

Ori de-ti intinde numai cupe-amare,

Tu simti ca 'n sfanta clipa muritoare
E totul...
Dupa ploaie, stanca dull
Tot mai pastreaza cate-o picatura,
Un strop ce licarea abea
si moare ;

Dar in viata lui de-o clipita

Rasfrange raza vesnica din soare

O lurhe infinita :

Tot ce-a vazut si-o s mai vada Inca

Eterna, muta itanca...

Poetul nu e orbit de iubire ; el vede puterile care-i

sunt impotriv
nestatornicia ei, neputinta oriceirei
eternitti
chiar In iubire :
Dar daca. maine vrajile-or sa piara
Nu v'au dat ele intreaga lor comoara ?
...Se pare ca umana nemurire
Au pus-o zeii 'n visul de iubire.

Aceasta e maximum de nemurire la care poate sel

aspire omul. Ce import, dacd stropul de apel e picettura infimei rdmas in. scorbura stncei eterne si mute?
www.digibuc.ro

219

Ea a oglindit In micimea ei, o clipd, raza soarelui

vesnic.

Dar acest refugiu al iubirii, aceastd fericire ddruit

e prea Ingust pentru sufletul mare al lui Cerna. 0 feriche n'are valoare deceit dacd e cucerit, nu dobndit :
Si de v'asi da tot cerul stea cu stea,
Un adevar yeti intelege maine,
CA fericirea tot nu voi putea :
E o copil dulce si curat
Cu-o lacrima in ochii ei ceresti

De toti s'ascunde, rare ori s'arat :

Atunci cand singur tu o cuceresti...

ne spune poetul In Dura Lex".

E o fericire care se cucereste greu, prin luptd; numai putini, foarte putini, ajung s strangd la pieptul

bor aceast coPild curat cu o lacrimd In. ochii ei

ceresti"
si sufletul larg, sufletul bun al lui Cerna
se revars, ca o mild binefactoare, asupra tuturor oamenilor, ce sufr pe drept sau pe nedrept.
Dar, ceeace a mai adus Cerna original .si in litera
tura noastrd si, chiar, In cea universald, e slvirea
eroismuhii uman. Cerna e poetul eroiculul omenesc.
El nu slveste crudul supraom a lui Nietzsche, :aid
eroul inspirat al lui Carlyle. Pentru mintea lui Cerna.
zeii sunt plea departe de om si prea deasupra ()menirii, ca s p'oatel avea un amestec In fericirea sau suferinta pmntului. Dar, In fata uner divinitti oarbe,
eroismul uman consist tocmai din a se jertfi pentru
oameni.

Acest fel de a concepe frtia umand e crestin; si

poetul e un crestin care nu admite o divinitate exterioard lumii, o divinitate rece si senind, atunci cnd
atta nedreptate, cnd attea lacrirni sunt pe pmnt.
El spune lui Isus :
Ai fost un am si-at pAtimit ca dnsul..,
220

www.digibuc.ro

Valoarea jertfei lui Isus, valoarea moral a acestei

morti, reisare tocmai din faptul cei nu un nemuritor a
m'urit pentru oameni, ci c un om s'a ridicat prin. suferinta lui la nemurire
nu la nemurirea rece a abstrctcliilor eterne, ci, la nemurirea vie a iubirii omenesti :
Ai fost un orn si-ai ptirnit ca dnsul".
Al nostru esti: al celor slabi si goi
Pain'ant
trupul si 'n p'ain&nt s'ascunde,
Dar umbra ta rdmase printre noi
Si inima-mi te simte orisiunde...

Si In iubirea lui din ce In ce mai largd, Cerna, suflet de credincios si gCmdire de rdsvrtit (a tradus
Prometheu al lui Goethe), ajunge la un panteism care
10 gseste expresia cea mai Inaltd In poezia Ruga
Rirnntului", prea lungs& spre a fi citat.

Bietul pmnt prsit de tot ceeace poart el mai

bun, de copiii lui cei mai dragi, de tot ceeace se

avntia spre cer, doreste, prin unirea lui, cu focul mistuitor al socrrelui vesnic, o moarte niiscatoare de Iu-'
min.

0 ultim caracterizare nu si-ar avea locul la un

poet pe care neamul nostru a avut nenorocirea ser-1
piardd la vrsta de 32 ani.
Ce ar fi putut set ne dea Cerna, ajuns la maturitatea
complet a gcandirii sale, nu putern sti.

Cerna, vorbind de Shelley inteo scrisbare, spune

Ce-ar fi fost omul acesta, dacii ajungea o vrst
cnd s'ar mai fi potolit si s'ar mai fi asezat elementele ce fierbeau In el si Ii sguduiau sufletul ?
Poate un alt Goethe, poate mai mult deced atilta".
Pe Cerna, 1-a rapit o tuberculoz galopant la Leipprintr'o suprem ironie, tocmai In luna

zig, in 1912,

cand Ii dobndise doctoratul In filosofie cu dreptul

de a-si tipri teza.
www.digibuc.ro

221

Cateva zile Inainte de moarte, a scris un sonet:

Dupa Furtuna".
Nu se mai lupta crengile 'ntre ele.
La tarmuri barca nu se mai framanta
Ostiri de valuri, ce salbatec cant&
Nu-si mai arata pumnii care stele.

Din nori apare luna ca o sfanta

Gonind din lume visurile rele...
Padurile cu stropi pe ramurele
In sbrai de diamante se 'nvestmanta.

In lung si 'n larg

tacere si lumina...
Natura se-oglindeste 'n ea, senina,
Uimit de schimbarea ei la fata.
Al lumii geniu, impacat cu sine.
Se odihneste-o clipa pe mine,
Visand o noua forma de. viata.

Ne misca, in deosebi, aceasta evocare a unui colt

de nettura, scruduit o dipa, puternic, de furtund pi
apoi, reciipatemdu-si linistea, visand o nou forma des
viata", cum spune poetul.

Had sa vrem, ne urrndreste gandul ca sufletul lui

Cerna bantuit, o clipa, de vijelia vietii, a recapatat
prin moarte, ca padurea la ivirea luminii ceresti, seninatatea unei vieti noui.

222

www.digibuc.ro

Poezia lui Goga,Iri perspectiva timpului

Afard de Vasile Alecsandri, cu sigurantd cd neamul
nostru n'a cunoscut alt poet sd-i Intrupeze, la o epocd

datd, mai concret, mai hotdrit si mai vijelios deceit

Octavian Goga imperativele destinului national, si nici

o poezie al cdrui rdsunet in constiinta poporului sdu

sd geiseasca ecou mai imediat, mai deplin i mai isbanditor decdt versurile ardeleanului care a stiut sd
ne dea ca nimeni aitul, cerlit In focul suferintei si al
rEtsvrtirei milenare, ceantarea ptimirii noastre.
In contrast cu lenta ascensiune a lui Eminescu, succesul fulgerdtor al poeziei lui Goga si nemaipomenita
amploare a interesului obstese desteptat la publicarea
volumelor sale succesive se explicd prin faptul cd

fiecare din ele se situa deodatd, ea o fireascd necesitate, In miezul chiar al problemei ce pasiona o lard
intreaga. A stf el Poezille aduceau, la 1905, cu ele problema Ardealului, actuali2atd tragic de persecutiile
Maghiarilor contra conationahlor nostri si de apropierea rdzboiului cel mare; Ne chiamei peimntul: problema sociald deschisd tot atat de dureros prin rdscoalele trdnesti dela 1907; Cantece lard fare', din
timpul neutralittii: problema intrdrii noastre In rdzboiul pentru Intregirea neamului din 1916.
In acest succes .Insusi, In sensationalul unei reusite
ce ar fi putut apare ca datorit mai rnult unor evenimente de istorie contemporand deceit nurnai valorilor
estetice proprii
se afld si piatra de incercare a unei
223

www.digibuc.ro

atari poezii. Si de fapt, odatd cu infOptuirea Romaniei Mari, odater cu improprietdrirea rurald si distrugerea marei proprietdti, prin disparitia ccruzelor care
treziserd durerea si revolta versuriler sale, poezia lui
Goga
Mad a pierde nimic din prestigiul ei, pecet-

luit si ma/it de isbanda ce repurtase 'parea cd-si

pierduse In schimb insusi rostul existentei, intrdnd in

domeniul istoriei literare, dar iesind din acel al vielii

Asa s'ar fi intdmplat desigur dacd poezia lui Goga ar fi fost doar arma unui luptator, dacd
numai actualitatea i mediul ei de rezonantO i-ar fi
dat dreptul la, existent& i odatd catalogatd In. recile
ierbare ale nemuririi, nimic i nimeni nu i-ar mai fi
poetice.

putut imprumuta o noud vial&

Tragedia destinului a vrut ca neamul romanesc,

abea inchiegcrt in ceeace era trupul sdu sfant, s

cunoasca din. nou jertfa sfdsierilor de hotare Si in zile
de grea cumpnd, in zile de neagrd restriste
iatd

versurile lui Goga, aceleasi versuri, pe care unii le

credeau trecute pentru totdecruna, isi reiau Intelesul
intreg, harul adelnc, binecuvemtcr'a proorocire. Peste

mormantul poetului dela Ciucea, ramas zalog in inima Ardealului, glasul lui Goga rdsund fulgertor de
actual. Toate poeziile din primele volume ne sunt mdrturie. Citez ,,Vorbeau azi noapte cloud ape"... (1812
1912).

Venea un vifor s ne 'ngroape

$i grindina-mi batea la geam,
Vorbeau azi noapfe cloud ape
$i vorba lor o'ntelegeam.
Ii luminau necunoscutul

Cu fulgere din deal in deal

$i chiotind prin neguri Prutul
Vorbea cu Muresu'n Ardeal:
..,In taina apelor afunde
Un tintirim de veacuri port,
Mi-e albul inspumatei unde
Mai trist ca giulgiul unui mort...
224

www.digibuc.ro

Din vreme'n vreme ma strabate

Un lung, Indepartat hot.,
.`,31 ncheieturile trunchiate

Atata de cumplit ma dor...

N'auzi cum striga Basarabii
Blestemul zileler ce vin,
Cum suna'n bucium parcalabii
Dela Soroca la Hotin?
Eu simt cum matca mea tresare
De-al amintirilor suvoi,
Arcasii lui $tefan cel mare
Imi cer azi moastele 'napoi"...

Asa tulburator de tail

Vuia ne'nduplecatul glas
Pan' fulgerele se curmara
$i-o ploaie blanda a ramas.
Atunci o 'ntunecata noapte
Pe creasta codrilor cadea,

$i 'n planset lin urzit de soapte

Batranul Mures raspunclea:
,,In valul meu de veacuri plange
Acelas vaier stins si mut,
Mai multe lacrimi decat sange
Nisipul meu a cunoscut.
Tu-ti plangi marimea Ingropata.

Eu jalea veche an de an,

Tu ai avut parinti odata,
Eu veci de veci am fost orfan"...
Asa vorbeati Indurerate,
Sub cerul inorat si crud,
Bolnave rauri tulburate
$i-acum durerea v'o aud...
Nedumerirea ma supune
Cand rostul patimii v'ascult,
Caci inima nu-mi pciate spune,
Pe care sa Ira plang mai mult...

De unde aceastei minune, de unde aceastEr putere

de a ne trai din nou In suflet, de a fi far potirul Intins
Ion Pillat. 15

25

www.digibuc.ro

nadejdilor i suferintei unui popor 1ntreg ? Numai faptul ca retraim vitregiile unui trecut blestematt, n'ar pu-

tea reda poeziei lui Goga intensitatea de viata ce

continua sa clocoteasca ino simtim azi cu totii
trInsa. Tainele vietii ei nu sunt evenimentele treattoare: cutare tragedie nationala sau sociala din istoria neamului nostru, ci coordonatele lui eterne care
nu se schimba: sufletul taranului roman, riftbdarea,
dragostea lui de pa'omenia, suferinta lui sfanta
mantul stramosilor, credinta nestramutata In Dumnezeu si in biserica lui ortodoxa.
Poezia lui Goga traeste In noi astazi, cum a trait eri
fiincica nu e numai crezul unui
si va trEd maine
luptator ci fiindc, 1nainte de toate, e cantecul unut
poet adevarat, de o barbateasca putere de expresie
de o rara putere de sugestie, 1ntr'un ritm si o melodie
proprie, Intfun grai poetic plin de sever si de autentica savoare popular&
Caracterele esentiale ale acestei poezii au fost puse
In deplina lumina de critica noastra literara autorizatd, dela aparitia, In 1905, a primului volum de poezii al lui Goga, volum care i-a hotarlt de altrninteri
destinul poetic. Marturisirea literara a poetului ca a
pornit ln literaturd delcr ideea monografica a unui sat
ca a crezut ca satul reprezinta prin sine unitatea
organica a sufletului acestui popor, Imi pare deosebit de caracteristic& Semnificatia crceasta simbolica
data elementului celui mai autentic de viata romaneasca organizata: satul se afla la temelia universului poetic a lu Goga i, ca o radacina, ii hotaraste
firesc cresterect tulpinei si ramificatiile sale etnice
estetice.
Satul cu lumea lui

si nu un sat oarecare, ci sattul

ardelenesc, cu oamenii, peisagiile si nevoile zale specifice, Ii formeaza substratul fizic i maral: el asigura
toate caracterele unei poezii cidanc legate de peiman226

www.digibuc.ro

tul strerbun, de dcrtina crestinei si de neamul pe care

nici o prigoand strainer, nici o nerve-dire barbard, n'a
putut
.clesfacd nici de aril, nici de legea sa.
Aceaster poezie a satului nu putea fi deci deceit profund national& si religioaser, pe de o parte, profund
sociald i larg deschiser durerii celor obijduiti, pe de
alta.
Pertrunser de suferinta national& si sociald a popoi-

rului, ea nu e poezia unui contemplativ, unui suflet

resemnat
ci strigeitul de, alarmd, protestarea vehement& a luptectorului, a unui suflet dinamic. De sigur, In acest prim volum, pe bang& filonul inspiraie
autobtone, se areidesc si curente de sensibilitate co-

mune unei intregi epoci. Un oarecare tolstoism", in

modul de a Infertisa pe teiran, e poate adeverrata
cauzer a paralelismului. recunoscut si de Gogct, intre
telurile poeziei sale si miscarea poporanistei din jurul
Romdneased" delcr Iasi. In. orice caz,
revistei
caracterul national al poeziei lui Goga culmineazer In
patriotism, (poeziile : La noi si Oltul) precum caracterul social se transformer in revolter, (poeziile: Clereasii,
mai terrziu: Cosasul).
Goga nefiind un vistor static ci un temperament de
lupteitor dinarnic, poezia lui nu priveste in spre trecut

ca Eminescu In ,.Epigonii" sau Salina III", de

ci chiamei cu glas mesianic viitorul isbvipilder
tor al unui neam si al unei chi. Totusl, ar fi gresit ser
credem cei in poezia lui Goga dominei numai vigoarea,

numai spiritul epic al baladei; ea e plea legater de

sufletul milenar al Ardealului Indurerat ca elementul
liric set n'o pdtrundet si el cii jelania specified doinei
aneestrale, si ca set nu oseileze Intre nerciejde si deprimare, Intre durere si revolter, Intoemai ca sufletul
transilvemean din. cmii pregertitori Unirii.
www.digibuc.ro

227

Casuta alba vinetie

Sub culmea verde-a unui deal
In noaptea mea de pribegie

De ce mi te arti azi mie,

casuta alba din Ardeal?

Ce val de umbre calrtoare,

Mi te abate iar in gand?
De ce-mi rasaxi staruitoare,

De ce te vad acuma oare

Mai limpede ca orisicnd?

Pe semne dusmani te pradara

Pe semne dusmani ti-au dat foc,

Si-un strop din urna-ti funerara

Tu
trimis pe vnt de sear&
Casuta fara de noroc...

Acestei mari tragedii, nationale i sociale, ct neamului intreg, Ii corespunde, printfun. interesant proces de

paralelism in sufletul poetului, o drama, mtnora de

sigur fcrta de cea dinted dar'n.0 mcd putin sguduitoare:

poezia instrainarii traita de fiul .satului plecat la invatatura in was (Casa noastra) si de fiul Ardealulut
pornit in Tara, peste munti (Pribeag).
...Imi duce mintea'n alte vremi
Cu slova-i binecuvntatk
In pragul zilelor de mult
Pared te vad pe tine, tata.
Si parc'aud pocnet de bici
Si glas stkuitor de sluga,
Rasare mamn coltul surii
Aseaza 'ncet merindea 'n gluga..
Induiosata ma saruta
Pe prul meu balan, pe gurk
TatZ1 nostru seam, draga,

Si sa te porti la'nvatatural"
Si uite-mi trec pe dinainte
In randuri, rnduri toate cele:
228

www.digibuc.ro

Orasul inegrit de fumuri

$i toate plansetele mele.
Cum m'am facut apoi cuminte
Cu vremea ce inainia.
$i m'am trezit pe nesimtite
Ca-mi zice satul: Dumneata...

Mai tarziu, In volumul din 1909, Ne chianki pinnkintul,

Goga a ademcit nota sociald, schimband notiunea s.crtului In aceea mai vaster, a muncii precum, p. 1913,
In al treilea volum de versuri, Din uinbra zidurilor, a
incercat o poezie mai subiectivd, mai personaler, dar

unde In ceIntarea dragostei nu scapii de o oarecare

influentil eminesciand.
In ultimul seal volum, publicat postum In 1939 qi care
poarter titlul caracteristia: Din larg, inspiratia poetului

cautet o desceituwre, o largire si o Indltare In acela

Goga incearca o lnlocuire a valorilor permantene
piimernte0i din versurile sale prin altele, transcendentale, legcrte de teiriile Instelate ale carului qi de
triile morale ale artei, cerand pentru sufletul seal de
acuma singuratatea culmilor Inane". In Canter
moartea", scrisa putin timp Inainfe de sfar*itul sau, in
acest cantec Infiorat de o tainica presimtire, poetul
ne-a lersat parcer testarn,entul seiu sufletesc.
Imi canta moartea la fereastra
Ca o vecernie'n -surdina,
Imi canta'ncet povestea nilastr:
Un joc de umbre si
Eu o ascult in noaptea mute*,
Din adancimi imi creste mare;
Intreaga viata petrecuta,
La capataiul meu rasare.
$i cum sub tampla mea fierbinte,
0 lume veche-mi a-einvie,
Nu cate-au fost imi vin in minte,

Ci cate-ar fi putut sa fie.

www.digibuc.ro

229

Arexandi-u Macedonski: Omul i Poetul

Cemd vorbim de un poet pe care II cunoaetem numai din opera
opera lui creaza in mintea noastret
o figura abstracter ei vie in acelaei timp traind in not
cu o viata nu realer ci, literaret. Fantoma care lei matrup clerdit din
terializeazer propria sa substanta
slove, cerneala ei hartie, in loc ser stea in fata noastrer
in carne ei oase.
Se intdmipla atunci un fenomen curios si anume :
intre personalitatea autorului astf el inviat si proectat
chiar din fiinta operei sale, pe de o parte, ei oglinda
in sufletul cititorului a poeziei evocate, pe de alta,
nu poate exista nici o antinomie, nici o dificultate in
interpretare. Ceeace valoreaza opera, valoreazer
autorul astfel chemat la viater. Orice surpriza e exclusd, cerci filiatiunea e inverser. $i personalitatea in-

chipuita de noi ca Hind cea adevaratd a autorului

dupei ce i-am cetit yersurile sau proza, nu ne poate
desminti niciodatd printeo Elesameigire.

Cu totul altf el stau lucrurile cu un autor pe care

l-am cunoscut personal
nu numai din scrisul sari,
dar din viata. Aici intotdeauna se produce un plus
sau un minus inerent fenomenului vital, ceva imprevi-

zibil, ceva care refuza sa se supuna legilor comune,

logicei obienuite. Intre omul inchipuit de cetitoml operei sale ei cel intdlnit in realitate se produce un sac
ai spune un conflict
mai intens sau mai ueor,
230

www.digibuc.ro

dupei cum diferenta dintre vis si real e mai mare sau

mai micd.
Am feicut aceastei observatie preliminard ffindcei o
cred necesarei ca sei pot explica atitudinea generafiei
trecute fata de Macedonski.

Ea n'a velzut deceit omul exterior cu ciudatenille

sale
voite de multe ori
cu acea nevoe de a
scandaliza cu mice pret rumegarea tihnitel a burgheziei anti-artistice a vremii, nevoe care, cand o intelegi
mai ademc la un am ce-si simtea regalitatea spiritualet
bcrtjocorit& si umilita la fiecare pas de acei al ceiror
nivel nu le permitea nici meicar efortul comprehensiunfi
imi pare foarte tragicet i ademc turbureitocae.
In Macedonski. era ceva de Don Quichote al poeziei
pure, ceva ridicol si sublim, totdeodat
ceva care
Inteirata spiritul caustic, dar iti mustra In acelas
timp constiinta
un amestec bizar, o Imperechere
stranie: o disonanter intre suflet si aspect
intre opera si orn
cel putin, la prima vedere. Coniemporanii 1-au judecat dupei acest criteriu ca un fenomen,
ca un ,,poet" cu plrie mare, hain neobisnuiter, des-

pre care se sopteau lucruti groaznice, satanice.

Cei mai buni se indignau, ceilalti batjocoreau, mulum* cei Isi-dovedesc astfel lor 1110i propria lor vintute.

Am mai apucat vremea, Inainte de reisboi, cemd se

vorbea de Macedonski la noi
curn se vorbea acum
30-40 de ani In Franta de Mallarm, Verlaine si Rimbaud
20 de ani Inainte, de Baudelaire, cu un ennbet de disprel ;au cu o anatemei. Timpurile s'au schimbat si roata vremii nepeirtinitoare a adus o apreciere
mai just a adevaratelor valori.
Personal pe Macedonski, 1-am cunoscut In 1912.

Imi public= tocmai primul volum de versuri in

Colectia ceirtilor albe". Aveam 21 de ani, velrsta tuturor entuziasmelor. La entuzicrsmul de atunci pentru
www.digibuc.ro

231

poezia lui Macedonski, am ramas si ask-mi. Prima impresie care mi-o pricinuise infatisarea poetului fusese

de surprizer si putin de jena. Era imbrercat fntr'un

mod extraordinar: pitoresc si riclicol. Ca un actor
cam prost machicrt
din bung:ward La vie de Boh'me". Ceva 1830

si totusi decadent.

Avea ceva heraldic in aspect

ceva de mumie"

tipificatii Dar, mai ales, glasul nu-1 voi uita nici-

odater. Un glas d'outre-tombe". Nu recita versurile,

le psalmodia, dar mind te obisnuiai cu modul sefru de
declamare
nu Mai puteai set auzi pe altai interprettindu-i poezia.
.Macedonski &Ind 1-am cunoscut, sedecr pe Po lon;
s'a mutat aPoi pe Dorobcrnti. Avea un salon literar
care sterrnea curiozitatea vulgului. Inteadevar, 11 arctnictse intr'un stil ,simbolic" ca set nu spun simbolist: 12
jerlturi

i un fel de ton. In care se instala maestrul",

jur imprejur in sfesnice mari ardeau lumini de cearei.

Cernd un teineir poet 10 recita versurile, Macedonski,
de-i pladeau
si In generozitatea lui ii placeau intotdecruna
lua dintr'un bol.plin cu pietre colorate,
imitnd naiv comoarc-i de pietre scumpe, una sau
doua pietre qi le cleidea discipolului decretand ca un.
calif sau un emir din O mie i una de nopti": Tine crcest topaz, perstreaza acest rubin, icr acest smaragd
sqm Ifi dau acest briliant, In amintirea unor versuri
mai pretioase"..

