ALEXANDRU

LPUNEANUL
-CARACTERIZAREDE
COSTACHE
NEGRUZZI

este personajul principal al nuvelei, al crui nume

ilustreaz titlul operei;
este nfiat n timpul celei de a doua domnii,
cnd revine la tronul Moldovei ajutat de turci.
puternic individualizat si memorabil
personaj romantic si exceptional, care actioneaza in
situatii exceptionale( exemplu: scena uciderii
boierilor)
este construit din contraste, are calitati si defecte
puternice
intruchipeaza tipul domnitorului tiran si crud
este construit pe baza unei antiteze inger-demon.

Prin caracterizarea direct, naratorul prezinta putinele

trasaturi fizice trgnd atenia asapura urtului su
caracter :
Mimica

i este expresiv: ai crui ochi snteiar ca un

fulger (denotnd mnie greu reinut) sau muchii i
se suceau n rsul acestai ochii lui hojma clipeau
(dezvluind crisparea rsului i nelinitea interioar)
este prezentat detaliat n biseric prin descrierea
nfirii exterioare: ... Purta coroana Paleologilor i
peste dulama polonez de catifea stacojie, avea
cbni turceasc. Nici o arm nu avea alta dect un
mic junghi cu plsele de aur; iar printre bumbii dulmii
se zrea o zea de srm.Aceasta subliniaz caracterul
prevztor al domnitorului care se teme pn i n
biseric de un eventual atac al dumanilor si.

Domnitorul nsui recunote: . . .m-am

artat cumplit i ru, vrsnd sngele
multora, mrturisire ce,
aparent,
poart masca umilinei, pentru a-i
convinge pe boieri de bunele sale
intenii i pentru a le obine iertare.

Prin mijloacele caracterizrii indirecte (fapte,

dialog, comportament i sentimente) sunt prezentate
i alte trsturi ale eroului.
orgolios,

drz i neabtut n hotrrea sa de a ocupa

scaunul rii, nu cedeaz n faa obstacolelor, nu
renun uor i de aceea respinge categoric preteniile
boierilor parlamentari de a se napoia: Dac voi nu m
vrei, eu v vreu
dorina de rzbunare este mai puternic dect raiunea,
cci ucide fr s se gndeasc la consecine, cruzimea
i violena manifestndu-se n voie.
i demonstreaz cruzimea i violena prin uciderea a
47 de boieri crora le aeaz capetele dup neam i
dup ranguri ntr-o urias piramid,pe care o arata
doamnei Ruxanda.
pe Motoc il da cu sange rosu multimii revoltate,spunand
ca face un act de dreptate

este

tandru cu doamna Ruxanda, o

srut pe frunte, o mbrieaz:
ridicnd-o ca pe o pan i punnd-o
pe genunchii si, pentru ca imediat
ce afl scopul venirii sale s o
numesc
muiere
nesocotit,
reprimndu-i cu greu gestul de a o
lovi cu jungherul spre care mna sa
s ndreptase din obinuin.
diplomat,bun

cunoscator
al
psihologiei umane si inteligent face
promisiuni linistitoare pentru ceilalti
(Motoc, Doamna Ruxanda) aparenta
sub care se ascunde un plan de
razbunare.

In

deznodamantul din capitolul al IV- lea este

infatisata moartea tiranului prin otravire
Dupa patru ani de la cumplitele evenimente,
Lapusneanu se retrage in cetatea Hotinului.
Cnd se mbolnvete, pare s devin mai
omenos, cerndu-i iertare i dorind s fie clugrit
ntr-o trzie ncercare de a-i ispi pcatele, prin
mpcare cu credina n Dumenzeu. Intr-un moment
de luciditate, firea sa aprig i impulsiv se revolt,
i amenin pe cei din jur cu moartea, pentru
trdare, aprndu-i cu demnitate i disperare
rangul: Sunt domn! Sunt Alexandru-Vod.
insistentele boierilor si amenintarea din final ca ii
va
ucide fiul o determina pe
doamna Ruxanda sa il otraveasca. Astfel, personajul
principal al nuvelei isi gaseste crudul sfarsit asa
cum si el i-a torturat si ucis pe cei din jur.

In concluzie, putem afirma despre

personajul Alexandru Lapusneanul ca este
un
personaj
exceptional
in
situatii
exceptionale,
respecta
trasaturile
curentului
romantic
si
ale
prozei
pasoptiste, incadrandu-se in tipul tiranului,
fiind inspirat de realitate.

Nuvela Alexandru Lpuneanul

ar fi devenit o scriere celebr ca i

Astfel, Negruzzi depaseste modelul clasic

de personaj, adaugand complexitate,
combinand elementele fictionale cu cele
reale, din Letopisetul tarii Moldovei,
creand o personalitate duala, complexa.

Hamlet, dac literatura romn ar fi

avut n ajutor prestigiul unei limbi
universale. (George Clinescu).

Proiect realizat de Grigore

Elena
Profesor:Olivia Mandrutiu Rusu