Pe crtunci =east& pseudo-mistificare imi prima comicd, i pe Maestru 1.1 bnufam cei e un mare umorist.

Astzi fmi dau seama &I nu era tocmai asa si c gestul acestui apostol al poeziei nu cuprindea nici o
mistificare. Poetul, prin harul convingerii sale, iluminserrii sale sufletesti
ceici Macedonski a crezut in
poezie ca intr'un Dumnezeu
transforma inteadeveir
In sufletul sett' Inf Rica-rat acele biete sticle In fulgerdtoare tezaure demne de cr rasplati pe poeti.232:

www.digibuc.ro

Mipaitor pi maret simbol, pe care nici tineretea mea

de atunci, nici mai ales viziunea plater a mediului inconjurator, nu putea sei-1 valorifice. U pretuirn asterzi
cetind Sonetul Nestemcderor".
Pentru Macedonski, pietrele de sticler colorater s'au
transformat in comori de giuvaeruri spirituale.
Nu voiu uita niciodcrter cele cateva nopti petrecute
cu tineri poeti: unii morti, alp uitati sau ajunpi ccstazi
la n.otorietate: Oreste, Horia Furtuna, Al. T. Stamatiad,
Alfred Mopoiu, Al. Dominic, G. Stratulat A. Maniu, N.
Dctvidescu, Marcel Romanescu, Tudor Vianu pi mcd
teeziu grupati in jurul lui Macedonski, la el aces&
Cemd incepea sei recite versuri, se transfigure. Era ca
un print, pe care o vraiitoare rea, Via la, 1-a blestemat
sa poarte o infatipare strainer lui nsui, in timpul zilei.
caruia numai nocrptea, la lumina poeziei curate, Ii
era Ingaduit
regaseascer flinta adevetrata. Omul
se ridica la inaltimea operei., o intruchiper
era el
Emirul din ,,Noaptea de Decenwrie"
el in toater spirituala lui impel/11de. Dar dimineata in zori albe, 11
perndea cu viata implacabiler, cu mizeria, cu
cu invidia, cu umilirea, care ca Furiile" entice napus-

tite asupra unui erou de tragedie greaca, s'au tinut

perner la moarte de el.

totupi, nefericit nu pot spune c putea fi un om

ca Macedonski. Inaltimea i bogedia lui sufleteascel
11 predispuneau set fie n.abab. Ospitalitatea lui era fastuoaser. Ii lipsecru banii, mijloacele de trai
derrnicia
generozitatii sale sufletesti filter de poezia celorlalti,
comoara propriei sale poezii nu i-au lipsit niciodate'.
In 1912 am editat, tot in colectia Cartilor Albe, impreunel cu Horia Furtuner, Flori Sacre"
cel mai
bun volum de versuri
floarea poeziei lui Macedonski.

Ca jive ani mai tarziu trebuiam sa-i public, in 1916,

in ,,Flacetra", revista lui C. Banu, faim'.osul roman: Thalassa.
www.digibuc.ro

233

Am ramas pana la moartea maestrului" un prieten

afarei
mai temar si un. ad.mirator al celui mai poet
dintre poetii romani. Ceici poet a fast
de Eminescu

pe deplin, cu ingenuitate 0 scandal, ca un copil (al

Muzelor) care niciodatet nu s'a pocelit, ca mai toti poetii cand Imbeitranesc.
putin. timp inainte
Ultima oaxei cand 1-am vetzut
era in pat, bolnav de cOrd, slde macate, in 1920
bit : abia putea sei vorbeascei. Figura lui emaciate' se
subtiase, se spiritualizase pi mai mult. Tupea sec, sf apiefor. Met ruga
citesc din poemul meu.,Beitranii"
Asculta cu o atentie Incordatel, cl acea pricepere superioaret a poeziei pe care nu o poate avea decat un
poet adevetrat, o lemee sau un copil. Mai am Inca in
urechi glasul lui spunandu-mi: Eu mor, mi-am fcut
datoria
dar poezia tretepte mai departe".
Da, poezia, poezia lui Macedonski tretepte mai departe"...

aparitia in editura Fundatiilor Regale" a Operelor lui Alexandru Macedonski Inteo editie monu-

mental& scoaset ou o debsebitei evlavie pi competenta

de Tudor Vic:mu In patru Volume (vol. l Poezia; vol.
I!: Tecttru; vol. III: Proza literaret; vol IV: Criticet pi es-

seuri), din care a apeaut zilele acestea primul volum

pe piata literard
precum pi reisunetul cald getsit In
critic& ne indreptettepte set afirmerm ca ziva reabilitarn depline a poeziei lui Macedonski a sosit, apezerndu-I aletturi de Gr. Alezandrescu, Alecsandri, Eminescu i Copbuc, In randul Int.& al clasicilor noptri.

se pare
cu darul InfriPoetii sunt Imprteipiti
copat al proorocirii, ceici cu cmi multi inainte de a
Macedonski Inteun poem intitulat: Noaptea de Noemvrie"
un poem straniu, real pi ireal totdeodcrtei ca pi
viata
10 descria propria lui Inmormantare Inteo
234

www.digibuc.ro

Beare( triSrd de Noemvrie, ma cum trebuia s se intemple aidoma cu dinsul, ceind.),-am dus -txupul nein-

sufletit la Be lu, in aceecrel lun, aproape pe aceleasi

strzi, cu acelemi opriri el cu aceleaei discursuri pre-e
vzute In poem.
Acolo descrie In versuri infiortoare durerea i groaza
ce-I apuc in groap, cdnd In cimitirul prsit de prietent, ii rmdne trupul prada descompunerif 0 a viermilor. Dar deodat in carnea sfdeiatei, sufletul liberat
se Walter senin i impdcat cu sine, ca dup o scurt
colindare prin locurile ei fiintele iubite pe ast lume,
In sbor Ina It s regseasca pacea veenicei lumini. Minunat simbol al periheliei sufleteeti a unui mare ei
curat poet
sfdeiat de atati duemani, mancat de at&ca numai clArp desliintarea trutia viermi invidiosi
pului su pmantesc s i se pocit inlta, In fine liberat de contingentele vremii, poezia la lumina adevrate( la care aspira.
Acest sentiment al triumfului su literar numai dup
moarte ei prin moarte. Macedonski il simtise tragic ca
.

o necesitate superioar a artei sale, ca martirul de

nelnlturat pe care trebue

indure mice geniu cru-

tentic.

De trei ori, In trei poezi,i diferit, o declar precis, a-

proape identic, In Mdnstirea", in Levki"; In ,.Lui

Cetalo Pol" :
Can afar de clipa vietei sunt sublimele-aurori,
Ca din iarna 'nghetatoare naste calda primavara
51 ca giulgiurile mortei sunt drapari de'nvingatori..,

5i din trunchiul molt cum naste viata verdelui lastat

Din cosciug Inchis aproape iese sbor de biruinta...
Barca soartei cand te duse peste granita lumeasca
A schimbat penvinsul jalnic in mat-et Invingator...

Dacci din cauze multiple de nepregertire sufleteasc

ei
dece s n'o spuaem
din lipsa unui mediu ei
www.digibuc.ro

235

unui nivel artistic capabil, pe atunci,

reactioneze
fate( de o asemenea poezie attfel deceit prin glume neroadel
cbntemporanii n'au pubalcanice imputeai

tut intelege, la reala ei valbare literark opera poeticd

a lid Macedonski i n'au reusit sa se inalte pe denisii,
n.0
pe el la locul de frunte ce-1 merita
numai in constiinta unei elite
dar in. sufletul unui
popor. Astzi aceastet mare nedreptate trebue reparat& Mai bated, fiindcd poezia lui a triurnfat si a triumfat deplin.
Generatia literard de azi are fard de poezia si de memoria lui Macedonski datonia un.or mostenitori fatd de
acel din. averea cdruia trecesc. Toatet poezia moderna
si
roman& e mai mult sau mai putin debitoarea lui
chiar poetii ce nu-is datoresc nici o influentec directet

triad Ii sunt datornici nivelul artistic la care a ridicat

el arta versului si puritatea unei poezii cetreia i-a inchinat un cult sufletesc i o viatii de jertfe materiale.
a
Macedonski a fost maestrul si martirul artei pure
stiut, did concesii vulgului i idolilor zilei, sd se sacrifice frumosului etern. A facut-o cu generozitate, cu
entuziasm, cu Infleicarare. Cu gest de maestru a fost
apostolul poeziei noui, care in. munele simbolismului'
descelleca pe atunci din capitala Frantei in toat Eucdrora le-a
ropa. A adus, astfel, litereior romeme
deschis zetri noui
un dar nepretuit.
Ceici Macedonski n'a fost numai un mare poet, el a
fost si pnmul doctrinar la noi al poeziei modernes simboliste si instrumentaliste cum o numea el
fiind cel
dintai s indice drumurile ce avea set le ia poezia spre
o puritate de imagini si de muzicer necunoscut la acea dater, ceind anecdota si subiectul copleseau poezia, nu n.umai in lard dar si in ;Apus :
poezia modernei a inceput set graviteze catre un ideal
cu totul superior si cd tinde a se deosebi de prozei, de
elocventa vulgaret ce impresioneazel pe ignoranti, de
236

www.digibuc.ro

creiat, in fine,
succesul de balci al antitezii,
un !imbaj al ei propriu... Poezia viitorului nu va fi dead enuzicet gsi imagine..." (Literatorul, No. 2, 1892).

acum, inainte de a analiza pe scurt ccrractena

recunoaste temele poeoperei lui Macedonski, de
tice, de a-i hotari domeniul sufletesc, dati-mi voie ca,
in scop documentar, sa va bash cateva date din vicrla
poetulut.
Alexandru Macedonski s'a nascut la 14 Mcrrtie 1854,.

la Craiova. El era fiul generalului Macedonski, caresub Cuza a jucat un rol si a fost Ministwu de Razboi.
al Principatelor Unite. Prin mama, nascuta Fisenta, se
inrudea cu Brailoii qi Urclarenii, mari
Studiile licetale le fcu la Craiova, crpoi trecu la fa-

cultatea de Were din Viena, de aci la Geneva si in.

sfarsit se stabili pentru mai multa vreme la Florenta.
Intors in tar& publica in 1872, primul volum de vervolum de tinerete- cu drept cusuri : Prima Verba
Wait dat uitarii, mai tarziu, de insusi autorul lui.

In lard, Macedonski fond o multime de reviste si

dar revista cea mai insemnat, atat prim

de zit:ye
i
numarul
colaboratorilor ei cat si prin cunumele
rentul ce a reusit s determine in literatura romerna,
a fost : Literatorul care aparu dela 1880-1885, apoi
sporadic, intre 180-1904 si, din nou, numaidecat dupEr
razboi, In 1918-1919.
Au colaborat, frecventat sau activat in miscarea Literatorului scrittori da: Iuliu Savescu, Stefan Petica, Mir-

cea Demetriade, Traian Demetrescu, Cincinat ,Pavelescu, Duiliu Zamfirescu, Alexandru Obedenaru, Donar
Munteanu

Colectia revistei de mult epuizatd, ramerne ei azi o

meaturie pretioasti a primului aport simbolist in literele noastre
desemnat pe atunci, sub numelede usor
ieftin dispret, de miscare decadenta", de un public
237

www.digibuc.ro

nepregatit Inca destul ca sa-i inteleaga rosturile mcd

adandi.
doilea volum Poez11, cuprinIn 1882 pubiica un
zand la sfarsit o comedi: 'In doua acte: IOEde, repro-

zentata pe scena Teatrului National din Bucuresti.

celapi teatru If juca. In 1894, tragedia in versuri pi in
cifici acte Saul. scrisa in colaborare cu Cincinart Pavelescu.

Dar nurnai cu publicarea celui de-al treilea volum

de poezii- Excelsior in 1895, I% gaseste Macedonski
pe care trebuia s'o clued la rara
forma lui defSnitiva
perfectie In il patrulea i ultimul volum de versuri din
viata autorului: Flori sacre In 1912. In aceste doua
carli si Tri. Rondelorile incepute dupa 1914 pi aparute in volum postum
se cuprinde tot ce a adus nou
pi personal el In poeziea roman& Dupa Excelsior,
Macedonski tiparise un. volum de nuvele pi schite :
Cartec de aur
pi in 1b16, marele sau poem in
proza Thalassa, publicat sub forma de roman In re-

vista Flacara" $i pe care nici o editura romana nu

s'a invrednicit 'Dana acum sa-i de-a lumina tiparului.
Macedonski a tait mult timp la Paris, unde devenise o figura cunoscuta In cercurile simboliste si o personalitate reprezentativa a Cartierului Latin. Era in
vremea eroica a poeziei noui cand jean Moreas, poetul stantelor de mai tarziu, Ipi tinea taifasurile literare

la cafeneaua ,Vachette" sau &Ind printul poetilor"

Paul Fort isi instalase scaunul domniei pe terasa dela
Cliiserie des lilas", Acolo MacedAski a legat prietenii personale sau a stat In corespondenta cu corifeli
mipcarii pi oameni ca Paul Fort sau Laurent Tailhade
11 onorau cu o amicitie pretioasa. A colaborat multa
vreme la ziare pi la reviste parisiene: la Paris Journal", la Gil Blas", la Vers et Prose" pi altele numeloase. A sCris i a publicat in limba fraceza
proza si teatru.
238

www.digibuc.ro

ReIntors In lard, salonul lui literar ajunse locul de

Intellnire firesc al tuturor poetilor tineri setosi de o art.

noud. N'am Intlnit In viatei orn mai pasionat i mai

Indrgostit de Poezie ca.Macedonski.
Poezia i-a fost credinta supreme:1 si supremul cult.
Cu, o nQbil generozitate Incuraja talentele noui si debuturile acelora, care trebuicru, odatei cocotati pe
sei-i.arunce cei dintai piatra ingratitudinii. E singurul poet, pe care 1-am cunoscut. care a rmas poet
pelmet la bettremete
cu candoare, cu naivitate, cu geniu
In ciuda nepdsrii, ruteitii si invidiei contemporanilor

N'a fost academician si manualele scolare panel la

moaitea lui 1-au ignorat. Neiscut in bogeitie, moare s-

rac In ziva de 24 Noemvrie 1920. E inmormantat lcr

Bellu, nu departe de Eminescu.
Opera poeticet a lui Macedonski
singura de cars

ne vom ocupa acuma se cuprinde, dacei nu tinem

seam& de primele sale cloud volume, In care poetul
Ii 1nstrun.a numai lira, si de cele cloud volume posturne: Poezit crlese (editate la Casa coalelor) o
lea Nestematelor, alt fiorilej, din trei realizri: Excelsior,
Mon Sacre i Poema Rondelurilor (acesta postum).
In centrul acestei opera stau Noptile"
ele au idcut faima lui Macedonski ca poet in. trecut i ele cugrind si azi cheia Intregii sale poezii.
permiteti

deci s deschidem Impreund cele trei Nopti mai celebre: si anums: Noaptea de Noemvrie", de care aminteara la Inceputul conferintei, Noaptea de Decemvrie" i Noaptea de Mai".
Desi cloud din ele poartei chiar titlul poeziilor lui
Musset
am gresi adeinc dac am cauta aid o influentel a marelui romantic francez. Macedonski era pyea
artist si prea intelectualizat sufleteste ca versul su s
fie acel torent impetuos de sinitire adese turbure, awww.digibuc.ro

239

dese reverrsat in. ved la noroc sau secat la intelmplare,

care aracterizeazei arta romanticilor. Ii lipsea acel :

Ahl Frappe toi le coeur

c'est l qu'est le gnier

contra cerrui trebuia sel se rid,ice in numele versului intelecti,ializat Bcrudelaire, in numele exactitertii si adevarului plastic Parnasienii si a nuantelor muzicple Verlaine si simbolistii. Am gresi tot ated, inset, set ne in-

chipuim c Macedonski era un simbolist pur. In poezia lui se imbinau fericif trei filoane care dominau pe
atunci separate poezia apusand: 1) curentul naturalist
(Poezia socialer" Fie pe vremuri cu oarecare carac-tere romantice in sensul bun al cuveintului); 2) curentul simbolist; 3) curentul neo-clasic. Fiecare din aextrem de Macedonskiene ca tonaceste* trei nopti
izoleazei cede unul
litate, ca vocabular, ca imagini

din aceste caractere. (Noaptea de Noemvrie" e un

poem naturalist ca un roman al lui Zola. Realul e descris pernel in detaliile cele mai prozaice si cele mai
e vorba de inmormemtarea
measave
de pilaf
poetului :
Parada ajunsese in Mirada Frantuzeasca..

0 doamna din careta vazand-o'n drumul

Uitand c e supusa la legea cea obsteasca
A pus a'ntoarce caii zicand ca e seran rau;
Iar altii in credinta c ortu 1-am dat popii
Din oftica sau tifos, batistele scoteau
dandu-se inteo parte, la nas i le puneau,
Crezand ca-i molipseste mirosurile gropii.

Sail tot ated de caraCteristic pentru ce inainterm e

acelas pasaj oribil in groasnicul, in grozavul sdu realism, in care poetul aratel ceata imunder a viermilor
neivellind in cosciug, infigerndu-se in carnea, In. ploapele mortului...
Dacia s'ar fi oprit aici Macedonski, ar fi relmas un
Rollinat al poeziei romeme
adicer un poet minor, le240

www.digibuc.ro

gat de fotografia exactel, nu de desenul mistic, de portretul adevarat al vietii. Urmeazei Inset:
Simtii atunci In mine o repede schimbare...
PArea c m. duc ingeri pe-o dulce leganare...
L'asndu-mi Invelisul la viermii din mormant
Pluteam prin al meu suflet, mai sus de-acest pamnt.

Eram Impins de-o fora si tainica si mare,

aripe de vultur rpindu-ma In &pox,
Purtat pe-o raza-albastra.
ca raza de usor
In casa piirinteasca muiat in foc de stele,

Intrai ppintfo fereastr, prin aer tremurai,

Trecui ca. o suflare prin p&rul maicii mele,
Lucii in cloud lacrimi, j calea mi-o urmai.

Prin aceste versuri echilibrul e restabilit. Imponderabilul muzical al unOr versuri ca:
Prea c mA duc ingeri pe-o dulce leganane

scru nesfarsit de delicata nuantare a celor cloud din

urma, au iercut ca balanta noastrer sufleteascd
mane( In perfectet armonie.

Neavteptata iruptie, in realismul cel mai cras, al uicrta farmecul pronui isvor ideal de poezie purd
mai putin naturalist
ax
priu acestui poem, care
fi ramas mai putin poetic
Noaptea de Decemvrie", In care multi veld cea mai
!nand culme atinser de Macedonski, pune simbolic
problema destinului Insu0 al poetului. Intransigent in
idealul credinta lui. Emirul poeziei pure moare sub
jarul pustiei" fiincica a vrut set ajunger la Mecca, ce-

latea artei sfinte, nu pe drumul cotit dar umbrit de

verdeater, pe care-I ia rivalul sau inferior 3i slut
ci
pe drumul drept ce tale In cloud, cum ii cere contiintci, deqertul Inflorit cu nluciri mortale.
Desigur, e una din cele trei-pertru mai frumoase poeme din limba romank aletturi de Miorita", de LuceaViral" sau de Cet lin", i poate de Sburatorul" lui
Eliade. Simbolista, prin simbolul- ce-1 intruchipeazd,
ion Pillat 16

www.digibuc.ro

241

Noaptea de Decemvrie e mai ales, noua prin muzicalitatea unui vers nuantat la infinit si prin jocul bogat al imaginilor ce se perinda topindu-se una intfaita
ca motive de orchestra. Amestecand astfel spatiul viziunilor celor mai concrete cu durata pura a muzicii,

poettll reuseste sa ne dea acea atmosfera stranie de

vis si de realitate care face vraja turburatoare a marilor poet de limber englezd: un Coleridge, un Shelley,
un Keats, mai ales un E. Poe. Aid elementele realiste,

in sensul celor din Nbaptea de Noemvrie", au disparut ca sa dea loc altora

ca descrierea chinurilor
nlucirilor provocate de setea cumplit din pustiul dogoritor. Dar recditatea lor ne turbura si mai mutt. Avem a face cu un paroxism de verism care nu e decat
stilizata
realitatea visului.
,,Noaptea de Decemvrie", posterioara Noptii de Noemvrie", nu 4 se poate compara

e pe alt plan. poetic.

Tort astfel in Noaptea de Mai", In care dupa mine

Macedonski atinge arta lui suprerna, Il vedem intrebuintand un al treilea procedeu legat organic de caracterul propriu acestei poezii. In. opozitie cu celelalte
doua poeme crmintite, Notriptea de Mai" n'are nici subject, nici meicar actiune literara. Toat poezia nu e
timp de o sutel de versuri
dead un singur ditiramb, un singur crescendo sufletesc pe tema Primaverii. Toata poezicr e deci construita muzical, asi
spune simfonic Un leit motiv admirabil gasit:
privighetoarea cant i liliacul e'nflorit

se repeta. mai intai neschimbat, de 3 ori, apoi, eu subtle

si melodioase transformri, de 5 ori. Versul amplu si masi eiestos ia dela sine ritmul unui pas de vestala

voluiaza senin ca oracoltd unui cor antic. Strofele se

maseaza ca basoreliefe pe pantecele unei amf ore. Niciodata poezia romana n'a gasit un accent mai verinicaeri n'a descoperit vesnica tinerete a
dic pagan
artei eline mai usor, ca aici.
242

www.digibuc.ro

nu, e prea vie, e prea clocoPoezie parnasiand?

nu, e prea
-titoare, e prea tandra. Poezie clasicei ?
nuantatei, e prea muzical Poezie simbolist atunci ?
da,
--- nu, caci n'are simbol. Poezie, po6zie purei ?
din belqug. Dar poezie grea, cci trebue s intri In. ea

ca Intr'o simfonie sou. mai bine, ca In matematica

!nand a unui templu grecesc Profanul, lipsit de firul
chiar subtire al unui subject, se poate rtci. Ins& versuri ca :
Reinviaza ca prin farmec idilele patriarhale
Cu feti frumosi culcati pe iarba lovindu-se cu portocale;
Pe dealuri clasice se-erata tecioare in camasi de in
Ce'n maind cu amforele goale i umplu cchii de senin,
$i printre-a seni lacramarie de ametiste i opale,
Anacreon re'nnalta vocea,. dialogheaza Theocrit...
privighetoarea eanta in aerul imblsamit.

versuri ca acestea Daman mandria limbii noastre si o

pretioasei mrturie In cdutarea unui stil clasic romanesc.

Din aceast intreitei anaiiz, reies clar caracterele

esentiale ole poeziei lui MacedonskL E o poezie barbeiteascei (afard de dou-trei poezii n'a cantat niciodatei iubirea), e o poezie de un stoicism antic, In care

tema luptei grele duse de poet contra Destinului ce

Incearc sei-1 sdrobeascei, e teluatel mereu. E o poezie
optimist& caci poetul spune destinului :
Poti s'apesi peste-ai mci umeri cu puteri ne 'nduplecate
ceici In pmant :
Cand topit rug va fi Ctorpul
Voi fi cer, parfum si soapta, si nu poti sa ma omori.

Aici stet dupei mine cheict optimismului tragic al lui

Macedonski si originalitatea stoicismului seiu, unic In
literatura romana.
Prin acest stoicism, prin criteriul estetic care 1-a ceiletuzit toatei viata, prin acel cult al formei, care-1 tcea la batremete set Incerce adaptarea rondelului, In
243

www.digibuc.ro

vederea posibilircitilor de muzicalizare *i de ictfinare

ale graiului nostru, precum cautase in liner* crearea
unui vers liber romernesc in poezia Hinov", iatert de
fac din Mcrcedonski, peste capul simcurios ritmatet
bolismului, un fiu al Romei i al Heladei.
Vn for purtam tunica du ciucuri
...fu Cretus a/ meu nume

ne-o meaturiseste singur in sonetul Avatar".

Dar unde geisesc valoarea vesnic umanet a poeziei
lui Macedonski e cer arta lui nu e rece ca piatra imci e bronzul trecut prin focul suferintii opasibil
menesti. Aceastei suferinta, aceaster eroicer luptet cu
un destin potrivnic, cr spiritualizat-o deplin, a liberat-o.
chiar in cele mai rigide forme. *i nu putem sfeasi mai
bine acest comentar decert citemd ,,Rondelul cupei de
Murano", artei poeticei. oglinclet fideld a supremei intelepcluni a poetului :
Nu e de aur: e de raze.
O'ntind grifonii ce-o sustin.
E datatoare de extaze
Cu ea in cinstea ta inchin.

In scanteierea-i de topaze
Coprinde-al nemuririi

Nu e de aur: e de raze.
O'ntind grifonii ce-o sustin.

E arta pun fr fraze,

E cerul tot de soare phn.
Talaze largi dupa talaze,
E sufletesc avant deplin

Nu e de aur: e de raze.

Aceaslet minunaiet cup de raze s'o ridicenn in semn

de libatie postumet memoriei marelui poet.
244

www.digibuc.ro

Duiliu Zamfirescu : Poet clasic

Poetii au un straniu privilegiu : prin faptul, poate,
c In tot timpul vietii lor traesc cu sufletul In Olympul
moartea care nu crut pe nimeni, peste dansii
zeilor
n'are putere. Ea care mistue tocrte trupurile si care ni-

veleaza in aceeasi groapd toate ambiliile, toate patimile, toate mrimile i desertaciunile omenesti, se
opreste neputincioaset da inapoi rusinata, infrant de
catevcr coale de hartie acoperite Cu misterioasele rune
ale cantecului inspirat.

Daca marii imparati, regii gloriosi, capitanii biruitori, oamenii de stat, "inteleptii feturitori ai destinelor
unui popor, deltatorii de legi si descoperitorii tain.elor

naturii, inventatorii de noui posibilitan technice sau

exploratorii de domenii necunoscute panel la ei, se
bucura de nemurire: nemurirea lor pur logic& nectvnd
nimic emotf:onal la baid de cat amintirea faptelor care
se sterg, ramane nominal&
Descoperirea stiintifica
impersonalei si valabila
pretutindeni si pentru toti
nu pstreaza decal ca o

etichet: numele acelui care i-a dat viatei cu creerul,

dar nu qi cu sufl6tul sau. Nu e acelasi lucru eu poezia,
aceast taina in care palpita viata cea mai personala
a omului, eserrta Inseisi a flintei sale, extractul cel
mai de pret al sufletului sEw. Odata disparut poetul,
opera, care reanane Ii evoaca sufletul la nesfarsit in
sirul deceniilor si veacurilor care vin
asa cum, buneloara, cloud oglinzi asezate una In. fcrta celeiIcOte
245

www.digibuc.ro

inmultesc la infinit, in spatiu, trupul ce le-ar strabate

apele inghetate.
Astfel, dui:A moarte, singurii dintre 11111/itoti, poei

traesc mai departe. $i de cate ori le deschidem volumele de versuri, figura lor de peste vreme se malerializeaza in noi mnine, obligandu-ne pe noi
cititorii de azi
sa le ream viata sa trairn acuma
cu sufletul lor de altadata.
Dace( Goethe a murit in 1832 trupeste, viatcr lui sentimentald continua si astazi. Shakespeare supravietu-

este in Hamlet" nu numai printeun paradox logic,

ci, real cu toat puterea sentimentului si a pasiunii.
Pe cand marele Florentin, de cede ori Ii redeschidem
Divina Comedie, li transform pe toti cititorii in sbor
de umbre inconsistente, ca s nu mai re:inland decat
cu profilul su etern: Dante.
Aceste cateva randuri imi vin raslete in minte, astazi, cand asi don s evoc figura si poezia lui Duiliu
Zamfirescu.

0 fac, cum am facut-o in alta parte, acum catva

timp, cu o real emotiune
de and natura dar de
aceeasi intensitate. Am resimtit aceast emotie in clipa
cand dorind sa-mi improspatez versurile poetului, i-am
redeschis voluniele i cu ele Duiliu Zamfirescu, asa
cum I-am cunoscut, a retrit In fata-mi cu vesnica lui
tinerete care 11 pastra verde ca bradul, chiar sub neaua
vremii.

Era un on" de o mare prestanta fizica si moral& Un

roman chipes, voinic si frumos o podoaba de orn",

nalt, bine legal, cu o privire hotarit, enbrgica si to.

tusi bullet i vistoare. Aristocrat, dar neavan.d nimic

din decadenta aceecr obosita care se leaga de obste

de odraslele vlaguite crle neamurilor prea istovite. Cu
multa autoritate In vorba i in cuvant
glasul sdu
eia extrem de placut, pe cat ii era conversatia de fermecatoare. Avea o dulceat in grcriul sau, energic,
245

www.digibuc.ro

totupi. Intruchipa fericit la hotarul acela dintre Moldova pi Tara Romaneasca, unde langa Odobepti, la
Vartejcoi, Ipi avea viea parinteasca de care II lega
adancul dor razeipesc de mopie
Intruchipa fuziunea
fericit a cloud tulpini din ace'lapi neam. Unea viseitoa-

rei blandete moldovenepti, imaginatiei aceleia vii cu

dor de poezie ce ne-a dat i pe Alecscrndri pi pe Eminescu, energia, claritatea lcrtina, realitatea, viata
sprintena a sufletului muntenesc.
Vorbiam, undeva,

despre Mcrcedonski

evo-

cam cu pietcrte, dar pi, poate, cu un upor zambet, nu

de ironie, dar de duiopie, figura aceea bizara de print
boem pi decadent, simbolist pi estet
care pastra cea
mai Ina lta inspiratie pi poezia cea mai purer sub cmpectul deconceitant al poetului cu cravatei lavaliere:1"
pi plete lungi
a bardului cu pellarie prea larger in
borduri i cu in.ele impodobite cu pietre pretioase prea

mari, ca s nu fie suspecte. Toatei partea aceea lin

de sicle" i Cleiserie des Li las"
de cencrclu putin
tenebros, de cafenea literara cu consumatie material
f carte putinel, dar cu o imensei absorbire- de versuri pi
de cdorisme Inghitite In fumul acru pi dens al tigeirilor
proaste. Toatei aceasta latura verlainian, de nomadism nocturn, paradoxele i farsele enorme, tot spiri-

tul acela de atelier din Montmartre" sau Montparnasse"

dar pi o oare care simplitcde bon1enfanr
au lipsit total lui Duiliu Zamlirescu.
Acest orn, clasic In versul su pi-a peistrat in viald
ca pi In art& toga spirituala Intotdecruna. A urn ceea

ce cheina dansul pitoresc: tigania noastrei literarer.

Duiliu Zamfirescu a avut tinuter In literaturei, ca pi
In moral& In diplomatie, ca pi in politica, Era destul
fi vzut ca mine prezidnd cenaceul Convorbirilor

Literare sau pe yachtul Comisiel Dunarene, Carolus

Primus" apezat la capatul mesei familiale, In timpul
unei excursii pe Duneire pi la Constanta, sau la biuwww.digibuc.ro

247

roul sau ministerial dela Externe, sau prezidand Caca sa-ti poll da seama
ce inseamna autoritate si prestant, cuvinte atat de
uitate de generatiile de azi.
Aceast linuta, aceast prestanta, aceast autoritate 11 faceau pe Duiliu Zamfirescu sa combata poporanismtir ,,Vietii Romanesti", al revistei dela
ca vulgar, inestetic si labartat.
Duiliu Zamfirescu
aici In. opozilie cu un poet ca
Macedonski) si-a integrat viala armonic
chiar daca
pastrat aristocratic versul perfect neintinat de
multime
in rosturile vremii si a tarii sale. A ocupat
cu demnitate toate demnittile pe care tara putea sa
le daruiasca unui orn intreg: a fost Ministru Plenipotentiar, apoi Ministru al Afacerilor Shaine i Presedintele Camerei Deputatior din Romania Mare. Dar pe
noi aici ne intereseaza singur omul si poetul. Despre
prozator, despre fundatorul romanului modern
acea
despre interesantul si puadmirabila Violet la fart
ternicul dramaturg cd Poezia Deptirkaii nu vom vorbi
mera pe Dealul Mitropoliei

astazi.

Inainte, ins, de a trece la studiul poeziei lui Duiliu

Zamfirescu, ai vrea, pe scurt, sa-mi reamintesc trei
viziuni despre poet :
Una
de mult
la Paris. Duiliu Zamfirescu, in
picioare, cu profilul sat' sculptural a contre jour", cu
o mana rezimat de pian. citindu-mi cu felul seal incomparabil de a recita versul, poezia Anzi" asupra
careia vom reveni, pe cand fiul sau, Alexandru, Il acompania, improvizand cu mult simt muzical, in Surdind.
Altct
a doua
in timpul rzboiului, la Iasi. VeniSem sa-i arat versuri de ale mele, discutasem poezie

si poetul convalescent de o grea boala, Inca slab,

Imi citeste

mi-aduc aminte pana si timbrul glasului

su cald: Un trandafir a inflorit...", acect admirabila

248

www.digibuc.ro

decantare sufleteascet. In umbrer si in mine gsecan

pe-atunci
exam temeir i tineretei ii place de obicei
complicatia
poezia prea
Azi fac mea
culpa",
In. fine, a treia viziune. Putin timp inainte de moarte,
certeva luni numai. Poetul locuia, fiind, in. trecere, la
Bucuresti, la Htel Boulevard. Era diminecrta si, mbrnu stiu in urma cerrei discndu-se, pe neasteptate,
intfo
cutiuni cu prilejul mmi nou volum. de versuri
definitie luminoaser si sculptural& ca un bloc de Paros

poetul imi evoc, magistral, arta diviner a versului

etern.

Ceva mai teaziu, trebuicr sa odihneasc& si demsul

pe dealul putnecm. alturi de perrintele pe care il

Ingropase aevea si 11 cemtase
reintremd in marele
ritm natural
in versuri pline de vibrare leruntrica :
Pe cardiruia ce se urca
La tintirimul de Ia schit

S'a dus boerul sa se culce

Cu fata care raskit,

Iar nod i-am pus un mdr alAturi,

Ca'n boarea caldei primavere
Din nins de flori
adieze
Speranta de reinviere.

CA doard noi,' asa cum trecem,

Prin trista asta 1ntocmire,.
Avem un sambure de suflet
$i licAriri de nemurire.
-5i-atuncea, unde merge, Doamne,
Alcatuirea asta toatar
$i muntele turnat din hum

$i sufletul ce mi-a fost tat?

S'au implinit anul acesta*), in luna Mai, 10 cmi dela

moartea lui Duiliu Zamfirescu, SO de ani dela publicarea in 1882, a interiului su volum de versuri si de
prozer: Ma Tit lu. Intoarcerea vremii ne d astfel un
*) 1932.

www.digibuc.ro

249

prilej binevenit, in perspectiva mcri dreapta a timpului,

desbarati de contingentele zilei, se( recitim o poezie,

pe care activitatea fecunda de romancier qi de dramaturg a autorului ei a cam adumbrit-o In ochii contemporanilor. Poate *i. faptul ca, epuizate de mult, nici
Alte Orizonturi (1894), nici Imnuri Pitgeme (1897), nici
Poezii Nomi (1899) qi nici, in urmil, Pe Marea Necrcird

(1919) nu se mai geisesc de ani de zile In librarie,

explica
fare( s'o scuze
ignoranta aproape totala
a noilor generatii fatet de o opera poetica, duper mine,
una din cele mai mnsemnate, ca tendinta, isvor qi realizare, din toata literatura roman&

Afarer de bucatile: Barza" 0 Sosesc", citate

In

toate antologiile qi manualele qcolare, reuite, dar care

nu poartei pecetea carcrcteristica artei adevarate a
poetului, Indrasnesc sel afirm ca poezia lui Duiliu Zamfirescu a ajuns azi un tare= necunoscut, chiar, pentru
publicul acela restrans, cititor de versuri romemeqti.
E pacat pentru memoria poetului
e 0 mai 'De:mat

pentru virtutea pe care o astfel de poezie o poate

darui miqcarii noastre literare, atat de haotica qi de
desorientata.
Recitind acum, In urmei, versurile lui Duiiu Zarnfi-

rescu, acel echilibru minunat, acea armonie Intre canonul estetic qi recrlizarea artistica, adica unitcrtea lor
de stil, e poate lucrui care m'a impresionat mai mult.
E, In orice caz, un sernn crutentie de inaltei poezie.
Invatamantul ei se cuvine pastrat cu sfintenie qi a-1
pierde al fi o saracire inutile( a tezaurului nostru su.
fletesc.

De aceea, toti cei care qtiu ca mine ca, putin timp

inainte de a muri, autorul Iqi stransese spre a le publica la Cultura Nationale inter) singura carte, versurile apeaute in cele patru volume din timpul vietii
(cu simt de autocriticer alungase ca inferiocrre Haipista" gi poeziile de tinerete din reirti TUN, vor re250

www.digibuc.ro

greta ca de zece aai nici editorii, nici macar familia

sau prietenii n'au gasit cd cale s indeplineasca ultima vointa a poetului gi sa-i ridice acest monument
mai trainic ca orice bronz comemorativ*).
In literatura unui neam, pentru un poet, sun.t cloud
moduri de a-0 valorifica locul. El poate-11 Inseamat
pirn influentele ce polarizeaza, prin modelele de hota-

adica prin
reste, pfin *coala pe care o intemeiaza
latura lui de politica qi de istorie literara. Sau poate
s ramana prin savoarea insqi, prin virtutea aceea
misterioas: pe care versul sau o peistreaza in ciuda
vremii qi a generatiilor de cititori cari n'ajung
epuizeze parfumul.
putini, dar poate cei mai mari
Unii poeti

re-

uqesc sEr uneasca influenta literara a operei lor cu

virtutea ei estetica (Alecsan.dri, Eminescu). Cei mai
multi, inset, trebue sa aleaga. Un Bolintineanu sau un
in cumsi pe dreptate
Vlahuta atarna greu Inca
pana istoriei noastre literare; dar placerea estetica a
poeziei lor a disparut pentru generatia de azi. Dimpo-

triva, un poet ca Anghel pastreazei intacta aceast

placere, deqi din punct de vedere pur istoric literar
el nu we aceeaqi Insemnatate.
Daca in proza (ma, gandesc la rasunetul in literatura noastrei a unor romcole ca Viata la turd, 'Fanase Scatiu sau In licizboi). Duiliu Zamfirescu a marcat
nimeni
si pe planul istoriei literare foarte mult

au poate contesta ca poezia lui trae0e, mai ales, prin

calitatile sale de 'ordin estetic ce ne incanta qj

Ca poet, fata de versufile con.temporanilor, precum si

fata de tendintele poeziei actuale a fost j treimane

un izolat, mai singur parca de a se gsi la o reispantie de curente si de influente pe care a tiut s le
asimileze fara sa li se supuna.
E locul aid sa situam aceasta poezie, spre a-i pu*) De atunci volumul a aparut la Scrisul Romnesc".Craiova.

www.digibuc.ro

251

tea intelege noutatea dal si autentica traditie national&

Poezia lui Duiliu Zamfirescu se aseazet la o incruct-

sare de drumuri, tot ated de departe de romantismul

eminescicm ca 0 de simbolismul lui Macedonski, desi
stilul salt Inchiegat din versua amndurora, nu sec:am:Ina inset cu niciunul. Ea stet la o reispetntie, Intre inspi-

ratia lui Horatiu (si, mai ales, a elegiacilor latini: Catul, Tibul si Propertiu) si muza palidd a lui Leopardi,
intre optimismul antic si pesimismul modern.

La o cruce de drumuri: unul vine de pe dealurile

Putnei, cu muntii Vrancei Incondeiati (in zare, petstrnd !noel ecoul versului doinit din frunzet de codru,
celeilcdt doboaret
In lumina orbitoare si uscat a cerului sudic
depe Acropole qi depe Palatin.
Aceast impletire, unicet in literatura rometn, a inspiratiei si a simtelmeattului clasic adevrat, cu glasul
autentic al peimntului streimosesc, a dat un. rod bo-

gcrt, a infiripat un. cntec ce nu se va stinge usor,

ceici treteste In rezonante sufletesti adnci.
Poezia lui Duiliu Zamfirescu streibate, astfel, biruitor,
printre cloud amenin.teiri tot una de mari
Charybda
si Scylla unei atari incerceiri:
intre pericolul poe-

ziei clasicizante, false pi pedante, ceici e lipsit de

realitatea vietii, si intre primejdia poeziei poporaniste,
greoaie .si vulgare, fiindcet nu e Inaripatet de un ideal
superior de culturet. In acest echilibru perfect recunoastem poate Insusirea de cdpetenre
unitatea de stil
si armonia poeziei sale.
Dar, sel luetm douet exemple tipice de ce am Inaintat
mai sus; unul Culcate-s romnite" ne va areita cat de

organic a stiut set impetmnteneascei idila greacd a

lui Theocrit, ced de natural a reuit poetul nostru set
regeiseascet acea atmosferet de tinerete pgetnet a lumii si totusi set ne dea
desi iranspus pe peimntul
Helladei
un pastel att de romnesc. Set admirtim
252

www.digibuc.ro

cu add artd el n.e descrie, schildnd-o numai prin cdteva trdserturi, o scend care, putin apdscrtd, ar fi putut
lesne deveni triviald si chiar scabroasd. Asa cum este,
legard de frumusetea rodnied a naturii, ea pdstreazd
nevinovdtia trupurilor armoniperse de pe friza Parthe,
nonului si a zeilor
Usor se misc.& tnra fecioar,

Purtndu-si trupal drept ca o fclie;

Cu amforele vine de la vie
$i vinde must, ca'n vremi de-odinioar.
CopilA albA, vina ta s fie

De te-o'ntlni Polibus bun oar:

Cum mainile-ti sunt prinse de ulcioar
0 sd-ti sarute benghiuI din barbie.
Dar ea zmbeste. Co Iturile guxei
S'ascund hotis In ging4se gropite,
Iar ochii vineti iau coloarea murei.

$i iata-1 el, incununat de vite,

sare'n drum. Pe pajistea pAclurei,
In urma lor, culcate-s romnite.

Feud sel vreau, cdnd recitesc sonetul, o amford

vazutei la muzeul de gntichiterti din Atena
imi std-

ruie In minte. Revdd gestul saltat al Satyrului incumunai de vite" i Nymfa surprinsd si sperioasd purtandu-si trupul drept ca o fdelie". Dar, in acelas timp,
mai veld o f at sprintend si sveltd, In portul frumos
tdrii mele, prinsd voinic de fldcdul sagalnic ce o
pandea Sj nu mai stiu daca imaginea vie a inghetat
nemuritoare in marmurd, sau dacd piatrc sdpatei se
Incalzeste de fiorul vietii.
Eterna minune a artei adevdrate...
Si acum. sonetul ,,Anienul" spre a vedea cum a reusit
poetul s invie
Intfun peisaj italian de azi, ,cu luna
patetied si Indurerater a lui Leopardi si cu fiorul ateit
www.digibuc.ro

253

de trist al Angelusului" din cioriotul =Win deodatet

Latiul antic cu veciiul peach', plin de umbre qi lumine" 0 cu seninettatea metslinului din .vremile lui
Numa, care-0 aruncei peste timp, in aceea* ap curgettoare j veqnicet, totu0,. In semn de cununel, florile tot
plexpemde.

Prin munti strvechi se las care vale

Parul plin de umbre si lumine,
Ducnd cu el legendele sabine
Pe-a timpului neisprvit cale.

Din cnd In cnd paganele ruine

Isi spun povesti pe paalurile sale;
Sub poduri vechi, tiareTe papale
Ascund un semn din vremile crestine.

Iar tu, ce-asterni pe malu-i verde bruma,

Patetic si 'ndprerata hula,
Ii mai cunosti asa cum .e acuma?
Cnd Angelus clopotnitele suna,
Un vechiu maslin din vremurile lui Numa
Din flori ce cad ii face o cunun.

In poezia precedentd, poetul suprapune cloud imagini: imaginea satyrului si a nymfei antice si imaginea flexcaului si a trdncutei de azi
pe acelas fond
sentimental. Aici, el dimpotrivei, adaoger cloud sentimente: unul vechiu pdgdn, altul nou crestin
dax
pe o singurd imagine sensoriald a naturii italiene.
Din pildele citate, caracterul dublu si, totusi, unitar,
prin armonie si echilibru fires, al unei asemeni poezii
se adevereste deplin. Poezia lui Duiliu Zamfirescu le
o apd cristalinet, hrdnitd de cloud isvoare: unul Ii vine
din Muntii Sabini, ceind nu coboard depe Parnas, cellalt se na0e din culmi carpatice.
Filonul clasic e cu mult cel mai important; se cuvine deci
'15*

studiem
www.digibuc.ro

inainte de Dui liu Zamfirescu, gdsim la poetii

nostri mai vechi influente cicrsice greco-latine, nimeni
nu o contester. Cd unii din, acesti poeti, fie prin atitudinea general a inspiratiei lor, cum e cazul lui Alecsandri, fie pin adoptarea unui metru anumit, cum. s'a
intamplat cu Eminescu, au ajuns cede odatd la un stil
e iardsi lucru stabilit. Dar nici caracterul
clasic
virgilian al Pastelurilor" si nici metrul antic al Odel"

eminesciene, nu ne indreptdtesc s tragem concluzii

pripite. lmportanta de precursor a lui Duiliu Zamfirescu, in aceast privintd, rmne deci intreagd. In. toat
poezia romand nu-i putem aldtura de cat Noaptect de
Mai". Dar ceea ce Macedonski a reusit admirabil
poezia din
doar inteo singurd poem din Excelsior
Alte Orizonturi o destivarseste pe plcrnul unui intreg
volum, utmat de alte trei cifirti de versuri, urmrind
acelasi ideal de impdmerntenire a Muzelor greco-latine.

Fiindcd pomenesc aid numele lui Macedonski, nu

e inutil s note:1m cd Duiliu Zamfirescu a debutat in
1880, la Litercrtorul" si c poezia lui, cu touter inrurirea de mai trziu a lui Eminescu si Leopardi, a pitstrat pima la sfarsit un caracter brbtesc, ceva stoics
si biruitor, in care ne place s recunoastem pe lngd
aportul clasic, pecetea artel crutorului ,,Noptilor".
Dar, pe cernd versul lui Macedonski, filtrat de sim-

bolism", aduce, in subtilitatea muzicei sale bogate In

aliteratii si asonante interioare, chiar in motivele cele
mai pure(Noaptea de Mai") si, mai ales, In inspiratia
mai turbure din Avatar", din Nerone" sau din Fcmnul", o atmosferd de decadentd care o face sorer cu
poezia alexandrind
versul lui Duiliu Zamfirescu

mane legat de epoca pur cicrsick atat prin former,

cat si prin tendintele la care aspird.
Aceastd poezie este, deci, de cloud ori clasicd: win
nostalgia sa adtincd duper idealul de art i de viatet
pe care Helada antic 1-a intrupat in Parthenon.
255

www.digibuc.ro

Tu, ca toate, esti in lume din substanta pieritoare,

Dar in forma ta de astazi pieritor nu e nimic;

Tu esti toata poezia omenireti ganditoare

Scrisa intr'un bloc de alb marmura de Pentelic.

$i cand razele din luna limpezi curg pe a ta trunte
In imensa, infinita liniste de ordent,
Din treut si pan'la tine se intinde ca o punte,

Peste care tot trecutul se coboara in prezent.

Citez acest mdret fragment din PG Acropole", static

qi tdcut, ca sa-i alatur. ca o complectare, viziunea dinamicd, viocde, sadldatd, de data aceasta, in lumina
solard, p Atenei lui Pericles din Cdtre Cleobul".
Peste tot viata, temple, cantUri si filozofie,
Corpuri splendide la forme, minti senine, razatoare,
Sub un cer deapururi tandr, noaptea plin de poezie

Ziva inundat de soare.

Acestui vis de aur poetul II opune squerlida realitate" unde trebue s trdiescd hi capitala Isauriei latine".

Dar poezia lui Duiliu Zamfirescu mai este clasicd

prin Insesi caracterele ei proprii. Simpld si nobild, sdndtoasd si sensuald
are toate Insusirile artei pdgeme ale unui Horcdiu a cdrui morald o Impartaseste.
E morala pagetnel a dragostei si a clipei ce trec
candndoud;
Pescar cu luntrea vapsita'n verde
Anina-ti panza sus de catarg;
Vntul ne-o bate, si ne vorn pierde
Spre large spre larg.
Fat& cu sAnul ars de caldura,
Ramai nebuna, asa cum esti,

$i ia-ti chitara, zi lung din gull

Ca ma iubesti.

256

www.digibuc.ro

Ce-atata truda s'atatea ganduri

Pe invechitul disc de pamant,
Cand mai la urma tot patru scanduri
Iti stiu de rand !
Ramas in lume dinteo povesie,
Anzio, ma.rea-ti m'a luminat :
Toata morala vietii este
Un sarutat.
(Anzio)

Ce departe e aceasta poezie de dragoste de chinut

dureros de dulce" al lui Eminscu 1
Lipsita de ofice fior romantic, de orice auto-an.aliza

arestin, ea se desvolta pe ritmul naturii pi =Ionia

ei sanatoasa este Insasi armonia dumnezeiasca a trupului omenesc :
...In iubirea pamanteasca numai Zeii vechi sunt
mari.

Vin pe pajistea padurii unde ramUri de verbina

Odora-vor penitiru tine imnul lor catre lumina ;
Vin cu umerile goale i cu bratele deschise,
Sa incepem o iubire fr. spasmuri, fara vise.

Sanul tau va fi atuneea leaganul voinicei rase

Ce va da copii puternici, dolofani cu pulpe grase,
Tineri luptatori in Stadiu,.calcatori de mii de mille
$i hoplitii vremei noastre pentru alte Thermopyle.
(Nu mai plfinge)

Acelasi sent:ment 1-am vEtzut si In: Culcate's roma-

nite". E inspiratia, o repet, a elegiacilor latini 'cu o

not de strengrie sagalnica (Jos In Tivoli") sau de
o pagana sensualitate (Nimf a tanarel Leuco").
Clasicisrnul hti Duiliu Zamfirescu e mediteranean.
Daca Alecsandri a iubit Isilediterana cu un decor albastru in fala careicr, calator strain, si-a cantat dragostea
Jon 1 Oat. 17

www.digibuc.ro

257

si dorul, pen tru Duiliu Zamfirescu ea face parte organic din nsi structura greco-latind a inspiratiei sale.
E, poate, singurul poet al nostru adevetrat sudic, cu
suflet mai mult italic dead elin.
'ntinde pe muchea arsei coline;
Bradul, umbrela
Mierla sgalrioe tip prin grase tufe de lauri.
Brate v njoa se intind Ape ninn care cetate.
Roma din vale priveste pe ganduri coamele ninse.
Soarele moare prelung in adncul mrilon Tusce.

Versurile acestea admirabil de evocatoare a privelistei meridionale, dinteo poezie intitulat: De la villa
Tusculana". cu subtitlul : dactili i trochei", mai sunt
interesante si prin realizarea unor forme antice in versificarea roman&
Din punct de vedere formal, nu cunosc, la noi, alt
poet mai deseivtirsit artist al cuveintului si al ritmului.
A Incercat si ritmuri si combinatii de strofe si metre
unele focrrte reusite. Citez pe langer metrul de
noui
mai sus :
..,De-abia dacil floarea pustiului,
Ginestra, cu galbene ramuri,
Miscnd pe a clipelor arip,
Usor adia pentru tine ;

De-abia dacA luna patella

Plutind pe de-asupra pdurii,
Venea din trecut s te magaie,
a tanr cu palida frunte I
(Versuri heterometre alb
lui Leopardi).
'Cicero, -vechile stalp *al acestor clasice locuri,
Scoal din pulberea vremilor. Uite : cob% pe valea
Tibrului, urmele Romei aritice tremur incA.

Toate sunt incA si azi in flint& Timpul si farms

Par CA se schimbA.

(De la villa Tusculana).

258

www.digibuc.ro

Un studiu care nu-pi are locul aici, In aceast6.

mara caracterizare a poetului, despre estetica versului pi a vocabularului sau, ar aduce, sunt sigur, mult
mcrterial nou la lumina. Din punct de vedere al poeziei pure, bunaoara, Duiliu Zamfirescu e unul din poeIii noptri cei mai bogati.
Iar In ce privepte estetica limbii sale poetice pi Intrebuintarea fericita, In dozarea lor armonioaset, a neologismelor pi a cuvintelor arhaice, Duiliu Zamfirescu
ar putea sta pildd de urmat pi pentru generatia de azi.
Ar fi cazul aici sa pomenim pi de latura patriotica a
inspiratiei sale
ser aratam cum poetul a *Hut, fara
retorism bombastic, Mad sovinism ieftin, feud tot balastul ruginit al genului bolintinian, sa ne dea un mare

poem epic romanesc (Mirit"), sau sa ne redea, intr'o atmosfera sufleteasca de c rara discretie, dar de
o adancei intensi.tate, fie evocarea unui Intreg tinui
eri glorios, apoi Instrainat (Bucovina"), fie turburatoarea rechemare a lui Blcescu din somnul adormitHor In Domnul" (Flori de Papte").
De nu m'api teme ca abuzez .de citate, api reproduce Intreaga aceasta poezie pi pentru nota atat de
mipcator omeneasca oe cuprinde pi pentru pastelul
atat de Insorit al prim'verii siciliane ce ne Infa;ipeaza.
Marea arta, aici, a lui Duiliu Zamfirescu a reusit sa ne

dea cel mai curat sentiment de pietate pi de iubire

fat& de Tara noastra, indirect

asi spune, Intrebuinland o expresie franceza, prin ripochet". Evocarea lui
Balcesou, simbolul Insupi al patriotismului Incarnat, e
fa cuta cu atat mai emotionanta prin faptul ca poetul
Ii cauta groapa pierduta tocmai printre Horne primaverii exuberante.

Balcescu, moil pi de negasit nicaeri, evoca la Palermo ca pretutindeni, patria romana departata, dar
vie, cu tot trecutul ei de amintiri; 'primiivara pururi
prezenta, prin contrast, adancepte absenta morlii pi o
259

www.digibuc.ro

lace tragicei printre mormintele acestea cu nume strdine ce nu ne intereseazd si numai cu .numele lipsd al
celui pe care II cauteim :
Dimineata idealA
RAde'n floarea de migdald,

Tineretea stA In cale,

Intrupat
Intr'o fatA

Cu un cos de portocale.
Vin, BAlcescule, din somnul
Adormitilor in Domnul,
SA vezi firea cum renaste :
Totul cere
MAng&ere

Pentru florile de Pote.

Unde esti, in care floare,
Clipa ta nemuiritoare
$i-a luat fiintA nouA ?
Care plantd
Elegant&

PoartS sufletu-ti In rou4 ?

CAutand urmele tale,
M'am oprit in Monreale.
De sub vechile morminte
Se ridicA

Plin de fried
Crinul, floarea cea cuminte.
(Flori de PcWe)

Ar fi o greseald Inset' a nu vedea in Duiliu Zarnfilescu deceit pe poetul clasic: In poezia lui subsistd
neaosd, viguroasei, elementard si prezentd pururi

valid de inspiratie rustica si romaneasoa, cum sunt

cantecul Pe sub umbrele de frasin Julie"; Barzar
(Alte Orizoaturi) ,Turturica" (Poeztt noud); Prmvara" (Pe Marea Neagrt1).
260

www.digibuc.ro

Ce separel, totusi, o astfel de inspiratie de aceea a

e lipscr ei
poetilor ardeleni: Cosbuc, Iosif si Goga
totalei 4e preocuperri sociale. Ca si a lui Alecsandri,
si pe ctcelasi teirerm estetic, poezia lui Duiliu Zamfirescu e boereascei precum If e si proza (Via fa Ea lard).
Cu Alecsandri, desi la un grad mai mic, mai are co.mun si admiratia fate( de poezia popularer autenticet si

adaptarea reusiter a ritmului popular In propria lui

poezie, ca In minunatul cemtec :
Mrgarint, mrgaritar,
Ce te scuturi In pahar,
Pe msuta dragei mele

Intre lacrimi si inele,

Cauth de 'ntinereste,
Tremurh si Infloreste,
C poate mireasma ta
Sufletu-i va turburh,
Te-o privi si ti-o zmbi,
Florile ti-o mirosi...

Dar atuncea alb cum esti,

Vezi sh nu Inghlbenesti.
(Meirgrint)

Sau ca In Oltul" din poemul

Isvoarele si caracterele poeziei lui Duiliu Zamfirescu, asa cum le-am Infettisat pe scurt, ne permit, In
concluzie, ser-i peitrundem invatectura si sei Intelegem

astfel mai bine atitudinea poetului fcgei de arta sa.

Dar set auzim pe autor insusi: Frumosul
scrie el
intr'un studiu despre metafizica cuvintelor
este singurul adeveir necesar, dupet cum este si cea mai 'Malta
formet a moralitettii. Intruchiparea lui, Inset, este legater.
www.digibuc.ro

261

de un principiu de autonomie individual& care nu

admite concesiuni multimii sau inspiratii dela ea".

Dui liu Zamfirescu spusese In poezia Cdtre piana" :

0 Diana 1 tu, ce pururi fost-ai rece si senina,
Mintea mea, cautatoaxe, numai tie ti se'nchina.
Tu de patimele lumii esti atata de departe L..
Nici nu poate intelege
Vulgul nobila ta lege :
A fi rece si fiumoasa : simbolul eternei arte I

Filozofiei pageme a clipei ce fuge, poeziei pageint)

si sensuale a dfagostei ce trece
poetul ii opune,
astfel, biruitor, stoicismul antic al sufletului selu modern.
Cu forta primei nazuinti.
Strabati in timpii viitori,
0 Phenix fara de parinti
$i fara de coboratori.

Dar li mai opune si credinta mantuitoare In frumos

si 'kite() poezie vesnic vie, c sdci infloreste ca si crinul
depe Palatin mereu :
Cu radacinile'n pamant
$i florile in ideal".

Da. in piimantul latin al Teirii si In idealul clasic al

unui sufl et armcnios.

262

www.digibuc.ro

Caitori romni peste hotare

DINICU GOLESCU

Prime le tiei decenii ale veacului recut, in special

dela 1820-1830, prezintei -un interes deqsebit pen.
tru starea cultural& si sociald din Prin.cipate. Ele vestesc si pregeitesc revolutia dela 1848 si toata desvoltarea Rometniei moderne. Ele. ridica in. literaturO, ca si
in politicet, in viata privatei, ca si in mortavuri si ob.ceo piatra "de hotar intre douel lumi si cloud epoci
diametral opuse. In acest scull rstimp, trile iioastre
tree deadreptul din. lumea oriental& in- cea ccciden-

tald; din evul mediu turco-asiatic in Evropa" civil

zatiei moderne. In curs doar de cativa ani, societatea
lomemeascO -- se intelege clasele superioa:e si oreisenesti, lumea satelor =land un ritm mai lent
a
streibeitut un drum care pentru popoarele apusene a
durat secole. Societatea i literatura noastt nu si-au
schimbat numai haina si infertisarea, dar si intreaga
conceptie de vial& telul de a gandi, de a simti si de
a se exprima chiar. Cartea lui Dinicu Golescu isi gsete tocmai aici enorma ei important si o vesnica
actualitate de interes. Ea ni se prezint& ca pasapoitul
derruit de intaiul roman modern" (definitia e ci lui
Pompiliu .Eliade) neamului sau, ca el sec poatel trece
granita culturii apusene. Legat de epoca lui tocmai
www.digibuc.ro

263

prin ce o depaseste, C. Golescu ramane exponentul ei

cel mai reprezentativ.

Aceasta eioca, de pre-renastere nationala, a fost

una de avezare culturala in vederea renasterii politice, dar mai ales literare de mai tarziu. Prin fondarea
primelor scoli si conservatoare, ziare si reviste, socieprin intaietatea
tti
si tecrtre, in limba taxi"
data iraducerilor din autorii mari straini (francezi ircri
tu seama), se formeaza o atmosfera prielnica, un public cititor i un instrument crdecvcrt crearii unei literaturi romanesti proprii. Privit in perspectiva acestor

preocupari, incadrat in falcrnga de patrioti, care numara pe campul culturii nationale un. Iancu Vacarescu i un C. Starnati, un Gh. Lazar si un Eufrosin
Poteccr, un Gh. Assaki si un roan Heliade Radulescu ;

asezat la rascruce de drumuri si de civilizatii; imbrdcat Inca in caftantil asiatic al Orientului, dar cu minte
figura lui Constantin Gosi cu un suflet occidental
lescu capata un relief puternic, un interes considerabil, o infatisare de mare precursor al unet Romanii, ce
era sa se Itasca cu atatea decenii tnai t6trziu.
Acest mare boier, luminat la gand si cu dOr de mai
bine pentru lark a dat poporului si timpului sau o
carte unica in literatura noastra. AsiStam, eLprinsi, la
inceputul eecolului al XIX-lea, la calatoria unui nou
Marco Polo, pornit din1 Rasdrit s descopere Europa.
'5uropa era pe atunci aproape tot atat de inaccesibila
si de neintleasa in asezarile i moravurile ei, peniru
spiritul oriental Inca al unui boier din Prin.cipate
pe

cat putea sal fie de misterlos' i de straniu Kitaiul"

(China) pentru un european din evul Inediu.
Dar
sub aparenta de naivitate, sub expresia exotica, sub
savuroasele si neasteptatele aprecieri ale boierului
oriental, rafinat i barbar, totdeodata,
cititorul de
azi, amuzat si in curand uimit si convins, descoperd
mintea occidentala a unui precursor. Prin. dreapta lut
264

www.digibuc.ro

judecata, prin patrunderea si adncimea vederilor

sale, prin puterea de analiza a problemelor, prin. lea.
gimea orizontului cuprins, dar mai ales prin probitatea
sa moral& Dinicu GoleScu apare in adevarata lui
mina: un contemporan al nostru, care cu un veac
Inainte a prevdzut si a dat solutii pentru toate proble-

mele mari ce s'au pus sau se mai pun Inca in Tara

Romerneasca. Caci partea cu adevarcrt minunata a
cartii nu mai e astazi in descrierea cited de pitoreasca
si de sugestiva a Apusului, nici in invatamintele chiar,
pe care le trage C. Golescu, din asezarile si moravurile de acolo, pentru folosul compatriotilor sai,
ci
mai mull in vesnicul ecou pe care vizitarea Austriei
sau Italiei, Bavariei sau Elvetiei, Il trezeste in sufletul
sau cu privire la starile nenorocite: cUlturale, sociale
economice si politice din Principatul Valahiei de
atunci. Pornit sa descopme Europa, Dinicu Golescu ne

da noua putinta sa descoperim, astazi, Romania de

atunci. Cu multa dreptate d. Prof. N. Iorga a putut spune

c aceasta carte lamureste si Invata". Pe vremuri,

cartea lui C. Golescu a fost pilda si invattura pen,
tru contemporanii autorului; astazi ea ne lamureste si
ne lumineaza pe noi asupra ideilor crutorului flSUj i
ni-1 apropie in timp.
Ce mina neseccrta de sugestii, de planuri, de criticet
in sensul$ creator al cuvntului, de indemnuri spre
mai bine in tocrte domeniile, ne prezint aceasta carte

si crstazi, clupa o suta si ateitia de anit... Ce actual ni

se arata Dinicu Golescu, cemd scrie in 1826, criticnd
luxul contemporanilor sal:
Intr' acest cuvernt lux se cuprind toate felurimile de
cheltueli cele de prisos, cum si cheltuiala cea mai
mare deceit veniturile. Apoi urmeaza si pofta, nu numai de a face orice vede la altul, ci si mai scump,
ne mai socotind de i se cuvine sau nu, si de are venit
pe cat are acela pe care el va sa-1 intreaca Cil p0www.digibuc.ro

265

doaba. Din care pricina, iata saracia si stangerea de

familii ne-au calcat, in hula gurii lumii am cazut si
condeie shaine ne-au zugravit. Ce ne vom folosi cand
noi intre noi vom voi sa le tinem ascunse, , si vom
crede ca nu sunt stiute, in vreme ce toate neamurile le
citesc, fiind scrise de acei ce ne pizmuesc, Mai bine
sa le cunoastem, sa le marturisim, ca prin strasnica
hots:Irene sa le indreptam, departand aceste focuri si
parjoale din patria noastra, caci luxul si luarea cea
far de dreptate ne-au stins din fata parnantului, ridi-

candu-ne din toata lumea cea mai putina cinste ce

poate avea mice natie".
C. Golescu, acuin un veac si mai bine, a prevazut
In chip profetic. El a pus in toata amploarea ei: chestia taraneasca, cu problemele sociale si econornice pe
care le ridica. El, cel dintaiu, a insistat asupra neVoii
cultunii si educatiei la sate. El, cel dintai, ne arata necesitatea absoluta a unei administratii pricepute si
oneste; a unui cler luminat si demn de dragostea poporenilor pe care trebue sa-i caluzeasca; si mai ales
marele rol rezervat scolii nationale In. desvoltarea viitoare a neamului. El, cel dintai si aici, insister asupra
importantei deosebite pe care o are arta in educarea sufletului popular, vorbind la orice ocazie, despre mu_xeele .i teatrele vazute. Dar nu numaf coraorile de
arta antica si vechile catedrale gotice (Stefanskirche
In Viena, Domul din Milano) ii pricinuesc admiratiel
Inflisarea oraselor, gradinelor, (chiar cele zoologice).
asezarea, pavarea, luminatul strazilor, ii trezesc un
interes urbanistic cu adevarat modern. Precum modern e interesul ce-1 poarta operelor de asistenta iilantropicet si spitalelor din Viena. Tot C. Golescu (in
1826 sau astazi?) ne vorbeste de necesitatea pentru o
tara de a nu -exporta produse nefabricate, si apoi sa
le cumpere cu pret de 30 ori mai* mult". Si tot el vorbeste, ca nimeni altul pe atunci, de riecesitatea unet
266

www.digibuc.ro

bune agriculturi, intensive in loc de extensive ca la

noi

Dace"( Insemndrile de cededorie sunt pline de Invalaturi, s nu ne Inchipuim inset cd C. Golescu ne-a dat
o carte de pedant. Dimpotriv, humorul autorului Ii cla
un farmec deosebit. Icrta un exemplu din cdlatoria sa
la Beciu" (Viena):
Spitalul nebunilor, pe care n'am avut noroc sa-1
yea, caci nu mi-au dat voie doftorul, cerandu-mi destula iertaciune, pricinuind ca sunt Imbracat cu hains
turcesti, si cum ma vor vedea, toti s vor turbura atat,

incat spitalul se va amesteca. Pentru care, in adevr

mi-a parul foarte rau, dar nu caci nu i-am vazut, si
de ciuda pentru ce numai nebunii sa nu poat suferi
de a vedea turc..."
In ce priiieste forma, stilul lui C. Golescu, pitoresc
ca expresie, e greoi doar aparent; el pastreazd o mcire
mladiere si o subtilitate psihologica adesea surprinza-toare pern si in inversiunile sale cele mai incarcate.
Iced de pilda cum se adreseaza Golescu cititorului
de atunci In prefata In care Isi justifica si isi explica
scopul urmrit :

De este slobod aceluia ce umbland prin casele

altora sEn vada si see aandeasca la a sa, slobod au
fost si mie, In toat calatoria ce se cuprinde intru
aceast carticicd, sa gndesc nu la casa, ci la pertria
mea, la care cine nu gandeste nici face pentru dansa

mice bine, poate n'are nici casa, si de are, o lasa.

Si de este saclit fireste in oni pofta a avea orice
lucru_bun vede la altul, i far'de cr-1 hrpi dela acela,

sa sileasc, de nu D. are, sa-1 castige; iar de 11 are

Tau, s-1 prefaca in bun; nu poate nimeni drept Judecand _s mEn dojeneascd, caci in toate pasurile mele,
nu am. putut dup orice vedere sa nu-mi Intorc catre
dansa ochii mintii.
Pre aceste vederi si gandurile ce imi atecta In suflet
267

www.digibuc.ro

intampinarea lor, am socotit ca prin. tipar sa le cornunesc doritilor mei compatrioti, imboldit spre aceastcr
mai mult de rusine caci, in. bibliotecile ca am vazut,
poate cinevasi sa incarce card de carti coprinzettome
de calatorii facute de Evropei nu numai prin India $i
prin China, ci prin alte tari si ostroave mai departate
si putin cunoscute, si Inca si prin. chile cele mai apro-

piate. Iar la noi nu s'au vazut o acest fel de carie,

nici de aceia cari au putut sa scrie si mai multe i.
mai bine.

Infranat de cunostinta micsoririi mele in stiinte si

ascultarii intru invataturi, nu as fi indrasnit niciodata
sa apuc condeiul. Dar cum puteam, ochi avand, sa
nu vaz; vazeind, sa nu iau aminte; luand aminte, sa
nu aseman; asemanand, sa nu judec binele si sa nu
poftesc a-1 face artat compatriotilor mei? 6i cum puteam *sei nu insemnez cele vetzute, daca in toata calatoria, si in privinta lucrurilor cele mcti multe vrednice
de vazut, intovarasit de mai multi oameni dintr'alte
neamuri, Ii vedeam pre toti insemnand si culegand
binele, qa sag faca cunoscut celor de un neam cu

Dar ca sa arat cu catei naivitate dar j cu cala

bagare de seamei se apropia Dinicu Golescu de inventiile

de mirare mare pe atunci
ale telmicei apu-

sene, voi cita doer aceasta descriere a vaporului, pe

care autorul nostru il ja dela Triesti" ca sa mearaa la
Venetia :

Vaporul 'este o corabie care merge pe mare cu un

rnestesug de foc, ce este in camara corabiei, iar afcaa
se vede namei un cos de fier, lung ca de 4 stanjeni,.
prin care iese fumul, si cloud roate mari de fier intoc-

mai ca roatele dela mori ce umbl in apa, una de o

parte afara de corabie, i alta de cealalta parte, inteo osie de fier, care este mai nalt dealt fata apei de
6 palme, roatele intra in aper o parte si trei parti r268

www.digibuc.ro

man afar& Aceast osie cu roatele intorcandu-se foarte

iute, goneste corabia atat de tare, faced simte trupul

omului cum corabia sparge marea si roatele lasa In
urin cloud coade de spume( lungi. i cum. or pune In_
cuptor un. lemn mai mutt, s duduie toat corabia.

Induntru, unde este acel mestesug, nu lasex pe ni-

meni s bage seama, dar dupd oaresce bgare de

seamd ce-am putut face, este un cuptor zidit In. &imam

cordbiei care are un cos de fier drept In sus prin care

iese fumul; la spatele cuptorului impotriva gurii,
alt cos de fier, care este scos din cuptor inspre mehanica ce au, prin care iese caldurd cu abureala, intocmai ca la cazanul care scoate rachiul, la care ;a fund.
ii arde focul si capacul stiange lacram de abureal;
asa acel abur al cosului misca cea dintai roatd, uncle

sunt poate intreite decat la un ceasornic si cea din

urm rcatei prin diri4ii ei, si prin diniii ce sunt pe osia
de fier, suceste osia dimpreund cu roatele. i caci

aburul este acne face cea dintai miscare a roatei, de

aceia cand dau foc mai mult, prisosindu-se aburul,
sileste tocrte roatele si se cutremur toat corabia.
vezi acest mestesug are si catarguri cu panze ca cand
iese vantul spre locul unde va s meargd, intinde panzele si mai slbeste iuteala roatelor, imputinand focul.
Dela Triesti i pana la Venetia sunt 80 miluri, pe care

le ia In 10 miluri, adica 20 de ceasuri; si pleaca tot-

deauna sau dela un loc sau dela altul, dupa ce se

aprind lumanarile. Cand am mere dela Triesti la Venetia, cltorind cu vaporul, am mers 8 rniluri, iar cand

m'am tutors, vrand s aflu si drumul ce fac celelalte

corabii, am intrat in corabie, dar mi-am blestemat

ceasul tutu care am hotrit sa am acea bgare de

searca, alai am ailatorit panel la Triesti 40 de ceasurit
si inteaceast tout& vreme, nici am mancat, nici ant

dormit, ci pumai am vrsat si am plans ca un copi/

mic".

www.digibuc.ro

269

Sper cii aceste citate an dat

cititorilor rael do-

rinta de a relua cartea lui C. Golecu care tipeuitei in

cirilic la Buda in 1826 si devenitii o raritate bibliografica -- a lost zetipefnitet, cu o pretioascl lntroducere.
de catre regretatul Nerva Hodos, la 1910, si e epuizatet

de mult. Astazi, cartea lui C. Golescu a aparut iar

inteo editie populard.

270

www.digibuc.ro

II. Vasile Alecsandri

Printre feluritele aspecte ale activiteitii literare ale
lui Alecsandri, Insemnarile de peileitorie, desi mai pu-

tin cunoscute, merit s ocupe un loc de frunte. Ele

ne apar de o important& indoit: ca document, pentru
pedrunderea firii adernci a omului si a operei sale
cci scriere Iv sine, pentru desvrsirea la care Alecsandri a dus aici un gen literar, nou atunci in literatura roman&
Ele ni se prezint asteizj deosebit de inseminate prin
lumina ce aruncei asupra caracterului migrator al poe-

tului Cucoarelor", asupra dragostei de mare albastr

si de soare ccdd ce 11 mana periodic, cu trupul sau
mimai cu gei-ndul, la venirea iernii, spre tarile Mediteranei,
asupra mOtivelor exotice din multe bucati
in versuri sau prozei, care gsesc In impresiile puternice ale 'ciileitorului fireasca lor dovada.
Dar aceste insemnri mai sunt, prin ele insesi, cel
mai potrivit reispuns unei opinii comode, si din pcate
curent incel, anume ca Alecsandri ar fi un autor In
opera ceiruia, exceptand Paste lurile, generatiile de
azi nu pot geisi

in afarei de programul scolar

nici

o brand spiritual si nici o bucurie sufleteascd. Ele

ne aratei un Alecsandri, nebnuit de majoritatea poeziilor sale, un Alecsandri incanteitor de realist, In ciuda

pretinsului sau rornantism", un Alecsandri, colorat si

www.digibuc.ro

271

viu, viguros si fin totdeodatd, feud dulcegriile de stil

inerente epocii, fr balastul descrierilor conventionale.
Ele -ne dau un Alecsandri plin de umor, povestitor incomparabil, observator neintrecut; un Alecsandri ce
nu scpa niai un amnunt caracteristic si care totusi
nu jertfeste nici odat impresia generald unui detaliu
trector; un Alecsandri in stare, numai cu arteva netsetturi mestere, s ne desineze un personagiu plin de
viard sau s ne infliseze cu putins linii toat mretia
unei privelisti intregi.
Aceste insemnri sunt ca forma crtat d9 naturale
incert ating culmea artei scrisului narativ
par vol.bite. Nu numai Ii vedem cu ochii imaginaiei pe autor
si pe inimitabilul su tovards de drum, englezul Angel,

dar Ii auzim qrind. parcii aeyea. Sunt momente in

naraliunea cltoriei &Ind' dialogul devine teatru adevrat; sunt momente cnd povestea se schimber in nuveld independentd, de pild Muntele de foc", subiect
in Africa".
ialian incrustat in textul
Adevratei opera de past
de poet fantezist" Esam incumeta s spunem
insemnrile de cltorie
isi perstreazd totdeauna, pe lngd calittile lot amintite de observatie precis& un caractet subiectiv, farmecul unor oameni, privelisti si intmplri, nu redate
fotografic, ci privite personal prin ochianul 11111.1i tem-

perament. Alecsandri, autor dar si principal actor, nu

prseste scena niciodat.
Umorul lui Mad rutate, gluma sa plin de bonomie
departe de ridiculizarea sarcasticei sub care
striveste eroii Calagiale
ii face pe oarnenii, asupra
carora se exercit, _parca mai simpatici.

Ia fiecare pagind am putea cita un exemplu, ne

multumim s pomenim intlnirea cap in, cap, de un
comic irezistibil, a lui Alecsandri cu acela care ii va
li tovards de cltorie. Citez :
Met aflam de o lun la Biarit, ora mic, perdut in
272

www.digibuc.ro

fundul golfului de Gasconia pe tarmurile Oceanulul,

ei imi petreceam zilele lute() necurmata pIacere. Dela
fereastrcr salonului meu, ochii mei se plimbau fara satiu, cand pe albastra si mutt mareata intindere a mani,

cand pe tainica nemarginire a cerului. Inchipuirea

mea, urmand sborul ochilor, se legana pe varful argintiu al vcclurilor, ei lunecand pand In fundul orizon-

tnlui, mergea adeseori de se opria, ca o pasare caldtoare, pe catargurile corabiilor ce treceau In departare. Cate voiagiuri placute am facut astfel cate termuri frurnoase am visitdt, Mira a ma mieca de pe ialt1

Cand resaria soarele pi intindea un v6.l de aur pe

--facc oceanului, ma coboriam degrabd pa malul nsipos ei ma aruncam in valuri. Racoarea lox md patrun-

dea ei imi pricinuia o multaraire nespus; miecarea

lor ma legana ca pe un copil in bratele mamei sale.
Ins, deei cate-odcrta Imi treceau pe deasupra capului valuri mari ei ma faceau sE Inghit fare"( vote apa
amara ei sarata: deei altadata ele, sdrobindu-se chiar
pe peptul meu, imi frangeau eelele ei ma da peste cap,
aceste mici intamplari adaugicru o noua multamire
petrecerii mele de Inotator.
Intr'o zi Ins& marea fiind linietita ei limpede, md
deprtai de mal mai mult decal obicinuit, inotand pe
sp'nare fare( a videa Iiicotro ma lndreptam, caci ochil
mei, lintiti pe bolta cereasca, admircru formele fantaslice ale norilor.
Deodata capul meu se ciocni de un alt cap ce venia
spre mal, ei carambolul fu atat de tare, incat ma cufundai amelit, pand ce atinsei fundul. Fiind Insa ca
nu aveam gust nici decum de a rdmanea acolo, md
isbii_puternic In sus, ei Inteo clipald aparui in fala apei,
boldind ochii de giur Impregiur cu oare care spainadi.
Atunci vdzui chiar leurga mine, eeind din mare, ccrpul

cu care ma ciocnisem ei care era dreapta proprietate

a unui tanar englez.
Ion Pillat. 18

www.digibuc.ro

273

Ne uitaram unul la altul cu multa mirare qi putina

manie, i, inchinandu-ne apoi ca Intr'un salon, legaram o convorbire foarte interesanta intre noi :
Frumos carambol am facut impreuna I Oceanul
a slujit de biliard si capetele noastre de bile.
0 I yes.
Te-am lovit tare ?
0 I yes,
Imi pare foarte rau. Te-ai cufundat adanc ?

_ 0 i yes, pana la fund.

Ca qi mine; i ai Inghitit ceva apa sarata ?
0 I yes, ca vr'o cloud litre.
Si eu nu mai pu tin. E$ti englez, domnule ?
0 I yes; dar d-ta ?
Roman I

De ia Roma ?
Ba de la Moldova.
Haul

Trebue sa fac o observare. In convorbirea Englejiior

cuvantul afirmativ ol yesl (a.$a),_ i esclamarea haul
joaca un rol foarte mare; ele corespund cu caracteristicul liii i cu poznaqul elei al Romanilor.
Dupa aceasta scurta convorbire, englezul qi eu ple-

care= catre mal, Inotand unul langa altul, si, pat.'a

nu agiunge, tovaraqul meu zise:
M'am scaldat asta yard la Cadix in Marea Mediterand qi m'am Inecat de cloud ori...
Si n'ai murit nici odata?
Nu.

Esti tare la vial&

Englezul meu incepu a rade cu mullamire qi ma intieba de cunoqteam Cadix?
Nu-1 cunosc Inca, ii taspunsei; dar am de gand
a pleca din Biarit, peste trei zile, pentru ca sa Intreprind_
un. voiaj in Spania.
Haul... Ai de gand sa mergi IniSpania?
274

www.digibuc.ro

Da; am de mutt dorirqa de d videa aceasta Tozer

prima de minuni.

Englezul se opri puiin, inotand in loc, si imi zise:

Domnule, am feicut cunostinter impreunet pan un
chip neobisnuit lovindu-ne in capete si inecemdu-ne pe
giumtate, pem'a nu ne videa la fatd. Toate aceste
Imprejureiri met fac a dori cunostinta d-tale mai deaproape, si met indeamnd a te ruga
dai voie ca
ser t9 intovrsesc in cetlettoria d-tcrle...

Eater cum se intmplet de-mi gsii un tovards de

cerlatorie in fundul Oceanului".
Umorul lui Alecsandri mai are o insusire
e pince
. sans rire", ca ser intrebuintam o expresie francezd
adecvatd, adicer autorul ne povesteste pe un ton foarte
serios inlmpleai sou aspeote neobisnuit de hazlii,
mrind prin contrast efectul loi comic.
Alta calitate a acestoi Cali:Mora e darul inscut

de povestitor al lui Alecsandri; e poate calitatea ce

ne unpresioneazei mai mult asteizi. Darul povestirii e un
dar oriental; odatet cu occidentalizarea literaturii noa-

stre, cu introducerea unor genuri mai evaluate, ca romanul bunetoar, suntem in primejdie de a-1 pierde.
Toti prozatorii nostri mari, de alter dater, erau poyesti.
tori neintreculi, nu numai in sCris: Ion Ghica, Odobescu, Creanget, Caragiale, Delavrancea
azi ne-au retmas doar Brettescu-Voinesti si Mihail Sadoveanu.
Pe lemga insusirile lor literare, insemnrile de cerleitorie ale lui Alecsandri au si un merit de cede-der, merit
real, cand ne gemdim la toate greuteitile si primejdiile

de tat soiul ce trebuia sec le infrunte un european, in

1853, inteo expeditie aventuroaser
termenul nu e
exagerat
prin muntii serlbatici ai Rifului marocan,

locuit si azi de triburile cele mai reaboinice si mai

fanatice ale Africei de Nord. Citez :
,,...fead a mai inteazia plecam in directia munhilor Ucr.
dras.
www.digibuc.ro

275

Soarele varsa valuri de foc pe capul nostru, pasul

cailor se leneveste, ear Hagi-Mustafa si soldatul cu

fes nalt de postav.ros pe cap, incep a canta sotto.

voce, manele algeriene. Acum e amiazil plantele iqi
beu umbra, si natura intreagd inoatd, obositd, Intfun
ocean de lumina inflacarata... Angel ma asigurd ca 'si
samte crierii ferband si chiar clocotind in ritva capului; eu ma lupt cu un bulgar de eascd ce-mi sta In
gat, si amanclo,i ne cdptusim corturile pe dinauntru cu
toate fulardele ce posedam, dar In zadarl... Raze le
soarelui pdtrund prin staid si se fling In pielea noas4a
ca niste ace rosite in foc. Supliciul e demn de vechii
inquisitori ai Spaniel I... si Insa, dinaintea cailor alearqd un pui de Amp, ca de doisprezece ani, anume
Ali, cu capul gol si rast... Cresietul lui steclefte ca o
oglindd si el nu se tangueste de ferbineala soareluit
Stii la ce md gandesc? imi zice Angel.
La ce?
Imi propun sd ieu cu mine In. Europa si d dua
In Englitera pe Artipul acest rnic.
Vrei poate sd-1 infiezi?

Da, vreau sa ma serv de titva lui stralucitoare la

vanat de ciocarlii.
Ideea lui Angel e destul de comic& si in alte timpuri
m'ar face sa rad, dar acum ea nu parvine a imprds.
tia melanholia in care m'a cufundat cldura atmosferei, melanholie ce se mareste la tot pasul, In auzul
unui glas departat de pastor nomad, care canta o cornplangere lungd i monotond pe cuvintele ima,
main, malli I (mama mes soarloi ma!),
Pe la o cud dupel ameazi Incepem a Mira in muntli
Uadras, pe un drum presdrat cu bolavani ca albia
unui sivoiu de munte. Caii poticnesc, urcandu-se printre petre si isufla greu; noi ca si dansii suferim de
lipsa de aer i ne coacem In pele, caci acum ne gasim
expusi si la focarul soarelui si la ferbin:ieala petrelor.
276

www.digibuc.ro

Ni se pare in acest hdiugas stetncos cd trecem prin o

flacdrei nevdzutd, dar in fine sosim la una din culmele
dealului, i aci aborddm o peidure de maslini, de carubi, de lauri si de rodieri.
Un ufffl colosal ese din pepturile noastre.
Fericire neasteptatd," surprizd incdtritatoarel...
Eatel umbrd drgeilasei, eater muschi verde la tulpina
copacilor, eatel si un isvorl impeiratul
un
pru intreg de ape( .rece si cristalind, ce curge din
mijlocul unor stdinci cu o cldbucire veseid si mult
armonioasd.

A descdleca, a ne reipezi la isvor, a tie bdga obrazii

in apd, e treabei de un minut; inset Hagi-Mustafa ne
roagd sid n.0 bern indatd, Hind incet prea inferbntali.
Urmeim sfatul lui; dar dupe." cdteva scurte momente ne

punem a inghiIi isvonil, servindu-ne drept pahar de o

scoarid de plutd gsitei pe steincei. Angel e inset de
peirere cd apa-i mult mai bund, cand e soibitd cu gura
din pirdu, i rdvneste botul cailor.
Dupdi aceastdi adeveiratd orgie de apd, ne intindern
pe muschi, sub un. metslin cu frunzi srnlluife si ddim
ordin dragomanului s ne aducei merindele... In fata
noastrei se ridic munli slbatici, carii, se preijesc la
soare de la inceputul lumii; ear aldture cu noi pe
coasta unei stnci, e miscdt un serpe lung, pe care
il ocheste de sus un vultur ce sboard in cercuri cleasupra lui. Reptilul are pete negre si galbine; ochii lui
aprinsi stidlucesc intocmai ca doi rubini, si se indreaptd cdnd spre noi, cdind in aer cdtrei vultur. El
pae cd presdmte un dublu pericul si se incordeazd,
pregatindu-se de luptd.
La vederea lui eu reimern. fascinat, incrernenit, infioFac aceas.td meaturisire feud nici o rusine, cdci
totdeauna serpii ca si lingusitorii sau si alte animale
tdritoare, mi-au produs o impresie de profund desgust; Angel insdl in calitatea sa de Englez Hind mai
www.digibuc.ro

27

flegmatic, apucd degraba susaneoa soldatului, se

apropie de stanca, chiteste, trage... si reptilul, lovit de

glonte la cap, se ridica drept ca o sulita, apoi cade

mort s.i ramane aninat de coltul unei petre. .
Ali, Arapul cel mic se rapede in fuga, se acat pe
sternal intocmai ca o momit, dar cand sa pue mana
pe trupul serpelui, vulturul trece ca un fulger pe langa
el, D. loveste cu aripa si se departeazd peste dealuri
perpele in plisc... Anael e furios contra hotului Ina-ripat ce i-a pradat vanatul, Ali plange de ciudd, HagilVlustafa da semne de mirare, ear eu, tinand parte vulturului, ma pun la masa, adica ma asez turceste langa
provisiile grmdite pe muschiul verde
0 pane alba, doi pui de gain& rumeni, un cascaval
de Holanda si cloud butelci de Xeres compun un festin,

care ar seduce chiar pe vestitul mancau Balthazar,

daca acest rege gastronom ax fi postit ca noi din faptul zilei pand dupa ameazi..."
Bogtia si exactitatea informatiilor lui Alecsandri,
servite de un spirit curios in toate domeniile (pan& si
in filologia arabal), traducerile redate fidel dupa ori-

ginale (ca El'Rbaa" care a servit poetului peutru

versuriYe, cu acelas fitlu, din Mrgritiirele), observatiile sale patrunzatoare asupra traiului si obiceiurilor popoarelor vizitate
totul pastreaza un interes
inca viu si actual.
Cititorul subtil va gusta dealtminteri,ca un farmec
in plus, aproape poetic pr!n departarea lui In timp
mijloacele perimate de cdlatorie ale lui Alecsandri:
Mcrl-Posta", adica diligenta, .si corabia cu panze. El
va resimti aceeasi placere, duioasa si cam nostalgic&
-pe care o avem privind azi la teatru piesele epoch,
in costumele demodate ale bunicilor de demult.
Alecsandri
Serile la Mircesti" ne stau marturie
n'a fost un sedentar:
278
www.digibuc.ro

01 farmec, dulce farmec a vietii calatoare,

Profunda nostalgie de lin albastru cell
Dor gingas de lumina, amor de dulce soare,
Voi m rpiti cand vine in tara asprul ger L..
El, care scria intr'un album, la 1878, ca formulare
visului seal de fericire: Sa calatoresc cu berzole"
a purtat toata viata in suflet aripi de pasare calatocrxe.
Cu ele pornia spre tlile insorite, gonit de crivat si de
ger: In cursul vietii a cutreerat astf el: Orientul, Italia,

Provansa frcmceza cu Coasta ei de Azur, Spania

Marocul

ca set nu mai vorbim de plaiurile Moldovei

natale sau de Pcrrisul unde a locuit multi ani din.

vial&

Dar Alecsandri nu s'a multumit numai s fie calator

roman, peste tari si mari. Inteuna din cele mai nostime
din, bucatile sale de prozd intitulat Balta alb", prin_
mijlocirea unui personagiu fictiv, un calator francez in
spet, care urmand inclinatia epocei, cand OrientuI

era la moat, atilt In pictura cat si in literatura timpului, pornit sa coboare cu vaporul pe Dunre, si deacolo sa ajunger la Constantinopole, descoperd cu
aceast ocazie Valahia si, langa Brila, statia cea
noua balnear, data tocmai atunci la iveala. Rani
simt de observatie (1.1 lui Alecsandri, capabil de puternice sinteze dar si de a recia pregnant detaliu caracterislic pentru o intreaga situatie, precum si simtui
sew. Ina:scut de umor sc.:MC-dos si adesea foarte fin --

gsesc aici terenul cel mai prielnic in contrastul dintre primitivismul si rafinamentul starilor sociale de
atunci, reliefate si mai mult prin lipsa compIectei de.ori ce posibilitate de comfort, chiar relativ, si prin
salbeiticia dedorului.
Alecsandri. ne prezint incisiv, dar Mira rutate,

adevarata satird de moravuri a epocei de pe la 184G

In Principate. Daca o face prin gura pseudo-francezuwww.digibuc.ro

279,

lui, in- care recunoctetem ueor pe autorul insuei reintors de curand dela studii din Paris, e tocmai ca sa
dee mai mutter obiectivitate ei autoritcrte observatiilor
sale.
Nu ma pot impiedica pentru hcrzul lor ea va citez

primul contact al calatorului crpusean. cu caruta de

pasta romana:
"Ma trezii fata in fata cu Consulul francez din Braila, carele, cunoscandu-ma de Compatriot, m pofti la
dansul acasa.
La Consulat se aflau adunati mai multi straini care
vorbiau cu mare entusiasm de o band facatoare de

minuni ce se descoperise in Valahia, de vr'o cativa

ani, ei care se numia Balta-Alba.
Dupa zisa acelor prieteni ai domnului Consul, peste
zece mii de oameni se casiau acum impregiurul crcelei
balti ei se lecuiau vazandu-i cu 'ochii de tot soiul de

patimi. In acel isvor de tamaduire orbii castigau vederile, surzii auzul, ologii picioarele, batranii puterile,
e. C. 1.

Cum auzii pomenind de o asemine minune, rugai pe

d. Consul sa-mi Inlesneasca vre-un chip de a ma duce.
indata la Balta-Alba ei peste o giumatate de ceas un
arnaut intra in salon vestindu-mi ca trasura era gata.
Imi luai un sac de drum ei ma coborad iute in
Cand acolo, ce sa vad"... In loc de mal-post, sau de
diligent, o cutioara plina de fan, pe patru rati de
lemn cu schitele stricate. Patru cai mici, numai oasele
ei pielea, pe care erau sapate urme adanci de biciu ei
orn salbatic, brbos, strenteros ei inarmat cu Un
harapnic lung de un stanjinl... Acesta era echipajul
meul Ramasei incremenit la o crea ciudata priveliete,
dar Consulul ce se coborise dupa mine incepu a rdde
ei, incrediniandu-ma ca acela era chipul de a calatoii
in Valahia, ma Indemna a ma sui in caruta.
289

www.digibuc.ro

N'ai grijd, addl./ad el; cu trasura aceasta

si cu caii acestia care seamema mai mult a niste
mate postite, ii face un drum de care
aduce aminte
cat ai he'd. Tine-te bine ins&
Primii aceste sfaturi ca o gluma din. partea compatriotului meu si, clatinand din cap drept semn de ludo-

iala, ma arimcai in cutie, strigand la postas: Al lone!

De-odata caruia fugi de sub mine ca un serpel ear
eu, remand in aer o turnip& neasteptata, md trezii pe
pave. Ce se intamplase? nu stiu. Atata numai, imi aduc

aminte 'al, In vreme cat m'am sculat din colb, ametit

sdruncinat, echipajul meu se facuse nevazut.
Consulul isi tinea soldurile de ras i oamenii din
ulitid, care fuseserd bald lcr aceasta intamplare comica,
ziceau hohotind' 141eamto dracoll

Peste zece minute cdrula veni inapoi ca s md iee

de a doua oara, Postasiul se sbuciuma de ras pe cal;
ear eu, ustfel erum de tulburat, Inert mi se parea cd
rolile radectu, scartaind, de mine.
Ma urcai in sfeasit de isnoava pa cuibul acel de
fan; dar astd-data md apucai cu mainile taptin de
carutd: Al lonsi

Alan domnule! striga postasul i, intepenindu-se

in scari si chiuind- ca un furios si pocnind_ grozav din
harapnic, el porni Ca o bomb&
Ce sd va spun domnilor? .. De &Ind sunt nu mi-am
inchipuit o alergare asa de infernal& un lucru atat de
original!

Intr'un nor de colb ce sbura pe fata pamantului, caii

crlergau ca i cand ar fi intrat dracul inteinsii;
fugia Iliad nu mai avea vreme sa saartie; rotile se
alungau, saltand din hopuri in hopuri si asvarlindu-rna

in sus da pe o minge; surugiul tipa, vorbia, pocnia de

asurzia campii; ear eu... dace( mi-ar fi lost cu putintd
sa md las cu mana de trasura i s'o bag in buzunarul
cu pistoalele, ai fi intrcrt intr'un pacat, negresit. Un
www.digibuc.ro

281

vdrtej grozav ma cuprinsese in semul acelui steplechase diavolesc; ochii imi esiau din cap, crierii mi se
-clatinau ca o apa Inteo garafa, soldurile m dureau,
dintii 1mi clantaniau, urechile 1mi tiuiau; si de Cate ori

ma vaitam la vre un hop mai adnc, de mite ori strigam: ai, aI, postasul imi raspundea: hai, hai, dommulel j batea cali din nou si chiuia Inca mai salbatic
si caruta fuoia mai lute si eu arnetiam Inca mai tare".
Ca prozator, Alecsandri pastreaza calitatile de armonioasa cumpanire, de clasic echilibru, de 'impede
exprimare, de aristocratica finete, care fac farmecul
poeziei sale
le adaoga insa un spirit de observatie realist si de o plastica savoare, nelipsit de acea
sugubetie si bonomie rnoldoveneasca, care Imprumuta
_prozei sale calitatile unui mare povestitor, demn de a
fi necitit mereu.

282

www.digibuc.ro

Amintirile lui Ion Creang6

Orice carte build e un izvor pi un indemn de gemduri pi de viald noud. i cunosc putine cdrli in literatura mondiald mai antrenante pi mai roditoare pentru
cititori ca Amintirile lui Ion Creangd din Humuleptii
vechiului tinut al Neamtului

Care e taina vesnicei tinereti a acestor amintiri,

iubite tot una pi de popor pi de intelectualii cei mai
rafinati?
Pot fi cloud feluri cje scriitori: cei care-pi desperso-

nalizeazd viala in artd pi cei cari isi impletesc opera

cu propriul lor trai. Creangd face parte dintre
aceptia din urmd pi cimintinile lui prezintd tocmai tin
interes aidt de mare fiincicd sunt viola ridicatd la indltimea unei 'opere de artd, Urmemd, pagind de pagind,
firul Amintirilor vom urma j viala pi arta lui
Creangd. El ne spune de la inceput ad este ndscut. la
Humulepti, in Martie .1836, din neam de V.:Irani instdriti

pi din parinti chiaburi, aproape retzepi. Aceastd legdturd a autorului cu locul natal n'a fost numai o interimplare pi, toatd viata lui de mai tdrziu, amintirile
s'au tinut de diansul ca un vis ce trebuia sa-1
urmdreascd pand la moarte. Tatdl lui Creangd era un
tdran legat de pdmcant, cru cu mult bun simt, dar care
nu se ridica departe de filosofia zilnica a vietii; dimpotriv d, mama lui.infatipa tendinta misticd a sufletuwww.digibuc.ro

283

lui rornanesc dela sate : nevoia de-credint i legatura tainica cu puterile nevzutului. Dela inceput, o
lupta s'a dat intre aceste cloud tendinte, intre tatal,
care voia sa-si tina copilul acasa si sei fac dint/ansul un plugar cinstit
intro mama, care dorea s-1
vad mai tarziu preot. Aceasta dnalitate n'a rmas
lard rasunet in sufletul scriitorului nostru. El trebufa
sa mosteneasca si dela unul si dela alta o sumedenie
de calitati. A luat de la kited lui felul cam glumet de

a privi viata, acel humor practic al tranului cu bun

simt. Dela mama, a luat o imaginalie foarte vie qi
duet la
acea nevoe de nazdrvnii, cari trebuiau
,crtatea sotii i acel fond de credinta, care trebuia sa
faca din el diaconul de mai tarziu.
Mama, dupd multe si lungi discutii, reuseste
de sub deal,
trimeata fiul la scoala printelui Ion
unde a invatat s citeasca Ceaslovul, Psaltirea si Alexandria. Dar plecand dascalul scolii la armatd, unde
I-au luat cu arcanul, scoala s'a inchis i Creang fu
trimis inapoi la printi. Mare a fost intristarea mamei,

aproape tot atat de mare cat a fost bucuria tatlui

sa-1 vada reintors la coarnele plugului. Dar, venind
bunicul lui Creangd, David Creanga, pe acasa a pro-

pus s ia copilul impreun cu fratele mai mic

trimita la scoala dela Brosteni, deschisa de Alecu
Balos.

Viala la Brosteni nu tinu mult. A inceput min a le

tunde pletele si mare fu durerea lui Creanga care ne
spline cer l-a tuns chilug". Pe atunci fetele din sat,
cari nu vedeau in pletele tunse apanajul barbatiei si
nici al feminismului, l-au cam luat in ras si Ii spunea
versurile populare :
Tunsua, felegunsul

Cinii dui:4 dnsul

'281

www.digibuc.ro

La Brosteni, bunicul David Crecmgd fsi pusese nepota in pensiune la o verduver Irinuca, o femee btrn6, cu cloud capre retioase, intfo cdsuld pe marginea Bistritei. i cum ne spune atert de pitoresc Crectfi-

get, o femee bailderzer si lerlerie", cu care ti-era fried

ser stai noaptea.
La sceald, n'a inveztat mare lucru, si luernd pe deasupra si reda dela caprele babii, mai mult de frica
babii au fugit si s'au refuters la Pipirig. Cu toate cer
era tuns si taxer scoala sferrsiter, mama lui i-a crescut
inima de bucurie verzeind ceit de frumos canter in strand de Sennbdta Pastelut.
Toatei acecrstel Amintire (a interiaceici In totul Crean-

get a publicat trei Amintiri si a inceput o a patra) e

scriser Intr'un stil fermecdter, plin de haz si de o artd cu

atert mai mare cu cart ea n.0 pare cerutard de loc.

Amintirea a doua e mai putin vie. Aci Creangd nu
mai povesteste succesiunea vietii lui, ci ne rid o selie de tipuri din satul lui Humulesti si, descriindu-le In
cetteva treisturi useare, ne prezinter insusi sufletul sar
tului moldovenesc. Din numerocrsele personagii, pe
care le descrie Creangd, trebue s retinem tipurile lui
de preoti. In putine opere romernesti sunt arertati cu aVita iubire
de multe, ori glumeald
preotii de la
lard. Pe remd, periintele Ion de sub deal, popa Oslobanu, p'opa Duhul apar in fata noastrd trind, cu puline exceptii, viata sertecmului romern de pe atunci. Am
spus mai sus cer la Creangd e o notd glumeatei pe
care Caragiale trebula s'o- ducei mai departe. Creangd
care e mai primitiv la sutlet, mai sentimental, place
s forteze numai putin nota, emotionemdu-se el insusi,

pared, de ridicolul eroilor si. Tot fn aceast amintire

Creangel ne apare ca un adevarat repertoriu folkloristic al vietii de la sat. Avem acolo descrise toate obiceiurile frumoase romemesti: colindele, plugusorul, ingropri, nunti si cumetrii.
www.digibuc.ro

285

Tocmai in Amintirea a treia, pe la 1852, Ghiccx \Todd

vine, la Tg. Necrmt s infiinteze o scoald si ne poves-

teste Creangd ea' era de fat la inaugurarea ei. Aci

Creang il are de profesor pe printele Isaia Duhul,
care pe lnga Ceaslov Il invat pi ceva matematicd.
ceva gramatic .si i-a dat prima lui invtturd mai
serioas, cu toat impotrivirea staretului Leonin, care
gsea cod nu irebue sz invete deceit tipicul bisericesc folositor si bun. pentru toate.
Acest Popa Dubul ni l'a descris atert de frumos sf
cu atta iubire Creang, inteo schit publicat
dar care de fapt tine de amintiri, mnct nu pot set m
-impiedec s v citez cteva rnduri:

Cine a intalnit vreodat in calea sa un popci imbrdcat cu strae srcute, scurt la stat, smolit la fat&
cu capul ples, mergnd cu pas mi.; incet i gemditor,
rspunzernd indesat, sluga dumitale" cu-i nu-1 trecea cu vederea, cdscemd cu sgomot, cnd nu-si gsea
omul cu care s stea la vorber, fceind lungi popasuri
prin aleele ascunse ale grdinilor publice din Iasi,
cu cte o carte in mcan, tresdrind la cantecul pserrelelor, si oprindu-se cu mirare lemg mopinoaiele de
furnici, pe care le numea el republici intelepte",
desmierdnd iarba si Horne atmpului, icoane ale vieii
pe care le uda cu cede o lacrim fierbinte
din ochii si, si apoi cuprins de foame si obosit de
osteneal pi gndire, !pi lua clinel drumul spre gazd,
unde-1 astepta seireiciea cu masa intins.

Acesta era printele Isaia Duhul, nscut in satul

Cogeasca-Veche din judetul Iasi".

Scoala dela Targul Neamt e a treia scoald a lui

Creang, care trebuia s plece la ,,fabrica de--popi
dela Folticeni", cum spunea el. Aci ne descrie obiceiul
pametntului pi cum se primecru studentii in teologie,
la pcoala de catiheti din, Flticeni.
Galbeni. stupi, oi, cai, boi, i alte bagateluri de al
2 83

www.digibuc.ro

da acestea, prefercute in parale, irebuia ser dual dascdlii plocon catihetulul dela fabrica de popi din Folticeni. Si aPoi ,lcrsd-te In. conta Sfintiei Sale cd te
scoate poponet ca din cutie... Pentru mine inset numai
cloud merke de OTZ i cloud de overz a dat Tata cui se
cuvine de am fost primit In Folticeni, ceici scoala era
numai de rneintuiald ; boii sd
Toatd Amintirecr aceasta a treia, afard de fermecer.
torul ei humor, mai e si extrem de interesanter pentru
cet prima carer in literatura noastrer se descrie meto-

dele pedagogice inteo scoald si viata acestei scoli,

care desi de orersel de provincie pdstreazer Inca toatd
savoarea unei vieti patriarhale, care pe alocuri ne
aduc aminte de viata la Universitertile mai mici din
Evul /vIediu occidental,

0 serie de tipuri ni se perilider In fata ochilor cu,

acea putere de evocare unicd
literatura noastrer,
pe care Crean.ger o poseda la un grad atert de inalt.
Creangd a fost un ,precursor. Recunoastem in tipurile
lui pe acelea Inviate mai teaziu de Caragiale, Sadoveanu si Hogas. Acesta In Peointele Ghermanutd" Sadoveanu, in toater poezia hanurilor si a satelor moldovenesti, Carageale. In povestea sa Hanul lui Mernjoaler",
nu au feicut deceit set reia scena atert de minunater a hanului si a crersmerritei dela Rerddsani descriser de
Creangd,

Tot In Amintirea a treia Creanger Isi bate joc cu

mult haz de modul de predare al cursurilor In special
a gramaticii romeme si de fehil de a tempi pe -copid
de terrani cari nu inteleg nimic din limba ceia persdreascer din manualele partizanilor latinizrii exagerate
a graiului romernesc.
Dar nici aceaster scoald nu trebuia ser tie mult pentru

Creangd. A venit vremea cand s'au desffintat cadhedi

si fiecare a plecat pe la casele lui, I-amen:rand sec se
intedneascer In toamna viitoare la Socola.
pe
www.digibuc.ro

28.7

reangd reintors din nou In satul lui Humulesti i iata-1 iar prada luptei ce se da din nou Intre pdrintii
lui, tatell voind sd-1 tie acasa, mama nelasemdu-se ber--

tutd si dorind sd-1 trimeatet mai departe la Inva laturd.

Cum nu se chi scos ursul din barlog, tdranul de la

munte stramutat la camp, si pruncul deslipit dela setnul mamii sale, asa nu ma dam eu dus din Humulesti,
In toamna anului 1855, cand veni vremea s plec la
Socola, dupd staruinta mamii".
Asa Incepe Creangd Amintirea a patra pe care de
altminteri n'a isprdvit-o niciodata. To 111i a trebuit
ursul din Humulesti sa iasec din bealogul lui si, spre
marele noroc al literaturii romeme, Inteo bund zi de
toamnd Mos Luca harabagiul, cu cele cloud mdrtoage
ale lui, pbrnind din Humulesti, 1-cru dus Incet-Incet de
1-a lasat tocmal la Socola.

Amintirile lui Creangd ispravesc la sosirea lui la

Aci se pare cd viata tristd Intre zidurile unei
scoli, Intfun oras mare In ctire Creangd era lipsit de
Wald atmosfera patriarhald si duioasd .a satului sau,
i-a ramas In suflet ca o patd neagrd si 1-a Impiedecat
sa mai scrie despre aceste vremuri. Gdsesc 6aracteristic pentru Insusi sufletul si arta lui Creangd cd
Amintirile lui se opresc tocmai In momentul cand dansul ia contact, pardsind satul pentru totdecruna, cu
viata ordsaneascd.
Ceea ce face trainicia j farmecul Amintirior sunt
obiectivitatea si realitatea lor. Putem spune fare(' a ne
cd Amintirile lui Creainga sunt primul nostru
roman din viata taraneasca. Ele ne aduc un material
do care s'au servit, constient sau inconstient, tati scrii.
torii de mai tarziu. Sd nu uiteun cd poate termenul de
roman nu este drept. Creangee n'a lost un scriitot, ci un

povestitor. Toate povestile lui Inainte de a fi scrise

au lost povestite, i Amintirile stunt prin naturalul dia288

www.digibuc.ro

logurui, ptin sfatosenia stilului, o lunga si autentica

poveste romaneasca.
Exista o legaturd fireasca intre Anton Pann si Creanga, creel Creanga dela sharsitul vietii lui cand locuia

;in mahalaua Ticaului la Iasi, in casuta careicc i se

zicea ,,bojdeuca lui Mos Creangd" sta in camaf?'e i
cand in dosul casei, prin livadd, la o ulcica de vin
sau la un porumb copt.
In Anton Pann, se desbatuse procesul mahalaielor
Orientului turcesc; in Creanga, avem acela mai autentic al satului moldovenesc.

Un alt caracter al acestei opere, pe langa naturalut

si humorul ei, este caracterul de dialog. Stilul lui
Creangd de multe ori, e aptoape dramatic. DialoguI
lui e trait, nu e scris. Arm putea spune, atat de natural
curge, ca e stenografiart. Stilul lui Creanga e specific
ctl povestitorului. Prim stil nu intelegem numai vocabularul studiat de filologi, prin stil intelegem legalura organic& indisolubila litre fond si forma. Acest caractex
autohton moldovenese, romanesc al lui Creanga, II face,

printeun adevar aproape paradoxal, tocmai universalitatea, Descriind cu o patrundere rara un. singur
loc : un sat de munte si catevcr biete fiinte omenesti,
ce ii apartin, cu nevoile si nadejdile lor, ajunge pana
la acel etern. omenesc, fara de care nu exista cat& Ind
opera durabild.

E interesant de shut ca atunci cand s'au tradus in

engIezeste diferiti povestitori romani, tocmai Crecmga,
spre mirarea multora, a interesat mai mult pe intelectualii din Occident.
Dati-mi voe sa ispravesc printr'un citat din Creanga,

printr'o gluma care ascunde multa durere, multa filozofie, mult adevdr :
Insfarsit ce mai atata vorba pentru nimiccr toata?
Ion Pillat. 19.

www.digibuc.ro

284

Ia, am fost si eu in lumea asta, un bot cu ochi, o

bucatii de hum insufletita din Humulesti, care nici
frumos panel la 20 de ani, nici cuminte pana la 30
si nici boaat peind la 40 nu m'am fificut. Dar si seirac

asa ca anul acesta, ca in anul trecut si ca de cand

sunt niciodatei n'am fostl".
Amintirile lui Creangei riiman vesnic acluale.

290

www.digibuc.ro

Isus In poezia cult

Motivul religios crestin, anuntat de Vechiul Testament, culmineazd poetic In Ctintarea Cemtrilof
In Psalmi, care au geisit In toate marile literaturi un
puternic rsunet. La noi, de pildd, lirica religioas a
Psalrnilor a fost singura manifestare de poezie cult
timp de sute de ani: dela Psaltirea In versuri" a Mitropolitului Dosoftei pand la ,,Psalmii" lui Tudor Arghezi-

Dar Noul Testament, adicd cele patru Evanghelii

s'a ardtat a fi comoara pe care a exploatat-o cu

predilectie poezia tuturor popoarelor crestine.
Nu numai din punct de vedere filosofic moral, dar
si prin aspectul seal dramatic sentimental, nu cunosc
motiv mai turburtor deceit acela al suferintelor pdmntesti ale Mntuitorului. Fiul Omului, El insusi intruchiparea Dumnezeirii pentru rdscumprarea lumii
de pcat, iat ProtagoniStul unei intmplri ce are
pmntul Intreg drept teatru si ca rnartori cerurile toate. Patimile Domnului nostru Isus Christos
sunt, pentru cuget ca si pentru suflet, cea mai inalt
conceptie tiagica si cea mai universald ce se poate
inchipui.

Cele mai mari motive tragice ale antichittii san

ale veacurilor moderne : motivul lui Oedip, al Ifigeniei, al Fedrei, al lui Hamlet, al lui Faust, pdlesc ca um-

bre Pita de motivul, transcedent si att de apropiat

de noi totusi, al lui Isus. Care scen epica ar putea riwww.digibuc.ro

291

valiza cu tragicul din Gradina Maslinilor or cu cel de

pe Crucea Golgotei ? Ce idila, cu duiosia pastorala
din. Nasterea In staulul de la Bethleem.

Asa cum e Incadrata si delimitata de textul celol

patru Evanghelii, viata lui Isus si-a fixat clela inceput
dublul caracter uman si dumnezeesc al, legendei sale:
mai omeneasca si nazi idilica la Evanghelistii Mcacu,
Luca si Matei
mai divina si mai apocaliptica la
evanghelistul loan. Cu acest dublu carcrcter a intrat
ligura lui Isus In. literatura universala. Trasaturile sale
esentiale i-cm fast astfel hotarate dela inceput. De acum Inainte nu mai ramaneau diferitelor poezii natio.
male de cat sec o complecteze
nu inventnd, cci
anotivul divin nu se poate interpreta ca unul mitologic
sau prof an, ci claruindu-i atmosfera sufleteasca, poe2ia proprie fiecarui popor.
Inainte de a trece la poezia culta romaneasca o ob-

servatie se impune. Data In literaturile apusene figura lui Christos apare Inteo lumina catolica sau, In
cele nordice, protestanta
la noi, Inteo tara a rsritului
moiivul lui Isus va lua o puternica si
fireasca Infatisare 'ortodoxa care, pana la un punct, Ii
-va hotarl trasturile si destinul. i nu e lipsit de in-teres sa subliniez, in legatura cu acest punct de ve-

dere, ca legenda lui Isus nu si-a gasit deplina inte.

legere si Inflorire, In literatura romemeasc, de cat
-tocmai In atmosfera traditionala si ortodoxa, create(
anii de dupa razboiul mondial de .catre grupul de
scriitori din jurul revistei Gandirea".

E iarafg un fapt caracteristic si sugestiv pentru epoca romantismului romanesc, slabul, ca sa nu spun,
inexistentul ecou, pe care motivul cercetat Il gaseste,
chiar de nu numesc decat pe cei mai marl, la un Grigore Alezandrescu, la un Carlova, la un Bolintineanu
sau chiar la un Alecsandri. Nu mai vorbim aici de inHeliade Radulescu care dato.
spiratia religioasa a
292

www.digibuc.ro

reste prea puPn Noului si foarte,mult Vechiului Testament.

Eminescu e primul poet roman, uncle figura Mantui-

torului capata Inteles de creatie de arta. Fenomenul

1mi pare firesc, caci Eminescu, cel elintai la noi, a
presimtit legatura dintre traditie si ortodoxism. Pe
Isus Il Tishri In trei pezii cate trele postume: Una,
muzicalul si tednicul cantec: Colinde, Colinde..." prea
cunotcut Cct sa-1 mai citez. Dealtminteri aici ca si In.
celebrcr Rugeiciune" sau In realizatul Sonet: Hasai asupra mea..." figura certtrala nu e a lui Isus ci a Sfin.
tei Fecioare Maria. Celelalte doua stint : Christ" si
Invierea". Ele raman prepoase pentru subiectul nostru tocmai prin amestecul filozofiei pesimiste a poetului modern cu strvechea si mangaetoarea credinta
Intruchipatel In cele cloud momente supreme din viata
Ivlantuitorului: in, cea dintai, Craciunul si In cea' de a
doua, Pastile.

In Christ". dupa ce Eminescu ne errata prapastia

dintre tehnica artistie primitiva a secolelor trecute,
ce se Incearca sa prinda In desen nedibati chipul lui
Christos 0 al Mariei
i sufletul inca virgin. ce reuseste sa-1 realizeze deplin numai prin stralucitoarea
-vedenie anterioara a credintei, evocandu-ne Magii,
Pastorii si. Steaua calautitoare
10 inchee meditatia
prin urmatoarele versuri caraateristice :
Astzi mintea e boga dar credinta este seack
Cci in ochii ironiei tu esti orn... nu Dumnezeu.
Azi esti fraz strlucit, azi esti masca cea de far&
Eri ai fost credinta simpl, ins sincer, ada.na.;
Imprat fusi omenirii, crezu 'n tine era stmcd,
Azi in marmur te scrie ckri pe pariza te exal.

Cum vedem, Eminescu ia atitutline hbtarata contra

acelei arte lipsite de adevrul fiorului mistic si care
nu vede in motivul religios decat prilej de realizare
si de virtuozitcne formal&
www.digibuc.ro

293

Dace( In poezia Christ" autorul se arater mai ales .

gemditor si, cu toater cldurcr evocriloj isi vede subiectul mai mult linear si plastic, privindu-I parc -din
afaret
in poezia Invierea", Eminescu se aseazet pe
alt plan 'al constiintei religioase, pe planul liturgic.
Aici, ca sit ne descrie procesul Invierit lui' Christos,
el Intrebuinteaza puterea sugestivei a muzicei verbale.
Arta lui Eminescu ne aminteste mai mult pe aceia a
unui compozitor muzical, un Oratorio" de Bach de
Incepe cu ambele perioade ale primelor vase
strofe ca ser ispreiVeascei In crescendo, schimbemd brusc

ritmul si tonul in ultimele douer strofe, care reiau, impresionant, insesi cuvintele Sfintei Slujbe de Pasti. Redarea atert de original a motivului pascal prin chiar
simbolul liturghiei ortodoxe, d poeziei o nebemuitei
rezonanter sufleteascer. Cite= sfeasitul tocmai ca sec
areitean caracterul liturgic crl poeziei:
Cntri de laudd 'nltm
Noi tie unuia.
Primindu-1 cu psalmi i cu ramuri,
Pic cati-v neamuri
Cntnd aleluia 1

Christos a inviat din morti

Cu cetele sfinte.
Cu moartea pre moarte calcand-o
Lumina ducnd-o
Celor din morminte.

Eminescu si aici a fost ctitor sufletesc. Duper el asis-

tam la o rarificare a motivului care apare incidental

si reislet, fara legetturet fireascer cu restul operei autorului, ceici nu creste dintr'o nevoie organicer a poetului. E cazul ce se kilt:simpler nu numai 1a Vicrhuter
Duiliu Zamfirescu dar -lucru mai neasteptat cu poezia

unui Cosbuc, rosif sau Coga, atert de legati totusi de

294

www.digibuc.ro

pamantul, neamul si credinta streimoseascd a Ardealului.

Al doilea moment interesant al motivului urmarit h

gdsim In anii premergatori razboiului trecut Ink() poe-

zie ca Isus" a lui P. Cerna si Pe Golgotha" a lui

George Gregorian. Amandoud poemele sunt muIt prea

lungi pentru a fi citate in, intregime si formeazd un
discurs poetic prea coerent ca s poata fi fragrnentat.
Am Intrebuintat fermenul de discurs poetic" cu bund
stiintd; dupd mine valoarea poeticd si a poemei lui
Cerna si a poemei lui Gregorian, provine tocmai di,ntr'un foarte rar si pretios amalgam. de dialectica stransi de pasiune religioaset, deslantuite amandoud la
extrem. E drept, i la un poei si la altul, cift punclul de
vedere dogmcrtic e depasit prin intaietatea aJosoluta
data umanului asupra divinului in fiintq lui Christos:

Ai fost un Om si-ai patimit ca dansul..." ne spune

Cerna in poemul seat Isus".
,,Pe Golgotha", cu tot sacrilegiul revoltei sale, Iosif,
fala lui Isus crucificat, are semelia sag revendice ca
fiu pe Acela al cdrui Tata e in ceruri i sd facet vinovat
de moartea cumplitd a Fiului pe insusi Pdrintele ceresc,
Dar, la Cerna ca i la Gregorian, iubirea si admira
tiunea poetului, fata de figura Ma.ntuitorului, prin intensitatea lor redau Omului Christ tocmai acel nimb divin
pe care o refuzau Christului Dumneieu. Astf el aman-

doud poemele isi castiga un loc de cinste in lirica

noastra religioasd.
Al treilea moment e i cel mai important in desvoltaxea i organizarea temei poetice crestine la noi. E momentul post belie crl Gandirii" care a dat imbelsugate
roade pe ctcest teren mantuitor.
Poezia religioasa a Gandirei" e reprezintatd mai

ales prin opera, atat de variata si ca expresie si ca

inspiratie a irei poeti: Nichif or Crainic, Vasite Voiculewww.digibuc.ro

295

scu si Lucian Blaga, ca sa nu numesc decat pe cei

mai importanti.

Cu toate diferentele de temperament si de stil ale

poetilor gandiristi" 'opera lor ni se arata destul de unitara In complexitatecr ei, tocmai prin ceeace-i face f armecul i originalitatea: cautarea de lega figura
universala a Christului de sufletul neamului si de pamantul larii. Poetii Gandirei" au recrlizat astfel In. poezie ceeace Nichifor Crainic inteun eseu evocator nuraise nostalgic Isus in tam mea".
Impamantenirea legendei, altoirea ei pe etnicul romanesc, inrdacinarea motivului crestin In folclor, iii
pilde stravechi, in mituri aproape pagerne
inrudirea pana la panteism pe de o parte a simbolului i res-

trangerea lui pe de alta pana la redarea In versuri a

formeloepur liturgice
toate acestea au fost aporturi
ale miscrei din jurul revistei Gandirea".
Din punct de vedere al dogmei ortodoxe stricte, ele
pot pacatui cateodata
prin prospetimea ink"( si puterea lor poetic& prin trezirea In add= a sentimentului religios, amortit parcel de rationalismul excesiv al
secolului trecut, dar mai ales prin regasirecr pe aceasta,
cale a singurei punti catre sufletul nostru adevarat
ele inseamna o data hotaratoare.

relevam alci, inainte de a trece la poezia gandirista pr'opriu zisa, aportul a doi poeti: T. Arghezi si A.
Maniu; care, devi ae alter structura poetica si urmnd
alte drurnuri literare, au adus motivului crestin cevcr
din preoCuparile si atmosfera Gandirii" unde de altminteri au si colaborat pe vremuri: T. Arghezi prin exploatarea liricia a fiorului mistic ca In Duhovniceasca"
de pilda, iar A. Maniu, prin apropierecr poeziei sale de
arta traditionala a plcrsticei populare si de primitivismul iconarilor de sat.
Motivul li,ii Isus nu-si capata inset un. climat sufletesc
adecvaf deceit la acej poeti pentru care traditia si re296

www.digibuc.ro

fie ele In iormele poetice cele mai variate

ligia
se integreazet in fiinta insersi a liricei lot: am numit pe
automl Tddi de peste veac, pe poetul din Destin,

pe acel de La Curti le Dorului. Ca set

Intelegern

moutcrtea indrazneata si totusi stravechecr intelepciune

a imei atari poezii, set le reisfoim opera.
Sec incepem cu poezia lsus prin grem" a lui Crainic.
Versul se desfersoarer amplu si domol ca lanul de
.aur de pe sesurile natale, in. zarea cermpiei duneirene.
Lumincr ce scaldei tabloul e caid i patriarhal. Am

spus tabloul, dar n'avem aicea a face cu un pastel de

devi decorul exterior e evocat in glorioasa
maestate .a apusului de soare
ci cu o icoand mai
adancet, fiindcer e a sufletului coplesit de aropierea
naturer

tctusi aparita Mantuitorului omeneascer

la chip, desi vorba lui ,,inomenea Dumnezeirea si dum-

nezeia pe ont". Irnpresia totala e de o gravitate de

adagio in concordanter cu simplitatea fireascet a transcendentalei apariii. Reiese clar chiar numai din citirea ultimelor strofe:
Iar eu pArea cA merg in ceata
De ucenici i ucenice

$i sfailm si eu, pentru cin,

Cu palmele-amandouk spice,
Eram., socot, prea Inuit al lumii

$i prea putin al vrerii tale

CA pmlnteana grif, Doamne,
M'a intarziat, stingher, pe cale
Pe-acelas galben grail coboard
Ace las glorios apus,

Dar n'aud vorbele-ti pe care

Evanghelistii nu le-au spus.
Trecur veacuri, i cu ele
CA treci din nou mi s'a pArut
$i-ti caut urma luminoasA

In lutul moale s'o sdrut.

www.digibuc.ro

297

Dacia poezia lui Nichifor Crainic ni-1 aduce pe Isus

holdele de grau ale tarii sale. Voiculescu In
poemul, Isus din copilarie", printr'un proces sufletesc
invers, Isi transpune cu taria naiver i aidoma a marelui mister pascal, copilaricx loaf& oameni si
Intru Christos. Poezia Intreaga, plina de o minunata pi
Inteleapta candoare, desleaga pamantescul si supraumanul, realitatea pi minunea, cu upurinta mitului primitiv care traepte Inca viu numai n sufletul nealterat
crl copilului. Pe &Ind omului rnatur, poetului de azi, ii
re:mane din figura lui Isus, doar divina miere crestina
a amintirii.
fat& sfarsitul convingator al poemei:
Vineri te prohodiam apoi de-a bine.
Biserica era o slava de fum si par,
Vadane le bociau toti mortii pe-afara,
Mama ma strangea la. piept cu suspine
$i muriam si noi, toti cu tine,
Para ce Duminica' inviam iara :
Tu ca sa te urci la cer si sa te schimbi la fat&

Noi sa ne 'ntoarcem jinduiti la viata,

La oua, la miel, la cozonaci

$i la scranciobul aninat Intre copaci.
Mngaietarule incununat de spini,
Ori-cate arnaraciuni am inghitit pe cale,
Mi-s Inca stupii sufletului plini

De toata mierea amintirii tale.

Tot sub semnul minunat al copilariei se realizeaza

poezia lui Blaga intitulata Alesul". Motivul acuma a
atins culmea basmului nostru popular si ancoreaza In
,,VoiniceIul de papte ani" (Isus), ar putea tot atat
de bine Inchipui pe Fat Frumos, baicrtul din poveste,
daca Salaurul n'ar fi tocmai steauct, de care !pi tocepte
spada predestinata: steaua ce-1 vestepte ca pe cel ales
pentru mantuirea lumii:
298

www.digibuc.ro

Voinicelul de sapte ani

se Oleste lng cei bolovani
la marginea satului.
Ca 'n marginea lumii si-a leatuhri.

0 soapt trece printre oameni ades,

si-alunec svonal pe limbile pomului :
'El e cel chemat ? El e cet ales?
FrurIza verde

Fiul Omului ?

Soarta lui scris-i pe aripi de vultur,

der vzduhul Inca nu vrea
s i se adune, s i se 'nchiege subt sbor.
El se deprinde. Cu o radasc. Cu un nor.

Lupta de astzi fu lunga si grea.

Spada
i s'a tocit de-o stea.

Aici specificul ne apare cu atert mai pronuntat cu

cat el nu e definit din realitti concrete de neam si de
lard, ci prin alegoria noastrd esentiald: basmul striimosesc.
Astf el de In Erninescu la Cerna si de la acesta la
poezia Gemdirii" motivul lul Isils se interiorizeaud si se

lrgeste treptat pelnd la ctitorirea unei adevarate lirice crestine romemesti.

www.digibuc.ro

299

Poezia lui V. Voiculescu

Incununarea cu premiul national de poezie a operei
atert de importante in domeniul liric, a lui Vasile Voiculescu

ne bucura ca o dreapta rasplata si ca o.

binevenita recunoastere Rita de unul din cei mai mari

autentici poeti ai neamului romanesc.
Nu cunosc in literatura noastra contemporana drum
mai spornic, intr`o evolutie creatoare mai rodnica
mai implinita, decat acela parcurs de noul Laureat national dela primul volum intitulat Poezii aparut in
1916, dandu-ne pe rand : Din tam zimbrului (1918),
Naga (1921), Poeme cu ingeri (1927), Destin (1933),
Urmiq (1937), si Intrezeiriri (1940). Nu mai putin

de sapte volume de versuri, in mai bine de un sfert

de veac de creatie si de munca eroica si continua,
1-au chis pe Voiculescu la stapanirea tot mai desavar-

sita a unei forme poetice personale si la faurirea unui univers uric propriu de o grava si turburator de
noua rezonanta interioara, Mira echivalent in poezicr
noastra de eri si de azi.
Acest stil poetic propriu der versului voiculescicrn
fizionomie in mare zecunoastem cu emotie trsaturile

cele mai ascunse si tot odata cele mai adanci ale sufletului. stramosesc. In el ni se descopera cumintenicr
pamantului si frumusetea parguita la socaele de peste
veac al credintei crestine, dar i valtoarea si zbuciu-

30

www.digibuc.ro

mul cumplit al marilor geniuri omenesti. Nu e o poezie

ward, nici lesne de rains In comoditatea formulelor

conventionale. Nu e o poezie de petrecut timpul cu ea,
de citit cu ochi lenesi lunecernd pe pagini rasfoite distrat. Nu e dulceatd, nici serbet intelectual, ci cuminecatura pentru sufletul ce cauta, dincolo de crparentele
Inseldtoare ale vietii, patria din care a fost surghiunit:
Urc muntele de &id cu aspre galbe
Catand frunzarul rugului aprins :
Doar mugetele tunetelor albe
M vor vesti ca, Doamne; te-am atins.

Si-ti vor croi, facandu-le pusderii,

-Pe matcile urechilor drum nou,
Ca pana'n fund bulboanele tacerii
S'ar hirbura sub bulgar de ecou.
Atunci, scotand sandala mintii moale,
Cu sufletul descult prin jarul dur,
Pasind in varful ganduriloy goale

Voi cuteza sa calc pe spirit pur.

Autorul a dat versurilor acestora din. volumul Destn, titlul caracteristic de Horeb launtric" i, 'Dana( la
in oarecare punct, toatd poezia sa participd la acest
caracter de aspru i dur pisc sufletesic. Originalitatea
lui Vasile Voiculescu
fenomen absolut unic In lirica roman&
provine, dupa mine, dintr'o particularitate esentiald a viziunei sa,le lirice: ea e alegorica prin.
excelentd. Dar aceasta alegorie, naivd si frusta In primele cloud volume scrise Inca sub zodia Semndtoris-

poetul mai tarziu legandu-se de un ideal de

si addnartd mai subtil, acel al grupului
cind tafnele poeziei populcae, a stiut s'o transforme in
substanta, Infinit mca bogata In sugestie, a mitului limului

zit insusi.
lard
ce fel nou si original reuseste el In poezia:
www.digibuc.ro

30/

Pe drumutl ciobanilor din Destin, s ne ,:mpariel.r.z.asca arta sa poetica tocmai cu ajutorul acestui procedeu.
Pastor si frate-al poeziei mele,
0 man Ia. sesuri si o urc la munte.
S'o racoreasca vanturi, ploi s'o spele,
Si'n zori pornim cu soarele in frunte.

Port zile 'ntregi un vers plapand in gluga,

$i strofa rupta, pana sa se 'nchiege,
0 duc pe umeri singur, fr sluga.
Cum duc ciobanii oile betege.

N'o 'nchid in tarcuri, ci ades i-e masul

Pe lunci de sat, pe-un sold de deal cu
$i sloboda si-alege 'n drum popasul
La ape dulci sub brate de troll&

$i-atunci cand iarna peste noi s'abate

$i lupi si neguIri vor sa ne sugrume,
Din albe piscuri de singuratate
Luam drumul sufletului si iesim din lume.

Felul alegoric sau, mai bine zis, mitic al poeziei sale,

V9iculescu l-a imprurnutat nu numai basmului dar
cantecului popular, baladei si in special Mioritei"
el I-a incarcat inset cu tcata problematica sufletului
modern. Prin redaiea vie a celor mai abstracte notiuni
in termenii cei mai concreti, prin crearea In jurul realitatilor zilnice celor Mai comune a unei nebuloase de
-vis si a unei atmosfere supranaturale, lirismul voiculescian participa cu o fireasca maestrie la doua planuri
de existenta ce de obste nu se intalnesc in constiinta
si in opera aceluias creator. De aci impresia curioasa
ce o ai citindu-i versurile de a descoperi in. ele un
-univers poetic cu pertru dimensiuni a caret latura invizibila, si totusi rnereu prezenta, e de fapt cea mai
important& Ancorarea permanenta in misticism, in cre.302

www.digibuc.ro

dint, in mit, nu supeirei deloc, cad poetul

cam abstract i certe odater putin didactic in primele sale opere

a reusit, mai ales dela volurrml Poeme cu ingeri

incoace, prin mkt sa de a intrebuinta imaginea si comparatia poeticei integretnd-o muzical si organic in inssi substanta versului, s ne dea
cam in felul vizionar si puternic al evocarilor din Bib lie
o realifate vie si apropiat de simturile noastre si totusi
transcendentaler si incarcatet de taine inefabile.
Poezia iU Voiculescu, din acest punct de vedere, e
poezia cea mai interiorizater ce a avut-o vre-odater literatura romem, precum e si cea mai religioaser.
Acum putine zile numai, In reispunsul sew. dela Academia Bomemet la discursul de receptie al lui Nichifor
Crainic, Lucian Blaga, definind lirica religioasec a peetilor geindiristiv, a comparat foarte nimerit stilul lui
Voiculescu cu acela al evanghelistului loan : are in el
ceva apocaliptic ce nu se gseste la alti poeti romemi.

Ca pild citez poezia Durerea" din Poerne cu

geni.

Oprit s urce in Ceruri vreodat,

Durerea n'are aripi s-si facd vnt,
Ci calc, peste lespezi incovoiat,
Inger pururi IncAtusat de pmnt.

Adncu-i glas n'ajunge la stele...

Bratele-i vntinr cenusd si lut
Presdrndu-le peste rani grele
Dar Domnul a ales-o dela 'nceput.
In ochii ei luceste, Inca neinteleas,
Lumina semnului Lui isbvitor
Si-a pus-o mai presus, crias
$i pild, Ingerilor tuturor,
Ea nu stie... dar cnd somnua o doboar,
In miend noptii si-al tcerii,
Marii Ingeri pe pmnt coboar
$i se pleac de srutd picioarele Durerii.

www.digibuc.ro

303

Durerea e unul din motivele predilecte ale poetului,

prin ea si numai prin ea sufletul nostru va ajunge la
marea streducire i fericire cereascd.
Dar ar fi o gresealet set nu remarcerm si o alter laturd
lot atett de important& i oarecum inrudita de aproape
cu aspectul mistia si mitic ctl lirismului voiculescian : e
arhaismul acestei poezii, etnicitatea ei autenticer
profunder, rusticitatea ei aproape salbaticer, care-1 infrateste pe poet nu numai cu permantul terra dinted, dar

si ctt vieteijile sale cele mai apropiate de natura, cu

oamenii dela munte sau dela ses, asa cum le-a rernduit

destinul milencrr al neamului, de dinaintea cuceririi

legiunilor lui Traian. E aspectul tracic din munti, e
crspectul ccitic din ceimpie, al unei poezii insetate duper
origini, duper sevele ce hridnesc reidercinile nevetzute ale

sufletului nostru de totdeauna.

Poezia Pe decindea Dunetrii" publicatd, in Poeme
cu Ingeri, nu e numai o evocare deservarsilet, dar qi
o turburertoare mrturie lirica a unei nostalgii ancestrale fdrei seamern in toata literatura noastret modern&
Pe decindea Dunarii, la vale,
Printre triste miriti cu ciulini,
Trece 'n balta, legarLat agale,
Un chervan cu coviltir de rogojini.

In tot campul nici un fir nu-i verde,

Misca vntul albe colilii,
Drumul lunk in :bad pustid se pierde
Sub un cer de mari melancolii.

Boii mai se lasa pe tnjeala,

Grebenele roase-i dor.
Osiile gem cu'ncetineala
$i slomnesc un fel de doin' a lor.
Omul sta Cu capul gol i mn,
Infundat In maldrul din car;

304

www.digibuc.ro

Si-afipit cu jordia in mild&

,Se tot duce drum fard hotar.

`cat un urs, Intins, el dormiteazd

Peste sarica din patru piei de oi,
Numai ghioaca aprigd i vegheaza
Ghintuitd cu almuri noi.
Cand deschide ochii, vultureste,

Peste roata zdrilor ndprui,

creste
Inima.-i se umple 'n piept
Pared sesul, tot, ar fi mosia lui.
,,Foaie verde firul pelinitii..."
Cantd cardusul cdtinel
$i, treziti cu el odatd cantd Scitii
Ce-au trecut candva pe stepa, ca si el

Arhaismul poeziei voiculesciene, ca si caracterul ei

mitic, l-au facut pe autor s Indrgeascift mai ales
locurile sdlbatice si neschimbate dela !lice-

puturile lumii, rdmase ma cum le-a dorit min.tea si

miana dumnezeiascd. Mai mult dead oamenii chiar,
poetul iubeste jivinile si dihniile pdmantului. Nici un
poet al nostru n'a cemtat .ma bine sufletele lor primitive. Voiculescu, cu o.fervoare de franciscan pentru
acesti hali slbcrtici, a pdstrat mrejia lor nealteratd

si in evocdrile sale o savoare neaosd de Incepit de

veac. Dragostea lui merge mai ales cdtre fiarele cele
mai batrdne, a cdror aparijie se pierde In. noianul vremurilor, catre sarpele Injelept, catre zimbrul voinic,
dar mai mult dealt toate ursul i se aratd ca Intruparea
sufleNlui bdstinas al jdrii, ca straimosul coborit din
mit, ca schimnicul tdcut, nedespdrjit de gdndul creajiei,

partas Inca la tainele dumnezeirii uitate de oameni.

.,,Cantecul ursului". din Volumul Intreziiri, e caracteristic:
www.digibuc.ro

305

Ursule, urias schimnic batran,

Ascuns de lume in pesteri sihastre.

Pasii tai limpezi stele raman

Infipte 'n poteche noastre.
Tu patriarh al muntelui, sur
Stai in flacara smeurei ca n strana
Si molcom mormai cantecul pur
Intru slava datatorului de hrana.

Cand luna se razema 'n schituri de stanci

Si, lancile stelelcr trec drepte,
Cu umbra padurii pe umeri adanci,
Cobori luminisuri de trepte.

Cine in labe atata tarie

Si-atata blandete in duh ti-a pgs ?
Au, ispitit de 'nalta sihastrie,
Sui pan' la barlogul tau Isus ?
Unde te aflai la obarsie cand
svarlea pretutindent grauntii,
Taina
De vii asa calm pe veacuri calcand
?
Tinthat cu mir in oasele
Pasnic pustnic, lotru somnoros,
5f ant paduratec visator de miere,

Sub rasa de par ursuz si ros

Nadejdi si temeri serpue 'n tacere.
Destinul tau n'are hrisoave nici sterne
Iar mintea ta alba si Ma de cute
Priveste dinteun colt de vreme
Goana palidelor fiare necunoscute...

Din poeziile citate, reiese bogcitia lor de vocabular_

Aportul lui Voiculescu si In acest domeniu e profund_
original si de o netageiduitil important& Marele numcir de cuvinte Imprumutate direct poporului si pe

care el cel dintai le-a introdus in poezia

306

www.digibuc.ro

noastret,.

in volumele din
dandu-le prestigiu si circulatie
urma, mai interiorizate si mai subtile ca material su-,
Iletesc, poetul a cautat set le echilibreze prin introducerea, tot at:It de indrazneata si mai intotdeauna reusita, a neologismelor. Voiculescu
creiat astfel un
stil propriu adecvat poeziei sale atat de complexe, de

o indoita autenticitate, omeneasca si romaneasca In

aceeas masura.
Poetul nostru in vasta si variata lui opera lirica a
cultivat cu un succes egal: pastelul, idila si balada.
Spatiul nu-mi Ingaduie sa fac citate mai lungi, dar
creatii ca Ionicd" sau Copilul peidurarului", arnam.
doud publicate in Destin, dau un inteles cu totul nou ge-

nului idilei la. noi; precum bucati ca Hog de car,

Smeu batran", dar mai ales admirabilul poem Centaurul", reinoiesc complet sensul i cuprinsul baladei. 0

convingatoare pildd de felul pergona1 cum intelege

Voiculescu si cum largeste el genul pastelului, rdmane
In volumul Urcus acea evocare profetica a tarii noastre, intitulata Chiromcmtie". De pe varful Negoiului
poetul citeste in palma tarii destinul Romaniei Mari. Era
In 1957.
Din piscul, piatrd de senin,
Citesc, tilrziud in palma tdrii
Deschisd 'n tina departdrii
Figura vastului destin.
Drum planetar prin miezul fetii
O brazdd tae podul moMe :
E Dundrea, cu sesu'n poale,

Ea sane linia
Drz Oltul linia puterii
O sparge'n munti muscnd cu
Iar Mures, cuta suferintii,
Se adnceste 'n pusta serii.
www.digibuc.ro

307

Hainul Nistru 'nchee toarta

$i sapa marginile sure...
Pe sghiabul veacurilor sure
,Alearga apele cu soarta.
Oracol surd, sovaitor
Sadit In carnea 'nchipuita,
Amare albii de ursit
Varsand trecutu 'n viitor...
...Surad carari de stele'n slavi
$i linWile se deschid,
Cad vaile ca negre navi
In fundul marii de molid.
Cum caut prin adancuri sumbre,
Cotite, semnele se frang...
Sub nori pleuvi ce harta strang
Se 'nchide palma peste umbre.

Am ajuns la sferrOtul acestor prea sumare caracterizari a unei mari i originale poezii. Ar mai fi multe
de addugat, in special, in domeniul poeziei pure, unde
puterea de evocare muzicalei qi plasticei a lui Voiculescu exceleaza. Din opera lui s'ar putea intocmi cea
mai rel*tei antologie de versuri izolate din poezia
roman& Las aceastil pleicere rarat cititorilor care vor
gasi in volumele poetului inalte delectari sufleteqti-

Poetul care a scris :

Nu este maninire de cat prin frumusete

e acela care ne invatd:

Ca pe-o cetate 'n piscuri de minuni,
noapte-zi mereu
Cu armele ne 'nvinsei rugaciuni
Suim sa cucerim pe Dumnezeu...
Si miliardele de porti la fel...

$i fiecaie poarta e un inger

Prin care sa strabatem pan' la El.
Astfel intre universul estetic i cel moral. inteo sin.-

tezd turburettoare se inscrie frumusetea gravEi i camonia superioard a sufletului i a poeziei lui Voiculescu.
308

www.digibuc.ro

Un debut poetic: Cartea cu lurnInel

Exist& a prejudecater foarte raspandita In spiritut
multor cititori.

Ei cred cu naivitate cz numai ce e turbure, Intunecat,

merit& numele de adeinc si cer versul
de nelnteles
clar, inspiratia luminoaset, inseamad o micsorare initial& a poetului. Iluzie care-i face sei-si Inchipuie
un-sentiment senin pi expresia lui limpede sunt fatal
superficiale, cet singure au profunzime acele steai sen-

timentale exagerate care, dispretuind armonta ce le

lipseste, cautei In disonante obscure set se realizeze
integral.
Mai exist& si un romantism ieftin, contagios mai ales
la debutanti, care ia
dupei nevoia zilei
cele mai
strcmii denumiri si care cede odat& poate sec de iluzia

unui sbucium sufletesc adevarat prin intortochierecr

voit& a unei expresii'puse anume abracadabrant ca
acopere setretcia fondului si lipscr lui de sinceritate.
Aceastei prejudecatet a publicului si aceaster predispozitie natural& autorilor fetrec personctlitate, creaza o

literatur& factice, care tredeste din imitatii straine si

uncle banalul cu obositoarea lui obsesie provine tocmai din fuga aceasta frenetic& dup.& origincilitate cu
ori ce pret, chiar cemd pretul ei e jicnirea bumilui simt
stedcirea grcdului strermosesc.
si
ce e Mai gray
De aceea aparitia unui volum de versuri cum e Car*) N. I, Herescu: Cartea cu lumin5." 1926, Scrisul Romnesc,
Craicva,

www.digibuc.ro

309

lea cu lumina", ne e prilej de mare bueurie. Iat un

tanar poet care, dispreSuind panglicariile pi gimbuplucurile upor datatoare azi de succes, are Indrsneala s'o

-ia voinicepte pe drumul de lard, ce duce, strajuit de

stropit de soare proaspt, spre ctitoriile trainice
ale Inaintapilor :
pasu-mi slobod drumurile tarii...
Ochii fug in apa limpede a zarii,
Sufletul st tanar luminand in piept:
El e calauza tarii ce-o astept",

inta dela inceput schitat o Intreag arta poetic&

o poezie tandr, ca vigoare si avant; e o poezie maturd ca proportie pi armonie elasica. E o poezie descriptivet pi rustied de kill& pi de pastel
pi e, totdeodata, o poezie sufleteasca topind, In aceeapi lumina
caldd, lumea din afard cu lumea din. nduntru.
N. I. Herescu a invlat dela Horatiu, tradus de clansul cu mdestrie In metrul modern, acea Inteleapt zam-bire, care numai pedantilor pi barbahlor poate parea
upoara, acea mdsurd divind a clipei ce fuge furandume cu ea, acea cumpnire .migaloas a formei fara de
care nu exist arta. Intfo vreme unde luminoasa pildd a
-disciplinelor grecepti pi latine se face din ce In ce mai

/ark tocmai cand am avea mai multa nevoe de ele,

.aceasta rodnica ucenicie e Imbucurtoare. Citez Intreaga peezie Ad amicos", adevratd bucata de antologie, atat pentru frumusetea ei pmanteana cat pi
pentiu parfumul antic care o Insufletepte i o Innobileazd :
Am redeschis, 9rieteni, pe bunul meu Horatiu.
Si gndul catre veacul de-atuncea mi se'ntoarna..
Afw a, ca in oda Taliarchului, e iarna
$i cad, in stoluri albe, fulgi de% i grei din spatiu.

310

www.digibuc.ro

E ger de crap& lemma si, pan'n brat.' zapada.

Copacii, sub povara de nea, s'au
In zare, 13ucovatul se'natt.
Pust1u... Si doar vxtejul de Irldi colindd strada...

Cum stau la gealn, tot gndul mi-e dus cAtre povata

Ce mi-a lsat-o'n carte sfatosul meu strbun..
Un lemn, in sobA, vntul imi tip sd mai pun
Si lenanu'n Alvtae imi spune ce e viata.
Eu n am uitat, prieteni, pavata...
v chem
La mine, In csuta pitit'n promoiroacA...
Sclipeste'n soba jarul si vinul In bArdac :
V adunati, prieteni, s. rAdem si s bem.
timp ce-afar iarna va cerne fulgi din spatiu
Si drumul se va pierde sub negur si sloatA,
Iii jurut sobei calde vom face veseli roat,
Vinatul, ros ca focul, sorbindu-1 cu nesatiu...
Si dintr'un colt, din umbrA ne va zAmbi Hotratiu...

Dar dacer Horatiu Ii va znibi multumit, Alecsandri

si Eminescu vor surade cu drag si ei tandirului care a
invtat din Pasteluri" si din Ciilin" versul curgertor
si limpede cum e limpede si curgtoare apa la obtirsia
din stance_i a isvcruiui sortit s devie odat rem. Poezia

popularei i-a imprumutat rezonanta ei specifica si in.

unele poelii, pane( si forma. Dar numai sufletul poetu-

lui ne-a dat acel vant de lumine care insufl foilor

cartii, pe masurd ce le citim, palpitri de pdsri cu
aripe limpezi"
numai sufletul lui i-a dat acea iubire
de pameint strmosesc, de datinii si de credintil, careface din poezia lui N. I. Herescu nu o planta exoticet si

plCipanda de .sera, ci un copac vanjos de pe plaiurile

Olteniei.

tot din pmantul natal a crescut Basmul celor._

pairu zodii", aperrut, intr'o editie restrans, in 1926, qi
reluat acum in volum
unde cu o art desdvarsit a
www.digibuc.ro

311

poveste de iubire i desfelqoara tragicul omenesc in

cadlenta eterna a celor patr anotimpuri :
Gazele cum fug dupa
NavIind in para lumanrilor ;
Cum isvoarele, de doml mrilor,
Se alunga., se intrec si se imbin
Cum spre soare isbucnesc tiuilpinile

Cand de-asupra tarinii si-arata geana

$i cum zrile sorb lacome luminile,
Vlad isi poanta pururi pasii spre Ileana.
$i cum prind zorelele pervazul,
Vrejul cum inlntue tulpina,
Tama cum o strange radacina,
Serpii cum incolacesc grumazul,
Biatele Ica- tot asa de strans se strang,
Piepturile se lipesc invinse,
Trupurile in incolaciri se frang,
Buzele se prind, aprinse.
Soare de cuptor le colce in sange...
$i cand ziva pe miristi se stnge
Ei, CUM stau imbratisati sub ocbiut morii,
Par doi snopi ce i-au uitat seceratorii,
(Cuptor. II)

Noutatea i prospetimea imaginilor, schimbarea ritmului qi mladierea rimelor, desvoltarea aproape nuizi-

cala a temei i plastica desfaqurare a decorului, fac

din acest minunat poem un model de arta romemecrsca
qi de arta adevarata,

312

www.digibuc.ro

Poezie

i Antologie

Antologia e vehiculul necesca si normal prin care,

in tocife epocile si in toate literaturile, marele public
a ajuns sa se familiarizeze cu Versul si sa cunoasca
opera poetilor. Importanta unei antologii pentru noi re-

zida, deci, In laspandirea pe deoparte a poeziei In

cercurile largi ale cititorilor si pe de alta in iormarea gustului poetic al marelui public. 0 antologie e,
In acelasi timp, o clasiticare a valorii poetice 0 o poten:tare a temelor poetice ale unui popor. E calduza ca.re

stie sa explice si sa puna in relief frumusetile tarii vizitate, facand o judicioasa alegere si poposind cu talc
acolo unde, poats, singur, caleitorul neprevenit ca trece
orb tocmai, in fata privelistei esentiale. Si cand e vorba
de o antologie contemporana, fauritorul de antologii
participa fatal la caracterul explorcrtorului
si, adaogarn, la toate primejcliile care4 pot ameniata
dintre care entusiasxnul pentru lucrul descoperit nu e cea
mai mica.
Sunt multe feluzi de antologii, dca ele pot fi reduse
toate la trei prototipuri, fie cd noi clasam poeziile
dupd personalitatea autorilor, fie ca le asezerm pe genuri sau forme literare: lirice, epice, didactice, etc.,
ori: sonete, elegii, catece, epigrame, ode, fabule, etc.
fie ca urmarim motivele poetice insesi, de exemplu:
poezia dragostei, a mouth, a creclintii, a naturii, a anotimpurilor (toamna, primavara) etc.
www.digibuc.ro

313

Daca primele din aceste antologii, care au In vedere poetn1 mai mult decat poezia, au un interes mai
ales istoric literar
celelalte douk In special, unto.logiile bazate pe o alegere a temelor, a motivelor poetice, asezand accentul principal pe poezia nsi, sunt,
dupa noi, mai evocatoare si mgi bogate In rodiri esletice.

In desvoltarea diferitelor literaturi nationale, rolul

antologiilor a fost covarsitor. Antologiei se datoreste
pastrctrea poeziei elene, alexandrine; antologiei Sikingului" chinez, ales de Kung-Futtse In. 483 Inainte
de Christos, pastrarea vechilor cantece chinezesti.
ca sa nu mergem atat de departe, cine nu stie ce importanta au avut pentru renasterea liricei engleze aTotel's Miscelany" In veacul Elisabetei sau
pariIic
epocavictoriana publicarea faimoasei antologii a
lui Palgrave Tezaurul de aur al poeziei engleze". Tot
astfel e rocunoscut de toti istoricii literari ai Cermaniei ce rodnice urmari pentru. desvoltarea Intiegei
poezii romantice germane a avut publicarea la Inceputul veacului recut de catre Arnim si Brentano a culegerii lor celebre de cantece populare intitulate Des
Knaben Wunderhorn". lar daca trecem la epoca noas-

tra, mai e nevoe sei aratam ce rol a jucat In. istoria

miscarii sirnboliste franceze aparitict antologiei lui
Van Bever si Leautaud, ce Inseamna pentru poezia
italiana de dupa razboi antologia lui Papini si Pancrazi Poeti d'Oggi", pentru noua poezie engleza culegerea celor 5 volume de poeti georgieni, pentru lirica americana de dupa 1913 antologia lui Louis Untermeyer sau pentru miscarea expresionista" germana, de prin anii 1920, culegerea lui Kurt Pinthus
,,Menschheits Dammerung?" Tocrte aceste antologii au

popularizat si au caracterizat anumite aspecte ale iiricei moderne, anumite tendinte si miscari literare,
care fara ele ca fi r&mas apanajul until cerc restrans,
314

www.digibuc.ro

hpsit de econ si de influenta. In ultimele decenii putern spune c antologia a fost haut-parleurul", difuzorul poeziei modeme. I-a dat via i raspandire, dinamism si spatiu. A sprijinit si a creat miscari i scoli
poetice cum au facut cele cloud antologii ale imagistilor" in America de Nord. A ajutatt puternic la alirmari
si renasteri nationale cum s'a intamplat cu poezia contemporana irlandeza pun culegerile de vechi pf...erne
in limba gaelica. A readus in domeniul actualittii li-

terare, propunandu-i din nou ca modele poeziei actuale, personalitati remarcabile de poeti date pe nedrept uitarii cum s'a intamplat, bunaoara in Germania dela aparitia antologiei lui Stefan George i.Deutsche Dichtung) sau a lui Rudolf Borchardt (Ewiger Vorrat (Dentscher Poesie) cu Hlderlin si Klopstock, cu..
Platen si Rckert

Sau a stabilit noi scaderi in aprecierea valorilor

poetice, cum s'a valzut la publicarea mult discutatei
antologii a poetei Edith Sitwell The pleausure of Poetry" 'Pldicerea Poeziei), care sintetizeaza in trei Volume desvoltarea stilului poetic englez de la Milton
la Prerafaeliti".
Rita cateva din aspectele ridicate de problema antologiilor. Nu sunt singurele. S'ar putea Incerca o

clasificare noua
care coxespunde de altminteri
unei nevoi tot mai simtite a epocei In care traim
in antologii pentru un public national si in. antologii pentru

un

public international.

De aid, ro-

lul din ce In ce mai mare, pe masura ce creste in fiecare popor interesul pentru literatura si poezia celorlalte popoare, a antologiilor de poezii traduse si admirabilul instrument de propaganda culturala ce ele
ieprezinta. Set nu uitam ca poezia e drumul cel mai
direct care ne poate face sa patrundem In intimitatea
sufletului national a carei expresie fidela este. Ea ne
cla astfel posibilitatea sa cunoastem, printfo intuitie
www.digibuc.ro

315

imediata si nemijlocita, ceeace altfel n'am prinde decat

indirect si anevoios prin deductii si analize istorice si
sociale.

Toate popoarele ajunse la un grad mai Ina lt de culturd s'au Ingrijit din vreme sa-si faca inventarul tezcurului lor poetic, stabilind In antologii devenite clasice
scara valorilor lirice, atat pentru interiorul adi cat si
in. traducefi pentru strainatate. Astfel, toctie marile

limbi de cultura apuseana: franceza, engleza, germana, italiana si spaniola au antologli nationale in
graiul lor propriu si mai au, In talmaciri reciproce, co.
motile lor spirituale la Indemana tuturor. Dar, nu nu-

mai cele apusene ci si vecinii nostri din aceste parli

ale Europei mai putin favorizate cultural decat popoarele din Occident: Ungurii, Polonii; Cehii si mai ales
Rusii, au inteles rostul cultural national si international a unor antologli bine chibzuite si begat Infaptuite.
Numai nett& Romani lor, ne lipsesc Inca
durere
si o antologie nationala care sa fie cartea de capatat
ce te Intovaraseste In tot timpul vietii
i o antologie pentru straini care s'et fie oglinda frumoasa si fidel a sufletului acestui popor. Suntem lipsitt de ele,
cu singura exceptie a culegerii lui Alecsandri, ve-

che acum de 80 ani, dar care a salvat cornea/a poeziei noastre populare si, prin urmare si traditia noastr
poetica. Aceasta culegere a fost, dealtminteri, singura

carte de poezie remand care a avut un real rasunat

si peste graniti. Tradusa la aparitie In trei limbi: engleza, germana si francezd de catre Stanley, Kotzebue si Insusi Alecsandri a introdus poezia popular
remand ca un aport pretios adus sufletului Eric european. De atunci lucrurile Insa s'au schimbat In tau pentru noi
si e destul sa comparam ce au facut altil

eu ce n'a facut indolenta nocrstr proverbiala, ca sa

316

www.digibuc.ro

intelegem de ce, poezia cultd romand interesantd si

aloud in ateltea privinte i care ar. putea imbogati prinm
tr'un. filon de autohtond sirntire si printr'o expreste

_specified lirica universald de azi, e ca si inexistentd

in ochii Europei culte pentru care, insa, exist&
pe
medreptate daed ne gandim la antologiile lor respective editate in toate limbile apusene
o poezie un-

gard, o poezie cehd sau o poezie polond, ca sa nu

vorbim de cea rusd, universal pretuit. De crceasta
nedreptate adusd- Doeziei romeme, suntem singuri vinovati si a sosit timpul s ne infatisdm opiniei mon-

diale culte, asa cum plitem si cum trebue s'o facem

ect ser cdstigam si in domeniul imponderabilelor sufletesti locul pe care Il merit:Ira, loc ce ne va fi de mi. nes-

-pus folos In inssi lupta pentru existenta, ce se dd

zilnic intro popoare.

Dar, nevoia unei antologii nationale, in cuprinsul

-granitelor graitdui nostru, nu e mai putin imperioasa.
Care pot fi criteriile unei astf el de culegeri? Poezia romand, ea si toate celelalte de altminteri, se imparte firesc in cloud lagare: de o pente lagetrul romantic, de
cealalta, lagdrul elasic. Curentele exibitioniste de

dupa razboiu, renegate azi chiar pi in tdrile lor de origine din Apus (dadaism, futurism, etc.), in Tara Ro.
inaneascd n'au putut sa prind raddeini trcdnice, n'au
reusit sa se impamanteneased durabil, de aceea nici
Jill pot fi socotite ca factind parte integranta din patrimoniul poeziei nationale.

0 antologie poate fi alcdtuita pe baza unui simt universal, adica sd se adreseze umanitdtii intregi in limitele unui grai anumit
sau poate fi nationala cu
manifestari sufletesti strans legate de traditia pameintului bstinas si de victta lui soeiald si istorica.
0 antologie e de obste sintetizarea, in poezie, a unui
popor anumit.
De obicei, culegatorii de antologii au tinut seama
www.digibuc.ro

317

numai de haza national. Lucru care merit cu atert

mai mult set fie subliniat et"( vremile cele mai doritocxre

de astfel de culegeti sunt tocmcti epocile de intense

raporturi intelectuale intre popoare, epocile de ccs
mopolitism.

0 antologie e de obste sintetizarea. in poezie, a unui

mod de simtire si de exprimare care e aproape de Mar-

sit. Pomenesc de Antologia alexandrind duper care

antologia epoezia eliner de fapt nu mai exist&
braical Septuaginta, cunoscuter sub numele de Vechiul
Testament, dupet care sufletul poporului evreu n'a mai

produs opere originale in art numeroase culegeri

de cntce bisericesti adunate i publicate pela sfritul veacului al XVII-lea in tot Apusul catolic, duper
care epocer warm cntecului religios a Secat in poezie
cu desaivetrsire. In aceastal ordine de idei, culegerea
de poezii populcire a lui Alecsandri semnaleaz sf attsi-

tul acelei bogate traditii orale a poeziei populate in

tara noastra, poezie care duper publicarea antologiei
citate, a decetzut repede si, 'In unele regiuni, chiar
pierit cu totul.

Literatura roman& dela acele cntece populate adunate si intocmite de Vasile Alecsandri" si petner in
prezent, a dat nastere la o poezie cultet cuprinznd in
ea
intr'un cerc restrns desigur
toate =tile curente si insusiri ale poeziei lirice asa cum le cunoctstern la popoarele cu traditie poetical nespus mai mare
si mai de mult stabilitet. Poezia romemer se poate compara cu fata limpede a unui lac, care oglindeste in mic,
dar in totalitatea ei, bolta cerului nemairginit. Recluse(' in

dimensiuni ea are totusi nesfrsite posibilitetti de rezonanta. De aceia feruritorul ideal al antologiei va trebui, pe lemger simtul etnic i national, sai fie inzestrat si

cu im gust universal tot atat de organic.

Dar am spus-o mai mult decalt ca o antologie a poetilor, noi viserm o atare carte ca antologia poeziei,

3'8

www.digibuc.ro

poeziei desbarate de caracterul personl al intamplatorului ei fauritor si redate astf el sufletului romanesc
anonim si intreg din care t isvorit in t9.ata puritatea
ei. Numai o astfel de carte conceputd ca poemul total
al simlirii .poetice a unui neam, in care poeziile s'ar
integra ca strofele unui singur cantec, ar putea deveni
ceaslovul liricei romane, cartea orelor de meditatie si
de reculegere sufleteasca a noastra, a tuturora. Cad
oricat de urgisita ar fi poezia, oricat de inactuola ar
parea ea, cateodata, Rita de succesul sgomotos al fil.
tot la
mului sonor sau al romanului de sensatie
dansa se intorc generatiile succesive ca sa judece in
definitiv literaturile marilor popoare de cultura. Pala
de perenitatea prozei, poezia poate cu drept cuvant

sa ne para eterna. Cine mai vorbeste de prozatoril

greci sau romani, cari incantau pe. contemporanti lor,
atunci cand numele lui Homer, lui Pindar, lui Virgiliu
sau Horatiu au ramas legate de o forma nepieritoare.
Dar ca sa intelegi poezia si sa te bucuri de ea, trebue
o traditie de cultuza sufleteasca: fie patriarhala, pentru
cemtecul popular, fie rafinata pentru versul cult. Poporul roman care a avut pe vremuri o traditie de poezie
populara de o rare( frumusete etnica si artistica, trebue sa ajunga
si antologia II va ajuta. si la valorificarea poetica a sufletului sau mai evoluat.

www.digibuc.ro

319

NOTA. Pentru leimurtrea cititorului, autorul a indicat

la Cuprins
In dreptul fie-cetrup titlu anul cdnd fiubiectul
respectiv a lost desvoltat pebnilnu prima dat, fie sub formit
de cprtferinfd sau comunicare, fie ca articol sau esseu. Desi
allele din subiecte au fost reluate.si republicate, adesea au
modificdri .si lntregiri, s'a pastrat data initialei a elaborarii.

320

www.digibuc.ro

CUPRINSUL
Traditie si inovatie
Poezia popular :

5
23

Cateva consideratiii (1932)

II. Primvara In poezia poptdar. (1981) .
.
III Specificul romdneso in Utica mashed moderna (1929)
IV. Aportul folklorului In poezia noul romdneasa (1933)
Sentimentul naturii In evolutia lii,ioei noastwe (1923)
sutleisul ciasic in poezia romn. (1933) .
.
Roma.ntismul romfinesc (1931) -

117

Anton Penn, fmul Pepehi" (1937)

141

destin poetic : D. Bolintineanu (1916)

Vasile Alecsandri, poet al pamntului

Poezia lui P. Oarna (1916)

Poezia lui O. Gaga In perspective timpalui (1941)
A1exandru Macedonski, omul i poetu1 (1930) .
Duiliu Zamfirescu p oet elasic (1932)
Caltori rom A peste hotare :
I Dinicu Golescu (1940) .
o
(1910)

34
43

55
71

88

160

al sufletului

rornitneso (1930)
,
.
George Cbsbuc
20 de ant dela moartea poetului (1938)
Eminescu si poezia pur. (1930)
.
.

Il. Vasile Alecsandri

23

172

188

202
214
223
230
245
263
263
271

Amintirile lui Ion Creanga (1926)

Isus In poezia mask% cult (1941)

283

Poezia lui V. Voiculescu (1941)

Un debut poetIc : Oartea cu lumina' (1927)
Poezie i antologie (1933) r.
e
r

300
309
313

291

321

www.digibuc.ro

Ed. I.

2.050 ex. VU. 194s

www.digibuc.ro

PRETUL 300 LEI

Inst. de Arte Grafice eTIPARUL ROMANESCE

Reg. Corn. 6631939 Buc. SirIndar 16. lutie 1943

www.digibuc.ro